SEMINARUL AL V-LEA - ANALIZĂ MATEMATICĂ

Derivate parţiale. Puncte de extrem local.

Partea I: Exerciţii rezolvate

1. Considerăm câmpul vectorial

v̄ = x3 cos z ī + arctg y · ln z j̄ + 5xz 2 k̄
a) Să se determine divergenţa câmpului vectorial.
b) Să se determine rotorul câmpului vectorial.

Soluţie:

În acest caz

P = x3 cos z, Q = arctg y · ln z, R = 5xz 2
a) Divergenţa acestui câmp vectorial se calculeaxă utiliz and formula
∂P ∂Q ∂R
divv̄ = + + .
∂x ∂y ∂z
În acest caz
∂P
= 3x2 · cos z,
∂x
∂Q ln z
=
∂y 1 + y2
şi
∂R
= 10xz.
∂z
De aici
ln z
divv̄ = 3x2 · cos z + + 10xz.
1 + y2
b) Rotorul acestui câmp vectorial este
 ī j̄ k̄ 
 
∂ ∂ ∂ 
rotv̄ =  .

 ∂x ∂y ∂z 
P Q R
1
2 SEMINARUL AL V-LEA - ANALIZĂ MATEMATICĂ

Altfel spus
arctg y
ī − x3 · sin z + 5z 2 j̄.


rotv̄ = −
z

2. Fie f : A → R, A ⊆ R2 , f (x, y) = x3 y + 5xy 2 , unde A este

domeniul maxim de definiţie al funcţiei f . Calculaţi derivatele parţiale
de ordinul al doilea ale funcţiei f .

Soluţie:

Atentie! Datorită faptului că funcţia ce trebuie derivată este de mai

multe variabile, nu mai avem o singură derivată de ordinul doi ci mai
multe derivate parţiale. Practic, trebuie saă derivăm parţial funcţia
de două ori ı̂n toate modurile posibile de variabile. Pentru a calcula
derivatele parţiale de odinul al doilea, avem nevoie de derivatele parţiale
de ordinul I, pe care le calculăm:
∂f ∂
= (x3 y + 5xy 2 ) = 3x2 y + 5y 2
∂x ∂x
∂f ∂
= (x3 y + 5xy 2 ) = x3 + 10xy.
∂y ∂y
Derivatele parţiale de ordinul II se calculeză după cum urmează (atenţie,
ı̂ncercaţi să ı̂nţelegeţi ordinea derivării):
∂ 2f
 
∂ ∂f ∂
2
= = (3x2 y + 5y 2 ) = 6xy
∂x ∂x ∂x ∂x

∂ 2f
 
∂ ∂f ∂
= = (x3 + 10xy) = 3x2 + 10y
∂x∂y ∂x ∂y ∂x

∂ 2f
 
∂ ∂f ∂
2
= = (x3 + 10xy) = 10x
∂y ∂y ∂y ∂y

∂ 2f
 
∂ ∂f ∂
= = (3x2 y + 5y 2 ) = 3x2 + 10y.
∂y∂x ∂y ∂x ∂y
∂ 2f ∂ 2f
Observăm că derivatele parţiale mixte sunt egale = (cri-
∂y∂x ∂x∂y
teriul lui Schwartz).
2
3. Fie f : A → R, A ⊆ R3 , f (x, y, z) = yez +x + ln (y 2 + z 2 + 1),
unde A este domeniul maxim de definiţie al funcţiei f . Calculaţi
derivatele parţiale de ordinul al doilea ale funcţiei f .
 SEMINARUL AL V-LEA - ANALIZĂ MATEMATICĂ 3

Soluţie:

Calculăm derivatele parţiale de ordinul I:

∂f ∂  z2 +x 
2 2
= ye + ln (y 2 + z 2 + 1) = yez +x + 0 = yez +x
∂x ∂x
∂f ∂  z2 +x 
2 2y
= ye + ln (y 2 + z 2 + 1) = ez +x + 2
∂y ∂y y + z2 + 1

∂f ∂  z2 +x 
2 2z
= ye + ln (y 2 + z 2 + 1) = 2zyez +x + 2 .
∂z ∂z y + z2 + 1
Derivatele parţiale de ordinul II se calculeză după cum urmează:
∂ 2f
 
∂ ∂f ∂  z2 +x  2
2
= = ye = yez +x
∂x ∂x ∂x ∂x

∂ 2f
   
∂ ∂f ∂ 2 2y 2
= = ez +x + 2 2
= ez +x
∂x∂y ∂x ∂y ∂x y +z +1

∂ 2f
   
∂ ∂f ∂ z 2 +x 2z 2
= = 2zye + 2 = 2zyez +x
∂x∂z ∂x ∂z ∂x y + z2 + 1

∂ 2f 2 (z 2 − y 2 + 1)
   
∂ ∂f ∂ z 2 +x 2y
= = e + =
∂y 2 ∂y ∂y ∂y y2 + z2 + 1 (y 2 + z 2 + 1)2

∂ 2f ∂ 2f
=
∂y∂x ∂x∂y

∂ 2f
   
∂ ∂f ∂ 2 2z 2 4yz
= = 2zyez +x + 2 = 2zez +x −
∂y∂z ∂y ∂z ∂y 2
y +z +1 (y + z 2 + 1)2
2

∂ 2f
   
∂ ∂f ∂ 2 2z 2 2
2
= = 2zyez +x + 2 2
= 2yez +x + 4yz 2 ez +x
∂z ∂z ∂z ∂z y +z +1

2 (y 2 − z 2 + 1)
+
(y 2 + z 2 + 1)2

∂ 2f ∂ 2f
=
∂z∂x ∂x∂z
∂ 2f ∂ 2f
=
∂z∂y ∂y∂z
4 SEMINARUL AL V-LEA - ANALIZĂ MATEMATICĂ

4. Să se determine punctele de extrem şi, după caz, valorile extreme

ale funcţiilor:
a) f : R2 → R, f (x, y) = 3x2 − 2xy + 5y 2 − 10x − 6y + 3;
b) f : R2 → R, f (x, y) = x3 + 3xy 2 − 15x − 12y;
c) f : R3 → R, f (x, y, z) = x2 + y 2 + 3z 2 − xy + yz + 2xz.

Soluţie:

a) 1. Începem cu calculul derivatelor parţiale de ordinul ı̂ntâi:


∂f
 ∂x = 6x − 2y − 10





 ∂f

 = −2x + 10y − 6.
∂x
2. Punctele critice ale funcţiei se determină rezolvând sistemul

∂f
 ∂x = 0
 
 6x − 2y − 10 =0


⇔

 ∂f  −2x + 10y − 6 = 0,

 =0
∂y
soluţia căruia este (2, 1).
3. Matricea Hesse (hessiana) asociată funcţiei f este
 2 
∂ f ∂ 2f  
 ∂x2
 ∂x∂y  6 −2
H (x, y) =   2
= .
2

 ∂ f ∂ f  −2 10
∂y∂x ∂y 2

Observăm că hessiana este o matrice constantă (atenţie, acest lucru

nu este adevărat ı̂n general!), deci valoarea hessienei ı̂n punctul (2, 1)
este cea de mai sus.
Avem
∆1 = 6 > 0
∆2 = 6 · 10 − (−2)2 = 56 > 0,
deci, conform criteriului lui Sylvester, punctul (2, 1) este punct de
minim (local).
Valoarea extremă (minimă) este f (2, 1) = 3 · 22 − 2 · 2 · 1 + 5 · 12 −
10 · 2 − 6 · 1 + 3 = −10
 SEMINARUL AL V-LEA - ANALIZĂ MATEMATICĂ 5

b) 1. Calculăm derivatele parţiale de ordinul ı̂ntâi:


∂f 2 2
 ∂x = 3x + 3y − 15





 ∂f

 = 6xy − 12.
∂x
2. Punctele critice ale funcţiei se determină rezolvând sistemul

∂f
 ∂x = 0
  
 3x2 + 3y 2 − 15 = 0  x2 + y 2 = 5


⇔ ⇔

 ∂f 
6xy − 12 = 0,

xy = 2,

 =0
∂y
2
Efectuând substituţia y = , şi ı̂nlocuind ı̂n prima ecuaţie, obţinem
x
4
x2 + 2 = 5 (evident x ̸= 0). Ecuaţia dată se poate rezolva ı̂n mai
x
multe moduri.
De exemplu, substituind t = x2 , obţinem ecuaţia t2 − 5t + 4 = 0, cu
soluţiile t1 = 1 şi t2 = 4, care conduc la soluţiile sistemului P1 (1, 2),
P2 (−1, −2), P3 (2, 1), P4 (−2, −1).
3. Matricea Hesse (hessiana) asociată funcţiei f este
 2 
∂ f ∂ 2f  
 ∂x2
 ∂x∂y 
 6x 6y
H (x, y) =   2
= .
 ∂ f ∂ 2f 

6y 6x
∂y∂x ∂y 2

Studiem acum, pe rând, natura punctelor critice determinate mai

sus.
Pentru P1 avem
 
6 12
H (1, 2) =  ,
12 6

∆1 = 6 > 0
∆2 = 6 · 6 − 12 · 12 = −108 < 0,
deci, conform criteriului lui Sylvester, punctul P1 (1, 2) nu este punct
de extrem.
6 SEMINARUL AL V-LEA - ANALIZĂ MATEMATICĂ

Pentru P2 avem
 
−6 −12
H (−1, −2) =  ,
−12 −6

∆1 = −6 < 0
∆2 = (−6) · (−6) − (−12) · (−12) = −108 < 0,
deci, conform criteriului lui Sylvester, punctul P2 (−1, −2) nu este
punct de extrem.
Pentru P3 avem
 
12 6
H (2, 1) =  ,
6 12

∆1 = 12 > 0
∆2 = 12 · 12 − 6 · 6 = 108 > 0,
deci, conform criteriului lui Sylvester, punctul P3 (2, 1) este punct de
minim (local). Valoarea de minim local este f (2, 1) = 23 + 3 · 2 · 12 −
15 · 2 − 12 · 1 = −28.
Pentru P4 avem
 
−12 −6
H (−2, −1) =  ,
−6 −12

∆1 = −12 < 0
∆2 = (−12) · (−12) − (−6) · (−6) = 108 > 0,
deci, conform criteriului lui Sylvester, punctul P4 (−2, −1) este punct
de maxim (local). Valoarea de maxim local este f (−2, −1) = (−2)3 +
3 (−2) (−1)2 − 15 (−2) − 12 (−1) = 28.

c) 1. Începem cu calculul derivatelor parţiale de ordinul ı̂ntâi:

∂f


 = 2x − y + 2z



 ∂x


 ∂f
= 2y − x + z

 ∂y



 ∂f = 6z + y + 2x.



∂z
 SEMINARUL AL V-LEA - ANALIZĂ MATEMATICĂ 7

2. Punctele critice ale funcţiei se determină rezolvând sistemul

∂f


 =0 
∂x 2x − y + 2z = 0



 


 

∂f
 
=0 ⇔ 2y − x + z = 0


 ∂x 



 
 6z + y + 2x = 0,

 ∂f
=0


∂z
omogen, cu determinantul nenul (verificaţi!), ce admite soluţia (unică)
P (0, 0, 0).
3. Matricea Hesse (hessiana) asociată funcţiei f este
 2
∂ f ∂ 2f ∂ 2f

 ∂x2 ∂x∂y ∂x∂z   
  2 −1 2
   
 2 2 2
∂ f ∂ f ∂ f
  
H (x, y) =  = −1 2 1 .
  
 ∂y∂x ∂y 2

∂y∂z    

 

 ∂ 2f
 2 1 6
∂ 2f ∂ 2f 
∂z∂x ∂z∂y ∂z 2
În cazul dat hessiana este o matrice constantă (valoarea acesteia in
punctul P (0, 0, 0) fiind cea de mai sus. Avem
∆1 = 2 > 0
∆2 = 3 > 0
∆2 = 4 > 0,
deci, conform criteriului lui Sylvester, punctul (0, 0, 0) este punct de
minim (local).
Valoarea extremă (minimă) este f (0, 0, 0) = 0.

Partea a II-a: Exerciţii propuse pentru studiul individual

1. Considerăm câmpul vectorial

v̄ = x · arcsin y ī + sin z · ex j̄ + 10z 4 k̄
a) Să se determine divergenţa câmpului vectorial.
b) Să se determine rotorul câmpului vectorial.

2. Fie f : A → R, A ⊆ R2 , f (x, y) = x2 y 2 − 3x3 , unde A este

domeniul maxim de definiţie al funcţiei f . Calculaţi derivatele parţiale
de ordinul al doilea ale funcţiei f .
8 SEMINARUL AL V-LEA - ANALIZĂ MATEMATICĂ

3. Fie f : A → R, A ⊆ R3 , f (x, y, z) = xy ln (z 2 + 1) + x2 yz, unde

A este domeniul maxim de definiţie al funcţiei f . Calculaţi derivatele
parţiale de ordinul al doilea ale funcţiei f .
4. Să se determine punctele de extrem şi, după caz, valorile extreme
ale funcţiilor:
a) f : R2 → R, f (x, y) = x2 + y 2 + xy + x + 4;
b) f : R2 → R, f (x, y) = x3 + y 3 − 3xy;
c) f : R3 → R, f (x, y, z) = x2 + 2y 2 + z 2 − 2x + 1.