FISCALITATE – partea a II-a

Unitatea de învăţare 4.
IMPOZITUL PE VENIT

Cuprins
4.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare
4.2. Impozitul pe venit – caracterizare generală
4.3 Veniturile din salarii
4.3.1. Aplicaţii rezolvate
4.3.2. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor
4.4 Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor
4.4.1. Aplicaţii rezolvate
4.4.2. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor
4.5. Venituri din pensii
4.5.1. Aplicații rezolvate
4.5.2 Teste de autoevaluare a cunoștințelor
4.6. Venituri din premii și jocuri de noroc
4.6.1. Aplicații rezolvate
4.6.2 Teste de autoevaluare a cunoștințelor
4.7. Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal
4.7.1. Aplicații rezolvate
4.7.2 Teste de autoevaluare a cunoștințelor

1
 4.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare

Cuvinte cheie: contribuabil, categorii de venituri supuse impozitului pe venit, cheltuieli deductibile, cheltuieli
nedeductibile, venituri impozabile, venituri neimpozabile, cotă forfetară, sistem de plăţi anticipate, sistem real
de impunere, declaraţii de impunere, dobânzi și penalități de întârziere la plata impozitului pe venit.

Competenţele unităţii de învăţare: După parcurgerea unităţii, studentul va fi capabil să:

➢ identifice persoanele încadrate în noţiunea de contribuabil;
➢ recunoască categoriile de venituri pentru care se datorează impozit;
➢ facă distincţie între diferitele tipuri de venituri (venituri impozabile / venituri neimpozabile) şi
cheltuieli (cheltuieli deductibile / cheltuieli nedeductibile);
➢ definească cotele forfetare şi modalitatea lor de aplicare;
➢ determine impozitul datorat pe fiecare tip de venit cuprins în unitatea de învăţare;
➢ distingă între impunerea pe baza plăţilor anticipate şi impunerea în sistem real;
➢ cunoască declaraţiile ce trebuie întocmite pentru plata impozitului pe venit, termenele de
depunere a acestora şi dobânzile suportate în cazul întârzierii plăţii impozitului pe venit datorat.

4.2. Impozitul pe venit – caracterizare generală

Contribuabilii sunt:
➢ persoanele fizice rezidente;
➢ persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu
permanent în România;
➢ persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România.

Categoriile de venituri supuse impozitul pe venit sunt:

➢ venituri din activităţi independente;
➢ venituri din salarii;
➢ venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
➢ venituri din investiţii;
➢ venituri din pensii;
➢ venituri din activităţi agricole;
➢ venituri din premii şi din jocuri de noroc;
➢ venituri din transferul proprietăţilor imobiliare;
➢ venituri din alte surse
2
Dintre veniturile neimpozabile reţinem:
➢ ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din bugetul de
stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte
fonduri publice în conformitate cu Codul Fiscal;
➢ indemnizaţiile pentru risc maternal, maternitate, creşterea copilului şi îngrijirea copilului bolnav;
➢ sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum şi orice
alte drepturi, cu excepţia câştigurilor primite de la societăţile de asigurări ca urmare a contractului
de asigurare încheiat între părţi, cu ocazia tragerilor de amortizare;
➢ pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, sumele fixe pentru îngrijirea
pensionarilor care au fost încadraţi în gradul I de invaliditate, precum şi pensiile, altele decât
pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurări sociale,
inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat;
➢ sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau mecenat;
➢ drepturile în bani şi în natură primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studenţii şi
elevii unităţilor de învăţământ din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă
naţională în conformitate cu Codul Fiscal; etc.

Perioada impozabilă este anul fiscal, care în România, corespunde anului calendaristic, iar cota de
impunere este de 10% şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare
categorie de venit supus impozitului, excepţir făcând veniturile din înstrăinarea proprietăţilor imobiliare din
patrimoniul personal şi veniturile din jocuri de noroc..

4.3. Venituri din salarii

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană
fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut
de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă,
inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.
Sunt asimilate salariilor o serie de venituri şi avantaje expres menţionate în Codul Fiscal (art.76).
Nu sunt asimilate salariului venituri precum:
➢ ajutoarele cu caracter social, cadouri şi alte sume acordate salariaţilor (art.76, alin 4);
➢ contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii îşi au
domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar,
pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;

3
 ➢ sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare a indemnizaţiei
primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul
serviciului;
➢ costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate
în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu, etc.

Începând cu 1 ianuarie 2018 deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit
lunar brut de până la 1950 lei inclusiv, astfel:
▪ pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere - 510 lei;
▪ pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere - 670 lei;
▪ pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere - 830 lei;
▪ pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere - 990 lei;
▪ pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere - 1310 lei.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1951 lei şi 3600 lei
deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă
deducerea personală.

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se reţine la sursă
de către plătitorii de venituri.

Impozitul lunar se determină astfel:

a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinate ca
diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii
aferente unei luni, şi următoarele:
- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
- cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;
- contribuţiile la fondurile de pensii facultative, suportate de angajat, astfel încât la nivelul anului să nu se
depăşească echivalentul în lei a 400 euro;
- primele de asigurare voluntară de sănătate, suportate de angajat, astfel încât la nivelul anului să nu se
depăşească echivalentul în lei a 400 euro

b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinate
ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

4
 Baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale individuale obligatorii o reprezintă câştigul brut realizat
din activităţile dependente, în ţară şi în străinătate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice
internaţionale la care România este parte.
Mențiune În baza de calcul a contribuțiilor sociale nu intră veniturile menționate expres prin
prevederile Codului Fiscal.
Începând cu 1 ianuarie 2018 cotele contribuțiilor sociale individuale sunt stabilite prin reglementările
în vigoare astfel:
a) cota contribuției de asigurări sociale 25%;
b) cota contribuției de asigurări sociale de sănătate 10%;

Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul

aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat
până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri. Prin excepție de la
regula mai sus menționată, există o serie de contribuabili pentru care virarea impozitului calculat și reținut la
data efectuării plății acestor venituri se face pâna la data de 25, inclusiv, a lunii următoare trimestrului pentru
care se datorează (de exemplu: persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit care, în anul anterior, au
înregistrat venituri totale de până la 100.000 euro şi au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv;
persoanele juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care, în anul anterior, au avut un
număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv, etc)
Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru
fiecare contribuabil și să-i elibereze acestuia, la cerere, un document (care nu reprezintă un formular tipizat)
care să cuprindă cel puţin informaţii privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul realizat în
cursul anului, deducerile personale acordate, impozitul calculat şi reţinut.

4.3.1. Aplicaţii rezolvate

1. Alexandra Ionescu este angajată cu normă întreagă la SC LALEAUA SA (ce are ca obiect
principal de activitate „Activităţi de testări şi analize tehnice”) din 15 ianuarie 2018, pe post de inginer - șef,
având un salariu de bază brut de 4.820 lei. Pe lângă salariul de bază, doamna Ionescu mai beneficiază lunar
şi de un spor de vechime de 15% din salariul de bază. În luna noiembrie, ca urmare a identificării unor
substanțe importante în domeniul tehnic, doamna Ionescu primește o recompensă în valoare de 2.700 lei.
Doamna Ionescu are 2 copii – Vlad, în vârstă de 5 ani și Ioana, în vârstă de 12 ani. Determinați cuantumul
impozitului pe salarii în luna noiembrie anul curent.

5
 Rezolvare

Venit brut = 4.820 + 15% × 4.820 + 2.700 = 8.243 lei

- CAS = 25% × 8.243 = 2061 lei
- CASS = 10% × 8.243 = 824 lei
= Venit net = 8.243 – 2061 – 824 = 5.358 lei
- DP = 0, nu beneficiază de DPB pentru că Venitul brut depășeste valoarea de 3.600 lei
= Venit impozabil = 5.358 lei
Impozitul pe venit = 10% × 5.358 = 536 lei

2. Iordache Mihaela este angajață cu normă întreagă la SC ALBINUTZA SA, societate comercială
cu sediul social în comuna Bragadiru și obține lunar, în conformitate cu prevederile contractului de muncă, un
salariu de bază brut de 2.500 lei, un spor de vechime de 900 lei și 3 kg de miere la un preț de 11 lei/kg (preț
inclusiv TVA). În luna iunie 2018 cu ocazia zilei copilului angajatorul a oferit tuturor angajaților cadouri
pentru copiii minori ai acestora, astfel doamna Iordache a primit, pentru cei 2 copii minori – Mihai și Adela,
dulciuri și bilete la Teatrul de păpuși în valoare totală de 400 lei. Angajatorul oferă salariaților și tichete de
masă în valoare de 9 lei/tichet, iar în luna iunie doamna Iordache a beneficiat de 20 de tichete de masă. Doamna
Iordache mai are un copil major – Iulian, care este student în București, și obține lunar o bursă de studii de
230 lei.
Determinați cuantumul impozitul pe salarii aferent lunii iunie a anului 2018.

Rezolvare
Se asimilează salariului și sunt incluse și în baza de calcul a contribuțiilor produsele în natură și contravaloarea
cadourilor peste limita legală de 150 lei/persoană.
Avantaj în natură asimilat salariului = 3 × 11,16 = 33 lei
Limita cadouri 1 iunie = 2 × 150 = 300 lei,
Venit asimilat salariului din cadouri copii = 400 – 300 = 100 lei
Valoare tichete de masă = 20 × 9 = 180 lei

Toți cei 3 copii sunt considerați în întreținere

6
Venit brut = 2.500 + 900 + 33 + 100 + 180 = 3.713 lei
Baza de calcul a contribuțiilor = venit brut – contravaloare tichete de masă = 3.533 lei
- CAS = 25% x 3.533 = 883 lei lei
- CASS = 10% x 3.533 lei = 353 lei
= Venit net = venit brut – contribuții sociale individuale = 2.477 lei
- DP = 0
= Venit impozabil = 2.477 lei
Impozit = 10% × 2.477 = 248 lei

4.3.2 Teste de autoevaluare a cunoştintelor

1. Adamache Iulia este angajată cu normă întreagă a SC DICȚIONARUL SA, pe post de traducător și
obține lunar un salariu de bază brut de 4.400 lei. În luna martie 2018 cu ocazia zilei de 8 martie, angajatorul
oferă tuturor angajatelor cadouri în valoare de 100 lei/angajată. Pentru completarea veniturilor personale
doamna Adamache desfășoară încă o activitate dependentă, cu program redus, la SC TIPOGRAFIA SA, pe
post de secretară obținând un salariu brut lunar de 900 lei. Soțul doamnei Adamache este pensionar și obține
lunar un venit egal cu 900 lei, iar Mihai, băiatul soților Adamache, în vârstă de 17 ani, este elev la Liceul
Economic.
Determinați salariul net obținut de doamna Adamache la fiecare loc de muncă.

Pentru rezolvarea testelor de autoevaluare a cunoştinţelor trebuie să ne reamintim

conceptele de bază şi noţiunile specifice furnizate prin unitatea de învăţare numărul 4, subunitatea 4.3.

7
 Unitatea de învăţare 5.
TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Cuprins
5.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare
5.2. Operaţiuni impozabile
5.3. Baza impozabilă
5.4. Cotele de impozitare şi regimul deductibilităţii
5.5. Determinarea taxei pe valoarea adăugată
5.6. Aplicaţii rezolvate
5.7. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor

5.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare

Cuvinte cheie: valoare adăugată, taxă, taxa pe valoarea adăugată, operaţiuni impozabile, locul
operaţiunii, persoane impozabile, fapt generator, exigibilitate, baza de impozitare, cotele de taxă, operaţiuni
scutite, operaţiuni intracomunitare, regimul deducerilor, plătitor, suportator, pro-rată, taxa pe valoarea
adăugată colectată, taxa pe valoarea adăugată deductibilă, taxa pe valoarea adăugată de dedus.

Competenţele unităţii de învăţare: După parcurgerea unităţii, studentul va fi capabil să:

➢ identifice şi utilizeze corect noţiunile din sfera taxei pe valoarea adăugată;
➢ recunoască operaţiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei, precum şi locul livrării/prestării
acestora;
➢ identifice operaţiunile impozabile, precum şi operaţiunile scutite de taxă;
➢ recunoască faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată;
➢ determine baza de impozitare pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii, având în vedere şi
ajustările posibile ale acesteia;
➢ recunoască persoanele impozabile, cotele de impozitare şi persoanele obligate la plata taxei;
➢ recunoaşte regimul deducerilor în funcţie de tipul activităţilor desfăşurate de persoanele impozabile,
fiind capabil să determine şi să aplice corect pro-rata;
➢ descrie lucruri de bază cu privire la facturare, la declararea şi plata taxei pe valoarea adăugată.

8
 5.2. Operaţiuni impozabile

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului.

Din punct de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile în România cele care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiţii:
a) constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu
plată;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, acţionând ca atare;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economice prevăzute în
Codul Fiscal;
e) importul de bunuri efectuat în România de orice persoană, dacă locul importului este în România.

Operaţiunile impozabile pot fi:

a) operaţiuni taxabile, pentru care se aplică cotele de taxă în vigoare în Codul Fiscal;
b) operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa, dar este permisă deducerea
taxei datorate sau achitate pentru achiziţii;
c) operaţiuni scutite de taxă fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă
deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii;
d) importuri şi achiziţii intracomunitare, scutite de taxă;
e) operaţiuni prevăzute la lit. a) - c), care sunt scutite fără drept de deducere, fiind efectuate de întreprinderile
mici care aplică regimul special de scutire prevăzut în Cod, pentru care nu se datorează taxa şi nu este
permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii.

Se consideră a fi locul livrării de bunuri:

a) locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul, în cazul bunurilor care
sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumpărător sau de un terţ. Dacă locul livrării se situează în
afara teritoriului comunitar, locul livrării realizate de către importator şi locul oricărei livrări ulterioare se
consideră în statul membru de import al bunurilor, iar bunurile se consideră a fi transportate sau expediate
din statul membru de import;
b) locul unde se efectuează instalarea sau montajul, de către furnizor sau de către altă persoană în numele
furnizorului, în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau unui montaj;
c) locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziţia cumpărătorului, în cazul bunurilor care nu
sunt expediate sau transportate;
d) locul de plecare a transportului de pasageri, în cazul în care livrările de bunuri sunt efectuate la bordul unui
vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul de pasageri efectuată în interiorul Comunităţii, dacă:
9
 1. partea transportului de pasageri efectuată în interiorul Comunităţii reprezintă partea transportului,
efectuată fără nici o oprire în afara Comunităţii, între locul de plecare şi locul de sosire ale transportului
de pasageri;
2. locul de plecare a transportului de pasageri reprezintă primul punct de îmbarcare a pasagerilor în
interiorul Comunităţii, eventual după o oprire în afara Comunităţii;
3. locul de sosire a transportului de pasageri reprezintă ultimul punct de debarcare prevăzut în interiorul
Comunităţii pentru pasagerii care s-au îmbarcat în interiorul Comunităţii, eventual înainte de o oprire în
afara Comunităţii;

Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri

(1) Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri se consideră a fi locul unde se găsesc bunurile în momentul în
care se încheie expedierea sau transportul bunurilor;
(2) În cazul achiziţiei intracomunitare de bunuri, prevăzută la art. 268 alin. (3) lit. a) din Codul Fiscal, dacă
cumpărătorul îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA valabil, emis de
autorităţile unui stat membru, altul decât cel în care are loc achiziţia intracomunitară, locul respectivei
achiziţii intracomunitare se consideră în statul membru care a emis codul de înregistrare în scopuri de
TVA. Aceste precizări nu sunt valabile în cazul în care cumpărătorul face dovada că achiziţia
intracomunitară a fost supusă la plata taxei pe valoarea adăugată în statul membru în care are loc achiziţia
intracomunitară;
(3) Dacă o achiziţie intracomunitară a fost supusă la plata taxei în alt stat membru, conform punctului (1), şi
în România, conform punctului (2), baza de impozitare se reduce în mod corespunzător în România.

5.3. Baza de impozitare

Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o manieră independentă şi
indiferent de loc, activităţi economice (activităţile producătorilor comercianţilor sau prestatorilor de servicii,
inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora, precum şi
exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate),
oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi.

Faptul generator reprezintă faptul prin care sunt realizate condiţiile legale necesare pentru
exigibilitatea taxei.

Exigibilitatea taxei reprezintă data la care autoritatea fiscală devine îndreptăţită, în baza legii, să
solicite plata de către persoanele obligate la plata taxei, chiar dacă plata acestei taxe poate fi amânată.
În general, exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.
10
 Prin excepție, exigibilitatea taxei intervine:
a) la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator;
b) la data la care se încasează avansul, pentru plăţile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul
generator. Avansurile reprezintă plata parţială sau integrală a contravalorii bunurilor şi serviciilor, efectuată
înainte de data livrării ori prestării acestora;
c) la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate prin mașini
automate de vânzare, de jocuri sau alte mașini similare;
d) la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, în cazul
persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare.
Sistemul TVA la încasare se aplică:
• în cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA, care au sediul activităţii economice în
România şi a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent nu depăşeşte plafonul de 2.250.000
lei. Persoana impozabilă care în anul precedent nu a aplicat sistemul TVA la încasare, dar a cărei cifra
de afaceri pentru anul respectiv este inferioară plafonului de 2.250.000 lei și care optează pentru
aplicarea sistemului de TVA la încasare, aplică sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a celei
de-a doua perioade fiscale din anul următor celui în care nu a depăşit plafonul.
Cifra de afaceri pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei este constituită din valoarea totală a livrărilor
de bunuri şi a prestărilor de servicii taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere, precum şi a operaţiunilor
rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate,
realizate în cursul unui an calendaristic;
• în cazul persoanelor impozabile, care au sediul activităţii economice în România, care se înregistrează
în scopuri de TVA în cursul anului calendaristic curent și care optează pentru aplicarea sistemului de
TVA la încasare, începând cu data înregistrării în scopuri de TVA.
Persoana impozabilă care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare este obligată să aplice
sistemul respectiv cel puţin până la sfârşitul anului calendaristic în care a optat pentru aplicarea sistemului, cu
excepţia situaţiei în care în cursul aceluiaşi an cifra de afaceri depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei, caz în care
sistemul se aplică până la sfârşitul perioadei fiscale următoare celei în care plafonul a fost depăşit. Dacă în
primul an de aplicare a sistemului TVA la încasare persoana impozabilă nu depăşeşte plafonul de 2.250.000
lei, poate aplica sistemul TVA la încasare până la sfârşitul perioadei fiscale următoare celei în care plafonul
de 2.250.000 lei, calculat pentru fiecare an calendaristic în parte, a fost depăşit pe parcursul unui an
calendaristic. Orice persoană impozabilă care a optat pentru aplicarea sistemului TVA la încasare şi care nu
depăşeşte în cursul unui an plafonul de 2.250.000 lei poate renunţa la aplicarea sistemului respectiv oricând
în cursul anului, prin depunerea unei notificări la organul fiscal competent între data de 1 şi 25 ale lunii, cu
excepţia primului an în care a optat pentru aplicarea sistemului. Radierea persoanei respective din Registrul
persoanelor care aplică sistemul TVA la încasare se operează de organele fiscale competente începând cu
prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care a fost depusă notificarea.
11
 Exigibilitatea plăţii taxei reprezintă data la care o persoană are obligaţia de a plăti taxa la bugetul
statului. Această dată determină şi momentul de la care se datorează majorări de întârziere pentru neplata
taxei.
Orice persoană trebuie să achite taxa de plată organelor fiscale până la data la care are obligaţia
depunerii unuia dintre deconturile sau declaraţiile (Decont de taxă, Decont special de taxă, Declaraţia vamală
de import, etc.) prevăzute de Codul Fiscal.

Baza de impozitare reprezintă contravaloarea unei livrări de bunuri sau prestări de servicii impozabile,
a unui import impozabil sau a unei achiziţii intracomunitare impozabile.

Baza de impozitare cuprinde următoarele: impozitele şi taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu
excepţia taxei pe valoarea adăugată; cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare,
transport şi asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului.

Baza de impozitare nu cuprinde următoarele: rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri
de preţ, acordate de furnizori direct clienţilor la data exigibilităţii taxei; sumele reprezentând daune-interese,
stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, penalizările şi orice alte sume solicitate pentru
neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale, dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele
negociate; dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăţi cu întârziere; valoarea ambalajelor
care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără facturare, etc.

Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vamă a bunurilor, stabilită conform
legislaţiei vamale în vigoare, la care se adaugă orice taxe, impozite, comisioane şi alte taxe datorate în afara
României, precum şi cele datorate ca urmare a importului bunurilor în România, cu excepţia taxei pe valoarea
adăugată care urmează a fi percepută.
Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele şi cheltuielile de ambalare,
transport şi asigurare, care intervin până la primul loc de destinaţie a bunurilor în România, în măsura în care
aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare stabilită anterior.
Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprimă în valută,
cursul de schimb valutar se stabileşte conform prevederilor comunitare care reglementează calculul valorii în
vamă.

5.4. Cotele de impozitare şi regimul deductibilităţii

Cota standard este de 19% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care
nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse.
12
 Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau
livrări de bunuri: livrarea de proteze și accesorii ale acestora, așa cum sunt ele definite de legislația specifică;
livrarea de produse ortopedice, livrarea de medicamente de uz uman și veterinar; livrarea de alimente destinate
consumului uman și animal, livrarea de băuturi, excepție băuturile alcoolice, livrarea de animale și păsări vii
domestice, semințe, plante, etc.

Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele livrări și prestări de
servicii: manuale școlare, cărți, ziare și reviste, excepție fac cele destinate exclusiv publicității; serviciile
constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de
arhitectură, grădini zoologice și botanice, livrarea locuințelor, ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului
pe care sunt construite, cazarea în cadrul sectorului hotelier , prestarea de servicii de restaurant şi catering,
etc
Printre operaţiunile scutite de taxă cu drept de deducere se numără:
1. exporturile şi alte operaţiuni similare;
2. livrările intracomunitare;
3. transportul internaţional şi intracomunitar.
Dintre operaţiunile scutite de taxă fără drept de deducere enumerăm:
▪ spitalizarea, îngrijirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea, desfăşurate de unităţi
autorizate pentru astfel de activităţi, indiferent de forma de organizare;
▪ prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi şi tehnicieni dentari,
precum şi livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi şi de tehnicieni dentari;
▪ livrările de organe, sânge şi lapte, de provenienţă umană;
▪ activitatea de învăţământ prevăzută în Legea învăţământului;
▪ prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi a tinerilor, efectuate
de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social;
▪ activităţile specifice posturilor publice de radio şi televiziune, altele decât activităţile de natură
comercială;
▪ serviciile publice poştale, precum şi livrarea de bunuri aferentă acestora.

13
 5.5. Determinarea taxei pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată se determină prin aplicarea cotei de impunere asupra bazei de calcul
(valoarea adăugată).
Persoana impozabilă care realizează sau urmează să realizeze atât operaţiuni care dau drept de
deducere, cât şi operaţiuni care nu dau drept de deducere este denumită persoană impozabilă cu regim mixt.
Acestea determină TVA de dedus pe baza pro-ratei.
Persoana care realizează atât operaţiuni pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă, cât şi
operaţiuni pentru care are calitatea de persoană impozabilă este denumită persoană parţial impozabilă.
Dacă persoana parţial impozabilă desfăşoară activităţi în calitate de persoană impozabilă, din care
rezultă atât operaţiuni cu drept de deducere, cât şi operaţiuni fără drept de deducere, este considerată persoană
impozabilă cu regim mixt pentru respectivele activităţi.

Pro-rata se determină ca raport între:

a) suma totală, fără taxă, dar cuprinzând subvenţiile legate direct de preţ, a operaţiunilor constând în livrări de
bunuri şi prestări de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numărător; şi
b) suma totală, fără taxă, a operaţiunilor prevăzute la lit. a) şi a operaţiunilor constând în livrări de bunuri şi
prestări de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite
de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate în scopul finanţării operaţiunilor scutite fără drept de
deducere sau operaţiunilor care nu se află în sfera de aplicare a taxei.
Pro-rata definitivă se determină anual, iar calculul acesteia include toate operaţiunile pentru care
exigibilitatea taxei ia naştere în timpul anului calendaristic respectiv. Pro-rata definitivă se determină
procentual şi se rotunjeşte până la cifra unităţilor imediat următoare. La decontul de taxă se anexează un
document care prezintă metoda de calcul al pro-ratei definitive.
Pro-rata aplicabilă provizoriu pentru un an este pro-rata definitivă determinată pentru anul precedent,
sau pro-rata estimată pe baza operaţiunilor prevăzute a fi realizate în anul calendaristic curent, în cazul
persoanelor impozabile pentru care ponderea operaţiunilor cu drept de deducere în totalul operaţiunilor se
modifică în anul curent faţă de anul precedent.
Persoanele impozabile trebuie să comunice organului fiscal competent, la începutul fiecărui an fiscal,
cel mai târziu până la data de 25 ianuarie inclusiv, pro-rata provizorie care va fi aplicată în anul respectiv,
precum şi modul de determinare a acesteia.
În cazul unei persoane impozabile nou-înregistrate, pro-rata aplicabilă provizoriu este pro-rata estimată
pe baza operaţiunilor preconizate a fi realizate în timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicată
cel mai târziu până la data la care persoana impozabilă trebuie să depună primul său decont de taxă.
Taxa de dedus într-un an calendaristic se determină, provizoriu, prin înmulţirea valorii taxei
deductibile pentru fiecare perioadă fiscală din acel an calendaristic cu pro-rata provizorie determinată pentru
14
anul respectiv. Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculează definitiv prin înmulţirea sumei totale a
taxei deductibile din anul calendaristic respectiv cu pro-rata definitivă determinată pentru anul respectiv.
La sfârşitul anului, persoanele impozabile cu regim mixt trebuie să ajusteze taxa dedusă provizoriu
astfel:
a) din taxa de dedus determinată definitiv se scade taxa dedusă într-un an determinată provizoriu;
b) rezultatul diferenţei de la lit. a), în plus sau în minus după caz, se înscrie în rândul de regularizări
din decontul de taxă aferent ultimei perioade fiscale a anului, sau în decontul de taxă aferent ultimei
perioade fiscale a persoanei impozabile, în cazul anulării înregistrării acesteia.

5.6. Aplicaţii rezolvate

1. Societatea ”GRĂDINA” S.A. înregistrată în scopuri de TVA vă pune la dispoziție următoarele

informații cu privire la operaţiunile efectuate în luna martie:
- livrează pe data de 10 martie către societatea ”GOSPODARUL” S.A. 1.000 ghivece cu flori la un preț
negociat de 3 lei/ghiveci (prețul negociat este un preț exclusiv TVA). Ghivecele sunt ambalate în cutii de
carton a câte 20 de ghivece/cutie. Ambalajele sunt facturate clientului la valoarea de 1 leu/cutie (valoarea
exclusiv TVA).
- în momentul întocmirii facturii societatea GRĂDINA acordă clientului, societatea GOSPODARUL, o
reducere de 10% din valoarea totală a facturii, exclusiv TVA;
- livrează pe data 15 martie către persoane fizice 1.500 ghivece de flori la un preț cu amănuntul de 5 lei/ghiveci
(prețul cu amănuntul este un preț inclusiv TVA).
Societatea GOSPODARUL vă comunică următoarele:
- toate produsele sunt comercializate prin magazinele proprii;
- societatea vinde către populaţie ghivicele de flori la un preţ cu amănuntul de 12 lei/bucată;

Mențiune: TVA = 19%, nici una dintre firme nu aplică sistemul de TVA la încasare.
Cerințe:
a) determinați TVA colectată de către societatea GRĂDINA pentru cele două tranzacții aferente lunii martie;
b) determinați TVA deductibilă și TVA colectată de către societatea GOSPODARUL;
c) determinați TVA de plată/suma negativă a taxei aferentă operaţiunilor efectuate de către societatea
GOSPODARUL în luna martie;

15
 Rezolvare

a) TVA c = 19% x BAZA = 19% x (2.745 + 6.302,52) = 1.719,03 lei (1.719 lei)

10 III: BAZA = (1.000 x 3 + 1.000/20 x 1) x (100%-10%) = 2.745 lei

15 III: BAZA = 1.500 x 5/ 1,19 = 6.302,52 lei (preţul cu amănuntul conţine TVA)
BAZA = 9.047,52 lei

b) TVAd (GOSPODARUL) = TVAc (GRĂDINA) = 2.745 x 19% = 470 lei lei (aferent tranzacţiei din 10
martie)

TVAc = 19/119 x (1.000 x 12) = 1.916 lei

c) TVA de plată = TVAc – TVAd = 1.916 – 470 = 1.446 lei

2. Societatea ”OGLINDA”S.A. înregistrată în scopuri de TVA activează în domeniul farmaceutic,

comercializând atât produse medicamentoase de uz uman cât și produse de natură cosmetică. Societatea vă
pune la dispoziție următoarele informații cu privire la operațiunile realizate în luna aprilie:
- a livrat pe piața internă către clienți persoane juridice înregistrați în scopuri de TVA, produse cosmetice în
valoare de 320.700 lei (exclusiv TVA);
- a achiziționat de la ”ANTIBIOTICE” S.A. medicamente de uz uman în valoare de 890.000 lei (exclusiv
TVA);
- a vândut pe piața internă către consumatorii finali, produse medicamentoase, încasând 568.730 lei (inclusiv
TVA);
- a vândut pe piața internă către consumatorii finali, produse cosmetice, încasând 125.890 lei (inclusiv TVA);
- a achiziționat de la societatea ”LABORATORUL DE FRUMUSEȚE” S.A., societate înregistrată în scopuri
de TVA, produse cosmetice în valoare de 900.700 lei (exclusiv TVA).
Mențiune: TVA 9% pentru produsele medicamentoase de uz uman și TVA 19% pentru produsele cosmetice.
Nici una dintre firme nu aplică sistemul de TVA la încasare
Cerințe:
a) determinați TVA colectată (TVAc) de către societatea OGLINDA în luna aprilie;

16
 b) determinați TVA deductibilă (TVAd) de către societatea OGLINDA în luna aprilie;
c) determinați TVA de plată (în cazul în care TVAc > TVAd) sau suma negativă a TVA (în cazul în care
TVAc < TVAd) în luna aprilie

Rezolvare

a) TVAc = 19% x 320.700 + 568.730 x 0,09/1,09 + 125.890 x 0,19/1,19 =127.992,44 lei

b) TVAd = 9% x 890.000 + 19% x 900.700 = 251.233 lei
c) TVAc < TVAd => Suma negativă a taxei = 251.233 – 127.992 = 123.241 lei

3. O societate comercială se înființează pe data de 15 aprilie a.c, estimând că va realiza o cifră de

afaceri redusă și ca urmare nu se înregistrează în scop de TVA, optând pentru regimul special aplicabil micilor
întreprinderi (art.310). La sfârșitul anului se constată că cifra de afaceri a fost de 91.000 lei. Mai poate fi
considerată societatea comercială neplătitoare de TVA la finele anului?

Rezolvare
Art. 310 – plafonul anual este egal cu echivalentul în lei a 65.000 euro, determinat la cursul de schimb de la
data aderării României la Uniune Europeană – 220.000 lei. Dacă, cifra de afaceri realizată este sub nivelul
acestui plafon atunci se menține regimul special, în caz contrar (cifră de afaceri egală sau mai mare decât
plafonul) agentul economic trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA în termen de 10 zile de la data atingerii
sau depășirii plafonului și iese de sub regimul special aplicat întreprinderilor mici. (data atingerii sau depășirii
plafonului se consideră a fi 1 a lunii următoare celei în care plafonul a fost atins sau depășit)
Astfel, pentru perioada de activitate (aprilie – decembrie) plafonul cifrei de afaceri până la care societatea
poate beneficia de regimul special = 220.000 * 9/12 = 165.000 lei. Acest nivel este peste nivelul cifrei de
afaceri înregistrată, aşadar societatea poate rămâne în continuare sub regimul special aplicabil întreprinderilor
mici.

5.7. Teste de autoevaluare a cunoştintelor

17
1. Un operator economic, înregistrat ca plătitor de TVA, a realizat în luna aprilie următoarele operaţiuni:
- a achiziţionat de pe piața internă materii prime în sumă de 27.000 lei;
- în luna ianuarie a achiziționat de pe piața internă bunuri în valoare de 10.000 lei – valoare factură fără
TVA, iar în luna curentă primește un rabat de natura comercială de 7%, rabat aplicat la valoarea facturată
exclusiv TVA, pentru bunurile achiziţionate;
- a vândut pe piaţa internă bunuri în sumă de 33.000 lei şi în momentul întocmirii facturii a acordat o
reducere de 10% la valoarea facturată, exlusiv TVA;
- a prestat servicii pe piața internă în sumă de 17.000 lei.
Menţiune: Toate valorile sunt exclusiv TVA.
Determinaţi TVA deductibilă, TVA colectată, precum şi TVA de plată sau suma negativa a taxei. Notă: se
ignoră potențialul impact al TVA la încasare

2. Societatea comercială BĂUTORUL S.A. înregistrată ca plătitoare de TVA realizează în luna mai
următoarele operațiuni:
- achiziționează de pe piața internă 1.400 borcane cu compot la un preț de vânzare cu amănuntul de 12 lei/
borcan;
- achiziționază de pe piața internă 2.000 sticle cu suc natural la un preț negociat de 3 lei/ sticla;
- prestează servicii de cazare în regim hotelier, în urma cărora încasează 35.000 lei, inclusiv TVA.
Determinați TVA deductibilă, TVA colectată, TVA de plată sau suma negativă a TVA.
Notă: se ignoră potențialul impact al TVA la încasare. Cota TVA 9%

Pentru rezolvarea testelor de autoevaluare a cunoştinţelor trebuie să ne reamintim

conceptele de bază şi noţiunile specifice furnizate prin unitatea de învăţare numărul 5.

18
 Unitatea de învăţare 6.
ACCIZELE

Cuprins
6.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare
6.2. Accizele armonizate – concepte de bază
6.3. Scutirile şi termenele de plată pentru accizele armonizate
6.4. Aplicaţii rezolvate
6.5. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor

6.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare

Cuvinte cheie: contribuabil, antrepozitar, antrepozit fiscal, produs accizabil, regim suspensiv, import de
produse accizabile, acciză armonizată, declaraţie de impunere, termene de plată a accizelor.

Competenţele unităţii de învăţare: După parcurgerea unităţii, studentul va fi capabil să:

➢ enumere produsele supuse accizelor armonizate şi cuantumul accizei datorate pe fiecare tip de
produs;
➢ identifice momentul în care contribuabilul datorează acciza, respectiv, momentul în care aceasta
devine exigibilă;
➢ identifice termenele legale de plată a accizei şi cheltuielile accesorii datorate pentru neplata la timp
a acesteia;
➢ determine cuantumul accizelor datorate bugetului, în diferite situații.

6.2. Accizele armonizate - concepte de bază

Accizele armonizate, denumite în continuare accize, sunt taxe speciale percepute direct sau indirect
asupra consumului următoarelor produse:
▪ alcool şi băuturi alcoolice (bere; vinuri; băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri; produse
intermediare; alcool etilic)
▪ tutun prelucrat (ţigarete; ţigări şi ţigări de foi; tutun de fumat);

19
 ▪ produse energetice şi electricitate (benzină cu plumb; benzină fără plumb; motorină; păcură; gaz petrol
lichefiat; gaz natural; petrol lampant; cărbune și cocs; energie electrică).

Produsele accizabile sunt supuse accizelor la momentul:

▪ producerii acestora, inclusiv, acolo unde este cazul, la momentul extracţiei acestora, pe
teritoriul Comunităţii;
▪ importului acestora pe teritoriul Comunităţii.
Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum şi în statul membru în care se face
eliberarea pentru consum.
Eliberarea pentru consum reprezintă:
➢ ieşirea produselor accizabile dintr-un regim suspensiv de accize;
➢ deţinerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru care accizele
nu au fost percepute în conformitate cu dispoziţiile legale;
➢ producerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize;
➢ importul de produse accizabile, cu excepţia cazului în care produsele accizabile sunt plasate,
imediat după import, în regim suspensiv de accize;
➢ utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât ca materie primă;
➢ deţinerea în scopuri comerciale de către un comerciant de produse accizabile, care au fost
eliberate în consum în alt stat membru sau au fost importate în alt stat membru şi pentru care
accizele nu au fost percepute în România.
Nu este considerată eliberare pentru consum:
• mişcarea produselor accizabile dintr-un antrepozit fiscal către:
➢ un alt antrepozit fiscal din România sau alt stat membru;
➢ un destinatar înregistrat în alt stat membru;
➢ o ţară din afara teritoriului comunitar;
• distrugerea totală sau pierderea iremediabilă a produselor accizabile aflate sub regim suspensiv de
accize, dintr-o cauză ce ţine de natura produselor, ca urmare a unui caz fortuit ori de forţă majoră sau
ca o consecinţă a autorizării de către autoritatea competentă.

În cazul accizelor care au devenit exigibile, persoanele plătitoare pot fi:

1. antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau orice altă persoană care eliberează produsele
accizabile din regimul suspensiv de accize ori în numele căreia se efectuează această eliberare şi, în cazul
ieşirii neregulamentare din antrepozitul fiscal, orice altă persoană care a participat la această ieşire;
2. antrepozitarul autorizat, expeditorul înregistrat sau orice altă persoană care a garantat plata accizelor
în conformitate cu prevederile legale, precum şi orice persoană care a participat la ieşirea neregulamentară şi

20
care avea cunoştinţă sau care ar fi trebuit să aibă cunoştinţă în mod normal de caracterul neregulamentar al
acestei ieşiri;
3. persoana care deţine produsele accizabile sau orice altă persoană implicată în deţinerea acestora;
4. persoana care produce produsele accizabile sau, în cazul unei produceri neregulamentare, orice altă
persoană implicată în producerea acestora;
5. persoana care declară produsele accizabile sau în numele căreia produsele sunt declarate în
momentul importului ori, în cazul unui import neregulamentar, orice altă persoană implicată în importul
acestora.

Determinarea valorii totale a accizelor datorate bugetului de stat se face plecând de la acciza unitară
prevăzută în Codul fiscal pentru fiecare categorie de produse accizabile. Un caracter aparte prezintă modul de
determinare a accizelor la țigarete.
Astfel, pentru ţigarete, acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică şi acciza ad-valorem. Acciza
specifică este exprimată în lei/1.000 țigarete și acciza ad-valorem se determină prin aplicarea procentului legal
asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum
Preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul se stabileşte până pe data de 15 februarie a fiecărui an, pe
baza datelor privind cantităţile totale de ţigarete eliberate pentru consum în cursul anului calendaristic
precedent şi va fi publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice în termen de 15 de zile de la data
stabilirii. Acciza specifică se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice care se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I, cu cel puţin 30 de zile înainte de intrarea în vigoare a nivelului accizei totale.
Acciza datorată nu poate fi mai mică decât nivelul accizei minime exprimate în lei/1.000 de ţigarete care este
de 97% din nivelul accizei totale prevăzut în legislație

În continuare sunt prezentate modalitățile de determinare a accizelor pe tipuri de produse:

a) pentru bere:
A = C x K x Q,
unde:
A = cuantumul accizei
C = numărul de grade Plato
K = acciza unitară, prevăzută de legislație
Q = cantitatea în hectolitri

b) pentru vinuri spumoase, băuturi fermentate spumoase şi produse intermediare:

A = K x Q,
unde:
A = cuantumul accizei
K = acciza unitară de legislație
Q = cantitatea în hectolitri

c) pentru alcool etilic:

A = (C x K x Q) / 100,
21
unde:
A = cuantumul accizei
C = concentraţia alcoolică exprimată în procente de volum
K = acciza specifică, în funcţie de capacitatea de producţie anuală, prevăzută in Codul fiscal
Q = cantitatea în hectolitri

d) pentru ţigarete:
Total acciza = A1 + A2,
în care:
A1 = acciza specifică
A2 = acciza ad valorem
A1 = K1 x Q1
A2 = K2 x PA x Q2,
unde:
K1 = acciza specifică prevăzută in Codul fiscal
K2 = acciza ad valorem prevăzută in Codul fiscal
PA = preţul maxim de vânzare cu amănuntul
Q1 = cantitatea exprimată în unităţi de 1.000 buc. țigarete
Q2 = numărul de pachete de ţigarete aferente lui Q1

e) pentru ţigări, şi ţigări de foi:

A=QxK,
unde:
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea exprimată în unităţi de 1.000 buc. Ţigări
K = acciza unitară prevăzută in Codul fiscal

f) pentru tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete şi pentru alte tutunuri de fumat:
A = Q x K,
unde:
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea în kg
K = acciza unitară prevăzută in Codul fiscal

g) pentru produse energetice:

A = Q x K,
unde:
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea exprimată în tone, 1.000 litri sau gigajouli
K = acciza unitară prevăzută la nr. crt. 10-17 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal
Pentru gazul natural, determinarea conţinutului de energie furnizată se face în conformitate cu Regulamentul de
măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate angro, aprobat prin decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale
de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale.

h) pentru electricitate:
A = Q x K,
unde:
A = cuantumul accizei
Q = cantitatea de energie electrică activă exprimată în MWh
K = acciza unitară prevăzută la nr. crt. 18 din anexa nr. 1 la titlul VII Codul fiscal

22
 6.3 Scutirile şi termenele de plată a accizelor armonizate

Produsele accizabile scutite de plata accizelor cuprind:

▪ produsele accizabile furnizate de magazinele duty-free, transportate în bagajul personal al
călătorilor care se deplasează pe cale aeriană sau maritimă către un teritoriu terţ ori către o ţară
terţă;
▪ produsele furnizate la bordul unei aeronave sau al unei nave pe parcursul călătoriei pe cale
aeriană ori maritimă către un teritoriu terţ sau către o ţară terţă;
▪ produsele care sunt destinate utilizării:
- în contextul relaţiilor diplomatice sau consulare;
- de către organizaţiile internaţionale recunoscute ca atare de autorităţile publice din România şi de către
membrii acestor organizaţii, în limitele şi în condiţiile stabilite prin convenţiile internaţionale privind
instituirea acestor organizaţii sau prin acordurile de sediu;
- de către forţele armate ale oricărui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord, altul decât România,
pentru uzul forţelor armate în cauză, pentru personalul civil însoţitor sau pentru aprovizionarea
popotelor ori a cantinelor acestora;
- pentru consum în cadrul unui acord încheiat cu ţări terţe sau cu organizaţii internaţionale, cu condiţia
ca acordul în cauză să fie permis ori autorizat în ceea ce priveşte scutirea de la plata taxei pe valoarea
adăugată.

Termenul de plată a accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care accizele
devin exigibile, cu anumite excepţii, şi anume
- în cazul furnizorilor autorizaţi de energie electrică sau de gaz natural, termenul de plată a accizelor este data
de 25 a lunii următoare celei în care a avut loc facturarea către consumatorul final,
- în cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat într-un regim suspensiv momentul plăţii
accizelor este momentul înregistrării declaraţiei vamale de import.

6.4. Aplicaţii rezolvate

1. O distilerie cu o capacitate de producţie de 7 hl de alcool pur/an produce, în luna decembrie 2017,

300 de litri de ţuică de prune cu o concentraţie alcoolică de 32% şi 100 litri ţuică de pere cu o concentraţie
alcoolica de 57%. Acciza unitară pentru alcool etilic este de 3.306,98 lei/hl de alcool pur, iar în cazul celui

23
produs de micile distilerii, cu o capacitate care nu depăşeşte 10 hl de alcool pur pe an, este de 1.653,49 lei/hl
de alcool pur.
Determinaţi acciza totală datorată.

Rezolvare
CP < 10 hl alcool pur / an => Acciza datorată = 1.653,49 lei / hl alcool pur × (300 / 100) hl × 32% + 1.653,49
lei / hl alcool pur × (100 / 100) hl × 57% = 2.529,83 lei (2.530 lei)

2. Societatea ”IMPORT-EXPORT” S.A. cu sediul social în Constanţa, importă în luna ianuarie din
Brazilia 1.000 sticle a 0,75 l/sticlă de vin spumos. Prețul de achiziție este de 1 USD/sticlă vin spumos.
Produsele sunt transportate cu un avion tip cargo până la Constanţa și cheltuielile, aferente operațiunilor de
manipulare, transport și asigurare pe parcursul transportului, suportate de către societate sunt în valoare de
3.000 lei.
La intrarea în țară, conform regimului vamal de import al României, societatea este obligată la plata
următoarelor taxe și impozite: taxe vamale - 7% pentru vin spumos; accize - pentru vin spumos 47,38 lei/ hl;
TVA 19%.
Societatea IMPORT-EXPORT S.A. vinde jumatate din produsele importate societății ”BOUTIQUE”
S.R.L. - un comerciant cu amănuntul, practicând un adaos comercial de 30% și diferența o comercializează
prin magazinele proprii utilizând un adaos comercial de 35%. Societatea ”BOUTIQUE” S.R.L. vinde
produsele către consumatorii finali practicând o cotă de adaos comercial de 25%.
Mențiune: Cursul de schimb este 3,3482 lei/USD; 1 hl = 100 l
Atât societatea IMPORT-EXPORT S.A., cât și societatea BOUTIQUE S.R.L. sunt persoane
impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România.
Cerințe:
a) calculaţi obligaţiile fiscale datorate de importator în vamă,
b) determinați prețul de vânzare cu amănuntul practicat de societatea IMPORT-EXPORT S.A.;
c) determinați prețul de vânzare cu amănuntul practicat de societatea BOUTIQUE S.R.L.

Rezolvare
Indicator / Denumire produs Vin spumos
Valoarea în vamă (Vv) = preț extern + 3.348.2 + 3.000 = 6.348,2
cheltuielile pe parcursul extern
Taxa vamală (Tv) = x% * Vv 7% × 6.348,2 = 444
24
 Acciza (Acc) 47,38 × 1.000*0,75/100 = 355
Preț de import fără TVA = Vv+Tv+Acc 7.147,2
TVA (19%* preț import fără TVA) 1.357,96
Obligaţii fiscale totale = TV + Acc + TVA 2.157

Valoare bunuri rămase la societatea IMPORT-EXPORT S.A.

(valoarea cu toate taxele incluse, exclusiv TVA) - vin spumos: 3.573,6 (7.147,2/2) lei;

Preț de vânzare cu amănuntul (sticlă de vin spumos) IMPORT-EXPORT S.A.

= 3.573,2 × 1,35 × 1,19/ 500 = 11,48 lei/sticlă

Preț de vânzare cu amănuntul (sticlă de vin spumos) BOUTIQUE S.R.L.

= 3.573,2 × 1,30 × 1,25 × 1,19/ 500 = 13,82 lei/sticlă

6.5. Teste de autoevaluare a cunoştintelor

1. S. C. PETRECEREA S. A., persoană juridică română, importator autorizat, importă din China, în
luna martie, următoarele produse:
- 750 sticle de vin liniştit de 0,75 litri/sticlă, cu o concentraţie alcoolică de 9% în volum, la un preţ unitar
extern de 20 Renminbi chinezeşti/sticlă;
- 500 de sticle de 0,7 litri whisky, cu concentratia alcoolică de 43% volum, la un preţ unitar de achiziţie înscris
în factura externă de 100 Renminbi chinezeşti/sticlă;
- 7.500 cutii de bere de 0,5 litri, cu o concentraţie alcoolică de 5% în volum şi 11,4 grade Plato, la un preţ
unitar extern de achiziţie de 5 Renminbi chinezeşti/cutie;
- 5.000 de pachete ţigări de foi (5 bucăţi/pachet), la un preţ extern de achiziţie de 25 Renminbi
chinezeşti/pachet.
Valorile unitare pentru accize, prevăzute în Codul fiscal, sunt următoarele: pentru bere – 3,3
lei/hectolitru/ 1 grad Plato, pentru vinuri liniştite – 0,00 lei /hectolitru de produs, pentru alcool etilic –
3.306,98/hl de alcool pur, pentru ţigări şi ţigări de foi – 303,23 lei/1.000 bucăţi. Cursul de schimb valutar
valabil la momentul importului este de 1 Renminbi chinezesc (RMB) = 0,5230 lei (RON).
Determinaţi cuantumul accizelor datorate bugetului de stat pentru acest import, presupunând că
produsele respective nu sunt plasate în regim suspensiv, şi precizaţi momentul plăţii accizelor.

25
 Pentru rezolvarea testelor de autoevaluare a cunoştinţelor trebuie să ne reamintim
conceptele de bază şi noţiunile specifice furnizate prin unitatea de învăţare numărul 7.

Bibliografie

❖ Vintilă N., Filipescu M-O., Lazăr P., Fiscalitate aplicată și elemente de management fiscal, Ed. C.H.
Beck, București, 2013;
❖ Ţâţu L., Şerbănescu C., Ştefan D., Cataramă D., Nica A. Miricescu E., Fiscalitate – de la lege la
practică, Ed. a VIII-a, Editura. C.H. Beck, Bucureşti, 2013;
❖ Legea 227/2015 privind Noul Cod Fiscal, publicată în MO nr.688/10.09.2016, cu modificările şi
completările ulterioare;
(https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_2016.htm)
❖ Legea 207/2015 Codul de procedură fiscală, publicată în MO nr. 547/23.07.2015, cu modificările şi
completările ulterioare;

26