8 iunie 2023

examen - am2

Exerciţiul 1. Să se calculeze:

4x3
Z
3x2 + x · e x + dx.
x4 + 1
Z
Rezolvare: Avem: 3x2 dx = x3 + C . Pentru al doilea membru al integralei, vom aplica metoda
integrării prin părţi, folosindu-ne de formula
Z Z
f ′ ( x ) · g( x ) dx = f ( x ) · g( x ) − f ( x ) · g′ ( x ) dx.

În cazul nostru, vom considera f ′ ( x ) = e x şi g( x ) = x. Obţinem astfel:

Z Z
x · e x dx = x · e x − e x dx = x · e x − e x + C = e x · ( x − 1) + C .

Pentru ultimul termen al integralei nedefinite, vom efectua o schimbare de variabilă: fie t = x4 + 1.
Atunci dt = 4x3 dx, de unde obţinem

4x3 1
Z Z
dx = dt = ln t + C = ln( x4 + 1) + C .
x4 + 1 t

Prin urmare, avem:

4x3
Z
3x2 + x · e x + dx = x3 + e x · ( x − 1) + ln( x4 + 1) + C .
x4 + 1

Exerciţiul 2. Să se studieze convergenţa integralei improprii:

Z∞ √
x7
dx.
1 + 2x4
0

Rezolvare: Observăm că avem o integrală improprie de primul tip. Vom folosi următorul criteriu de
convergenţă:
Teoremă. Fie f : [ a, ∞) → R astfel încât f ≥ 0 pe [ a, ∞). Atunci:
Z∞
1. Dacă ∃ α > 1 astfel încât lim x f ( x ) < ∞, atunci
α
f ( x ) dx este convergentă.
x →∞
a

Z∞
2. Dacă ∃ α ≤ 1 astfel încât lim x f ( x ) > 0, atunci
α
f ( x ) dx este divergentă.
x →∞
a

Fie α ∈ R. Atunci:
√
x7 x α · x7/2 x α+7/2
L := lim x α · = lim = lim .
x →∞ 1 + 2x4 x →∞ 1 + 2x 4 x →∞ 1 + 2x 4

1
8 iunie 2023

Dacă:
7 1
a) α + < 4, atunci α < şi:
2 2

x α+7/2 α+7/2<4
L = lim = 0.
x →∞ 1 + 2x 4

7 1
b) α + = 4, atunci α = şi:
2 2

x α+7/2 α+7/2=4 x4 1
L = lim = lim = .
x →∞ 1 + 2x 4 x →∞ 1 + 2x 4 2

7 1
c) α + > 4, atunci α > şi:
2 2

x α+7/2 α+7/2>4
L = lim = +∞.
x →∞ 1 + 2x 4

√
1 x7 1
Prin urmare, ∃ α = ≤ 1 astfel încât lim x α · 4
= > 0, de unde ne rezultă că
2 x → ∞ 1 + 2x 2

Z∞ √
x7
dx este divergentă.
1 + 2x4
0

Exerciţiul 3. Să se calculeze integralele curbilinii:

y2
Z Z
dx + xy dy şi y ds,
x
C C

unde (C ) : x = 2y2 , y ∈ [0, 1].

Rezolvare: Cum (C ) : x = 2y2 , y ∈ [0, 1], atunci o parametrizare a curbei C este:

 
 x = x (t) = 2t2 ,  x ′ (t) = 4t,
t ∈ [0, 1] ⇒
y = y(t) = t, y′ (t) = 1.

Vom folosi următoarele formule de calcul a integralelor curbilinii de primul şi al doilea tip:

Z Zb  
P( x, y) dx + Q( x, y) dy = P( x (t), y(t)) · x ′ (t) + Q( x (t), y(t)) · y′ (t) dt
C a

şi

Z Zb q

2
2
f ( x, y) ds = f ( x (t), y(t)) · x ′ (t) + y′ (t) dt,
C a

unde parametrizarea curbei C este x = x (t), y = y(t) şi t ∈ [ a, b].

2
 8 iunie 2023

În cazul nostru, avem:

Z1  2
y2

y (t)
Z
′ ′
dx + xy dy = · x (t) + x (t) · y(t) · y (t) dt
C x x (t)
0
Z1  2  Z1
t 2
2t + 2t3 dt


= · 4t + 2t · t · 1 dt =
2t2
0 0
t =1 t =1
t2 t4
= 2· +2·
2 t =0 4 t =0
2 2 14 04
   
1 0
= 2· −2· + 2· −2·
2 2 4 4
 

1 1 3
= 1−0 + −0 = 1+ =
2 2 2

şi

Z Z1 q

2
2
y ds = y(t) · x ′ (t) + y′ (t) dt
C 0
Z1 q
= t· (4t)2 + 12 dt
0
Z1 p
= t 16t2 + 1 dt.
0

Vom efectua următoarea schimbare de variabilă: u = 16t2 + 1. Atunci du = 32t dt,

t 0 1
u = 16t2 + 1 16 · 02 + 1 = 1 16 · 12 + 1 = 17

şi

Z1 p Z17 √ Z17
1 1 1
Z
y ds = 16t2 + 1 · 32t dt =u du = u1/2 du
32 32 32
C 0 1 1
u=17 u=17
√ u=17
1 u 1/2 + 1 1 u 3/2 1 2 u3
= · = · = ·
32 1/2 + 1 u=1 32 3 u =1 32 3 u =1
2
√ u=17 √ √ √ √
u3 173 13 173 − 1 17 17 − 1
= = − = = .
48 u=1 48 48 48 48

Exerciţiul 4. Să se calculeze integrala dublă:

ZZ
x2 · y dxdy,
D

unde D = {( x, y) ∈ R2 | 1 ≤ x ≤ 2, 0 ≤ y ≤ 2x }.

3
8 iunie 2023

Rezolvare: Vom folosi următoarea formulă de integrare:

Teoremă. Fie f o funcţie integrabilă pe domeniul D simplu în raport cu Oy astfel încât pentru orice x ∈ [ a, b]
gZ2 ( x ) Zb
există integrala F ( x ) = f ( x, y) dy. Atunci există şi integrala F ( x ) dx şi avem:
g1 ( x ) a
ZZ Zb  gZ2 ( x) 
f ( x, y) dxdy = f ( x, y) dy dx.
D a g1 ( x )

În cazul nostru, avem a = 1, b = 2, g1 ( x ) = 0 şi g2 ( x ) = 2x, pentru orice x ∈ [1, 2]. Atunci:

Z2  Z2x Z2  y=2x  Z2 
y2 (2x )2 2
 
2 0
ZZ
2 2 2 2
x · y dxdy = x · y dy dx = x · dx = x · −x · dx
2 y =0 2 2
D 1 0 1 1
Z2 Z2 Z2
4x2
= x2 · dx = x2 · 2x2 dx = 2x4 dx
2
1 1 1
x =2
x5 25 15 64 2 62
= 2· = 2· −2· = − = .
5 x =1 5 5 5 5 5

Exerciţiul 5. Să se calculeze integrala de suprafaţă:

ZZ
z dS,
S

unde S = {( x, y, z) ∈ R3 | x2 + y2 + z2 = 4, x ≥ 0, y ≥ 0, z ≥ 0}.

Rezolvare: Deoarece S este dată de x2 + y2 + z2 = 4 = 22 , obţinem că S este o submulţime a sferei

de rază 2, centrată în origine. Deoarece x, y şi z sunt pozitive, obţinem parametrizarea:



 x = x (u, v) = 2 cos u cos v,   
 π π
y = y(u, v) = 2 cos u sin v, unde u ∈ 0, , v ∈ 0, .

 2 2

z = z(u, v) = 2 sin u,

Prin urmare, avem:

−
→

r (u, v) = 2 cos u cos v, 2 cos u sin v, 2 sin u ,

de unde obţinem:

∂−→

−
→ r


 ru (u, v) = (u, v) = (−2 sin u cos v, −2 sin u sin v, 2 cos u)

 ∂u
şi
∂−→

r

−→


rv (u, v) = (u, v) = (−2 cos u sin v, 2 cos u cos v, 0 .

∂v

4
 8 iunie 2023

Atunci, folosindu-ne de formulele


E(u, v) = − → 2


 ru (u, v)

F (u, v) = −
→
ru (u, v) · −
→
rv (u, v) =< −
→
ru (u, v), −
→
rv (u, v) >

 G (u, v) = − → 2


r (u, v)
v

obţinem:

2
E(u, v) = (−2 sin u cos v, −2 sin u sin v, 2 cos u) = (−2 sin u cos v)2 + (−2 sin u sin v)2 + (2 cos u)2
= 4 sin2 u cos2 v + 4 sin2 u sin2 v + 4 cos2 u = 4 sin2 u cos2 v + sin2 v + 4 cos2 u

= 4 sin2 u · 1 + 4 cos2 u = 4 sin2 u + 4 cos2 u = 4 · sin2 u + cos2 u = 4,

apoi

F (u, v) = (−2 sin u cos v, −2 sin u sin v, 2 cos u) · (−2 cos u sin v, 2 cos u cos v, 0)
= (−2 sin u cos v) · (−2 cos u sin v) + (−2 sin u sin v) · (2 cos u cos v) + 2 cos u · 0
= 4 sin u cos u sin v cos v − 4 sin u cos u sin v cos v + 0 = 0

şi

2
G (u, v) = (−2 cos u sin v, 2 cos u cos v, 0) = (−2 cos u sin v)2 + (2 cos u cos v)2 + 02
= 4 cos2 u sin2 v + 4 cos2 u cos2 v = 4 cos2 u · sin2 v + cos2 v = 4 cos2 u · 1 = 4 cos2 u.

Ne vom folosi apoi de următoarea formulă: dacă suprafaţa S este descrisă de parametrizarea
−
→

r (u, v) = x (u, v), y(u, v), z(u, v) , cu u ∈ [ a, b] şi v ∈ [c, d], atunci

ZZ Zb Zd q
f ( x, y, z) dS = f ( x (u, v), y(u, v), z(u, v)) · E(u, v) · G (u, v) − F2 (u, v) dv du.
S a c

În cazul nostru, obţinem:

ZZ π/2
Z π/2
Z q
z dS = z(u, v) · E(u, v) · G (u, v) − F2 (u, v) dv du
S 0 0
π/2
Z π/2 π/2
Z π/2
Z p Z √
= 2 sin u · 4 · 4 cos2 u − 02 dv du = 2 sin u · 16 cos2 u dv du
0 0 0 0
π/2
Z π/2
Z
= 2 sin u · 4 · | cos u| dv du.
0 0

5
8 iunie 2023

 
π
Deoarece u ∈ 0, , atunci avem cos u > 0, de unde obţinem | cos u| = cos u. Obţinem astfel:
2

ZZ π/2
Z π/2
Z
z dS = 8 sin u cos u dv du
S 0 0
π/2
Z v=π/2


= 8 sin u cos u · v du
v =0
0
π/2
Z
π

= 8 sin u cos u · − 8 sin u cos u · 0 du
2
0
π/2
Z π/2
Z
= 4π · sin u cos u du = 4π sin u cos u du.
0 0

Vom efectua schimbarea de variabilă t = sin u, de unde obţinem dt = cos u du,

u 0 π/2


t = sin u sin 0 = 0 sin π/2 = 1

şi

Z1 t =1
t2 12 02
 
1
Z
z dS = 4π t dt = 4π · = 4π · − = 4π · = 2π.
2 t =0 2 2 2
S 0