1. (a ± b)2 = a2 ± 2ab + b2 loga A + loga B = loga AB 11.

Vectori
(a ± b)3 = a3 ± 3a2 b + 3ab2 ± b3 loga A − loga B = loga B A
Fie A(xA , yA ) s, i B(xB , yB ).
a3 ± b3 = (a ± b)(a2 ∓ ab + b2 ) m
loga A = m · loga A −→
AB = (xB − xA )~i + (yB −pyA )~j
a2 − b2 = (a − b)(a + b) logam A = m 1
· loga A
logc b ~v = x ·~i + y · ~j =⇒ |v| = x2 + y 2
loga b = log a
2. Fie f : IR → IR, f (x) = ax2 +bx+c. c Fie v~1 = x1 · ~i + y1 · ~j s, i
b 2 ∆ log10 x = lg x (logaritm zecimal) v~2 = x2 · ~i + y2 · ~j. Atunci:
Atunci, f (x) = a(x + 2a ) − 4a
loge x = ln x (logaritm natural) v~1 · v~2 = x1 x2 + y1 y2 (prod. scalar)
(forma canonică)
Astfel, xv = −b , iar yv = −∆ v~1 k v~2 ⇐⇒ xx12 = yy12
2a 4a 8. Numere complexe
(vârful parabolei) v~1 ⊥ v~2 ⇐⇒ x1 x2 + y1 y2 = 0
a > 0 ⇐⇒ f admite minim: yv , Fie z = a + i · b. cos (v\ ~1 , v~2 ) = √ x21 x22+y
√1 y22 2
x1 +y1 x2 +y2
a < 0 ⇐⇒ f admite maxim: yv . Atunci, z̄√= a − i · b (conjugatul),
a > 0 ⇐⇒ Imf = [ −∆ , ∞), iar |z| = a2 + b2 (modulul). 12. Geometrie
4a
a < 0 ⇐⇒ Imf = (−∞, −∆ ]. i2 = −1; i3 = −i; i4 = 1
4a
card(Gf ∩ Ox ) = 0 ⇐⇒ ∆ < 0 z = r(cos t√+ i · sin t) (forma trig.), B
A∆ = b·h 2 =
card(Gf ∩ Ox ) = 1 ⇐⇒ ∆ = 0 unde r = a2 + b2 , t = arctg ab . = bc sin A
2
card(Gf ∩ Ox ) = 2 ⇐⇒ ∆ > 0 z n = rn (cos(nt) + i · sin(nt))
c a
Rădăcinile de ordin n ≥ 2 ale lui z: p = a+b+c
Relaţiile lui Viète √ 2
zk = n r(cos t+2kπ n
+ i · sin t+2kπ
n
), (semiperimetrul)
S = x1 + x2 = −b a
k ∈ {0, 1, ..., n − 1}
A b C
P = x1 · x2 = ac ,
√ 9. Combinatorică
−b± b2 −4ac
unde x1,2 = 2a
, iar p
f (x) = a(x − x1 )(x − x2 ) 0! = 1 A∆ = p(p − a)(p − b)(p − c)
2√ √
Pn = n! = 1 · 2 · 3 · ... · n A∆ech. = l 4 3 ; h∆ech. = l 2 3
3. Progresii aritmetice (÷an ) Akn = (n−k)!
n!
; Cnk = k!(n−k)!
n!
A∆drept. = c12·c2
an = a1 + (n − 1)r Binomul lui Newton R = abc
4S
(raza cercului circumscris),
r = an+1 − an unde S este A∆ .
a +a (a + b)n = Cn0 an + Cn1 an−1 b + R = Sp (raza cercului ı̂nscris)
an = n+1 2 n−1
(a1 +an )·n + Cn2 an−2 b2 + ... + Cnn−1 abn−1 +
Sn = Teorema sinusului
2 + Cnn bn , unde termenul general este
a b c
÷bn )
4. Progresii geometrice (÷ Tk+1 = Cnk an−k bk sin A
= sin B
= sin C
= 2R
Suma coef. binomiali: Teorema cosinusului
bn = b1 · q n−1
b
q = n+1 Cn0 + Cn1 + Cn2 + Cn3 + ... = 2n a2 = b2 + c2 − 2bc cos A
bn
√
bn = bn−1n · bn+1 b2 = a2 + c2 − 2ac cos B
−1
Suma coef. de rang par/impar: c2 = a2 + b2 − 2ab cos C
Sn = b1 · qq−1
Cn0 +Cn2 +Cn4 +... = Cn1 +Cn3 +... =
−n = 2n−1 13. Trigonometrie
5. a = 1
an
; ( ab )−n = ( ab )n
√n m m
Cadranele cercului unitate:
a =an π
10. Geometrie analitică 2
6. Funcţia exponenţială Fie A(xAp , yA ), B(xB , yB ), C(xC , yC ).
f : IR → (0, ∞), f (x) = ax |AB| = (xB − xA )2 + (yB − yA )2 II I
mij.(AB) = M ( xA +x 2
B yA +yB
, 2 ) π 0/2π
4
y = 2x ax < ay =⇒ Centrul de greutate al ∆ABC este III IV
3
x < y, dacă G( xA +x3B +xC , yA +y3B +yC ).
a>1 −yA
mAB = xyB B −xA
(panta dreptei AB) 3π
2 2
d1 k d2 ⇐⇒ md1 = md2
1
ax < ay =⇒ d1 ⊥ d2 ⇐⇒ md1 · md2 = −1 Semnul funcţiilor trigonometrice:
y = ( 12 )x x > y, dacă
a ∈ (0, 1) d : Ax + By + C = 0 (forma ge-
−3 −2 −1 1 2 3
sin cos
nerală a unei drepte)
Ecuaţia dreptei AB: + + − +
7. Funcţia logaritmică x−xA
= yy−y A
;
xB −xA B−yA
f : (0, ∞) → IR, f (x) = loga x x
 y 1 
 − − − +
xA yA 1 = 0;
C.E.: a > 0, a 6= 1, x > 0  
xB yB 1
loga b = c
y − yA = md (x − xA ).
tg/ctg
2 y = log2 x =⇒ b = ac d(A, d) = |Ax√ A +ByA +C|
2 2
(distanţa
A +B
loga 1 = 0 de la punctul A la dreapta d) − +
1 2 3 4 1
loga a = 1
y = log 1 x
2
A∆ABC = 2 |∆|, unde

−2  xA yA 1
  + −
∆ = xB yB 1.
xC yC 1
∆ = 0 ⇐⇒ A, B, C − coliniare

1
 Z
sin2 x + cos2 x = 1 1 p
√ dx = ln(x + x2 + a2 ) + C
sin(a ± b) = sin a cos b ± sin b cos a lim f (x) = ±∞ =⇒ f admite Z +a2 x2
x→a 1 p
cos(a ± b) = cos a cos b ∓ sin b sin a asimptota verticală x = a √ dx = ln |x + x2 − a2 | + C
Z x −a
2 2
tga±tgb
tg(a ± b) = 1∓tgatgb
sin 2a = 2 sin a cos a f (x) sin xdx = − cos x + C
lim = m ∈ IR∗ ,
cos 2a = cos2 a − sin2 a = x→±∞ x Z
= 1 − 2 sin2 a = 2 cos2 a − 1 lim (f (x) − mx) = n ∈ IR =⇒ cos xdx = sin x + C
x→±∞
2tga
tg(2a) = 1−tg
Z
2a f admite asimptota oblică dx
= tg x + C
rad. 0 π π π π
π 3π
2π
y = mx + n la ±∞ cos 2x
6 4 3 2 2
Z
◦
0 30 45 60 90 180 270 360
dx
√ √ 17. f continuă ı̂n x0 ⇐⇒ 2 = −ctg x + C
sin 0 1
√2 √2
2
2
3
1 0 −1 0 Z sin x
cos 1 3 2 1
0 −1 0 1
ls (x0 ) = ld (x0 ) = f (x0 )
√2 2 2
√ f (x) − f (x0 ) tg xdx = − ln | cos x| + C
f 0 (x0 ) = lim
3
tg 0 3
1 3 − 0 − 0
√ √
x − x0
Z
ctg − 3 1 3
0 − 0 − x→x0
3
f - crescătoare ⇐⇒ f 0 (x) ≥ 0 ctg xdx = ln | sin x| + C
sin a = b =⇒ f - descrescătoare ⇐⇒ f 0 (x) ≤ 0
a = (−1)k arcsin b + kπ, k ∈ Z (monotonia) 21. Funcţii derivate
cos a = b =⇒ f - convexă ⇐⇒ f 00 (x) > 0
a = ± arccos b + 2kπ, k ∈ Z Simple Compuse
f - concavă ⇐⇒ f 00 (x) < 0 c 0 − −
tg a = b =⇒ (convexitatea)
a = arctg b + kπ, k ∈ Z x 1 − −
ctg a = b =⇒ xn nxn−1 un nun−1 u0
−1 −1 0
a = arcctg b + kπ, k ∈ Z Reguli de derivare 1
x2
1
u2
u
√x √u
0 0
(f · g) = f · g + f · g 0 x √1
2 x
u √1
2 u
u0
14. Matrice. Determinanţi 0
·g 0 ex ex
eu u 0
e u
( fg )0 = f ·g−f
g2
A este inversabilă ⇐⇒ det A 6= 0 ax ax ln a au au ln a · u0
A∗ 1 u0
A−1 = det A
18. Legi de compoziţie ln x x
ln u u
1 u0
? - comutativă ⇐⇒ x ? y = y ? x loga x x ln a
loga u u ln a
det A 6= 0 ⇐⇒ Sistem compatibil ? - asociativă ⇐⇒ (x ? y) ? z = sin x cos x sin u cos u · u0
determinat (Cramer) =⇒ = x ? (y ? z) cos x − sin x cos u − sin u · u0
d1 d2 d3
x = det A
, y = det A
, z = det A
, ... ? - admite el. neutru ⇐⇒ ∃ e, tg x 1
cos2 x
tg u 1
cos2 u
u0
x ? e = e ? x = x, ∀ x ctg x − sin12 x ctg u − sin12 u u0
det A = 0, dcar = 0 ⇐⇒ (G, ?) - monoid ⇐⇒ parte stabilă, arcsin x √1 arcsin u √ 1 u0
1−x2 1−u2
Sistem compatibil nedeterminat lege asociativă, admite el. neutru arccos x −√ 1
arccos u −√ 1
u0
1−x2 1−u2
(G, ?) - grup ⇐⇒ parte stabilă,
det A = 0, dcar 6= 0 ⇐⇒ arctg x 1
1+x2
arctg u 1
1+u2
u0
lege asociativă, admite el. neutru,
Sistem incompatibil arcctg x 1
− 1+x 2 arcctg u − 1+u2 u0
1
el. simetrizabile √ √
n
x √
n
1 n
u √1
n u0
(G, ?, ◦) - inel ⇐⇒ (G, ?) - grup n xn−1 n un−1
15. Limite
abelian, (G, ◦) - monoid, ◦ - dis- (f −1 (y0 ))0 = 1
f 0 (x0 )
, unde f (x0 ) = y0
a
±∞
= 0; ±∞
a
= ±∞; 01+ = +∞; tributivă faţă de ?
1
= −∞; e = +∞; e−∞ = 0
∞ Fie (G, ?) s, i (G0 , ◦) - două grupuri.
0−
f : G → G0 - morfism ⇐⇒
Operaţii fără sens f (x ? y) = f (x) ◦ f (y), ∀ x, y ∈ G
∞ − ∞; 00 ; 1∞ ; ±∞
±∞
;
19. Integrarea prin părţi
0 · (±∞); 00 ; (±∞)0 Z Z
Limite remarcabile f · g0 = f · g − f 0 · g
sin u(x) tg u(x) Z b b Z b
lim = lim =1 0
f0 · g

u(x)→0 u(x) u(x)→0 u(x)
f · g = (f · g)  −
a a a
arcsin u(x)
lim =1
u(x)→0 u(x) 20. Integrale nedefinite
arctg u(x) Z
lim =1 adx = ax + C
u(x)→0 u(x)
u(x)
a −1 Z
xn+1
lim = ln a xn dx = +C
u(x)→0 u(x) n+1
ln(1 + u(x))
Z
lim =1 dx
= ln |x| + C
u(x)→0 u(x) Z x
  1 ax
ax dx =
u(x)
lim 1 + u(x) =e +C
u(x)→0 Z ln a  
1 1 x − a
dx = ln  +C
16. Asimptote Z x −a
2 2 2a  x + a 
1 1 x
lim f (x) = l ∈ IR =⇒ f admite dx = arctg + C
x→±∞ x 2 + a2 a a
asimptota orizontală y = l la ±∞
Z
1 x
√ dx = arcsin + C
a2 − x2 a