Sunteți pe pagina 1din 82

Prezentarea şi evoluţia sistemelor

Enterprise Resource Planning

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 1
FEAA Iaşi
Agenda Curs
• ERP
ERP:: Platforme integrate pentru afaceri
• Idei false despre ERP
• Beneficii şi costuri
• Personalizarea platformelor integrate
• Funcţionalitatea modulelor
• Arhitectura ERP
• Arhitectura extinsă a platformelor pentru afaceri
• ERP II - evoluţie tehnologică

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 2
FEAA Iaşi
Ce ne aşteaptă odată cu intrarea în Uniunea Europeană?
• învierea sau reinventarea afacerilor româneşti
• în mod cert trebuie să devenim competitivi
• globalizarea informaţională începe la nivelul fiecărei organizaţii

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 3
FEAA Iaşi
ERP – un nou mod de viaţă

o prezen
prezenţă
ţă obişnuită în marile corporaţii şi în companiile
multinaţionale,

un subiect extrem de popular (fierbinte), o industrie în care


sunt vehiculate sume importante,

un domeniu care oferă multiple oportunităţi pentru cariera


profesională.

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 4
FEAA Iaşi
În România vorbim de alfabetizare ERP...

.... în altă parte se schimbă cu repeziciune generaţii de


aplicaţii ERP.

Creşterea şi succesul implementărilor ERP în noul mileniu


depind de măsura în care suitele tradiţionale se pot extinde
şi integra module din categoria Customer Relationship
Management (CRM), Supply Chain Management (SCM)
sau alte aplicaţii specifice Internet,

Lumea hight-tech evoluează şi trage şi mediul


organizaţional după ea...
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs
2008-2009, Informatică Economică, 5
FEAA Iaşi
Ce este ERP?

Vorbim de o soluţie software integrată, care


asigură schimbul de informaţii între toţi
angajaţii din întreprindere, prin crearea şi
exploatarea unei baze de date centralizate.
centralizate.
ERP elimină barierele departamentale prin
integrarea tuturor faţetelor activităţii într-
într-o
singură sursă de informare, accesibilă oricui
oricui..
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs
2008-2009, Informatică Economică, 6
FEAA Iaşi
Ce este ERP?

ERP sprijină,
sprijină, automatizează procesele economice
conomice,,
ERP integrează toate informaţiile,
informaţiile,
ERP partajează toate informaţiile.
informaţiile.

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 7
FEAA Iaşi
Definiţii, definiţii... ERP

1. ... pachete de aplicaţii formate din mai multe module care sprijină toate ariile
funcţionale: planificare, producţie, vânzare, marketing, distribuţie, contabilitate,
financiar, resurse umane, gestiunea proiectelor, stocuri, service şi întreţinere,
logistică şi e-business. Arhitectura sistemului facilitează integrarea transparentă
a modulelor, asigurând fluxul informaţiilor între toate funcţiunile întreprinderii
într-o manieră transparentă.

2. ... o soluţie software completă şi atotcuprinzătoare pentru o întreprindere.

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs 8


2008-2009, Informatică Economică,
FEAA Iaşi
Definiţii, definiţii... ERP

3 ... o metodă pentru planificarea eficientă şi controlul tuturor resurselor necesare


pentru preluarea, realizarea, expedierea şi contabilizarea comenzilor clienţilor în
firmele de producţie, distribuţie ori servicii.

4. ... un pachet de aplicaţii care promite integrarea completă a tuturor informaţiilor


din cadrul unei organizaţii.

5. ... o bază de date, o aplicaţie, o interfaţă unificată pentru întreaga întreprindere.

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs 9


2008-2009, Informatică Economică,
FEAA Iaşi
Schema conceptuală a unui sistem ERP

Rapoarte pt
conducere

F
C Vânz ări şi Financiar U
Distribu ţie Contabilitate
L R
I N
E Baza de date Produc ţie I
Service unic ă
N post-vânzare Z
Ţ O
Stocuri
I R
I
Personal-
Aplica ţii "front-office" Aplica ţii "back-office"
Salarizare

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs 10


2008-2009, Informatică Economică,
FEAA Iaşi
Elementele unui sistem ERP

BAZE DE DATE PROGRAME

Stocare Comunicare
Culegere Prelucrare

DATE
F U N C ŢIONALITĂŢI

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs 11


2008-2009, Informatică Economică,
FEAA Iaşi
De ce ERP?

din raţiuni tehnologice (cum a fost Y2K),


Y2K),
din raţiuni competitive (pentru a rămâne între
cei buni),
buni),
din raţiuni de eficienţă şi productivitate (prin
reproiectarea proceselor),
proceselor),
din raţiuni strategice (ridicarea calităţii sau
fidelizarea clienţilor).
clienţilor).
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs 12
2008-2009, Informatică Economică,
FEAA Iaşi
ERP - o noua fază în evoluţia
integrării aplicaţiilor
Anii '60 Anii '70 Anii '80 Anii '90 Anii 2000
Aplicaţii pentru Material Requirements Manufacturing Resources Enterprise Resource Extended ERP
controlul stocurilor Planning (MRP) Planning (MRP II) Planning (ERP) (xRP sau ERP II)

•MRP – un set de tehnici care utilizează inventarul, datele despre stocuri şi programul de
producţie pentru a calcula necesarul de materiale, a lansa aprovizionarea şi a urmări asigurarea
acestuia pe parcusul procesului de fabricaţie.

•MRP II – planificarea operaţională a necesarului care susţine procesele de producţie, dar şi pla-
nificarea financiară, inclusiv elaborarea de scenarii sau simulări “ce-ar fi dacă?”.

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs 13


2008-2009, Informatică Economică,
FEAA Iaşi
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs
2008-2009, Informatică Economică,
FEAA Iaşi
Avantaj Mod de concretizare
Informaţii de calitate Bază de date unică (date consistente şi corecte),
rapoarte îmbunătăţite
Evitarea redundanţei Baza de date unică elimină operaţiile repetitive de
datelor şi operaţiunilor actualizare (introducere şi modificare)
Scăderea timpului de Rapoarte şi informaţii ad-
ad-hoc oferite de sistem
răspuns
Adaptabilitate Schimbările în procesele economice se reconfigurează
uşor în sistemul ERP
Scalabilitate Structura modulară a sistemului facilitează
adăugarea de noi componente
Sistem de întreţinere Contractul de întreţinere pe termen lung cu furnizorul
îmbunătăţit ERP nu este facultativ, ci face parte din proiectul ERP

Dimensiune colaborativă Module precum CRM sau SCM extind şi deschid


sistemul către furnizori şi clienţi
Deschidere către e-business Arhitectura sistemelor ERP permite integrarea noilor
14
tipuri de aplicaţii e-business
Idei false despre ERP

Implementarea unui sistem ERP este soluţia


tuturor problemelor unei firme.
firme.
Dacă o suită ERP a reuşit la o firmă, atunci
aceeaşi suită are succes garantat la o altă
firmă cu acelaşi profil
profil..
Furnizorul ERP ne spune ce ne trebuie, pentru
că ştie cel mai bine ce înseamnă ERP
ERP..
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs
2008-2009, Informatică Economică, 15
FEAA Iaşi
Ce nu este ERP?

ERP nu este un instrument magic, care


transformă totul peste noapte
noapte..
ERP nu se vinde cu garanţia succesului (se pot
citi destule istorii de implementări eşuate)
eşuate)..

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 16
FEAA Iaşi
Dezavantaj Mod de combatere/diminuare
Proiecte consumatoare de timp Implicarea activă a managementului, obţinerea
consensului şi acceptului general

Costuri mari Dificil şi nerecomandat


Neconformitatea modulelor Alegerea unui sistem ale cărui arhitectură şi
componente corespund proceselor economice,
culturii şi obiectivelor strategice ale organizaţiei

Dependenţa de furnizor Analiza atentă a celor două alternative


alternative:: furnizor
unic sau mai mulţi furnizori, prima însemnând
implicarea furnizorului pe termen lung, a doua
oferind şansa alegerii soluţiilor "best of breed"

Complexitate Selectarea doar a modulelor care sunt absolut


necesare

Necesitatea extinderii şi Poate fi eliminat, dar va reduce potenţialul


dezvoltării ulterioare a sistemului sistemului, care va deveni la un moment dat
ineficient
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs 17
2008-2009, Informatică Economică,
FEAA Iaşi
Beneficiile ERP

integrarea datelor,
informaţii în timp real în toate ariile funcţionale,
acurateţea datelor din sistem (standardizare)
disponibilitatea informaţiilor, acces rapid şi
eficient, cu obţinerea rapoartelor dorite,
impune aplicarea celor mai bune practici
practici..

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 18
FEAA Iaşi
Caracteristici ERP
structură modulară
modulară;;
bază de date unică
unică;;
integrarea modulelor, astfel încât să fie asigurat fluxul de date
între module, iar interfaţa standard să mărească transparenţa
operaţională;;
operaţională
flexibilitate – posibilitatea de a adopta şi integra soluţii
catalogate drept "best business practices
practices"";
exploatare în timp real, dar şi cu opţiune de prelucrare pe
loturi;;
loturi
deschidere către soluţii/aplicaţii Internet
Internet..
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs
2008-2009, Informatică Economică, 19
FEAA Iaşi
Dezavantajele ERP
Consum mare de timp,
timp,
Costuri exorbitante,
exorbitante,
Dependenţa de furnizor
furnizor,,
Complexitate,,
Complexitate
Nevoia de investiţii pe termen lung.
lung.

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 20
FEAA Iaşi
ERP înseamnă:

echipamente
software
oameni
funcţiuni
procese

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 21
FEAA Iaşi
Reprezentare sistem ERP
Front-Office Back-Office
Raportări şi analize
F
C
Vânzări şi U
L Financiar-
distribuţie R
I Contabilitate
N
E Baza de date I
N Producţie
centrală Z
Ţ Service şi O
I întreţinere Logistică& R
Stocuri I
Resurse umane
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs 22
2008-2009, Informatică Economică,
FEAA Iaşi
Costurile ERP

Costul total depinde de:

mărimea întreprinderii
complexitatea proceselor economice
numărul de module instalate
metoda de implementare
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs
2008-2009, Informatică Economică, 23
FEAA Iaşi
Costurile ERP - O metodă simplă de estimare
se bazează pe cifra de afaceri anuală a unei firme:

Experienţa a demonstrat că suma alocată de o firmă


Experienţa
pentru implementarea unui sistem ERP se încadrează între
1% şi 3% din cifra anuală de afaceri
afaceri..

Această sumă cuprinde atât licenţele software,


echipementele necesare, cât şi costurile de implementare şi
adaptare a soluţiei, taxa de mentenanţă pentru primul an,
interfaţa cu alte aplicaţii – deci toate costurile aferente unui
sistem ERP introdus în firmă, reunite simplu sub denumirea
cost total de deţinere (engl
(engl.. "total cost of ownership“
ownership“).
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs
2008-2009, Informatică Economică, 24
FEAA Iaşi
Costurile ERP
Această estimare (procentele indicate sunt desprinse
din practica altor implementări, o firmă poate merge şi pe
4 sau 5% dacă doreşte) este un reper necesar, mai ales
în cazul firmelor care nu au experienţe anterioare cu
implementarea de sisteme informatice
informatice..

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 25
FEAA Iaşi
Costurile ERP
Investiţia iniţială: echipamente + software
Pregătire şi instruire personal
Consultanţă

Plaja costurilor: 50.000 USD - 100.000.000 USD


(software, hardware, servicii consultanţă, training,
plata personalului implicat, ca şi a angajaţilor
temporar)
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs
2008-2009, Informatică Economică, 26
FEAA Iaşi
Costurile ERP

Software: preţul este, de regulă, calculat pe modul (între


Software:
10,000 şi 100,000 USD)
Echipamente:: în funcţie de infrastructura tehnologică
Echipamente
existentă şi planurile de viitor
Conversia datelor: pot fi preluate din vechiul sistem ori
re-
re-introduse manual în sistemul nou

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs 27


2008-2009, Informatică Economică,
FEAA Iaşi
Costurile ERP
Costuri de customizare
customizare\\personalizare (adaptarea la
specific) - sunt costisitoare pe termen lung

Costuri întreţinere - contract separat (aprox. 10% din


costul software; include actualizare şi upgrade)

Pregătire şi instruire personal - se recomandă alocarea


a 25% din costul software (10,000 USD/zi !! ex. pentru o
solutie din portofoliul SAP)

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs 28


2008-2009, Informatică Economică,
FEAA Iaşi
Costurile post-
post-implementare
ERP nu este o destinaţie, ci o călătorie.

Sunt adesea “uitate” ori subestimate. Includ:


Help Desk pentru utilizatori
cursuri de instruire pentru utilizatori
upgrade (pentru aplicaţii şi/sau echipamente)
adaptarea aplicaţiilor
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs
2008-2009, Informatică Economică, 29
FEAA Iaşi
Exemplu Calcul cost proiect ERP
Se decide achiziţia următoarelor module:
Financiar--Contabilitate (contabilitate generală,
Financiar
debitori, creditori, mijloace fixe, contabilitate de
gestiune)
Producţie (planificare, programare, operaţional)
Vânzări (previziuni, comenzi, facturare, analiză)
Logistică (gestiune stocuri, aprovizionare)
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs 30
2008-2009, Informatică Economică,
FEAA Iaşi
Exemplu Calcul cost proiect ERP
Preţul se calculează în funcţie de numărul de
utilizatori..
utilizatori
De exemplu pentru o solutie din portofoliul SAP,
pentru 50 utilizatori, costul licenţelor pentru 4 module
este 300
300..000 USD
USD.. Pentru fiecare utilizator în plus
se taxează 5.000 USD.
USD.
Licenţele pachetului Tools and Utilities (generator de
rapoarte, editor GUI, configurator aplicaţii,
instrumente drill down)
down): 30.
30.000 USD (50 utilizatori)
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs 31
2008-2009, Informatică Economică,
FEAA Iaşi
Exemplu Calcul cost proiect ERP
Costuri consultanţă (economic, tehnic, instructor
personal): 4.200 USD/zi SAU 125.000 - 175.000
USD cost total.
Costuri personalizare - se evaluează după
stabilirea modificărilor necesare.
Costuri întreţinere - 15% din costul licenţelor
software (upgrade, actualizare şi asistenţă post
post--
implementare)
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs
2008-2009, Informatică Economică, 32
FEAA Iaşi
Personalizarea soluţiilor ERP
Adesea, aplicaţiile nu se potrivesc perfect cerinţelor
beneficiarului şi sunt solicitate modificări.
modificări.
Modificarea aplicaţiilor este costisitoare (bani+timp)
şi adesea se face în detrimentul firmei şi din dorinţa
utilizatorilor de a nu schimba nimic.
nimic.
Soluţiile ERP sunt gândite şi mulate pe practicile
economice cele mai eficiente, iar organizaţiile trebuie
să--şi reproiecteze procesele (BPR).
să (BPR).
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs 33
2008-2009, Informatică Economică,
FEAA Iaşi
Personalizarea soluţiilor ERP
Principiul călăuzitor: “sistemul dorit îndeplineşte cel
puţin 95% din cerinţele critice ale organizaţiei?”
De cele mai multe se impune reproiectarea
proceselor (trecând peste protestele oamenilor) şi nu
modificarea aplicaţiilor!
(într
într--un studiu Forrester Research, doar 5% din firme au
spus că au modificat aplicaţiile fără să schimbe procesele,
iar 41% au spus că au reproiectat...)
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs
2008-2009, Informatică Economică, 34
FEAA Iaşi
Durata unui proiect ERP

3 - 12 luni pentru o firmă mică


12 - 14 luni pentru o firmă mare
3 ani pentru companiile transnaţionale, cu locaţii
răspândite geografic

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 35
FEAA Iaşi
Apariţia beneficiilor unui sistem ERP

După implementare urmează “perioada de


stabilizare”, ce durează între 3 şi 10 luni şi în care
apare chiar diminuarea performanţei firmei
firmei..

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 36
FEAA Iaşi
Vedere funcţională
funcţională a ERP
Funcţional, modulele ERP acoperă:

• Planificarea producţiei • Gestiunea relaţiilor cu


• Gestiunea achiziţiilor clienţii
• Gestiunea stocurilor • Urmărirea comenzilor
• Interacţiunea cu • Gestiunea financiară
furnizorii • Gestiunea resurselor
umane
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs
2008-2009, Informatică Economică, 37
FEAA Iaşi
Arhitectura sistemului aplicaţiilor
de întreprindere
Aplicaţii E-Business
Suita ERP Alte aplicaţii
Financiar-Contabil şi/sau Producţie economice
şi/sau Resurse umane etc.

PLATFORMA SGBD
SISTEM DE OPERARE
HARDWARE

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 38
FEAA Iaşi
Arhitectura cu trei straturi a unui sistem ERP

Staţii de lucru
Nivelul prezentare

Nivelul aplicaţiei Servere de aplicaţii

Server de baze de date


Nivelul bazei de date
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs 39
2008-2009, Informatică Economică,
FEAA Iaşi
Funcţiile
Func ţiile celor 3 straturi
• Nivelul prezentare – constă din interfaţa grafică utilizator sau
programul de navigare (browser) pentru accesarea funcţiilor
sistemului

• Nivelul aplicaţie – cuprinde regulile afacerii, logica şi


funcţiunile sistemului, programele care asigură transferul
datelor la/de la serverele de baze de date

• Nivelul bazei de date - asigură gestiunea datelor


organizaţiei, inclusiv a meta
meta--datelor – cel mai adesea se
regăseşte un SGBD relaţional dintre cele standardizate
industrial care include şi un modul SQL
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs
2008-2009, Informatică Economică, 40
FEAA Iaşi
41
42
set de componente principale

♦Nomenclatoare (fişiere de bază) de clienţi, furnizori, personal sub


♦forma unor fişiere care reunesc toate datele de descriere a acestora
♦şi interfaţează cu oricare modul care se serveşte de aceste date;

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 43
FEAA Iaşi
Contabilitate generală, numită şi componentă financiar-contabilă,
tocmai pentru că asigură conducerea evidenţei contabile şi gestiunea
financiară.

Funcţionalităţile vizează: automatizarea înregistrării informaţiilor


financiar-contabile preluate din documentele primare,
cu preluarea automată a datelor din alte aplicaţii ale sistemului ERP
şi realizarea evidenţei contabile complete, la nivel sintetic şi analitic.

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 44
FEAA Iaşi
De cele mai multe ori, această componentă acoperă doar cerinţele
contabilităţii financiare, asigurând în primul rând obţinerea documen-
telor contabile de sinteză cerute de legislaţia în vigoare (bilanţul
contabil, raportări de TVA, taxe şi impozite către buget) şi a celor de
Evidenţă contabilă (note contabile, registru jurnal, fişe de conturi,
registru de casă, jurnale de vânzări şi cumpărări, balanţa de verificare
etc.).

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 45
FEAA Iaşi
Poate fi completată printr-una de analiză, tip Tablou de bord,
care oferă informaţii privind performanţele firmei.

Pe baza datelor din contabilitate sunt calculaţi diferiţi indicatori ce


ilustrează rezultatele financiare: veniturile şi cheltuielile pe produse/
servicii, situaţia disponibilităţilor financiare ale întreprinderii (analize
de cash-flow) etc.

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 46
FEAA Iaşi
Încasări-plăţi – gestionează încasările şi plăţile, efectuate pe baza mai
multor tipuri de documente care creează obligaţii de plată sau încasare.

• Sunt urmărite termenele de plată (scadenţele) facturilor şi sunt


întreţinute situaţiile facturilor restante la încasare sau plată.
• Evidenţa multi-valută este asigurată.
• Această componentă poate apare sub forma a două module:
Debitori şi Creditori, care gestionează şi înregistrează
creanţele şi datoriile întreprinderii.

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 47
FEAA Iaşi
Salarizare – componentă legată adesea de cea de resurse umane,
având ca obiect calculul şi evidenţa salariilor.

• Sunt automatizate calculul taxelor, a contribuţiei la bugetul statului


şi al asigurărilor sociale.

• Date fiind condiţiile diferite în care se calculează salariile în firme,


trebuie să se asigure un grad înalt de parametrizare şi personalizare.

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 48
FEAA Iaşi
Resurse umane - componentă care sprijină crearea unei politici de
personal, susţinând activităţile de recrutare şi selecţie a personalului,
analiza şi urmărirea forţei de muncă, instruirea şi dezvoltarea
carierelor, crearea unui sistem de apreciere a performanţelor.

• Asigură gestiunea salariaţilor prin stocarea tuturor datelor despre


aceştia, realizează managementul personalului şi sprijină procesul
decizional.

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 49
FEAA Iaşi
Planificare producţie – fiecare sistem are o modalitate specifică
pentru identificarea activităţilor de producţie desfăşurate: plan de
producţie, ordin de lucru, comandă etc.

• Planificarea vizează executantul, termenul, articolele de realizat,


costul programat şi detaliile tehnice.

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 50
FEAA Iaşi
Imobilizări – gestionează mijloacele fixe, dar şi obiectele de inventar
sau activele necorporale.

• Gestiunea acoperă întreaga durată de utilizarea activului şi se poate


afla în orice moment care este starea acestuia şi operaţiile efectuate
asupra lui (intrare, modernizare, modificare, reevaluare, scoatere din
funcţiune – casare).

• Oferă multiple posibilităţi de calcul şi înregistrare a amortizării


(liniară, degresivă, accelerată).
• Componenta realizează şi contarea operaţiunilor, inclusiv amortizarea.

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 51
FEAA Iaşi
Urmărire producţie (uneori livrat într-o singură componentă
împreunăcu Planificarea) – înregistrează preluarea notelor de predare
şi a rapoartelor de lucru, analizează şi compară comenzile lansate, oferă
rapoarte cumulate ori detaliate ale producţiei, pe faze ori pe produse/
lucrări, ca şi rapoarte de costuri;.
Gestiune date tehnice – stochează definiţiile şi caracteristicile
tehnice ale produselor şi tehnologiilor de fabricaţie (pentru fiecare
variantă tehnologică se au în vedere planul de operaţii, timpii alocaţi şi
consumul pentru fiecare operaţie).
Planificare necesar de materiale – determină automat cantităţile
♦necesare, pe baza datelor despre procesul de fabricaţie (tehnologia
♦de fabricaţie) şi planul de producţie aprobat.
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs
2008-2009, Informatică Economică, 52
FEAA Iaşi
Planificare şi urmărire consumuri şi costuri – întocmeşte bonurile
♦de consum şi preia datele despre consumuri de la magazii, centrali-
♦zează aceste date pentru calculul costurilor, generează rapoarte
♦detaliate sau centralizate cu privire la consumurile planificate şi
♦realizate;

Managementul proiectelor – are ca obiect proiectele de investiţii,


activităţile interne sau lucrările efectuate de terţi: planificarea
(bugetarea), finanţarea şi urmărirea executării acestora.

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 53
FEAA Iaşi
Stocuri – gestiunea cantitativă (controlul automat al nivelului
♦stocurilor, gestiunea tranzacţiilor de stoc: intrări, ieşiri, transferuri,
♦inventar) şi calitativă a stocurilor (garanţie, termene de valabilitate)
♦şi generarea automată a documentelor contabile (note de intrare-
♦recepţie, bonuri de consum, avize de expediţie, note de transfer).
Gestiunea depozitelor (inclusă adesea în modulul de Stocuri) –
♦defineşte din punct de vedere organizatoric unităţile de stocare:
♦tipurile de inventar şi subinventar, depozite, magazii, locaţii, modul
♦de localizare a stocurilor.

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 54
FEAA Iaşi
Aprovizionare (Furnizori) – gestionează procesele de aprovizionare
prin evidenţa cererilor de aprovizionare, a cererilor de ofertă, a ofertelor
de la furnizori şi a comenzilor transmise acestora, ca şi a facturilor
primite.

• Depăşeşte atribuţiile unei aplicaţii de gestiune, fiind un instrument de


optimizare a aprovizionării, care poate determina economii.

• Componenta nu poate funcţiona fără informaţiile din fişierele de


furnizori (sunt suite în care acestea două sunt incluse în acelaşi modul).

• De asemenea, Aprovizionare se leagă de componenta Stocuri.


Alte funcţiuni vizează: alegerea celei mai bune oferte, pe baza criteriilor
de preţ, condiţii de plată şi de livrare, urmărirea contractelor încheiate
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs 55
cu furnizorii pe durate determinate. 2008-2009, Informatică Economică,
FEAA Iaşi
Vânzări – gestionează activităţile specifice procesului de vânzare:
gestiunea clienţilor (foloseşte datele din fişierele de bază), gestiunea
nomenclatoarelor de articole şi preţuri, gestiunea contractelor şi
comenzilor, procesul de livrare şi facturare.

Transport (Logistică) – permite planificarea şi gestionarea


activităţilor logistice din procesele de vânzare şi distribuţie.

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 56
FEAA Iaşi
Service/Servicii – urmăreşte garanţiile şi serviciile post-vânzare.

Soluţii specifice fiecărei industrii.


Exemplu: aplicaţia Case de marcat este o soluţie destinată controlului
utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 57
FEAA Iaşi
Analiză – componentă care apare sub diferite denumiri (aplicaţiile
complexe din această categorie sunt acum denumite Business Intelli-
gence), destinată analizei datelor din sistem, ca suport în procesul de
luare a deciziilor.

Modulul preia datele din baza de date, realizează diferite analize şi


furnizează informaţiile în forma dorită de utilizator (rapoarte detaliate
ori rezumate, grafice de orice tip). Cele mai puternice opţiuni sunt
analizele multi-dimensionale (OLAP), simulările, scenariile şi
prognozele.

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 58
FEAA Iaşi
Generator de rapoarte – utilizatorii obţin rapoartele dorite în cadrul
fiecărui modul funcţional folosind datele din baza de date a sist
ERP. Conţinutul rapoartelor (datele, ordinea acestora, nivelurile de
grupare, totalurile sau alte calcule) este specificat de utilizator.

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 59
FEAA Iaşi
Care este modul obiș
obișnuit de utilizare a Business Intelligence
într--o organizaț
într organizație?
• Business Intelligence conectează persoanele
potrivite la informaț
informațiile potrivite, la momentul potrivit.
potrivit.
• De exemplu, când revizuirevizuiee formularul curent de
evaluare financiară, managerul de vânzări, Cristina,
observă că o anumită regiune nu contribuie la fel de
mult ca alte regiuni.
regiuni.
• Când analizează datele din foaia de calcul pentru
regiunea care contribuie mai pu puțțin, observă că o
anumită persoană din departamentul vânzări, Ioan,
are cifre de vânzări sub medie
medie..
http://office.microsoft.com/ro-ro/products/HA101672581048.aspx?pid=CL100796341048

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 60
FEAA Iaşi
Care este modul obiș
obișnuit de utilizare a Business Intelligence
într--o organizaț
într organizație?

• În acela
acelașși timp, Ioan prime
primeșște prin po
poșșta electronică
un raport de stare săptămânal care conț conține clien
cliențții
potențțiali din regiune, informa
poten informațții de flux și detalii
despre afacerile încheiate
încheiate..
• Apoi, Ioan deschide tabloul de bord și caută
informațții despre contul său cel mai mare și vede
informa
date din sistemul de planificare a resurselor firmei
(ERP) corelate cu contul respectiv
respectiv.. Ioan observă că
dimensiunea medie a afacerii sale este mai mică
decât cea a altora din regiune
regiune..
http://office.microsoft.com/ro-ro/products/HA101672581048.aspx?pid=CL100796341048

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 61
FEAA Iaşi
Care este modul obiș
obișnuit de utilizare a Business Intelligence
într--o organizaț
într organizație?

• Pentru Ioan este mai simplu să să--și dea seama de ce, dacă
face un pic de analiză „ce ar fi dacă”.
dacă”. Această analiză constă
din câteva variabile care determină numărul de clienț clienți
potențțiali necesari pentru a atinge media de vânzări din
poten
firmă..
firmă
• Apoi, efectuând în continuare analiza datelor din regiune,
Ioan compară cifrele de vânzări cu mediile regionale.
regionale.
• Adaugă mai multe informa
informațții care arată rata de reducere și
adaugă vizualizare pentru a în înțțelege mai bine rezultatele
rezultatele..
• Reprezentarea vizuală a datelor îi arată lui Ioan că rata de
reducere este mult mai mică decât media pe regiune.
regiune.
http://office.microsoft.com/ro-ro/products/HA101672581048.aspx?pid=CL100796341048

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 62
FEAA Iaşi
Care este modul obiș
obișnuit de utilizare a Business Intelligence
într--o organizaț
într organizație?

• Prin urmare, este timpul să îi comunice managerului său. său.


Ioan publică informa
informațțiile pe server, programează o întâlnire
cu Cristina pentru a discuta ob obțținerea aprobării pentru
mărirea ratei de reducere, astfel încât să fie mai competitiv și
o anun
anunțță pe Cristina prin colaborare online că tocmai a
publicat raportul de analiză
analiză..

http://office.microsoft.com/ro-ro/products/HA101672581048.aspx?pid=CL100796341048

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 63
FEAA Iaşi
Care este modul obiș
obișnuit de utilizare a Business Intelligence
într--o organizaț
într organizație?

• Ioan și Cristina se întâlnesc pentru a discuta detaliile


detaliile.. După
aceea, Ioan alcătuie
alcătuieșște o notă despre indicatorul de
performanțță (KPI) pe care îl de
performan dețține pentru regiunea
respectivă, iar Cristina observă adnotarea din ultimul
formular de evaluare ca memento că există o nouă strategie
pentru îmbunătă
îmbunătățțirea rezultatelor lui Ioan și rezolvarea
performanțțelor modeste de vânzări.
performan vânzări.

http://office.microsoft.com/ro-ro/products/HA101672581048.aspx?pid=CL100796341048

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 64
FEAA Iaşi
Pentru performanţă, modulele prezentate trebuie să prezinte
următoarele caracteristici:
asigurarea confidenţialităţii, protecţiei şi securităţii împotriva
accesului neautorizat la date. Securitatea este realizată la nivel de
utilizator, la nivel de sub-componentă şi la nivel de funcţionalitate
(pe operaţii: vizualizare, adăugare, modificare, ştergere);
scalabilitatea, adică posibilitatea de a începe implementarea într-o
configuraţie de bază, adăugând apoi alte module, în funcţie de
resurse şi necesităţi;
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs
2008-2009, Informatică Economică, 65
FEAA Iaşi
portabilitatea vizează trecerea uşoară de pe o platformă pe alta, în
principal la nivelul aplicaţiilor cu bazele de date;
trasabilitatea asigură urmărirea fluxului unui document prin firmă,
dar şi a tuturor prelucrărilor şi accesărilor aplicaţiei;

securitatea, concretizată într-un sistem coerent şi complet care


reglementează drepturile şi restricţiile utilizatorilor pe module,
funcţionalităţi, operaţii, până la nivelul câmpurilor din baza de date;

parametrizarea (proces numit şi personalizare sau adaptare)


permite definirea regulilor şi convenţiilor de bază specifice modului
în care fiecare beneficiar îşi desfăşoară activitatea.
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs
2008-2009, Informatică Economică, 66
FEAA Iaşi
Arhitectura extinsă
extinsă

Portal pentru
conducerea executivă
Tabloul de bord al conducerii

Depozit de date şi aplicaţii BI


Depozite trans-funcţionale
CRM SCM E-Proc. Apl. Web Altele
Aplicaţii avansate
Financiar Distribuţie Resurse umane Producţie
Aplicaţii ERP tranzacţionale
Hardware Reţele SGBD E-mail Porţi Internet
Infrastructura tehnică
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs
2008-2009, Informatică Economică, 67
FEAA Iaşi
Module funcţionale SAP R/3 System

Module de bază în structura SAP R/3 System

Financiar
Financiar-- Control Gestiunea
Contabilitate Workflow capitalului fix
Gestiunea proiectelor Mentenanţă Soluţii industriale
Resurse umane Gestiunea materialelor Managementul
Planificarea producţiei calităţii
Gestiunea investiţiilor Vânzări şi distribuţie
Trezorerie
Module în versiunea Internet mySAP.COM
mySAP Workplace mySAP E-
E-Procurement mySAP Human
mySAP Supply Chain mySAP Product Resources
Management Lifecycle Management mySAP Marketplace
mySAP Customer mySAP Business mySAP Hosted
Relationship Management Intelligence Solutions
mySAP Financials mySAP Mobile Business mySAP Technology

(sursa: www.sap.com)
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs
2008-2009, Informatică Economică, 68
FEAA Iaşi
Cu ochii spre viitor...
Zilele în care întreprinderile erau considerate
a fi salvate din punct de vedere IT dacă dispun de
pachete ERP au trecut...
Azi, piaţa ERP este martora a 2 tendinţe majore:

1. cererea crescândă pentru aplicaţii personalizate,


verticale şi transversale, astfel încât să fie acoperite
toate ariile de desfăşurare a afacerii

2. integrarea în pachetele existente a soluţiilor SCM, CRM şi


e-procurement Prof.dr. Doina Fotache, suport curs 69
2008-2009, Informatică Economică,
FEAA Iaşi
Arhitectura ERP II este mai complexă, bazându-se pe mai multe
straturi tehnice şi funcţionale. Pentru a accentua natura diferită a
noilor sisteme ERP, ele sunt considerate neconvenţionale.

Sistemele ERP convenţionale vizează creşterea flexibilităţii,


transparenţei şi eficienţei proceselor economice din organizaţie.

Atributul principal al noilor sisteme este colaborarea inter-organizaţio-


nală, în crearea unui lanţ valoric eficient. Dezideratul este crearea
unui "ecosistem" bazat pe colaborare care permite organizaţiilor să
partajeze cunoaştere. ERP II a evoluat odată cu creşterea ponderii şi
dependenţei de bunuri intangibile şi instituirea managementului
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs
cunoştinţelor. 2008-2009, Informatică Economică, 70
FEAA Iaşi
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs 71
2008-2009, Informatică Economică,
FEAA Iaşi
ERM şi BPI sunt concepte care evidenţiază rolul important al econo-
micului, predominant sau preponderent peste software şi se referă la
ansamblul de tehnici şi instrumente pentru gestiunea resurselor
întreprinderii.

ERP reprezintă doar una din aceste multe resurse ale întreprinderii.
Sub forma unei egalităţi am putea scrie

ERM = ERP + funcţiunile economice

BPI = ERP + e-Business+ Knowledge Management.


Prof.dr. Doina Fotache, suport curs
2008-2009, Informatică Economică, 72
FEAA Iaşi
ERM = integrare + module software funcţionale
+ funcţiuni economice

Partea funcţională a ERP vizează fluxurile şi procesele economice şi


se regăseşte în module de aplicaţii specializate.

Partea de integrare asigură conectarea, punerea în legătură a funcţiu-


nilor economice. Integrarea poate fi privită aici ca o tehnică de comu-
nicare, iar tehnologia are un rol semnificativ în asigurarea ei.
Mijloace obişnuite de realizare a integrării în sistemele ERP sunt:
codul sursă, reţelele locale de calculatoare, Internet, poşta electronică,
protocoale şi baze de date.
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs
2008-2009, Informatică Economică, 73
FEAA Iaşi
ERM este considerată o soluţie completă de întreprindere care
constă din sistemul ERP şi activităţile funcţionale care se desfăşoară
în cadrul fiecărui modul (cu referire la management, decizii,
instruire, documentare, comunicare etc.), asigurând îmbinarea
armonioasă a acestora.

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 74
FEAA Iaşi
Aplicaţii ERP clasice versus ERP II

Optimizarea întreprinderii ROL Integrarea în lanţuri valorice,


posibilităţi collaborative-commerce

DOMENIU Toate sectoarele/segmentele


Producţie-distribuţie

Producţie, vânzări şi distribuţie, Procese verticale, transversale,


FUNCŢIE
procese financiare aplicaţii industriale personalizate

Interne, ascunse PROCESE Conectare externă inclusiv


cea cu furnizorii şi clienţii

Web-aware, închisă, ARHITECTURĂ Bazată pe web, deschisă


monolitică modulară

Generate şi consumate DATE Publicate şi partajate


intern intern şi extern

Sursa: Gartner Research


Prof.dr. Doina Fotache, suport curs
2008-2009, Informatică Economică, 75
FEAA Iaşi
ERP II este o strategie competitivă care integrează sistemul ERP
de bază (esenţial) cu soluţii specializate CRM, SCM, BI.

Arhitectura ERP II este mult mai complexă, organizaţia devine o


comunitate socială care adună, sintetizează şi difuzează cunoaştere.

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 76
FEAA Iaşi
Arhitectura ERP II

SOA

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 77
FEAA Iaşi
Structura unui sistem ERP extins

Server de aplicaţii
CRM/SCM

I
I N
N Server Web T
T E
R Portaluri Web R
A N
N Server de e-mail E
Browser Web
E T
Aplicaţii e-mail
T

Aplicaţii de Client
întreprindere
Server de aplicaţii
ERP

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 78
FEAA Iaşi
Industrie
Industrie sector Q
clasa A
Industrie
X
ERP declarate
moarte

Industrie
ERP II segment Y

EAS
Infrastructură
Extended ERP tehnologică
Funcţionalităţi
personalizate

ERP Conectivitate externă


îmbunătăţită

MRP II Funcţionalităţi
extinse

MRP Trendul aplicaţiilor ERP

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 79
FEAA Iaşi
1. Anderegg, T., ERP: A-Z Implementer’s Guide for Success, Resource Publishing, 2000
2. Fotache, D., Hurbean, L., Sisteme informatice integrate pentru gestiunea afacerilor – ERP, Editura Economică,
Bucureşti, 2004
3. Hooiman, D., Inventory Planning & Optimization: Extending Your ERP System,
www.technologyevaluation.com, 2003
3. Davenport, T.H., Putting the enterprise into the enterprise system, în Harvard Business Review, nr. 4/1998
4. Hossain, L., Patrick, J.D., Rashid, M.A., Enterprise Resource Planning: global opportunities and challenges,
Idea Group Publishing, 2002
5. Kalakota, R., Robinson, M., e-Business Roadmap for Success, Addison-Wesley, Boston, 1999
6. Surmacx, J., Mix and Match ERP, www.cio.com, 2002
7. Norris, G., s.a., E-Business and ERP: Transforming the Enterprise, J. Wiley & Sons, New York, 2000
8. O'Leary, D.E., Enterprise Resource Planning Systems, Cambridge University Press, 2000
9. Shields, M.G., E-Business and ERP: Rapid Implementation and Project Planning, J. Wiley & Sons, New York, 2000
10. Tadjer, R., Enterprise Resource Planning, în Internetweek, aprilie 1998

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 80
FEAA Iaşi
Prof.dr. Doina Fotache, suport curs
2008-2009, Informatică Economică, 81
FEAA Iaşi
Adrese web:
http://www.intelligententerprise.com
http://www.technologyevaluation.com
http://www.2020software.com/

Prof.dr. Doina Fotache, suport curs


2008-2009, Informatică Economică, 82
FEAA Iaşi