Integrale improprii

Generalităţi.

Fie -<a<b şi f:[a, b)R o funcţie local integrabilă. Integrala

∫[a ,b) f ( x)dx sau
b−ε b
∫ f ( x ) dx ∫ f ( x ) dx
a sau a . Se numeşte integrala improprie (generalizată) a funcţiei f pe [a,
t
lim¿ t→b ¿ ¿∫ f ( x ) dx=ℓ¿
t<b ¿ a
b). La fel se defineşte şi pe alte integrale. Dacă există şi este finită,
spunem că f este integrabilă impropriu (generalizat) sau că integrala improprie (generalizată)
este convergentă.
Dacă Integrala nu este convergentă, spunem că ea este divergentă şii este egală cu
+ (-).
b

∫|f ( x)|dx
Spunem că integrala improprie este absolut convergentă, dacă a este
convergentă.
Spunem că integrala improprie este semiconvergentă dacă ea este convergentă şi nu
este absolut convergentă.
În mod analog definim integrala improprie şi pe alte intervale.
Asadar, integralele generalizate vor avea forma:
∞
I=∫ f ( x )dx , a=finit ;
1. a
b
I= ∫ f ( x)dx , b=finit ;
2. −∞
∞
I= ∫ f ( x)dx
3. −∞
b c b
P( x )
I=∫ f ( x )dx=∫ f ( x )dx+∫ f ( x )dx , c ∈(a , b ) si f (x )=
4. a a c ( x−c )Q( x )
b
P( x )
I=∫ f ( x )dx si f ( x )= ; m,n ∈Q si P(α )≠0, P( β )≠0
5. a ( x-a)m ( x−b )n

Exemple.
1 1 ∞

∫ √1x dx ∫ ln xdx ∫ e−x dx

1. Să se studieze convergenţa integralelor: a) 0 ; b) 0 ; c) 0
 1
1
lim¿ t→0 ¿ ¿∫ dx=2lim¿ t→0 ¿ ¿ √ x|1t ¿=2lim¿ t→0 ¿ ¿(1−√ t ) =2¿
t>0 ¿ t √ x t>0 ¿ t>0 ¿
Rezolvare. a) Limita este finită, deci
integrala improprie este convergentă.
1 1

b) Limita
lim ¿ t→0 ¿ ¿ ∫ ln xdx=lim¿ t →0 ¿ ¿
t t>0 ¿ t >0 ¿ ( 1
x lnx|t −
t
)
∫ dx =lim¿ t→0t>0 ¿¿ ¿ ( x lnx−x)|1t =−1¿
este finită, deci
integrala dată este convergentă.
t
lim ∫ e−x dx=−lim e−x|t0=−lim ( e−t −e 0 ) =1
c) Limita t →∞ 0 t→ ∞ t→∞
este finită, deci integrala dată
este convergentă.
∞ ∞
∫ lnxdx ∫ sin xdx
2. Să se studieze convergenţa integralelor improprii : a) 0 ; b) 0 ; c)
π
2 ∞

∫ tgxdx ∫ [ x ] dx
0 ; d) 0 , unde [x] este partea întreagă a numărului x.
∞ 1 ∞ 1
I=∫ ln xdx=∫ ln xdx +∫ ln xdx ∫ ln xdx
Rezolvare. a) 0 0 1 . Am demonstrat că 0 este
∞
∫ ln xdx
convergentă. Studiem convergenţa integralei 1 .
t
x
lim ∫ ln xdx=lim ( x ln x−x )|t1 =lim x ln |t1 =
t →∞ 1 t →∞ t →∞ e
∞
x t
t→∞
( )
=lim x ln |t1=lim t ln +1 =∞
e t→∞ e (
, deci integrala
) ∫ ln xdx
1 este
divergentă. Înseamnă că şi I este divergentă.
t
lim ∫ sin xdx=−lim cos x|t0 =lim ( 1−cos t )
t →∞ 0 t →∞ t →∞
b) care nu există, deci integrala este
divergentă.
t t
sin x
lim¿ t→π/2 ¿ ¿ ∫ tgxdx=lim¿ t→π/2 ¿ ¿∫ dx=−lim¿ t→π/2 ¿¿ln ( cosx)|t0=−lim¿ t →π/2 ¿ ¿ln ( cost ) =+∞¿
c)
t<π/2 ¿ 0 t<π/2 ¿ 0 cosx t <π/2 ¿ t<π/2 ¿
, deci
integrala este divergentă.
∞ 1 2 3 t

∫ [ x ] dx=∫ 0 dx+∫ dx+∫ 2dx +⋯ lim ∫ [ x ] dx≥lim ( n−1 ) =+ ∞

t →∞ 0 t →∞
d) 0 0 1 2 , deci , adică
integrala este divergentă.
a) Integrale improprii pe intervale infinite.
b
lim ∫ f ( x)dx
b→∞ a
Fie f:[a,)R, integrabilă pe [a,b],  a<b. Limita , finită sau infinită, se
∞
∫ f (x)dx
notează a şi se numeşte integrală pe un interval infinit sau integrală improprie. Dacă
limita este finită, integrala este convergentă, adică f(x) este integrabilă pe [a,). Dacă limita
este infinită sau nu există, integrala este divergentă.
b b

∫ f (x )dx= a→−∞
−∞
lim ∫ f ( x)dx
Analog, avem tipurile de integrale improprii: a şi
+∞ b

∫ f (x )dx=lim¿ a→−∞
−∞
¿ ¿∫ f (x)dx¿
b→+∞ ¿ a . Dacă f(x) admite primitiva F(x) pe [a,), atunci
∞
∫ f ( x)dx=F( x )|∞a =F(∞)−F(a) F(∞)=lim F ( x )
a , unde x→∞ .

Criterii de convergenţă
1. Dacă 0 f(x)g(x), x[a,), atunci:
∞ ∞
∫ g( x)dx ∫ f ( x)dx
a) dacă a este convergentă, şi a este convergentă
∞ ∞
∫ f (x)dx ∫ g( x)dx
b) dacă a este divergentă, atunci şi a este divergentă.
f ( x)
lim=k , 0≤k≤∞
2. Dacă există x → ∞ g( x ) , atunci:
∞ ∞
∫ g( x)dx ∫ f (x)dx
a) pentru k <+∞ şi a convergentă, atunci a convergentă;
∞ ∞
∫ g( x)dx ∫ f (x)dx
b) pentru k >0 şi a divergentă, rezultă a divergentă.
α
lim x f ( x )=k , 0<k <∞
3. Dacă există x→∞ , atunci:
∞
∫ f (x)dx
a) pentru  >1, a este convergentă;
∞
∫ f (x)dx
b) pentru 1, a este divergentă.
4. Criteriul lui Dirichlet. Dacă funcţia f f:[a,b]R este mărginită
b ∞
|∫ f (x )dx|≤k lim g( x )→0 ∫ f ( x)⋅g(x)dx
pe [a, b], b >a şi a ; dacă x→ ∞ , atunci a este
convergentă.
5. Criteriul lui Abel. Dacă f(x) este integrabilă pe [a,), g(x) este monotonă şi mărginită pe
∞
∫ f ( x)⋅g(x)dx
[a,), atunci a este convergentă.

b) Integrale improprii pe intervale nemărginite.

Fie b un punct singular pentru funcţia f, definită şi integrabilă pe orice interval
b b−ε

∫ f ( x)dx=lim ∫ f ( x)dx
[ a , b- ε ] , ε>0 . Prin definiţie punem: a ε →0 a .
F(b )=lim F ( b−ε )
Dacă f(x) admite primitiva F(x) pe intervalul [ a, b- ε ] , ε>0 şi dacă ε→0 , atunci
b

∫ f ( x)dx=F( x )|ba=F (b)−F (a)

a .
α
lim ( b−x ) f ( x )=k
Dacă există x →b , atunci:
b

∫ f ( x)dx
- pentru α<1 , k<∞ , integrala a este convergentă;
b

∫ f ( x)dx
- pentru α>1 , k .>0 , integrala a este divergentă.

Probleme rezolvate.

1. Să se studieze convergenţa integralei:

b
dx
a) I =∫
(b−x )α
¿
Fie a,b ∈ R, a<b şi p ∈ + . Atunci integralele: R a ; este
convergentă, dacă 0<<1 şi divergentă, dacă  ¿ 1.
∈
¿
Soluţie: Fie 
R + −{1} fixat. Evident ( ∀ ) t ∈[a,b), avem:
t
dx 1 1
lim¿ t→b ¿ ¿∫
t<b ¿ a (b−x)α
=−lim¿ t→b ¿ ¿
t<b ¿
(
−α+1
(b−x)−α+1 t
|a =−
−α+1 )
lim¿ t→b
t<b
¿
¿
¿[(b−t)1−α
−(b−a)1−α
]¿¿
Deci,
t
dx 1
lim¿ t→b ¿ ¿∫
t<b ¿ a (b−x)
α
=¿
1−α {
(b−a)1−α
, 0<α<1 ¿ ¿¿¿
. Dacă =1, avem:
t
dx
lim ¿ t→b ¿ ¿ ∫ =−lim¿ t →b ¿ ¿ln ( b−x )|ta=−lim ¿ t →b ¿ ¿ [ ln ( b−t ) −ln ( b−a ) ]=−∞¿
t<b ¿ a b−x t<b ¿ t<b ¿
. Aşadar,
b
dx
∫
a ( b− x )α este convergentă, adcă  ∈ (0,1) şi divergentă, dacă  ∈ [1, ∞ ],
 ∞
dx
∈ R+ . Atunci integrala I= a
¿ ∫ xp
2. Fie a,p este convergentă, dacă p>1 şi divergentă,
dacă 0<p<1.

Soluţie:
t
dx x−p+1 t 1 1 −a 1−p
lim∫ p =lim
t →∞ a x t→∞ −p+1 1−p x→∞
1−p t
1−p t→∞
1−p 1−p
|a= lim x |a= lim ( t −a ) =¿
1−p
, dacă p>1 ¿¿¿¿ {
1
∑ np
Ca o concluzie, reamintim că şi seria armonică generalizată n≥1 este
convergentă pnetru p>1 şi divergentă în rest.
∞
dx
∫ xp
Integrala improprie 0 este divergentă.

∫ sinx x dx, a ∈ R ¿
3. Integrala 0 este convergentă.
sinx
f : R+ → R , f ( x )=
sin x lim¿ x→0 ¿ ¿ =1¿
Soluţie: Funcţia x , x>0 ¿ x este finită, deci integrala este
convergentă.

4. Să se cerceteze convergenţa integralelor:

∞ ∞ ∞ ∞
dx x 2
∫ 2
e−ax
sin xdx
∫ ∫−∞ 1+x 4 dx ∫ e− x dx
a) 0 1+ x ; b) 0 , a >0; c) ; d) 0 ; e).
1 dx ∞ dx ∞ 0 dx 0 dx 1 dx
∫0 ∫1 ∫0 cos 3xdx ∫−∞ 1+x 2 ∫−1 2 ∫0 7
√1−x 2 ; f) √ x3 ; g) ; h) ; i) √ 1−x ; j) √x ;
2 dx
∫1 (x−1)2
k) .
∞ b

∫ 1+dxx2 =lim ∫ dx
b→∞ 0 1+x
2
=lim arctgx|b0 =lim arctgb=
b→∞ b →∞
π
2
Rezolvare. a) 0 .
−ax ' −ax '
b) Integrăm prin părţi. Notăm f =e ⇒ f =−ae ; { g =sinx ⇒ g=-cosx ¿ . Vom avea:
b

[ ]
∞
−ax −ax b −ax
I=∫ e sin xdx= lim − e cos x|o −a ∫ e cos x dx
0 b→∞ 0 . Integrând din nou prin părţi şi
făcând calculele, obţinem:
1 −ab 1
I =lim 2
[ e ( −cosb−a sin b ) +1 ] =
b→∞ 1+ a a 2 +1 . Deci integrala este
∞
1
∫ e−ax sin xdx= a 2+1
convergentă şi 0 .
 ∞ 0 b
x x x
∫ 4
dx= lim ∫ 4
dx+ lim ∫ 4
dx=
−∞ 1+ x a→−∞ a 1+x b →∞ 0 1+x
c)
1 1
lim arctgx 2 |0a + lim arctgx 2|b0 = − 1 lim arctga 2 + 1 lim arctgb 2=− π + π =0
= 2 a→−∞ 2 b→∞ 2 a→−∞ 2 b →∞ 4 4 . Deci
integrala este convergentă.
∞ 1 ∞
2 2
− x2
∫e dx =∫ e dx +∫ e−x dx −x
2
d) 0 0 1 . Pentru x >1, avem 0<e− x <e− x ,
∞ ∞ ∞
2 −x 1
⇒∫ e− x dx¿ ∫ e dx ∫ e− x dx=−e− x|∞1 = e
1 1 , iar 1 este convergentă. Deci,
∞ ∞
2 2
∫ e− x dx ∫ e−x dx
deoarece 1 este convergentă şi 0 este convergentă.
1 dx
π
∫0 =arcsin|10=
e). √1−x 2 2 , convergentă
1
3 −
∞ dx − x 2 1¿ ¿ 2 2¿ ¿
∫1 =∫ x 2 dx= |¿¿ ¿ ¿¿¿ ∞ ¿ ¿=− |¿¿ ¿ ¿¿¿ ∞ ¿ ¿= 0−(−2)=2¿
√x3 1 √x
−
f) 2 , convergentă
∞ sin3x 0 ¿ ¿ sin3t
∫0 cos3xdx= 3
|¿¿¿ ¿¿¿ ∞ ¿ ¿=lim ¿
t→∞ 3
g) nu exista limita deci integrala este divergenta
dx 0 −∞ ¿ ¿ π
∫−∞ 1+x2 =arctgx|¿¿¿ ¿¿¿0 ¿ ¿=arctg0−arctg(−∞)= 2 ¿
h). , convergentă
1
f (x )=
i). a) Funcţia √1−x2 este nemărginită în punctul x = -1, deci avem:
0 0
dx dx π
∫ =lim ¿ a→−1 ¿ ¿∫ =lim¿ a→−1 ¿ ¿arcsin x|0a =−lim¿ a→−1 ¿ ¿arcsin (−1 )=arcsin1= ¿
−1 √1−x2 a>−1 ¿ a √ 1−x
2 a>−1 ¿ a>−1 ¿ 2 . Deci integrala este
convergentă
6
1 7 1
∫0 7dx =∫ x 7
1 1 −7
x dx= |=
√x 0 6 0 6
j). 7 , convergentă
2
2dx 1 1 1 1
∫1 (x−1)2
=− | =− +lim =−1+ =+ ∞
k). x−1 1 1 t→ 1 t−1 0 , divergentă