Sunteți pe pagina 1din 26

CUPRINS

CAPITOLUL I
1.1 Proiectarea sistemelor informatice………………………………………..….pg 2
1.2 Proiectarea logica…………………………………………………………….pg 3
1.3 Proiectarea fizica……………………………………………………………..pg 6
1.4 Limitele metodelor clasice de proiectare a sistemelor informatice ……….…pg 7
CAPITOLUL II
2.1 Constructia sistemelor informatice…………………………………………..pg 11
2.2 Realizarea sistemelor informatice folosind pachetul de aplicatii software…...pg 15
2.3 Realizarea sistemelor informatice de catre utilizatorii finalii…………………pg 18
2.4 Avantajele sistemului informatic……………………………………………...pg 18
CAPITOLUL III
3.1 Studiu de caz………………………………………………………………….pg 20
CAPITOLUL I
1.1 Proiectarea sistemelor informatice
Evolutia metodelor de proiectare este consencinta mutatiilor calitative si cantitative in planul
abordarii sistemelor informatice,aparitiei si extinderii utilizarii tehnicilor rapide de proiectare si a
mevolutiei permanente a limbajelor de programe.
O clasificare a metodelor de proiectare pe baza modalitatilor in care este perceput sistemul
informatic,functional,sistematic si obectional,conduce la urmatoarea grupare:
- metode ierarhice;
- metode sistematice;
- metode obiectuale,numite si metode orientate pe obiecte.
Metodele ierarhice au la baza analiza functionala a intreprinderii.Astfel,subsistemul informatic
cuprinde in arhitectura sa subsisteme definite la nivelul functional ale intreprinderii.
Metodele sistematice utilizeaza teoria sistemelor in abordarea organizatiei.Sistemul informatic este
abordat sub doua aspecte complementare – datele si prelucrarile – analizate si modelate

1
independent. Metodele sistematice acorda prioritate datelor fata de prelucrari si respecta cele trei
niveluri de abstractizare:conceptual,logic si fizic.
Nivelul conceptual are drept obiectiv identificarea regulior de gestiune si definirea modului
conceptual al datelor si,respectiv,modelul conceptual al prelucrarilor.
Nivelul logic consta in validarea modelului conceptual al datelor,pornind de la viziunile particulare
ale diversilor utilizatori,evidentierea particularitatilor orgazitionale si elaborarea modelui logic si
optimizarea acestuia.
Nivelul fizic fixeaza reguli de ordin tehnic privitoare la sistemul informatic,definitiveaza solutia de
implementare a modelului datelor si definirea procedurilor.
Metodele obiectuale se caracterizeaza prin faptul ca sistemul este gandit ca un ansamblu de obiecte
autonome,care se organizeaza si coopereaza intre ele.Pentru prima data,datele si prelucrarile sunt
implementate in cadrul aceleasi structuri,obiectul.Datele si prelucrarile sunt incapsulate in cadrul
obiectului si sunt inaccesibile celorlalte obiecte.
1.2 Proiectarea logica
Proiectarea logica incepe cu alegerea sistemului de computerizare.Principalele obtiuni sunt:
1) - computerizarea centralizata
2) - computerizarea distribuita,cu PC-uri individuale,neconectate in retea
3) - computerizarea distribuita,cu PC-uri conectate in retea si deservite de un server central
Computerizarea centralizata se foloseste in cazul firmelor cu baza de date centrala,cum sunt
companiile de aviatie.Optiunile (2) si (3) se folosesc in restul cazurilor in functie de eficienta
economica.
Dupa ce sa ales sistemul de ansamblu,se trece la construirea sistemelor informatice de functiuni,
subfunctiuni si operatii de organizatie. In acest scop,se reprezinta schemele logice ale sistemelor
informatice aferente,in care apar circuitele si fluxurile informationale.Acestea sunt redate pe baza
de diagrame pe flux.
Diagramele fluxurilor de date (DFD) permit ilustrarea grafica a proceselor din sistem si a proceselor
de date aferente acestora.Aceste diagrame se construiesc folosind patru simboluri de baza:

2
Fluxuri de date Stocarea datelor Proces Entitati externe
Fluxurile de date configureaza traiectoria datelor intre procese,entitatile externe ale sistemului si
punctele de stocare a datelor/informatiilor.Aceste fluxuri sunt etichetate cu tipul datelor si pot fi
constituite din rapoarte,documente sau fisiere.
Procesele din sistem transforma fluxurile de date de intrare in fluxuri de data de
iesire.Conventional,procesul este identificat prin asocierea unei etichete cu denumirea
lui.Denumirea se formeaza pe baza combinatiei dintre o actiune si obiectul acesteia.
Stocarea datelor se poate realize manual sau automat si consta din fisiere de calculator sau baze de
date,dosare,microfise sau teancuri (stive)de rapoarte etc.
Entitatile externe initiaza sau primesc fluxuri de informatii.Ele constau din clienti,agenti
guvernamentali,angajati sau departamente din interiorul organizatiei aflate in afara sistemului
informatic existent.
Procesul 1 cuprinde inscrierea studentilor la cursuri pentru care au fost acceptati.Mai mult decat
atat,actualizeaza fisierul cu noile proceduri de cursuri universitare si tin evidenta studentilor
inscrisi.Periodic va redimensiona marimea grupei in functie de limitarile impuse de conducerea
institutiei.Daca inscrierile au atins numarul maxim prevazut,este semnalata aceasta stare.
Procesul 2 actualizeaza fisierul master al studentilor,prin furnizarea informatiilor despre studentii
noi sau schimbarea unor date ale acestora de exemplu,adresa lor.
Procesul 3 trimite fiecarui student solicitant o confirmare de inregistrare pentru cursurile la care
afost admis.
Diagramele pot fi utilizate pentru descrierea proceselor la un nivel de detalire mai ridicat sau mai
redus.Un proces complex poate fi descompus pe niveluri successive de detaliere.Un intreg sistem
poate fi divizat pe subsisteme, pe baza unei diagrame a fluxurilor de date realizat la nivel
general.Fiecare subsistem,in schimb poate fi divizat in subsisteme mai mici.

3
Detalierea fluxului informational dat ca exemplu mai suspoate continua in
domeniul aceleiasi aprovizionari,cu verificarea stocului de produse finite la furnizor si cu
complectarea stocului la distribuitor.De asemenea, continuarea detalierii permite evidentierea
modului cum,o data cu livrarea marfii din magazine este necesar sa se treaca la decontarea cu
clientii.Toate aceste activitati economice si interventii informationale aferente pot fi observate in
fig.3.5 in care,potrivit opiniilor specialistilor,este redat ultimul nivel de detaliere a fluxului
informationalimplicat de comenzile clientilor
Detalierea fluxului informational al comenzii clientilor,prezentata in fig.3.6,este considerate
suficienta pentru proiectantul de sisteme informationale.La acest nivel de detaliere,proiectantul
poate sa preia fiecare process in vederea diferentierii ulterioare,tratandu-l ca un sistem de sine
statator.Spre exemplu,decontarea cu clientii poate fi tratata separate,rezultand un sistem de
prelucrare a tranzactiilor.
Din procesul de detaliere a fluxului informational pentru comanda clientului rezulta ca pentru
relevarea acestuia se foloseste metodaus in jos (top-down).
Rezultatul proiectarii logice este un pachet de documente cu specificatii,care include diagramele
fluxurilor date pentru functiile sistemului,dictionarul de date pentru descrierea fluxurilor de date si a
celor stocate,specificatiile aferente proceselor,documentele de intrare si iesire si cerintele de
securitate,control,performante si de conversie ale sistemului.
1.3 Proiectarea fizica
Prima sarcina a proiectarii fizice este alegerea si dimensionartea echipamentelor de calcul si de
calcul si de comunicatie.Aceasta se bazeaza pe criterii de nivel tehnic (utilitate) si eficienta
economica a investitiilor.
Alegerea sistemului de echipamente de calcul si de comunicatie se face tinand seama de
posibilitatile oferite de tehnologia actuala.i este o reminiscenta a tehnologiei trecute,sistemul 1 se
mai foloseste in multe organizatii,ca de exemplu:in companiile aviatice si in sistemele de
distributie.Sistemul 2 se foloseste,de regula in firmele mici,in care uneori este suficient un singur

4
PC.Cel mai modern este sistemul 4.Sistemul 3 este o solutie intermediara intre 2 si 4.Costul anual
corespunzator unui computer in sistemele 2,3 si 4 este 2500 $,2070 $ si respective 1920$.
Cea de a doua sarcina importanta a proiectarii fizice este realizarea programarii.Programarea
structurala extinde aria de operare a principiilor care guverneaza proiectarea logica la scrierea
programelor.Principiul pe care se bazeaza este cel al modularizarii si sistemul este dezvoltat de sus
in jos.
Programarea structurala este o metoda de organizare si codificare a programelor prin care se
simplifica modalitatile de control,astfel incat programele sa poata fi usor de inteles si de modificat.
Programele pot fi divizate in module,fiecare constituind o unitate logica avand una sau mai multe
functiuni.Modulele trebuie sa fie interconectate,deoarece au numai o intrare si o iesire.Programele
trebuie sa-si dispute datele cu un numar cat mai mic de module.Minimizarea conexiunilor dintre
module minimizeaza caile prin care pot fi propagate erorile catre celelalte parti ale sistemului.
Principalele elemente constructive utilizate in programarea structurata sunt:secventa simpla,selectia
si iteratia.Secventa simpla inseamna executia in ordine a operatiilor cerute si nu depinde de vreo
constrangere.Selectia testeaza o executie si executa una dintre doua sau mai multe instructiuni
alternative,bazandu-se pe rezultatul testului.Iteratia respecta executia unei instructiuni cu conditia
ca rezultatele unui test de conditionare sa ramana adevarate.
1.4 Limitele modelelor clasice de proiectare a sistemelor informatice
Metodele clasice de proiectare a sistemelor informatice sunt valoroase,dar au anumite
deficiente.Metodologiile structurate sunt lente si nu raspund cerintelor impuse de schimbarile rapide
din mediul de afaceri.Astfel,realizarea analizei structurate trebuie efectuata inaintea proiectarii
structurate.Acest lucru este valabil si in cazul programarii structurate,care depinde de furnizarea
informatiilor necesare in urma proiectarii.Incetineala proiectarii sistemelor informatice se reflecta in
cresterea costurilor aferente acestei etape.
O schimbare in specificarea cerintelor influienteaza in mod direct activitatea de documentare a
fazelor de analiza si apoi cea de proiectare.Acesta modificare trebuie sa fie operata inainte ca
programele sa poata fi schimbate,pentru a reflecta noua cerinta.

5
Metodologiile structurate sunt orientate pe functiuni,concentrandu-se asupra proceselor care
transforma datele.Operatiunea de stocare a datelor este descrisa ca o anexa la aceste procese.
Managerii au intelesca,in afaceri,c ea mai valoroasa componenta a sistemulor informatice o
constituie datele.Datele generate de un department pot fi utilizate de mai multe departamente,iar
fiecare dintre ele le vor prelucra in mod diferit.De exemplu,datele despre calitatea productiei
realizate pot fi utilizate de departamentul de productie,laboratoarele de cercetare,personalul de la
vanzari si marketing,managementul firmei si chiar de catre clienti.
In ciudata faptului ca grupuri de date specifice sunt in mod obisnuit procesate in acelsi mod,dar in
programe diferite,o procedura separate de programe trebuie sa fie scrisa ori de cate ori intervine
cineva si produce o modificare asupra datelor elementare.De exemplu,ori de cate ori se schimba
calculul impozitelor sau al indicatorilor de performanta este necesara modificarea tuturor
programelor care folosasc aceste informatii.Modificarile impuse in asemenea situatii genereaza un
consum mare de timp si se reflecta prin conturi aditionale,care pot afecta bugetelealocate de firma
sistemelor informatice.Se impune astfel identificare unor noi abordari,care sa elimine aceste
deficiente.Pe langa metodele clasice de proiectare a sistemelor informatice,exista cateva variante
noi,care aduc imbunatatiri semnificative;dintre acestea p[ot fi evidentiate urmatoarele:
- realizarea de software orientat pe obiecte
- proiectarea softului asistata de calculator (CASE – Computer –aided software engineering)
- reintegrarea programelor de calculator
Realizarea de software orientat pe obiecte.Programarea orientate pe obiecte este o parte importanta
a realizarii softului orientat pe obiecte.Proiectarea si analiza structurata ia in consideratie la inceput
procedurile.In felul acesta ,sistemul informatic este perceput prin ceea ce trebuie sa faca si apoi sunt
dezvoltate modelele de proceduri si date.Realizarea de software prin orientarea pe obiecte se
concentreaza pe schimbarea modului de abordare,de la modelarea proceselor de afaceri si a
datatelor la combinarea datelor si a procedurilor in obiecte.Sistemul informatic este perceput ca o
colectie de clase si obiecte impreuna cu reletia dintre ele.Obiectele sunt
definite,programate,documentate si salvate pentru a fiu utilizate in alte aplicatii viitoare.

6
Cei care sustin dezvoltarea orientate pe obiecte a softului unui sistem informatic pretend ca
obiectele pot fi mult mai usor de inteles si operat de catre utilizatori decat instrumentele clasice ale
sistemelor informatice.De exemplu,personalul de la compartimentul financiar percepe mai usor
entitatile sub forma unor obiecte,ca de pilda:clienti,credite si facturi,decat in cazul structurarii lor.
Principalele avantaje ale metodei de dezvoltare software orientate pe obiecte decurg din reducerea
timpului si a timpului de scriere a softului,precum si a incidentei reduse a defectelor.Costurile de
mentenanta ale softului sistemului informatic sunt mai reduse,datorita micsorarii numarului de
modificari.Daca programele unei firme sunt orientate pe obiecte,programatorul va avea de
modificat numai codul dintr-un anumit obiect,ier schimbarea se va reflecta in toate programele care
urmeaza acel obiect.Un alt avantaj poate sa apara in cazul in care firma detine o biblioteca de
obiecte program,prin faptul,ca adesea,proiectarea si programarea se pot incepe fara a astepta
rezultatele analizei altor obiecte program.Proiectarea si programarea sisatemelor informatice se pot
realize impreuna,din momentul in care sunt indeplinite cerintele informationale.
Principalul obstacol in utilizarea tehnicilor orientate pe obiecte ester faptul care necesita un effort
financiar considerabil pentru instruirea personalului implicat in utilizarea lor.In plus multe firme
evita sa le utilizeze,deoarece este necesar sa finanteze instruirea unui numar mare de persoane sis a
adopte o reorientare metodologica majora.Managementul firmelor este constient ca o schimbare
completa catre dezvoltarea software orientata pe obiecte va necesita o perioada lunga de
timp.Majoritatea firmelor fac investitii importante in extinderea sistemelor structurate,care vor fi
mentinute pana la momentul cand ele vor trebui inlocuite definitive.
Proiectarea softului asistata de calculator (CASE) este o metodologie secventiala,automata,pentru
crearea de software,si implicit de sisteme informatice,prin reducerea activitatilor respective si
imbunatatirea activitatilor programelor.
Instrumentele CASE ofera facilitate grafice pentru realizarea reprezentarii datelor sub forma de
grafice sau diagrame,generarea de ecrane si de rapoarte,crearea dictionarelor de date,facilitate de
raportare extinse,instrumente de verificare si analiza,generatoare de coduri program si de
documente.

7
Majoritatea instrumentelor CASE sunt complet integrate si sunt capabile sa suporte intregul proces
de dezvoltare a sistemului.Ele include managementul proiectului si si generarea automata a codului
program pentru partile obisnuite ale unei aplicatii.Analistul poate trasa diagrama de exemplu,prin
alegerea dintr-un set de simboluri standard a acelora pe care le doreste si apoi le poate pozitiona pe
ecran.
Un element central al kitului de instrumente CASE il reprezinta depozitul de informatii in care sunt
stocate toate informatiile definite de analisti in timpul proiectarii.
Depozitul de informatii include diagrame de fluxuri de date,grafice structurate,diagrame entitate-
relatie,forma de definire a datelor,specificatiile proceselor,formate de ecrane si rapoarte,note si
comentarii,rezultate ale testelor si evaluarilor,coduri sursa,starea si evalurea informatiilor,precum si
estimari de timp si cost ale diferitelor variante de proiectare.
In general,instrumentele CASE contribuie la cresterea productivitatii si a calitatii sistemelor
informatice,actionand in urmatoarele directii:
- ofera o metodologie de dezvoltare software standard si o anumita disciplina in
proiectare.Proiectarea si efortul general de dezvoltare a sistemului vor fi integrate;
- imbunatatesc comunicarea dintre utilizatorisi specialisti in TI.Echipe mari si proiecte software
complexe pot fi coordonate efficient;
- permit organizarea si coordonarea componentelor aferente procesului de proiectare;
- permit automatizarea anumitor operatii de analiza,proiectarea si generarea de coduri,care sunt
plictisitoare sau dureaza mult si sunt o sursa importanta de erori.
Astazi,instrumentele CASE au caracteristice ce suporta aplicatii client/server,programarea orientate
pe obiect si reproiectarea proceseselor de realizare a afacerilor.
Reingineria programelor de calculator (software) este o metodologie bazata pe ciclul de viata al
programelor de calculator.Un numar foarte mare de prograne pe care le utilizeaza organizatiileau
fost scrise fara a beneficia de analiza,proiectare si programare structurata.Aceste programe de
calculator sunt greu de actualizat si intretinut.Scopul reingeneriei software este de a salva astfel de
programe prin actualizarea lor,astfel incat utilizatorii sa poata evita o lunga si costisitoare operatie

8
de inlocuire a acestora.In esenta,reingineria este folosita pentru a extrage inteligenta din sistemele
existente si a o utiliza ulterior la crearea unui nou sistem fara a porni de la zero.Reingineria implica
trei faze:
- reingeneria retrospective (reverse engineering)
- revizuirea specificatiilor de proiecte
- programarea si reingineria prospectiva (fordware engineering).
Reingineria retrospectiva are scop de a extrage specificatiile aferenta afacerilor importante din
sistemele informatice existente.Instrumentele de reingenerie retrospectiva citesc si analizeaza codul
instructiunilor program existente,fisierele si descrierele bazelor de date.Ele produc documentatia
structurata a sistemului.
Rezultatul va fi prezentarea componentelor pe nivelul de proiectare,ca,de pilda,entitati,atribuite si
procese.Pe baza documentatiei structurate,echipa de proiectare poate revizui modul de proiectare si
specificatiile aferente pentru a corespunde cerintelor de afaceri ale organizatiei.In pasul
final,reingineria prospective,specificatiile revizuite sunt folosite la generarea unor noi sisteme
informatice.
Reingineria poate aduce beneficii semnificative.Ea permite unei companii sa dezvolte un sistem
informatic modern la un nivel mult mai redus al costurilor decat in cazul in care ar fi realizat un
sistem informatic complet nou.
CAPITOLUL II
2.1 Constructia sistemelor informatice
Multe organizatii examineaza metode diferite de constructie a unui sistem informatic
nou.Identificarea variantei constructive optime se poate realize luand in considerare mai multi
factori,dintre care:
- determinarea strategiei de realizare a sistemului informatic,care trebuie sa fie compatibila cu
arhitectura informationala,a firmei
- extinderea controlului asupra sistemului informatic aflat in afara sistemului informatic,pentru ca
integritatea datelor si conexiunile in sistem sa nu fie afectate.

9
Dintre cele mai cunoscute metode de constructie a sistemelor informatice,se pot mentiona
urmatoarele:
- metoda ciclului de viata a sistemului informatic
- prototipul
pachete software pentru aplicatii
- dezvoltarea de catre utilizatorii finali a sistemelor informatice
- sistemele informatice outsourcing.
Metoda ciclului de viata a unui sistem informatic
Aceasta metoda se bazeaza pe faptul ca un sistem informatic are un ciclu de viata similar cu orice
organism viu,cu o perioada de inceput,una medie si una finala.Concret,ciclul de viata al unui sistem
informatic are sase etape:
- definirea proiectului

- studiul sistemului
- proiectarera
- programarea
- instalarea
- evaluarea rezultatelor dupa implementare
Fiecare etapa este alcatuita din activitati principale,care trebuie terminate inainte de a trece la etapa
urmatoare.
Etapa de definire a proiectului se concentraza asupra propunerii de a unui nou sistem informatic.In
aceasta etapa a ciclului de viata se determina daca lansarea unui proiect pentru realizarea unui
sistem informatic nou se justifica sau se recomanda modificarea celui existent.Acest lucru se poate
stabili analizand problemele cu care se confrunta organizatia si determinand daca aceste probleme
pot fi rezolvate sau nu printr-un sistem informatic nou.In plus,in aceasta etapa se identifica
obiectivele generale,se specifica scopul proiectului si se realizeaza un plan de eleborare a
proiectului.

10
Studiul sistemului este etapa in care sunt analizate problemele sistemelor existente,se definesc
obiective care urmeaza a fi atinse si sunt evaluate diferite solutii alternative.In aceasta etapa,se
analizeaza fezabilitatea fiecarei solutii.Toate informatiile obtinute in timpul fazei de studio a
sistemulor vor fi utilizate pentru a determina cerintele software ale sistemului informatic.
Proiectarea este urmatoarea etapa,in care se definesc solutii cadru si conceptuale si se stabilesc
specificatiile de proiectare fizica si logica pentru solutia de sistem aleasa.In principiu,exista doua
niveluri de proiectare,proiectarea de ansamblu (generala) si proiectarea de detaliu,care are scopul de
a rafina solutiile cadru.Proiectarea de detaliu se va finaliza prin eleborarea solutiei detaliate a
sistemului informatic.
Programarea este etapa in care se realizeaza translatarea specificatiilor de proiectare,stabiliota pe
baza structurii informatice create in fazele de proiectare,in instructiuni program (soft).Analistii de
sistem lucreaza cu programatori pentru a pregati specificatiile fiecarui program in parte.Aceasta se
refera la ce va face fiecare program in parte,limbajul de programare folosit,definirea intrarilor si
aiesirilor,logica procesarii,planificarea procesarilor si a procedurilor de control.
Inplementarea este ultimul pas,in care sistemnul informatic cel nou sau cel modificat devine
operational.Aceasta etapa consta in testare,instruire si conversie.Un plan de conversie ofera o
planificare detaliata a tuturor activitatilor necesare pentru a inplementa noul sistem sau cand
sistemul convertit este nou.
Testarea componentelor sistemului informatic se va concretiza in verificarea modului de
functionare,fiabilitate si masura in care acestea raspund cerintelor formulate initial.
Integrarea componentelor si testarea finala a sistemului se realizeaza prin reuniunea modulelor
(componentelor) intr-o formula unitara si verificarea functionalitatii acesteia.
Etapa postimplementare consta in utilizarea,mentenantei si evaluarea sistemului dupa ce a fost
implementat.Tot in aceasta etapa se pot face modificarile necesare pentru a imbunatati
performantele sistemului informatic,sa corespunda noilor cerinte.
Limitele metodei ciclului de viata.Metoda ciclului de viata este inca utilizata pentru constructia
sistemelor mari de procesare a tranzactiilor si pentru sistemele informatice destinate

11
managementului organizatiei (MIS),unde cerintele informationale sunt structurate si bine
definite.Totusi,aceasta metoda are limite de aplicare sin u este recomandata pentru sistemele
informatice de dimensiuni mici.
Dintre limitele acestei metode pot fi mentionate urmatoarele:
- necesita o perioada de timp foarte mare pentru colectarea informatiilor si pregatirea specificatiilor
informationale necesare.Poate dura ani de zile pana cand va fi instalat sistemul.Datorita acestui
consum de timp,cerintele informationale se pot modifica inainte ca sistemul sa devina operational
- nu este flexibil si nu permite schimbari
- nu este corespunzator pentru aplicatii orientate pe sustinerea procesului de adoptare a
deciziilor.Factorii de decizie,adesea nu-si pot specifica in avans nevoile
informationale.Formal,specificarea cerintelor poate crea probleme deosebite pentru constructia
sistemalor,datorita nivelului inalt de incertitudine specific situatiilor decizionale nestructurate.
In timp au aparut mai multe dezvoltari ale modelului ciclului de viata cautand adaptarea la noile
cerinte ale modelarii obiect.Dintre modelele care sau consacrat,se pot mentiona urmatoarele:
- modelul cascada
- modelul in V
- modelul spirala
- modelul in X modelul in W
- modelul evolutiv
- modelul RAD (Rapid Application Development).
Modelul cascada (waterfall model) a fost elaborate de W.W.Royce la inceputul anilor
l970.Este un model de referinta in literatura de specialitate si se caracterizeaza prin parcurgerea
secventiala a fazelor ciclului de viata.
Modelul in V este o varianta a modelului cascada care adduce elemente calitative noi.Un element
carecteristic al modelului este introducerea conceptelor de sistem si subsistem,aplicandu-se teste
explicite pentru cresterea controlului asupra modulului in care se desfasoara etapele.

12
Modelul W reia ideea modelului in V,pe care il dezvolta si perfectioneaza prin integrarea
activitatilor de validare la nivelul fazelor de proiectare.
Modelul evolutiv porneste de la realizarea unui studio initial al obiectivelor viitorului sistem
informatic,a carui arhitectura este definite ulterior.Fiecare componenta astfel definite isi va urma
propiul ciclu de viata,urmand sa fie livrata beneficiarului in momemntul finalizarii.Integrarea
componentelor interactive se bazeaza pa arhitecturi deschise si flexibile.
Modelul spirala eleborat de Barry Boehm,se bazeaza pe acelasi principiu ca si modelul
evolutiv.Modelul presupune construirea mai multor prototipuri succesive in conditiile realizarii unei
analize a riscului pe fiecare nivel in parte.Fazele de dezvoltare sunt reluate la fiecare iteratie in
aceiasi siccesiune si presupun analiza riscurilor,realizarea unui prototip,simularea si testarea
prototipului,determinarea cerintelor in urma rezultatelor testarii,validarea cerintelor,planificarea
ciclului urmator.In centrul spiralei este plasata cunoasterea cerintelor si estimarea costurilor la nivel
preliminar.
2.2Realizarea sistemelor imformatice folosind pachetul de aplicatii software
Pachetele de aplicatii sunt compuse din programe de calculator achizitionate de pe piata.Cand este
disponibil un pachet software corespunzator,el elimina nevoia de a scrie programele pentru
realizarea unui sistem informatic.In felul acesta se obtine o reducere a volumului de munca pentru
proiectare,testare,implementare(instalare)si mentenanta sistemului informatic,iar costurile de
dezvoltare sunt considerabil mai mici.In tabelul 3.2 sunt prezentate cateva exemple de aplicatii
pentru care sunt disponibile pe piata pachete software.
Tabelul 3.2 Exemple de aplicatii pentru care exista pachete software
Contabilizarea platilor Contabilizarea taxelor
Contabilizarea incasarilor Managemrntul actiunilor si obligatiunilor
Sisteme bancare Proiectarea asistata de calculator (CAD)
Control financiar Posta electronica (e-mail)
Achizitii guvernamentale Asigurari de sanatate
Planificarea activitatilor Vanzari si distributie

13
Masurarea performantelor Salarii
Asigurari de viata Controlul stocurilor
Utilizarea pachetelor de aplicatiia devenit din ce in ce ma frecvent,deoarece multe organizatii au
cerintr informationale commune,si se doreste realizarea unui sistem informatic,deoarece nu este
productiv ca fiecare organizatie sa-si scrie propriile programe.
Optiunea folosirii pachetelor software se justifica in urmatoarele circumstante:
1.functiile vizate sunt commune pentru mai multe organizatii (de exemplu sistemul de
salarizare)
2.nu exista personal sufficient de bine calificat si nici bugete destinate special realizarii de
sisteme informatice de catre personalul din organizatie
3.aplcatiile sunt realizate pentru PC-urile din organizatie,care urmeaza a fi integrate intr-
un sistem informatic.
Activitatile de proiectare pot consuma pana la 50% din efortul de realizare a unui sistem
informatic,si se datoreaza faptului ca specificatiile de proiectare,au fost realizate de catre cei care au
produs pachetele de aplicatii.
Un dezavantaj important specific softului sub forma de pachete de aplicatii este ca nu poate
raspunde foarta bine la toate la toate cerintele utilizatorilor potentiali.Exista posibilitatea ca
organizatia sa aiba o anumita cerinta,pe care pachetul de programe nu o poate satisface.Pentru
aceste situatii softul are anumite caracteristici care pot fi personalizate fara a afecta softul de
baza,deci pachetul se modifica pentru a cuprinde cerintele specifice organizatiei.Unele pachete de
constructie au o structura modulara,care ofera clientilor posibilitatea sa selecteze numai acele
functiuni ce corespund nevoilor lor de procesare a datelor.
Selectarea pachetului de aplicatii este o activitate foarte importanta necesar unei organizatii pentru
realizarea sistemului informatic pe baza unui set de criterii de evaluare.
Cele mai importante criterii folosite de firme sunt:
1.functiile pe care le ofera pachetul
2.flexibilitatea

14
3.usurinta in utilizare
4.resursele hardware si software
5.cerintele pentru baza de date
6.efortul de instalare si intrabuintare
7.documentatia
8.calitatea vanzatorului
9.preturile practicate de acesta
2.3 Realizarea sistemelor informatice de catre utilizatorii finali
Aceasta abordare se bazeaza pe constructia sistemului informatic de catre utilizatorii finali,cu o
asistenta redusa din partea specialistilor in domeniu,sau fara asistenta,fiind posibila datorita
existentei instrumentelor software de ultima generatie,care pot fi folosite pentru a accesa usor date,a
produde rapoarte sau grafice,sau chiar pentru a genera datele de intrare pentru diferite tranzactii si
modele.
Din nefericire,instrumentele softwarw de generatia a patra nu pot ilocui instrumentele
conventionale pentru anumite aplicatii specifice afacerilor,datorita capacitatii lor limitata iar
procesarea datelor este relative ineficienta deoarece limbazele consuma resurse importante de calcul
si tranzactiile se realizeaza lent,iar pentru o crestere a vitezei tranzactiilor costurile se vor mari
semnificativ.
2.4 Avantajele sistemului informatic
Dintre cele mai importante avantaje pe care aceasta metoda le aduce organizatiilor,pot fi
mentionate:
a) Determinarea mai buna a cerintelor informationale,cand utilizatorul realizeaza singur
propriul sistem informatic,bazanduse mai putin pe ajutorul specialistilor si ca atare eventualele erori
de interpretare se vor diminua semnifucativ;
b) Implicarea si satisfactia utilizatorilor care vor utilize mai bine sistemul,daca acesta este
proiectat si realizat de catre ei;

15
c) Utilizatorii exercita controlul asupra procesului de dezvoltare a sistemului informatic
avand un rol activ active in procesul de realizare a sistemului.Ei pot realiza aplicatii intregi singuri
sau cu asistenta minimala din partea specialistilor utilizatorii jucand un rol esential in crearea
aplicatiilor.
d) Reducerea sarcinilor nerezolvate pot fi transferate de specialisti in domeniul sistemelor
informatice utilizatorilor finali,obtinanduse o crestere a productivitatii realizarii unui sistem
informati
In acelasi timp,implicarea utilizatorilor finali in proiectarea si realizarea sistemelor informatice
poate genera probleme organizatiei deoarece nu au dezvoltat strategii pentru a se asigura ca
aplicatiile realizate de utilizatorii finali corespund obiectivelor organizatiei.
Cele mai importante probleme de acest gen sunt:
a) Revizuire si analiza insuficienta ale sistemului informatic.Fara o analiza facuta de catre
specialsti in domeniu,utilizatorii finali care dezvolta aplicatii nu au o viziune independenta asupra
sistemului,pentru a putea specifica complet si cuprinzator cerintele informationale pe care sa le
satisfaca sistemul;
b) Lipsa standardelor proprii de asigurare a calitatii.Realizarea sistemelor informatice de
catre utilizatorii finali este o metoda rapida,care nu necesita o metodologie formala deoarece
utilizatorii finali nu dispun de standarde cuprinzatoare,metode de control si proceduri de asigurare a
calitatii eficiente;
c) Lipsa controlului asupra datelor.Utilizatorii finali pot folosi instrumente software
existente pentru a-si realize propriile aplicatii si fisiere de date,identice,dar fiecare aplicatie si in
speta,utilizator,poate actualize si defini aceste date in diferite moduri,dar fara o disciplina formala
este foarte greu a se determina unde sunt localizate datele si sub ce forma se gasesc;
d) Proliferarea sistemelor informatice “private”.Utilizatorii finali isi pot realiza propriile
sisteme informatice “private”,care sunt ascunse de restul organizatiei,aparand o serie de
paleative,care reduce gravitatea problemelor folosirii utilizatorilor la crearea sistemelor
informatice,dintre care mentionam centrele de informatica.

16
Centrele de informatica dispun de echipamente,softwaew si specialisti in informatica care pot
furniza utilizatorilor finali instruire,asistenta si consultanta.Concret principalele beneficii pe care le
aduc aceste centre sunt faptul ca pot ajuta utilizatorii finali sa realizeze aplicatiile dorite,contribuind
astfel la cresterea productivitatii lor,astfel incat sa corespunda standardelor de audit,calitate si
securitate.
Un alt beneficiu important pe care il pot genera centrele de informatica este consolidarea
standardelor pentru echipamente (hardware) si software, astfel incat utilizatorii finali san u
introduca in firme mai multe tehnologii disparate si incompatibile.
3.1 Studiu de caz:

O baza de date ierarhica este formata dintr-un set de inregistrari care sunt interconectate prin
intermediul unor legaturi.O inregistrare reprezinta o colectie de campuri, fiecare camp continand o
singura valoare,iar prin legatura se intelege o asociere intre doua inregistrari.Fiecarui tip de
inregistrare din diagrama de structura ii corespunde in baza de date un anumit numar de inregistrari
.Aceasta inseamna ca pentru o realizare a unui tip de inregistrare parinte pot exista 0,1 sau mai multe
inregistari ale tipului de inregistrare copil.
SC “DUNAREA”SRL cu sediul in Brasov str.verii nr.12,are ca obiect de activitate productia de
produse de panificatie(paine.cornuri si specialitati), organigrama societati este urmatoarea: 1director, 1
contabil, 2patiseri,1 cofetar, 1 muncitor necalificat, 3 soferi.
Societatea este la inceputul activitatii si de aceea relatiile cu clientii nu sunt foarte multimitoare,pe
piata existand foarte multi producatori de panificatie. Primii clienti sunt din Brasov,dar societatea
vrand sa se faca cunoscuta prin calitatea produselor a incheiat contracte si cu alte firme din afara
judetului. Clientii societatii sunt:SC ABC SRL din Brasov,SC POLISANO din BUCURESTI,SC
SIDAN SRL din Brasov, SC DIU SRL din Iasi, SC ALBINA SRL din Brasov,SC ILMARO SRL din
Constanta.In perspectiva societatea cauta sa incheie contracte cu unitati turistice si hoteliere pentru
distributia de chifle si produse de patiserie. Productia de produse de panificatie se face in functie de

17
cerintele clientilor si in cantitatile solicitate de acestia , iar distributia se face zilnic la sediul clientilor
cu autoturismele aflate in dotarea proprie a societatii pe baza de grafic si la ora fixa.
Evidenta clientilor si a produselor de panificatie livrate catre acestia se tine in sistem de gestiune
informatizat astfel:

Modelul conceptual al datelor

FACTURI

1,1 1,n
EMISE NR FACT LIVRARI

CANTLIVRATA

DATA FAC
0,n 0,n

CLIENTI PRODUSE

COD CL COD PROD

DEN CL DEN PROD

ADR UM
TVA
CALITAE

Cardinalitatile sunt urmatoarele :


- pentru facturi : 1,1 - fiecare factura e emisa catre un client
-fiecare factura e emisa inui singur client
- pentru clienti : 0,n - exista clienti careia nu li se emit facturi
- aceluiasi client i se emit mai multe facturi

- pentru facturi : 1,n - fiecare factura contine un produs


-fiecare factura poate contine mai multe produse

18
- pentru produse : -exista produse care nu sunt livrate
- aceleasi produs poate fi livrat de mai multe ori

Modelul relational al datelor:

Produse (cod produs, den produs, um, pv, tva, calitate )


Clienti (cod cl, den cl, adr )
Facturi (nr fact, data fact, cod cl )
Detalii fact ( nr fact , cod produs, cant livrata )
Fie relatiile:
CLIENTI –In create table in design view s-a creat tabela clienti cu cheie primara in codcl.

clienti

codcl dencl adr

100 SC ABC SRL BV STR MARET NR 8

200 SC POLISANO SRL B STR LIBERTATII NR 10

300 SC SINDAN SRL BV STR UNIRII NR 23

400 SC DIU SRL IS STR TEI NR 15

500 SC ALBINA SRL BV STR SOARELUI NR 9

600 SC ILMARO SRL CT STR NOUA NR 4

FACTURI – In create in desing view s-a creat tabela facturi cu cheie primara in nrfac si cheie externa
in codcl.

19
facturi

nrfact datafact codcl

111 03.03.2007 100

112 15.03.2007 200

113 25.03.2007 400

114 05.03.5007 600

115 15.03.2007 300

116 02.04.2007 200

117 09.04.2007 100

118 18.04.2007 400

119 01.04.2007 200

120 07.04.2007 300

PRODUSE - In create in desing view s-a creat tabela produse cu cheie primara in codp.
produse

codp denp um pv tva calitate

1 PAINE NEAGARA BUC 60 19 1

10 SARATELE KG 90 19 1

11 COZONAC CU NUCA BUC 80 19 1

12 COZONAC CU MAC BUC 70 19 1

2 PAINE ALBA BUC 73 19 1

3 GRAHAM BUC 15 19 1

4 COVRIGI BUC 1 19 2

5 CORNURI SIMPLE BUC 4 19 2

6 CORNURI CU VANILIE BUC 6 19 1

7 CHIFLE BUC 5 19 1

8 PATEURI CU BRANZA BUC 9 19 1

9 PASTE FAINOASE PG 11 19 2

20
DETALII FACTURI-In create in design view s-a creat tabela detalii facturi cu cheie externa nrfac si
codp.
detaliifact

nrfact codp cantlivr

111 10 2560

113 11 1560

115 12 1230

114 8 5640

115 3 5620

112 4 1265

112 3 564

112 11 1560

117 2 568

118 1 5640

119 5 560

112 1 8960

116 6 560

1.Afisarea : cate facturi a incheiet fiecare client-din create queri in desing view ,s-a pus conditia sort
ascending in coloana codcl.
CATE FACTURI A INCHEIAT FICARE CLIENT

codcl nrfact dencl

100 117 SC ABC SRL

100 111 SC ABC SRL

200 119 SC POLISANO SRL

200 116 SC POLISANO SRL

200 112 SC POLISANO SRL

300 120 SC SINDAN SRL

300 115 SC SINDAN SRL

400 118 SC DIU SRL

400 113 SC DIU SRL

600 114 SC ILMARO SRL

21
SQL
SELECT CLIENTI.CODCL, FACTURI.NRFACT, CLIENTI.DENCL
FROM CLIENTI INNER JOIN FACTURI ON CLIENTI.CODCL = FACTURI.CODCL
ORDER BY CLIENTI.CODCL;

2.Afisarea: clienti din Constanta-din create query in desing view,am stabilit la criteria in locatia adr
*CT*.
CLIENTI DIN CT

adr

CT STR MARET NR 8

CT STR UNIRII NR 23

CT STR SOARELUI NR 9

SQL:
SELECT CLIENTI.CODCL, CLIENTI.DENCL, CLIENTI.ADR
FROM CLIENTI INNER JOIN FACTURI ON CLIENTI.CODCL = FACTURI.CODCL
WHERE (((CLIENTI.ADR) Like "*CT*"))
ORDER BY CLIENTI.DENCL;

3.Afisarea: clienti luna martie-din create query design view,am stabilit la data fact <=01/03
and<=31/03
clienti luna martie

codcl dencl nrfact datafact

100 SC ABC SRL 111 03.03.2007


SQL
200 SC POLISANO SRL 112 15.03.2007

400 SC DIU SRL 113 25.03.2007

300 SC SINDAN SRL 115 15.03.2007

22
SELECT CLIENTI.CODCL, CLIENTI.DENCL, FACTURI.NRFACT, FACTURI.DATAFACT
FROM CLIENTI INNER JOIN FACTURI ON CLIENTI.CODCL = FACTURI.CODCL
WHERE (((FACTURI.DATAFACT)<=#3/1/2007# And (FACTURI.DATAFACT)<=#3/31/2007#));

4.Afisarea:produse calitatea I-din create query in design view,la calitate produse am debifat.

produse calitatea 1

codp denp um pv tva

1 PAINE NEAGARA BUC 60 19

2 PAINE ALBA BUC 73 19

3 GRAHAM BUC 15 19

6 CORNURI CU VANILIE BUC 6 19

7 CHIFLE BUC 5 19

8 PATEURI CU BRANZA BUC 9 19

10 SARATELE KG 90 19

11 COZONAC CU NUCA BUC 80 19

12 COZONAC CU MAC BUC 70 19

SQL:
SELECT PRODUSE.CODP, PRODUSE.DENP, PRODUSE.UM, PRODUSE.PV, PRODUSE.TVA INTO
[calitatea 1 a produselor]
FROM PRODUSE
WHERE (((PRODUSE.CALITATE)=1));

5.Afisarea:produse livrate pe zile-din create query in desing view,am selectat


denp,datafac,cantlivrata,si din crosstab qery am pus conditiile ,row heading,column heading,iar la
cantitate sum.

23
produse livrate pe zile

denp 03_03_2007 15_03_2007 25_03_2007 01_04_2007 02_04_2007 09_04_2007 18_04_2007 05_03_5007

CORNURI CU VANILIE 560

CORNURI SIMPLE 560

COVRIGI 1265

COZONAC CU MAC 1230

COZONAC CU NUCA 1560 1560

GRAHAM 6184

PAINE ALBA 568

PAINE NEAGARA 8960 5640

PATEURI CU BRANZA 5640

SARATELE 2560

SQL:

TRANSFORM Sum(DETALIIFACT.CANTLIVR) AS SumOfCANTLIVR


SELECT PRODUSE.DENP
FROM PRODUSE INNER JOIN (FACTURI INNER JOIN DETALIIFACT ON FACTURI.NRFACT =
DETALIIFACT.NRFACT) ON PRODUSE.CODP = DETALIIFACT.CODP
GROUP BY PRODUSE.DENP
PIVOT FACTURI.DATAFACT;

Concluzii
Un asemenea sistem permite obtinerea pe calculator a datelor necesare pentru raportare,la
perioade fixe stabilite anticipat sau la cerere,a situatiei stocurilor efective in raport cu cele normate

24
ca si urmarirea si controlul operativ al miscarii stocurilor in vederea prevenirii sau formarii celor
nerationale.
Prin folosirea tabloului de bord ca instrument modern utilizat in activitatea de management,se
pot furniza o serie de rapoarte periodice,la diferite nivele ierarhice,privind gestiunea stocurilor.
Realizarea in timp util a acestei informari,ca o cerinta de baza pentru fundamentarea unor
decizii pertinente,poate fi satisfacuta prin avantajele oferite de tablourile de bord electronice (TBE).
TBE apare ca un subsistem al unui sistem informatic functional (de
productie,commercial,etc.,},care furnizeaza in mod continuu si sub forma adaptata,pe trepte diferite
de analiza,informatii utile pentru urmarirea gestiunii si evaluarea activitatii privind stocurile.
Cu ajutorul sistemului informatic de gestiune societatea poate sa-si tina in mod sigur si rapid
diferitele evidente de gestiune care o intereseaza,date care sunt prelucrate intr-un timp scurt.
Poate tine evidenta tuturor clientilor cu care a incheiat contracte,a produselor solicitate ,a produselor
vandute pe feluri de sortimente si in ce cantitate.Sistemul informatic de gestiune permite astfel
,listarea diferitelor rapoarte intr-un mod rapid.

25
Bibiogafie

-Steliana Busuioceanu –Managmentul modern al stocurilor –editura infomarket -2005

- Florescu Vasile –Fundamente teoretice si practice –editura infomega-2002

- Gheorghe Militaru –Sisteme informatice de management –editura BIC ALL 2004 - 681/M73-

26