AUDIT FINANCIAR - Suport Didactic Pentru Invatamantul Deschis La Distanta PDF

qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui
opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfgh
jklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvb
nmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwer
AUDIT FINANCIAR
tyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopas
Suport didactic pentru invatamantul deschis la
distanta
dfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzx
cvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq
wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuio
pasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghj
klzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbn
mqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwerty
uiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf
ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxc
vbnAcademiaxdezStudiiqEconomicekl
asdfghjklzxcvbBucurestinmqwertyuio
pasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghj
Dr. Flavia STOIAN
Dr. Ana MORARIU
CUPRINS
Unitatea de invatare I - SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR.........................................................1
1.1. Obiective........................................................................................................................................................2
1.2. Definirea, scopul si necesitatea serviciilor de audit financiar........................................................................2
1.3. Profesia de auditor financiar - cadru de referinta national si international.................................................6
1.4. Codul de etica..............................................................................................................................................10
1.5. Raspunderea managementul si raspunderea auditorului in cadrul misiunilor de audit..............................16
Teste de autoevaluare............................................................................................................................... 19
Lucrare de evaluare................................................................................................................................... 20
Unitatea de invatare II - PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU
GUVERNANTA............................................................................................................................................21
2.1.Obiective.......................................................................................................................................................22
2.2. Planificarea misiunii de audit.......................................................................................................................22
2.2.1. Preplanificarea misiunii de audit..............................................................................................................25
2.2.2. Obtinerea informatiilor de context si cunoasterea clientului...................................................................29
2.2.3. Obtinerea informatiilor privind obligatiile juridice ale clientului..............................................................31
2.2.4. Proceduri analitice de fond.......................................................................................................................32
2.3. Controlul intern si importanta lui in cadrul auditului..................................................................................35
2.4. Comunicarea auditorului cu managementul si guvernanta.........................................................................38
Teste de autoevaluare............................................................................................................................... 44
Lucrare de evaluare....................................................................................................................................47
Unitatea de invatare III - PRAG DE SEMNIFICATIE SI RISCUL DE AUDIT........................................................49
3.1. Obiective.....................................................................................................................................................50.
3.2. Riscul de audit..............................................................................................................................................50
3.3. Evaluarea globala a pragului de semnificatie...............................................................................................59
3.4. Semnificatia si corelatia dintre prag de semnificatie si riscul de audit.........................................................62
3.5. Probele de audit si impactul lor asupra misiunii de audit ...........................................................................64
Teste de autoevaluare................................................................................................................................69
Unitatea de invatare IV - OBIECTIVE DE AUDIT SI PROCEDURI DE FOND......................................................76
4.1. Obiective......................................................................................................................................................77
4.2. Structura ciclurilor financiarer contabile.....................................................................................................77
4.3. Obiective de audit vizand tranzactiile financiar-contabile...........................................................................81
4.4. Obiective de audit vizand soldurile conturilor.............................................................................................83
4.5. Testele de detaliu si teste ale mecanismelor de control intern.................................................................85
Teste de autoevaluare................................................................................................................................92
Unitatea de invatare V - DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT
5.1.Obiective.......................................................................................................................................................98
5.2.Scopul si continutul documentatiei de audit................................................................................................98
5.3. Planul si programul de audit......................................................................................................................101
5.4. Dosarele de audit, forma si continutul documentelor de lucru.................................................................105
5.5. Raportarea in audit....................................................................................................................................113
Teste de autoevaluare..............................................................................................................................118
Lucrare de evaluare..................................................................................................................................122
CUVANT INAINTE
Cursul Audit Financiar se adreseaza tuturor studentilor ce urmeaza cursuri de

specializare pe domeniul economic, cu precadere celor inscrisi la cursurile deschise la
distanta, fiind structurat dupa programa analitica general acceptata la nivel de licenta,
in cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti, Facultatea de Contabilitate si
Informatica de Gestiune
Dupa parcurgerea acestui curs, studentul isi va fi asimilat notiuni fundamentale
privind auditul financiar contabil, va fi corelat activitatea de audit financiar cu
ansamblul fluxului relational la nivel de entitate, influenta acestuia asupra activitatii la
nivel microeconomic si rolul. importanta si functiile auditului financiar. De asemenea,
studentul va putea sa planifice, structureze si proiecteze in timp o misiune de audit,
luand in considerare indicatorii economici implicati, factorii de risc ce modeleaza
natura, intinderea si complexitatea misiunii de audit, precum si corelatiiile care
trebuiesc facute intre auditori si alte procese si departamente ale entitatii. In acelasi
timp, studentul va sti cum, cand si in ce mod sa aplice principiile unei comunicari
eficiente din prisma auditorului, cu managementul societatii auditate si cu guvernanta
companiei, astfel incat sa asigure un nivel optim al informatiilor obtinute, echilibrand
satisfacator nivelul de suficienta al acestora cu relevanta si credibilitatea lor, pentru
ca intr-un final sa se obtina opinia de audit rezonabila, obiectiva si independenta care
sa ilustreze fidel realitatea din situatiile financiare.
Cursul este structurat pe cinci unitati de invatare, fiecare avand la sfarsit o
lucrare de evaluare pe care la sfarsitul parcurgerii unitatii de invatare, o vei putea
transmite profesorului tau coordonator, la cerere.
Criteriile de evaluare ale acestui curs constau in punctajele obtinute la lucrarile
de evaluare, gradul de implicare in cadrul discutiilor cu profesorul sau in mediul online
asociat anului tau de studiu si punctajele obtinute la examenul final.
Va dorim succes!
Autorii
qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwerty
uiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasd
fghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzx
wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui
opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg
hjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxc
vbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq
hjklzxcvbnmrtyuiopasdfghjklzxcvbn
mqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwert
yuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopas
Unitatea de invatare I
SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR
CUPRINS
1.1. Obiective..........................................................................................2
1.2. Definirea, scopul si necesitatea serviciilor de audit financiar.........2
1.3. Profesia de auditor financiar - cadru de referinta national si
international.....................................................................................6
1.4. Codul de etica.................................................................................10
1.5. Raspunderea managementul si raspunderea auditorului in cadrul
misiunilor de audit..........................................................................16
Teste de autoevaluare.............................................................. 19
Lucrare de evaluare.................................................................. 20
BIBLIOGRAFIE
1. Arens A si colectivul, Audit. O abordare integrat, Ed. ARC, Ediia a 8-a,
Bucureti, 2001
***
2. Mihailescu I, Audit financiar, Ed. Independena Economic, Piteti,
2007
***
3. Morariu A, Suport curs stagiari CAFR 2009
***
4. Camera Auditorilor Financiari din Romania, Audit financiar 2009.
Standarde. Codul etic, Ed. Irecson, Bucureti, 2009
[SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]
1.1. OBIECTIVE:
Dupa studiul acestei unitati de invatare vei avea cunostinte despre:
- notiunea de audit financiar, obiectivele sale in cadrul unei entitati economice
si motivele care au condus la dezvoltarea profesiei;
- continutul, linia de formare si cadrul de reglementare caruia i se subscrie
profesia de auditor financiar pe plan national si international, precum si
principiile pe care auditorii isi bazeaza activitatea;
- conceptul si relevanta Codului de Etica al auditorilor din perspectiva istorica
si economica
- rolul auditorului financiar din prisma managementului companiilor client,
responsabilitatile partilor in cadrul misiunii de audit si obiectivele acesteia.
1.2. DEFINIREA, SCOPUL SI NECESITATEA SERVICIILOR DE AUDIT FINANCIAR
Auditul financiar reprezinta un serviciu de certificare

financiar contabila privind conformitatea situatiilor
financiare cu principiile si referintele contabile
general acceptate, sub toate aspectele sale
semnificative.
Scopul auditului financiar este acela de a exprima o opinie rezonabila,

obiectiva si independenta privind respectarea principiile contabile general
acceptate, asigurandu-se totodata de regularitatea activitatii contabile,
conforme referentialului contabil.
Asigurarea rezonabil este un concept legat de cumularea probelor
de audit necesare pentru ca auditorul s concluzioneze faptul c nu
exist denaturri semnificative n situaiile financiare ale unei entiti.
Un auditor nu poate obine o asigurare absolut deoarece exist limitri
inerente ale unui audit, care afecteaz capacitatea auditorului de a detecta
denaturrile semnificative. Aceste limitri sunt cauzate de factori precum:
Utilizarea testelor;
Limitrile inerente ale controlului intern (de exemplu, posibilitatea
eludrii acestuia de ctre conducere i a existenei unor nelegeri
secrete);
Faptul c majoritatea probelor de audit sunt persuasive, mai
degrab dect conclusive.
De asemenea, activitatea desfurat de auditor n scopul formrii unei opinii

se bazeaz i pe rationament profesional.
1. Principiile contabile
Principiul prudentei care nu admite "supraevaluarea elementelor de
activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a
cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile
generate de desfasurarea activitatii exercitiului financiar curent sau
anterior"
Continuitatea activitatii presupune c entitatea i continu n mod
normal funcionarea ntr-un viitor previzibil, fr a intra n
imposibilitatea continurii activitii sau fr reducerea semnificativ
a acesteia. Dac administratorii entitii au luat cunotin de unele
elemente de nesiguran legate de anumite evenimente care pot duce
la incapacitatea instituiei (ntreprinderii) de a-i continua activitatea,
aceste elemente trebuie prezentate n notele explicative;
Contabilitatea de angajamente conform cruia tranzaciile i
evenimentele sunt nregistrate n conturi atunci cnd apar i nu cnd
sumele sunt pltite sau ncasate
Principiul independentei exercitiului prevede Se vor lua n
considerare toate veniturile i cheltuielile corespunztoare exerciiului
financiar pentru care se face raportarea, fr a se ine seama de data
ncasrii sumelor sau a efecturii plilor (vezi "contabilitatea de
angajamente")
Permanenta metodelor conform cruia este obligatorie continuitatea
aplicrii acelorai reguli i norme privind evaluarea, nregistrarea n
contabilitate i prezentarea elementelor patrimoniale i a rezultatelor,
asigurnd comparabilitatea n timp a informaiilor contabile.
Evaluarea distincta a elementelor de activ i de pasiv. n vederea
stabilirii valorii totale corespunztoare unei poziii din bilan se va
determina separat valoarea aferent fiecrui element individual de
activ sau de pasiv, indiferent de coninutul su economic, de evoluia
previzibil a pieei, de consecinele pe care le are aceast evaluare.
Odat stabilit corect valoarea, mai departe, prelucrarea i
sistematizarea informaiilor o face contabilitatea dup toate regulile
sale specifice.
Intangibilitatea bilantului de deschidere conform caruia bilanul de
deschidere al unui exerciiu trebuie s corespund cu bilanul de
nchidere a exerciiului precedent, cu excepia coreciilor impuse de
aplicarea l.A.S. 8.
Necompensarea - Valorile elementelor ce reprezint active nu pot fi

compensate cu valorile elementelor ce reprezint pasive, respectiv
veniturile cu cheltuielile, cu excepia compensrilor ntre active i
pasive admise de Standardele Internaionale de Contabilitate
Prevalenta economicului asupra juridicului - Informaiile prezentate
n situaiile financiare trebuie s reflecte realitatea economic a
evenimentelor i tranzaciilor, nu numai forma lor juridic.
Pragul de semnificatie - prevede ca orice element care are o valoare
semnificativ s fie prezentat distinct n situaiile financiare.
Elementele cu valori nesemnificative, cele care au aceeai natur sau
funcii similare vor fi nsumate.
2. Referentialul contabil
Referentialul contabil poate fi:
Norme contabile internationale ( IAS/IFRS)
Normele contabile nationale
Alte referinte contabile bine precizate, recunoscute si reglementate.
La modul general, auditul inseamna examinarea unor informatii in mod
profesionist si exprimarea unei opinii independente, obiective si rezonabile,
facandu-se referinta la anumite criterii de calitate. In functie de domeniul
unde este aplicat acest principiu general, exista multe tipuri de audit, de la cel
financiar-contabil si pana la auditul performantei, al sistemelor informatice
sau al politicii de securitate a datelor.
Ce entitati sunt obligate sa efectueze un audit financiar conform
legislatiei romanesti?
A. Societatile care, la inchiderea unui exercitiu financiar, indeplinesc cel putin
doua din urmatoarele trei criterii:
- Au active totale peste 3.650.000 euro
- Au cifra de afaceri neta peste 7300000 euro
- Au un numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar mai
mare sau
egal cu 50.
B. Societatile de interes public: institutiile de credit, societatile de asigurare/
reasigurare, entitatile reglementate si supravegheate de CNVM (Comisia
Nationala a Valorilor Mobiliare), societatile comerciale ale caror valori
mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, companiile si
societatile nationale, persoanele juridice care apartin unui grup de societati si
intra in perimetrul de consolidare de catre o societate-mama care aplica
Standardele Internationale de Raportare Financiara, societatile de leasing, si
persoanele juridice, altele decat cele de mai sus, care beneficiaza de

imprumuturi nerambursabile sau cu garantia statului.
Necesitatea serviciilor de audit
Pe parcursul firesc al dezvoltarii economice si sociale globale,
necesitatea informarii concise, relevante si corecte a investitorilor si-a pus
amprenta asupra serviciilor de consultanta si certificare financiara, acestea
devenind o prioritate conturata tot mai clar in statisticile microeconomice.
Dintre acestea, serviciile de audit sunt cele mai sigure si de incredere
surse de informare pentru utilizatorii situatiilor financiare datorita
caracterului independent al certificarii.
Auditorii independenti reprezinta persoane certificate sa
indeplineasca sarcinile unui audit financiar si a caror independenta fata de
societatea auditata le permite exprimarea unei opinii obiective si
responsabile in privinta sistemului financiar contabil al acesteia, raportanduse la un anumit criteriu de calitate
Atunci cand managementul unei entitati realizeaza situatiile financiare
anuale, se bazeaza pe o serie de cunostinte, notiuni si tehnici prestabilite,
prezentand investitorilor si utilizatorilor rezultatul activitatilor desfasurate pe
parcursul unei perioade si starea financiara a entitatii. Utilizatorii acestor
situatii care iau decizii financiare in baza acestora le coreleaza cu raportul
auditorului independent, folosindu-se de acesta ca reper si indicator de
credibilitate si relevanta.
Studiati bibliografia Unitatii de invatare 1 si
documentati-va in privinta categoriilor de utilizatori de situatii
financiare, dupa care enumerati-le mai jos:
......................................................................................................
......................................................................................................
......................................................................................................
......................................................................................................
......................................................................................................
......................................................................................................
......................................................................................................
......................................................................................................
......................................................................................................
.................................................................................................
1.3. PROFESIA DE AUDITOR FINANCIAR - CADRU DE REFERINTA NATIONAL SI

INTERNATIONAL
Initial, obiectivul auditului era acela de a detecta fraudele si erorile,
proces ce implica verificarea detaliata a tuturor operatiunilor efectuate de
catre entitate si a modului de inregistrare a acestora din punct de vedere
contabil.Acest obiectiv a evoluat de-a lungul timpului, ajungand in momentul
de fata sa fie reprezentat de exprimarea unei opinii de specialitate asupra
fidelitatii prezentarii imaginii patrimoniului entitatii, a situatiei financiare si
rezultatelor obtinute.Se urmareste, in acest sens, masura in care informatiile
inregistrate in contabilitate reflecta evenimentele economice ce-au avut loc
intr-o anumita perioada , eforturile auditorului fiind astfel intensificate in
vederea identificarii eventualelor manipulari ale informatiilor furnizate de
sistemul financiar, pentru a preveni cazurile de contabilitatea creativa sau
frauda.
n prezent exist mai multe tipuri de audit financiar:
auditul situaiilor financiare este efectuat pentru a se determina dac
situaiile financiare n ansamblu (informaiile verificate) sunt
prezentate n acord cu anumite criterii care se refer n special la
principiile contabile general acceptate;
auditul operaional reprezint analiza oricrei poriuni a procedurilor i
metodelor operaionale ale unei organizaii, n scopul evalurii
eficienei i eficacitii lor;
auditul conformitii trebuie s determine dac entitatea examinat
respect anumite proceduri,reguli sau reglementri definite de o
autoritate supraordonat
Profesia de auditor financiar pe plan international
Profesia de auditor financiar pe plan international este reglementata
de Federatia Internationala a Contabililor (IFAC) cu sediul central in Statele
Unite ale Americii. IFAC este organizaia care reglementeaz profesia
contabil si de audit la nivel global. mpreun cu cele 159 de organizaii
membre din 124 de ri, IFAC acioneaz n scopul protejrii interesului public
prin ncurajarea de practici de nalt calitate pentru contabilii din ntreaga
lume. Membrii IFAC reprezint 2.5 milioane de contabili angajai n sectorul
public, industrie i comer, instituii guvernamentale i mediul academic.
Misiunea IFAC-ului este de a servi interesul public. IFAC va continua s
ntreasc profesia contabil la nivel global i s contribuie la dezvoltarea
unor economii internaionale puternice prin stabilirea i promovarea aderrii
la standarde profesionale de o nalt calitate, asigurnd convergena
internaional la astfel de standarde i vorbind pe probleme de interes public
acolo unde expertiza profesiei este cea mai relevant.

Accesati pagina de web a IFAC la www.ifac.org si enumerati
mai jos numele a trei alte institutii profesionale europene
membre IFAC:
.....................................................................
.....................................................................
.....................................................................
IFAC protejeaz interesul public prin dezvoltarea, promovarea i

aplicarea de standarde recunoscute la nivel internaional, urmrind s asigure
astfel, credibilitatea informaiilor de care depind investitorii i alte pri
interesate. Standardele stabilite de IFAC sunt urmtoarele:
Standardele Internaionale de audit, angajamente de asigurare
i servicii conexe
Standarde Internaionale privind controlul calitii
Codul internaional privind conduita etic i profesional
Standarde Internaionale privind educaia profesional
Standarde Internaionale de Contabilitate pentru sectorul
public
Dintre standardele de mai sus, cele dedicate exclusiv profesiei de audit
financiar sunt Standardele Internaionale de audit, angajamente de
asigurare i servicii conexe si Codul internaional privind conduita etic i
profesional
Organismele de conducere ale IFAC, personalul angajat, ct i
voluntarii s-au angajat s opereze cu eficien i eficacitate i s dezvolte
soluii internaionale care s simplifice munca n domeniul contabil. Acetia, n
calitate de executori ai sarcinilor impuse de IFAC, ader la valori precum:
Integritate
Transparen
Expertiz
IFAC, prin Codul su de conduit etic i profesional, i ncurajeaz pe
contabilii din lumea ntreag s adere la aceste valori.
Profesia de auditor financiar pe plan national
Serviciile de audit financiar pot fi indeplinite in tara noastra de catre
auditori financiari certificati de catre Camera Auditorilor Financiari din
Romania, acestia fiind persoane fizice autorizate sau persoane juridice care
pot realiza misiuni de audit financiar prin intermediul auditorilor sai, la randul
lor, persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati de audit financiar.
"Misiunea Camerei Auditorilor Financiari din Romania ("CAFR") este de a

construi pe o baza solida, identitatea si recunoasterea publica a profesiei de
auditor financiar din Romania, avand ca obiectiv principal dezvoltarea
sustinuta a profesiei si intarirea acesteia cu Standardele de Audit si Codul
privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar, prin
asimilarea integrala a Standardelor Internationale si a Codului de etica al IFAC,
care sa permita auditorilor financiari, membri ai CAFR sa ofere servicii de audit
financiar de o inalta calitate, in interesul publicului, in general, si al
comunitatii de afaceri, in special."
(Declaratia de misiune a CAFR)
Camera Auditorilor Financiari din Romnia (CAFR) este corpul
profesional de interes public, non-profit, care, conform legii, organizeaz,
coordoneaz i autorizeaz n numele statului, activitatea de audit financiar
din Romnia i prin urmare, transpune prevederile Directivei a VIII a C.E.,
privind auditului statutar al situaiilor financiare al entitilor economice i
non-profit.
Misiunea CAFR ca organism profesional al auditorilor financiari din
Romnia este aceea de a furniza un cadru general de audit de nalta calitate,
n conformitate att cu Standardele Internaionale de Audit, emise de IFAC,
adoptate integral de CAFR, cat i cu alte standarde profesionale i
reglementari emise de CAFR.
Accesul la profesia de auditor financiar
In Romania, calitatea de auditor financiar si deptul de exercitare a
profesiei se acorda de catre Camera Auditorilor Financiari din Romania
(CAFR). CAFR acorda aceasta calitate in baza art. 11 sau in baza art.12 din OUG
75 pe 1999, cu modificarile si completarile ulterioare.
Acordarea calitatii de auditor

financiar cf. art. 11
Pentru atribuirea acestei
calitati conform articolului 11
candidatii trebuie sa indeplineasca
anumite conditii. Acestea sunt
diferite pentru persoanele fizice si

cele juridice si trebuie indeplinite
cumulativ.
Conditii aplicabile persoanelor
fizice:
acestea trebuie sa fie licentiate
ale unei facultati cu profil economic
si/sau sa aiba minimum patru ani
vechime in activitatea financiarcontabila sau sa aiba calitatea de
expert contabil, respectiv de
contabil autorizat cu studii
superioare
economice,
si
sa treaca testul de verificare a
cunostintelor financiar-contabile,
pentru accesul la stagiu, si;
sa efectueze un stagiu de trei ani
de practica in activitatea de audit
financiar sub indrumarea unui
auditor financiar activ, stagiul
putand incepe numai dupa
indeplinirea cumulativa a celor
doua conditii de mai sus, si
pe parcursul stagiului, persoanele
fizice trebuie sa indeplineasca
cerintele Codului privind conduita
etica si profesionala in domeniul
auditului financiar, si sa promoveze
examenul
de
aptitudini
profesionale specifice, in conditiile
legii.
Regulile privind organizarea si
desfasurarea testului de verificare
a cunostintelor financiar-contabile
pentru accesul la stagiu, precum si
cele
privind
organizarea
si
desfasurarea
examenului
de
aptitudini profesionale sunt emise
si publicate de CAFR.
juridice:
persoanele fizice care efectueaza
auditul financiar al situatiilor
financiare in numele societatilor de
audit
financiar
trebuie
sa
indeplineasca conditiile de mai sus
prevazute pentru persoanele fizice,
sau conditiile prevazute de articolul
12 din OUG 75/1999, cu
modificarile
si
completarile
ulterioare;
majoritatea drepturilor de vot in
societatile de audit financiar

trebuie sa fie detinute, direct sau
indirect, de auditori financiari activi
persoane fizice care intrunesc
conditiile pentru persoane fizice ori
de societati de audit financiar care
satisfac conditiile in acest sens;
majoritatea membrilor din
consiliul de administratie al
societatii de audit financiar trebuie
sa fie auditori activi persoane fizice
sau societati de audit financiar care
indeplinesc conditiile in acest sens.
Acordarea calitatii de auditor
financiar cf. art. 12
La cerere, CAFR poate atribui
calitatea si dreptul de exercitare a
profesiei de auditor financiar si
persoanelor
care
indeplinesc,
cumulativ, urmatoarele conditii:
fizice:
persoanele fizice trebuie sa aiba
calificare profesionala in audit
financiar sau in profesii asimilate
acestuia, atribuita de alt stat, in
conformitate cu reglementarile
specifice
din
acel
stat;
trebuie sa fi fost, pe o perioada
de cel putin 3 ani, auditor financiar
independent sau angajat, asociat,
ori actionar al unei societati care
are auditul financiar in obiectul de
activitate;
trebuie sa intruneasca cerintele
impuse de Codul de etica
profesionala al IFAC; in acest sens,
solicitantii sunt obligati sa prezinte
documentele prevazute mai jos.
trebuie sa dovedeasca faptul ca
detine
cunostintele
necesare
pentru desfasurarea activitatii de

audit financiar in Romania, asa
cum sunt cerute de statul roman.
Aceasta conditie este satisfacuta
prin promovarea interviului-test

organizat de catre CAFR, conform
programei stabilite de aceasta si
comunicata
solicitantilor
Auditorii financiari, membri ai CAFR, pot desfasura urmatoarele activitati

economico-financiare, in exercitarea independenta a profesiei:
audit financiar;
audit intern;
consultanta financiar-contabila si fiscala;
asigurarea managementului financiar-contabil;
pregatire profesionala de specialitate in domeniu;
expertiza contabila;
evaluare (cu conditia obtinerii calitatii de evaluator)
reorganizare judiciara si lichidare.
Auditorii financiari pot desfasura activitatile economico-financiare de
mai sus numai cu respectarea reglementarilor specifice fiecareia dintre
activitatile respective, dupa caz, si a principiului independentei.
1.4. CODUL DE ETICA
Scopul activitii auditorilor este acela de a restabili o
ncredere rezonabil ntre productori i utilizatori ai
informaiei contabile. Astfel, auditorii contribuie la
protejarea intereselor diferitelor categorii de beneficiari ai
informaiei contabile, atunci cnd acetia iau decizii
economice.
Pentru a-si indeplini astfel sarcinile profesionale, pe langa o pregatire tehnica
solida, auditorul financiar se supune Codului internaional privind conduita
etic i profesional emis si revizuit de IFAC.
Codul privind conduita etic i profesional precizeaz c obiectivele
profesiei de auditor financiar le reprezint activitile desfurate la cele mai
nalte standarde de profesionalism cu scopul de a ndeplini cerinele
interesului public prin cel mai nalt nivel de performan. Pentru a realiza
aceste obiective, trebuie duse la ndeplinire patru cerine:
- credibilitatea informaiilor pentru a lua decizii;
- profesionalismul;
- calitatea serviciilor;
- ncrederea utilizatorilor n serviciile furnizate de auditorii financiari
profesioniti.
10
Calitatea serviciilor obinute de la un auditor financiar trebuie s fie realizate

la cel mai nalt standard de performan, dupa cum se prezinta si in graficul
de mai jos:
Credibilitate
Informatia prezentata in
situatiile financiare este
credibila si obiectiva
Calitatea serviciilor
Serviciile de audit trebuie sa

beneficieze de un grad inalt
de profesionalism si calitate
Incredere
Beneficiarii misiunilor de audit isi

manifesta increderea in
profesionalismul serviciilor de
audit datorita cadrului de
conduita etica
Profesionalism
Clientii isi pot identifica si

selecta auditorii cu cele mai
inalte performante
Obiectivele auditorului
financiar
Misiunea pe care auditorul o are impune o categorie de

responsabiliti profesionale ce trebuie s fie conform cu codul privind
conduita etic i profesional n domeniul auditului financiar iar asimilarea
lor vine odata cu capacitate intelectual dobndit printr-o temeinic i
continu pregtire cu cele mai noi tehnici, norme i reguli, dublat de
educaie, aderarea la un mod de conduit comun, la un cod de valori elaborat
de organismul administrativ specific care s includ i obiective i principii
fundamentale ale codului de etic, precum si acceptarea unei responsabiliti
fa de profesie i societate.
Raspunderile sau altfel spus, principiile auditorului financiar sunt:
independen si obiectivitate
interes public si asumarea raspunderilor
integritate si conduita profesionala
competen profesional i atenia cuvenit
confidenialitate
standardele tehnice
Mai jos este prezentata o structura grafica reprezentand modul in care
auditorul financiar ajunge sa-si insuseasca aceste principii:
11
rationament
profesional
dobandit printr-o
pregatire
continua
aderarea la un
mod de conduita
unitar si la un cod
de valori elaborat
si standardizat
asumarea
raspunderii fata
de profesie si
societate
1. INDEPENDENTA SI OBIECTIVITATE
2.INTERES PUBLIC SI ASUMAREA
RASPUNDERILOR
4. INTEGRITATE SI CONDUITA PROFESIONALA
5. COMPETEN PROFESIONAL I ATENIA
CUVENIT
6. CONFIDENIALITATE
7. STANDARDE TEHNICE
Pentru a asigura cel mai nalt nivel de performan, dar i ncrederea

publicului n profesia de auditori financiari, organismele administrative sunt
datoare pentru a elabora norme etice pentru membrii si, aplicabile n
executarea serviciilor profesionale de audit.
Acceptarea responsabilitii fa de public constituie o caracteristic
esenial a profesiei de auditor financiar, fiind responsabil de serviciile
profesionale desfurate n domeniul auditului financiar nu nseamn numai
satisfacerea cerinelor unui client.
Rolul auditorilor financiari este foarte important n societate. Plaja
larg de utilizatori ai informaiei contabile prin public (investitori, salariai,
creditori, debitori, instituii financiare, guvern) se bazeaz pe validarea
conturilor anuale realizate de auditorii financiari profesioniti n tot ceea ce
nseamn instrumentare tehnic contabil i o raportare financiar corect,
un management financiar eficient i consultan competent pentru un
spectru larg al afacerii.
Pentru a rspunde acestor mari responsabiliti ce le revin auditorilor
financiari, atitudinea i comportamentul lor n procesul de furnizare a
12
serviciilor profesionale au impact asupra bunstrii economice prin actul de

decizie care se ia pe credibilitatea raportului lor.
Poziia avantajoas pe care o ofer aceast profesie se menine cu
condiia de a da publicului servicii de nalt profesionalism i n concordan
cu cerinele etice prin care se demonstreaz c ncrederea publicului este
solid fundamentat.
Obiectivele i principiile fundamentale sunt generale i ele nu pot fi
utilizate pentru rezolvarea problematicii de etic ntr-un anume caz. Exist
situaii specifice ale profesiunii de auditor financiar, n care etica impune
prioritar anumite obiective i principii.
INDEPENDENTA AUDITORULUI - FUNDAMENT PROFESIONAL
n audit independena nseamn a adopta un punct de
vedere neprtinitor n cursul executrii testelor de audit,
al evalurii rezultatelor acestor teste i al ntocmirii
raportului de audit.
Independena auditorului reprezinta o atitudine de spirit
caracterizat de integritate i de o abordare obiectiv a
procesului de audit iar conceptul cere auditorului s i desfoare activitatea
n mod liber i n mod obiectiv
Scopul raportului de audit, de a spori credibilitatea situaiilor
financiare prin oferirea unei asigurri rezonabile n scris de la o surs
independent, ar fi compromis dac utilizatorii lui ar crede c auditorul poate
fi influenat de directorii de companii sau de conflicte de interese (de
exemplu, n cazul n care auditorul deine aciuni la societatea auditat).
Opinia auditorului asupra situaiilor financiare ale organizatiilor poate fi
invocat de o gam larg de pri interesate, incluznd att acionari existeni
si poteniali, consilieri de investiii, investitori, creditori, angajai i institutii de
stat, n luarea deciziilor. Dac auditorul protejeaz un client, un partener sau
orice alt persoan interesat, atunci el nu mai poate fii considerat
independent. Prin urmare independenta trebuie privit ca ceea mai
important trstur a unui auditor, la fel de importanta fiind i ncrederea pe
care utilizatorii situaiilor financiare trebuie s o aib n aceast independen.
Aceste dou obiective sunt numite, conform lui Arens&Loebbecke n lucrarea
Audit - o abordare integrat, independena faptica i independena
aparent:
13
" Independena faptic exist atunci cnd auditorul este realmente n msur
s menin o atitudine neprtinitoare pe tot parcursul auditului, pe cnd
independenta aparent este rezultatul interpretrilor fcute de alte persoane
privind aceast independen. ns auditorul nu trebuie numai s se considere
i s fie independent ci i s emane aceast independen ctre publicul larg
astfel nct s nu poat s fie pus la ndoial.
Nu poate fi independent cel ce nu respect cerinele celor 3 R: respect pentru
sine, respect pentru alii, responsabilitatea faptelor proprii. Astfel auditorul
trebuie sa fie credibil - n ntreaga societate se manifest nevoia de
credibilitate n informaii i sistemele de informaii, profesionist - exist o
necesitate pentru clienii, angajatorii i alte pri interesate de a fi clar
identificate persoanele profesioniste n cadrul domeniului de audit financiar,
calitatea serviciilor sa fie efectuate la standardul cel mai nalt de performana,
trebuie sa inspire incredere - utilizatorii serviciilor furnizate de auditorii
financiari trebuie s poat avea ncredere c exista un cadru general al
conduitei eticii i profesionale care guverneaz desfurarea acestora. Toate
acestea deoarece nevoia de etic ntr-o societate este extrem de important
pentru ca numeroase valori morale s-i gseasc locul n legile i
reglementrile diferitelor aspecte sociale"
Elemente de risc ce pot conduce la afectarea independentei
auditorului:
interesul personal al auditorului
autorevizuire,
reprezentare i propagand n favoarea clientului,
familiaritatea,
intimidarea.
Efectul intereselor personale apare atunci cnd firma de audit sau un
membru al acesteia obine beneficii financiare sau alte beneficii personale.
Exemple de circumstane care pot conduce la beneficii personale:
- Un interes financiar direct sau material indirect n auditul clientului
- mprumuturi garantate pentru sau din partea clientului auditat sau din
partea conducerii clientului
- Dependena nejustificat fa de comisioanele pltite de client
auditorului
- Grija fa de posibilitatea pierderii angajamentului
- Relaia de afaceri relativ strns cu clientul auditat
- Posibile comisioane suplimentare obinute n urma misiunii de audit.
Onorariile conditionate - Pentru a-i ajuta pe auditori sa-i menin
obiectivitatea n cursul auditelor sau altor servicii de certificare, a fost
interzis stabilirea onorariilor de audit in funcie de rezultatele
14
angajamentului. Un membru implicat n practica public nu va presta nici un

tip de serviciu profesional contra unui onorariu condiionat.
***
Autorevizuirea intr n scen atunci cnd firma de audit sau un
membru al acesteia este pus n situaia de a revizui opinia sa i concluziile
trase despre situaiile financiare care constituie subiectul auditului. Exemple
de astfel de situaii:
- Un membru al echipei de audit a fost sau este fie director, funcionar
sau un alt tip de angajat al firmei, aflat n postura de a exercita n mod
direct i semnificativ influena asupra subiectului misiunii de audit
- Efectuarea pentru client a unor servicii care afecteaz n mod direct
sau punctual angajamentul de audit
- Eficacitatea colectrii cu responsabilitate a probelor de audit
***
Reprezentarea i propaganda n favoarea clientului aprea atunci
cnd echipa de audit sau un membru al acesteia promoveaz sau poate este
perceput a promova poziia unui client pn n punctul n care obiectivitatea
auditorului poate fi compromis (de exemplu situaia n care auditorul
acioneaz ca i avocat al firmei client n litigiile sau disputele acesteia cu tere
pri).
***
Familiaritatea intevine sub forma apropieri fa de clientul auditat, fie
atunci cnd un membru al echipei de audit are un membru apropriat al
familiei care prin poziia sa de angajat al clientului, este n postura de a
influena direct i semnificativ desfurarea lucrrilor de audit, fie sub forma
unei simpatii fa de client datorit parteneriatului ndelungat, sau cel mai
simplu prin acceptarea de cadouri i atenii, numai dac valoarea este
semnificativ.
***
Intimidarea auditorului n desfurarea n condiii normale a misiunii
de audit poate aprea sub forma ameninrilor cu nlocuirea din echip n
urma unui dezacord privind aplicarea principiilor contabile sau ca urmare a
presiunii exercitate de a reduce complexitatea misiunii cu scopul reducerii
taxelor pltite, dar i n unele cazuri datorit personalitii dominante a efului
de misiune care dorete s aplice un anume trend misiunii de audit.
***
1. Fratele unui auditor financiar face parte din
managementul unui dintre clientii de audit al firmei de
consultanta financiara a acestuia. Auditorul in cauza nu
este proprietarul firmei de consultanta. Chiar daca el nu
participa la misiunea de audit, se poate considera ca
independenta firmei este afectata?
15
Nu, independenta firmei de consultanta nu este afectata, cu

conditia ca auditorul respectiv sa nu participe la misiunea de
audit in cauza
2. O firma de consultanta ce presteaza servicii de audit financiar cu un singur
sediu in care opereaza intreaga activitate angajeaza pentru o misiune, cu
contract temporar, un specialist independent pentru intocmirea declaratiilor
fiscale. Colaboratorul in cauza este directorul economic al unuia dintre
clientii de audit ai firmei dar nu presteaza niciun fel de serviciu fiscal pentru
compania in care lucreaza permanent. Este afectata independenta
auditorilor?
Da, independenta va fi afectata deoarece colaboratorii externi
nu trebuie sa aiba legaturi si obligatii fata de clientii de audit la
care el participa.
1.5. RASPUNDEREA MANAGEMENTUL SI RASPUNDEREA AUDITORULUI IN
CADRUL MISIUNILOR DE AUDIT
Datorita importantei misiunilor de audit si a informatiilor ce decurg din
acestea, este foarte important ca managementul sa inteleaga rolul auditorului
financiar in cadrul entitatii, scopul auditului si responsabilitatile pe care acesta
le imparte alaturi de conducerea companiei. Un flux optim de informare intre
management si auditor este cu atat mai mult de dorit cu cat exprimarea
opiniei de audit poate fi influentata negativ in cazul in care cel dintai nu isi
intelege rolul in aceasta colaborare sau opune rezistenta in a dispune
informarea completa si sincera a auditorului asupra aspectelor financiar
contabile semnificative din cadrul entitatii. De asemenea, este importanta
separatia responsabilitatilor dintre auditor si management pentru a nu se
periclita in mod involuntar independenta auditorului prin implicarea acestuia
in sarcinile curente de natura financiar contabila ale entitatii.
RASPUNDEREA MANAGEMENTULUI IN CADRUL MISIUNILOR DE AUDIT
,,Conducerea este responsabil pentru identificarea cadrului de raportare
financiar ce este folosit n ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare.
Conducerea este de asemenea responsabil pentru ntocmirea i
prezentarea situaiilor financiare conform cadrului de raportare financiar.
Aceast responsabilitate presupune:
crearea, implementarea i ntreinerea controlului intern relevant
pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare care s nu
includ denaturri semnificative, fie ca urmare a fraudei, fie a
erorilor;
selectarea i aplicarea politicilor adecvate de contabilitate,
ielaborarea estimrilor contabile rezonabile pentru situaia dat
Standardul International de Audit 200, parag.36
16
Din cele prezentate rezult c managementului i revine ntreaga

responsabilitate n ceea ce privete adoptarea unor politici contabile
corespunztoare, a meninerii unui control intern adecvat, a organizrii
funciei de audit intern n vederea obinerii unor prezentri corecte n
situaiile financiare. Avnd misiunea gestionrii ntregii activiti a entitii,
managerii au cunotine multiple i imediate despre operaiunile entitii,
poziia financiar, performana, dar i datoriile i capitalurile proprii afectate
de aceste operaiuni. n contrast cu aceasta, auditorii dein un nivel de
cunotine mult mai restrns iar activitatea controlului intern este evaluat n
baza informaiilor uneori limitate, colectate n cursul realizrii misiunii de
audit. Rspunderea managementului n ceea ce privete corectitudinea
reprezentrilor din situaiile financiare este n direct legtur cu privilegiul de
a decide asupra dezvluirilor de informaii considerate necesare.
Conducerea este responsabil pentru identificarea cadrului de
raportare financiar utilizat n ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare.
Conducerea este, de asemenea, responsabil pentru ntocmirea i
prezentarea situaiilor financiare conform cadrului de raportare financiar.
Aceast responsabilitate presupune:
crearea, implementarea i ntreinerea controlului intern relevant
pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare care s nu
includ denaturri semnificative, ca urmare a fraudelor sau erorilor;
selectarea i aplicarea politicilor adecvate de contabilitate;
elaborarea estimrilor contabile rezonabile pentru situaia dat
RASPUNDEREA AUDITORULUI IN CADRUL MISIUNILOR DE AUDIT
Auditorul este responsabil pentru formarea i exprimarea unei opinii
asupra situaiilor financiare.
Astfel, auditorul este orientat att spre verificarea respectrii cadrului
conceptual al contabilitii (postulate, principii, norme i reguli de evaluare
general acceptate), a procedurilor interne stabilite de conducerea entitii ct i
spre verificarea i certificarea reflectrii n contabilitate a situaiilor financiare,
imaginea lor fidel, clar i complet pe ntregul exerciiu financiar.
Gradul de asigurare al auditorului ntr-o misiune de audit trebuie s fie
foarte ridicat dar nu absolut, acesta bazndu-se pe evaluarea probelor de
audit colectate ca rezultat al procedurilor aplicate.
Nivelul nalt de asigurare ne pune n eviden informaia necesar cu
privire la existena erorilor semnificative, ceea ce permite auditorului o
exprimare pozitiv i o asigurare rezonabil n raportul de audit.
17
Auditorul trebuie s-i formuleze o opinie motivat, urmare a

ndeplinirii misiunii de audit cel puin asupra a dou aspecte:
Validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne aprobate de
conducerea entitii cu privire la modul de realizare a controlului
intern i auditul intern unde este cazul;
Imaginii fidele, sincere, clare i complete a tranzaciilor i altor
evenimente care se concretizeaz n active, datorii i capitaluri
proprii ale entitii la data raportrii, cu ndeplinirea criteriilor de
recunoatere.
Obiectul auditului financiar are multiple valene, dar cea mai
important o reprezint noiunea de finalitate, ca rezultat al evalurii,
organizrii i funcionrii managementului unui sistem i a modului n care
acesta i duce la ndeplinire obiectivele din misiunea asumat, respectiv
eficientizarea sistemului.
Auditorul pune fa n fa constatrile sale pe baza concluziilor
obinute din analiza elementelor probante a obiectivelor de auditare cu
prevederile sistemului de referin legale i n baza raionamentului
profesional i exprim propriul punct de vedere prin raportul de audit.
18
Aplicatia I. Sotia unui auditor face parte din consiliul de administratie al

unuia dintre clientii de audit al firmei de audit a sotului ei. Auditorul in cauza
este unul dintre proprietarii firmei de consultanta care presteaza serviciile
de audit. Chiar daca el nu participa la misiunea de audit, va fi afectata
independenta firmei?
Da, se considera ca independenta firmei de consultanta este afectata daca
proprietarul firmei chiar daca nu participa la misiunea de audit deoarece prin
prezenta lui in sediul operativ al firmei si prin functia pe care o detine poate
influenta opinia auditorilor implicati in misiune.
Aplicatia II. Acordarea de consultatii fiscale de catre auditorul financiar
catre clientul sau la care efectueaza concomitent si misiunea de audit poate
afecta independenta acestuia?
In situatia in care auditorul financiar profesionist acorda servici fiscale
unui client trebuie sa aiba in vedere riscul fiscal si eficacitatea in favoarea
clientului dar cu competenta profesionala si mare atentie pentru a nu afecta
integritatea si obiectivitatea sa. Orice ambiguitate sau interpretare a textului
de lege poate fi rezolvata in favoarea firmei cu conditia sa domine rezonabilul
in orice actiune. Auditorul nu trebuie sa asigure clientul ca declaratiile fiscale
oferite inclusiv condultanta
fiscala sunt neatacabila, deoarece
responsabilitatea pentru continutul declaratiei revine in primul rand
clientului.Auditorul financiar are obligatia sa ia toate masurile necesare pentru
a se asigura pe baza datelor primite ca declaratia fiscala este intocmita
corespunzator, este reala si corecta. Daca erorile nu sunt corectate de catre
client, auditorul financiar are obligatia sa se disocieze de acele declaratii sau
situatii prezentate autoritatilor si sa ia in considerare daca responsabilitatile
profesionale ii permit continuitatea serviciilor cu acel client.
Aplicatia III In ce fel pot afecta onorariile independenta auditorului?
In situatia in care onorariile succesive de la un client sau un grup de clienti au
o pondere mare a onorariilor brute totale, auditorul independent poate deveni
dependent de acel client si poate genera suspiciuni in privinta independentei.
Onorariile incasate in cote procentuale sunt tratate ca onorarii conditionate;
daca ele sunt fixate de autoritatea publica, atunci nu sunt onorarii
conditionate.Serviciile profesionale nu se acorda unui client conform unui
acord prin care nu se percepe nici un onorariu decat daca acesta este
conditionat de rezultatele serviciilor respective.
19
Aplicatia I. Pornind de la studiul individual al bibliografiei Unitatii de invatare

1 si de la graficul de mai jos, realizati un studiu eseu privind tipurile misiunilor
de asigurare si de audit.
Aplicatia II. Sunteti auditor in cadrul unei echipe de audit ce opereaza un

audit financiar asupra unui lant hotelier. Responasabilitatea dumneavoastra o
reprezinta auditarea fluxurilor de trezorerie.
In cadrul vizitei preliminare observati neregularitati in modalitatile de
esalonare ale datoriilor restante la bugetul de stat suma totala a datoriilor are
valoarea de 10 miliarde de lei, cifra de afaceri totala a intreprinderii este de 15
miliarde de lei. Contabilul intreprinderii a observat suspiciunile
dumneavoastra dar afiseaza reticenta in a va prezenta detalii pe motiv ca
activitatea dumneavoastra nu are in vedere decat aspectul fluxurilor de
trezorerie. Pe de alta parte, ati observat ca seful de misiune in audit, in fata
caruia raspundeti, da dovada de un interes foarte mare in a multumi
managementul intreprinderii auditate.
Detaliati in maxim 10 randuri cum tratati problema.
20
Unitatea de invatare II
PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA

AUDITORULUI CU GUVERNANTA
CUPRINS
2.1.Obiective..........................................................................................22
2.2. Planificarea misiunii de audit..........................................................22
2.2.1. Preplanificarea misiunii de audit.................................................25
2.2.2. Obtinerea informatiilor de context si cunoasterea clientului.......29
2.2.3. Obtinerea informatiilor privind obligatiile juridice ale clientului..31
2.2.4. Proceduri analitice de fond..........................................................32
2.3. Controlul intern si importanta lui in cadrul auditului......................35
2.4. Comunicarea auditorului cu managementul si guvernanta.............38
Teste de autoevaluare.............................................................. 44
Lucrare de evaluare...................................................................47
BIBLIOGRAFIE

Bucureti, 2001
***
2. Mihailescu I, Audit financiar, Ed. Independena Economic, Piteti, 2007
***
3. Morariu A., Suport curs pregatire continua auditori financiari, CAFR 2009
***
4. Camera Auditorilor Financiari din Romania, Audit financiar 2009. Standarde.
Codul etic, Ed. Irecson, Bucureti, 2009
II
[PLANIFICAREA
MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]
2.1. OBIECTIVE:
- importanta si justificarea cunoasterii aprofundate a clientului de audit si
domeniului sau de activitate
- semnificatie, structura si modul tehnica de realizare a preplanificarii si
planificarii misiunilor de audit financiar
- importanta cunoasterii controlului intern si influenta acestuia asupra
misiunilor de audit
-modul de abordare a comunicarii cu guvernanta si managementul precum si
raspunderile pe care le poarta cele doua parti in cadrul misiunii de audit
2.2. PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT
Scopul planificarii: Realizarea unui audit eficient si
eficace. Este o etapa vital a auditului si trebuie
efectuat corespunztor, pentru a asigura
desfurarea auditului ntr-o manier eficient.
Trei motive fundamentale justifica planificarea ca
fiind esentiala:
permite auditorului sa obtina suficiente probe
temeinice pentru setul de circumstente date
(minimizeaza riscurile juridice si isi pastreaza renumele in comunitatea
de afaceri);
contribuie la mentinerea costurilor auditului la un nivel rezonabil(
ajuta firma sa ramana competitivasi , astfel sa-si pastreze sau sa-si
extinda baza de clienti)
evita neintelegerile cu clientul. Evitarea neintelegerilor cu clientul este
importanta pentru mentinerea unor relatii bune cu clientii si pentru
facilitarea prestarii unor servicii de calitate inatla la costuri rezonabile.
Planificarea este un proces continuu si repetitiv care incepe la scurt
timp dupa finalizarea unui audit anterior si continua pana la finalizarea
misiunii curente de audit.
Planificarea este inceputul procesului de colectare a probelor,
auditorul isi documenteaza activitatile de planificare in foi de lucru pentru a
demonstra ca planificarea a fost efectuata de o maniera corespunzatoare.
Foile de lucru consemneaza procedurile aplicate, testele efectuate,
informatiile obtinute si concluziile pertinente deduse pe parcursul misiunii de
audit.
22
II
[PLANIFICAREA
Planificarea reprezinta o strategie generala si o abordare detaliata in

ceea ce priveste natura, durata si intinderea unui angajament de audit.
Intinderea planificarii variaza in functie de marimea clientului, complexitatea
auditului, experienta pe care auditorul o are cu entitatea si cunostintele
acestuia despre tranzactiile entitatii.
Referintele de baza privind planificarea auditului sunt date
de urmatoarele standarde:
ISA 300 Planificarea unui audit al situatiilor financiare,
ISA 315 Intelegerea entitatii si a mediului sau si evaluarea
riscurilor de denaturare semnificativa,
ISA 320 Pragul de semnificatie in audit,
ISA 330 Procedurile auditorului ca raspuns la riscurile evaluate, ISA 505
Confirmarile externe,
ISA 520 Procedurile analitice,
ISA 530 Esantionarea in audit si alte proceduri de testare selective.
Trebuie de asemenea avute in vedere si Normele minimale de audit
elaborate de CAFR. Aplicarea celorlalte standarde (ISA) completeaza intr-un fel
sau altul planificarea si documentarea auditului
Planificarea auditului presupune deopotriv elaborarea planului de
audit i a programelor detaliate de audit.
Pentru a aduce la ndeplinire planul de audit care reflect strategia
adoptat n vederea efecturii auditului situaiilor financiare, auditorii vor
elabora programe detaliate, n care vor descrie proceduri de audit pe care le
vor utiliza pentru auditarea diferitelor seciuni ale situaiilor financiare.
mprirea pe seciuni a situaiilor financiare are ca scop mbuntirea
calitii auditului prin planificarea de proceduri specifice pentru venituri,
cheltuieli, subvenii, achiziii, transferuri etc. mprirea pe seciuni a
situaiilor financiare va depinde de mrimea entitii auditate i de
complexitatea activitii acesteia.
Programul de audit const ntr-o list a procedurilor de audit care vor
fi utilizate de ctre auditori pentru auditarea fiecrei seciuni a situaiei
financiare.
Programul de audit este un instrument prin care auditorii i
conductorii ierarhici ai acestora urmresc activitatea efectiv de audit.
Elaborarea programelor de audit constituie ultimul pas al fazei de
planificare a auditului.
Faza de execuie a auditului const n fapt, n punerea n aplicare a
programelor de audit, prin aplicarea procedurilor de audit prevzute de
acestea.
23
II
[PLANIFICAREA
Planificarea presupune parcurgerea urmatoarelor

etape: preplanificarea, obtinerea informatiilor de
context, obtinerea informatiilor privind obligatiile
juridice ale clientului, efectuarea procedurilor
analitice preliminare, intelegerea controlului
intern
si
evaluarea
riscului
legat
de
control,evaluarea riscului general si a pragului de
semnificatie, intocmirea planului general si a
programului de audit.
1.Preplanificare
2.Obtinerea informatiilor de context
3.Informatii despre obligatiile juridice ale clientului
4. Procedurile analitice preliminare
5.Intelegerea controlului intern si evaluarea riscului legat de control
6. Determinarea pragului de semnificatie si evaluarea riscului de audit acceptabil

si a riscului inerent
7. Intocmirea planului general si a programului de audit
24
II
[PLANIFICAREA
2.2.1. Preplanificarea presupune trei etape:

1. Decizia de acceptare a clientului nou si/sau pastrarea clientilor actuali.
Alegerea este facuta de un auditor cu experienta, care este in masura
sa ia decizii importante Decizia trebuie luata inainte de angajarea unor
cheltuieli care nu vor fi recuperate.
Rigurozitatea acceptarii unui client este corelata de responsabilitatile

profesionale ale firmei. Aceasta informatie va afecta restul procesului
de planificare.
Trebuie verificata reputatia clientului in comunitatea de afaceri,
stabilitatea lui financiara, si relata cu firma de audit anterioara.
Prudenta in acceptarea noilor clienti care opereaza in ramuri
economice nou create si aflate in crestere rapida, sunt susceptibile
de esec economic trebuie sa fie operabila.
Clientul care a mai fost auditat de catre o alta firma de audit, trebuie
sa comunice cu auditorul cu auditorul precedent.
Investigarea noilor clienti sin reevaluarea clientilor existenti este o
componenta esentiala a procesului decizional prin care se determina
riscul de audit acceptabil.
2. Identificarea motivelor pentru care clientul doreste sau are nevoie de un

audit
Exista doi factori majori care afecteaza riscul asociat unei misiuni de
audit : utilizatorii probabili ai situatiilor financiare si sensul in care acestia
utilizeaza respectivele situatii. Auditorul acumuleaza o cantitate mai mare de
probe daca situatiile financiare vor fi utile unui public larg, cazul companiilor
cotate pe piata de capital, entitati cu un grad mare de indatorare si a celor
care urmeaza a fi vandute in viitorul apropiat.
Pe intreg procesul de audit, putem obtine informatii suplimentare
despre motivele pentru care clientul se supune unui audit si utilizatorii
probabili ai situatiilor financiare. Informatiile au impact asupra evaluarii
nivelului de risc asociat misiunii de audit.
3. Acordul cu clientul in ceea ce priveste termenii si conditiile
angajamentului.(scrisoarea de angajament), documentarea foilor de lucru,
obiectivele misiunii.
Este att n interesul clientului, ct i al auditorului, ca acesta din urm s
trimit o scrisoare de angajament, de preferat naintea nceperii
angajamentului, acest lucru ajutnd la evitarea nenelegerilor n ceea ce
privete angajamentul. Scrisoarea de angajament documenteaz i confirm
acceptarea de ctre auditor a numirii, a obiectivului i sferei angajamentului
25
II
[PLANIFICAREA
de audit, a ntinderii responsabilitilor auditorului fa de client i a formei

oricror raportri.
Principalele puncte coninute scrisoarea de angajament:
* Forma i coninutul scrisorilor de angajament pot varia de la un client la
altul, dar acestea vor include n general referiri la:
Obiectivul auditului situaiilor financiare.
Responsabilitatea conducerii pentru ntocmirea situaiilor financiare.
Sfera angajamentului de audit, incluznd trimiteri la legislaia n vigoare, la
reglementri sau norme ale organismelor profesionale la care auditorul
ader.
Structura oricror rapoarte sau a altei forme de comunicare a rezultatelor
angajamentului.
Faptul c, datorit naturii testrii i altor limitri inerente ale unui
angajament de audit, mpreun cu limitrile inerente ale oricrui sistem
contabil i de control intern, exist un risc inevitabil ca unele denaturri
semnificative s rmn nedescoperite.
Accesul nelimitat al auditorului la orice nregistrri, documentaii i alte
informaii solicitate n legtur cu auditul.
De asemenea, auditorul poate introduce si detalii legate de:
Elemente privind planificarea auditului;
Dreptul auditorului de a primi o confirmare scris din partea conducerii cu
privire la declaraiile fcute n legtur cu auditul;
Descrierea altor rapoarte pe care auditorul le emite ctre client;
Bazele de calcul pentru onorarii i modul lor de facturare;
Acorduri privind implicarea altor auditori i experi pe parcursul auditului,
a unor auditori interni i persoane din ntreprinderi;
Acorduri cu auditorul anterior dac auditul este iniial;
Referiri la orice contract pentru viitor, ncheiate ntre auditor i client.
Exemplu de scrisoare de angajament pentru efectuarea
unui audit
Ctre Consiliul de Administraie sau conducerea unitii,

Prin adresa nr______din data de_________ ai solicitat s efectum auditul
situaiilor financiare pentru exercitiul financiar _________. Suntem ncntai
s v confirmm acceptarea acestui angajament prin coninutul acestei
scrisori. Auditul pe care l vom efectua va avea ca obiectiv exprimarea unei
opinii din partea noastr asupra situaiilor financiare.
26
II
[PLANIFICAREA
Noi ne vom desfura activitatea de audit n conformitate cu

Standardele de Audit general acceptate promovate de Camera
AuditorilorFinanciari din Romnia. Aceste standarde solicit ca noi s
planificm i s efectum auditul n scopul de a obine o asigurare rezonabil
c situaiile financiare nu conin erori semnificative. Un audit include
examinarea pe baz de proceduri, teste a dovezilor privind raportarea i
prezentarea situaiilor financiare. Auditul include i examinarea principiilor
contabile folosite i a estimrilor semnificative fcute de ctre conducere,
precum i evaluarea prezentrii generale a situaiilor financiare.
Datorit caracteristicii de test i a altor limitri inerente ale oricrui
sistem contabil i de control intern, exist un risc inevitabil ca unele erori
semnificative s rmn nedescoperite.
In plus fa de raportul nostru asupra situaiilor financiare, noi
estimm c v putem oferi o scrisoare separat privind orice caren
semnificativ sistemului de control intern i de contabilitate care ne atrage
atenia.
V reamintim c responsabilitatea pentru ntocmirea situaiilor
financiare incluznd prezentarea adecvat a acestora, revine conducerii
societii. Aceast responsabilitate include meninerea nregistrrilor contabile
adecvate i a controalelor interne, selecia i aplicarea politicilor contabile i
supravegherea activelor societii. Ca parte a procesului de audit vom cere din
partea conducerii confirmarea scris privind declaraiile fcute nou n
legtur cu auditul.
Ateptm o colaborare deplin cu echipa dumneavoastr i credem c
aceasta ne va pune la dispoziie orice nregistrri, documentaii i alte
informaii care ne vor fi necesare n efectuarea auditului. Onorariul nostru care
va fi pltit pe msura ce ne desfurm activitatea, se calculeaz pe baza
timpului cerut de personalul stabilit la angajament, plus cheltuieli ce vor fi
decontate pe msur ce vor fi efectuate.
Aceast scrisoare va rmne valabil pentru anii urmtori , cu excepia
cazurilor cnd va fi reziliat, schimbat sau nlocuit.
V rugm s semnai i s returnai copia ataat acestei scrisori care ne
indic c este n conformitate cu cerinele dumneavoastr privind angajarea
noastr pentru auditarea situaiilor financiare ale firmei dumneavoastr.
S-a luat la cunotin n numele societii ABC de ctre....................
Semntura
Numele i funcia
Data
27
II
[PLANIFICAREA
SCRISOAREA DE ANGAJAMENT IN CAZUL UNOR MISIUNI DE AUDIT RECURENTE

In cadrul unor misiuni succesive de audit, auditorul poate decide s nu emit
o nou scrisoare de angajament n fiecare an. Urmtorii factori pot face
adecvat expedierea unei noi scrisori:
- modificarea termenilor de audit;
- modificri n structura conducerii clientului;
- schimbri semnificative n evoluia activitii clientului;
- obligaii legale.
ACCEPTAREA UNEI SCHIMBRI DE ANGAJAMENT LA CEREREA CLIENTULUI
In situaia n care un client i solicit auditorului s schimbe termenii
angajamentului, rezultnd un grad mai sczut de asigurare, acesta trebuie s
analizeze dac este adecvat s fac o asemenea modificare. Cererea din
partea clientului poate rezulta dintr-o nenelegere a naturii auditului sau a
serviciilor conexe solicitate iniial; o restricie a ariei de aplicabilitate a
angajamentului, fie de alte circumstane.
Motivele expuse de client trebuie analizate cu atenie de auditor,
precum i implicaiile pe care le au restriciile asupra ariei de aplicabilitate.
O schimbare datorat unor informaii incorecte, incomplete sau
nesatisfctoare sau imposibilitatea auditorului de a obine suficiente probe
de audit adecvate privind creanele, datoriile, nu este rezonabil i deci
auditorul nu trebuie s accepte modificarea angajamentului.
Un alt exemplu n care auditorul nu trebuie s accepte modificarea
unui angajament de audit este atunci cnd se afl n imposibilitatea de a
obine suficiente probe de audit iar clientul cere schimbarea ntr-un
angajament de revizuire pentru a evita o opinie de audit cu rezerve sau
imposibilitatea de a exprima o opinie.
Auditorul nu poate accepta modificarea termenilor misiunii sale fr
justificri valabile, astfel el ntrerupe misiunea iniial i vede dac, n
conformitate cu contractul poate sesiza Consililul de Administraie sau
acionarii n legtur cu motivele care l-au determinat s ntrerup
angajamentul.
In situaia n care un client dorete s schimbe angajamentul de audit
ntr-unul de servicii conexe, auditorul trebuie s in cont n plus fa de
observaiile anterioare, orice implicaii legale sau contractuale ale modificrii.
Dac auditorul ajunge la concluzia c exist o justificare rezonabil de
modificare a angajamentului i este conform cu cerinele Standardelor de
Audit ce se aplic angajamentului schimbat, raportul emis va fi ca i pentru
termenii revizuii ai angajamentului.
28
II
[PLANIFICAREA
2.2.2. Obtinerea informatiilor de context presupune parcurgerea a patru

etape: cunoasterea clientului, vizitarea spatiilor de lucru, de productie si
administrative, identificarea partilor afiliate si evaluarea nevoii de specialisti
externi in cadrul misiunii de audit.
CUNOASTEREA CLIENTULUI
Auditorul trebuie sa obtina cunostinte suficiente referitoare la
afacerea clientului, care sa-i permita sa identifice sau sa inteleaga
evenimentele, tranzactiile si practicile care pot avea un efect semnificativ
asupra situatiilor financiare sau asupra examinarii sau a raportului de audit.
Cunoasterea clientului este un proces continuu si cumulat de culegere
si evaluare a informatiilor, de corelare a cunostintelor rezultate cu probele de
audit din toate etapele auditul.
Cunoasterea unei afaceri reprezinta referinta prin care auditorul isi
exercita rationamentul profesional deoarece:
evalueaza riscurile si identifica problemele;
planifica si efectueaza auditul in mod eficient;
evalueaza probele de audit;
furnizeaza servicii de calitate clientului
Scopul cunoasterii clientului il reprezintao btinerea de cunostinte si utilizarea
acestor cunostinte. Procesul de cunoastere a clientului se desfasoara atat
inaintea acceptarii misiunii de audit cat si dupa acceptarea acesteia, in timpul
desfasurarii misiunii propriuzise.
A. Inaintea acceptarii angajamentului de audit:
factorii economici generali si sectorul de activitate: recesiune,
crestere, rata dobanzii, inflatia, politici guvernamentale monetare,
fiscale, cursul valutar, riscul afacerii
caracteristici importante ale entitatii: activitatea performantele
financiare si cerintele de raportare;
schimbari intervenite de la ultimul audit;
nivelul general de competenta al conducerii.
B. Dupa acceptarea angajamentului:
detalierea informatiilor despre client ca proces continuu de culegere si
evaluare a informatiilor ce trebuie corelate cu probele de audit
aplicarea procedurilor stabilite pentru identificarea schimbarilor
semnificative care au avut loc de la ultimul audit.
discutii cu personalul de conducere, de audit intern, vizitarea cladirilor,
a echipamentelor, documente emise de societate, legislatia si
reglementarile;
29
II
[PLANIFICAREA
Piata si
concurenta
Metode de
finantare
Indicatori
statistici
Practici si
probleme
specifice
Cadrul de
reglementare
Furnizarea si
costurile energiei
Practici specifice
sau unice:
contracte de
munca
metode de
finantare
metode contabile
Riscul afacerii:
indicatori statistici
practici si
probleme
contabile specifice
cadrul de
reglementare
Cerinte si
probleme de
mediu
Societatea comerciala
Nivelul general al
activitatii
economice:recesi
une sau crestere
Rata dobanzii
Inflatia,
reevaluarea
monedei
Politici
guvernamentale:
monetare
fiscale
stimulente
financiare
restrictii
comerciale
tarife
cursul valutar
Sectorul de activitate
Factori economici generali
Structura informatiilor legate de client si utilizarea lor:
Managementul si
proprietatea:
Tipul entitatii
Proprietarii
beneficiari
Structura capitalului
si forma
organizatorica
Obiective
manageriale:achizitii
, fuziuni, surse de
finantare
Consiliul de
administratie
Managementul
operational:
Experienta si
reputatie
Cifra de afaceri
Personalul financiarcheie
Utilizarea
prognozelor si a
bugetelor
Functia auditului
intern existenta si
calitate
Atitudinea fata de
controlul intern
Activitatea entitatii:
Natura activitatii
Localizarea utilajelor
si instalatiilor de
productie
Angajare si niveluri
de salarizare
Produse si servicii:
clientela
Active in valuta
Rezultate financiare
Mediul de
raportare-influente
Legislatie
VIZITAREA SPATIILOR DE LUCRU, DE PRODUCTIE SI ADMINISTRATIVE

Vizitarea spatiilor de lucru ale clientului este necesara pentru o mai
buna intelegere a anvergurii activitatii clientului, a naturii si complexitatii
acesteia, a mediului de lucru deoarece se creeaza oportunitatea de a observa
fara mijlocitori procesele de lucru la fata locului si a identifica angajatii care
aduc valoare adaugata companiei. De asemenea, este util sa se identifice si sa
se observe modul de amplasare in teritoriu a activitatii clientului pentru o
planificare a misiunii de audit optima.
30
II
[PLANIFICAREA
IDENTIFICAREA PARTILOR AFILIATE

Partile afiliate reprezinta parteneri, companii facand parte
din grup, proprietar majoritar al companiei sau orice alt tert
cu care compania client are relatii economice, in conditiile in
care una dintre parti poate influenta semnificativ gestiunea,
managementul, politicile de exploatare si in general bunul
mers al celeilalte parti implicata in operatiune.
Dat fiind ca opertiunile intre parti afiliate pot afecta in mod semnificativ
activitatea clientului, este important ca partile afiliate sa fie identificate si
prezentate in dosarele de audit inca din fazele timpurii ale angajamentului.
Metodele cele mai frecvente de identificare a acestora sunt chestionarea
clientuluui, analiza rapoartelor interne, examinarea listelor de actionari.
EVALUAREA NEVOII DE SPECIALISTI EXTERNI
Exista cazuri in care auditorii se confrunta cu informatii tehnice,
specifice ramurei sau domeniului de activitate al clientului ce necesita
cunostinte de specialitate, altele decat cele ce fac parte din aria profesionala a
auditorului, caz in care se impune consultarea unui specialist extern din
domeniul respectiv.
In acest caz, auditorul trebuie sa evalueze foarte stric necesitatea
externalizarii factorilor decizionali ce pot influenta opinia de audit, sa evalueze
calificarile profesionale ale expertului ce urmeaza sa fie consultat, sa
determine si sa faca cunoscut perimetrul si obiectivele activitatii acestuia. Este
de asemenea foarte important ca auditorul sa ia in considerare relatiile dintre
expertul extern si clientul auditat pentru a se evita afectare a independentei
acestuia. Expertul nu va impartasi alaturi de auditor raspunderea acestuia in
privinta opiniei de audit.
2.2.3. Obtinerea de informatii privind obligatiile juridice ale clientului
Trei tipuri de documente trebuie examinate din etapele timpurii ale
angajamentului:
Actul constitutiv al clientului si regulamentele interne ale clientului;
Procesele verbale ale sedintelor CA, ale AGA
Contractele entitatii auditate
Cunoasterea de timpuriu a acestor documente si evidente cu caracter juridic ii
permite auditorului sa interpreteze probele asociate lor pe tot parcursul
angajamentului de audit si sa se asigure ca in situatiile financiare sunt
reflectate informatiile necesare.
In procesele verbale sunt doua categorii de informatii relevante:
31
II
[PLANIFICAREA
aprobarile (remunerarea celor cu functii executive, contracte si

acorduri noi, achizitii de mijloace fixe, imprumuturi si plata
dividendelor)
discutiile Consiliului de Administratie care influenteaza riscurile
asociate misiunii de audit.
2.2.4. Efectuarea procedurilor analitice preliminare
Procedurile analitice sunt proceduri care utilizeaz
comparaii ale indicatorilor sintetici i alte tehnici similare
pentru a evalua caracterul rezonabil al informaiilor
contabile i a identifica poteniale zone de risc.
Procedurile analitice orienteaz auditorul ctre posibile
erori materiale (semnificative) n informaiile contabile.
Deviaiile mari fa de evoluia obinuit a cifrelor nu sunt ns suficiente
pentru a identifica un risc de audit ridicat. Ca urmare, acestea trebuie
combinate cu teste ale detaliilor tranzaciilor i soldurilor conturilor.
Testele detaliilor tranzaciilor i soldurilor conturilor const n
aplicarea unor proceduri de audit, cum ar fi: inspecia documentelor i a
activelor, observaia asupra proceselor i procedurilor, controlul calculelor,
investigarea i confirmarea.
Aplicarea procedurilor analitice se bazeaz pe prezumia c exist
relaii ntre date i c aceste relaii vor continua s existe. De menionat c
auditorii trebuie s aib n vedere atingerea unui nivel de asigurare rezonabil
pentru utilizarea unei combinaii de teste de control i proceduri de fond, n
vederea obinerii unor probe de audit relevante, pe baza crora s stabileasc
concluziile auditului. Setul de proceduri de fond stabilit de auditori constituie
n fapt partea cea mai important a programului de audit. Auditorii trebuie s
ating un nivel de asigurare rezonabil n cel mai eficient mod posibil. n acest
scop, auditorii trebuie s utilizeze o combinaie de teste de control i
proceduri de fond pentru a obine probe de audit relevante pe baza crora s
stabileasc concluziile auditului.
Lista procedurilor stabilite de auditori pentru efectuarea auditului
constituie n fapt programul de audit.
Etapa de execuie a auditului const n aplicarea procedurilor cuprinse
n programul de audit.
Testele detaliilor tranzactiilor si soldurilor, alaturi de procedurile
analitice, alcatuiesc totalitatea procedurilor de fond in audit.
Scopul efecturarii procedurilor analitice preliminare:
- de a determina natura, durata si intinderea procedurilor de audit;
32
II
[PLANIFICAREA
amelioreaza intelegerea de catre auditor a activitatii clientului, a

evenimentelor care s-au produs dupa data incheierii auditului anului
precedent
Identificarea sferelor care pot prezenta riscuri specifice de aparitie a unor
prezentari eronate semnificative , ce necesita o analiza mai aprofundata
Procedurile analitice sunt bazate deseori pe date agregate, reflectand

compania in ansamblu. Pentru anumiti clienti, verificarea schimbarilor
intervenite in soldurile conturilor din balanta de verificare ar putea fi
suficiente pentru a atinge obiectivele planificarii.
Principalii indicatori financiari cu informatii comparative

de ramura:
1. Solvabilitatea pe termen scurt:

=

+ +
=

+
=

2. Lichiditatea pe termen scurt

360
=

33
II
[PLANIFICAREA
360

= +
3. Capacitatea de a face fata datoriilor pe termen scurt
=

=

=
Aplicarea procedurilor analitice identifica zonele de risc specifice, auditorul se

va concentra asupra indicatorilor lichiditatii. Viteza de rotatie a stocurilor si
creantelor este importanta deoarece pot dezvalui probabilitatea de recuperare
a creantelor si uzura morala a stocurilor.
4. Indicatori de performanta
=
=
=

+
=

34
II
[PLANIFICAREA
2.3. CONTROLUL INTERN SI IMPORTANTA LUI IN CADRUL MISIUNII DE AUDIT

Controlul intern reprezinta politicile adoptate de coducerea
unei firme cu scopul de a asigura obiectivele managerial
privind asigurarea sistematica si eficienta a activitatii,
inclusiv protectia activelelor, prevenirea si descoperirea
erorilor si fraudelor, realitatea instrumentarii tehnice si
contabile astfel incat informatiile financiare sa fie credibile.
Controlul intern
CUPRINDE:
Controlul intern
PRESUPUNE:
Obiectivele de realizat ale controlului intern privind sistemul contabil sunt

urmatoarele :
toate tranzactiile economice sunt autorizate de conducerea societatii;
toate operatiunile sunt inregistrate corect ca suma si in conturi
adecvate, in perioada contabila adecvata, astfel incat situatiile
finaciare sa fie intocmite conform cu un cadru de raportare financiara
identificat;
accesul la documente si inregiastrari sa fie permis cu acordul
conducerii;
35
II
[PLANIFICAREA
activele entitati sunt comparate cu activele existente la intervale

stabilite, iar orice diferente constatate sa fie analizate si sa se ia
masurile necesare
Pentru ca informatiile contabile sa fie fidele, in cadrul fiecarei

intreprinderi trebuie sa existe un control intern conceput rational si
aplicat corect. Auditorul financiar trebuie sa analizeze elementele
de baza ale controlului intern. Evaluarea riscului legat de controlul intern
este o etapa distincta a auditului si un complex de lucrari ce trebuie
executate in cadrul auditului.
Corelnd noiunile din Unitatea de nvare 1 - Scopul si
principiile auditului financiar cu cele legate de controlul intern,
folositi-va rationamentul profesional pentru a enumera doua
motive pentru care auditorul independent trebuie sa inteleaga
si sa verifice sistemul de control intern al clientului.
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
.....................................................................
In vederea evaluarii controlului intern, auditorul va folosi o serie de
teste de control denumite proceduri de identificare a mecanismelor de control
proiectate si aplicate. Acestea urmaresc:
1. Actualizarea si evaluarea experientei anterioare a auditorului cu
entitatea in cauza deoarece, de regula, sistemele si mecanismele de
control nu se modifica frecvent si aceste informatii pot fi actualizate si
preluate ca punct de plecare al auditului anului in curs.
2. Chestionarea personalului clientului, personalul cheie, la nivel de
conducere sau operativ reprezentand un punct de plecare logic pentru
obtinerea initiala sau reevaluarea si actualizarea informatiilor
precedente.
3. Parcurgerea si intelegerea manualului mecanismelor de control
intern, acesta reprezentand sursa fireasca a metodologiei de aplicare a
masurilor impuse de controlul intern pentru prevenirea erorilor si
fraudelor.
36
II
[PLANIFICAREA
4. Inspectia documentelor justificative si a jurnalelor contabile, astfel

incat auditor sa aprofundeze, sa inteleaga mai bine substanta
mecanismelor de control intern deoarece atat sursa dar si efectul lor
se poate regasi in modul de emitere, gestionare, sintetizare si arhivare
a acestor documente.
5. Observarea activitatilor si tranzactiilor care se deruleaza in cadrul
entitatii va permite auditorului, alaturi de inspectia documentelor sa
analizeze modul in care mecanismele impuse de controlul intern sunt
intelese, respectate si aplicate in cadrul entitatii, precum si eficienta si
relevanta lor pentru scopul si destinatia lor.
Mecanisme de control intern vizand ciclul salarii-personal:
1. Inainte de a se intocmi statele de plata, fisele de pontaj
trebuiesc centralizate, sigilate si aprobate de catre
superiorul direct, in functie de departament;
2. Inainte de intocmirea dispozitiilor de plata a salariilor,
succesiunea numerica a fiselor de pontaj prenumerotate
care au fost deja anterior sigilate de catre superiorul pe departament trebuiesc
verificate de catre o alta persoana independenta;
3. Modulul informatic utilizat pentru contabilizarea salariilor nu va permite
introducerea de date ale unui angajat al carui numar de identificare nu exista
in fisierul sistematic al angajatilor.
Testele de control efectuate privind controlul intern ii prmite
auditorului sa analizeze:
eficienta masurilor organizatorice - masura in care sarcinile de serviciu sunt
precis definite si delimitate pe compartimente iar salariatii si responsabilitatile
sunt riguros stabilite prin decizii date de conducere si fisa postului;
personalul competent si inegru - auditorul verifica daca deciziile luate la
nivelul conducerii influenteaza comportamentul intregului personal din
subordine si anaizeaza in ce masura obligatiile de serviciu ale personalului
sunt indeplinite si daca sunt efectuate controale ierarhice si reciproce;
sistematizarea si prelucrarea datelor - modul de intocmire, prelucrare si
arhivarea datelor prin sistem computerizat sau manual;
Pentru a evalua si a-si exprima o opinie privind eficienta sistemului de
control intern, auditorul trebuie sa faca o serie de investigatii:
descrierea procedurilor in sistem de culegere si prelucrare a datelor,
cu scopul de a stabili penru fiecare domeniu semnificativ (achizitii de
bunuri si servicii, stocuri, productie, vanzari), care sunt procedurile
37
II
[PLANIFICAREA
folosite de societate pentru culegera informatiilor de contabilitate

sintetica si analitica in evidenta cronologica si sistematica;
testele de conformitate care au rolul de a stabili daca procedurile de
mai sus exista, indiferent daca se aplica sau nu se pune problema
descoperirii erorilor in functionarea sistemului ci numai de a stabili
daca sistemul este, bine inteles, cel real ;
evaluarea preliminara (a riscului de erori) are loc dupa ce sa obtinut
descrierea corespunzatoare a sistemului de culegere si prelucrare a
datelor contabile pentru a pune in evidenta punctele forte si punctele
slabe ale procedurilor sistemului contabil; testele de performanta urmaresc daca procedurile sunt aplicate intr-o maniera permanenta
fara defectiune. Aceasta trebuie sa fie suficient de mari pentru a oferi
certitudini asupra modului de functionare a sistemului;
evaluarea definitiva si redactarea raportului de sinteza. Aici auditorul
determina: daca dispozitivele de control ale intreprinderii sunt efective
si permanente (realitatea punctelor forte), care sunt punctele slabe
datorate conceperii defectuaose a asistemului, care sunt punctele
slabe datorate aplicarii gresite a procedurilor (functionarii sistemului)
2.4. COMUNICAREA AUDITORULUI CU MANAGEMENTUL SI GUVERNANTA
ISA 260 este Standardul care reglementeaza comunicarea cu
persoanele
insarcinate
cu
gurvernanta.
Trateaz
responsabilitatea auditorului n ceea ce privete comunicarea sa
cu persoanele nsrcinate cu guvernana.
Dei standardul se aplic indiferent de structura i mrimea
guvernanei unei entiti, apare ca necesar existena unor
considerente speciale care se aplic n cazul n care toate persoanele
nsrcinate cu guvernana sunt implicate i n conducerea entitii, precum i
n cazul entitilor cotate. Standardul nu stabilete pentru auditor cerine n
ceea ce privete comunicarea sa cu conducerea enititii sau cu proprietarii,
cu excepia cazului n care acetia au un rol n guvernan.
Notiuni de baza:
Guvernanta - reprezinta persoana(ele) sau organizaia(ile) ce au
responsabilitatea de a supraveghea strategia entitii i obligaiile legate de
rspunderea entitii. Aceasta include supravegherea procesului de raportare
financiar.
Managementul (conducerea) - reprezinta persoana(ele) cu
responsabilitate executiv pentru conducerea operaiunilor entitii. Pentru
unele entiti aflate n anumite jurisdicii, conducerea include unele sau toate
persoanele nsrcinate cu guvernana, de exemplu, membri executivi ai unui
consiliu de guvernan sau un proprietar-manager.
38
II
[PLANIFICAREA
COMUNICAREA AUDITORUL CU
GUVERNANTA
Rolul comunicarii cu guvernanta:

Comunicarea este important deoarece sprijin:
auditorul i persoanele nsrcinate cu guvernana n nelegerea
aspectelor legate de audit, dar i n dezvoltarea unei relaii de lucru
constructive, bazate pe independena i activitatea auditorului;
auditorul n obinerea unor informaii relevante pentru audit din
partea celor nsrcinai cu guvernana;
persoanele nsrcinate cu guvernana n realizarea responsabilitilor
ce le revin n supravegherea procesului de raportare financiar,
reducndu-se astfel riscul de apariie a unor denaturri semnificative a
situaiilor financiare.
Obiectivele comunicarii cu guvernanta:
comunicarea
persoanelor
nsrcinate
cu
guvernana
a
responsabilitilor pe care auditorul le are n legtur cu auditarea
situaiilor financiare, precum i un rezumat al planificrii domeniului
de aplicare i a plasrii n timp a auditului;
obinerea de la cei nsrcinai cu guvernana a unor informaii
relevante pentru auditul situaiilor financiare;
Furnizarea n timp util ctre persoanele nsrcinate cu guvernana a
unor observaii care pot apare ulterior auditului, dar care pot avea
semnificaie i relevan n legtur cu responsabilitatea acestor
persoane de supraveghere a procesului de raportare financiar;
realizarea unei comunicri eficace ntre auditor i persoanele
nsrcinate cu guvernana.
CE VA COMUNICA AUDITORUL GUVERNANTEI SI MANAGEMENTULUI?
1. Responsabilitile auditorului n legtur cu auditul
situaiilor financiare
Auditorul trebuie s comunice persoanelor nsrcinate cu
guvernana responsabilitile auditorului n legtur cu auditul situaiei
financiare, inclusiv faptul c:
Auditorul este responsabil cu formarea i exprimarea unei opinii
asupra situaiilor financiare care au fost ntocmite de conducere, sub
supravegherea persoanelor nsrcinate cu guvernana;
Auditul situaiilor financiare nu absolv conducerea sau persoanele
nsrcinate cu guvernana de responsabilitile pe care le dein.
2. Planificarea domeniului de aplicare si a momentului auditului
39
II
[PLANIFICAREA
Auditorul va comunica persoanelor nsrcinate cu guvernana un rezumat al

planificrii domeniului de aplicare i a plasrii n timp a auditului.
3. Constatari semnificatire rezultate in urma efectuarii auditului
punctul de vedere al auditorului cu privire la aspectele calitative ale
practicilor;
contabile ale entitiii, inclusiv politicile contabile, estimrile contabile
i prezentrile de informaii ale situaiilor financiare;
dificulti semnificative ntmpinate pe parcursul auditului, n cazul n
care exist.
aspecte semnificative discutate sau care au fcut obiectul
corespondenei cu conducerea entitii;
alte aspecte semnificative rezultate din audit i care au relevan
pentru persoanele nsrcinate cu guvernana, cum ar fi denaturri
semnificative ale informaiilor sau inconsecvene semnificative n
informaiile ce nsoesc situaiile financiare auditate care au fost
corectate.
4. Independena auditorului
n cazul entitilor cotate, auditorul trebuie s comunice persoanelor
nsrcinate cu guvernana:
declaraie potrivit creia echipa misiunii i alte persoane din cadrul
firmei, acolo unde este cazul, firma i, dup caz, firmele din reea, au
respectat cerinele de etic relevante privind independena; i
Toate relaiile i alte aspecte ntre firm, firmele din reea i entitate,
care, conform raionamentului profesional al auditorului ar putea, n
mod rezonabil, avea un impact asupra independenei.
Msurile de protecie ce au fost aplicate pentru a elimina ameninrile identificate la adresa independenei sau pentru a le reduce la
un nivel acceptabil.
COMUNICAREA AUDITORUL CU MANAGEMENTUL
1.
Comunicarea n etapa de preplanificare
n etapa de preplanificare a auditului, auditorul trebuie s se asigure c are
suficiente informaii despre societatea client n ceea ce privete activitatea
desfurat de aceasta ct i pentru a se asigura c auditorul poate accepta
angajamentul respectiv, respectnd totodat cerinele Codului privind
conduita etic i profesional.
Pentru aceasta, este necesar ca auditorul s comunice cu conducerea
societii precum i cu personalul din departamentul financiar contabil sau
alte persoane implicate n activiti relevante pentru desfurarea
angajamentului de audit.
De asemenea discuiile cu conducerea societii i a departamentului
financiar contabil sunt importante pentru auditor pentru a se putea edifica cu
40
II
[PLANIFICAREA
privire la competena i pregtirea profesional a managerilor i a

personalului din departamentul financiar contabil.
n urma discuiilor purtate, auditorul fiind corect informat cu privire la
activitatea societii poate lua o decizie cu privire la acceptarea
angajamentului respectiv.
Termenii angajamentului de audit se concretizeaz n
scrisoarea de angajament.
Auditorul trebuie s solicite clientului de audit ca un
reprezentant al societii s confirme termenii scrisorii de
angajament printr-un document de luare la cunotin.
2.
Comunicarea n etapa de planificare

Discuiile cu conducerea privind cunoaterea societii i a specificului
activitii acesteia, precum i a proceselor, fenomenelor i tranzaciilor ce au
loc n cadrul su, au o importan deosebit n planificarea naturii, duratei i
ntinderii procedurilor de audit utilizate pe parcursul angajamentului.
De asemenea, discuiile privind rspunderea clientului, existena sau
inexistena anumitor elemente patrimoniale sau tranzacii trebuie
concretizate n declaraii scrise din partea conducerii.
O scrisoare de declaraie a conducerii poate oferi:
- dovada c, conducerea recunoate responsabilitatea ei pentru prezentarea
fidel a situaiilor financiare, precum i pentru acurateea informaiilor
furnizate auditorului;
- confirmarea scris a conducerii privind declaraiile semnificative fcute n
timpul desfurrii auditului, reducndu-se astfel posibilitatea de nenelegere
a declaraiilor orale fcute auditorului;
- probe de audit scrise atunci cnd declaraiile conducerii sunt singura dovad
pe care auditorul se ateapt s o obin.
Comunicarea asupra controlului intern
Auditorul trebuie s aduc la cunotina conducerii societii carenele
semnificative n conceperea sau operarea sistemului contabil i de control
intern.
Comunicarea privind controlul intern trebuie s specifice:
c aceste sisteme au fost considerate numai n msura necesar
pentru determinarea procedurilor de audit i nu pentru determinarea gradului
de adecvare al controlului intern pentru scopurile conducerii.
c sunt dezbtute numai carenele controlului intern care au atras
atenia auditorului ca rezultat al auditului i c pot exista i alte carene n
controlul intern;
o declaraie c aceste comunicri sunt oferite spre utilizarea lor numai
de ctre conducere
Comunicarea n vederea evalurii riscului de audit
41
II
[PLANIFICAREA
Auditorul trebuie s se asigure c deine suficiente informaii cu privire la

activitatea societii i funcionarea sistemului contabil pentru a putea face o
evaluare corect a riscului de audit aferent angajamentului.
Pentru aceasta trebuie s culeag informaii cu privire la sistemul de
management, pregtirea i reputaia profesional a persoanelor din
conducerea superioar a societii precum i a celor din departamentul
financiar contabil.
3.
Comunicarea n timpul efecturii auditului

n timpul efecturii auditului auditorul poate comunica cu conducerea
societii n vederea obinerii de informaii suplimentare cu privire la
activitatea acesteia, precum i pentru a clarifica nelmuririle sau
nenelegerile auditorului cu privire la tranzaciile i fenomenele economice
analizate.
In timpul auditului, auditorul va discuta conducerea probleme legate de:
nelegerea afacerii;
planul de audit;
efectul noilor reglementri n domeniul financiar contabil i noilor
standarde profesionale asupra auditului;
explicaii, dovezi i declaraii din partea conducerii sau a unui nivel
ierarhic inferior din organizaie;
orice observaii i sugestii aprute n urma derulrii auditului cum ar fi
eficiena operaional sau administrativ, strategia societii, .a.
informaiile neauditate pe care conducerea intenioneaz s le publice
mpreun cu situaiile financiare auditate pe care auditorul le consider
inconsecvente sau c pot induce n eroare.
Asemenea discuii pot fi purtate n timpul vizitelor de audit la client sau
n cu alte ocazii.
Atunci cnd discuiile sunt purtate n scopul de a obine probe de
audit, auditorul trebuie s identifice cu atenie persoanele cele mai potrivite
de la care s obin probe de audit. Aceste persoane sunt de regul cele care
au acces la informaii relevante sau cele care efectueaz operaiunile
respective. Toate discuiile importante cu conducerea trebuie s fie
documentate n documentele de lucru ale auditorului. Asemenea
documentaie trebuie s includ explicaii i declaraii privind tranzaciile
semnificative.
4.
Comunicarea cu conducerea la sfritul auditului
Comunicarea la finele angajamentului de audit se efectueaz pentru ca
auditorul s se asigure c managementul de vrf i comitetul de audit (acolo
unde e cazul) sunt informai despre constatrile efectuate n urma auditului i
despre recomandrile auditorilor.
42
II
[PLANIFICAREA
n etapa de finalizare a angajamentului de audit, auditorul

trebuie s discute cu conducerea societii auditate o serie
de aspecte, cum ar fi:
- dificulti practice ntlnite n efectuarea auditului;
- dezacorduri cu conducerea legate de situaiile financiare;
- dac ajustrile semnificative de audit sunt sau nu
reflectate n situaiile financiare;
- politicile contabile i prezentarea n situaiile financiare a elementelor care
pot conduce la o modificare a raportului de audit;
- orice nereguli sau posibila neconformitate cu legi i reglementri care atrag
atenia auditorului;
- riscuri semnificative sau dificulti ce pot influena respectarea continuitii
activitii societii;
- recomandrile n urma efecturii auditului.
Auditorul trebuie s comunice aceste aspecte persoanelor ce se afl pe
un nivel ierarhic adecvat n societate. Comunicarea poate fi scris sau oral.
Dac comunicarea se face oral, auditorul trebuie s consemneze n
documentele de lucru aspectele discutate.
Auditorul trebuie s comunice i carenele semnificative constatate n
proiectarea sau funcionarea sistemului contabil i de control intern.
Discuiile finale cu conducerea sunt tratate n Normele minimale de
audit la seciunea D: Observaii finale i ntlnirile cu clientul, seciune n care
se abordeaz urmtoarele aspecte:
discutarea tuturor propunerilor de ajustare fcute de ctre auditor i
stabilirea acelora care sunt agreate de conducere;
discutarea evenimentelor ulterioare i a scrisorilor de confirmare;
discutarea raportului de audit provizoriu.
Discuiile cu conducerea se consemneaz sub forma unei note sau a unui
proces verbal i se ataeaz la dosar constituind o proba de audit.
De regul, la finele auditului are loc o ntlnire cu Consiliul de administraie,
Comitetul de audit sau alt organism din conducerea superioar.
Stabilirea
procesului
de comunicare
Forme
de comunicare
Gradul de
adecvare
al procesului
de comunicare
Plasarea n
timp
a
comunicrilor
SINTEZA PROCESULUI DE COMUNICARE
43
II
[PLANIFICAREA
1. Marcati raspunsul corect:

Responsabilitatea intocmirii situatiilor financiare apartine:
a) auditorului extern
b) auditorului intern
c) managementului
Etapele planificarii misiunilor de audit sunt:
a) preplanificarea, obtinerea informatiilor de context, cunoasterea clientului,
obligatiile juridice ale clientului, efectuarea procedurilor preliminare, riscuri
si prag de semnificatie, intelegerea controlului intern, intocmirea planului
general si al programului de audit
b) preplanificarea, obtinerea informatiilor de context, obligatiile juridice ale
clientului, efectuarea procedurilor preliminare, riscuri si prag de
semnificatie, intelegerea controlului intern, intocmirea planului general si
al programului de audit
c) preplanificarea, obtinerea informatiilor de context, obligatiile juridice ale
clientului, efectuarea testelor de control, riscuri si prag de semnificatie,
intelegerea controlului intern, intocmirea planului general si al programului
de audit
Auditorul trebuie sa comunice guvernantei:
a) responsabilitatea sa in privinta situatiilor financiare, tipul auditului,
constatarile efectuate in urma auditului, cerintele etice carora se supune
auditorul, alte aspecte
b) responsabilitatea sa in cadrul firmei auditate, tipul auditului, constatarile
efectuate in urma auditului, cerintele etice carora se supune auditorul, alte
aspecte
c) responsabilitatea sa in privinta auditului situatiilor financiare, tipul
auditului, constatarile efectuate in urma auditului, cerintele etice carora se
supune auditorul, alte aspecte
Scopul scrisorii de angajament NU este acela de a:
a) oferi o baza de calcul pentru onorarii si modul lor de facturare
b) oferi o opinie preliminara asupra situatiilor financiare
c) descrie alte rapoarte pe care auditorul le emite catre client
Raspunsuri corecte: 1-c;2-b;3-c;4-b
II. Se dau urmatorii indicatori calculati de catre auditor pentru compania
DEVCORE S.A. Scopul fundamental al acestor informatii este de a evalua
44
II
[PLANIFICAREA
riscul de blocaj financiar insa orice alta concluzie este binevenita scopului
auditului.
Indicator
Lichiditatea generala
Lichiditatea imediata
Raportul dintre datorii si
capital propriu
Viteza de rotatie a
creantelor
Durata de incasare a
creantelor
Vitea de rotatie a
stocurilor
Durata de vanzare a
stocurilor
Eficienta
2010
2,08
0,97
3,5
2009
2,26
1,34
3,20
2008
2,51
1,82
4,1
2007
2,43
1,76
5,3
2006
2,5
1,64
7,10
4,2
5,5
4,1
5,4
5,6
108,2
83,1
105,2
80,6
72,6
2.03
1,84
2,68
3,34
3,36
172,6
195,1
133,9
107,8
108,3
2.1
2.8
3.1
3.1
Cerinte:
(1) Ce concluzii importante privind viitorul companiei pot fi trase din aceste
informatii?
(2) Bazandu-va pe indicatorii de mai sus, ce aspecte ale activitatii companiei
considerati ca ar trebui sa beneficieze de o atentie deosebita in cursul
auditului?
Raspunsuri:
(1)
- Lichiditatea generala se regaseste peste limita de 1,0, prin urmare compania
dispune de suficiente active pentru a-si acoperi datoriile imediate.
- Indicatorul de lichiditate restransa pe anul 2009 semnaleaza posibile
probleme de solvabilitate pe termen scurt, deoarece valoare lui coboara sub
nivelul de 1,0.
- Raportul dintre datorii si capital propriu este supus unor fluctuatii puternice
de la an la an. La sfarsitul anului 2009 prezinta un sold in scadere, ceea ce
denota o imbunatatire a activitatii societatii insa volumul lui este inca unul
prea ridicat ceea ce poate semnala ca intreprinderea si-a consumat intreaga
capacitate de indatorare si nu dispune de marje de manevra in cazul unor
evenimente neprevazute nefavorabile
- Durata de incasare a creantelor este in crestere ceea ce poate influenta
negativ lichiditatea imediata.
45
II
[PLANIFICAREA
- Viteza de rotatie a stocurilor, desi a cunoscut o imbunatatire la nivelul anului

2008, in 2009 ea se afla in crestere , ceea ce poate semnala stocuri greu
vandabile sau probleme vizand uzura morala a stocurilor
- Durata de vanzare a stocurilor are acelasi trend ca si viteza lor de rotatie
ceea ce aduce un aport de contanta a concluziilor privind posibilitatile de
uzura morala si de stocuri greu vandabile aflate in gestiunea companiei.
-Indicatorul de eficienta arata daca sunt generate suficiente venituri pentru a
justifica volumul de active utilizat. Valoarea lui se afla in scadere ceea ce
semnifica faptul ca inainte de a se achizitiona active suplimentare, ar trebui sa
se vizeze obtinerea unui volum de productie mai mare.
(2)
- Se impune compararea indicatorului de lichiditate generala cu volumul
datoriilor curente pentru a gasi metode de redimentionare a diferentei dintre
acestea pentru o imagine cat mai pozitiva pe piata bancara si de investiii.
- Se impune recalcularea indicatorului prin limitarea analizei la cele mai rapid
disponibile si cele mai obiective active ciruclante pentru a se elimina factorul
de volatilitate din analiza, rezultand in eliminarea stocurilor din calcul la
lichiditatea imediata iar lichiditatea restransa va elimina creantele clienti.
- Investigarea problemeleor de solvabilitate pe termen scurt semnalate in anul
2009 si a caror sursa se deruleaza incepand cu anul 2008.
- Investigarea suplimentara a diferentelor dintre politicile contabile aplicate
stocurilor pe parcursul anilor 2005-2009, datele de inchidere a exercitiului
contabil si ponderea in total a vanzarilor cu plata imediata si a vanzarilor pe
credit in totalul vanzarilor, toate acestea fiind elemente ce influenteaza foarte
puternic indicatorii de lichiditate, analizati comparativ, pe perioade lungi.
- Investigarea sursei fluctuatiilor care stau la baza indicatorului vizand raportul
dintre datorii si capital propriu. Posibilitatea scaderii si directionarii
indicatorului in viitorii ani spre 1.0.
- Investigarea caracterului rezonabil al evaluarii provizionaleor privind
creantele incerte in lumina cresterii vitezei de incasare a createlor, analizata
congruent cu viteza de rotatie a creantelor
-Investigarea suplimentara a metodelor de evaluare a stocurilor si impactul
acestora asupra vitezei de rotatie a stocurilor
- Investigarea ponderii vanzarilor cu plata imediata sau pe credit in valoarea
totala a vanzarilor pentru a elimina impactul pe care il au acestea asupra
indicatorilor vitezelor de rotatie, de la un an la altul.
- Investigarea si eliminarea dupa caz a activelor uzate moral sau greu
vandabile si constituirea de provizioane pentru a redimensiona pe viitor
indicatorul eficientei.
46
II
[PLANIFICAREA
1. Dac sntei solicitat de clientul dumneavoastr s ntocmii situaiile

financiare fiind o unitate mic i s efectuai apoi auditul, a cui revine
responsabilitatea
ntocmirii
i
prezentrii
situaiilor
financiare?
Responsabilitatea dumneavoastr ca auditor care este?
2. Care este scopul unei scrisori de angajament?
3. Completati spatiile libere din urmatoarea scrisoare de angajament:

Dumneavoastr ai cerut ca noi s efectum auditul bilanului
societii Mangalia SA la data 31.12.2010, precum i al contului de profit i
pierdere i situaiei fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul financiare care se
ncheie la aceast dat.
Suntem ncntai s v confirmm acceptarea acestui angajament prin
coninutul acestei scrisori.
Auditul pe care l vom efectua va avea ca obiectiv
.................................................................asupra situaiilor financiare.
47
II
[PLANIFICAREA
Noi ne vom desfura activitatea de audit n conformitate cu

................................................ (sau cu referire la practici sau standarde
naionale relevante).
Acele .....................cer ca noi s planificm i s efectum auditul, cu
scopul de a obine o asigurare ........................... c situaiile financiare nu
conin ................... ....................
Un audit include examinarea, pe baz ......................., a dovezilor
privind valorile i prezentrile de informaii .......................................
De asemenea, un audit include evaluarea principiilor contabile folosite
i a estimrilor semnificative efectuate de ctre conducere, precum i
evaluarea prezentrii generale a .................................. .........................
Datorit caracteristicii de......................i a altor ................
...................ale oricrui sistem contabil i de control intern, exist un risc
inevitabil ca unele ........................... ........................ s rmn nedescoperite.
Pe lng raportul nostru asupra situaiilor financiare, estimm c v
putem oferi o scrisoare separat privind orice caren semnificativ a
sistemului contabil i de control intern care ne atrage atenia.
V reamintim c responsabilitatea pentru ntocmirea situaiilor
financiare, incluznd prezentarea adecvat a acestora, apartine .......................
........................
Ateptm cu nerbdare o colaborare deplin cu echipa dumneavoastr
i credem c aceasta ne va pune la ..................................................................
care ne vor fi necesare n efectuarea auditului.
Aceast scrisoare va rmne valabil pentru anii urmtori, cu excepia
cazurilor cnd va fi ncheiat, schimbat sau nlocuit.
V rugm .............................. i s returnai exemplarul ataat acestei
scrisori pentru a ne arta c scrisoarea este conform cu nelegerea
dumneavoastr n legtur cu organizarea auditului pe care l vom efectua
asupra situaiilor financiare ale societatii Mangalia SA.
S-a luat la cunotin n numele societii Mangalia SA. de
ctre (semntura). . . . . . . . . . . . . .
Numele i funcia
Data
48
Unitatea de invatare III
PRAG DE SEMNIFICATIE SI RISCUL DE AUDIT
CUPRINS
3.1. Obiective........................................................................................50.
3.2. Riscul de audit.................................................................................50
3.3. Evaluarea globala a pragului de semnificatie..................................59
3.4. Semnificatia si corelatia dintre prag de semnificatie si riscul de
audit......................................................................................................62
3.5. Probele de audit si impactul lor asupra misiunii de audit ..............64
Teste de autoevaluare........................................................................69
Lucrare de evaluare............................................................................72
BIBLIOGRAFIE
Bucureti, 2001
***
2. Morariu A. - Suport curs auditori financiari - curs de pregatire continua,
CAFR 2009
***
3. C. Afanase - Audit contabil financiar - suport curs 2009
***
4. Camera Auditorilor Financiari din Romania, Audit financiar 2009.
Standarde. Codul etic, Ed. Irecson, Bucureti, 2009
III
[PRAG DE SEMNIFICATIE SI RISCUL DE AUDIT]
3.1. OBIECTIVE:
- delimitarea informatiilor cu caracter semnificativ de cele cu caracter
nesemnificativ, importanta separarii lor pentru misiunea de audit si influenta
acestora asupra modului de lucru al auditorului
- pragul de semnificatie global, impactul evaluarii acestuia si modul sau de
calcul
- notiunea de risc de audit, elementele sale componente, utilizarea
rationamentului profesional in procesul de determinare al lui precum si
influenta pe care o suporta misiunea de audit in urma evaluarii acestuia
- corelatia dintre prag de semnificatie si riscurile de audit din prisma
planificarii misiunii de audit
- factorii care influenteaza elementele componente ale riscului de audit
- elemente introductive privind probele de audit
3.2. RISCUL DE AUDIT
.
Avand in vedere natura procesului de audit ,fiecare misiune este receptata ca o
provocare diferita pentru o firma de audit intrucat nu exista doua misiuni de audit
identice. Orice misiune de audit implic riscuri, iar identificarea lor, nc din etapa de
planificare a lucrrilor, este unul din obiectivele principale ale auditorului. Trebuie
precizat c este o activitate dificil i nu ofer siguran deplin.
Auditorul trebuie s obin o nelegere suficient a sistemele de
contabilitate i de control intern al clientului pentru a planifica auditul i a dezvolta o
abordare eficient a acestuia.
Pentru dezvoltarea planului general de audit, auditorul trebuie s evalueze
riscurile asociate misiunii de audit la nivelul situaiilor financiare. Pentru aplicarea
programului de audit, auditorul trebuie s fac legtura ntre o astfel de evaluare i
soldurile conturilor i categoriile semnificative de tranzacii la nivelul aseriunii sau s
presupun c riscul inerent este ridicat pentru respectiva aseriune.
Pentru a furniza un rezultat privind nivelul riscurilor este necesar, mai nti,
identificare lor.
Standardele Internaionale de Audit au n vedere trei categorii principale de
riscuri: riscul inerent, riscul de control i riscul de nedetectare. Produsul acestora
reprezinta riscul de audit
Riscul de audit (RA) reprezint riscul ca auditorul s

exprime o opinie de audit neadecvat, atunci cnd situaiile
financiare sunt denaturate n mod semnificativ. Riscul de
audit are trei componente: riscul inerent, riscul de control
i riscul de nedetectare.
50
III
Riscul inerent (RI) reprezint susceptibilitatea ca un sold al unui

cont sau o categorie de tranzacii s conin o denaturare care ar
putea fi semnificativ, individual sau cumulat cu denaturrile
existente n alte solduri sau categorii de tranzacii, presupunnd c nu au
existat controale interne adiacente.
Riscul de control (RC) reprezint riscul ca o denaturare, care ar
putea aprea n soldul unui cont sau ntr-o categorie de tranzacii i
care ar putea fi semnificativ n mod individual, sau atunci cnd
este cumulat cu alte denaturri din alte solduri sau categorii, s nu poat fi
prevenit sau detectat i corectat la momentul oportun de sistemele de
contabilitate i de control intern.
Riscul de nedetectare (RNN) reprezint riscul ca procedurile de
fond ale unui auditor s nu detecteze o denaturare ce exist n
soldul unui cont sau categorie de tranzacii i care ar putea fi
semnificativ n mod individual, sau atunci cnd este cumulat cu denaturri
din alte solduri sau categorii de tranzacii.
Auditorul trebuie s utilizeze raionamentul profesional la evaluarea
riscului de audit i la stabilirea procedurilor de audit, pentru a se asigura c
riscul este redus pn la un nivel acceptabil de redus. Riscul de audit este de
maxim 10%.
RISC AUDIT = RISC INERENT X RISC CONTROL X RISC NEDETECTARE

Riscul de audit trebuie s fie ntotdeauna mai mic de 5%
RISCUL INERENT
Riscul inerent (RI) reprezint susceptibilitatea unui sold al unui cont
sau a unei categorii de tranzacii, la informaii eronate care ar putea fi
materiale individual, sau atunci cnd sunt cumulate cu informaii eronate din
alte solduri sau tranzacii, presupunnd c nu au existat controale interne
corespunztoare.
n dezvoltarea general a unui plan de audit, auditorul trebuie s evalueze
riscul inerent. Riscul inerent este msura n care auditorii evalueaz
probabilitatea ca unele situaii financiare eronate s se produc n practic,
acestea fiind considerate slbiciuni ale controalelor interne. Dac auditorul
ajunge la concluzia c exist o probabilitate ridicat ca erorile din situaiile
financiare s nu fie depistate de controalele interne, nseamn c el apreciaz
un risc inerent ridicat.
51
III
Includerea nivelului riscului

inerent n modelul riscului de audit,
presupune c auditorii vor ncerca
s previzioneze segmentele din
situaiile financiare care prezint
cea mai mic i respectiv cea mai
mare probabilitate de a fi eronate.
Aceste
informaii
afecteaz
dimensiunea probelor de audit
necesare a fi colectate de auditor i
influeneaz eforturile auditorilor n
activitatea
alocat
colectrii
probelor pe parcursul auditului.
Cnd
evalueaz
riscul
inerent auditorul va lua n
considerare urmtorii factori :
rezultatele auditurilor precedente;
angajamentele iniiale,
comparativ cu rezultatele;
tranzaciile neobinuite sau
complexe;
raionamentul profesional avut n
vedere la stabilirea soldurilor
conturilor i la nregistrarea
tranzaciilor;
activele care sunt susceptibile la
delapidri;
formarea populaiei i
dimensiunea eantionului;
schimbrile n cadrul conducerii i
reputaia acesteia;
natura activitii entitilor,
incluznd natura produciei
realizate i a serviciilor prestate de
aceasta;
natura sistemului de procesare a
datelor i gradul de utilizare al
tehnicilor moderne pentru
comunicare.
Pentru a evalua riscul inerent,
auditorii trebuie s efectueze o
"Riscuri care impun o atenie special pentru

audit:
Ca parte a evalurii riscului, auditorul trebuie
s determine msura n care oricare dintre
riscurile identificate, reprezint, potrivit
raionamentului
auditorului,
riscuri
semnificative.
n
exercitarea
acestui
raionament, auditorul trebuie s exclud
efectele controalelor identificate aferente
riscului.
n exercitarea raionamentului prin care unele
riscuri sunt considerate riscuri semnificative,
auditorul trebuie s ia n considerare cel puin
urmtoarele:
(a) Msura n care riscul este un risc de fraud;
(b) Msura n care riscul este legat de aspecte
recente semnificative economice, contabile sau
de alt natur i, deci, necesit o atenie
special;
(c) Complexitatea tranzaciilor
(d) Msura n care riscul implic tranzacii
semnificative cu prile afiliate.
(e) Gradul de subiectivitate n evaluarea
informaiilor financiare aferente riscului, n

special acele evaluri care implic o gam
larg de incertitudini de evaluare.
(f) Msura n care riscul implic tranzacii
semnificative care sunt n afara activitii
normale a entitii, sau care par a fi
neobinuite, din alte privine.
Dac auditorul a determinat c exist un
risc semnificativ, auditorul trebuie s
obin o nelegere a controalelor entitii,
inclusiv a activitilor de control, relevante
pentru acel risc."
ISA 315 - Intelegerea entitatii si a
mediului sau si evaluarea riscurilor de
denaturare semnificativa, pag.291
52
III
analiz a contextului n care funcioneaz entitatea auditat, precum i

caracteristicile operaiunilor auditate prin interviuri cu conducerea entitii i
cunoaterea activitii acesteia, obinut din rapoartele auditurilor
precedente.
Auditorul trebuie s evalueze factorii de mai sus, pentru a stabili riscul
inerent specific fiecrui ciclu de tranzacii, cont i obiectiv al auditului.
Unii factori vor afecta mai multe sau probabil toate clasele de conturi, n timp
ce ali factori cum ar fi tranzaciile neobinuite, vor afecta numai anumite
clase de conturi (specifice). Pentru fiecare entitate sau clas de conturi,
decizia de a evalua un risc inerent corespunztor, depinde n principal de
raionamentul profesional al auditorului. Astfel, mai muli auditori stabilesc un
risc inerent de 50%, chiar n cele mai bune circumstane i de 100% atunci
cnd exist oricnd posibilitatea apariiei unor erori materiale.
De regul, auditorii recurg la ntocmirea i completarea unei liste de
ntrebri i n funcie de rspunsurile primite i pe baza raionamentului
profesional, evalueaz riscul inerent ca fiind ridicat, mediu, sczut.
Riscul inerent poate fi exprimat fie n termeni cuantificabili (ex: n procente),
fie n termeni necuantificabili (ex: ridicat, mediu, sczut).
Pentru dezvoltarea planului general de audit, auditorul trebuie s
evalueze riscul inerent la nivelul situaiilor financiare. Pentru aplicarea
programului de audit, auditorul trebuie s fac legtura ntre o astfel de
evaluare i soldurile conturilor i categoriile semnificative de tranzacii la
nivelul aseriunii sau s presupun c riscul inerent este ridicat pentru
respectiva aseriune.
n scopul evalurii riscului inerent, auditorul utilizeaz raionamentul
profesional pentru a estima numeroi factori, printre care se regsesc:
La nivelul situaiilor financiare:
Integritatea conducerii
Experiena i cunotinele conducerii, precum i schimbrile survenite la
nivelul conducerii pe parcursul perioadei, de exemplu, lipsa de experien a
managerilor poate afecta ntocmirea situaiilor financiare ale entitii.
Presiuni neobinuite exercitate asupra conducerii, de exemplu,
circumstane ce ar putea predispune conducerea la denaturarea situaiilor
financiare, cum ar fi experiena eecului a numeroase entiti ce-i desfoar
activitatea n sectorul de activitate respectiv sau o entitate ce nu deine
suficient capital pentru continuarea activitii.
Natura activitii entitii, de exemplu, potenialul uzurii tehnologice a
produselor i serviciilor sale, complexitatea structurii capitalului su,
importana prilor afiliate, localizarea i rspndirea geografic a facilitilor
de producie ale entitii.
53
III
Factori care afecteaz sectorul de activitate n care opereaz entitatea, de

exemplu, condiiile economice i concurena, aa cum au fost identificate de
tendinele i indicatorii financiari, precum i de schimbrile tehnologice,
cererea de consum i practici contabile comune sectorului de activitate
respectiv.
La nivelul soldurilor de conturi i al categoriei de tranzacii
Conturi ale situaiilor financiare care este probabil a fi susceptibile de
denaturare, de exemplu, conturi care necesit ajustri n perioadele
anterioare sau care implic un grad ridicat de estimare.
Complexitatea tranzaciilor principale sau a altor evenimente care ar putea
necesita utilizarea serviciilor unui expert.
Gradul raionamentului profesional implicat n determinarea soldului
contului.
Susceptibilitatea activelor la pierdere sau delapidare, de exemplu, active
considerate foarte necesare sau ca avnd un grad ridicat de circulaie, cum ar
fi numerarul.
Finalizarea unei tranzacii neobinuite sau complexe, n special la sfritul
exerciiului sau aproape de acest moment.
Tranzacii care nu se deruleaz n mod obinuit
Riscul inerent poate fi general sau individual ( la nivelul soldurilor).
Riscul inerent general vizeaza:
Integritatea conducerii
Experiena i cunotinele conducerii, precum i schimbrile
survenite la nivelul conducerii pe parcursul perioadei, de
exemplu, lipsa de experien a managerilor poate afecta
ntocmirea situaiilor financiare ale entitii.
Presiuni neobinuite exercitate asupra conducerii, de exemplu,
circumstane ce ar putea predispune conducerea la
denaturarea situaiilor financiare, cum ar fi experiena eecului
a numeroase entiti ce-i desfoar activitatea n sectorul de
activitate respectiv sau o entitate ce nu deine suficient capital
pentru continuarea activitii.
Natura activitii entitii, de exemplu, potenialul uzurii
tehnologice a produselor i serviciilor sale, complexitatea
structurii capitalului su, importana prilor afiliate, localizarea
i rspndirea geografic a facilitilor de producie ale
entitii.
Factori care afecteaz sectorul de activitate n care opereaz
entitatea, de exemplu, condiiile economice i concurena, aa
54
III

cum au fost identificate de tendinele i indicatorii financiari,
precum i de schimbrile tehnologice, cererea de consum i
practici contabile comune sectorului de activitate respectiv.
Riscul inerent la nivelul soldurilor de conturi i al categoriei de tranzacii

vizeaza:
Conturi ale situaiilor financiare care este probabil a fi
susceptibile de denaturare, de exemplu, conturi care necesit
ajustri n perioadele anterioare sau care implic un grad
ridicat de estimare.
Complexitatea tranzaciilor principale sau a altor evenimente
care ar putea necesita utilizarea serviciilor unui expert.
Gradul raionamentului profesional implicat n determinarea
soldului contului.
Susceptibilitatea activelor la pierdere sau delapidare, de
exemplu, active considerate foarte necesare sau ca avnd un
grad ridicat de circulaie, cum ar fi numerarul.
Finalizarea unei tranzacii neobinuite sau complexe, n special
la sfritul exerciiului sau aproape de acest moment.
Tranzacii care nu se deruleaz n mod obinuit.
RISC DE CONTROL
Dup obinerea nelegerii sistemelor de contabilitate i control intern,
auditorul trebuie s fac o evaluare preliminar a riscului de control, la nivelul
aseriunii, pentru fiecare sold semnificativ de cont sau categorie semnificativ de
tranzacii.
Auditorul trebuie s obin probe de audit prin teste ale controalelor pentru
a putea susine orice evaluare a riscului de control care este situat la un nivel mai mic
dect ridicat. Cu ct evaluarea riscului de control este mai redus, cu att mai multe
probe trebuie s obin auditorul pentru a susine faptul c sistemele de contabilitate
i de control intern sunt proiectate corespunztor i funcioneaz eficient.
Auditorul trebuie s aduc la cunotina conducerii, ct mai repede posibil i
la un nivel adecvat de responsabilitate, carenele semnificative existente n
proiectarea sau operarea sistemelor de contabilitate i de control intern, care i-au
atras atenia.
Dup evaluarea sistemului de control intern, auditorul comunic printr-o
scrisoare conducerii societii sau comitetului de audit intern carentele descoperite
ce pot afecta semnificativ situaiile financiare sau pot permite fraude.
Evaluarea preliminar a riscului de control reprezint procesul de

evaluare a eficacitii sistemelor de contabilitate i control intern ale entitii
n prevenirea i detectarea denaturrilor semnificative. ntotdeauna vor exista
55
III
unele riscuri de control datorate limitrilor inerente ale oricrui sistem de

contabilitate i control intern.
n mod normal, auditorul evalueaz riscul de control la un nivel
ridicat pentru o parte sau totalitatea aseriunilor, atunci cnd:
nelegerea obinut cu
privire la sistemele de
contabilitate i de
control intern
sau
Evaluarea riscului de control. Atunci

cnd riscul de control este evaluat la
un nivel mai mic dect ridicat,
auditorul trebuie, de asemenea, s
documenteze baza pentru concluzii
Evaluarea preliminar a riscului de control pentru o aseriune n

situaiile financiare trebuie s fie ridicat, cu excepia cazului n care auditorul:
Este capabil s identifice controalele interne relevante pentru aseriunile ce
ar putea preveni sau detecta i corecta o denaturare semnificativ
i planific s efectueze teste ale controlului pentru a susine evaluarea.
Auditorul trebuie s documenteze n documentele de lucru:
Sistemele de
contabilitate i de
control intern nu sunt
efective
si
Evaluarea eficacitii
sistemelor de
contabilitate i control
intern nu este eficient.
Pot fi folosite diferite tehnici pentru documentarea informaiilor legate

de sistemele de contabilitate i de control intern. Selecionarea unei tehnici
particulare este o problem ce ine de raionamentul profesional al
auditorului. Tehnicile comune, utilizate singular sau combinate, sunt
reprezentate de descrieri narative, chestionare, liste de verificare i diagrame
ale fluxurilor de informaii. Forma i ntinderea acestei documentaii este
influenat de mrimea i complexitatea entitii, precum i de natura
sistemelor de contabilitate i de control intern ale entitii. n general, cu ct
sunt mai complexe sistemele de contabilitate i de control intern ale entitii,
precum i procedurile de control ale auditorului, cu att documentaia
acestuia va trebui s fie mai extins.
Auditorul trebuie s ia n considerare nivelurile evaluate ale riscului
de control i ale celui inerent pentru a determina natura, durata i
ntinderea procedurilor de fond cerute pentru reducerea riscului de audit
pn la un nivel acceptabil de sczut.
56
III

RELAIA DINTRE EVALUAREA RISCULUI INERENT I A CELUI DE CONTROL
Deseori conducerea reacioneaz la situaii de risc inerent prin

elaborarea de sisteme de contabilitate i de control intern care s previn sau
s detecteze i s corecteze denaturrile i de aceea, n multe cazuri, riscul
inerent i riscul de control sunt interrelaionate ntr-un grad ridicat. n astfel
de situaii, dac auditorul ncearc s evalueze separat riscul inerent i riscul
de control, exist posibilitatea unei evaluri neadecvate a riscului. Ca rezultat,
n astfel de situaii riscul de audit poate fi determinat mai adecvat prin
efectuarea unei evaluri combinate.
Nivelul riscului de nedetectare este legat direct de procedurile de fond
ale auditorului. Evaluarea de ctre auditor a riscului de control al auditorului,
mpreun cu evaluarea riscului inerent, influeneaz natura, durata i
ntinderea procedurilor de fond ce trebuie efectuate pentru reducerea riscului
de nedetectare, i, prin urmare, a riscului de audit pn la un nivel acceptabil
de sczut. Unele riscuri de nedetectare vor fi ntotdeauna prezente chiar dac
un auditor a examinat 100% din soldurile contabile sau categoriile de
tranzacii.
Auditorul trebuie s ia n considerare nivelurile evaluate ale riscului de
control i ale celui inerent pentru a determina natura, durata i ntinderea
procedurilor de fond cerute pentru reducerea riscului de audit pn la un
nivel acceptabil de sczut. n aceast privin auditorul va aprecia:
o natura procedurilor de fond, de exemplu, utilizarea de teste
ndreptate mai degrab spre pri independente din afara entitii,
dect teste direcionate ctre pri sau documentaii din cadrul
entitii, sau utilizarea de teste ale detaliilor, n scopul unui
obiectiv particular al auditului, n completarea procedurilor
analitice;
o momentul de timp la care se efectueaz procedurile de fond,
de exemplu, efectuarea lor mai degrab la sfritul perioadei
(exerciiului), dect la o dat anterioar acesteia; i
o ntinderea procedurilor de fond, de exemplu, utilizarea unui
eantion mai mare.
Exist o relaie invers ntre riscul de nedetectare i nivelul combinat al
riscului inerent i al celui de control.
De exemplu, n cazul n care riscul inerent i cel de control
sunt ridicate, riscul de nedetectare acceptat trebuie s fie
sczut, pentru a reduce riscul de audit la un nivel
acceptabil de sczut. Pe de alt parte, n cazul n care
57
III
riscul inerent i cel de control sunt sczute, auditorul poate accepta un risc de
nedetectare mai ridicat, care totui reduce riscul de audit la un nivel
acceptabil de sczut. n timp ce testele controalelor i procedurile de fond se
disting prin scopul lor, rezultatele fiecrui tip de proceduri pot contribui la
scopul altora. Denaturrile descoperite n timpul efecturii procedurilor de
fond pot determina auditorul s modifice evaluarea anterioar a riscului de
control.
Nivelurile evaluate ale riscului inerent i de control nu pot fi suficient
de sczute nct s se elimine necesitatea ca auditorul s efectueze o
procedur de fond. Neglijnd nivelurile evaluate ale riscului inerent i de
control, auditorul va trebui s efectueze unele proceduri de fond pentru
soldurile conturilor i pentru categoriile de tranzacii semnificative.
Evaluarea componentelor riscului inerent i ale celui de control,
efectuat de auditor, se poate modifica n cursul unui angajament de audit, de
exemplu, n timpul efecturii procedurilor de fond auditorul poate primi
informaii ce difer semnificativ de informaiile pe baza crora a evaluat iniial
riscul de control i pe cel inerent. n astfel de cazuri, auditorul va modifica
procedurile de fond planificate, bazndu-se pe revizuirea nivelurilor evaluate
ale riscului de control i ale celui inerent.
Cu ct evaluarea riscului inerent i de control este mai ridicat, cu att
mai multe probe de audit trebuie s obin auditorul din utilizarea
performant a procedurilor de fond. Atunci cnd att riscul inerent, ct i cel
de control sunt evaluate ca fiind ridicate, auditorul trebuie s considere dac
procedurile de fond pot furniza suficiente probe de audit adecvate pentru a
reduce riscul de nedetectare, i prin urmare, riscul de audit, la un nivel
acceptabil de sczut.
Atunci cnd auditorul determin c riscul de nedetectare referitor la o
aseriune din situaiile financiare pentru un sold semnificativ al unui cont sau
o categorie semnificativ de tranzacii nu poate fi redus la un nivel acceptabil,
auditorul trebuie s exprime o opinie calificat (cu rezerve) sau s declare c
se afl n imposibilitatea exprimrii unei opinii.
RISCUL DE NEDETECTARE
Riscul de nedetectare reprezint riscul ca procedurile de fond ale unui
auditor s nu detecteze o denaturare ce exist n soldul unui cont sau
categorie de tranzacii i care ar putea fi semnificativ n mod individual, sau
atunci cnd este cumulat cu denaturri din alte solduri sau categorii de
tranzacii. Un astfel de risc reprezint o funcie a eficienei unei proceduri de
audit i a aplicrii acesteia de ctre auditor. n practic, riscul de nedetectare
nu poate fi redus la zero ca urmare a influenei unor factori ca:
58
III
auditorul nu examineaz totalitatea unei clase de tranzacii de

solduri ale unor conturi i de prezentri de informaii;
- posibilitatea ca un auditor s selecteze o procedur de audit
necorespunztoare;
- s aplice n mod eronat o procedur de audit adecvat;
- s interpreteze denaturat rezultatele de audit.
Riscul de nedetectare este asociat naturii, momentului i ntinderii
procedurilor auditorului care sunt determinate de acesta n sensul reducerii
riscului de audit pn la un nivel acceptabil de sczut.
-
Exist o relaie invers ntre pragul de semnificaie i nivelul riscului de

audit i anume, cu ct este mai nalt nivelul pragului de semnificaie, cu
att este mai sczut riscul de audit i invers. Auditorul ia n considerare
relaia invers dintre pragul de semnificaie i riscul de audit atunci cnd
determin natura, durata i ntinderea procedurilor de audit.
SINGURA
COMPONENTA A RISCULUI DE AUDIT ASUPRA CAREI VALORI AUDITORUL
POATE INTERVENI ACTIV ESTE RISCUL DE NEDETECTARE DEOARECE ACESTA ESTE

ASOCIAT EXCLUSIV ACTIVITATII AUDITORULUI.
Explicati de ce auditorul nu poate interveni asupra riscului inerent

si a riscului de control, precum si modul in care auditorul poate
modifica evaluarea preliminara a riscului de nedetectarea folosind
notiunile "codul de etica", "independenta", "proceduri de fond".
3.3. EVALUAREA GLOBALA A PRAGULUI DE SEMNIFICATIE
"Pragul de semnificaie este definit n Cadrul general pentru
ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare, emis de Comitetului pentru
Standarde Internaionale de Contabilitate, n urmtorii termeni:
Informaiile sunt semnificative dac omisiunea sau declararea lor eronat
ar putea influena deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza
situaiilor financiare. Pragul de semnificaie depinde de mrimea
elementului sau a erorii, judecat n mprejurrile specifice ale omisiunii sau
declarrii greite. Astfel, pragul de semnificaie ofer mai degrab o limit,
dect s reprezinte o nsuire calitativ primar pe care informaia trebuie
s o aib pentru a fi util."
La elaborarea planului de audit, auditorul impune un nivel acceptabil

al pragului de semnificaie astfel nct s poat detecta din punct de vedere
cantitativ denaturrile semnificative. Totui, att valoarea (cantitatea), ct i
natura (calitatea) denaturrilor trebuie s fie luate n considerare.
59
III
Auditorul ia n considerare pragul de semnificaie att la nivelul global

al situaiilor financiare, ct i n relaia cu soldurile conturilor individuale,
categoriilor de tranzacii i prezentrilor de informaii.
Pragul de semnificaie trebuie luat n considerare de auditor atunci cnd:
a) se determin natura, durata i ntinderea procedurilor de audit;
b) se evalueaz efectele informaiilor eronate.
Exist o relaie invers ntre pragul de semnificaie i nivelul riscului de audit,
i anume, cu ct este mai nalt nivelul pragului de semnificaie, cu att este
mai sczut riscul de audit i invers.
De exemplu, dac dup planificarea procedurilor specifice de audit,
auditorul determin c nivelul acceptabil al pragului de semnificaie este
sczut, atunci riscul de audit este crescut. Auditorul va compensa acest lucru
fie:
reducnd nivelul evaluat al riscului de control, acolo unde acest lucru
este posibil, i meninnd nivelul redus prin efectuarea unor teste
extinse sau suplimentare ale controalelor; fie
reducnd riscul de nedetectare prin modificarea naturii, duratei i
ntinderii testelor detaliate de audit planificate.
Etapele calcului pragului de semnificatie global:
1. Se identifica indicatorii financiarireprezentativi ai companiei, pe cel putin
doua exercitii financiare (de cele mai multe ori, se iau in calcul Activele
totale, Cifra de Afaceri, Profitul brut sau Capitalurile Proprii) 1
2. Se aplica procentajele proportionale
3. Se calculeaza variatia (trendul) in modul pentru fiecare procentaj in parte
4. In functie de evaluarea preliminara a riscului de audit, se aplica urmatoarea
regula:
RA (mare) => Prag de semnificatie (mic), unde Trendul (mic)
RA (mic) => Prag de semnificatie (mare), unde Trendul (mare) 2
5. Se urmareste, pornind fie de la Trendul cel mai mic sau cel mai mare, in
functie de riscul de audit evaluat anterior, pe linie, valoarea cea mai mare,
respectiv cea mai mica, dupa cum dicteaza regula, valoare ce va reprezenta
pragul de semnificatie global.
1
n situaia n care profitul net nainte de impozitare al exerciiului curent nu este semnificativ pentru
mrimea societii auditate, auditorii pot utiliza n determinarea pragului de semnificaie fie o medie a
profitului net nainte de impozitare din anii precedeni, fie o alt baz de comparaie. Avantajul utilizrii
altor baze de comparaie, cum ar fi: total activ sau total venituri este acela c pentru multe companii
aceti factori sunt mult mai stabili de la un an la altul dect profitul net nainte de impozitare. n cazul n
care societatea auditat nregistreaz pierderi este dificl utilizarea ca baz de comparaie a factorului
total venituri.
2
Explicatie modului de alegere a trendului sta in faptul ca, in mod rezonabil, se apreciaza ca fiind zone
de risc ridicat, acelea ce semnaleaza o variatie a valorilor mare. Astfel incat, atunci cand riscurile sunt
suficient de scazute incat sa ne permita tolerarea variatiilor mici, procedam intocmai
60
III
Societatea Spirio prezinta urmatorii indicatori la sfarsitul

anului 2009: Active totale: 187.657; Cifra de
Afaceri:113.453; Profit brut: 75.645. La sfarsitul lui 2010,
aceeasi indicatori se prezinta astfel: Active totale:
199.452; Cifra de Afaceri: 125.789; Profit brut:78.900.
Stiind ca riscul de audit a fost evaluat in mod preliminar ca
fiind scazut, precizati care este pragul de semnificatie.
Active totale
1%
2%
CA
0.50%
1%
Profit brut
5%
10%
2009
187657
1876.57
3753.14
113453
567.265
1134.53
75645
3782.25
7564.5
2010
199452
1994.52
3989.04
125789
628.945
1257.89
78900
3945
7890
Trend
117.95
235.9
61.68
123.36
162.75
325.5
Datorita faptului ca riscul de audit este evaluat ca fiind scazut, ne incadram la

regula a doua si anume: RA (mic) => Prag de semnificatie (mare), unde Trendul
(mare). Astfel, cautam in tabel variatia cea mai mare, si anume 325,5
(corespunzator a 10% din profitul brut). Urmarind pe linie acest trend, alegem
valoarea cea mai mare care sa corespunda Pragului de semnificatie (mare).
Astfel, pragul de semnificatie global va fi egal cu 7890.
Etapele calcului pragului de semnificatie specific:

1. Fixarea valorii preliminare a ps; (suma maxima a
prezentarilor eronatepe care le-ar contine situatiile
financiare)
2.Repartizarea valorii preliminare a ps; Pentru primii doi pasi se planifica
profunzimea testelor; Scopul: ajuta pe auditor sa determine probele potrivite
de acumulat pentru fiecare cont
3. Estimarea valorii totale a prezentarilor eronate pe segment
4. Estimarea valorii combinate a prezentarilor eronate
5. Compararea estimarii valorii combinate cu valoarea preliminara sau
revizuita a pragului de semnificatie. In ultimii trei pasi se evalueaza
rezultatele
61
III
Valoarea pragului de semnificaie rezultat poate fi ajustat innd

seama de orice factor calitativ care ar putea fi relevant pentru misiunea de
audit.
Exemple de factori calitativi care pot afecta stabilirea pragului de
semnificaie:
1. n etapa de stabilire valorii preliminare a pragului de semnificaie:
- erorile semnificative din anii precedeni
- posibile fraude
- erori de prezentare minore care pot afecta anumite obligaii contractuale
- erori de prezentare minore care pot afecta tendina de evoluie a
profiturilor.
2. n etapa de estimare a denaturrilor i de comparare cu valoarea
preliminar a pragului de semnificaie:
- erori care ascund o modificare n evoluia profiturilor
- erori care determin schimbarea pierderii n profit i invers
- erori care pot determina o reacie major pozitiv sau negativ a pieei.
Cele mai utilizate baze de comparaie n stabilirea pragului de
semnificaie sunt: total activ, total venituri sau anumite forme ale profitului
net. Atunci cnd profitul net nainte de impozitare este relativ stabil, previzibil
i reprezentativ pentru mrimea entitii auditate, regula de baz pentru
determinarea pragului de semnificaie cel mai des utilizat n practic este: 35% din valoarea profitului net nainte de impozitare.
Pragul de semnificaie va fi cea mai mic valoare a intervalului n
urmtoarele situaii:
- societatea este n primul an de auditare
- exist indicii privind lipsuri semnificative n controlul intern
- cifr de afaceri semnificativ la nivelul conducerii
- presiuni ridicate neobinuite din partea pieei
- risc de fraud mai ridicat dect cel normal.
3.4. RELAIA DINTRE PRAGUL DE SEMNIFICAIE I RISCUL DE AUDIT
Cnd planific auditul, auditorul ia n considerare aspectele care ar
putea face ca situaiile financiare s fie denaturate n mod semnificativ.
Evaluarea de ctre auditor a pragului de semnificaie, n relaie cu soldurile
specifice ale conturilor i clasele de tranzacii, ajut auditorul s se decid
asupra unor aspecte cum sunt cele referitoare la ce elemente trebuie
examinate i dac s foloseasc proceduri analitice i de eantionare. Acestea
permit auditorului s selecteze procedurile de audit care, combinate, se
62
III
estimeaz c reduc riscul de audit la un nivel acceptabil de sczut.

De exemplu, dac dup planificarea procedurilor specifice de audit,
auditorul determin c nivelul acceptabil al pragului de semnificaie este
sczut, atunci riscul de audit este crescut. Auditorul va compensa acest lucru
fie:
- reducnd nivelul evaluat al riscului de control, acolo unde acest lucru este
posibil, i meninnd nivelul redus prin efectuarea unor teste extinse sau
suplimentare ale controalelor
fie
- reducnd riscul de nedetectare prin modificarea naturii, duratei i ntinderii
testelor detaliate de audit planificate
Evaluarea de ctre auditor a pragului de semnificaie i a riscului de
audit la momentul iniial al planificrii angajamentului poate s fie diferit de
cea din momentul evalurii rezultatelor procedurilor de audit. Acest lucru se
poate datora unei modificri a circumstanelor sau unei modificri survenite
n cunotinele acumulate de auditor, ca urmare a auditului. De exemplu, dac
auditul este planificat nainte de terminarea perioadei, auditorul va anticipa
rezultatele operaiunilor i poziia financiar. Dac rezultatele efective ale
operaiunilor i poziia financiar difer n mod semnificativ, evaluarea
pragului de semnificaie i a riscului de audit se poate, de asemenea, modifica.
n plus, atunci cnd planific auditul, auditorul poate s stabileasc n mod
intenionat nivelul acceptabil al pragului de semnificaie la un nivel mai sczut
dect cel ce se intenioneaz a fi utilizat la evaluarea rezultatelor auditului.
Acest lucru se poate face cu scopul de a reduce probabilitatea existenei de
denaturri semnificative i de a oferi auditorului o marj de siguran atunci
cnd se evalueaz efectul denaturrilor descoperite pe parcursul auditului.
Auditorul trebuie s ia n considerare dac totalul denaturrilor
necorectate este semnificativ. Dac auditorul ajunge la concluzia c
denaturrile pot fi semnificative, auditorul trebuie s ia n considerare
reducerea riscului de audit prin extinderea procedurilor de audit sau s cear
conducerii s ajusteze situaiile financiare. n oricare situaie, conducerea
poate dori s ajusteze situaiile financiare n funcie de denaturrile
identificate.
n cazul n care conducerea refuz s ajusteze situaiile financiare i
rezultatele procedurilor extinse de audit nu permit auditorului s ajung la
concluzia c totalul denaturrilor necorectate nu este semnificativ, auditorul
trebuie s ia n considerare modificarea corespunztoare a raportului
auditorului.
Dac totalul denaturrilor necorectate pe care auditorul le-a identificat
se apropie de nivelul pragului de semnificaie, auditorul va lua n considerare
63
III
dac exist probabilitatea ca denaturrile nedetectate, mpreun cu totalul

denaturrilor necorectate, s depeasc nivelul pragului de semnificaie.
Astfel, cu ct totalul denaturrilor necorectate se apropie de nivelul pragului
de semnificaie, auditorul va lua n considerare reducerea riscului, aplicnd
proceduri suplimentare de audit sau cernd conducerii s ajusteze situaiile
financiare n funcie de denaturrile identificate.
3.5. PROBELE DE AUDIT SI ASERTIUNILE MANAGEMENTULUI
Auditorul trebuie s obin probe de audit adecvate pentru a fi
capabil s emit concluzii rezonabile pe care s se bazeze opinia de
audit.
Probele de audit sunt obinute printr-o combinaie adecvat de
teste de control i proceduri de fond. n unele cazuri probele de
audit pot fi obinute n ntregime prin aplicarea procedurilor de
fond.
Termenul probe de audit reprezint informaiile obinute de ctre
auditor pentru a trage concluziile pe care se va baza opinia de audit. Probele
de audit vor cuprinde documentele primare i nregistrrile contabile ce stau
la baza situaiilor financiare coroborate cu informaii din alte surse
Probele de audit
Probele de audit reprezint totalitatea informaiilor utilizate de
auditor pentru emiterea unei concluzii pe care este bazat opinia de audit, i
includ toate informaiile coninute n evidenele contabile care stau la baza
situaiilor financiare i a altor informaii.
Auditorul trebuie s obin suficiente probe de audit adecvate pentru
a fi capabil s emit concluzii rezonabile pe care s se bazeze opinia de audit.
Probele de audit, care sunt cumulate ca natur, includ probe de audit
obinute din procedurile de audit efectuate pe parcursul auditului i pot
include probe de audit obinute din alte surse, cum ar fi angajamentele de
audit anterioare i procedurile unei firme de control al calitii pentru
acceptarea clienilor i continuarea contractelor cu clienii deja existeni.
Probe de audit trebuie s fie adecvate i suficiente.
Gradul de suficien reprezint msura cantitii probelor de audit.
Gradul de adecvare reprezint msura calitii probelor de audit; cu alte
cuvinte, relevana i credibilitatea acestora n furnizarea de suport pentru
categoriile de tranzacii, solduri ale conturilor, prezentrile de informaii i
aseriunile aferente, sau n detectarea denaturrilor de la nivelul acestora.
Cantitatea probelor de audit necesare este afectat de riscul de
denaturare (cu ct riscul este mai mare, ct att mai multe probe de audit
este probabil s fie cerute) i, de asemenea, de calitatea unor asemenea
64
III
probe de audit (cu ct calitatea este mai ridicat, cu ct mai puine probe vor
fi cerute). n consecin, gradul de suficien i gradul de adecvare al probelor
de audit sunt interrelaionate. Totui, simpla obinere a unei cantiti mai
mari de probe de audit nu poate compensa calitatea slab a acestora.
Credibilitatea probelor de audit este influenat de sursa i natura
acestora i depinde de circumstanele individuale n care sunt obinute
probele.
De regul:
Probele de audit sunt mai credibile atunci cnd sunt obinute din surse
independente din afara entitii.
Probele de audit care sunt obinute din interiorul entitii sunt mai
credibile atunci cnd controalele aferente impuse de entitate sunt
eficiente.
Probele de audit obinute n mod direct de ctre auditor (de exemplu,
observarea aplicrii unui control) sunt mai credibile dect probele de
audit obinute indirect sau prin deducie (de exemplu, investigri cu
privire la aplicarea unui control).
Probele de audit sunt mai credibile atunci cnd ele exist sub form de
document, fie pe hrtie, electronic sau de alt natur (de exemplu, o
nregistrare scris folosind metode contemporane a unei ntlniri este
mai credibil dect declararea ulterioar n form oral a
problematicilor discutate).
Probele de audit furnizate de documente originale sunt mai credibile
dect probele de audit furnizate de fotocopii sau facsimile.
Atunci cnd informaiile produse de entitate sunt utilizate de auditor la
efectuarea procedurilor de audit, auditorul trebuie s obin probe de audit
cu privire la acurateea i exhaustivitatea informaiilor.
Cu toate acestea, dac auditorul se afl n imposibilitatea de a obine
probe de audit adecvate i suficiente, el trebuie s exprime o opinie cu
rezerve (calificat) sau s se declare n imposibilitatea de a exprima o opinie.
Asertiunile managementului
Auditorul trebuie s utilizeze aseriuni pentru categorii de tranzacii,
solduri ale conturilor i prezentri i descrieri de informaii suficient de
detaliate cu scopul de a crea baza pentru evaluarea riscurilor de apariie a
denaturrilor semnificative i pentru proiectarea i efectuarea procedurilor de
audit suplimentare. Auditorul utilizeaz aseriuni pentru evaluarea riscurilor,
lund n considerare diferitele tipuri de denaturri poteniale care pot s
apar i proiectnd ulterior procedurile de audit care s rspund riscurilor
evaluate.
65
III
Aseriunile utilizate de auditor se nscriu n urmtoarele categorii:

I. Aseriuni cu privire la categoriile de tranzacii i evenimente asociate
perioadei supus auditului:
Apariie tranzacii i evenimente care au fost nregistrate au avut loc i
sunt legate de entitatea respectiv.
Exhaustivitate toate tranzaciile i evenimentele care ar fi trebuit
nregistrate au fost evideniate.
Acuratee sumele i alte date aferente tranzaciilor i evenimentelor au
fost nregistrate n mod corespunztor.
Separarea exerciiilor financiare tranzaciile i evenimentele au fost
nregistrate n perioadele contabile corecte.
Clasificare tranzaciile i evenimentele au fost nregistrate n conturile
corespunztoare.
II. Aseriuni cu privire la soldurile conturilor la sfritul perioadei:
Existen activele, datoriile i capitalurile proprii exist.
Drepturi i obligaii entitatea deine sau controleaz drepturile asupra
activelor, iar datoriile constituie obligaii ale entitii.
Exhaustivitate toate activele, datoriile i capitalurile proprii care ar fi
trebuit nregistrate sunt evideniate.
Evaluare i alocare activele, datoriile i capitalurile proprii sunt incluse
n situaiile financiare la valorile corespunztoare i orice ajustri rezultante cu
privire la evaluare sau alocare sunt adecvat nregistrate.
III. Aseriuni cu privire la prezentri i descrieri de informaii:
Apariie i drepturi i obligaii evenimentele, tranzaciile i alte aspecte
prezentate s-au produs i sunt legate de entitatea respectiv.
Exhaustivitate toate prezentrile de informaii care ar fi trebuit
cuprinse n situaiile financiare au fost incluse.
Clasificare i inteligibilitate informaiile financiare sunt prezentate i
descrise n mod corespunztor, iar prezentrile de informaii sunt clar
exprimate.
Acuratee i evaluare informaiile financiare i de alt natur sunt
prezentate cu fidelitate i la valorile corespunztoare.
Sinteza a asertiunilor managementului se prezinta astfel 3:
3
C. Afanase - "Audit contabil financiar" - Curs universitar 2009
66
III
ASERIUNEA
DEFINITIE
-Toate operaiunile
relevante au fost
nregistrate.
-Toate activele i
pasivele dintr-o
anumit perioad au
fost nregistrate.
INTREBARI
Operaiunea a fost
inregistrata n
registrele
contabile?
Toate operaiunile
sunt declarate cu
precizie
Operaiunea a fost
inregistrata la
valoarea corect?
Toate tranzaciile
nregistrate sunt
reale.
Tranzacia este
nregistrat corect
la capitolul de
cheltuieli al
contului din anul
financiar n care s-a
efectuat?
Operaiunea este
legala i in
conformitate cu
reglementrile in
vigoare?
EXHAUSTIVITATEA
ACURATEEA
REALITATEA
REGULARITATEA
PREZENTAREA
PROPRIETATEA
Toate operaiunile
sunt n concordan
cu legile i
reglementrile
relevante.
-Toate operaiunile
sunt clasificate i
descrise conform
reglementrilor.
-Toate activele i
pasivele sunt
prezentate,
clasificate si descrise
conform cadrului de
raportare aplicabil.
Operaiunea este
corect codificat i
prezentat.
Articolul este
corect prezentat?
Activele i pasivele
nregistrate aparin
entitii.
Activele i pasivele
constituie
proprietatea
entitii?
EXEMPLU
-Managerul are la dispozia
sa un cont pentru
cheltuieli diverse in valoare
de 200.000lei .Cheltuielile
efectuate din acest cont pe
parcursul anului nu au fost
nregistrate in situaiile
financiare.
-Autoturismul de serviciu al
directorului economic,
proprietate a entitii
auditate, nu este
nregistrat ca mijloc fix.
Balana mijloacelor fixe
este incomplet.
Un manager a cumprat
echipamente din SUA
pentru care a fost
nregistrat n conturi la un
curs de schimb lei /USD
eronat.
Un manager pltete n
avans pentru o conferin
ce urmeaz a se desfura
n ianuarie anul urmtor,
cu scopul de a-i cheltui
bugetul naintea nchiderii
anului.
Un manager cheltuiete
bani pentru echipamente
care nu sunt incluse n
bugetul su aprobat i care
nu au fost cumprate cu
respectarea
reglementrilor privind
achiziiile.
-Costurile de personal pe
luna decembrie au fost
nregistrate n alt cont care
avea disponibil bugetar la
sfritul anului.
-Un autoturism nu a fost
nregistrat ca mijloc fix dar
a fost prezentat ca activ n
contul de debitori.
De aceea balana
mijloacelor fixe nu este
prezentat fidel.
Autoturismul de serviciu al
directorului executiv a fost
cumprat n leasing de la
un dealer autorizat.Totui
acesta nu a fost nregistrat
ca mijloc fix al entitii la
terminarea leasingului.
67
III
EVALUAREA
EXISTENA
Activul sau pasivul

este evaluat conform
politicilor contabile
adecvate aplicate
consecvent.
Articolul este
nregistrat la
valoarea corect?
Activele sau pasivele

prezentate n
situaiile financiare
exist la data
bilanului.
Articolul a existat
la data bilanului?
Un autoturism are o
valoare net de
nregistrare de 2 mild.
lei.Totui datorit utilizrii
intense de ctre directorul
comercial, acesta a fost
reevaluat la 1,5 mild. lei,
balana mijloacelor fixe a
fost supraevaluat.
Un autoturism este
nregistrat n evidene dar
a fost vndut naintea datei
ntocmirii bilanului.
Balana final a mijloacelor
fixe a fost supraevaluat.
68
III
Aplicatia I. Societatea Hamsia prezinta urmatorii indicatori la

sfarsitul anului 2009: Active totale: 68.999; Cifra de Afaceri:
43.221; Profit brut: 12.356. La sfarsitul lui 2010, aceeasi indicatori se prezinta
astfel: Active totale: 71.554; Cifra de Afaceri: 48.700; Profit brut: 20.100.
Stiind ca riscul de audit a fost evaluat in mod preliminar ca fiind ridicat,
precizati care este pragul de semnificatie
Raspuns:
2009
2010
trend
Active totale
68999
71554
1%
689.99
715.54
25.55
2%
1379.98
1431.08
51.1
CA
43221
48700
0.50%
216.105
243.5
27.395
1%
432.21
487
54.79
Profit brut
12356
20100
5%
617.8
1005
387.2
10%
1235.6
2010
774.4
Riscuril de audit find evaluat ca ridicat, ne aflam in cazul relatiei RA
(mare) => Prag de semnificatie (mic), unde Trendul (mic). Prin urmare, cautam
in coloana de trend cea mai mica valoare si pragul de semnificatie
corespaunzator lui. Rezulta, corespunzator trendului 25,55, un prag de
smenificatie de 689,99.
Aplicatia II. Sunteti responsabilul cu auditul cicluclui vanzari-incasari al unui
spital privat de anvergura mica. Spitalul are o reputatie excelenta printre
pacienti dar o gestionare contabila necorespunzatoare, principalul motiv fiind
insuficienta personalului calificat. In anii anteriori, ati descoperit mai multe
erori in facturari, incasari si creante-clienti. Ca in toate spitalele, cele mai mari
posturi de active sunt creante-clienti si imobilizari corporale. Spitalul a
contractat cateva imprumuturi mari de la bancile locale dar doua banci au
comunicat ca nu sunt dispuse sa extinda limita de creditare, cu atat mai mult
cu cat in vecinatate se construieste un nou spital foarte modern. In trecut,
defalcarile din impozitele locale au permis acoperirea pierderilor insa in anul
curent administratia de stat inregistreaza un deficit mai mare din cauza
numarului important de someri. In anii trecuti, raspunsurile pacientilor la
solicitarile de confirmare au fost nesatisfacatoare. Frecventa raspunsurilor
foarte mica, iar pacientii care au binevoit sa raspunda nu cunosteau scopul
confirmarii sau soldurile corecte ale datoriilor lor.
69
III
Ajungeti la concluzia ca mecanismele de control aplicate mijloacelor

banesti sunt excelente si ca probabilitatea aparitiilor unor fraude este extrem
de mica. Insa sunteti mai putin convins de inexistenta unor erori
neintentionate in facturare, inregistrarea vanzarilor, incasarilor, creantelorclienti si createlor incerte.
Cerinte
(1)
Identificati principalii factori care afecteaza riscul de audit acceptabil
al acestui audit.
(2)
Ce riscuri inerente va preocupa?
Raspunsuri:
(1) Principalii factori de risc vor fi:
Dependenta utilizatorilor externi de situatiile financiare

-examinarea situatiilor financiare,inclusiv a notelor informative ale acestora;
-Citirea proceselor verbale ale sedintelor CA pentru a determina care sunt
planurile de viitor ale spitalului;
-Discutarea planurilor financiare cu managementul
Probabilitatea aparitiei de dificultati financiare

-Analiza situatiilor financiare n scopul detectarii dificultatilor financiare prin
utilizarea indicatorilor i a altor proceduri analitice.
- Examinarea situatiilor istorice si previzionale ale fluxurilor de trezorerie in
scopul determinarii naturii intrarilor si iesirilor de mijloace banesti.
Competenta managementului
Un managementcompetent, calificat urmreste in permanenta potentiale;le
dificultati financiare i ii modific metodele de gestiune pentru a minimiza
efectele unor probleme cu impact pe termen scurt. Capacitatea
managementului trebuie aprecia ca parte a evalurii probabilitii producerii
falimentului
(2) Riscuri inerente idnetificate:
Riscuri legate de natura activitatii clientului (ramura in care clientul isi

desfasoara activitatea este foarte specializata; in aceasta ide, IFAC publica
anual o serie de alerte de ramura privind riscurile de audit
Factorii legati de prezentarile eronate care rezulta din raportarea

financiara frauduloasa (caracteristica managementului si influenta acestuia
asupra mediului controlului, circumstantele de ramura, caracteristicile
activitatii de exploatare si stabilitatea financiara)
Rezultatele auditurilor anterioare

Erorile constatate in cursul auditului anului precedent prezint o mare
probabilitate de a se repeta in cursul auditului anului curent.
Angajament initial sau repetat
70
III
Angajamentul repetat in cazul de fata nu impune reducerea riscului inerent

deoarece erorile neintentionate asupra facturarilor, vanzarilor, incasarilor si
creantelor incerte sepot repeta si in anul curent ceea ce impune testari
aprofundate, cu scopul de a determina dac neajunsurile din sistemul de
gestionare contabil a fost corectata.
Partile afiliate
Operatiunile cu caracter exceptional

Achiziiile majore de mijloace fixe, leasingurile prezint o probabilitate mai
mare de a fi inregistrate gresit de catre client decat operatiunile uzuale,
deoarece nu are experena n nregistrarea lor.
Rationamentul necesar pentru inregistrarea corecta a soldurilor

conturilor si a operatiunilor
Numeroase solduri de conturi necesit calculul unor estimri i o doz
important de logic managerial. Exemplificm: ajustri (provizioane pentru
creanele incerte, rezervele pentru pierderi din credite bancare,etc)
Vulnerabilitatea activelor la deturnare
Componenta populatiei analizate
Relatia dintre riscuri, probe si factorii care influenteaza riscurile
71
III
n conformitate cu Normele Minimale de Audit, riscul de control este

recomandat a fi evaluat la :
a) 50%;
b) 0%;
c) 100%.
Termenul de aseriuni reprezint:
a) declaraii ale conducerii clientului, explicite sau de alt natur, care sunt
ncorporate n situaiile financiare;
b) declaraii ale auditorului financiar vizavi de aspectele negative constatate;
c) set de date din care este selecionat un eantion despre care auditorul
dorete s trag o concluzie.
Ce reprezint pragul de semnificaie n audit:
a) valoarea pn la care auditorul verific toate elementele din situaiile
financiare ;
b) un procent care se aplic asupra fiecrei clase de conturi astfel nct
auditorul s tie cte elemente trebuie verificate;
c) o sum absolut, calculat conform Normelor Minimale de Audit i care
ajut la stabilirea tipului de opinie i la determinarea naturii duratei i
ntinderii procedurilor de audit.
tim c:
Situaii financiare
Exerciiul curent
2010
Active totale
90.000
1%
900
2%
1.800
Cifra de afaceri
240.400
0,5%
1.202
1%
2.404
Profit nainte de 50.766.68
impozitare
5%
2.538.33
10%
5.076.66
Situaii financiare
Exerciiul anterior
2009
20.000
200
400
238.000
1.190
2.380
(360)
Situaii financiare
Exerciiul anterior
2008
80.000
800
1.600
225.000
1.125
2.250
45.000
(18)
(36)
2.250
4.500
72
III
Precizai indicatorul in funcie de care se va alege pragul de semnificaie

conform Normelor Minimale de Audit :
a) active totale;
b) Cifra de afaceri;
c) profit nainte de impozitare.
Care sunt componentele riscului inerent general ?
a) riscul de management, riscul contabil, riscul de afaceri si riscul de audit;
b) riscul inerent specific, riscul de control i riscul de nedetectare neasociat cu
eantionarea;
c) riscul de nedetectare neasociat cu eantionarea, riscul de control si banda
de risc.
Cum se poate defini riscul de audit:
a) reprezint riscul ca o denaturare, care ar putea aprea n soldul unui cont
sau ntr-o categorie de tranzacii i care ar putea fi semnificativ n mod
individual, sau atunci cnd este cumulat cu alte denaturri din alte solduri
sau categorii, s nu poat fi prevenit sau detectat i corectat la momentul
oportun de sistemele de contabilitate i de control intern;
b) reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie de audit neadecvat,
atunci cnd situaiile financiare sunt denaturate n mod semnificativ;
c) reprezint asigurarea transmis ctre utilizatorii raportului de audit i a
situaiilor financiare aferente acestuia, c situaiile financiare sunt denaturate
cu cel mult 10%
Riscul de control:
a) este direct proporional cu eficiena sistemului contabil i de control intern;
b) este invers proporional cu eficiena sistemului contabil i de control intern;
c) nici una din variantele de mai sus.
Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzacii s prezinte erori
ce pot fi semnificative, fie c sunt considerate n mod individual, fie cumulate
cu erori din alte solduri sau categorii de tranzacii, presupunnd c nu a
existat un sistem de control intern definete:
a) riscul de control;
b) riscul de nedetectare;
c) riscul inerent.
Valoarea pragului de semnificaie i dimensiunea eantioanelor se stabilete
n una din urmtoarele etape:
a) etapa de preplanificare;
b) etapa de planificare;
73
III
c) la fiecare seciune n parte.

Una i numai una din urmtoarele afirmaii este corect:
a) cu ct evaluarea riscului de control este mai redus, cu att mai multe
probe trebuie s obin auditorul pentru a susine faptul c sistemele de
contabilitate i de control intern sunt proiectate corespunztor i funcioneaz
eficient;
b) cu ct evaluarea riscului de control este mai ridicat, cu att mai multe
probe trebuie s obin auditorul pentru a susine faptul c sistemele de
contabilitate i de control intern sunt proiectate corespunztor i funcioneaz
eficient;
c) u ct evaluarea riscului de control este mai ridicat, cu att riscul inerent
este mai redus.
Una si numai una din urmtoarele afirmaii este adevrat:
a) riscul de control si riscul inerent se evalueaz n mod independent unul de
altul;
b) riscul de control i riscul inerent se evalueaz concomitent, prin proceduri
combinate;
c) riscul de nedetectare se evalueaz numai mpreun cu riscul inerent.
Care din urmtoarele afirmaii este adevrat?
a) cu ct evaluarea riscului inerent i de control este mai ridicat, cu att mai
multe probe de audit trebuie s obin auditorul din utilizarea performant a
procedurilor de fond
b) nu se poate stabili nici o legtur intre nivelul riscului inerent i de control i
probele de audit;
c) dac riscul de control este evaluat ca fiind redus, auditorul nu va mai testa
nivelul riscului inerent.
Riscul ca auditorul s exprime o opinie de audit necorespunztoare atunci
cnd situaiile financiare sunt denaturate n mod semnificativ este cunoscut
ca:
a) risc de nedetectare;
b) risc de audit;
c) risc inerent.
Atunci cnd exista stocuri la teri ale clientului de audit, cea mai credibila
proba pe care o poate obine un auditor este:
a) o declaraie scrisa de la gestionarul clientului de audit;
b) o declaraie scrisa de la conducerea clientului de audit;
74
III
c) o scrisoare de confirmare de la ter parte, unde se afla stocurile clientului

de audit.
Testele de control reprezint:
a) testele prin care responsabilul de misiune revizuiete activitatea
desfurata de ctre echipa de audit;
b) testele efectuate pentru a obine probe de audit n scopul detectrii
denaturrilor semnificative din situaiile financiare;
c) testele efectuate pentru a obine probe de audit cu privire la proiectarea
adecvat i funcionarea eficient a sistemului contabil i a celui de control
intern.
Procedurile de fond reprezint:
a) testele efectuate pentru a obine probe de audit cu privire la proiectarea
adecvat i funcionarea eficient a sistemului contabil i a celui de control
intern;
b) testele efectuate pentru a obine probe de audit n scopul detectrii
denaturrilor semnificative din situaiile financiare i sunt de dou tipuri, teste
ale detaliilor tranzaciilor i soldurilor i proceduri analitice;
c) testele efectuate de ctre auditor pentru evaluarea generala a riscului de
faliment al clientului.
75
Unitatea de invatare IV
OBIECTIVE DE AUDIT SI PROCEDURI DE FOND
CUPRINS
4.1. Obiective....................................................................................77
4.2. Structura ciclurilor financiarer contabile........................................77
4.3. Obiective de audit vizand tranzactiile financiar-contabile................81
4.4. Obiective de audit vizand soldurile conturilor................................83
4.5. Testele de detaliu si teste ale mecanismelor de control intern......85
Teste de autoevaluare.......................................................................92
Lucrare de evaluare..........................................................................96
BIBLIOGRAFIE
1. Arens A si colectivul, Audit. O abordare integrat, Ed. ARC, Ediia a 8-a, Bucureti,
2001
***
2. Camera Auditorilor Financiari din Romania, Audit financiar 2009. Standarde. Codul
etic, Ed. Irecson, Bucureti, 2009
***
3. Morariu A. - Suport curs stagiari CAFR, CAFR 2009
***
4. Mihailescu Ion - "Curs de pregatire continua a auditorilor si stagiarilor" - CAFR
2009
IV
[OBIECTIVE DE AUDIT SI PROCEDURI DE FOND ]
4.1. OBIECTIVE:
- importanta si justificarea cunoasterii aprofundate a clientului de audit si
domeniului sau de activitate
- semnificatie, structura si modul tehnica de realizare a preplanificarii si
planificarii misiunilor de audit financiar
- importanta cunoasterii controlului intern si influenta acestuia asupra
misiunilor de audit
-modul de abordare a comunicarii cu guvernanta si managementul precum si
raspunderile pe care le poarta cele doua parti in cadrul misiunii de audit
4.2. STRUCTURA CICLURILOR FINANCIAR CONTABILE
Evaluarea de ctre auditorul financiar a contabilitii n conformitate
cu prevederile Standardelor Internaionale de Contabilitate, are drept scop
reunirea elementelor probante, suficiente pentru a putea exprima o opinie
motivat asupra conturilor anuale, ceea ce presupune asigurarea respectrii
de ctre entitatea patrimonial a urmtoarelor principii:
ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare n conformitate cu
Standardele Naionale i Internaionale de Contabilitate;
respectarea codurilor profesionale;
realizarea la termen i n condiiile legale a inventarierii;
completarea registrelor i operarea n contabilitate, corect i la zi;
existena activelor i faptul c acestea aparin ntreprinderii;
urmrirea datoriilor, obligaiilor, veniturilor i cheltuielilor entitii
patrimoniale.
O misiune de audit asupra situaiilor financiare
presupune segmentarea acestora n pri mai
mici i pe ct posibil omogene. Aceast
segmentare permite un management mai eficient
al unei misiuni de audit facilitnd n acest mod o
repartizare raional a sarcinilor membrilor
echipei de audit.
Dup ncheierea auditrii fiecrui segment inclusiv
al legturilor reciproce cu alte segmente rezultatele sunt combinate. Urmare a
realizrii acestei etape n procesul de audit poate fi tras o concluzie privind
situaiile financiare luate n ansamblul lor.
n practica de audit ntlnim diferite metode de segmentare a unei
misiuni de audit. O prim abordare ar fi auditarea fiecrui sold de cont din
77
IV
situaiile financiare ca un segment distinct, dar din diverse raiuni o astfel de

abordare nu este eficient n special n cazul conturilor strns corelate.
O metod mai eficient, cu larg rspndire n practica profesionitilor
const n ncadrarea n acelai segment a tipurilor de tranzacii i solduri de
conturi strns corelate. Aceast tehnic este cunoscut sub denumirea de
metoda ciclurilor 1. ntlnim urmtoarea grupare pe cicluri:
Achizitii
Registre de
achizitii
Vanzari
Registre de
vanzari
Plati
Registre de plati
Registre
cumulative
Incasari
Registre de
incasari
Balanta de
verificare
Alte operatii
Registre diverse
Situatiile
financiare anuale
Conform metodei ciclurilor, auditorii efectueaz misiunile de audit prin

aplicarea testelor de audit asupra tranzaciilor care compun soldurile finale
ale conturilor, dar i prin aplicarea unor teste de audit asupra soldurilor
conturilor propriu-zise. Din practic s-a desprins c cea mai eficient
modalitate de auditare a conturilor const n obinerea unei anumite
combinaii de asigurri privind fiecare tranzacie precum i soldul final al
contului asociat operaiunilor respective.
Pentru orice fel de tranzacie se pot asocia mai multe obiective de
audit ce trebuie rezolvate nainte ca auditorul s fie n msura de a ajunge la
concluzia c tranzaciile au fost corect reflectate n cont, acestea fiind
cunoscute sub denumirea de obiective de audit legate de tranzacii.
n mod asemntor identificm o serie de obiective de audit ce trebuie
atinse n legtur cu soldul fiecrui cont cunoscute sub denumirea de
obiective de audit legate de solduri.
O abordare complet a acestor obiective de audit nu poate fi realizat
dac auditorul nu nelege declaraiile managementului.
Declaraiile managementului reprezint afirmaii implicite sau explicite
privind categoriile de tranzacii i conturile din situaiile financiare afectate de
aceste tranzacii, aceste declaraii sunt direct legate de criteriile utilizate de
1
Mihailescu Ion - "Curs de pregatire continua a auditorilor si stagiarilor" - CAFR 2009
78
IV
management pentru nregistrarea i prezentarea informaiilor contabile n

situaiile financiare iar nelegerea exact de ctre auditori a acestor declaraii
i conduc la realizarea unor audituri de nalt calitate. 2
Se cunosc urmtoarele categorii generale de declaraii:
1) - existena sau apariia (producerea);
2) - exhaustivitatea;
3) - evaluarea sau alocarea;
4) - drepturi i obligaii;
5) - prezentarea i dezvluirea.
Odata stabilite obiectivele de audit, auditorul va delimita, pe fiecare obiectiv
in parte, teste de detaliu necesare pentru a strange porbele de audit
suficiente si relevante pentru formularea opiniei de audit. Alaturi de
procedurile analitice, testele de detaliu (denumite si proceduri de audit) sunt
cele care ofera auditorului o baza solida de exprimare a opiniei de audit.
Procedurile de audit reprezinta instructiuni imperative,
clare si concise privind modul in care se vor colecta probele
relevante in vederea satisfacerii obiectivului de audit,
astfel incat probele de audit colectate in urma indeplinirii
obiectivelor de audit sa fie suficiente si relevante pentru
exprimarea opiniei de audit.
Ele se regasesc in literatura de specialitate si sub denumirea de teste
substantiale tipice ale operatiunior, atunci cand sunt asociate unui obiectiv
legat de tranzactii sau teste substantiale tipice ale soldurilor, atunci cand
sunt asociate unui obiectiv legat de solduri.
Aceste notiuni, corelate cu importanta verificarii de catre auditor a
sistemului de control intern, asociaza acestor procese si testele mecanismelor
de control intern efectuate de catre auditor pentru a verifica si corela
eficienta sistemului de control intern asociat ciclului financiar contabil asupra
caruia se efectueaza verificarea.
Testele mecanismelor de control intern reprezinta
instructiuni imperative, clare si concice privind modul in
care auditor va colecta probe suficiente si relevante
privind eficienta sistemului de control intern.
Obiectiv de audit: Existenta achizitiilor (achizitiile

inregistrate corespund bunurilor si serviciilor primite si sunt
conforme cu obiectul de activitate al clientului
Procedura de audit: Examinati documentele justificative
2
Mihailescu Ion - "Curs de pregatire continua a auditorilor si stagiarilor" - CAFR 2009
79
IV
pentru a determina caracterul rezonabil si autentic al achizitiilor

Mecanism de control: Achizitiile sunt supuse aprobarilor ierarhizate
corespunzator
Test al mecanismului de control intern: Auditorul va incerca sa inregistreze in
sistemul contabil o operatiune pentru furnizori valabili si fictivi.
Interdependenta dintre obiectivele de audit, procedurile de audit si
testele mecanismelor de control intern sunt prezentate sintetizat astfel:
OPINIA DE AUDIT
DE CE VERIFIC?
PROBE DE AUDIT
TESTE
SUBSTANTIALE
TIPICE ALE
OPERATIUNILOR
TESTE
SUBSTANTIALE
TIPICE ALE
TRANZACTIILOR
TESTE ALE
MECANISMELOR
DE CONTROL
INTERN
CUM VERIFIC?
TESTE DE DETALIU
OBIECTIVE DE
AUDIT LEGATE
DE
OPERATIUNI
OBIECTIVE DE
AUDIT
LEGATE DE
SOLDURI
MECANISME DE
CONTROL
INTERN
CE VERIFIC?
OBIECTIVE DE AUDIT
Auditorul trebuie s obin probe de audit adecvate i suficiente pentru a

confirma toate declaraiile manageriale din situaiile financiare. Dup cum rezult
din cele prezentate mai sus, probele de audit trebuie s justifice o oarecare
combinaie adecvat de obiective de audit legate de tranzacii i solduri. Acest
lucru se realizeaz de ctre auditori aplicnd un proces de audit care reprezint o
anume metodologie bine definit de organizare a unui audit astfel nct s se
80
IV
asigure c probele de audit sunt adecvate i suficiente scopului propus. Astfel,

misiunea de audit este separata n patru etape specifice:
- planificarea i definirea metodei de audit;
- efectuarea testelor mecanismelor de control i a testelor
substaniale ale tranzaciilor;
- efectuarea procedurilor auditate i a testelor detaliilor soldului;
- finalizarea auditului i emiterea raportului.
Dup ce auditorul parcurge toate procedurile pentru fiecare obiectiv al
auditului i pentru fiecare cont din situaiile financiare, se impune gruparea
informaiilor obinute i analiza acestora n scopul stabilit i unei concluzii de
ansamblu n ceea ce privete imaginea fidel prezentat n situaiile
financiare. Acest proces este foarte subiectiv i se bazeaz pe raionamentul
profesional al auditorului care i el este destul de subiectiv. Cnd misiunea
este concluzionat auditorul emite un raport de audit care trebuie s respecte
o serie de condiii tehnice.
4.3. OBIECTIVE DE AUDIT VIZAND TRANZACTIILE FINANCIAR-CONTABILE.
Obiectivele de audit legate de operatiuni sau tranzactii se afla in
interdependenta stransa cu asertiunile managementului si acest lucru se
datoreaza faptului ca principala responsabilitate a auditorului consta in a
determina daca asertiunile managementului privind situatiile financiare sunt
justificate.
Revedeti sub-unitatea de invatare 3.5. si prezentati-va
punctul de vedere in privinta interdependentei dintre
asertiunile managementului si stabilirea obiectivelor de
audit vizand tranzactiile, utilizand notiuni cheie de tipul "
cadru de referinta", "rationament profesional", "scepticism
profesional".
81
IV
Trebuie facuta o distinctie clara intre obiectivele generale ale auditului

in ceea ce priveste opertiunile si obiectivele de audit specifice pentru
fiecare categorie de opertiuni. De exemplu, un obiectiv general este cel al
existentei iar daca ne referim la operatiunile vizand fluxurile de numerar, un
obiectiv specific se refera la existenta numerarului in casa sau existenta
banilor in contul curent.
In cele ce urmeaza, prezentam obiectivele generale de audit legate de
tranzactiile financiar contabile, aplicabile tuturor tipurilor de tranzactii.
EXISTENTA - tranzactiile inregistrate in registrele clientului exista in realitate.
Acest obiectiv se refera la faptul ca tranzactiile inregistrate in contabilitatea
clientului au un corespondent in realitate, altfel spus scripticul corespunde
fapticului. De exemplu, se verifica daca plata salariilor inregistrata in
contabilitate s-a produs si in realitate. Se va corobora documentul contabil
(fisa de cont a salariilor datorate, fisa de salarii) cu documentul justificativ
(statul de salarii, extrase de cont).
EXHAUSTIVITATEA - tranzactiile care au avut loc s-au si inregistrat
corespunzator in contabilitatea clientului. Acest obiectiv se refera la faptul
ca toate tranzactiile care au avut loc in cursul exercitiului si ar fi trebuit sa fie
incluse in registrele contabile, s-au si inregistrat corespunzator. De exemplu,
neinregistrarea unei cumparari de materii prime incalca obiecxtivul
exhaustivitatii. In acest sens se vor verifica in contrapartida, documentele
justificative (facturi, contracte) cu cele contabile (jurnalul cumpararilor).
Obiectivele existentei si exhaustivitatii analizate concomitent,
evidentiaza eventuale denaturari de natura supraevaluarilor
(existenta) sau a subevaluarilor (exhaustivitatea).
EXACTITATEA - tranzactiile inregistrate in contabilitatea clientului sunt
exprimate in sume corecte. Acest obiectiv se refera la sumele, cantitatile si
orice alta expresie numerica corespunzatoare tranzactiilor inregistrate. Astfel,
daca se inregistreaza valoarea amortizarii inexacta sau s-ar inregistra o alta
cantitate de materiale consumabile decat cea utilizata in realitate, se
considera ca se incalca obiectivul exactitatii. In acest sens, se vor analiza
documente justificative (facturi, contracte, bonuri de consum) cu
documentele contabile in care s-a inregistrat fluctuatia de valoare (fisa de
magazie, fise de cont, etc)
CLASIFICARE - tranzactiile inregistrate in contabilitatea clientului sunt corect
clasificate din punct de vedere al referentialului contabil. Acest obiectiv se
referea la corecta inregistrare a tranzactiilor conform referentialului contabil
82
IV
si fiscal si a politicilor contabile aplicate de catre entitate. De exemplu, unele

reparatii care cresc capacitatea de functionare sau scad costurile de
intretinere a activelor trebuiesc capitalizate si nu inregistrate la costurile
perioadei.
CRONOLOGIE - tranzactiile sunt inregistrate la momentul calendaristic corect
si in ordine cronologica. Acest obiectiv are in vedere principiul contabil a
cronologiei si fundamentul contabilitatii de angajamente
SISTEMATIZARE SI SINTETIZARE - tranzactiile inregistrate sunt corect
inregistrate si sistematizate in registrele si fisierele corespunzatoare conform
referentialului contabil si fiscal iar transferul reglementat dintr-un fisier in
altul este realizat corect. De cele mai multe ori, acest obiect este indeplinit, in
mare datorita sistemelor informatice care realizeaza tranferul si inregistrarea
automata in fisierele analitice si de sinteza contabila.
4.4. OBIECTIVE DE AUDIT VIZAND SOLDURILE CONTURILOR.
Obiectivele de audit vizand soldurile sunt asemanatoare celor vizand
tranzactiile prezentate mai sus si se bazeaza de asemenea pe asertiunile
managementului, cu exceptia ca ele se aplica soldurilor conturilor si a faptului
ca exista cateva obiective in plus fata de cele dintai. Ca o precizare, datorita
caracterului misiunii de audit si a faptului ca opinia de audit vizeaza sumele
semnificative emise de catre client, obiectivele vizand soldurile se aplica
intotdeauna soldului final al conturilor bilantiere, exceptie facand conturile de
rezultate (venituri si cheltuieli).
EXISTENTA - sumele incluse in soldurile conturilor exista in realitate. Acest
obiectiv verifica daca sumele ce constituie soldul unui cont exista in realitate
sua ar trebuie intr-adevar incluse in soldul contului. De exemplu, includerea
unei
EXHAUSTIVITATEA - sumele implicate in activitatea financiar contabila a
clientului sunt incluse in soldul conturilor. Acest obiect se refera la faptul ca
ca sumele din tranzactiile si evenimentele ce afecteaza activitatea financiar
contabila a clientului au fost intr-adevar incluse in soldurile conturilor
corespunzatoare. De exemplu, valoarea numerarului din casa ar putea fi
afectat daca nu s-au inclus unele sume decontate prin casa.
EXACTITATEA - sumele incluse in soldul conturilor sunt corecte. Acest
obiectiv se refera la exactitatea matematica a sumelor incluse in soldurile
conturilor analizate. Un salariu calculat eronat ar putea sa afecteze soldul
83
IV
intermediar al datoriilor cu personalul si mai departe sa se reflecte negativ

asupra soldului conturilor la banci.
CLASIFICAREA - sumele incluse in registrele clientului sunt clasificate corect
din punct de vedere al referentialului contabil si fiscal si al politicilor contabile
aplicate de client. De exemplu, o datorie pe termen lung, clasificata eronat ca
datorie curenta, afecteaza negativ soldul contului de datorii si constituie
incalcare a obiectivului clasificarii soldurilor.
CEZURA - evenimentele care au loc in apropierea datelor de inchidere a
exercitiului financiar sunt inregistrate in momentul producerii lor, in
exercitiul financiar corespunzator. Se mai numeste si obiectivul decupajului
temporal si vizeaza principiul independentei exercitiului, testandu-se
delimitarea sumelor in timp pentru a se determina indeplinirea acestuia.
Acest obiectiv se bazeaza pe suspiciunea rezonabila ca sumele inregistrate in
apropierea datei de inchidere a bilantului pot fi afectate de erori privind data
inregistrarii lor.
CONCORDANTA DETALIILOR - sumele inregistrate in soldul conturilor
corespund celor inregistrate in registrele si fisierele sistematice
corespunzatoare, totalurilor din jurnalele de sinteza si din balanta. Soldurile
conturilor si sumele care le alcatuiesc pe acestea sunt justificate prin prisma
documentelor de corelatie si snteza, precum si a totalurilor acestora.
VALOAREA REALIZABILA - activele sunt prezentate in contabilitate la
valoarea lor justa. Acest obiectiv verifica ajustarea soldurilor conturilor pana
la valoarea lor realizabila, in contul deprecierilor, amortizarilor si a altor factori
care duc la modificarea costului lor istoric si a valorii contabile.
DREPTURI SI OBLIGATII - clientul evidentiaza in sistemul contabil datoriile si
activele care ii apartin de drept. Acest obiectiv se refera la faptul ca activele
trebuie sa fie detinute de client sau acesta trebuie sa exercite legal dreptul de
exploatare si controlare a acestora. De asemenea, datoriile evidentiate
apartin entitatii.
PREZENTARE SI DEZVALUIRE - soldul conturilor i informaiile suplimentare
obligatorii aferente lor sunt corect prezentate n situaiile financiare.
Prezentarea i dezvluirea sunt strns legate de clasificare, dar diferite de
acestea. Informaiile contabile aferente obiectivelor de audit legate de solduri
sunt corect clasificate dac toate datele dintr-un tabel detaliat care justific
un sold de cont au fost sintetizate n conturile corespunztoare. Informaiile
sunt corect prezentate dac respectivele solduri de conturi i informaiile
84
IV
complementare din note sunt adecvat combinate, descrise i dezvluite n

situaiile financiare. De exemplu, dac un efect de ncasat pe termen lung este
inclus ntr-o list a creanelor - clieni, se produce o nclcare a obiectivului de
clasificare. Dac efectul de ncasat pe termen lung este corect clasificat, dar
combinat cu creane clieni n situaiile financiare, atunci se va produce o
nclcare a ultimului obiectiv de audit al soldurilor prezentare i dezvluire.
4.5. TESTELE DE DETALIU SI TESTE ALE MECANISMELOR DE CONTROL INTERN
Pentru atingerea obiectivelor auditului, auditorii trebuie s obin
probe de audit suficiente, relevante i de ncredere, n condiiile respectrii
cerinelor de economicitate.
n aceste condiii auditorii trebuie s aplice raionamentul profesional
pentru a decide abordarea cea mai eficient in vederea obtinerii de probe
suficiente si relevante care sa vina in sprijinul exprimarii opiniei de audit, prin
testarea atat a sistemelor contabil financiare cat si a sistemului de control
intern. In cazul in care sistemul de control intern al clientului se bucura de o
incredere ridicata din partea auditorului, se poate merge pe o abordare a
auditului bazata pe sistem, in care procedurile de fond ale auditorului sunt
directionate strict spre domeniile de risc ridicat. De cele mai multe ori insa, un
audit este realizat din prisma evaluarii sistemelor, si anume aplicare
procedurilor de fond asupra activitatii financiar contabile a clientului, luata ca
un intreg unitar si analizata ca atare.
Procedurile de fond reprezint teste de detaliu si
proceduri analitice prin care se urmrete obinerea
probelor de audit n vedere asigurrii c informaiile din
situaiile financiare sunt complete, exacte i conforme cu
realitatea.
Tipurile procedurilor de fond
Procedurile de fond sunt de dou tipuri :
a) Teste de detaliu asupra tranzaciilor i soldurilor conturilor;
b) Proceduri analitice
Scopul procedurilor de audit
Procedurile de audit sunt utilizate in urmatoarele scopuri:
1. Ca proceduri de evaluare a riscurilor in vederea obtinerii unei intelegeri
mai bune asupra entitatii si a mediului sau;
2. Ca proceduri de fond, atunci cand utilizarea lor poate fi mai eficace si mai
eficienta decat testele detaliilor pentru reducerea riscului de denaturare
semnificativa la nivel de afirmatie la un nivel acceptabil de scazut;
85
IV
3. Ca o revizuire generala a situatiilor financiare la sfarsitul auditului

Procedurile de fond raspund auditorului la evaluarea aferenta riscului
de denaturare semnificativa la nivel de afirmatie. Ele sunt derivate din testele
de detaliu, din procedurile analitice de fond sau din combinarea ambelor.
Alegerea uneia sau alteia dintre proceduri se bazeza pe judecata auditorului
cu privire la functionalitatea si eficienta procedurilor de audit disponibile
pentru reducerea riscului de denaturare semnificativala nivel de afirmatie la
un nivel acceptabil scazut. Intervievarea conducerii de catre auditor cu privire
la disponibilitatea si credibilitatea informatiilor necesare pentru aplicarea
procedurilor analitice de fond este eficienta daca auditorul este convins de
corecta intocmire a respectivelor date.
Testarea detaliilor tranzaciilor
Prin testarea detaliilor tranzaciilor, obiectivul auditorului este de a
obine probe de audit, pentru a formula concluzii privind caracterul real, exact
i complet al acestora.
Exactitatea tranzactiilor si operatiunilor - Verificarea exactitii tranzaciilor
presupune refacerea calculelor tranzaciilor selectate, confruntarea acestora
cu datele nscrise n documentele justificative i compararea lor cu
nregistrrile din evidena financiar-contabil. Un al doilea obiectiv al testrii
exactitii se refer la nregistrarea n evidena contabil a tranzaciilor,
conform planului de conturi general aplicabil.
Reprezentarea fidela - Prin testarea tranzaciilor privind reprezentarea fidela a
acestora, auditorul verific operaiunile economice ncepnd cu documentele
primare, pn la nregistrarea lor n evidenele financiar-contabile. Testele cu
privire la realitatea fi reprezentarea fidela a tranzaciilor sunt efectuate pentru
a pune n eviden realizarea efectiv a acestora. Auditorul verific dac
operaiunile nregistrate n evidenele financiar-contabile au la baz
documente justificative ntocmite n conformitate cu prevederile legale. Spre
exemplu:
n domeniul prestrilor de servicii priind transporturile se pot ntlni
situaii n care acestea au fost efectuate sau au fost nregistrate ca
prestri, care ulterior s-au dovedit c nu au fost efectuate.
De asemenea, autenticitatea documentelor poate fi verificat
urmrind dac soldurile conturilor analitice corespund cu rezultatele
inventarierilor.
Testarea soldurilor conturilor
Constituie n fapt verificarea balanelor sintetice i balanelor analitice
ale conturilor, bilanurilor contabile, contului anual de execuie bugetar,
precum i a contului de profit i pierdere.
86
IV
Chiar dac dup testarea tranzaciilor se vor obine probe de audit

privind credibilitatea nregistrrilor contabile, auditorul trebuie s efectueze i
proceduri de fond asupra soldurilor conturilor, pentru a susine concluziile din
raportul de audit. De menionat c exactitatea soldurilor este esenial n
prezentarea corect a situaiilor financiare, iar verificarea balanelor sintetice
i analitice este necesar n detectarea erorilor existente.
Cnd se efectueaz verificarea balanelor sintetice i analitice,
auditorul trebuie s in cont de aseriunile conducerii prezentate n situaiile
financiare cu privire la existena proprietii (drepturi i obligaii),
exhaustivitatea, integralitatea, evaluarea, prezentarea i aducerea la
cunotin a soldurilor relevante.
ntruct procedurile de audit folosite n testarea detaliat a soldurilor
conturilor sunt proiectate s ndeplineasc obiectivele de audit i s testeze
aseriunile conducerii, auditorul poate stabili sursele de obinere a probelor
de audit i care sunt cele mai bune proceduri de colectare a acestora.
O decizie majora cu care se confrunta auditorul este de a determina tipurile probelor
de audit si cantitatile adecvate de probe pe care trebuie sa le colecteze, pentru ca
situatiile financiare sa fie prezentate in conformitate cu principiile contabile general
acceptate. De ce este important acest rationament? Datorita costului prohibitiv al
examinarii si evaluarii tuturor elementelor probante disponibile.
Ansamblul deciziilor unui auditor in ceea ce priveste colectarea

probelor poate fi descompus in patru categorii:
1. Ce trebuie selectata?
2. Care este dimensiunea esantionului selectat pentru aplicarea unei
anumite proceduri?
3. Ce elemente vor fi extrase din populatia supusa analizei?
4. Cand se desfasoara procedura? Programarea in timp a procedurilor de
audit este influentata si de momentul in care auditorul considera ca probele
de audit au o eficacitate maxima.
Procedurile de audit deseori contin mentiuni privind dimensiunea
esantionului, elementele de selectat si programarea in timp. In exemplul de
mai jos se adopta o procedura de audit incluzandu-se cele 4 decizii referitoare
la probele de audit.
Exemplu: se obtine jurnalul de plati din luna octombrie si se compara numele
beneficiarului, suma si data cecurilor achitate cu inregistrarile din jurnalul de
plati pentru un esantion aleator de 30 de numere de cecuri.
Procedurile analitice constau in evaluari ale informatiilor
financiare efectuate prin intermediul unui studiu al
relatiilor dintre datele financiare si nefinanciare. Ele
cuprind deasemenea , investigarea fluctuatiilor si a
relatiilor contradictorii identificate care nu sunt
consecvente cu alte informatii relevante sau care se abat
87
IV
in mod semnificativ de la valorile previzionate.

Procedurile analitice sunt cele prin care se estimeaza caracterul rezonabil al
operatiunilor si soldurilor pe ansamblu. Utilizarea de comparatii si rapoarte
pentru a determina daca soldurile conturilor sau alte date par rezonabile sunt
specifice procedurilor analitice. Auditorul aplica proceduri analitice drept
proceduri de evaluare a riscului in vederea intelegerii entitatii si a mediului
sau , precum si in cadrul revizuirii generale de la sfarsitul auditului.Ele pot fi
aplicate si ca proceduri de fond.
Natura procedurilor analitice
Procedurile analitice cuprind comparatii dintre informatiile
financiare ale unei entitati ca de exemplu:
- informatii comparabile aferente perioadelor anterioare;
- rezultatele anticipate ale entitatii, cum ar fi prognozele si previziunile, sau
estimarile auditorului, cum ar fi o estimare a costului cifrei de afaceri
previzionate, a amortizarii;
- informatii referitoare la un sector de activitate similar, cum ar fi
compararea indicatorului vanzarilor unei entitati cu media pe ramura sau cu
alte entitati comparabile ca dimensiune, apartinand aceleiasi ramuri
Procedurile analitice includ analize cu privire la relatiile dintre elemente ale
informatiilor financiarecare se estimeaza a fi conforme unui model previzibil
bazat pe experienta entitatii, cum ar fi procentele marjei brute si informatii
financiare si cele nefinanciare, dar relevante, cum ar fi costurile de
exploartare cu salarizarea raportat la numarul de angajati.
Pentru aplicarea procedurilor de audit descrise mai sus se pot utiliza mai
multe metode; acestea variaza de la comparatii simple pana la analize
complexe ca tehnici statistice complexe. Procedurile analitice pot fi aplicate
situatiilor financiare consolidate, siruatiilor financiare ale componentelor cum
ar fi filiale, sectoare de activitate, raportari pe segmente, precum si
elementelor individuale ale informatiilor financiare.
Metodele de alegere a procedurilor de audit a nivelului de aplicare constituie
o problema de rationament profesional.
Proiectarea si aplicarea procedurilor analitice ca si proceduri de fond de
catre auditor ia in considerare patru factori:
a. Oportunitatea utilizarii de proceduri analitice de fond date fiind afirmatiile
conducerii: exhaustivitate, existenta, exactitate, evaluare, separarea
exercitiilor in timp, drepturi si obligatii, prezentare si raportare;
Procedurile de fond se aplica entitatilor cand exista un volum mare de
tranzactii ce pot fi previzionate in timp; aplicarea acestor proceduri se bazeaza
pe asteptarea ca exista relatii intre informatii si vor continua sa existe in lipsa
88
IV
unor conditii care vor indica contrariul. Comparabilitatea

acestor informatii ofera dovezi de audit in ce priveste
integralitatea, acuratetea si existenta tranzactiilor incluse
in informatiile furnizate de sistemul informational al
entitatii. Gradul de incredere in rezultatele procedurilor
analitice de fond depinde de evaluarea auditorului cu
privire la riscul ca procedurile analitice sa identifice relatiile potrivit
asteptarilor cand exista de fapt o denaturare semnificativa.
Oportunitatea procedurilor analitice de fond este determinata de
evaluarea riscului de denaturare semnificativa. Auditotul ia in considerare
intelegerea dobandita cu privire la entitate si controlul intern al acesteia,
importanta si posibilitatea deneturarii elementelor semnificative implicate si
natura afirmatiilor. De exemplu daca procesarea comenzilor este lipsita de un
control intern adecvat, auditorul se va baza mai mult pe testele de detaliu
decat pe procedurile analitice referitor la creante. Sau, cand soldurile
stocurilor sunt semnificative , in general auditorul nu se bazeaza pe proceduri
analitice de fond aferente existentei stocurilor.
b. Credibilitatea informatiilor interne sau externe in baza carora s-au calculat
indicatorii inregistrati in urma prelucrarii datelor financiare. Credibilitatea
informatiilor este influentata de sursa si natura informatiilor. Auditorul
considera informatiile credibile in vederea utilizarii procedurilor analitice de
fond in baza urmatoarelor elemente:
- Sursa informatiilor disponibile; informatiile sunt mai credibile daca sunt
obtinute din surse independente din afara entitatii.
- Comparabilitatea informatiilor disponibile; spre exemplu informatiile
referitoare la marja comerciala necesita suplimentarea suplimentarea pentru
a fi comparabile cu marfuri care se cumpara si vand pe categorii;
- Natura si relevanta informatiilor disponibile; spre exemplu bugetele au fost
intocmite sub forma unor rezultate de asteptat decat a unor obiective de
atins;
- Controale privind pregatirea si raportarea informatiilor; de exemplu
controalele care vizeaza pregatirea, revizuirea si monitorizarea bugetelor.
In cazul in care controalele sunt functionale, auditorul are o incredere
mai mare asupra informatiilor si in rezultatele procedurilor de fond. Spre
exemplu in controlul de procesare a facturilor aferente vanzarilor, entitatea
poate include si controale de inregistrare a vanzarilor pe unitati. Astfel,
auditorul poate testa functionalitatea operationala a controaleloe de
inregistrare a vanzarilor pe unitati in paralel cu testele de functionalitate
operationala a controalelor de procesare a facturilor aferente vanzarilor.
89
IV
Obtinerea probelor de audit credibile este esentiala. Fundamentarea

procedurilor de audit trebuie sa fie completa si corecta. De exemplu, la auditul
veniturilor prin aplicarea procedurilor standard la volumul vanzarilor din
evidente, auditorul analizeaza acuratetea informatiilor referiroare la pret,
precum si exhaustivitatea si acuratetea datelor referitoare la volumul
vanzarilor, produse de sistemul informatic. Alte probe de audit se obtin din
testarea controalelor executate asupra producerii si pastrarii informatiilor.
In unele situatii auditorul poate introduce teste de detaliu suplimentare prin
utilizarea tehnicilor de audit asistate de calculator cu scopul de a recalcula
informatiile.
O asigurare mai mare de probe de audit consecvente se obtine din
diferite surse, decat din elemente dispersate, individuale care pune sub
semnul intrebarii credibilitatea lor.De exemplu corelarea informatiilor
obtinute din surse independente de entitate poate spori asigurarea pe care
auditorul o obtine dintr-o declaratie a conducerii. Daca probele de audit
obtinute dintr-o sursa nu sunt consecvente cu probele de audit obtinute dintro alta sursa, audtorul stabileste ce alte teste de detaliu suplimentare sunt
necesare pentru a solutiona situatia de inconsecventa.
Auditorul va analiza relatia dintre costul obtinerii probelor de audit si
utilitatea informatiilor obtinute. Cu toate acestea aspectul legat de dificultate
sau de cheltuiala implicat nu constituie in sine o baza valida de omisiune a
unei teste de detaliu pentru care nu exista nici o alta alternativa.
Este cunoscut faptul ca in procesul de formare a opiniei de audit,
auditorul nu examineaza toate informatiile disponibile, deoarece concluziile,
in mod normal, pot fi trase utilizand abordarile de esantionare si alte mijloace
de selectie a elementelor testate. Auditorul se bazeaza mai mult pe probele
de audit persuasive decat conclusive. El apeleaza si la rationamentul
profesional daca probele de audit sunt mai putin decat persuasive.
c. Aplicarea procedurilor analitice este suficient de precisa in timp pentru a
identifica o denaturare semnificativa la nivelul dorit de asigurare
Auditorul va lua in considerare trei factori:
1) Acuratetea cu care pot fi obtinute rezultatele asteptate ale procedurilor
analitice de fond; de exemplu auditorul va astepta o consecventa mai mare in
compararea marjei brute de profit aferenta unei perioade cu cea a altei
perioade decat in compararea cheltuielilor discretionare cum ar fi cele de
cercetare sau de publicitate.
2) Gradul in care informatiile pot fi dezagregate. Procedurile analitice de
fond pot fi mai eficiente atunci cand sunt aplicate informatiilor financiare pe
sectiuni individuale ale unei activitati sau situatiilor financiare ale
componentelor unei entitati diversificate, decat atunci cand sunt aplicate
situatiilor financiare ale unei entitati ca un intreg.
90
IV
3) Disponibilitatea informatiilor, atat financiare cat si nefinanciare. Auditorul

analizeaza daca informatiile financiare, cum ar fi bugetele sau previziunile si
informatiile nefinanciare, cum ar fi numarul de unitati produse sau vandute,
sunt disponibile pentru proiectarea procedurilor analitice de fond. Daca sunt
disponibile informatiile, auditorul si credibilitatea informatiilor.
d. Valoarea diferentei acceptate dintre sumele inregistrate si valorile
asteptate.
In proiectarea si aplicarea procedurilor analitice de fond, auditorul
analizeaza valoarea diferentei fata de asteptari care poate fi acceptata fara
investigatii suplimentare. Analiza este influentata in primul rand de pragul de
semnificatie si de consecventa cu nivelul de asigurare dorit. Auditorul creste
nivelul dorit de asigurare pe masura ce riscul de denaturare semnificativa
creste prin reducerea valorii diferentei fata de asteptari care poate fi
acceptata fara investigatii suplimentare.
Cand diferenta dintre valoarea asteptata si raportata, depaseste
valoarea care poate fi acceptata fara investigatii suplimentare, auditorul va
analiza elementele neobisnuite.
Atunci cand procedurile analitice identifica fluctuatii sau relatii
semnificative care nu sunt consecvente cu alte informatii relevante sau se
abat de la valorile asteptate, auditorul trebuie sa investigheze si sa obtina
explicatii adecvate si probe de audit calitative.
Investigarea variatiilor si relatiilor neobisnuite incepe, de obicei, cu
intervievarea adresata conducerii, urmata de:
- corelarea raspunsurilor conducerii, de exemplu, prin compararea lor cu
intelegerea auditorului despre entitate si cu alte probe de audit obtinute pe
parcursul procesului de audit;
- luarea in considerare a necesitatii aplicarii altor teste de detaliu bazate pe
rezultatele unor asemenea intervievari, in cazul in care conducerea nu este
capabila sa ofere o explicatie sau daca explicatia nu este considerata
corespunzatoare.
91
IV
Aplicatia I. Realizati printr-un tabel corelatia dintre obiectivele generale

vizand tranzactiile si asertiunile managementului corespondente, precum si
evidentierea obiectivelor specifice privind tranzactiile vizand achizitiile.
Raspuns:
Obiective generale
legate de tranzactii
Asertiunile
managementului
Existenta
Existenta
Exhaustivitate
Exhaustivitate
Exactitate
Evaluare corecta
Obiective specifice
privind tranzactiile
vizand achizitiile
Achizitiile inregistrate
corespund intrarilor
inregistrate
Achiztiile efectuate sunt
inregistrare
Achiztiile efectuate sunt
inregistrate la valoarea
si cantitatea corecta
Clasificare
Cronologie
Sistematizare
Urmand primele trei exemple, completati tabelul.
Aplicatia II. Sunteti insarcinat cu realizarea auditului cicluclui cumparariplati al companiei Geronimo SA. In aceasta directie, planificati urmatoarele
proceduri de audit:
1.
Examinati jurnalul cumpararrilor pentru a detecta operatiunile mari
sau neobisnuite.
2.
Trimiteti scrisori de confirmare a soldului mai multor furnizori printre
care se numara si furnizorii care nu au datorii fata de companie.
92
IV
3.
Examinati un esantion de numere de borderouri de receptie si
determinati daca acestea contin sumele indicate ca reprezentand datorii fata
de furnizori.
4.
Selectati un esantion din echipamentele reflectate in fisierul sistematic
al imobilizarilor corporale si inspectati activul.
5.
Recalculati totalul jurnalului de cumparari dintr-o luna si confirmati cu
cartea mare.
6.
Calculati raportul dintre cheltuielile privind reparatiile si intretinerea
echipamenteleor si valoarea totala a echipamentelor, comparand si cu anii
precedenti.
7.
Selectati un esantion de cecuri anulate si confruntati fiecare CEC cu
jurnalul platilor, comparand numele, data si suma.
8.
Examinati facturile si documentele de livrare corespunzatoare acestora
existente la data raportului de audit in dosarul de facturi neachitate al
clientului, in scopul de a determina daca acestea au fost inregistrate in
exercitiul contabil adecvat si la nivelul sumelor corecte.
9.
Recalculati portiunea primelor de asigurare aplicabile perioadelor
viitoare din situatia recapitulativa a asigurarilor platite in avans intocmita de
client.
10.
Observati daca asistentul persoanei care semneaza cecurile inscrie
mentiunea achitat pe documentele justificative dupa verificarea acestor
documente si semnarea cecurilor.
Cerinte
(1)
Pentru fiecare procedura, identificati daca este procedura analitica, un
test al mecanismelor de control, un test substantial al operatiunilor sau un
test al detaliilor soldurilor.
(2)
Pentru fiecare test al mecanismelor de control si pentru fiecare test
substantial al operatiunilor, identificati obiectivele de audit referitoare la
operatiuni urmarite.
(3)
Pentru fiecare test detaliat al soldurilor, identificati obiectivele de
audit referitoare la soldurile urmarite.
Raspunsuri:
(1)
Pentru fiecare procedura, identificati daca este procedura analitica(a),
test al mecanismelor de control(b), un test substantial al operatiunilor(c) sau
un test al detaliilor soldurilor(d)
1. d
3. d
5. a
7. d
9. a
2. b
4. b
6. a
8. c
10.b
(2)
Pentru fiecare test al mecanismelor de control si pentru fiecare test
substantial al operatiunilor, identificati obiectivele de audit referitoare la
operatiunile urmarite
2. b. obiectivul de audit: existena, exhaustivitate,evaluare si alocare, drepturi
si obligatii
93
IV
4. b. obiectiv de audit: existena

8. c. obiectivul de audit: inregistrarea facturilor a avut loc in exercitiul contabil
adecvat , separatia exerciiilor
10.b. obiectivul de audit: exhaustivitate, acuratete, clasificare
(3) Pentru fiecare test detaliat al soldurilor, identificati obiectivele de audit
referitoare la soldurile urmarite:
1: depistarea fluctuatiilor mari care pot ascunde eventuale erori
2. confruntarea NIR cu datoriile la furnizori pot descoperi eventuale erori de
inregistrare sau intrari frauduloase
7. aceste operatiuni pot ascunde erori in modul de inregistrare a sumelor
anulate
Aplicatia III. I. Erorile de mai jos sunt incluse in stocuri si in conturile
corespunzatoare ale companiei Westbox Manufacturing. a) Pentru fiecare
eroare, enuntati un mecanism de control intern care ar fi trebuit sa
preintampine eroarea; b) Pentru fiecare eroare enuntati o procedura
substantiala de audit care ar putea fi folosita pentru a o descoperi.
1. Unui articol din stoc i s-au atribuit pretul de 12RON/bucata in locul
pretului corect de 12 RON/duzina
a) La intocmirea situatiilor recapitulative a stocurilor, acestea se
confrunta cu datele de pe etichetele de inventariere, inmultind cantitatile cu
preturile aferente.
b) Confruntati rezultatele inventarierii-test facute de auditor si
inregistrarile in foile de lucru cu compilarea finala a stocurilor si comparati
numarul de pe eticheta, descrierea si cantitatea articolelor de stocuri.
2. Cand s-a facut inventarul fizic al stocurilor, ultimele livrari ale zilei au fost
excluse din stocuri si nu au fost inregistrate ca vanzari decat in exercitiul
urmator
a)Toate livrarile catre clienti sunt autorizate prin intocmirea unor
documente de livrare prenumerotate si datate.
b) Inregistrati in foile de lucru, pentru o verificare ulterioara, numarul
ultimului document de livrare folosit la sfarsitul exercitiului si asigurati-va ca
stocurile aferente acelei livrari au fost excluse din inventarierea fizica.
3. Angajatul responsabil de tinerea fisierului sistematic permanent al
stocurilor a modificat cantitatea de pe eticheta de inventariere a unui articol
de stoc, in scopul de a camufla minusul cauzat de un furt comis in timpul
anului
a) Corectitudinea calculelor din compilarea finala a stocurilor este
verificata de o persoana independenta de angajatii responsabili de efectuarea
acestei compilari.
94
IV
b) Verificati o portiune din succesiunea numerica a etichetelor de

inventar si confruntati fiecare eticheta cu stocul fizic pentru a va asigura ca
articolele din stoc in cauza exista cu adevarat.
4. Dupa ce auditorul a parasit sediul clientului, cateva etichete de
inventariere au fost pierdute si nu au fost incluse in situatia recapitulativa
finala a stocurilor
a) Etichetele de inventariere sunt prenumerotate si inregistrare intr-o
situatie individuala in momentul in care ele sunt utilizate
b) Verificati succesiunea numerica a tuturor etichetelor de inventariere
pentru a va asigura ca nicio eticheta nu a fost omisa intentionat sau pierduta.
5. Cand s-au inregistrat cumparari de materii prime, in fisierul sistematic
permanent al stocurilor s-a introdus un pret unitar gresit. Drept rezultat,
valoarea stocurilor a fost eronat prezentata, deoarece stocurilor fizice
constatate li s-a aplicat preturl de referinta din evidentele permanente.
a) Departamentul de receptie a bunurilor intocmeste borderouri de
receptie continand preturile si cantitatile receptionate, acestea fiind periodit
verificate cu sumele inregistrate in fisierul sistematic periodic al stocurilor
b) Comparati pretul unitar din situatia recapitulativa finala a stocurilor
cu facturile furnizorilor.
6. In cursul inventarierii fizice au fost incluse in stocuri cateva articole de
stoc nevandabile
a) Se stabileste o politica predefinita si avand criterii clare privind
politica de scoatere din gestiune a bunurilor nevandabile sau greu vandabile.
b) Testati prezenta unor stocuri nevandabile prin chestionarea
angajatilor din productie si a managerilor si prin observarea atenta a
articolelor deteriorate, ruginite, prafuite sau amplasate in locuri
necorespunzatoare.
7. Din cauza cresterii semnificative a volumului de activitate in anul in curs si
a controlului excelent al cheltuielilor de regie din productie, cota regiei de
productie aplicata stocurilor a fost cu mult mai mare decat cheltuielile reale.
a) Se folosesc evidente ale costurilor standard pentru materii prime,
manopera si regie de productie.
b) Efectuati testele vizand indeplinirea mecanismelor de control intern
privind evidentierea costurilor standard pentru materii prime, manopera si
regie de productie.
95
IV
I. In cursul auditului ciclului de cumparari-plati, una dintre preocuparile

auditorului vizeaza asigurarea faptului ca platile inregistrate corespund unor
bunuri si servicii realmente primite.
Identificati :
a. Obiectivul de audit sub auspiciul caruia se afla aceasta situatie
b. Enumerati trei proceduri de audit aferente acestui obiectiv
c. Enumerati trei mecanisme de control intern care sa previna
posiblele erori aferente acestui obiectiv
d. Enumerati trei teste tipice ale mecanismelor de control de la
punctul c., efectuate de auditor pentru a verifica eficienta
acestora.
II. In cursul auditului ciclului de cumparari-plati, una dintre preocuparile
auditorului vizeaza asigurarea faptului ca operatiunile de plata
din
contabilitatea clientului sunt inregistrate la valoarea corecta.
Identificati :
a. Obiectivul de audit sub auspiciul caruia se afla aceasta situatie
b. Enumerati trei proceduri de audit aferente acestui obiectiv
c. Enumerati trei mecanisme de control intern care sa previna
posiblele erori aferente acestui obiectiv
d. Enumerati trei teste tipice ale mecanismelor de control de la
punctul c., efectuate de auditor pentru a verifica eficienta
acestora.
III. Sunteti auditorul societatii Silo S.A. La data de 1 octombrie 2009,
societatea achizitioneaza o linie tehnologica pentru prelucrarea lacurilor si
vopselurilor, in valoare de 50.000 euro. Se inregistreaza cheltuieli cu proiectul
de amplasare : 500 euro, taxe vamale 5.000 euro, cheltuieli cu reclama 2.000
euro, cheltuieli cu comisioanele aferente documentatiei : 300 euro, cheltuieli
cu salariile departamentului de conducere : 1000 euro. La sfarsitul duratei de
viata, se previzioneaza cheltuieli cu demontarea liniei in valoare de 1200 euro.
La sfarsitul anului 2009, clientul prezinta in conturile de imobilizari, valoare de
57.000 euro. Sunteti desemnat sa realizati auditul imobilizarilor, asupra
exercitiului financiar 2009. Evidentiati obiectivele pe care il aveti in vedere,
testele de fond pe care le veti aplica, identificati trei mecanisme de control
intern si testati-le
96
Unitatea de invatare V
DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT
CUPRINS
5.1.Obiective.............................................................................................98
5.2.Scopul si continutul documentatiei de audit.....................................98
5.3. Planul si programul de audit............................................................101
5.4. Dosarele de audit, forma si continutul documentelor de lucru..105
5.5. Raportarea in audit..........................................................................113
Teste de autoevaluare..............................................................118
Lucrare de evaluare.........................................................122
BIBLIOGRAFIE
1. Arens A si colectivul, Audit. O abordare integrat, Ed. ARC, Ediia a 8-a, Bucureti,
2001
***
2. Mihailescu I, Audit financiar, Ed. Independena Economic, Piteti, 2007
***
3. Culda E. - Suport curs auditori financiari, CAFR, 2009
***
4. Morariu A. - Suport stagiari CAFR 2009
***
5. Camera Auditorilor Financiari din Romania, Audit financiar 2009. Standarde. Codul
etic, Ed. Irecson, Bucureti, 2009
[DOCUMENTAREA SI FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT]
5.1. OBIECTIVE:
- ce reprezintasi cum se delimiteaza documentatia de audit in functie de
tipurile de audit, riscurile identificate si obiectivele stabilite.
- planul si programul de audit ca element fundamental al misiunii de audit,
momentele lor si etapele de realizare;
- dosarele de audit, tipul de informatii detinute, modul de intocmire,
reprezentare, arhivare si dezvaluire a informatiilor.
- tipurile de raportari in auditul financiar
5.2. SCOPUL SI CONTINUTUL DOCUMENTATIEI DE AUDIT
Teste de detaliu si, implicit, probele de audit asimilate de auditorii financiari
pe baza acestora trebuie sa se regaseasca in documentatia de audit, urmand
sa le serveasca acestora la fundamentarea rapoartelor si sa le sustina opiniile.
Documentatia de audit reprezinta in fapt
documentarea misiunilor si a opiniei de audit si este
reprezentata de probele de audit stranse pe
parcursul auditului si documentele de lucru
intocmite de auditor, sau obtinute de catre acesta
pe parcursul efectuarii misiunii sale. Documentele de
lucru si probele de audit se grupeaza in mod
sistematic si in conformitate cu cerintele
standardelor profesionale aplicabile in dosarele de audit. Documentele de
lucru se pot prezenta sub forma scriptica, in print, sub forma de copii sau a
unor inregistrari pe suport electronic, extrase din sistemul informatic sau de
gestiune
Obiectivele documentatiei de audit:
Sa sustina si sa argumenteze credibil, suficient si relevant opinia de audit
exprimata in raportul de audit. Pe baza documentatiei intocmite, a probelor
colectate si a concluziilor inscrise in documentele de lucru, auditorul va lua
decizia cu privire la tipul de raport ce il va intocmi si respectiv cu privire la
opinia ce o va exprima. Acest obiectiv este practic, de cea mai mare
importanta in ceea ce priveste activitatea si raspunderea auditorului fata de
terti.
Sprijina realizarea, planificarea, intocmirea, supervizarea si revizuirea
misiunii de audit de catre membrii sai sau de catre seful de misiune..
98
Planificarea auditului precum si descrierea activitatilor specifice trebuie sa

se regaseasca in documentatia de lucru astfel incat cu ajutorul acesteia,
auditorii cu putere decizionala sa poata verifica munca subalternilor si sa
efectueze controale de calitate privind activitatea desfasurata.
Modul de prezentare si intocmire a documentelor de lucru trebuie sa
confirme respectarea standardelor de audit aplicabile (ISA, prevederi specifice
emise de CAFR) si a regulilor proprii stabilite la nivel decizional in echipa de
audit (seful de misiune, managementul firmei de consultanta).
Sa sistematizeze si sintetizeze probele de audit colectate pe parcursul
misiunii potrivit cerintelor standardelor profesionale, inclusiv a celor de
calitate.
demonstreze modul in care auditorul a respectat standardele de audit si
practicile profesionale agreate;
Sa ofere o baza relevanta si credibila privind opinia auditorului legat de
fiecare din asertiunile aplicate de conducerea entitatii la intocmirea situatiilor
financiare;
Sa demonstreze faptul ca inregistrarile din contabilitate sunt efectuate
corect in raport cu cadrul de reglementare aplicabil si astfel situatiile
financiare reflecta sau nu fidel tranzactiile si soldurile din exercitiul financiar
auditat.
Standardul ISA 230 reglementeaza si ofera recomandari cu privire la aspectele
susmentionate, inclusiv cu privire la arhivare si proprietatea asupra
documentatiei de audit iar Normele minimale de audit elaborate de CAFR,
dau referinte importante si in unele cazuri minime, privind continutul
sectiunilor dosarelor de audit.
Documentatia de audit trebuie intocmita astfel incat sa permita orcarui
utilizator avizat sa inteleaga problemele specifice si sa testeze riscurile
existente, declaratiile conducerii, utilizarea procedurillor specifice de audit
pentru colectarea probelor, constatarile facute si concluziile la care a ajuns
auditorul. 1
Documentatia de audit trebuie de asemenea sa ofere informatii
relevante si complete pentru a intelege tipul, intinderea si
rezultatele testelor de detaliu aplicate, probele obtinute, si
concluziile formulate; de asemenea, este imperativ ca documentatia de audit
sa dentifice cine a executat diferitele operatiuni si a intocmit documentele
aferente, data cand acestea au fost finalizate, precum si persoanele care au
revizuit documentele executantilor din cadrul echipei de audit, inclusiv data
acestor revizuiri . Cu alte cuvinte documentatia de audit trebuie sa reflecte
E.Culda - Suport curs CAFR, 2009
99
intreaga activitate intreprinsa de auditor pentru atingerea obiectivelor in

cadrul unui angajament de audit.
Coninutul documentelor de lucru
Documentele de lucru trebuie ntocmite la un standard nalt pentru a
atinge obiectivul unui audit. Obiectul, coninutul i scopul documentelor de
lucru trebuie s fie ct mai clar cu putin fr a necesita explicaii
suplimentare. Ele se ntocmesc pe parcursul derulrii activitii de audit.
Dimensiunea documentelor de lucru ine de raionamentul profesional
al auditorului, decizia sa de mrime a acestora s fie bazat pe ceea ce ar fi
necesar unui alt auditor cu expieren care nu a avut o legtur anterioar cu
acest audit, s neleag activitatea desfurat i care a fost baza deciziilor
luate. Documentele trebuie s conin acolo unde este relevant urmtoarele
informaii:
Structura juridic a societii i modul ei de organizare;
Extrase sau copii ale documentelor, contractelor i procese verbale
relevante;
Informaii privind sectorul de activitate, mediul economic i legislaiv;
Probe legate de procesul de planificare i orice modificri ulterioare;
Probe privind evaluarea riscurilor inerente i de control intern;
Probe privind activitatea de audit intern i concluziile la care auditorul a
ajuns;
Analize ale tranzaciilor i soldurilor;
Analize ale ratelor i tendinelor de viitor;
Inregistrarea naturii, coordonrii n timp i gradului de cuprindere ale
procedurilor de audit;
Detalii ale comunicrilor cu ali auditori, experi sau tere pri;
Copii dup corespondena cu entitatea, rapoarte ctre conducere, note ale
declaraiilor conducerii;
Un rezumat al aspectelor semnificative ale auditului, sume implicate,
modul de soluionare a excepiilor sau problemelor neobinuitedescoperite n
timpul auditului;
Scrisori de reprezentare din partea conducerii primite de la client;
Copii dup situaiile financiare.
Standardizarea documentelor de audit
Nu este indicat s se specifice exact coninutul i formatul documentelor de
lucru, dar pentru o eficien mai mare a ntocmirii i revizuirii lor, auditorii
trebuie s le standardizeze.
Documentele de lucru (Foile de lucru) trebuie s conin urmtoarele
informaii:
-numele clientului;
-sfritul anului;
-obiectul;
100
-iniialele persoanelor care le ntocmesc i revizuiesc

-datele ntocmirii i revizuirii;
Tabelele trebuie indexate i cu trimitere la situaiile financiare;
Trebuie stabilite clar: munca desfurat, concluziile, analiza erorilor;
Documentele sunt proprietatea auditorului, pstrate la loc sigur pentru a
asigura confidenialitatea
Nu pot fi aduse modificri n dosarul de audit ulterior emiterii raportului de
audit, dect dac sunt bine documentate i indic data i motivele pentru care
sunt efectuate.
Continutul dar si forma documentelor de lucru sunt influentate de urmatorii
factori:
natura angajamentului;
forma raportului si felul misiunii de audit;
natura si complexitatea afacerii (activitatilor) clientului;
natura si complexitatea sistemelor de control intern ale entitatii auditate;
necesitatile de monitorizare, supraveghere si revizuire a lucrarilor efectuate
de echipa de audit;
metodologiile si tehnicile de audit specifice auditorului (persoana fizica/
juridica), utilizate pe parcursul misiunii.
5.3. PLANUL SI PROGRAMELE DE AUDIT
Auditorul trebuie s cunoasc ntreprinderea
pentru a orienta i planifica misiunea de audit.
Cunoaterea ntreprinderii are ca obiectiv
identificarea riscurilor care ar avea o influen
semnificativ asupra situaiilor financiare. Astfel
se poate determina natura, ntinderea
controalelor pe baza pragului de semnificaie.
Organizarea auditului are ca scop atingerea
obiectivelor de audit n timp util.
Planul de audit este stabilit n funcie de caracteristicile ntreprinderii,
complexitatea misiunii de audit, tehnicile utilizate, pentru a permite
elaborarea programului de lucru.
Planul de audit este structurat in functie urmtoarele elemente:
a) Cunoaterea general a ntreprinderii;
b) Riscul i pragul de semnificaie;
c) Natura, calendarul i ntinderea procedurilor de audit;
d) Coordonarea, conducerea, supervizarea i revederea.
101
a) Cunoaterea general a ntreprinderii presupune: caracteristicile i factorii

economici obiectul de activitate, natura activitii, principalii clieni i furnizori,
schimbrile care au intervenit de la ultimul audit, organizarea i structura
acionariatului, politici generale: financiare, comerciale, sociale, perspective de
dezvoltre, aprecieri asupra managementului i competena acestuia.
A1.Sistemul contabil i de control intern: cunoaterea de ctre auditor a
politicilor de nchidere a conturilor, modul de aplicare a principiilor contabile,
cunoaterea procedurilor interne de control intern i analiza sistemului
informatic. Intelegerea sistemului contabil este necesara pentru a determina
daca exista un control intern pe care sa se bazeze auditorul in evaluarea
riscului de control.
A2. Schematizarea informatiilor financiare : cifra de afaceri, costul vanzarilor,
profitul brut si net ; valoarea activelor imobilizate, stocurile, creantele,
disponibilitatile, datoriile, toate aceste valori comparate cu anul precedent.
Concluziile acestor comparatii trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari:
daca valorile pe ansamblu par rezonabile si daca valorile individuale sunt
rezonabile.
Scopul acestor informatii este de a identifica erorile
probabile din aceste valori provizorii si elementele care
necesita investigatii suplimentare .
Indicatorii cetrebuie calculati sunt:
Rata rentabilitatii veniturilor (RRV)

rrv = (Profit brut : Venituri totale) x 100
Rata rentabilitatii capitalului (rrc)
rrc = (Profit brut :Capital propriu) x 100
Perioada de colectare a creantelor (pcc)
pcc = (Debitori comerciali :Vanzari) x 365
Perioada de achitare a datoriilor comerciale (padc)
padc = (Creditori comerciali : Achizitii) x 365
Rata generala a indatorarii (rgi)
rgi = Datorii totale : Capital propriu
Solvabilitatea patrimoniala (sp)
sp = Capital propriu : ( Capital propriu + Crdedite bancare)
Solvabilitatea generala (sg)
sg = Active circulante : Datorii curente
Solvabilitatea imediata (si)
si = (Active circulante stocuri) : Obligatii
102
A3. Efectuarea unei evaluari preliminare a principiului continuitatii activitatiitrebuie analizate situatia lichiditatilor si surselor viitoare de finantare ; bugetul
si informatiile prognozate fluxul de numerar in general
b) Riscul i pragul de semnificaie. Auditorul evalueaz riscurile inerente i
riscurile legate de control. Exist trei categorii de riscuri:
I. riscuri legate de situaia economic i financiar a ntreprinderii: elemente
susceptibile de a pune n discuie continuitatea exploatrii, indicatori de
echilibru precari, sectorul de pia n declin, climatul social etc.
II. riscuri ce privesc organizarea general a ntreprinderi: rotaia cu frecven a
personalului,
absena
unor
proceduri
administrative,
delegarea
responsabilitilor pe fiecare persoan salariat, lipsa unui control asupra
bugetului i a auditului intern.
III. riscuri legate de atitudinea conducerii cu privire la problemele contabile,
financiare i administrative.
Identificarea domeniilor i sistemelor semnificative conduce auditorul s
defineasc i s stabileasc praguri de semnicaie pentru fiecare
B1. Auditorul trebuie sa se sigure ca efectul posibilelor fraude sau erori este
luat in considerare
B2. Evaluarea riscului existentei unor tranzactii semnificative cu partile afiliate
neprezentate
B3. Documentarea evaluarii riscului de audit , riscului inerent , de control si de
nedetectare
Pragul de semnificatie trebuie analizat in doua etape:
a. la planificarea intinderii testelor de audit Se calculeaza avand in vedere
ponderile din totalul activelor, cifra de afaceri si profitul inainte de impozitare.
Nivelul pragului de semnificatie este stabilit intre cel mai mic si cel mai mare
dintre factorii calculati.
b. la exprimarea opiniei asupra conturilor finale, bazat pe efectul ajustarilor
potentiale asupra rezultatelor. Acest nivel trebuie utilizat daca domeniile de
incertitudine sau dezacord din situatiile financiare sunt suficient de
semnificative astfel incat sa impuna o opinie cu rezerve in cazul in care
incertitudinea sau dezacordul nu poate fi rezolvat.
Definirea programului de audit
Planificarea
auditului
presupune
deopotriv
elaborarea planului de audit i a programelor detaliate
de audit. Pentru a aduce la ndeplinire planul de audit
care reflect strategia adoptat n vederea efecturii
auditului situaiilor financiare, auditorii vor elabora
programe detaliate, n care vor descrie proceduri de
audit pe care le vor utiliza pentru auditarea diferitelor
seciuni ale situaiilor financiare.
103
mprirea pe seciuni a situaiilor financiare are ca scop mbuntirea

calitii auditului prin planificarea de proceduri specifice pentru venituri,
cheltuieli, subvenii, achiziii, transferuri etc. mprirea pe seciuni a situaiilor
financiare va depinde de mrimea entitii auditate i de complexitatea
activitii acesteia. Programul de audit const ntr-o list a procedurilor de
audit care vor fi utilizate de ctre auditori pentru auditarea fiecrei seciuni a
situaiei financiare. Programul de audit este un instrument prin care auditorii
i conductorii ierarhici ai acestora urmresc activitatea efectiv de audit.
Elaborarea programelor de audit constituie ultimul pas al fazei de planificare a
auditului. Faza de execuie a auditului const n fapt, n punerea n aplicare a
programelor de audit, prin aplicarea procedurilor de audit prevzute de
acestea. Programele de audit pot fi revizuite i amendate n situaiile n care
intervin modificri n premisele i condiiile avute n vedere la elaborarea
iniial a acestora.
Forma, prezentarea si continutul programelor de audit
Testele de detaliu constituie principala component a programelor de
audit. Pe lng procedurile de audit, n mod obinuit un program de audit
trebuie s cuprind i urmtoarele elemente :
organismul care efectueaz auditul;
exerciiul financiar la care se refer situaiile financiare;
entitatea auditat;
aria/seciunea auditat;
data nceperii i ncheierii auditului;
numrul de zile alocate pentru audit;
obiectivele generale i specifice;
procedurile de audit;
teste de control;
proceduri de fond;
semntura auditorilor;
data ncheierii auditului;
controlul calitii auditului data i semntura supervizorului.
Cele mai relevante activiti parcurse de auditori n faza de planificare a
auditului sunt reprezentate de stabilirea pragului de semnificatie si evaluarea
riscurilor. n mare msur, rezultatele acestor activiti determin tipurile de
teste de detaliu care vor fi utilizate n etapa de execuie a auditului, precum i
ntinderea aplicrii acestora.
Auditorii trebuie s-i exercite raionamentul profesional n evaluarea
riscului pentru selectarea testelor de detaliu necesare reducerii acestuia la un
nivel acceptabil.
104
Pe baza modelului riscului, care prezint legtura dintre componentele

riscului de audit (riscul inerent, riscul de control, riscul de nedetectare),
auditorii utilizeaz raionamentul profesional pentru a decide proporia
utilizrii procedurilor de fond i a celor de control.
Auditorii trebuie s determine materialitatea pentru a stabili nivelul
acceptabil al erorilor din situaiile financiare (nivel care nu afecteaz imaginea
utilizatorilor raportului asupra poziiei financiare a entitii).
Pragul de semnificatie i riscul de audit sunt invers proportionale. Cu
ct este mai mare nivelul pragului de semnificatie, cu att este mai sczut
riscul de audit i viceversa. Auditorii trebuie s ia n considerare aceast
legtur ntre prag i risc cnd determin ce tipuri de proceduri vor folosi,
perioada pentru care le vor folosi i ntinderea acestora.
Tipul de abordare a auditului
Pentru a determina tipul testelor de audit care se vor utiliza in cadrul
misiunii, este eseniala detrminarea tipului de abordare a auditului.
n cazul abordrii bazate pe proceduri de fond se utilizeaz teste pentru
obinerea probelor de audit, n timp ce n cazul abordrii bazate pe sistem,
auditorii vor efectua o evaluare amnunit a sistemului de control intern.
Dac rezultatele evalurii sunt satisfctoare, auditorii vor efectua un numr
mai redus de proceduri de fond.
Totui, prin utilizarea unei combinaii de teste de control i proceduri
de fond, auditorul trebuie s obin probe de audit suficiente i relevante pe
care s-i bazeze concluziile auditului desfurat.
Teste de detaliu reprezinta princpala componenta a programului de
audit, alcatuite la randul lor din teste de control si proceduri de fond.
Lista testelor de detaliu stabilite de auditori pentru efectuarea
auditului constituie n fapt programul de audit. Etapa de execuie a auditului
const n aplicarea testelor cuprinse n programul de audit.
5.4. DOSARELE DE AUDIT, FORMA SI CONTINUTUL DOCUMENTELOR DE
LUCRU
Scopul dosarelor de audit:
- ajut la planificarea i efectuarea activitii de audit;
- ajut la supravegherea i revizuirea activitii de audit;
- nregistreaz probele de audit relevante rezultate din activitatea
desfurat pentru ca auditorii s-i susin opinia emis.
Dosarul standard de audit este indexat pe fiecare seciune important, care la
rndul ei indexat detaliat contribuie trimiterea la informaii aflate la dosar.
105
Datorit faptului c auditul se face cu regularitate, este eficient ca

documentele de lucru s se mpart n cele care au o importan permanent
pentru audit i cele care sunt strict legate de perioada financiar n studiu n
documentatia cu caracter permanent sau documentatia curenta de audit,
astfel incat dosarele de audit se compun din doua tipuri de informatii:
informatii cu caracter permanent si informatii cu caracter curent
Informatii cu caracter permanent prezentate in dosarele de audit
sub forma documentatiei permanente.
Informatiile cu caracter permanent se regasesc in dosarele de audit
sub forma de documente i tabele cu semnificaie permanent pentru audit.
Aceste informatii trebuie standardizate prin folosirea unui index
corespunztor (P).
Informatiile cu caracter permanent alcatuiesc 6 seciuni notate de la litera A
la F, iar seciunile la rndul lor cuprind capitole indexate cu cifre care nlesnesc
trimiterea la informaiile coninute n cadrul dosarului.
Seciuni
PA - Generaliti
PB - Documente privind controlul intern
PC - Conturile anuale
PD - Analize permanente
PE - Documente fiscale i sociale
PF - Documente juridice
Seciunea PA Generaliti cuprinde capitolele:
PA1 - Informaii legate de client
PA2 - Prezentarea ntreprinderii: structur, istoric,activiti
PA3 - Organigrama ntreprinderii
PA4 - Documente legale i statutare (extrase, articole, procese
verbale importante, copii dup contracte de mprumut).
PA5 - Detalii de angajament
PA6 - Sistemul contabil
Seciunea Generaliti este redat n urmtorul tabel:
CLIENT
Coninut
Informaii
despre client
Ref.
Documentatia permanenta
SECTIUNEA: GENERALITATI
REF: PA
PAG:
Continut
Ref.
generale PA1
106
Prezentarea
PA2
ntreprinderii
Organigrama
PA3
ntreprinderii
Documente legale i PA4
statutare
Detalii de angajament
PA5
Sistemul contabil
PA6
Fiecare seciune este divizat pe capitole

CLIENT
Exerciiul:
Documentatia permanenTA
Seciunea: Generaliti
Capitol: Informaii generale despre client
Generaliti
REF:
PA1
PAG:1
Data:
Denumirea societii:
Forma juridic:
Data constituirii:
Nr.Registrul Comerului:
Cod Fiscal:
Durata societii:
Obiect de activitate:
Sediul social:
Telefon:
Fax
Total bilan:
Capitaluri proprii
Filiale, sucursale
Cifra de afaceri:
Acionari(asociai)
Cenzori:
Expert contabil:
Jurist:
Numr de ore:
Onorarii:
107
Dosar de audit
Informatii cu caracter permanent
Exerciiul
Seciunea: Conturi anuale
Coninut
Ref. (1)
Coninut
Situaiile financiare pe ultimii
Raport general
Trei ani
PC1
pe ultimi trei ani
Ref:PC
Pag:
Data:
Ref.
(1)
PC 50
Dosar de audit
Sectiunea: Conturi anuale
Ref: PC
Pag:
Data:
(1)
Client
Client
Exercitiul:
Continut
Ref
Conturile anuale pe PC 1
ultimii 3 ani
Client
Exerciiul
Coninut
Posturi bilaniere
(1)
Continut
Ref
Raport general pe PC 50
ultimii 3 ani
Dosar de audit
Seciunea: Analize permanente
Capitol: Situaii financiare
2000 % 2001 % 2002 %
Ref:PD
Pag:
Data:
Ref.
PD30
PD41
PD51
(1)
Toate documentele incluse n dosarul permanent de audit trebuie actualizate

corespunztor modificrilor semnificative care au avut loc n cadrul unitii i
revizuit n fiecare an. Auditorul poate face proba acestei revizuiri printr-un
formular annual de revizuire.
Informatii cu caracter curent prezentate in dosarele de audit
Documentatia curenta trebuie s cuprind toate informaiile
relevante pentru fiecare exerciiu financiar aflat n analiz. Dat
fiind conjunctura n care se efectueaz auditul, nu poate fi dat cu precizie ce
informaii s se pstreze n acest set.
Se recomand, ca toate firmele s standardizeze formatul
documentatiei curente cu scopul de a facilita controlul i revizuirea acestei
activiti. Este eficient ca acesta sa fie organizat pe seciuni iar acestea la
rndul lor pe capitole , paragrafe.
108
O atenie deosebit trebuie acordat calitii i eficienei

documentatiei curente. Aceste sopuri sunt atinse, dac n set sunt incluse
numai acele informaii cu semnificaie relevant. Selecia lor depinde de
raionamentul profesional al auditorului. Recomandri de ordin general care
pot fi de ajutor profesionitilor sunt evideniate de organismele profesionale
din ara noastr: 2
Datele trebuie actualizate, s fie oficiale i complete;
Se includ numai acele documente, copii, formulare, rapoarte de la
client numai n msura n care ele sunt de ajutor pentru nelegere.
Analizele situaiilor contabile ntocmite de client la care se face referire
nu trebuie incluse n dosar dac nu sunt verificate de auditor.
Contractele de inchiriere, mprumut, de leasing este suficient o
sintez a informaiilor semnificative, alturi de o not unde sepot gsi
i revizui.
Documentatia curenta trebuie neles de orice persoan avizat. Probele de
audit trebuie s vin n sprijinul formulii opiniei finale de audit.
Toate seciunile auditului se ndreapt ctre rezultatele contabile finale i
elaborarea raportului de audit. Dosarul de audit se divide n seciuni, capitole
i paragrafe, innd cont de funciile bilanului funcional:
-ciclul de finanare, investire :capitaluri proprii (A) i imobilizrile(B)
-ciclul de exploatare: stocuri(C) , clieni i pli n avans(D), creditori i
angajamente(E), impozitarea(G);
-ciclul de trezorerie; banca i numerarul(H), aciuni i obligaiuni speculative
-contul de profit i pierdere: cheltuielile i veniturile
-raportarea activitii de audit;
-revizuirea situaiilor financiare;
-ntlnireacu clientul pentru punctele finale;
-model de raportare al planului de audit.
Seciunile destinate verificrii detaliate: capitaluri proprii i atrase, imobilizri,
stocuri, creane, etc vor fi organizate spre exemplu astfel:
- Situaia de referin: B1; Note principale-descrierea: B2; Tabelul de
verificare B3; Proceduri analitice: B4; Proceduri de fond: B5
O standardizare format funcie de raionamentul profesional al auditorului,
trebuie aplicat i respectat. Astfel, foile de lucru prezint
toate documentele de lucru trebuie notate n colul din dreapta sus, de
exemplu D11 Clieni;
toate documentele de lucru trebuie intitulate, semnate, datate de primul
auditor i al doilea auditor care face revizuirea;
toate tabelele trebuie s fac trimitere la situaiile contabile finale
Camera Auditorilor din Romnia, Norme minimale de audit, Ed.Economic
109
Documentele de lucru trebuie intitulate innd cont de:

Numele clientului;
Sfritul de an financiar;
Numele seciunii, de exemplu: Capitaluri proprii sau Imobilizri
Notele principale din fiecare seciune de verificare trebuie s sintetizeze:
Obiectivul;
Metoda;
Rezultatele;
Concluzia
Toate ajustrile de audit trebuie s fac trimitere la tabelul cu ajustri de
audit. Majoritatea seciunilor au un singur test, care poate fi considerat cel
mai important care poate furniza cele mai multe probe. Spre exemplu, testul
de reconciliere al situaiei financiare din seciunea creditori.
Modelul seciunii pentru conturile de Creditori este redat astfel:
Client:
Documentatia
Intocmit de: AS Data:10. E11
Morimpex SRL
curenta
02.2010
Capitol : Creditori
Data contabil:
Revizuit de: MS Data:16.
31.12.2009
02.2010
Cutarea obligaiilor nenregistrate*
Data
Furnizorul Valoarea Data primirii 31.12.2009
Rezultatul
de bunuri i Jurnal
de
srvicii
cumprri
5/1/09 Bruno
5.200
22.12.2009 nregistrat
Satisfctor
6/1/09 Ana
8.400
Satisfctor
7/1/09 As Audit
30.500
Satisfctor
8/1/09 Romplast 21.300
04.01.2010 Nenregistrat Satisfctor
10/1/9 Rodiped
7.000
10.01.2010 Nenregistrat Satisfctor
Sursa: Registrul de pli n numerar pe ianuarie i februarie
Jurnalul de cumprri pe decembrie2001, ianuarie i
februarie 2002
Obiective: Asigurarea c soldurile conturilor de creditori
sunt complete i c obligaiile au fost nregistrate la finele
anului 2001
Metoda: S-a folosit un eantion de 10 pli ulterioare
sfritului de an, luate din registrul de numerar pe 2001 i analizate pentru
asigurarea c:
S-a respectat independena exerciiului-dac bunurile i serviciile au fost
primite nainte de perioada sfeitului de an, ele au fost nregistrate ca
obligaii la 31.12.2001;
110
Dac se refer la bunuri i servicii primite dup sfritul anului, acestea nu

au fost nregistrate ca obligaii la 31.12.2001.
Rezultate: Toate rezultatele au fost satisfctoare. Toate obligaiile au fost
nregistrate. Se observ din tabel
Concluzii: Auditorul este mulumit c nu s-au gsit obligaii nenregistrate,
referitoare la pli ulterioare sfritului de an.
Sectiuni:
EA : Planificare i rapoarte; gestiune i organizare
EB : Aprecierea controlului intern
EC : Controlul conturilor
ED : Lucrri efectuate de teri
EE : Verificri specifice
EF : Intervenii conexe
Seciunea EA cuprinde urmtoarele capitole:
EA1- Sinteza misiunii
EA2- Rezumatul ajustrilor
EA3- Chestionar de sfrit de misiune
EA4- Chestionar de verificri specifice
EA5- Situaii financiare certificate
EA6- Evenimente posterioare
EA7- Balane i alte documente de sintez
EA8- Plan de misiune
EA9- Buget i planificare
EA10 Evidena timpului
EA11- Onorarii
Spre exemplu seciunea Planificare i Rapoarte, capitolul :
Plan de misiune este redat astfel:
CLIENT:
Data contabil:
2009
DOSARUL EXERCITIULUI
31.12. Seciunea:Planificare i rapoarte
Capitolul: Plan de misiune
Ref:EA8
Pag:
Data:
Intocmit de : AS
Data :
Revizuit de:
Data :
18.01.2010
MS
24.01.2010
111
PLAN DE MISIUNE
1. Prezentarea entitii:
-denumirea
-sediul social
-capital social i asociai/actionari
-nregistrare
-scurt istoric
-organizare
-consideraii privind obiectul de activitate, piaa, concurena
-conducerea i persoane propuse a fi contactate
2. Informaii contabile:
-bugete i conturi previzionale
-particularitile sistemului contabil
-principii contabile
3.Definirea misiunii
-natura misiunii:auditarea situaiilor financiare
-alte misiuni conexe din activitatea entitii auditate
-principalele condiii pentru realizarea lucrrilor de verificare i control
4. Sisteme i domenii semnificative:
-cumprri
-vnzri
-stocuri
-clieni
-determinarea pragului de semnificaie
-identificarea funciilor i domeniilor semnificative
-prezentarea zonelor de risc
-identificarea punctelor forte ale sistemului i a atitudinii conducerii fa de
auditul intern
-controale semnificative pe care se poate sprijini misiunea de audit
5. Orientarea programului de lucru
-aprecierea auditului intern
-lucrri deosebite
-confirmri de obinut
-inventare fizice
-asistena de specialitate necesar: informatic, fiscalitate
-documente de obinut
6. Echipa i bugetul
-numrul i nivelul membrilor echipei
-utilizarea lucrrilor de control ale auditului intern
-determinarea orelor necesare pe feluri de lucrri
-calculul costurilor estimate n funcie de expierena membrilor echipei
112
-compararea numrului de ore necesare cu limitele stabilite de norme

profesionale i justificarea diferenelor
7. Planificarea
-repartizarea lucrrilor pe membrii echipei
-datele interveniilor pe etape
-lista rapoartelor, scrisorilor de confirmare i alte documente ce urmeaz a fi
emise cu precizarea datelor limit
5.5. RAPORTAREA IN AUDIT
Din probele obtinute ca baza pentru exprimarea unei opinii asupra
situatiilor financiare, auditorul trebuie sa revizuiasca si sa evalueze
concluziile, astfel incat acestea sa indeplineasca cerintele statutare si cadrul
contabil conceptual in concordanta cu Standardele Internationale si Nationale
de Contabilitate.
Potrivit standardului 700 Raportul auditorului independent cu privire la
un set complet de situaii financiare cu scop general, raportul de audit trebuie sa
contina o exprimare clara, in scris, o exprimare clara a opiniei asupra
situatiilor financiare supuse auditarii.
Elementele de baza ale raportului de audit
Formatul unui raport de audit cuprinde ca elemente de baza:
a. - titlu
b. - destinatarul
c. - paragraful de deschidere sau introductiv
c1.- identificarea situatiilor financiare auditate
c2.- declaratia din partea conducerii entitatii si a auditorului in ceea ce
priveste responsabilitatea fiecaruia
d. - paragraful privind natura auditului (aria de aplicabilitate)
d1 - o referire la ISA sau la standardele sau practicile nationale de audit
relevante
d2 - o prezentare a raportului de audit efectuat
e. paragraful referitor la opinie, ce contine
e1 cadrul general de raportare financiara utilizat pentru intocmirea
situatiilor financiare,(inclusiv tara de origine a cadrului de raportare financiara
atunci cand nu este reprezentat de Standardele Internationale de
Contabilitate)
e2 o exprimara clara a opiniei asupra situatiilor financiare
f. data raportului
g. adresa auditorului
h. semnatura auditorului
113
Titlul raportului
Raportul de audit trebuie sa aiba un titlu corespunzator. Pentru a se
distinge raportul auditorului de alte rapoarte este preferata utilizarea in titlu a
termenuluiAuditor independent.
Destinatarul
Raportul de audit trebuie sa respecte termenii prevazuti in misiune si in
reglementarile locale. Raportul poate fi adresat fie actionarilor, fie consiliului
director al entitatii auditate.
Paragraful de deschidere sau introductiv
In raportul de audit trebuie sa se identifice situatiile financiare ale
entitatii auditate, inclusiv data si perioada acoperite de situatiile financiare.
O alta cerinta a acestui paragraf include o declaratie asupra faptului ca
situatiile financiare revin in responsabilitatea conducerii firmei auditate
precum si o declaratie asupra faptului ca responsabilitatea auditorului este de
a exprima o opinie asupra situatiilor financiare auditate.
Am efectuat auditul bilantului anexat al societatii ABC la
data de 31 decembrie 20x1, precum si contul de profit si
pierderi si situatia fluxurilor de numerar aferente pentru
anul
incheiat.
Aceste
situatii
financiare
sunt
responsabilitatea conducerii societatii. Responsabilitate
noastra consta in exprimarea unei opinii asupra situatiilor
financiare pe baza auditului efectuat - vezi ISA 700
Paragraful referitor la aria de aplicabilitate
Ca o alta componenta a raportului de audit, acest paragraf trebuie sa
includa urmatoarele informatii:
- Auditul a fost efectuat in conformitate cu ISA si/sau standardele nationale
- Auditul a fost planificat si efectuat pentru a se obtine o certificare rezonabila
asupra situatiilor financiare si anume ca acestea nu contin denaturari
semnificative
- Auditul a inclus:
examinarea pe baza de teste, a probelor pentru confirmarea sumelor
cuprine in situatiile financiare si alte informatii prezentate
evaluarea principiilor contabile folosite la intocmirea situatiilor financiare
evaluarea estimarilor semnificative realizate de conducere la intocmirea
situatiilor financiare
evaluarea prezentarii generale a situatiilor financiare
o declaratie a auditorului asupra faptului ca auditul confera o baza
rezonabila pentru exprimarea opiniei.
114
Am efectuat acest audit in concordanta cu Standardele

Internationale de Audit (sau trimitere la standarde sau
practici nationale relevante). Aceste standarde solicita
planificarea si efectuarea auditului in vederea obtinerii
unei certificari rezonabile conform careia situatiile
financiare nu contin denaturari semnificative. Un audit
include examinarea, pe baza de teste, a probelor ce sustin sumele din situatiile
financiare si informatiile prezentate. Un audit include, de asemenea, evaluarea
principiilor contabile folosite si estimarile semnificative facute de catre
conducere, precum si evaluarea prezentarii generale a situatiilor financiare.
Consideram ca auditul nostru ofera o baza rezonabila pentru exprimarea
opiniei noastre.- vezi ISA 700
Paragraful referitor la opinie
Raportul de audit trebuie sa contina in mod clar opinia daca situatiile
financiare ofera o imagine fidela in concordanta cu cadru de raportare
financiara si daca sunt conforme cu cerintele statutare.
In exprimarea opiniei, auditorul are in vedere aspectele semnificative
pentru situatiile financiare, folosind termeni ca: ofera o imagine fidela sau
prezinta cu fidelitate, sub toate aspectele semnificative .
De asemenea, pentru ca utilizatorul sa inteleaga cadru de raportare
financiara utilizata la intocmirea situatiilor financiare, auditorul utilizeaza
urmatoarea terminologie: ..in concordanta cu Standardele Internationale de
Contabilitate.
Poate fi necesar ca pe langa opinia asupra imaginii fidele raportul
auditorului sa includa si prezentarea altor cerinte specificate in statute sau
legi.
Data raportului
Esentiala in informarea utilizatorilor, auditorul trebuie sa dateze
raportul de audit cu data la care s-a incheiat auditul, sa-i informeze asupra
faptului ca a analizat efectul pe care l-au avut asupra situatiilor financiare si
asupra raportului evenimentele si tranzactiile cunoscute de auditor pana pana
la data incheierii raportului.
Data raportului trebuie sa fie ulterioara datei la care situatiile
financiare sunt semnate sau aprobate de conducere.
Adresa auditorului
Raportul trebuie sa mentioneze adresa completa a auditorului care isi
asuma responsabilitatea efectuarii auditului.
Semnatura auditorului
115
Raportul trebuie sa fie semnat in numele firmei de audit, cu numele personal

al auditorului sau ambele, dupa cum este cazul. De regula este semnat in
numele firmei, deoarece firma este cea care isi asuma responsabilitatea
pentru audit.
Raportul auditorului
Auditorul exprima o opinie fara rezerve cand a obtinut o certificare rezonabila
asupra faptului ca situatiile financiare prezinta o imagine fidela in concordanta
cu cadrul general de raportare financiara stabilit. Relevant este atunci cand o
opinie fara rezerve indica faptul ca toate modificarile si metodele aplicate
precum si efectele acestor modificari au fost determinate si prezentate
corespunzator in situatiile financiare.
Exemplul prezentat mai jos ilustreaza modalitatea de exprimare a unei opinii
fara rezerve.
RAPORT DE AUDIT PRIVIND SITUATIILE FINANCIARE
PE ANUL 2009
Catre
Am procedat la auditarea situatiilor financiare ale societatii ABC
incheiate la 31 decembrie 2007 si care se refera la:
- bilantul contabil
- contul de profit si pierdere
- situatia fluxurilor de numerar aferente, pentru anul incheiat
Aceste situatii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea
conducerii societatii auditate. Responsabilitatea noastra este de a exprima o
opine asupra acestor situatii financiare in baza auditului efectuat.
Am efectuat auditul conform IAS/IFRS-urilot( sau OMFP nr. 1752/2005)
Aceste Standarde cer ca auditul nostru sa fie planificat si efectuat
astfel incat sa obtinem o certificare rezonabila conform careia situatiile
financiare nu contin denaturari semnificative.
Un audit include examinarea, pe baza de teste, a probelor de audit care
sa justifice sumele si informatiile prezentate in situatiile financiare.
Un audit include, de asemenea, evaluarea principiilor si metodelor
contabile folosite si estimarile semnificative facute de catre conducerea
societatii, precum si evaluarea prezentarii generale a situatiilor financiare.
Consideram ca auditul nostru furnizeaza o baza rezonabila exprimarii opiniei
noastre.
Dupa opinia noastra, situatiile financiare prezinta o imagine fidela
(sauprezinta cu fidelitate, sub toate aspectele semnificative) pozitia
116
financiara a societatii ABC la 31 decembrie 2007 si rezultatele din exploatare,

precum si fluxurile de trezorerie pentru anul incheiat, in conformitatea cu
prevederile legale si statutare, conforme cu cerintele IAS/IFRS (sau OMFP
nr.1752/2005)
Auditor ..
Data 30 aprilie 2008
Adresa
Decizia pe care auditorul trebuie sa o ia la finalizarea unei misiuni de
audit consta in capacitatea acestuia de a prefigura tipul cel mai adecvat de
raport de audit tinand cont de activitatea pe care a desfasurat-o si concluziile
la care a ajuns ca urmare a examinarii elementelor probante. Prima decizie pe
care auditorul trebuie sa o prefigureze se refera la existenta elementelor care
fac ca raportul de audit sa nu exprime o opinie fara rezerve, situatie in care
auditorul trebuie sa identifice abaterile respective si sa evalueze cat de mult
influenteaza situatiile financiare.
In functie de aceste determinari, auditorul stabileste cu exactitate tipul
cel mai potrivit de raport.
117
Aplicatia I. S.C. Fulgerica SA tine evidenta stocurilor prin metoda

inventarului permanent si evalueaza stocurile la iesire prin metoda FIFO.
Situatia si miscarea stocurilor de materii prime in luna septembrie se prezinta
astfel: stoc initial la 01.09: 10bx600lei/buc; intrari: 08.09: 60 bucx700lei/buc si
pe data de 19.09 - 20bucx800lei/buc, pret de cumparare si cheltuieli de
transport: 500lei; iesiri pe data de 15.09 -64 bucati si pe data de 30.09 - 22
buc. La inventarierea fizica se constata un stoc faptic de 1 bucata evaluata la
valoarea totala de 825lei. Minusul de materii prime constatat la inventariere,
inregistrat ca o cheltuiala curenta este de 2.405lei.
Realizati o foaie de lucru privind corectitudinea pierderilor
inregistrate la sfarsitul perioadei.
REZOLVARE
Client: Fulgerica
Dosar Curent
Sectiunea: I
Capitolul: Evaluarea stocurilor
Auditor: AA Data
1.1.N+1
Data: N
Revizuit:BB
Data:2.2.N+1
1. Obiectiv: exactitatea minusului dematerii prime constatat la
inventariere
2. Procedura: determinati costul unitar de achizitie pentru intrarile din
data de 19.09,a valorilor iesirilor succesive si recalculati valoarea
stocului final , comparandul cu stocul constatat la inventariere si
raportand rezultatul la cel obtinut de catre client.
Probe de audit: fisele de inventar, NIR, registrul stocurilor
3. Metoda: inspectie, procedura analitica, calcul
4. Rezultat
Rez
Rez. Diferente
Observatii
Client Audit
2.405 2.475 Delta=70
1. determinarea costului unitar de
Raport=
achizitie pentru intrarile din data de
16.000
0,97
19.09:
Pret de achiztie: 20bx800lei/buc
lei
+ Cheltuielile de transport
500 lei
= Cost de achiztie
16.500
Cost de achiztie unitar: 16.500/20buc
825lei/
2. Valoarea iesirilor din 15.09(FIFO)
buc
118

(10buc*600lei)+(54buc*700lei)
3. Valoarea iesirilor din 30.09
(6buc*700lei)+(16buc*825lei)
4. Situatia stocului final:
Stoc final scriptic (4buc*825lei)
Stoc faptic constatat la inventar
Minus la inventar
43.800
lei
17.400
lei
3.300l
ei
825lei
2475lei
5. Concluzia (definita COD Galben) eroare semnificativa, opinie cu rezerve,

raport de audit cu rezerve
Aplicatia II. Societatea Martha tine evidenta stocurilor prin metoda
inventarului intermitent. la inceputul lunii ea detinea in stoc produse finite de
80buc.*2.500lei/buc - cost de productie. In cursul lunii se obtin 100 bucati
produse finite in conditiile: cheltuieli directe 200.000, cheltuieli indirecte totale:
125.000. din care variabile 50.000; nivel normal de activitate 1.000 buc si se
vand 130 buc. la pret de vanzare 2.900lei/buc. La sfarsitul lunii se constata in
stoc produse finite de 45 de bucati. Societatea aplica metoda evaluarii LIFO.
Societatea prezinta la sfarsitul lunii un volum al iesirilor de produse finite in
valoare de 291.625. Intocmiti o foaie de lucru privind volumul acestora.
REZOLVARE
Client: Martha
Dosar Curent
Sectiunea: I
Auditor: AA Data
1.1.N+1
Data: N
Revizuit:BB
Data:2.2.N+1
1. Obiectiv: clasificarea cheltuielilor indirecte de productie variabile
2. Procedura: determinati costul de productie aferent stocului de produse
finite, stocul final prin metoda LIFO si recalculati valoarea iesirilor prin
metoda inventarului intermitent.
3. Probe de audit: fisele de inventar, NIR, registrul stocurilor, bonuri de
consum
5. Rezultat
Rez
Rez.
Diferent
Observatii
Client
Audit
e
291.62 341.62 50.000
1. Determinarea costului de
5
5
achiztie pentru stocurile
119

Raportul
:
0.85
fabricate
Cheltuieli directe de productie
+Cheltuieli indirecte de
productie variabile
+Cheltuieli indirecte de
productie fixe*Nivel real de
activitate/Nivel normal de
activitate
(125.00050.000)*100buc/1000buc
= Costul de productie
200.000
50.000
7.500
257.500lei
115.875lei
200.000
341.625lei
2. Stocul final (LIFO)

45buc*2.575lei/buc
3. Si = 80buc*2.500lei/buc
4. Valoarea iesirilor prin
metoda inventarului
intermitent (Stoc initial+IntrariStoc final la inventar =
200.000+257.500-115.875
5. Concluzia (definita COD Galben) eroare semnificativa, opinie cu rezerve,
raport de audit cu rezerve; ca sugestie: includerea cheltuielilor indirecte
variabile de 50.000 in cosul de productie
Aplicatia III. Societatea Mara SA detine in stoc la data de 31 decembrie 2009,
5.400 bucati de produse finite - procesoare, a caror cost de productie este de
5.200lei/buc. Pretul de piata al produselor la 31.12. 2009 este de
5.200lei/buc iar cheltuielile necesare punerii lor in vanzare reprezinta
200lei/bucata. Clientul prezinta in bilant, la 31.12.2009, produse finite in
valoare de 27.583.200. Realizati o foaie de lucru in care sa va exprimati
opinia in privinta acestei evaluari.
REZOLVARE
Client: Mara
Data: N
Dosar Curent
Sectiunea: I
Auditor: AA Data
1.1.N+1
Revizuit:BB
Data:2.2.N+1
1. Obiectiv: valoarea realizabila a produselor finite

2. Procedura: determinati valoarea realizabila neta a produselor finite.
3. Probe de audit: fisele de inventar, NIR, registrul stocurilor, bonuri de consum
5. Rezultat
Rez Client
Rez. Audit Diferente Observatii
27.583.200 27.000.000 583.200
Conform IAS2, stocurile sunt evaluate la
120

Raportul
= 1,02
minimum dintre cost si valoarea valoarea

realizabila neta.
Cost de productie = 5.400buc * 5.108 lei/buc =
27.583.200
Valoarea realizabila neta = Pret de vanzare
estimat - Cheltuieli legate de vanzare
Valoarea realizabila neta = 5.400buc*
5.200lei/buc - 5.400buc*200lei/buc =
27.000.000
Stocurile vor fi evaluate la minim dintre
27.583.200 si 27.000.000 = 27.000.000
5. Concluzia (definita COD Galben) eroare semnificativa, opinie cu rezerve, raport de

audit cu rezerve;
121
APLICATIA I
Clientul ALFA prezinta urmatoarea situatie a creantelor incerte la sfarsitul
anului N:
Client A: creanta inclusiv TVA: 119000, grad de recuperare: 75%
Client B: creanta inclusiv TVA: 1190000, grad de recuperare:40%
Client C: creanta, inclusiv TVA: 952000, grad de recuperare: 60%
Client D: creanta inclusiv TVA: 357000, grad de recuperare: 80%
La sfarsitul anului N, totalitatea provizionului representat de soldul contului
491 are valoarea de 1190000. Sunteti auditorul insarcinat cu exprimarea unei
opinii privind soldul provizionului.
APLICATIA II
Compania Beta SA achizitioneaza pe 30 august 2008 o instalatie la costul de
700.000, valoare reziduala estimata: 40.000. Instalatia este amortizata liniar
pe 10 ani. La inceputul lui N+2, se inlocuieste o piesa de schimb in valoare de
10.000, ceea ce conduce la cresterea capacitatii de productie si a duratei utile
de viata ramase, la 10 ani. La sfarsitul lui N+2, clientul prezeinta cheltuieli cu
amortizarea in valoare de 62.200. Intocmiti o foiae de lucru privind contul de
cheltueli cu amortizarea pe anul N+2
APLICATIA III
Dispuneti de urmatoarele date legate de un mijloc de transport achizitionat de
firma DELTA SA: in urma unei prime reevaluari, s-au inregistrat diferente
pozitive egale cu 9.000, in urma celei de-a doua reevaluari, s-a inegistrat o
diferenta negativa egala cu 11.000; in urma celei de-a treia reevaluari, s-a
inregistrat o diferenta pozitiva egala cu 6.000. In conditiile aplicarii IAS 16,
compania a ajuns la un sold final al contului 105 in valoare de 3.800. Intocmiti
o foaie de lucru vizand exactitatea acestui sold.
APLICATIA IV
Societatea OMEGA SA detine o instalatie achizitionata pe data de 30.12.N, la
valoarea de 50.000, amortizata liniar pe 5 ani. La sfarsitul lui N+3, se decide
reevaluarea sa, valoarea justa stabilita, fiind de 25.000. In conditiile eliminarii
amortizarii cumulate din valoarea contabila bruta a activului (aplicarea
metodei actualizarii valorii nete), clientul obtine urmatoarele valori in soldul
conturilor: 281: 25.000; 105: 4.800
122

AUDIT FINANCIAR - Suport Didactic Pentru Invatamantul Deschis La Distanta PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AUDIT FINANCIAR - Suport Didactic Pentru Invatamantul Deschis La Distanta PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui

Dr. Ana MORARIU

Cursul Audit Financiar se adreseaza tuturor studentilor ce urmeaza cursuri de

SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR

[SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]

Auditul financiar reprezinta un serviciu de certificare

Scopul auditului financiar este acela de a exprima o opinie rezonabila,

[SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]

De asemenea, activitatea desfurat de auditor n scopul formrii unei opinii

[SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]

Necompensarea - Valorile elementelor ce reprezint active nu pot fi

[SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]

persoanele juridice, altele decat cele de mai sus, care beneficiaza de

[SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]

1.3. PROFESIA DE AUDITOR FINANCIAR - CADRU DE REFERINTA NATIONAL SI

[SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]

IFAC protejeaz interesul public prin dezvoltarea, promovarea i

[SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]

"Misiunea Camerei Auditorilor Financiari din Romania ("CAFR") este de a

Acordarea calitatii de auditor

diferite pentru persoanele fizice si

[SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]

societatile de audit financiar

[SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]

pentru desfasurarea activitatii de

prin promovarea interviului-test

Auditorii financiari, membri ai CAFR, pot desfasura urmatoarele activitati

[SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]

Calitatea serviciilor obinute de la un auditor financiar trebuie s fie realizate

Serviciile de audit trebuie sa

Beneficiarii misiunilor de audit isi

Clientii isi pot identifica si

Misiunea pe care auditorul o are impune o categorie de

interes public si asumarea raspunderilor

integritate si conduita profesionala

competen profesional i atenia cuvenit

[SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]

Pentru a asigura cel mai nalt nivel de performan, dar i ncrederea

[SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]

serviciilor profesionale au impact asupra bunstrii economice prin actul de

[SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]

[SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]

angajamentului. Un membru implicat n practica public nu va presta nici un

[SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]

Nu, independenta firmei de consultanta nu este afectata, cu

[SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]

Din cele prezentate rezult c managementului i revine ntreaga

[SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]

Auditorul trebuie s-i formuleze o opinie motivat, urmare a

[SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]

Aplicatia I. Sotia unui auditor face parte din consiliul de administratie al

[SCOPUL SI PRINCIPIILE AUDITULUI FINANCIAR]

Aplicatia I. Pornind de la studiul individual al bibliografiei Unitatii de invatare

Aplicatia II. Sunteti auditor in cadrul unei echipe de audit ce opereaza un

PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA

1. Arens A si colectivul, Audit. O abordare integrat, Ed. ARC, Ediia a 8-a,

MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

Planificarea reprezinta o strategie generala si o abordare detaliata in

MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

Planificarea presupune parcurgerea urmatoarelor

2.Obtinerea informatiilor de context

3.Informatii despre obligatiile juridice ale clientului