Sunteți pe pagina 1din 110

Capitolul 1

Emergenţa platformelor Enterprise


Resource Planning

Adrian
Munte
Digitally signed by Adrian Munteanu
DN: cn=Adrian Munteanu, o=KTB
InfoNet, ou=CISA, email=adrian.
munteanu@ktb.ro, c=RO
Date: 2012.03.12 14:58:36 +02'00'

anu

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
După parcurgerea acestui capitol ar trebui să:

• cunoaşteţi evoluţia tehnologică a platformelor integrate pentru


afaceri,
• fiţi familiarizaţi cu acronimele domeniului: ERP, CRM, SCM, BI, EAI,
ESB, ENS, BPM, SOA
• aveţi o viziune completă asupra necesităţii integrării informaţionale
a proceselor de afaceri prin platformele de tip Enterprise Resource
Planning,
• identificaţi tehnologiile din “spatele” platformelor,
• puteţi detalia avantajele, dezavantajele şi riscurile implementării
ERP,
• cunoaşteţi piaţa şi să identificaţi dinamica acesteia.
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
AGENDA

• Ce sunt platformele integrate pentru afaceri?


• Istoric şi evoluţie
• Avantaje şi dezavantaje
• Caracteristici şi costuri
• Personalizare\Customizare
• Arhitectura cu 3 straturi
• Vedere funcţională ERP
• Business Intelligence
• Caracteristici modulare de performanţă ERP
• Arhitectura extinsă
• SOA
• Trend şi evoluţie
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
ERP: un nou mod de viaţă

o prezenţă obişnuită în marile corporaţii şi în


companiile multinaţionale

Un subiect extrem de popular (fierbinte), o industrie în


care sunt vehiculate sume importante

Un domeniu care oferă multiple oportunităţi pentru


cariera profesională
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
În România vorbim de alfabetizare ERP...

.... în altă parte se schimbă cu repeziciune generaţii de


aplicaţii ERP.

Creşterea şi succesul implementărilor ERP în noul mileniu


depind de măsura în care suitele tradiţionale se pot extinde
şi integra module din categoria Customer Relationship
Management (CRM), Supply Chain Management (SCM)
sau alte aplicaţii specifice Internet,

Lumea hight-tech evoluează şi trage şi mediul


organizaţional după ea...
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Ce este ERP?

•Vorbim de o soluţie software integrată, care


asigură schimbul de informaţii între toţi angajaţii
din întreprindere, prin crearea şi exploatarea unei
baze de date centralizate.
•ERP elimină barierele departamentale prin
integrarea tuturor faţetelor activităţii într-o singură
sursă de informare, accesibilă oricui.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Ce este ERP?

ERP sprijină, automatizează procesele economice


ERP integrează toate informaţiile
ERP partajează toate informaţiile

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Definiţii, definiţii... ERP

1. ... pachete de aplicaţii formate din mai multe module care sprijină toate ariile
funcţionale: planificare, producţie, vânzare, marketing, distribuţie, contabilitate,
financiar, resurse umane, gestiunea proiectelor, stocuri, service şi întreţinere,
logistică şi e-business. Arhitectura sistemului facilitează integrarea transparentă
a modulelor, asigurând fluxul informaţiilor între toate funcţiunile întreprinderii
într-o manieră transparentă.

2. ... o soluţie software completă şi atotcuprinzătoare pentru o întreprindere.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Definiţii, definiţii... ERP

3 ... o metodă pentru planificarea eficientă şi controlul tuturor resurselor necesare


pentru preluarea, realizarea, expedierea şi contabilizarea comenzilor clienţilor în
firmele de producţie, distribuţie ori servicii.

4. ... un pachet de aplicaţii care promite integrarea completă a tuturor informaţiilor


din cadrul unei organizaţii.

5. ... o bază de date, o aplicaţie, o interfaţă unificată pentru întreaga întreprindere.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Schema conceptuală a unui sistem ERP

Rapoarte pt
conducere
F
C Vânz ări şi Financiar U
L Distribu ţie Contabilitate R
I N
E Baza de date I
Service Produc ţie
N unic ă Z
post-vânzare
Ţ O
I Stocuri R
I
Aplica ţii "front-office" Personal- Aplica ţii "back-office"
Salarizare

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Elementele unui sistem ERP

BAZE DE DATE PROGRAME

Stocare Comunicare
Culegere Prelucrare

DATE
F U N C ŢIONALITĂŢI

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
De ce ERP?

• din raţiuni tehnologice (cum a fost Y2K)


• din raţiuni competitive (pentru a rămâne între cei
buni)
• din raţiuni de eficienţă şi productivitate (prin
reproiectarea proceselor)
• din raţiuni strategice (ridicarea calităţii sau
fidelizarea clienţilor)

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
ERP - o noua fază în evoluţia integrării
aplicaţiilor

•MRP – un set de tehnici care utilizează inventarul, datele despre stocuri şi programul de
producţie pentru a calcula necesarul de materiale, a lansa aprovizionarea şi a urmări asigurarea
acestuia pe parcusul procesului de fabricaţie.

•MRP II – planificarea operaţională a necesarului care susţine procesele de producţie, dar şi pla-
nificarea financiară, inclusiv elaborarea de scenarii sau simulări “ce-ar fi dacă?”.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Avantaj Mod de concretizare
Informaţii de calitate Bază de date unică (date consistente şi corecte),
rapoarte îmbunătăţite
Evitarea redundanţei Baza de date unică elimină operaţiile repetitive de
datelor şi operaţiunilor actualizare (introducere şi modificare)
Scăderea timpului de Rapoarte şi informaţii ad-hoc oferite de sistem
răspuns
Adaptabilitate Schimbările în procesele economice se
reconfigurează uşor în sistemul ERP
Scalabilitate Structura modulară a sistemului facilitează
adăugarea de noi componente
Sistem de întreţinere Contractul de întreţinere pe termen lung cu
îmbunătăţit furnizorul ERP nu este facultativ, ci face parte din
proiectul ERP
Dimensiune colaborativă Module precum CRM sau SCM extind şi deschid
sistemul către furnizori şi clienţi
Deschidere către e- Arhitectura sistemelor ERP permite integrarea
business noilor tipuri
conf. Luminita de aplicaţii e-business
Copyright: prof. Doina Fotache,
Hurbean
Idei false despre ERP

• Implementarea unui sistem ERP este soluţia tuturor


problemelor unei firme.
• Dacă o suită ERP a reuşit la o firmă, atunci aceeaşi
suită are succes garantat la o altă firmă cu acelaşi
profil.
• Furnizorul ERP ne spune ce ne trebuie, pentru că
ştie cel mai bine ce înseamnă ERP.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Ce nu este ERP?

• ERP nu este un instrument magic, care transformă


totul peste noapte.
• ERP nu se vinde cu garanţia succesului (se pot citi
destule istorii de implementări eşuate).

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Dezavantaj Mod de combatere/diminuare

Proiecte consumatoare de Implicarea activă a managementului,


timp obţinerea consensului şi acceptului general
Costuri mari Dificil şi nerecomandat
Neconformitatea modulelor Alegerea unui sistem ale cărui arhitectură
şi componente corespund proceselor
economice, culturii şi obiectivelor
strategice ale organizaţiei
Dependenţa de furnizor Analiza atentă a celor două alternative:
furnizor unic sau mai mulţi furnizori, prima
însemnând implicarea furnizorului pe
termen lung, a doua oferind şansa alegerii
soluţiilor "best of breed"
Complexitate Selectarea doar a modulelor care sunt
absolut necesare
Necesitatea extinderii şi Poate fi eliminat, dar va reduce potenţialul
dezvoltării ulterioare a sistemului, care va deveni la un moment
sistemului datprof.
Copyright: ineficient
Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Beneficiile ERP

• integrarea datelor
• informaţii în timp real în toate ariile funcţionale
• acurateţea datelor din sistem (standardizare)
• disponibilitatea informaţiilor, acces rapid şi eficient,
cu obţinerea rapoartelor dorite
• impune aplicarea celor mai bune practici

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Caracteristici ERP
• structură modulară;
• bază de date unică;
• integrarea modulelor, astfel încât să fie asigurat fluxul de date
între module, iar interfaţa standard să mărească
• transparenţa operaţională;
• flexibilitate – posibilitatea de a adopta şi integra soluţii
catalogate drept "best business practices";
• exploatare în timp real, dar şi cu opţiune de prelucrare pe loturi;
• deschidere către soluţii/aplicaţii Internet.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Top management Top management

Financiar & Contabilitate Resurse umane


C Marketing & Vânzări
O
P N R F
i
R
i
V
i
T
i
E U Aprovizionare Producţie Logistică C
n n n n
O Â A S.
f
D
f
N
f
B
f R fluxuri de informaţii L
o o o o N I
U Z I U
r r r r
C Ă L M I E
m m m m
Ţ I A Sunt stocate şi
a a
R

a
T
a
N
Z Sunt asigurate Sunt prelucrate N
ţ ţ ţ ţ Ţ
I I

E A E O l i v r a t e

i i i

T
i

R
fluxuri de materiale, resurse umane şi produse
I

E
i i i i

I
Fluxuri de materiale şi produse

Fluxurile de materiale, produse şi informaţii Fluxurile de materiale, produse şi informaţii în


într-o organizare funcţională organizarea bazată pe procese
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Dezavantajele ERP

• Consum mare de timp


• Costuri exorbitante
• Dependenţa de furnizor
• Complexitate
• Nevoia de investiţii pe termen lung

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Sursa de risc Clasificare Exemple
 Riscuri provenite din comportamentul  Incapacitatea de a termina o sarcină la
Sinteză privind uman, timp, slaba calitate a personalului;
clasificarea riscurilor  Riscuri provenite din trăsăturile  Aşteptări nerealiste, accent pe detalii şi
psihologice ale persoanei, pierderea din vedere a obiectivelor;
Factorul uman  Riscuri provenite din activităţi  Comunicare neeficientă cu utilizatorul,
individuale, training insuficient a utilizatorului final.
 Riscuri provenite din nivelul de
implicare şi pregătire al utilizatorului.
 Strategice: riscuri legate de strategia  Riscuri ce ţin de capitalul intelectual al
Organizaţia firmei, firmei, de schimbările ce au loc la nivel
 Operaţionale: riscuri ce afectează macroeconomic;
activitatea curentă a companiei ,  Frauda, resurse insuficiente, eşecuri în
 Financiare: riscuri ce au legătură reproiectarea proceselor de afaceri;
directă cu fluxurile financiare ale  Lipsa de lichidităţi, neachitarea
firmei, obligaţiilor contractuale ale partenerilor
 De hazard: evenimente imprevizibile de afaceri;
(naturale).  Catastrofele naturale, incendiile.
 Riscuri provenite din inconsistenţe în  Lipsa sprijinului conducerii executive,
Stil de conducere politica de conducere,  Schimbări în cerinţe, leadership slab,
 Riscuri provenite din activităţile şi  Eşec în atragerea de personal calificat,
controalele managementului, cunoştinţe insuficiente.
 Riscuri la nivel de aptitudini ale
Copyright: prof. Doina Fotache,
conducerii organizaţiei.
conf. Luminita Hurbean
Sinteză privind
clasificarea riscurilor
Mediul extern  Riscuri provenite din circumstanţe  Condiţii de piaţă în schimbare, acţiuni
organizaţiei economice, sociale, politice şi de dăunătoare ale competiţiei, aplicaţii
mediu. software depăşite.
Resursele tehnologice şi  Riscuri provenite din probleme  Documentare inadecvată, aplicaţii
informaţionale ale tehnice şi tehnologice; implementate fără a îndeplini cerinţele
organizaţiei  Riscuri provenite din modul de iniţiale, know-how inadecvat;
proiectare şi implementare a aplicaţiei  Instabilitatea tehnologiei curente,
software; imposibilitatea de conectare cu sistemul
 Riscuri provenite din modul de moştenit;
administrare a informaţiei.  Neînţelegerea cerinţelor de schimbare,
neintegrarea sistemelor din organizaţie.

Relaţia cu terţe părţi  Riscuri provenite din relaţiile legale şi  Performanţa inadecvată a terţelor părţi,
contractuale, protecţie inadecvată a proprietăţii
 Riscuri ce provin din afectarea intelectuale, tensiuni între clienţi şi
populaţiei. contractori;
 Încălcări sau neconformitatea cu
legislaţia.
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
ERP înseamnă:

• echipamente
• software
• oameni
• funcţiuni
• procese

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Reprezentare sistem ERP
Front-Office Back-Office
Raportări şi analize
F
C U
L Vânzări şi Financiar-
distribuţie R
I Contabilitate
N
E Baza de date I
N Producţie
Ţ centrală Z
Service şi O
I întreţinere Logistică& R
Stocuri I
Resurse umane
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Costurile ERP

Costul total depinde de:

mărimea întreprinderii
complexitatea proceselor economice
numărul de module instalate
metoda de implementare
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Costurile ERP - O metodă simplă de estimare se bazează pe cifra de
afaceri anuală a unei firme:

Experienţa a demonstrat că suma alocată de o firmă pentru


implementarea unui sistem ERP se încadrează între 1% şi 3% din cifra
anuală de afaceri.

Această sumă cuprinde atât licenţele software, echipementele


necesare, cât şi costurile de implementare şi adaptare a soluţiei, taxa
de mentenanţă pentru primul an, interfaţa cu alte aplicaţii – deci toate
costurile aferente unui sistem ERP introdus în firmă, reunite simplu
sub denumirea cost total de deţinere (engl. "total cost of ownership“).

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Costurile ERP
Această estimare (procentele indicate sunt desprinse
din practica altor implementări, o firmă poate merge şi
pe 4 sau 5% dacă doreşte) este un reper necesar, mai
ales în cazul firmelor care nu au experienţe anterioare
cu implementarea de sisteme informatice.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Costurile ERP
• Investiţia iniţială: echipamente + software
• Pregătire şi instruire personal
• Consultanţă

Plaja costurilor: 50.000 € - 100.000.000 €


(software, hardware, servicii consultanţă, training,
plata personalului implicat, ca şi a angajaţilor
temporar)
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Costurile ERP

• Software: preţul este, de regulă, calculat pe modul (între


10,000 şi 100,000 €)
• Echipamente: în funcţie de infrastructura tehnologică
existentă şi planurile de viitor
• Conversia datelor: pot fi preluate din vechiul sistem ori re-
introduse manual în sistemul nou

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Costurile ERP
• Costuri de customizare\personalizare (adaptarea la specific) -
sunt costisitoare pe termen lung

• Costuri întreţinere - contract separat (aprox. 10% din costul


software; include actualizare şi upgrade)

• Pregătire şi instruire personal - se recomandă alocarea a 25%


din costul software (10,000 € /zi !! ex. pentru o solutie din
portofoliul SAP)

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Costurile post-implementare
ERP nu este o destinaţie, ci o călătorie.

Sunt adesea “uitate” ori subestimate. Includ:


• Help Desk pentru utilizatori
• cursuri de instruire pentru utilizatori
• upgrade (pentru aplicaţii şi/sau echipamente)
• adaptarea aplicaţiilor
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Exemplu Calcul cost proiect ERP
Se decide achiziţia următoarelor module:
• Financiar-Contabilitate (contabilitate generală,
debitori, creditori, mijloace fixe, contabilitate de
gestiune)
• Producţie (planificare, programare, operaţional)
• Vânzări (previziuni, comenzi, facturare, analiză)
• Logistică (gestiune stocuri, aprovizionare)

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Exemplu Calcul cost proiect ERP
Preţul se calculează în funcţie de numărul de utilizatori.
De exemplu pentru o solutie din portofoliul SAP, pentru
50 utilizatori, costul licenţelor pentru 4 module este
300.000 €. Pentru fiecare utilizator în plus se taxează
5.000 €.
Licenţele pachetului Tools and Utilities (generator de
rapoarte, editor GUI, configurator aplicaţii, instrumente
drill down): 30.000 € (50 utilizatori)

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Exemplu Calcul cost proiect ERP
Costuri consultanţă (economic, tehnic, instructor
personal): 4.200 € /zi SAU 125.000 - 175.000 € cost total.
Costuri customizare - se evaluează după stabilirea
modificărilor necesare.
Costuri întreţinere - 15% din costul licenţelor software
(upgrade, actualizare şi asistenţă post-implementare)

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Personalizarea soluţiilor ERP
Adesea, aplicaţiile nu se potrivesc perfect cerinţelor
beneficiarului şi sunt solicitate modificări.
Modificarea aplicaţiilor este costisitoare (bani+timp) şi
adesea se face în detrimentul firmei şi din dorinţa
utilizatorilor de a nu schimba nimic.
Soluţiile ERP sunt gândite şi mulate pe practicile
economice cele mai eficiente, iar organizaţiile trebuie să-şi
reproiecteze procesele (BPR).
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Personalizarea soluţiilor ERP
Principiul călăuzitor: “sistemul dorit îndeplineşte cel puţin
95% din cerinţele critice ale organizaţiei?”
De cele mai multe se impune reproiectarea proceselor
(trecând peste protestele oamenilor) şi nu modificarea
aplicaţiilor!
(într-un studiu Forrester Research, doar 5% din firme au spus că au
modificat aplicaţiile fără să schimbe procesele, iar 41% au spus că au
reproiectat...)

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Durata unui proiect ERP

• 3 - 12 luni pentru o firmă mică


• 12 - 14 luni pentru o firmă mare
• 3 ani pentru companiile transnaţionale, cu locaţii
răspândite geografic

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Apariţia beneficiilor unui sistem ERP

După implementare urmează “perioada de stabilizare”,


ce durează între 3 şi 10 luni şi în care apare chiar
diminuarea performanţei firmei.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Arhitectura sistemului aplicaţiilor de
întreprindere

Aplicaţii E-Business
Suita ERP Alte aplicaţii
Financiar-Contabil şi/sau Producţie economice
şi/sau Resurse umane etc.

PLATFORMA SGBD
SISTEM DE OPERARE
HARDWARE

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Arhitectura cu trei straturi a unui sistem ERP

Staţii de lucru
Nivelul prezentare

Nivelul aplicaţiei Servere de aplicaţii

Server de baze de date


Nivelul bazei de date Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Funcţiile celor 3 straturi
• Nivelul prezentare – constă din interfaţa grafică utilizator sau
programul de navigare (browser) pentru accesarea funcţiilor
sistemului

• Nivelul aplicaţie – cuprinde regulile afacerii, logica şi funcţiunile


sistemului, programele care asigură transferul datelor la/de la
serverele de baze de date

• Nivelul bazei de date - asigură gestiunea datelor organizaţiei, inclusiv a


meta-datelor – cel mai adesea se regăseşte un SGBD relaţional dintre
cele standardizate industrial care include şi un modul SQL

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Vedere funcţională a ERP

Funcţional, modulele ERP acoperă:


• Planificarea producţiei • Gestiunea relaţiilor cu
• Gestiunea achiziţiilor clienţii
• Gestiunea stocurilor • Urmărirea comenzilor
• Interacţiunea cu furnizorii • Gestiunea financiară
• Gestiunea resurselor
umane

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
set de componente principale

Nomenclatoare (fişiere de bază) de clienţi, furnizori, personal sub


forma unor fişiere care reunesc toate datele de descriere a acestora
şi interfaţează cu oricare modul care se serveşte de aceste date.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Contabilitate generală, numită şi componentă financiar-contabilă,
tocmai pentru că asigură conducerea evidenţei contabile şi gestiunea
financiară.

Funcţionalităţile vizează: automatizarea înregistrării informaţiilor


financiar-contabile preluate din documentele primare, cu preluarea
automată a datelor din alte aplicaţii ale sistemului ERP şi realizarea
evidenţei contabile complete, la nivel sintetic şi analitic.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
De cele mai multe ori, această componentă acoperă doar cerinţele
contabilităţii financiare, asigurând în primul rând obţinerea documen-
telor contabile de sinteză cerute de legislaţia în vigoare (bilanţul
contabil, raportări de TVA, taxe şi impozite către buget) şi a celor de
Evidenţă contabilă (note contabile, registru jurnal, fişe de conturi,
registru de casă, jurnale de vânzări şi cumpărări, balanţa de verificare
etc.).

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Poate fi completată printr-una de analiză, tip Tablou de bord,
care oferă informaţii privind performanţele firmei.

Pe baza datelor din contabilitate sunt calculaţi diferiţi indicatori ce


ilustrează rezultatele financiare: veniturile şi cheltuielile pe produse/
servicii, situaţia disponibilităţilor financiare ale întreprinderii (analize
de cash-flow) etc.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Încasări-plăţi – gestionează încasările şi plăţile, efectuate pe baza mai
multor tipuri de documente care creează obligaţii de plată sau încasare.

• Sunt urmărite termenele de plată (scadenţele) facturilor şi sunt


întreţinute situaţiile facturilor restante la încasare sau plată.
• Evidenţa multi-valută este asigurată.
• Această componentă poate apare sub forma a două module:
Debitori şi Creditori, care gestionează şi înregistrează
creanţele şi datoriile întreprinderii.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Salarizare – componentă legată adesea de cea de resurse umane,
având ca obiect calculul şi evidenţa salariilor.

• Sunt automatizate calculul taxelor, a contribuţiei la bugetul statului


şi al asigurărilor sociale.

• Date fiind condiţiile diferite în care se calculează salariile în firme,


trebuie să se asigure un grad înalt de parametrizare şi personalizare.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Resurse umane (Managementul Resurselor Umane) - componentă
care sprijină crearea unei politici de personal, susţinând activităţile de
recrutare şi selecţie a personalului, analiza şi urmărirea forţei de
muncă, instruirea şi dezvoltarea carierelor, crearea unui sistem de
apreciere a performanţelor.

• Asigură gestiunea salariaţilor prin stocarea tuturor datelor despre


aceştia, realizează managementul personalului şi sprijină procesul
decizional.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Înţelegerea noii forţe de muncă prin MRU

DE LA... LA...
• Instruit • Autodidact
• Schimbare continuă • Transformare
• Activităţi de training • Activităţi orientate pe
învăţare proprie
• Loialitate faţă de • Loialitate faţă de
organizaţie profesie
• Învăţare în clasă • Învăţare online
(e-Learning)
• Cost • Investiţie

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Planificare producţie – fiecare sistem are o modalitate specifică
pentru identificarea activităţilor de producţie desfăşurate: plan de
producţie, ordin de lucru, comandă etc.

• Planificarea vizează executantul, termenul, articolele de realizat,


costul programat şi detaliile tehnice.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Imobilizări – gestionează mijloacele fixe, dar şi obiectele de inventar
sau activele necorporale.

• Gestiunea acoperă întreaga durată de utilizarea activului şi se poate


afla în orice moment care este starea acestuia şi operaţiile efectuate
asupra lui (intrare, modernizare, modificare, reevaluare, scoatere din
funcţiune – casare).

• Oferă multiple posibilităţi de calcul şi înregistrare a amortizării


(liniară, degresivă, accelerată).
• Componenta realizează şi contarea operaţiunilor, inclusiv amortizarea.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Urmărire producţie (uneori livrat într-o singură componentă împreun
cu Planificarea) – înregistrează preluarea notelor de predare şi a
rapoartelor de lucru, analizează şi compară comenzile lansate, oferă
rapoarte cumulate ori detaliate ale producţiei, pe faze ori pe produse/
lucrări, ca şi rapoarte de costuri;.

Gestiune date tehnice – stochează definiţiile şi caracteristicile


tehnice ale produselor şi tehnologiilor de fabricaţie (pentru fiecare
variantă tehnologică se au în vedere planul de operaţii, timpii alocaţi şi
consumul pentru fiecare operaţie).

Planificare necesar de materiale – determină automat cantităţile


necesare, pe baza datelor despre procesul de fabricaţie (tehnologia
de fabricaţie) şi planul de producţie aprobat.
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Planificare şi urmărire consumuri şi costuri – întocmeşte bonurile
de consum şi preia datele despre consumuri de la magazii, centrali-
zează aceste date pentru calculul costurilor, generează rapoarte
detaliate sau centralizate cu privire la consumurile planificate şi
realizate;

Managementul proiectelor – are ca obiect proiectele de investiţii,


activităţile interne sau lucrările efectuate de terţi: planificarea
(bugetarea), finanţarea şi urmărirea executării acestora.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Stocuri – gestiunea cantitativă (controlul automat al nivelului
stocurilor, gestiunea tranzacţiilor de stoc: intrări, ieşiri, transferuri,
inventar) şi calitativă a stocurilor (garanţie, termene de valabilitate)
şi generarea automată a documentelor contabile (note de intrare-
recepţie, bonuri de consum, avize de expediţie, note de transfer).

Gestiunea depozitelor (inclusă adesea în modulul de Stocuri) –


defineşte din punct de vedere organizatoric unităţile de stocare:
tipurile de inventar şi subinventar, depozite, magazii, locaţii, modul
de localizare a stocurilor.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Aprovizionare (Furnizori) – gestionează procesele de aprovizionare
prin evidenţa cererilor de aprovizionare, a cererilor de ofertă, a ofertelor
de la furnizori şi a comenzilor transmise acestora, ca şi a facturilor
primite.

• Depăşeşte atribuţiile unei aplicaţii de gestiune, fiind un instrument de


optimizare a aprovizionării, care poate determina economii.

• Componenta nu poate funcţiona fără informaţiile din fişierele de


furnizori (sunt suite în care acestea două sunt incluse în acelaşi modul).

• De asemenea, Aprovizionare se leagă de componenta Stocuri.


Alte funcţiuni vizează: alegerea celei mai bune oferte, pe baza criteriilor
de preţ, condiţii de plată şi de livrare, urmărirea contractelor încheiate
cu furnizorii pe durate determinate.
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Vânzări – gestionează activităţile specifice procesului de vânzare:
gestiunea clienţilor (foloseşte datele din fişierele de bază), gestiunea
nomenclatoarelor de articole şi preţuri, gestiunea contractelor şi
comenzilor, procesul de livrare şi facturare.

Transport (Logistică) – permite planificarea şi gestionarea


activităţilor logistice din procesele de vânzare şi distribuţie.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Service/Servicii – urmăreşte garanţiile şi serviciile post-vânzare.

Soluţii specifice fiecărei industrii.


Exemplu: aplicaţia Case de marcat este o soluţie destinată controlului
utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale
-aplicaţii RFID pentru lanţurile de magazile, permit controlul avansat
al produselor finite

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Analiză – componentă care apare sub diferite denumiri (aplicaţiile
complexe din această categorie sunt acum denumite Business Intelli-
gence), destinată analizei datelor din sistem, ca suport în procesul de
luare a deciziilor.

Modulul preia datele din baza de date, realizează diferite analize şi


furnizează informaţiile în forma dorită de utilizator (rapoarte detaliate
ori rezumate, grafice de orice tip). Cele mai puternice opţiuni sunt
analizele multi-dimensionale (OLAP), simulările, scenariile şi
prognozele.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Generator de rapoarte – utilizatorii obţin rapoartele dorite în cadrul
fiecărui modul funcţional folosind datele din baza de date a sist
ERP. Conţinutul rapoartelor (datele, ordinea acestora, nivelurile de
grupare, totalurile sau alte calcule) este specificat de utilizator.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
...Platforme ERP completate cu module
Business Intelligence (BI)

• BI – termenul aparţine Gartner Group (mijlocul anilor ‘90)

• conceptul a apărut înainte de anii ’70, era folosit în sistemele de


raportare cu ajutorul mainframe-urilor (sisteme statice,
bidimensionale, fără capacităţi analitice)

• tehnologia a fost determinată de cererea de sisteme


multidimensionale dinamice pentru sprijinirea proceselor decizionale
inteigente cu abilităţi predictive

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
De ce BI?
• Supravieţuirea pe piaţă în actualele condiţii concurenţiale presupune
că o companie are nevoie de strategii de succes
• Strategiile de succes presupun capacitatea companiei de a anticipa
condiţiile viitoare
• Înţelegea trecutului este modul cel mai bun de a prezice viitorul

BI face acest lucru

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Care este modul obișnuit de utilizare a
Business Intelligence într-o organizație?

• Business Intelligence conectează persoanele potrivite la informațiile


potrivite, la momentul potrivit.

• De exemplu, când revizuie formularul curent de evaluare financiară,


managerul de vânzări, Cristina, observă că o anumită regiune nu
contribuie la fel de mult ca alte regiuni.

• Când analizează datele din foaia de calcul pentru regiunea care


contribuie mai puțin, observă că o anumită persoană din
departamentul vânzări, Ioan, are cifre de vânzări sub medie.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Business Intelligence ?

• Business Intelligence simplifică analiza și descoperirea


informațiilor, facilitând accesul, înțelegerea, analiza, colaborarea
și acționarea pe baza informațiilor, oricând și oriunde, pentru
factorii de decizie de la toate nivelurile unei organizații.

• Se trece de la consumul informațiilor la dezvoltarea înțelegerii


contextuale performante a informațiilor respective.

• Legând strategia cu măsurătorile, organizațiile au posibilitatea


să dobândească avantaj competitiv, luând decizii mai bune mai
rapid și la toate nivelurile organizației.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Business Intelligence - proces iterativ (acţiuni repetitive)

• punctul de pornire este mediul operaţional (esenţial integrat),


• datele sunt extrase din acest mediu şi sunt depozitate în depozitul de
date (datawarehouse),
• depozitul de date se prezintă ca un container general de date, separat
de datele operaţionale (BD din ERP),
• decidentul foloseşte SIAD (sisteme informaţionale de asistare a
deciziilor) pentru a extrage datele din depozitele de date,
• pe baza corelării multidimensionale a datelor decidentul obţine
informaţii care îi permit să realizeze scenarii de afaceri cu planuri de
acţiune.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
• Warren Buffet “... nu se câştigă prin prezicerea
ploii, se câştigă prin construirea unei ambarcaţiuni “.

• O companie nu va putea să deţină un avantaj


competitiv executând aceleaşi activităţi pe care
celelalte companii le execută...

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Tendinţe BI
• CORPORATE PERFORMANCE MANAGEMENT - model ce combină BI cu
Business Performance Management = permite companiilor să-şi
alinieze strategia şi procesele de afaceri cu activităţile zilnice de
derulare afacerilor,

• ANALITICA PREVIZIONALĂ – determină rezultatele viitoare ale unui


eveniment sau a probabilităţii de apariţie a unei situaţii. Este posibilă
analiza automatizată a unei cantităţi imense de date cu diferite
variabile. Tehnica include arbori decizionali, analiza coţului de piaţă,
reţele neuronale, algoritmi genetici, text mining etc...

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
KM - Knowledge Management
• strategii organizaţionale pentru maximizarea profitului utilizand
resursele intelectuale si informationale,
• procesul de gestionare a cunostintelor,
• managementul cunoasterii organizationale in scopul crearii valorii si
generarii de avantaj competitiv.

SOA – alternativă tehnologică

KM – alternativă managerială

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Knowledge Management
Învăţare şi memorie organizaţională

Cei “3i”
 inovare (crearea de noi cunoştinţe)

 învăţare (asimilarea de noi cunoştinţe)


 interactivitate partenerială

Capital intelectual =>


Performanţa organizaţiei
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Knowledge Management
Strategia Human Capital Management

• Strategie de afacere care face ca fiecare angajat sa fie o achiziţie


competitivă
• mai mult decât administrarea resurselor
umane
• îmbunătăţeşte eficienţa, eficacitatea şi
productivitatea forţei de muncă
• necesită noi procese susţinute de
tehnologii de top pentru gestiunea RU
• Ajută la punerea în ACŢIUNE
Resursele Umane
- cea mai importantă investiţie

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Managementul cunoştinţelor
la nivel organizaţional
Scopul managementului cunoştinţelor =
transformarea cunoaşterii tacite
în cunoaştere explicită

Oameni – pilonul succesului


Tehnologie – ajută la transferul şi
culegerea informaţiilor
(cunoştinţelor)
Procese – componente care pun în
legătură oameni şi
cunoştinţe

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Pentru performanţă, modulele ERP trebuie să prezinte
următoarele caracteristici:
asigurarea confidenţialităţii, protecţiei şi securităţii împotriva
accesului neautorizat la date. Securitatea este realizată la nivel de
utilizator, la nivel de sub-componentă şi la nivel de funcţionalitate
(pe operaţii: vizualizare, adăugare, modificare, ştergere);

scalabilitatea, adică posibilitatea de a începe implementarea într-o


configuraţie de bază, adăugând apoi alte module, în funcţie de
resurse şi necesităţi;

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
portabilitatea vizează trecerea uşoară de pe o platformă pe alta, în
principal la nivelul aplicaţiilor cu bazele de date;

trasabilitatea asigură urmărirea fluxului unui document prin firmă,


dar şi a tuturor prelucrărilor şi accesărilor aplicaţiei;

securitatea, concretizată într-un sistem coerent şi complet care


reglementează drepturile şi restricţiile utilizatorilor pe module,
funcţionalităţi, operaţii, până la nivelul câmpurilor din baza de date;

parametrizarea (proces numit şi personalizare sau adaptare)


permite definirea regulilor şi convenţiilor de bază specifice modului
în care fiecare beneficiar îşi desfăşoară activitatea.
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Arhitectura extinsă

Portal pentru Tabloul de bord al conducerii


conducerea executivă
Integrare Knowledge Management
Depozite trans-funcţionale
Depozit de date şi aplicaţii BI

Aplicaţii avansate
CRM SCM E-Proc. Apl. Web Altele

Aplicaţii ERP tranzacţionale


Financiar Distribuţie Resurse umane Producţie

Hardware Reţele SGBD E-mail Porţi Internet


Infrastructura tehnică
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Module funcţionale SAP R/3 System

Module de bază în structura SAP R/3 System

Financiar- Control Gestiunea


Contabilitate Workflow capitalului fix
Gestiunea proiectelor Mentenanţă Soluţii industriale
Resurse umane Gestiunea materialelor Managementul
Planificarea producţiei calităţii
Gestiunea investiţiilor Vânzări şi distribuţie
Trezorerie
Module în versiunea Internet mySAP.COM

mySAP Workplace mySAP E-Procurement mySAP Human


mySAP Supply Chain mySAP Product Resources
Management Lifecycle Management mySAP Marketplace
mySAP Customer mySAP Business mySAP Hosted
Relationship Management Intelligence Solutions
mySAP Financials mySAP Mobile Business mySAP Technology

(sursa: www.sap.com)

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Istoricul şi dinamica furnizorilor ERP
An înfiinţare Companie Ţara Preluată de Anul Observaţii
1972 SAP Germania
1975 DataWorks SUA Epicor 1999
1977 JD Edwards SUA Peoplesoft 2006
1977 Oracle SUA
1978 Baan Olanda Invensys (UK) 2000
SSA GT (SUA) 2003
1979 QAD SUA
1979 Tetra Marea Britanie Sage 1999

1981 JBA Marea Britanie Geac (Canada) 1999

1981 SSA GT SUA Infor Global 2006


Solutions
1983 Damgaard Data Danemarca Microsoft 2002 Interesul achiziţiei s-a
A/S numit suita ERP
Axapta
1983 IFS Suedia
1984 Intentia Suedia
1987 Peoplesoft SUA Oracle
2000 Navision Software Danemarca Microsoft 2002 Navision Software „se
trage" din firma PC&C
Copyright: prof. Doina Fotache, ApS (1984)
conf. Luminita Hurbean
Cu ochii spre viitor...
• Zilele în care întreprinderile erau considerate a fi salvate din punct de
vedere IT dacă dispun de pachete ERP au trecut...

• Azi, piaţa ERP este martora a 4 tendinţe majore:


1. cererea crescândă pentru aplicaţii personalizate, verticale şi
transversale, astfel încât să fie acoperite toate ariile de desfăşurare a
afacerii,
2. integrarea în pachetele existente a soluţiilor CRM, SCM , BI şi e-
procurement ,
3. trecerea spre arhitectura n-tier datorată evoluţiei arhitecturii bazate
pe servicii (SOA),
4. integrare Knowledge Management

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
• Arhitectura ERP II este mai complexă, bazându-se pe mai multe
straturi tehnice şi funcţionale.
• Pentru a accentua natura diferită a noilor sisteme ERP, ele sunt
considerate neconvenţionale.
• Sistemele ERP convenţionale vizează creşterea flexibilităţii,
transparenţei şi eficienţei proceselor economice din organizaţie.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
• Atributul principal al noilor sisteme este colaborarea inter-
organizaţională, în crearea unui lanţ valoric eficient (arhitectura
Service Oriented Architecture – SOA- oferă sprijin în acest sens).

• Dezideratul este crearea unui "ecosistem" bazat pe colaborare care


permite organizaţiilor să partajeze cunoaştere. ERP II a evoluat odată
cu creşterea ponderii şi dependenţei de bunuri intangibile şi instituirea
managementului cunoştinţelor (Knowledge Management).

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
SOA (Service Oriented Architecture –
Arhitectură software bazată pe servicii)

• tip de arhitectură software care presupune distribuirea


funţionalităţii aplicaţiei în unităţi mai mici, distincte - numite
servicii - care pot fi distribuite într-o reţea şi pot fi utilizate
împreună pentru a crea aplicaţii destinate afacerilor.

• Serviciile comunică între ele trimiţând informaţii de la un serviciu


la altul.

• SOA este deseori văzută ca o evoluţie a programării distribuite si


a programării modulare (toate casele mari producătoare de ERP au
dezvoltat proiecte SOA).

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
PROVOCĂRILE INFORMAŢIEI ÎN SECOLUL XXI

Provocările afacerilor Informaţia se găseşte în silozuri


•Globalizarea informaţionale
•Lanţuri de afaceri Informaţia trebuie să •Versiuni multiple
•Risk&Conformitate devină un activ strategic •Inadecvată
•Loialitatea clienţilor •Incompletă
•Costuri operaţionale •Inaccesibilă
•Inoportună
•În afara contextului

60% dintre manageri declară că Personalul petrece mai mult de 70% din
au nevoie de mai multe instrumente de timpul lui de lucru în căutarea
analiză a informaţiilor (Business Intelligence) informaţiei corecte, adecvate, oportune

SOA – Copyright:
alternativă tehnologică
prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Aplicaţia A Aplicaţia F Aplicaţia A Aplicaţia F
D
A
Aplicaţia B Aplicaţia G Aplicaţia B T Aplicaţia G
A

Aplicaţia C Aplicaţia H Aplicaţia C Aplicaţia H

B
Aplicaţia D Aplicaţia I Aplicaţia D U Aplicaţia I
S

Aplicaţia E Aplicaţia J Aplicaţia E Aplicaţia J

Integrarea clasică între 10 sisteme


m o ş t e n i t e p r e s u p u n e p r o i e c t a r e a a 2 5

d e i n t e r f e ţ e p u n c t l a p u n c t .
Un middleware bus reduce cu 60% numărul
i n t e r f e ţ e l o r ş i c r e ş t e p r o d u c t i v i t a t e a c u 1 0 0 % .

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Procese servicii
WORKFLOW

Interacţiunea serviciilor
PREZENTARE

ENTERPRISE SERVICE BUS

Servicii aplicaţii afaceri


LOGICA APLICAŢIEI

Servicii de informaţii
DATE

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Enterprise Resource Management evidenţiază rolul important al
economicului, predominant sau preponderent peste software şi se
referă la ansamblul de tehnici şi instrumente pentru gestiunea
resurselor întreprinderii.

ERP reprezintă doar una din aceste multe resurse ale întreprinderii.
Sub forma unei egalităţi am putea scrie

ERM = ERP + funcţiunile economice

Business Process Integration


=
ERP + e-Business+ Knowledge Management.
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
ERM = integrare + module software funcţionale
+ funcţiuni economice

Partea funcţională a ERP vizează fluxurile şi procesele economice şi


se regăseşte în module de aplicaţii specializate.

Partea de integrare asigură conectarea, punerea în legătură a funcţiu-


nilor economice. Integrarea poate fi privită aici ca o tehnică de comu-
nicare, iar tehnologia are un rol semnificativ în asigurarea ei.
Mijloace obişnuite de realizare a integrării în sistemele ERP sunt:
codul sursă, reţelele locale de calculatoare, Internet, poşta electronică,
protocoale şi baze de date.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
ERM este considerată o soluţie completă de întreprindere care
constă din sistemul ERP şi activităţile funcţionale care se desfăşoară
în cadrul fiecărui modul (cu referire la management, decizii,
instruire, documentare, comunicare etc.), asigurând îmbinarea
armonioasă a acestora.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Aplicaţii ERP clasice versus ERP II

Optimizarea întreprinderii ROL Integrarea în lanţuri valorice,


posibilităţi collaborative-commerce

DOMENIU Toate sectoarele/segmentele


Producţie-distribuţie

Producţie, vânzări şi distribuţie, Procese verticale, transversale,


FUNCŢIE
procese financiare aplicaţii industriale personalizate

Interne, ascunse PROCESE Conectare externă inclusiv


cea cu furnizorii şi clienţii

Web-aware, închisă, ARHITECTURĂ Bazată pe web, deschisă


monolitică modulară

Generate şi consumate DATE Publicate şi partajate


intern intern şi extern

Sursa: Gartner Research

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
ERP II este o strategie competitivă care integrează sistemul ERP
de bază (esenţial) cu soluţii specializate CRM, SCM, BI

Arhitectura ERP II este mult mai complexă, organizaţia devine o


comunitate socială care adună, sintetizează şi difuzează cunoaştere.

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Arhitectura ERP II

SOA

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Structura unui sistem ERP extins

Server de aplicaţii
CRM/SCM

I
I N
N Server Web T
T E
R Portaluri Web R
A N
N Server de e-mail E
Browser Web
E T
Aplicaţii e-mail
T

Aplicaţii de Client
întreprindere
Server de aplicaţii
ERP

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Industrie
Industrie sector Q
clasa A
Industrie
X
ERP declarate
moarte
SOA
Industrie
ERP II segment Y

EAS
SCM
Infrastructură
CRM BI tehnologică
Funcţionalităţi
SCM personalizate

Extended ERP Conectivitate externă


îmbunătăţită
ERP
MRP II Funcţionalităţi
extinse

MRP Trendul aplicaţiilor ERP

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
Copyright: prof. Doina Fotache,
conf. Luminita Hurbean
1. Anderegg, T., ERP: A-Z Implementer’s Guide for Success, Resource Publishing, 2000
2. D. Hooiman, Inventory Planning & Optimization: Extending Your ERP System,
www.technologyevaluation.com, 2003
3. Davenport, T.H., Putting the enterprise into the enterprise system, în Harvard Business Review, nr. 4/1998
4. Hossain, L., Patrick, J.D., Rashid, M.A., Enterprise Resource Planning: global opportunities and challenges,
Idea Group Publishing, 2002
5. Kalakota, R., Robinson, M., e-Business Roadmap for Success, Addison-Wesley, Boston, 1999
6. Surmacx, J., Mix and Match ERP, www.cio.com, 2002
7. Măzăreanu, V., Inteligenţa în Business Intelligence, http://anale.feaa.uaic.ro/anale/resurse/54_Mazareanu_V_-
_''Inteligenta''_in_Business_Intelligence.pdf
7. Norris, G., s.a., E-Business and ERP: Transforming the Enterprise, J. Wiley & Sons, New York, 2000
8. O'Leary, D.E., Enterprise Resource Planning Systems, Cambridge University Press, 2000
9. Shields, M.G., E-Business and ERP: Rapid Implementation and Project Planning, J. Wiley & Sons, New York, 2000
10. Tadjer, R., Enterprise Resource Planning, în Internetweek, aprilie 1998

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean
Adrese web:
http://www.intelligententerprise.com
http://www.technologyevaluation.com
http://www.erp.com/
http://erp.ittoolbox.com/
http://www.erpfans.com/
http://www.2020software.com/

Copyright: prof. Doina Fotache,


conf. Luminita Hurbean