Transilvanidele

Proiect realizat de: Agavriloai Madalina

Buciu Daniela
Dragomir Denisa
Dimitriu Manuel
Grupa 121

Transilvanidele, supranumite si dacide transilvane, constau in niste

unitati de origine tectonica, fiind alcatuite din niste complexe ofiolitice
care, alaturi de Pienide, formeaza o asa-zisa sutura majora
tethysiana de pe suprafata lantului carpatic.
Transilvanidele cuprind unitati tectonice alcatuite din complexe
ofiolitice si impreuna cu Pienidele reprezinta sutura majora tethysiana
din aria carpatica.
Sunt situate intre Dacidele Interne si Dacidele Mediane. Aici sunt
cuprinsi Muntii Metaliferi; mai la est, Transilvanidele se afla in
fundamentul Depresiunii Transilvaniei. Fragmente izolate ale
acestora se cunosc si in Carpatii Orientali, unde apar ca petece de
acoperire peste Dacidele Mediane.

Transilvanidele in Romania sunt localizate in

Muntii Apuseni si Carpatii Orientali .

Pnzele Transilvane din Carpaii Orientali

n Carpaii Orientali, Transilvanidele apar n poziie tectonic alohton, sezate pes

depozitele pnzelor bucovinice ca petice de acoperire: Pnza Hghima, Pnza d
Perani, Pnza de Olt, dar i sub forma unor klippe de rabotaj sau ca blocuri
formaiunea de wildfli.
Depozitele triasice sunt, n general, carbonatice, asociate cu roci ale unui
vulccanism ofiolitic.

Depozitele jurasice sunt pelagice n partea inferioar i calcaroase n cea superioar,

indicnd proveniena din arii de sedimentare distincte.
Liasicul este reprezentat prin calcare i marnocalcare roii, fosilifere, urmate de
gresii, grezocalcare i marne.
Depozitele Doggerului sunt alctuite din marne, marnocalcare i grezocalcare foarte
fosilifere n Raru.
n Pnza de Hghima, depozitele Malmului sunt prevalent calcaroase.
Depozitele Cretacic inferioare ncep, n Hghima, cu marnocalcare, peste care stau
calcare masive i recifale, i se ncheie cu calcare masive fosilifere similare celor din
Raru, din care sumt formate Pietrele Doamnei.
Magmatitele.n formaiunea din sinclinalul Raru, dar i n baza pnzelor
transilvane, apar blocuri de dimensiuni apreciabile de roci bazice, reprezentate prin
dunite i gabbrouri, parial serpentinizate.

Calcare triasice

Calcare cretacice

Calcare jurasice

Transilvanidele din Apusenii de Sud

Fazele de tectogeneza importante au fost cea austric, de la sfarsitul
Cretacicului Inferior, cea subhercinic i cea laramic, din Cretacicul
Superior.
Magmatitele ofiolitice- ocup largi suprafee de-a lungul Vii Mureului.
Magmatismul ofiolitic a debutat cu puin naintea Jurasicului superior i a
continuat pn n Cretacicul inferior, interval cand s-au format 3 complexe:
1. Complexul dominant tholeitic, provenit dintr-o crusta de origine
oceanica, de varsta Jurasic medie-Jurasic superioara, alcatuit din: curgeri
de bazalte, intruziuni gabbroice
2. Complexul calco-alcalin, generat prin procese de subductie, Jurasic
superior-Cretacic inferior, alcatuit din: dacite, riolite.
3. Complexul spilitic, format in Cretacicul inferior si alcatuit din curgeri de
lave cu structuri de pillow-lave si piroclastite.

DEPOZITELE SEDIMENTARE- sedimentarul M. Apuseni de Sud este de

varsta mezozoica, cu doua exceptii: pentru intervalul Jurasic superiorCretacic inferior, in alcatuirea sedimentarului M.A. de Sud se disting 5 zone
faciale, cu facies recifal, pelitic, grezos, flisoid, facies de wildflis. Depozitele
Cretacic superioare- sunt alcatuite din conglomerate, care trec apoi la gresii,
urmate de argile.

Cu privire la tectonica din Apusenii Sudici, de ea se leaga toate cele

mai importante formatiuni tectonice, acest fapt ducand la primul proces
de ridicare a scoartei terestre in cazul masivelor Trascau si Drocea iar
mai apoi, conducand la o noua alta infatisare a suprafetelor de
sedimente asezate prin preajma locurilor ridicate. Tectogeneza
subhercinica, in ciuda faptului ca nu a avut vreun asa-zis punct apogeic,
ea nu a dus la niste schimbari remarcabile in privinta aranjamentului de
origine tectonica. Cat despre tectogeneza laramica, pe la finalul
Cretacicului aceasta a finalizat aranjamentul tectonic, producand in cele
din urma magmatismul laramic.

Bibliografie
Csiki Zoltan i icleanu Nicolae, (2004), Introducere n geologia Romniei,
Editura Departamentul de nvmnt Deschis la Distan al Universitii Buureti,
Bucureti.