CICLUL DE VIA

AL UNUI SISTEM INFORMATIC

Realizarea de sisteme informatice complexe se materializeaza ntr-o multitudine de aplicatii ale tehnicii de calcul: birotica, proiectare asistata de calculator, robotica, supravegherea si conducerea proceselor tehnologice, prelucrarea informatiilor economice, etc. Ciclul de viata al unui sistem informatic este constituit din urmatoarele etape:        elaborarea temei de realizare; proiectarea ansamblului; proiectarea n detaliu; elaborarea de programe; implementare si testare; punere n functiune, experimentare si acceptare sistem; exploatare si ntretinere.

1.1.1. ELABORAREA TEMEI DE REALIZARE

Elaborarea temei de realizare a sistemelor informatice are drept ob 545q167f iective:    identificarea cerintelor si restrictiilor globale pentru realizarea sistemului; delimitarea ariei de aplicabilitate; justificarea necesitatii, oportunitatii si fezabilitatii modelului functional global al noului sistem adoptat n comparatie cu alte solutii; stabilirea cadrului tehnologic de realizare si de control al calitatii.

n cazul sistemelor complexe analiza efectuata n vederea elaborarii temei de realizare a sistemelor informatice se efectueaza n doua etape: o analiza preliminara care identifica si defineste aria de ntindere a sistemului informational ce urmeaza a fi analizat si o analiza detaliata n care se realizeaza cunoasterea detaliata a functionarii sistemului informational si a particularitatilor sale. n cadrul analizei preliminarii se urmareste atingerea urmatoarelor obiective:   rationalizarea sistemului informational, urmarindu-se preponderent mbunatatirea componentelor sale; cresterea calitatii informatiilor care circula n sistem, a vrstei si acuratetei acestora prin dezvoltarea n cadrul sistemului a unor subsisteme informatice.

n cadrul analizei detaliate se parcurg etapele:     analiza documentelor din sistem; analiza fluxurilor informationale; evidentierea cerintelor decizionale; evaluarea critica a sistemului informational.

Prin analiza se descompune ntregul n elementele lui componente si se studiaza fiecare dintre acestea. Prin analiza se evidentiaza factorii principali si secundari ai ntregului precum si cauzele si conditiile care au actionat, le-au generat sau influentat, n sensul realizarii ntregului, indiferent de forma de manifestare a acestora. Drumul parcurs de analiza este invers drumului parcurs de fenomen: analiza porneste de la rezultat catre elementele componente si factori. Analiza poate fi completata prin sinteza. Cu ajutorul acesteia sunt adunate la un loc toate elementele constitutive, punndu-se accent pe dobndirea imaginii integrale ale fenomenului studiat. Prin completarea analizei cu sinteza, cu realizarea de rationamente si cu apelarea la abstractizari (figura 2.2) se ajunge la diagnoza.

Figura 2.2. Analiza, diagnoza, evaluare Diagnoza reprezinta capacitatea de discernamnt, de cunoastere a tuturor formelor de manifestare a unui subiect sau fenomen n scopul influentarii drumului pe care l va parcurge acesta. Diagnosticarea sistemului informational al unei organizatii n vederea identificarii punctelor sale forte si slabe se poate realiza prin tehnica SWOT (Strenghts, Weaknesses, Opportunities, Threats). Ipoteza de la care pleaca tehnica SWOT este aceea ca modelul de functionare a sistemului de management al organizatiei reprezinta rezultatul influentei unor factori interni ai organizatiei, de natura pozitiva sau negativa. Asupra componentelor sistemului de management actioneaza si o serie de factori externi, care pot accelera sau atenua efectele celor interni. Cnd se utilizeaza tehnica SWOT pentru diagnosticarea sistemelor informationale se cauta raspunsul la ntrebarile:  care sunt avantajele sistemului informational existent, abordat prin prisma interactiunilor sale cu sistemele decizional si organizatoric ? ce caracteristici favorabile prezinta sistemul informational, n ceea ce priveste modul de structurare a datelor, informatiilor si cunostintelor, precum si n organizarea fluxurilor si circuitelor informationale ? care este gradul de manifestare a deficientelor generale si specifice ale sistemului informational? care sunt avantajele si dezavantajele care rezulta dintr-o analiza comparativa cu organizatiile concurente ? care sunt schimbarile externe care au un efect benefic asupra sistemului de management al organizatiei si care nu au efect benefic ? care este gradul de satisfacere a cerintelor formulate de factorii de decizie din organizatie ?

  

Rezultatul activitatilor din aceasta etapa se materializeaza sub forma temei de realizare a sistemului informatic. Aceasta tema va cuprinde baze de elaborare a temei de proiectare, cerintele si restrictiile globale pentru realizarea sistemului informatic, precum si o justificare a necesitatilor si oportunitatilor realizarii acestui sistem.

1.1.2. PROIECTAREA ANSAMBLULUI sI N DETALIU, ELABORAREA DE PROGRAME

Obiectivul fundamental al proiectarii l reprezinta definirea conceptului general si detaliat al noului sistem si a componentelor sale informatice. Obiectivele principale ale proiectarii de ansamblu sunt:    specificarea cerintelor si restrictiilor pentru proiectarea noului sistem; elaborarea modelului de ansamblu a noului sistem informatic; stabilirea grafului de ordonare a exploatarii componentelor functionale si a cerintelor privind asigurarea informationala;

estimarea necesarului de testare pentru realizarea si punerea n functiune a noului sistem si a eficientei economice; planificarea realizarii si punerii n functiune a noului sistem; planificarea testarii.

 

ntocmirea unui proiect de ansamblu presupune existenta unor date de intrare, rezultate din tema de realizare, ca si optiunea pentru aplicarea anumitor metode si tehnici de realizare . Proiectarea de ansamblu se finalizeaza printr-un proiect de ansamblu. Obiectivele principale ale proiectarii de detaliu sunt:   analiza si specificarea cerintelor de detaliu; elaborarea modelului de detaliu (integral sau pe parti componente) - proiectarea arhitecturii componentei functionale; stabilirea solutiilor tehnice de realizare; planificarea realizarii si punerii n functiune a componentelor functionale; planificarea testarii.

  

Proiectarea de detaliu se finalizeaza prin:     proiectul de detaliu al componentei functionale; specificatia de testare; raportul de evaluare al etapei; planul de punere n functiune.

Realizarea proiectarii presupune parcurgerea mai multor etape:  prezentarea solutiilor de perfectionare a sistemului informational:  solutii care vizeaza perfectionarea componentelor informationale (circuitele, fluxurile si procedurile informationale); solutii care prevad trecerea la prelucrarea automata pentru anumite activitati din cadrul noului sistem;

identificarea subsistemelor informatice definite n faza precedenta, carora le corespund costuri antecalculate supradimensionate; prezentarea logica a sistemului informatic:    prezentarea situatiilor informationale furnizate de noul sistem si destinatiile acestora; definirea conceptului si a structurii generale a bazei de date asociate sistemului; elaborarea schemei logice de sistem pentru redarea sub forma grafica a succesiunilor procedurilor automate, a tipurilor de erori semnalate de noul sistem si modul de eliminare a acestora, precum si evidentierea interfetelor dintre sistemul informational si subsistemele sale informatice.

proiectarea detaliata a sistemelor informatice:  prezentarea analitica a continutului rapoartelor finale, prin precizarea algoritmilor;

descrierea modului de lucru al fiecarei proceduri automate din schema de sistem cu precizarea intrarilor, a iesirilor si cu descrierea algoritmilor folositi n aceste proceduri; evidentierea schemelor logice de program din care sa rezulte variabilele de stare corespunzatoare fiecarui program; redarea modelelor economico-matematice folosite n procedurile automate ntr-o maniera clara care sa permita ntelegerea metodelor de rezolvare folosite; cuantificarea impactului implementarii noului sistem asupra componentelor sistemului de management si a factorului uman din cadrul sau; validarea modului de lucru al procedurilor automate prin testarea functionarii acestora cu date care au caracteristici asemanatoare cu cele reale;

elaborarea unui program de masuri privind implementarea sistemului.

n cadrul programelor de masuri se includ responsabilitatile ce revin factorilor de decizie si personalului de executie n procesul de implementare, cu precizarea termenelor de finalizare a fiecarei actiuni si a persoanelor care raspund de realizarea ei. n cadrul elaborarii de programe, principalele obiective sunt:    proiectarea, realizarea si testarea programelor; elaborarea documentatiei de ntretinere (programe si date); pregatirea testarii.

Rezultatele etapei de elaborare programe sunt materializate n:      specificatia de realizare a programelor; specificatia de testare; raport de testare si listinguri martor; documentatia de ntretinere; raportul de evaluare a etapei.

1.1.3. IMPLEMENTARE, TESTARE, PUNERE N FUNC IUNE, EXPERIMENTARE sI ACCEPTARE SISTEM

Prin procesul de implementare se ntelege, de regula, ansamblul activitatilor desfasurate si a masurilor organizatorice luate care asigura nlocuirea vechiului sistem cu cel proiectat. n perioada de implementare este absolut obligatoriu sa nu se neglijeze aspecte legate de pregatirea personalului utilizator. Foarte multe companii neglijeaza acest aspect si cumpara echipamente scumpe si performante dar nu cheltuiesc nimic pentru pregatirea personalului. Practica demonstreaza ca neglijarea aspectului pregatirii utilizatorilor duce ntotdeauna la o eficienta scazuta a noului sistem, daca nu chiar la compromiterea ntregii lucrari. Testarea infrastructurii hard si soft se face pe baza unor scenarii stabilite de comun acord ntre compania IT si beneficiar. Punerea n functiune / experimentarea si acceptarea sistemului consta, n principal, din urmatoarele activitati:  actiuni pregatitoare punerii n functiune:    instruire personal; masuri organizatorice; masuri tehnice;

  

punerea n functiune propriu zisa la unitatea beneficiara; test de acceptanta / receptie, receptie sistem; actualizarea documentatiei / componentelor functionale.

Se vor elabora urmatoarele documente:    documentele de utilizare exploatare; documentatia de ntretinere; biblioteci sau fisiere cu componente software.

1.1.4.EXPLOATAREA sI NTRE INEREA SISTEMULUI

Exploatarea si ntretinerea corecta a sistemului informatic are n vedere:      functionarea de durata a sistemului fara incidente, cu disponibilitate maxima; respectarea parametrilor proiectati; ntretinerea sistemului; control, probe si verificari; actualizarea documentatiei.