Exerciţii din Capitolul 3

January 19, 2016

Ne sunt de folos următoarele teoreme:

Teorema 1 Fie a > 0 şi f : [a, +∞ ) → R+ o funcţie integrabilă pe orice in-

terval compact inclus ı̂n [a, +∞ ) . Presupunem că există λ ∈ R ı̂ncât funcţia
x → xλ f (x) are limită când x → ∞. Fie l = lim xλ f (x),
x→∞
Z ∞
(1) Dacă λ > 1 şi 0 ≤ l ≤ ∞, atunci f (x)dx este convergentă;
a
Z ∞
(2) Dacă λ ≤ 1 şi 0 < l ≤ ∞, atunci f (x)dx este divergentă;
a

Teorema 2 Fie f : [a, b ) → R+ o funcţie integrabilă pe orice interval

compact inclus ı̂n [a, b ) . Presupunem că există λ ∈ R ı̂ncât funcţia x →
(b − x)λ f (x) are limită când x → b. Fie l = lim(b − x)λ f (x),
x→b
Z b
(1) Dacă λ < 1 şi 0 ≤ l < ∞, atunci f (x)dx este convergentă;
a
Z b
(2) Dacă λ ≥ 1 şi 0 < l ≤ ∞, atunci f (x)dx este divergentă;
a

Presupunem că există λ ∈ R ı̂ncât funcţia x → (x − a)λ f (x) are limită când
x → a. Fie l = lim (x − a)λ f (x),
x→a
Z b
(3) Dacă λ < 1 şi 0 ≤ l < ∞, atunci f (x)dx este convergentă;
a

1
 Z b
(4) Dacă λ ≥ 1 şi 0 < l ≤ ∞, atunci f (x)dx este divergentă;
a

Teorema 3 Fie a > 0 şi φ : [a, +∞ ) → R o funcţie continuă care admite

o primitivăZ mărginită pe [a, +∞) . Atunci, pentru orice λ > 0, integrala
∞
φ(x)
improprie dx este convergentă.
a xλ

Teorema 4 Fie φ : [a, b ) → R o funcţie continuă care admite o primi-

tivă mărginită pe [a, b ) . Atunci, pentru orice λ > 0, integrala improprie
Z b
(b − x)λ · φ(x)dx este convergentă.
a

(1) Dacă f are numai valori pozitive, se aplică Teorema 1 sau Teorema 2;

(2) Dacă f are numai valori negative, se aplică Teorema 1 sau Teorema 2
pentru −f ;

(3) Dacă f nu are semn constant pe intervalul de integrare, se studiază

convergenţa absolută (utilizând, după caz, Teorema 1 sau Teorema 2);

(4) Dacă integrala este absolut a convergentă, atunci ea este şi convergentă;

(5) Dacă integrala nu este absolut a convergentă, nu se poate spune nimic,

ı̂n general, despre convergenţă; ı̂n acest caz se ı̂ncearcă Teorema 3 sau
Teorema 4.

(6) Dacă integrala nu este convergentă ı̂n sensul valorii principale Cauchy,
atunci ea este divergentă.

Exerciţiul Z1. Folosind criterrile de convergenţă, să se stabilească natura in-

1
1
tegralelei √ dx.
0 1 − x4
Numitorul se anuleaza in x = 1, deci folosim Teorema 2. Avem

2
 1
lim (1 − x)λ · √ =
x→1 1 − x4
1
lim (1 − x)λ · p =
x→1 (1 − x)(1 + x)(1 + x2 )

1 1
lim (1 − x)λ · 1 p =
x→1 (1 − x) 2 (1 + x)(1 + x2 ) 2
1
pentru λ = < 1 deci integrala este convergentă.
2

Exerciţiul
Z 2. Folosind criterrile de convergenţă, să se stabilească natura
∞
1
integralelei dx.
0 1 + x4
Numitorul nu se anulează in pentru nici un punct x ∈ [0, +∞), deci folosim
Teorema 1. Scoatem factor comun puterea cea mai mare şi avem
1
lim xλ · =
x→∞ 1 + x4
1
lim xλ · 1 =
x→∞ x4 (1 + x4
)

=1
pentru λ = 4 > 1 deci integrala este convergentă.

Exerciţiul
Z 3. Folosind criterrile de convergenţă, să se stabilească natura
∞
1
integralelei √ dx.
1 x · 1 + x2
Numitorul nu se anulează in pentru nici un punct x ∈ [1, +∞), deci folosim
Teorema 1. Scoatem factor comun puterea cea mai mare şi avem

3
 1
lim xλ · √ =
x→∞ x· 1 + x2
1
lim xλ · q =
x→∞ 1
x2 · 1 + x2

=1
pentru λ = 2 > 1 deci integrala este convergentă.

Exerciţiul
Z 4. Folosind criterrile de convergenţă, să se stabilească natura
1
1
integralelei 3 4
dx.
0 4x − x
Numitorul se anulează in x = 0, deci folosim Teorema 2. Scoatem factor
comun puterea cea mai mică şi avem
1
lim (x − 0)λ · =
x→0 4x3 − x4
1
lim (x − 0)λ · =
x→0 x3 · (4 − x)

1
=
4
pentru λ = 3 > 1 deci integrala este divergentă.

Exerciţiul
Z 5. Folosind criterrile de convergenţă, să se stabilească natura
1
sin(1 − x2 )
integralelei p dx.
0 (1 − x)3
Numitorul se anulează in x = 1, deci folosim Teorema 2. Avem

sin(1 − x2 ) sin(1 − x2 )
lim (1 − x)λ · p = lim (1 − x)λ · 2 =
x→1 (1 − x)3 x→1 (1 − x) 3

lim sin(1 − x2 ) = 0
x→1

4
 2
pentru λ = < 1, deci integrala este convergentă.
3

Exerciţiul
Z 6. Folosind criterrile de convergenţă, să se stabilească natura
1
1
integralelei p dx.
0
3
(1 − x4 )
Numitorul se anulează in x = 1, deci folosim Teorema 2. Avem
1 1
lim (1 − x)λ · p = lim (1 − x)λ · 1 p =
x→1 3
(1 − x4 ) x→1 (1 − x)
3
3
(1 + x)(1 + x2 )

1
= √
3
4
1
pentru λ = < 1, deci integrala este convergentă.
3

Exerciţiul
Z 7. Folosind criterrile de convergenţă, să se stabilească natura
∞
1
integralelei √ dx.
0 x2 + x
Numitorul se anulează in x = 0 şi tinde la infinit, deci folosim Teoremele 1
şi 2. Avem
Z Z 1 Z ∞
∞
1 1 1
√ dx = √ dx + √ dx. Pentru prima integrală
0 x2 + x 2
0 x + x 1 x2 + x
folosim Teorema 2, dăm factor comun puterea cea mai mică, şi avem
1 1
lim (x − 0)λ · √ = lim (x − 0)λ
· 1 3 =1
x→0 x2 + x x→0 x 2 (1 + x 2 )
1
pentru λ = < 1, deci integrala este convergentă.
2
Pentru a doua integrală, folosim Teorema 1, dăm factor comun puterea cea
mai mare, şi avem
1 1
lim xλ · √ = lim xλ · 3 =1
x→∞ x2 + x x→0 x2 (1 + x− 2 )
pentru λ = 2 > 1, deci integrala este convergentă.

5
 Exerciţiul
Z 8. Folosind criterrile de convergenţă, să se stabilească natura
1
1
integralelei 8 11
dx.
0 9x − x
Numitorul se anulează in x = 0, deci folosim Teorema 2. Scoatem factor
comun puterea cea mai mică şi avem
1
lim (x − 0)λ · =
x→0 9x8 − x11
1
lim (x − 0)λ · =
x→0 x8 · (9 − x3 )

1
=
9
pentru λ = 8 > 1 deci integrala este divergentă.

Exerciţiul
Z 9. Folosind criterrile de convergenţă, să se stabilească natura
∞
1
integralelei 4
√ dx.
0 x + 3x
Numitorul se anulează in x = 0 şi tinde la infinit, deci folosim Teoremele 1
şi 2. Avem
Z Z 1 Z ∞
∞
1 1 1
4
√ dx = 4
√ dx + 2
√ dx. Pentru prima integrală
0 x + x 3
0 x +
3
x 1 x + x
folosim Teorema 2, dăm factor comun puterea cea mai mică, şi avem
1 1
lim (x − 0)λ · √ = lim (x − 0)λ · √ 11 =1
x→0 x4 + x
3 x→0 3
x(1 + x 3 )
1
pentru λ = < 1, deci integrala este convergentă.
3
Pentru a doua integrală, folosim Teorema 1, dăm factor comun puterea cea
mai mare, şi avem
1 1
lim xλ · √ = lim xλ · 11 =1
x→∞ x4 + x
3 x→0 x (1 + x− 3 )
4

pentru λ = 4 > 1, deci integrala este convergentă.

6
 Exerciţiul
Z 10. Folosind criterrile de convergenţă, să se stabilească natura
1
1
integralelei √ √ √ √ dx.
0
4
x + x + 16 x + 32 x
8

Numitorul se anulează in x = 0, deci folosim Teorema 2. Scoatem factor

comun puterea cea mai mică şi avem
1
lim (x − 0)λ · √ √ √ √ =
x→0 4
x+ 8
x + 16 x + 32 x

1
lim (x − 0)λ · 1 1 3 7 =
x→0 x (1 + x
32 32 + x 32 + x 32 )

=1
1
pentru λ = < 1 deci integrala este convergentă.
32

Exerciţiul
Z 11. Folosind criterrile de convergenţă, să se stabilească natura
∞
1
integralelei √ √ √ √ dx.
1
4
x + x + 16 x + 32 x
8

Numitorul nu se anulează in x ∈ [1, +∞), deci folosim Teorema 1. Scoatem

factor comun puterea cea mai mare şi avem
1
lim xλ · √ √ √ √ =
x→∞ 4
x+ 8
x + 16 x + 32 x

1
lim xλ · 1 1
− 32 3 7 =
x→∞ x (1 + x
4 + x− 32 + x− 32 )

=1
1
pentru λ = < 1 deci integrala este divergentă.
4

Exerciţiul
Z 12. Folosind criterrile de convergenţă, să se stabilească natura
∞
1
integralelei x
dx.
1 2e + 1
Numitorul nu se anulează in x ∈ [1, +∞), şi folosim primul criteriu de
comparaţie. Avem

7
 1 1
0 ≤ f (x) = < x = g(x),
2ex +1 2e
şi
Z Z Z
∞ ∞ ∞
1 1 −x 1 1 −∞ 1 −1 1
x
= e = − e−x |∞
1 = − e + e = . Cum g(x)dx
1 2e 2 1 2Z 2 2 2e 1
∞
e convergentă, rezultă că şi f (x)dx e convergentă.
1

∞ Z
1
Exerciţiul 13. Să se calculeze valoarea integralei dx. Avem
0 1 + x2
Z ∞
1 ∞ π
dx = arctan(x)| 0 = .
0 1 + x2 2

Z ∞
x
Exerciţiul 14. Să se calculeze valoarea integralei dx.
−∞ 1 + x4
2 dt
Facem schimbarea de variabilă x = t, şi avem 2xdx = dt, deci dx = .
2x
Integrala
Z
x
4
dx se transformă ı̂n
Z 1+x Z
x dt 1 1 1 1
2
= 2
dt = arctan(t) = arctan(x2 ). Deci,
Z ∞1 + t 2x 2 1+t 2 2
x 1 2 ∞ π π
4
dx = arctan(x )|−∞ = − = 0.
−∞ 1 + x 2 4 4

Z ∞
x2
Exerciţiul 15. Să se calculeze valoarea integralei dx.
−∞ 1 + x6
3 dt 2
Facem schimbarea de variabilă x = t, şi avem 3x dx = dt, deci dx = 2 .
3x
Integrala
Z
x2
6
dx se transformă ı̂n
Z 1 +2 x Z
x dt 1 1 1 1
= dt = arctan(t) = arctan(x3 ). Deci,
1 + t2 3x2 3 1 + t2 3 3

8
Z ∞
x 1 π π π
4
dx = arctan(x3 )|∞
−∞ = + = .
−∞ 1+x 3 6 6 3

Z 1
2 1
Exerciţiul 16. Să se calculeze valoarea integralei dx.
0 x ln2 (x)
1
Facem schimbarea de variabilă ln(x) = t, şi avem dx = dt, deci dx = xdt.
x
Integrala
Z
1
2 dx se transformă ı̂n
Z x ln (x) Z
1 1 1
2
xdx = 2
dt = − . Deci,
xt t t
Z 1
2 1 1 21 1
2 dx = − |0 = .
0 x ln (x) ln(x) ln(2)

Z 1
2 1
Exerciţiul 17. Să se calculeze valoarea integralei dx.
0 x ln(x)
1
Facem schimbarea de variabilă ln(x) = t, şi avem dx = dt, deci dx = xdt.
x
Integrala
Z
1
dx se transformă ı̂n
Z x ln(x) Z
1 1
xdx = dt = ln(t). Deci,
xt t
Z 1 µ ¶
2 1 1 1
dx = ln(ln(x))|0 = ln(ln(0)) − ln
2
= ∞.
0 x ln(x) 2

Z ∞
Exerciţiul 18. Să se calculeze valoarea integralei e−ax sin(x)dx, a > 0.
0
Integrăm de două ori prin părţi:

9
 Z ∞ Z ∞ µ ¶0
−ax 1
e sin(x)dx = − e−ax sin(x)dx =
0 0 a
Z ∞ µ ¶
1 1 −ax
− e−ax sin(x) + e cos(x) =
a 0 a
Z ∞ µ ¶0
1 1 −ax
− e−ax sin(x) + − 2e cos(x)dx =
a 0 a
µ ¶ Z ∞µ ¶
1 −ax 1 −ax 1 −ax 1 −ax −ax
− e sin(x) − − 2 e e cos(x) − e e sin(x)dx.
a a a2 0 a2
Deci
µ ¶Z ∞
1 1 1
1+ 2 e−ax sin(x)dx = − e−ax sin(x) − 2 e−ax cos(x)
a 0 a a
deci
Z ∞
− a1 e−ax sin(x) − a12 e−ax cos(x) ∞ 1
e−ax sin(x)dx = ¡ 1
¢ |0 =
0 1 + a2 1 + a2

Z ∞
Exerciţiul 19. Să se calculeze valoarea integralei e−ax cos(x)dx, a > 0.
0
Integrăm de două ori prin părţi:
Z ∞ Z ∞µ ¶0
−ax 1 −ax
e cos(x)dx = − e cos(x)dx =
0 0 a
Z ∞ µ ¶
1 1 −ax
− e−ax cos(x) − e sin(x) =
a 0 a
Z ∞ µ ¶0
1 1 −ax
− e−ax cos(x) − − 2e sin(x)dx =
a 0 a
Z ∞ µ ¶
1 1 1 1 −ax −ax
− e−ax cos(x) + 2 e−ax 2 e−ax sin(x) − e e cos(x)dx.
a a a 0 a2

10
Deci
µ ¶Z ∞
1 1 1
1+ 2 e−ax cos(x)dx = − e−ax cos(x) + 2 e−ax sin(x)
a 0 a a
deci
Z ∞
−ax − a1 e−ax cos(x) + a12 e−ax sin(x) ∞ a
e cos(x)dx = ¡ 1
¢ |0 =
0 1 + a2 1 + a2

Z a
1
Exerciţiul 20. Să se calculeze valoarea integralei dx, a > 0, α ∈ R.
0 xα
Avem
Z a
1 1 −α+1 a a−α+1 0−α+1
α
dx = x | 0 = − ,
0 x −α + 1 −α + 1 −α + 1
µ −α+1 ¶
a
deci integrala converge şi valoarea ei este , dacă şi numai dacă
−α + 1
α < −1. Dacă α ≥ −1, integrala diverge.

Z ∞
1
Exerciţiul 21. Să se calculeze valoarea integralei dx, a > 0, α ∈ R.
a xα
Avem
Z ∞
1 1 −α+1 ∞ ∞−α+1 a−α+1
dx = x | a = − ,
a xα −α + 1 −α + 1 −α + 1
µ ¶
a−α+1
deci integrala converge şi valoarea ei este − , dacă şi numai dacă
−α + 1
α > 1. Dacă α ≤ 1, integrala diverge.

Z
Exerciţiul 22. Să se calculeze integrala sin3 (x) cos2 (x)dx.
dt
Notăm cos(x) = t şi avem − sin(x)dx = dt, de unde dx = − . Deci,
sin(x)

11
Z Z Z
3 2 2 2
sin (x) cos (x)dx = sin(x)sin (x) cos (x)dx = sin(x)(1 − cos2 (x)) cos2 (x)dx =

Z Z
−dt
2 2 1 1
sin(x)(1 − t )t =− (t2 − t4 )dt = − t3 + t5 =
sin(x) 3 5

1 1
− cos3 (x) + cos5 (x) + const.
3 5
Deci dacă avem f (− sin(x), cos(x)) = −f (sin(x), cos(x)), facem schimbul de
variabilă cos(x) = t.

Z
Exerciţiul 23. Să se calculeze integrala sin12 (x) cos5 (x)dx.
dt
Notăm sin(x) = t şi avem cos(x)dx = dt, de unde dx = . Deci,
cos(x)
Z Z
sin (x) cos (x)dx = sin(x)12 (1 − sin2 (x))2 cos(x)dx =
12 5

Z
dt
t12 (1 − t2 )2 cos(x) =
cos(x)
Z Z
t (1 − 2t + t )dt = (t12 − 2t14 + t16 )dt =
12 2 4

1 13 2 1
t − t15 + t17 =
13 15 17
1 2 1
sin13 (x) − sin15 (x) + sin17 (x) + const.
13 15 17
Deci dacă avem f (sin(x), − cos(x)) = −f (sin(x), cos(x)), facem schimbul
de variabilă sin(x) = t.

Z 1
r
1−x
Exerciţiul 24. Folosind funcţiile Euleriene, să se calculeze integrala dx.
0 x

12
Avem
Z 1
r Z 1 µ ¶
1−x − 21 1 1 3
dx = x (1 − x) dx = β2 , .
0 x 0 2 2

Z 1 √
Exerciţiul 25. Folosind funcţiile Euleriene, să se calculeze integrala 1 − x8 dx.
0
8 7 dt
Notăm x = t, 8x dx = dt de unde dx = 7 Avem
8x
Z 1√ Z 1 Z 1 µ ¶
√ dt 1 1
− 7 1 1 3
1 − x8 dx = 1−t 7 = (1 − t) 2 x 8 dt = β , .
0 0 8x 8 8 0 8 8 2

Z 1 √
Exerciţiul 26. Folosind funcţiile Euleriene, să se calculeze integrala 1 − x5 dx.
0
5 4 dt
Notăm x = t, 5x dx = dt de unde dx = 4 Avem
5x
Z 1√ Z 1 Z 1 µ ¶
√ dt 1 1
− 4 1 1 3
1 − x5 dx = 1−t 4 = (1 − t) 2 x 5 dt = β , .
0 0 5x 5 5 0 5 5 2

Z 1 √
Exerciţiul 27. Folosind funcţiile Euleriene, să se calculeze integrala x − x2 dx.
0
Avem
Z 1√ Z Z µ ¶
1 p 1
1 1 3 3
x− x2 dx = x(1 − x)dx = x (1 − x) dx = β
2 2 , .
0 0 0 2 2

Z 0
Exerciţiul 28. Folosind funcţiile Euleriene, să se calculeze integrala x6 (1 + x)8 dx.
−1
Notăm x + 1 = t, dx = dt. Avem

13
 Z 0 Z 1 Z 1
6 8 8 6
x (1 + x) dx = t (t − 1) dt = t8 (1 − t)6 dt
−1 0 0

Γ(9)Γ(7)
β(9, 7) = .
Γ(16)

Z 1
1
Exerciţiul 29. Folosind funcţiile Euleriene, să se calculeze integrala √ dx.
0 x − x2
Avem
Z 1 Z 1 µ ¶
1 − 12 − 12 1 1
p dx = x (1 − x) dx = β , .
0 x(1 − x) 0 2 2

Z ∞
2
Exerciţiul 30. Folosind funcţiile Euleriene, să se calculeze integrala e−4x dx.
0
1 1
t2 dt t− 2 dt
Notăm 4x2 = t, 8xdx = dt, x = de unde dx = = . Avem
2 8x 4
Z ∞ Z µ ¶
−4x2 1 ∞ − 1 −t 1 1
e dx = t e dt = Γ
2 .
0 4 0 4 2

Z ∞
2
Exerciţiul 31. Folosind funcţiile Euleriene, să se calculeze integrala (x − 1)3 e−(x−1) dx.
1
Notăm x − 1 = t, dx = dt. Avem
Z ∞ Z ∞
3 −(x−1)2 2
(x − 1) e dx = t3 e−t dt.
1 0
2
Notăm t = s, 2tdt = ds. Avem
Z ∞ Z
3 −t2 1 ∞ −s 1 1
t e dt = se ds = Γ (2) = .
0 2 0 2 2

14
 Z ∞
ln(x)
Exerciţiul 32. Folosind funcţiile Euleriene, să se calculeze integrala dx.
1 x2
1
Notăm ln(x) = t, dx = dt. Avem
x
Z ∞ Z ∞ t Z ∞
ln(x) te
2
dx = 2t
dt = te−t dt = Γ(2) = 1.
1 x 0 e 0

Z ∞
1
Exerciţiul 33. Folosind funcţiile Euleriene, să se calculeze integrala dx.
0 1 + x6
3 dt 2
Notăm x = tan(t), 3x dx = . Avem formula
cos2 (t)
Z π
2
β(p, q) = 2 sin2p−1 (t) cos2q−1 (t)dt.
0
Avem
Z ∞ Z π Z π
1 1 2 1 1 dt 2 2 2
dx = ³ ´· 2 = sin− 3 (t) cos 3 (t)dt.
0 1 + x6 3 0 1 + cos
2
sin (t) tan 3 (t) cos2 (t) 3 0
2 (t)

Deci, Z µ ¶
∞
1 1 1 5
6
dx = β , .
0 1+x 6 6 6

Z
Exerciţiul 34. Să se calculeze integrala curbilinie de primul tip xydl,
c
½
y = x2
c:
x ∈ [0, 1];
Notăm x = t şi avem
Z Z 1 √
xydl = t3 1 + 4t2 dt.
c 0
2
Notăm u = t , du = 2tdt, deci
Z 1 √ Z
3
1 √
t 1 + 4t2 dt = u 1 + 4udt.
0 0

15
Notăm 1 + 4u = s, 4du = ds, deci
Z 1 √ Z 5³ ´ µ ¶
3 1 3 1 1 2 5 2 3 2 2
t 1 + 4t2 dt = s 2 − s 2 ds = 52 − 52 − + .
0 32 1 32 5 3 5 3

Z
Exerciţiul 35. Să se calculeze integrala curbilinie de primul tip y 5 dl,
c

 x4
c: y =
 y ∈ [0,4
2];
Notăm y = t şi avem
Z Z 2 √
5
y dl = t5 1 + t6 dt.
c 0
6 5
Notăm t + 1 = s, 6t dt = ds şi avem
Z 65
1 ds 1 √
t5 s 2 5 = (65 65 − 1).
1 6t 9

Z
Exerciţiul 36. Să se calculeze integrala curbilinie de primul tip (x + y + z)dl,
c


 x = a cos(t)

y = a sin(t)
c:

 z=t

t ∈ [0, 2π] ;
Avem
Z Z 2π q
(x + y + z)dl = (cos(t) + sin(t) + t) sin2 (t) + cos2 (t) + 1dt =
c 0

√ Z 2π √
2 (cos(t) + sin(t) + t)dt = 2π 2 2.
0

16
 Exerciţiul 37. Z
Să se calculeze următoarea integrală curbilinie de tipul doi: xydx − y 2 dy,
c

 x = t2
c: y = t3

t ∈ [0, 1];

Din parametrizarea curbei c, avem


 dx = 2tdt
dy = 3t2 dt

t ∈ [0, 1];

Avem
Z Z 1 Z 1 Z 1
2 6 8 6 1
xydx − y dy = 2t dt − 3t dt = 2t dt − 3t8 dt = −
c 0 0 0 21

Exerciţiul 38.
Z Să se calculeze următoarea integrală curbilinie de tipul doi:
ydx − xdy + (x2 + y 2 + z 2 )dz,
c


 x = −t cos(t) + sin(t)

y = t sin(t) + cos(t)
c:

 z =t+1

t ∈ [0, π];

Din parametrizarea curbei c, avem



 dx = t sin(t)dt

dy = t cos(t)dt

 dz = dt

t ∈ [0, 1];

Avem

17
 Z
ydx − xdy + (x2 + y 2 + z 2 )dz =
c
Z π
= (t sin(t) + cos(t))t sin(t)dt − (−t cos(t) + sin(t))t cos(t)dt+
0

+((−t cos(t) + sin(t))2 + (t sin(t) + cos(t))2 + t2 )dt =

Z π
= (3t2 + 2t + 2)dt = π 3 + π 2 + 2π.
0

Exerciţiul 39.
Z ZSă se calculeze următoarea integrală dublă:
(x5 y 2 + 2x)dxdy,
D

D = [0, 1] × [0, 1];

Avem
Z Z Z 1 Z 1
5 2
(x y + 2x)dxdy = (x5 y 2 + 2x)dxdy =
D 0 0

Z 1 ·µ ¶¸1 Z 1 µ ¶
1 6 2 1 2
= x y + x2 dy = y + 1 dy =
0 6 0 0 6
· ¸1
1 3 1 19
= y +y = +1= .
18 0 18 18

Exerciţiul 40.
Să se calculeze următoarea integrală dublă:
Z Z
(x + y + 2)dxdy,
D ½
y = x3
D:
y = x4 ;

18
Integrăm deasupra regiunii ‘ı̂n plan, delimitată de curbele y = x3 şi y = x4 .
Intersecţia celor două curbe se produce pentru x4 = x3 , deci x3 (x − 1) = 0.
Deci, x variază ı̂ntre 0 şi 1, iar y variază ı̂ntre x4 şi x3 . Avem
Z Z Z x3 Z 1 Z 1 Z x3
(x + y + 2)dxdy = (x + y + 2)dxdy = (x + y + 2)dydx =
D x4 0 0 x4

Z 1 ·µ ¶¸x3
1
= xy + y 2 + 2y dx =
0 2 x4

Z 1 µ ¶
4 1 6 3 5 1 8 4
= x + x + 2x − x − x − 2x dx =
0 2 2
· ¸1
1 5 1 7 1 4 1 6 1 9 1 1 1 1 1 47
= − x + x + x − x − x =− + + − − = .
5 14 2 6 18 0 5 14 2 6 18 315

19