Proiectarea Sistemelor Informatice

PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE
Lect. univ. dr.Nicolae Morariu
DISCIPLIN DE SPECIALITATE LA SPECIALIZAREA CONTABILITATE I INFORMATIC DE GESTI NE
Proiectarea sistemelor informatice CUPRINS
Ca!itolul " Sisteme informatice..... 1.1. Sistem, Sistem informaional, Sistem informatic. 1.1.1. Componentele sistemului informatic 1.1.2. Clasificarea sistemelor informatice. 1.1.3. Obiectivele sistemelor informatice....................................................................... 1.1.4. Ciclul e via! a unui sistem informatic....... 1.1.5. Coninutul ba"ei informaionale a unei #ntreprin eri ... 1.1.6. Ciclul prelucr!rii atelor pentru sistemul informatic.... 1.1.7. Sistemele informatice e %estiune ... 1.2. 'eto olo%ii e reali"are a sistemelor informatice....... 1.2.1. Coninutul meto olo%iilor e reali"are a sistemelor informatice..... 1.2.2. 'eto e (i te)nici e reali"are a sistemelor informatice ...... 1.3. *nstrumente C+S,........................................................................................................ 1.3.1. -unciile C+S, .................................................... 1.3.2. .r!s!turi efinitorii ale C+S,/ului....................................................................... 1.3.3. ,0emple e instrumente C+S, ........................... Ca!itolul # *niierea (i planificarea reali"!rii unui sistem informatic.... 2.1. * entificarea, selecia, iniierea (i planificarea proiectelor... 2.2. +nali"ele e fe"abilitate.. .. ..... 2.3. .e)nici e repre"entare a planurilor (i pro%ramarea calen aristic!............................. Ca!itolul $ +nali"a sistemului e0istent (i efinirea cerinelor noului sistem........................ 3.1. Stu iul sistemului informaional e0istent..... 3.2. 2eterminarea cerinelor sistemului .................. 3.2.1. Meto ele tra i!ionale "tili#ate $n anali#a %i eterminarea cerin!elor sistem"l"i.. 3.2.2. 'eto e mo erne e anali"! (i eterminare a cerinelor sistemului.. 3.3. Structurarea cerinelor sistemului / mo elarea lo%ic! a atelor (i prelucr!rilor... 3.3.1. 2ia%ramele flu0urilor e ate 32-24.. 3.3.2. 2escompunerea funcional! (i rafinarea 2-2.. 3.3.3. 'o elarea sistemului current.... 3.3.4. 'o elarea lo%icii proceselor....
Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne 246
3 3 5 6 7 7 $ $ 1& 11 11 12 14 15 15 16 11 11 2& 21 23 23 24 25 25 26 27 21 31 33
Nicolae Morari"
3.4. 'o elarea conceptual! a atelor 3 ia%ramele entitate 5 relaie, 2,64........................ 3.4.1. 'o elul ,ntitate76elaie 3,764............................................................................. 3.5. Selectarea celei mai bune variante strate%ice e proiectare ....
Ca!itolul % 8roiectarea lo%ic! a sistemelor informatice.......................................................................................... 4.1. 8roiectarea formularelor7formatelor (i a rapoartelor................................................................ 4.1.1. 8roiectarea situaiilor cu re"ultate finale 3rapoartelor4............................. 4.1.2. 8roiectarea co urilor .... 4.1.3. 8roiectarea intr!rilor #n sistemul informatic......................................... 4.2. 8roiectarea interfeelor (i a ialo%urilor ......... 4.3. 8roiectarea lo%ic! a ba"elor e ate.
35 43 47
41 41 41 51 52 54 55
4.3.1. 9ormali"area relaiilor / -orme normale.............................................................. ).3.2. Sim*lificarea str"ct"rii atelor *rin normali#are++++++++++++.. ).3.3. Transformarea ia(ramelor entitate,rela!ie $n rela!ii+++++++++++
Ca*itol"l 8roiectarea fi"ic! a sistemelor informatice........................................................... 5.1. 8roiectarea fi"ic! a ba"elor e ate (i a fi(ierelor.....................................................................
5$ 63 65
66 66
5.1.1. Obiectivele fun amentale ale unei ba"e e ate................................................... -.1.2. Sistem"l e .esti"ne a /a#elor e Date 0S./D1+..++++++++++.. -.1.3. A ministrator"l &a#ei e ate+++++++++++++++++++... -.1.). Proiectarea sec"rit'!ii &a#elor e ate %i a fi%ierelor++++++++..++.. -.1.-. Lim&a2"l S3L 4 crearea5 a ministrarea5 intero(area &a#elor e ate rela!ionale.
5.2. 8roiectarea pro%ramelor (i a proce urilor................. -.2.1. Atri&"tele mo "lelor......................................................................................................... -.2.2. Str"ct"rile e control ale *ro(ramelor.............................................................................. -.2.3. Proiectarea %i reali#area *ro(ramelor............................................................................... -.3. Proiectarea sistemelor istri&"ite.............................................................................................
67 67 61 6$ 7&
11 12 13 17 17
.este 2&&6...............................................................................................................................
$3
/i&lio(rafie.............................................................................................................................. 1&7
Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne
247
Proiectarea sistemelor informatice CAPITOLUL 1. SISTEME INFORMATICE 1.1. Sistem, Sistem informaional, Sistem informatic :n sistem repre"int! un ansamblu e elemente 3componente4 inter epen ente #ntre care se stabile(te o interaciune inamic!, pe ba"a unor re%uli prestabilite, cu scopul atin%erii unui anumit obiectiv ;4<. Conform teoriei sistemelor orice or%anism economic este un sistem. Or%ani"aie 5 o intreprin ere, instituie, societate comercial!. =n orice or%ani"aie se istin% 3 componente> - sistemul e con ucere sau e eci"ie? - sistemul informaional? - sistemul operaional. Sistemul informaional cuprin e ansamblul informaiilor interne (i e0terne utili"ate #n ca rul or%ani"aiei precum (i atele care au stat la ba"a obinerii lor, proce urile (i te)nicile e obinere a informaiilor 3plec@n e la atele primare4 (i e ifu"are a informaiilor, precum (i personalul implicat #n cule%erea, transmiterea, stocarea (i prelucrarea atelor. Sistemul informaional are ou! componente> - componenta pentru stocarea 3memorarea informaiilor4? - componenta pentru prelucrarea informaiilor. Orice or%ani"aie interacionea"! cu alte or%ani"aii e0terne ei primin informaii in e0terior (i furni"@n informaii c!tre lumea e0terioar!. -unciile unui sistem informaional sunt> - s! colecte"e informaii in sistemele operaional (i eci"ional precum (i informaiile ce provin in me iul e0tern? - s! memore"e aceste informaii precum (i informaii re"ultate in prelucrarea lor? - s! asi%ure accesul la memorie #n ve erea comunic!rii informaiilor stocate? - s! prelucre"e informaiile la cererea sistemului operaional (i a sistemului e con ucere. 9oiunea e sistem informatic este le%at! e informati"area activit!ii or%ani"aiei, eci folosirea ec)ipamentelor )ar Aare (i a pro uselor softAare pentru or%ani"area (i a ministrarea informaiilor. :tili"area calculatoarelor #n ca rul sistemului informaional 3S*4 al unei or%ani"aii con uce la efinirea componentei Sistem *nformaional +utomati"at 3S*+4 5 care cuprin e numai lucr!rile reali"ate cu aButorul calculatoarelor. 6elaia S* 5 S*+ este repre"entat! #n fi%ura 1.1.
241
Nicolae Morari" Sistem informati"at

Sistem manual
8rocesor e informaii
Om
*nformaie
-i(iere manuale -i(iere informatice
6e%uli
6e%uli (i proce uri scrise 8ro%rame (i Structuri ate
Sistem automati"at
Calculator
-i%. 1.1. 6elaia S* 5 S*+ 3Sursa> ;1&<4 2efiniie. :n sistem informatic este un sistem utili"ator/calculator inte%rat, care furni"ea"! informaii pentru a spriBini activit!ile e la nivel operaional (i activit!ile e mana%ement #ntr/o or%ani"aie, utili"@n ec)ipamente )ar Aare (i pro use softAare, proce uri manuale, o ba"! e ate (i mo ele matematice pentru anali"!, planificare, control (i luarea eci"iilor ;1&<. ,laborarea sistemelor informatice impune mo elarea sistemului informaional al or%ani"aiei cu aButorul unui formalism prin care s! poat! fi repre"entat! c@t mai su%estiv (i fi el realitatea in ca rul sistemului informaional. Sistemele informatice comple0e pot fi escompuse #n subsisteme, care la r@n ul lor pot fi escompuse #n aplicaii estinate unor cate%orii e utili"atori, aplicaii care la r@n ul lor pot fi constituite in unul sau mai multe pro%rame scrise #n iverse limbaBe e pro%ramare up! cum este ilustrat #n fi%ura 1.2.
Sistem *nformatic
Subsistem 1
Subsistem 2
Subsistem n
+plicatia 2.1
+plicatia 2.C
8ro%ram 2.C.1
8ro%ram 2.C.s
24$
Proiectarea sistemelor informatice -i%.1.2. Sistem informatic, subsisteme, aplicaii, pro%rame 8entru or%ani"aii e comple0itate mic!, informati"area poate #nsemna reali"area unei sin%ure aplicaii informatice referit! e asemenea ca sistem informatic. Sistemele, subsistemele (i aplicaiile informatice sunt pro use informatice numite (i pro use softAare. :n pro us informatic este constituit in pro%rame care accesea"! ba"a e ate (i in ocumentaia necesar! pentru utili"area (i #ntreinerea pro%ramelor. +cestea se reali"ea"! #n ba"a unor meto olo%ii (i necesit! parcur%erea unor etape #ncep@n cu specificarea cerinelor (i termin@n cu implementarea, e0ploatarea (i #ntreinerea lor. Sistemul informatic economic este un ansamblu structurat e elemente intercorelate funcional pentru automati"area procesului e obinere a informaiilor (i pentru fun amentarea eci"iilor. Sistemul informatic este inclus #n sfera sistemului informaional at@ta vreme c@t #n ca rul sistemului informaional vor e0ista o serie e activit!i care nu vor putea fi automati"ate ;2<.
".".". Co&!onentele 'i'te&ului in(or&atic :n sistem informatic este compus in ;2<> - ba"a informaional!? - ba"a te)nic!? - sistemul e pro%rame? - ba"a (tiinific! (i meto olo%ic!? - factorul uman 3resursele umane4? - ca rul or%ani"atoric. a!a informaional" cuprin e> atele supuse prelucr!rii? - flu0urile informaionale? - sistemele (i nomenclatoarele e co uri. a!a te#nic" este constituit! in totalitatea miBloacelor te)nice e cule%ere, transmitere, stocare (i prelucrare a atelor, locul central revenin calculatoarelor electronice. Sistem$l %e &ro'rame cuprin e totalitatea pro%ramelor utili"ate pentru funcionarea sistemului informatic #n concor an! cu funciunile (i obiectivele stabilite. Sunt avute #n ve ere at@t pro%ramele e ba"! 3softAare e ba"!4 c@t (i pro%ramele aplicative 3softAare e aplicaie4. a!a (tiinific" (i meto%olo'ic" este constituit! in> - al%oritmi? - formule? - mo ele? - te)nici e reali"are a sistemelor informatice. Res$rsele $mane constau in> - personalul e specialitate> anali(ti, pro%ramatori, in%ineri e sistem, anali(ti/ pro%ramatori aButori, operatori, etc.? - beneficiarii sistemului.
Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne 25&
Nicolae Morari" Ca%r$l or'ani!atoric este cel specificat #n re%ulamentul e or%ani"are (i funcionare 36O-4 al unit!ii #n care va fi utili"at sistemul informatic. La reali)area *i utili)area unui 'i'te& in(or&atic tre+uie avute ,n vedere re-ele. ec/i!a&ente. !rodu'e 'o(t0are de +a)1. !rodu'e 'o(t0are de a!lica-ie. Reele up! aria e #ntin ere %eo%rafic!> / Docale ED+9 3Docal +rea 9etAorC4 5 la nivelul unei or%ani"aii? / 'etropolitane 5'+9 3'etropolitan +rea 9etAorC4 5 la nivel e ora(, localitate? / 2e mare #ntin ere /F+9 3Forl +rea 9etAorC4 3e0. Gu e, Har!4. up! accesibilitate> / *nternet 3reeaua Feb4 5 o colecie mon ial! e reele interconectate? / *ntranet 5 un sit Feb sau un %rup e sit/uri care aparin unei or%ani"aii, accesibil numai pentru membrii acesteia? / ,0tranet 5 o reea intranet care este parial accesibil! utili"atorilor e0terni autori"ai. Ec#i&amente ) ,c)ipamente e calcul * calculatoare, staii %rafice, pentru servere e reea, servere e ba"e e ate, staii e lucru 3clieni, utili"atori4, :8S/uri. ) ,c)ipamente e comunicaie * router/e, )ub/uri, mo em/uri, sAitc)/uri. Pro%$se soft+are 8ro use softAare e ba"!* ) Sisteme e operare pentru serverul e reea 3:9*I, Fin oAs 9. server, Fin oAs 2&&&, 9ovell4 (i pentru staiile e lucru sau clieni 3Fin oAs $5, Fin oAs $1, Fin oAs 9. AorC station, Fin oAs 2&&&4? / Sisteme %e ,esti$ne a a!elor %e -ate .ORACLE, S/L Ser0er Microsoft, M1S/L, ACCESS, Fo2Pro etc.34 / Sisteme ,IS .,eo'ra&#ical Information S1stem3 5 $tili!ate &entr$ reali!area a&licaiilor %in %omeni$l ca%astr$l$i .stocarea (i &rel$crarea %atelor s&aiale 34 ) Lim5a6e .me%ii3 %e &ro'ramare 7 $tili!ate &entr$ reali!are soft+are %e a&licaie. Pro%$se soft+are %e a&licaie 7 &ro%$se &ro'ram ce constit$ie a&licaiile (i s$5sistemele sistem$l$i informatic. ".".#. Cla'i(icarea 'i'te&elor in(or&atice Sistemele informatice se clasific! up! mai multe criterii. 1. =n funcie e omeniul e utili"are, sistemele informatice pot fi pentru > con ucerea activit!ilor economico/sociale con ucerea proceselor te)nolo%ice cercetare (tiinific! (i proiectare te)nolo%ic! activit!i speciale.
251
Proiectarea sistemelor informatice 2. =n funcie e nivelul ierar)ic ocupat e sistemul economic #n structura or%ani"atoric! a societ!ii, conform c!ruia e0ist! sisteme informatice ;2<> pentru con ucerea activit!ii la nivelul unit!ilor economice pentru con ucerea activit!ii la nivelul or%ani"aiilor economico/sociale cu structur! e %rup sisteme informatice teritoriale pentru con ucerea ramurilor, subramurilor (i activit!ilor la nivelul economiei naionale sisteme informatice funcionale %enerale . 3. =n funcie e element"l s"*"s anali#ei ;Oprea 2., 1$$$<> sisteme informatice orientate spre funcii? sisteme informatice orientate spre proces? sisteme informatice orientate spre ate? sisteme informatice orientate spre obiecte? sisteme informatice orientate spre cuno(tine. 4. 2up! mo ul e or%ani"are a atelor ;;1< 2., 1$$$<> sisteme ba"ate pe fi(iere? sisteme ba"ate pe te)nica ba"elor e ate> ierar)ice, reea, relaionale, orientate/ obiect? sisteme mi0te. 5. 2up! meto a folosit! #n anali"a (i proiectarea sistemelor ;1<> sisteme e"voltate up! meto a sistemelor? sisteme e"voltate up! meto a clasic! a ciclului e via!? sisteme e"voltate up! meto a structurat!? sisteme e"voltate up! meto a orientat!/obiect? sisteme e"voltate up! meto a rapi !36+24? sisteme e"voltate up! meto a ec)ipelor mi0te3G+24? sisteme e"voltate up! meto a prototipurilor. 6. 2up! %ra ul e centrali"are ;1<> sisteme centrali"ate? sisteme escentrali"ate? 7. 2up! %ra ul e ispersie a resurselor sistemului informatic> sisteme informatice locale 3ba"ate pe reea local!, staii e lucru4> sisteme informatice istribuite 3 ate istribuite4. 1. 2up! %ra ul e automati"are a activit!ilor e anali"! (i proiectare a sistemelor informatice ;1<> sisteme informatice e"voltate pe ba"a anali"ei (i proiect!rii clasice? sisteme informatice anali"ate cu instrumente automate (i proiectate clasic? sisteme informatice ba"ate pe instrumente iverse e automati"are a anali"ei (i proiect!rii? sisteme informatice e"voltate cu instrumente e tip C+S,.
252
Nicolae Morari" ".".$. O+iectivele 'i'te&elor in(or&atice 8lec@n e la i eea c! sistemul informatic este subor onat procesului eci"ional, al c!rui rol este e a asi%ura funcionarea normal! (i optim! a #ntre%ii activit!i (i e a re uce la minimum pier erile #n ca" e funcionare anormal!, re"ult! c! obiectivul oric!rui sistem informatic trebuie s! fie subor onat obiectivului propriu/"is al unit!ii economico/sociale. =n acest conte0t, o5iecti0$l &rinci&al urm!rit prin intro ucerea unui sistem informatic #l constituie asi("rarea con "cerii c" informa!ii reale %i $n tim* "til5 necesare f"n ament'rii %i ela&or'rii o*erati6e a eci#iilor ;2<. ".".%. Ciclul de via-1 a unui 'i'te& in(or&atic Sistemele informatice 3S*4 se caracteri"ea"! printr/un ciclu e via! care #ncepe cu eci"ia reali"!rii unui nou S* care s! corespun ! mai bine noilor cerine ale utili"atorilor (i se #nc)eie cu eci"ia e #nlocuire a S* e0istent cu unul nou, mai performant. Ciclul e via! se esf!(oar! pe etape #n ca rul fiec!reia fiin efinite fa"e (i activit!i specifice ;4<. =nc! e la #nceput facem meniunea c!, in iferent e etapa istoric! sau meto olo%ic!, sistemele sunt abor ate prin prisma ciclului lor e via!. ,le apar se e"volt!, escresc (i pier, sau printr/un nou ciclu, se perfecionea"!, @n na(tere unei alte versiuni sau c)iar unui nou sistem. 'utaiile in omeniul te)nolo%iei informaionale (i al meto elor e abor are a sistemelor s/au reflectat (i #n ciclul e via! al e"volt!rii sistemelor, fie prin sc)imbarea etapelor acestuia, fie prin mo ificarea opticii e parcur%ere a lor. Spre e0emplu, o at! cu abor area orientat!/obiect a sistemelor, s/au lansat (i noi mo ele ale ciclului e via! ;4<. 8rin parcur%erea materialelor e specialitate, se poate constata c! num!rul fa"elor7etapelor varia"! e la trei 3 e e0emplu anali"a, proiectarea, implementarea4 la peste ou!"eci. ,0ist! mai multe mo ele ale ciclului e via!, multe intre ele cunosc@n o evoluie #n timp. Spre e0emplu, mo elul casca%" 3fi%ura 1.34 preve e parcur%erea mai multor etape ale ciclului e via! care se erulea"! secvenial fiin #ns! permis! la nevoie revenirea la etapa parcurs! anterior #n ve erea #n ep!rt!rii neaBunsurilor i entificate #n etapele superioare ale ciclului e via! ;4<. Eta&e ale cicl$l$i %e 0ia" a $n$i sistem informatic 8n mo%el$l casca%" 3;1&<4 1. Anali!a (i %efinirea cerinelor 7 sunt efinite scopurile, serviciile (i restriciile pe care trebuie s! le #n eplineasc! sistemul informatic, pre"entate #ntr/o manier! #nc@t s! poat! fi #nelese at@t e c!tre utili"atorii sistemului c@t (i e personalul e proiectare. 9. Proiectarea sistem$l$i (i soft+are)$l$i 7 satabilirea cerinelor pentru )ar Aare (i softAare (i elaborarea ar)itecturii %enerale a sistemului. -unciile sistemului informaional vor fi repre"entate astfel #nc@t s! poat! fi tranformate #n unul sau mai multe pro%rame e0ecutabile. :. Im&lementarea (i testarea $nit"ilor %e &ro'ram 7 proiectarea softAare/ului in etapa anterioar! este transpus! #ntr/o mulime e pro%rame sau mo ule pro%ram(i verificarea faptului c! fiecare pro%ram sau mo ul satisface specificaia sa.
253
Proiectarea sistemelor informatice ;. Inte'rarea (i testarea sistem$l$i 7 inte%rarea (i testarea pro%ramelor (i mo ulelor pro%ram ca un sistem complet pentru a ne asi%ura c! cerinele informaionale sunt satisf!cute. 2up! testare sistemul este livrat beneficiarului. <. E2&loatarea (i 8ntreinerea sistem$l$i 7 este fa"a #n care sistemul informatic este efectiv utili"at e c!tre beneficiar (i #n care sunt escoperite (i re"olvate eventuale erori e proiectare (i pro%ramare (i omisiuni #n cerinele informaionale iniiale.
+nali"a efinirea cerinelor (i
8roiectarea sistemului (i a softAare/ului
*mplementarea (i testarea unit!ilor e pro%ram
*nte%rarea testarea sistemului
(i
,0ploatarea #ntreinerea sistemului
(i
-i%. 1.3. ,tapele ciclului e via! a unui sistem informatic #n mo elul casca ! 3;1&<4
254
Nicolae Morari" ".".2. Con-inutul +a)ei in(or&a-ionale a unei ,ntre!rinderi 8rin anali"a critic! sunt i entificate entit!ile ba"ei informaionale. =n principal, pentru o #ntreprin ere acestea pot fi %rupate up! cum urmea"!> pentru activitatea e aprovi"ionare> stocuri e materiale, intr!ri materiale, consumuri e materiale, contracte cu furni"orii, pro%rame e aprovi"ionare? pentru activitatea e pro ucie> te)nolo%ii (i reete e fabricaie, pro%ram e lucru, norme e munc! (i consumuri e manopere? pentru activitatea e esfacere> stocuri e pro use, contracte cu clienii, reali"!ri contracte? pentru activitatea e marCetin%> evoluia cererii (i a ofertei, inamica preurilor, elasticitatea cererii (i a pro uciei? pentru activitatea financiar/contabil!> sol uri (i rulaBe contabile, calculaia costurilor, bu%ete e venituri (i c)eltuieli, contabilitatea analitic! (i sintetic!? pentru activitatea e personal> evi ena personalului, salari"!ri, ot!ri social/culturale (i %estiunea lor? pentru activitatea e cercetare/ e"voltare> stu ii te)nico/economice, proiecte te)nice, investiii, etc. ".".3. Ciclul !relucr1rii datelor !entru 'i'te&ul in(or&atic Operaiunile care se e0ecut! asupra atelor, in momentul apariiei lor, pentru a %enera informaii semnificative (i relevante sunt referite la un loc prin noiunea e cicl"l *rel"cr'rii atelor. Ciclul cuprin e cinci fa"e> cule%erea atelor, pre%!tirea atelor, prelucrarea atelor, #ntreinerea fi(ierelor (i obinerea informaiilor e ie(ire. 7a#a e c"le(ere a atelor cuprin e ou! activit!i fun amentale ;1<> observarea me iului care %enerea"! atele, fie printr/un observator uman, fie prin iverse ec)ipamente? #nre%istrarea atelor, fie prin scrierea lor #n ocumentele surs!, fie prin captarea lor sub iferite forme cu aButorul unor ec)ipamente speciale. Pre('tirea atelor const! #ntr/un num!r e operaii e0ecutate asupra atelor pentru a facilita prelucrarea lor ulterioar!. ,le sunt ;1<> clasificarea atelor, care implic! atribuirea e co uri e i entificare 3simbol cont, co secie, etc.4, astfel #nc@t atele s! fie incluse #n submulimile corespun"!toare? %ruparea atelor, a ic! acumularea intr!rilor similare, pentru a fi prelucrate #n %rup? verificarea atelor cuprin e o mare varietate e proce uri pentru controlul corectitu inii atelor, #nainte ca ele s! fie prelucrate? sortarea atelor, prin care %rupurile e ate sunt aranBate #n loturi e #nre%istr!ri, up! criterii e or onare numeric!, alfabetic!, alfanumeric! sau e timp? cuplarea a ou! sau mai multe loturi e #nre%istr!ri #ntr/unul sin%ur? transmiterea atelor e la un punct la altul? transcrierea atelor intr/o form! #n alta, astfel #nc@t s! se efectue"e trecerea e la scrierea e m@n! la cea tipi"at! sau e la ocumentele scrise la me iile specifice.
255
Proiectarea sistemelor informatice 8re%!tirea atelor este o activitate reali"at! #n toate tipurile e sisteme informaionale, ar cap!t! o semnificaie eosebit! #n sistemele e prelucrare automat! a atelor? partea informati"at! a acestora fiin cunoscut! ca sistem7subsistem informatic.
Cule%erea atelor
8re%!tirea atelor
8relucrarea atelor
=ntreinere fi(iere *nformaii ie(ire e
-i%. 1.4 Ciclul prelucr!rii atelor ;1< Prel"crarea atelor, poate s! inclu ! activit!i, cum sunt ;1<> calculaiile cuprin unele forme e tratare matematic! a atelor? compararea supune unei e0amin!ri simultane ou! sau mai multe tipuri e ate #ntre care e0ist! o le%!tur! lo%ic! 3e0. sol ul final (i cel final4? sinteti"area este o activitate important! prin care se comasea"! informaiile? filtrarea este o alt! operaiune prin care se e0tra% atele ce vor fi supuse prelucr!rilor urm!toare? restaurarea, prin care sunt a use atele in memorie #ntr/o form! accesibil! omului, pentru prelucrarea uman! #n continuare, sau #ntr/o form! prelucrabil! tot pe calculator. =n fa"a e $ntre!inere a fi%ierelor e0ist! mai multe activit!i, intre care amintim> memorarea 3stocarea4 atelor #n ve erea utili"!rii lor viitoare? actuali"area atelor memorate astfel #nc@t s! surprin ! cele mai recente evenimente? in e0area atelor pentru a #nlesni o u(oar! re%!sire a lor? protecia atelor memorate, care cuprin e o mare varietate e proce uri (i te)nici pentru prevenirea istru%erii lor sau a accesului neautori"at. :ltima fa"! a ciclului e prelucrare a atelor este o&!inerea informa!iilor e ie%ire. *nformaiile e ie(ire pot fi re%!site #n una in urm!toarele trei forme> ocumente, rapoarte ori r!spunsuri la #ntreb!ri. .ermenul ie(iri le cuprin e pe toate ;1<. 2e cele mai multe ori, atele nu parcur% toate activit!ile, iar unele intre ele pot c)iar s! nu treac! prin cele cinci fa"e.
Nicolae Morari" ".".4. Si'te&ele in(or&atice de 5e'tiune Sistemul informatic e %estiune implic! urm!toarele patru componente inter epen ente> omeniile e %estiune, atele, mo elele, re%ulile e %estiune ;4<. Sistemul informatic e %estiune asi%ur! obinerea informaiei solicitate e utili"ator, folosin miBloacele te)nolo%iei informaiei 3.*4. Sistemele informatice e %estiune sunt sisteme inte%rate. Se caracteri"ea"! printr/o intro ucere unic! a atelor, preluate in ocumentele primare care actuali"ea"! o ba"! e ate unic! a contabilit!ii care va fi ulterior prelucrat! pentru obinerea situaiilor specifice fiec!rui utili"ator ;4<.
2ocumente facturi or in e plat! bon e consum Situaia costurilor pe comen"i
+ctuali"are
Consultare 1
Consultare 2 J2
Jalana verificare 6e%istrul Burnal Casa Janca
-i%. 1.5. Sistem informatic e %estiune inte%rat al contabilit!ii ;4< Sistemul informatic e %estiune reune(te subsisteme informatice speciali"ate pe omenii #ntre care se manifest! interaciuni specifice. -iecare subsistem efinit %rupea"! procese informaionale omo%ene, specifice unei anumite arii e interes ;4<. Da nivelul fiec!rui subsistem vor fi efinite aplicaii istincte corespun"!toare acestor activit!i. Da r@n ul lor aplicaiile sunt formate in proce uri escompun@n u/se #n mo ule repre"ent@n secvene e co prin care se reali"ea"! o funcie in epen ent! in ca rul proce urii. ,0emplu. O proce ur! pentru operaia e actuali"are se va escompune #n urm!toarele mo ule> 1. mo ulul coor onator al funciei e actuali"are? 2. mo ulul pentru reali"area funciei e a !u%are e #nre%istr!ri? 3. mo ulul pentru funcia e (ter%ere #nre%istr!ri? 4. mo ulul pentru funcia e mo ificare a #nre%istr!rilor in ba"a e ate. ".#. Metodolo5ii de reali)are a 'i'te&elor in(or&atice 6eali"area sistemelor informatice repre"int! o aciune comple0!, care #mbin! un num!r mare e activit!i> anali"!, proiectare, implementare, e0ploatare ;2<. =n plus, reclam! resurse umane, materiale (i financiare #nsemnate, pe o perioa ! consi erabil! e
Proiectarea sistemelor informatice timp. -olosirea eficient! a acestor resurse, #n scopul obinerii unui sistem informatic performant a impus or onarea acestui proces comple0, #ntr/o succesiune bine stabilit! e etape (i subetape (i utili"area unor meto e (i te)nici a ecvate. +cest lucru a us eci, la conturarea unor meto olo%ii e reali"are a sistemelor informatice. =ntre iversele etape e reali"are a sistemelor informatice e0ist! o le%!tur! in estructibil!, le%!tur! reflectat! (i e faptul c! #n mo lo%ic (i practic calitatea reali"!rii unor activit!i in etapele (i fa"ele prece ente influenea"! #n mo ecisiv calitatea activit!ilor in etapa ce #i urmea"! ;2<. ".#.". Con-inutul &etodolo5iilor de reali)are a 'i'te&elor in(or&atice 'eto olo%iile e reali"are a sistemelor informatice cuprin ;2<> mo alitatea e abor are a sistemelor, pentru eluci area raportului intre variaiile sistemului (i inamismul s!u? re%ulile e formali"are a atelor (i proceselor e prelucrare? instrumentele pentru concepia, reali"area (i elaborarea ocumentaiei? mo alitatea e erulare a proiectului (i aciunile specifice fiec!rei etape 3ciclul e viat!4? efinirea mo ului e lucru, rolului anali(tilor (i proiectanilor (i a raportului intre ei? mo alit!ile e a ministrare a proiectului 3planificare, pro%ramare, urm!rire4. .oto at!, meto olo%iile au rolul e a in ica mo ul e esf!(urare a acestui proces, stabilin ;2<> componentele procesului e reali"are a sistemului informatic 3etape, subetape, activit!i, operaii4 (i coninutul lor? flu0ul parcur%erii 3e0ecut!rii4 componentelor? meto ele, te)nicile, proce eele, instrumentele, normele si stan ar ele utili"ate. =n funcie e mo ul e abor are (i omeniul e aplicabilitate, meto olo%iile utili"ate sunt> meto olo%ii in omeniul %estiunii> A=IAL 3firma *J'4, MERISE 3'inisterul in ustriei/-ranta4, IE .Games 'artin4, SSA-M 3'area Jritanie4? meto olo%ii orientate obiect> OMT 3Keneral ,lectric /S:+4, OO- 3'ic)ael GacCson4? meto olo%ii pentru con ucerea proiectelor e sisteme informatice> S-M > S, MET?O-> 1 +rt)ur +n ersen, NA@I,ATOR 3,rnst L Moun% / Games 'artin4. ".#.#. Metode *i te/nici de reali)are a 'i'te&elor in(or&atice Da reali"area sistemelor informatice se utili"ea"! > meto e, te)nici, instrumente, proce ee e lucru ;2<. Meto%ele $tili!ate 8n &roiectarea sistemelor informatice repre"int! mo ul unitar sau maniera comun! #n care anali(tii e sisteme, pro%ramatorii (i alte cate%orii e persoane implicate, reali"ea"! procesul e anali"! a sistemului informaional/ eci"ional e0istent, proiectarea (i intro ucerea sistemului informatic. 2eci, meto a are un caracter %eneral, #n ca rul ei aplic@n u/se anumite te)nici e lucru ;2<. Te#nicile %e l$cr$ $tili!ate 8n &roiectarea sistemelor informatice repre"int! felul #n care se acionea"! eficient (i rapi , #n ca rul unei meto e, pentru soluionarea
Nicolae Morari" iferitelor probleme ce apar #n procesul e proiectare. 8rin aceste te)nici se #mbin! armonios cuno(tinele espre meto e cu m!iestria personal! a celor c)emai s! aplice meto ele si s! utili"e"e instrumentele a ecvate ;2<. :tili"area acestor meto e, te)nici, instrumente, proce ee e lucru #n proiectarea sistemelor informatice se face #n conformitate cu o serie e principii (i #n limita unor meto olo%ii e lucru care se a opt! #n funcie e situaia real! la care se refer!. =n abor !rile incipiente se lucra cu probleme i"olate (i ulterior s/a efectuat trecerea la abor area sistemic! 3mo ular!4, o at! cu abor area funcional! sau, mai bine "is, cu anali"a (i escompunerea funcional! 3#n fiecare mo ul e0ist! c@te o funcie4 (i ulterior abor area orientat!/obiect ;2<. 8e parcurs s/au impus ou! strate%ii e abor are (i anume> - strate%ia top oAn 3 e sus #n Bos4? - strate%ia bottom 5 up evolutiv! 3 e Bos #n sus4. =n strate%ia top 5 oAn abor area %eneral! este ivi"at! #n unit!i componente prin rafin!ri repetate, meto a e proiectare put@n fi escris! sub forma unei ia%rame ierar)ice cu mo ule e control pe nivele superioare (i cu mo ule etaliate pe nivelele inferioare. Structura or%ani"atoric! a unei unit!i economico/sociale numit! or(ani(rama "nit'!ii poate fi repre"entat! printr/o astfel e ia%ram! ierar)ic!. 8entru unit!i economice pro uctive #n or%ani%ram! se istin% urm!toarele patru nivele e repre"entare ;1&<> - nivelul con ucerii strate%ice, repre"entat e irectorul %eneral (i consiliul e a ministraie? - nivelul con ucerii tactice 3 irectori pe funciuni4? - nivelul compartimentelor funcionale 3servicii (i posturi e lucru4 (i e proiectare, cercetare 3laboratoare4 care asi%ur! con ucerea operativ! a sistemului prin (efii lor? - nivelul compartimentelor e pro ucie 3secii, ateliere4 care reali"ea"! funcia e pro ucie a sistemului economic. =n strate%ia bottom 5 up evolutiv!, se porne(te e la o tratare minimal! care se e0tin e treptat pe m!sura #naint!rii #n reali"area sistemului. =n practic!, e cele mai multe ori se utili"ea"! o combinare a celor ou! strate%ii. 'eto ele e abor are a sistemelor informatice ar putea fi %rupate prin prisma celor mai muli autori astfel ;1<> meto e orientate spre funcii, numite (i meto e ale escompunerii funcionale? meto e orientate spre flu0uri ate, eci meto e orientate spre procese, eoarece ia%ramele flu0urilor e ate se #ntrebuinea"! pentru escrierea proceselor? meto e orientate spre informaie sau ate, orientate/informaii, ap!rute ca urmare a populari"!rii puternice a in%ineriei informaiei a lui G+',S '+6.*9, ar (i a ia%ramelor entitate/relaie ale lui CN,9 ;3<? meto e orientate/obiect. Caracteristici eseniale ale &rinci&alelor meto%e *nformaia este v!"ut! e 2e'arco #n 1$12, ca fiin posibil e abor at prin trei perspective specifice sistemelor informaionale sau prin trei imensiuni> ate, funcii, comportament.
25$
Proiectarea sistemelor informatice Datele sunt surprinse in prisma structurii lor sub form! e atribute (i #nseamn! e fapt, ceea ce are stocat, (i reflect! structura static! ;1<. 7"nc!iile scot #n evi en! #n mo limitat ceea ce face sistemul. ,l poate fi v!"ut (i ca un proces, #ntruc@t elementele sistemului espre care se p!strea"! atele e ri%oare sunt supuse unor transform!rii funcionale, prin interme iul proceselor ;1<. Com*ortament"l este invocat pentru a re a o alt! mo alitate e percepie a sistemului, influena evenimentele (i propriet!ilor sistemului, (i su%erea"! inamica lui ;1<. Meto%a %escom&$nerii f$ncionale 3orientate funcii4 ;1<. 2intre autorii remarcabili care au abor at escompunerea funcional! #i enumer!m pe c@iva cum ar fi 2e'arco, Mour on (i Constantine, GacCson, 8a%e/Gones, Farnier/Orr, 2a)l, 'arcoLKoAan. 2escompunerea funcional! este cea care anun! apariia proiect!rii structurate (i anali"ei structurate. -iecare funcie este escompus! #n subfuncii, p@n! se obin structuri u(or e transpus #n instruciunile limbaBelor e pro%ramare. Meto%ele fl$2$rilor %e %ate 3orientate/proces4 ;1<. 8rin aceast! meto ! anali(tii efectuea"! repre"entarea lumii reale prin simboluri care repre"int! flu0ul atelor, transform!rile atelor, stocarea atelor, entit!i e0terne, etc. 'eto a orientat! spre procese are #nc! un mare %ra e asem!nare cu escompunerea funcional!. Meto%e orientate s&re informaii 3orientate/ ate4 ;1< 2ou! reali"!ri importante #n omeniu au at tonul unei orient!ri #n abor area sistemelor> mo elarea atelor cu aButorul ia%ramelor entitate/relaie, e c!tre 8eter 8. C)en 31$764 (i in%ineria informaiei, #n vi"iunea lui Games 'artin. Meto%a orientat")o5iect ;1< 'eto ele OO constituie o cate%orie particular! a meto elor e e"voltare softAare, care privesc construirea sistemelor pentru care clasa repre"int! unitatea ar)itectural! fun amental!. Clasa este o %rupare lo%ic! a obiectelor care au aceea(i structur! (i un comportament similar.
1.:. INSTRUMENTE CASE 8roblema C+S,/ului 38roiectarea Sistemelor78ro%ramelor asistat! e calculator sau cu +Butorul Calculatorului 5 Computer +i e SOstems ,n%ineerin%4 a evenit foarte important! la miBlocul anilor 1$1&, c@n )ar ul sa e0tins prin seria 8C/urilor, iar reelele au evenit mai puternice, constituin u/se sistemele istribuite. Obiectivul principal al C+S,/ului #l constituie punerea #n practic! a pro uselor/pro%ram e proiectare (i reali"are a softului cu aButorul calculatorului. *nstrumentele oferite e C+S, sunt utili"abile in fa"a e efinire a cerinelor p@n! la #ntreinerea fi"ic! a pro usului informatic. .otu(i, anali"a (i proiectarea, ba"ate pe conceptele (i meto ele structurate, repre"int! elementele forte ale instrumentelor C+S,, iar #n ultimii ani C+S, a acor at atenia cuvenit! anali"ei, proiect!rii (i pro%ram!rii orientate pe obiecte ;1<.
Nicolae Morari" 'aBoritatea pro uselor soft au fost construite #n mo arti"anal, f!r! posibilitatea test!rii complete a lor, fiin #nsoite e o ocumentaie estul e slab!. *nstrumentele C+S, implic! utili"area calculatorului ca un miBloc e susinere a activit!ilor e planificare, efinire, proiectare (i reali"are a softului. ,le se ba"ea"! pe lo%ica structural!, pe escompunerea funcional! (i repre"entarea prin ia%rame a flu0urilor e ate ale aplicaiilor. 8otrivit principiilor conceptuale, sistemele C+S, au fost reali"ate pentru a #ncuraBa abor area lo%icii structurate (i pentru folosirea calculatorului ca un mo e te"auri"are a lucr!rilor (i ca o plan(et! e esen, pe care pot fi plasate repre"ent!rile structurate ale sistemelor sau aplicaiilor. 8e m!sura evoluiei lor, sistemele C+S, au evenit mult mai comple0e, permi@n ca procesele e proiectare (i reali"are a aplicaiilor s! se esf!(oare #ntr/un me iu informatic interactiv, oferin utili"atorilor un #ntre% arsenal e instrumente (i proce uri, prin care pot proiecta, reali"a, testa, ocumenta, #ntreine7actuali"a (i e0ploata sistemul. :tili"area pro uselor e tip C+S, a fost eterminat! e ;1<> calitatea #n oielnic! a aplicaiilor reali"ate #n mo tra iional? frustrarea utili"atorilor #n #ncercarea lor e a participa la procesul e proiectare (i reali"are a aplicaiilor, atorit! nivelului ri icat e cuno(tine informatice solicitate e meto ele tra iionale? costuri eosebit e mari pe care le presupun #ntreinerea (i actuali"area softului funcional? imposibilitatea re"olv!rii tuturor cerinelor utili"atorilor? limitarea posibilit!ii e repre"entare %rafic! a sc)emelor e reali"are a noilor proiecte. -olosirea sistemelor C+S, este motivat! (i e urm!toarele avantaBe> re ucerea comple0it!ii lo%icii e escriere a sistemului? posibilitatea e a ale%e intre mai multe variante e proiectare? cre(terea vite"ei e reali"are a sistemelor? reali"area succesiv! a componentelor unui sistem? cre(terea inte%r!rii? consoli area isciplinei e proiectare? oferirea unei interfee e proiectare? folosirea epo"itelor mo ulari"ate? salvarea (i refolosirea unor componente in ia%ramele reali"ate? simplificarea activit!ilor e proiectare (i reali"are a sistemelor7aplicaiilor. :tili"area sistemelor C+S, a #nceput cu intro ucerea ia%ramelor flu0urilor e ate, care fac posibil! reali"area unui mo el al erul!rii proceselor sistemului7aplicaiei care se proiectea"!. + urmat folosirea icionarului e ate ca un epo"it al tuturor atelor privin sistemul sau aplicaia. +u ap!rut ecranele pre efinite pentru a pre"enta ce poate s! obin! utili"atorul prin e0ploatarea sistemului. S/a apelat la facilit!ile %rafice, care pot folosi simbolurile lo%icii structurate (i care permit proiectantului s! reali"e"e o ia%ram! coerent! a flu0urilor e ate ;1<.
261
Proiectarea sistemelor informatice ".$.". Func-iile CASE 8rimele sisteme C+S, erau un set e aplicaii neinte%rate, cu funcii istincte, f!r! a fi interconectate. +ceste limite au fost eliminate, #n cea mai mare parte, prin %eneraiile actuale, care #ncearc! s! reali"e"e o inte%rare complet! (i u(oar! a tuturor elementelor, inte%rarea repre"ent@n , e fapt, factorul cel mai important al meto olo%iei C+S, ;1<. C+S, se ba"ea"! pe ou! funcii fun amentale ;1<. Prima f"nc!ie const! #n posibilitatea escompunerii e sus #n Bos 3top/ oAn4 a sistemului informatic #n procese (i mo ule istincte, fiecare av@n efinite responsabilit!ile funcionale (i7sau operaionale. Cea e/a o"a f"nc!ie se refer! la faptul c! sistemele informaionale pot fi repre"entate #ntr/o form! %rafic! concis!, folosin c@teva simboluri e ba"!. *mportana acestor ou! funcii re"i ! #n posibilitatea utili"!rii mo ularit!ii aplicaiilor, a ia%ramelor, obinerea unei ocumentaii privin reali"area, evaluarea ar)itecturii (i utili"area sistemului. 8entru efinirea (i construirea sistemelor, pro usele C+S, presupun stabilirea (i respectarea unei anumite iscipline. 'eto olo%ia ofer! o interfa! #ntre crearea (i verificarea7vali area proiectului lo%ic, e"voltarea unei biblioteci cu ocumentaii, care inclu e (i inte%rea"! caracteristicile proceselor (i pa(ii e parcurs, pentru escrierea mo ului e lucru? ofer! un mo el al pro usului final, ce poate fi folosit #n reali"area operaiilor e e0ploatare (i #ntreinere a sistemului7aplicaiei, (i ofer! o interfa! pentru p!strarea evoluiei proiectului. -olosirea repre"ent!rilor %rafice #n lo%ica C+S, ofer! posibilitatea escompunerii aplicaiei #n mai multe componente lo%ice. 8rin ata(area unei ba"e e ate la elementele %rafice, se va obine un epo"it ce va conine pa(ii (i funciile repre"entate #n ia%ramele construite. 2ac! aceste elemente sunt corect stabilite, ele vor sta la ba"a escrierii proceselor, ce vor constitui proce urile e prelucrare ale sistemului7aplicaiei. 'o elarea %rafic! #n sistemele C+S, pre"int! o interactivitate ri icat!, permi@n construirea ia%ramelor, eplasarea e la o ia%ram! la alta, mo ificarea, e0tin erea, copierea, evaluarea (i escrierea elementelor unei aplicaii ;1<. 'o elele %rafice permit conectarea flu0urilor lo%ice #ntre activit!ile (i funciile specifice aplicaiei, relaii care pot fi testate (i vali ate #n mo automat. ".$.#. Tr1'1turi de(initorii ale CASE6ului ,voluia C+S,/ului, a eterminat apariia */C+S,/ului. Inte(rate C+S, se refer! la toate aspectele inte%r!rii, c)iar ac! sistemele sunt esc)ise sau nu ;1<. Caracteristicile me iilor mo erne e tip C+S, ;1<> un set e instrumente specifice pentru reali"area sistemelor? iversitatea mo urilor e interaciune? semnificaia repre"ent!rilor %rafice? elemente e tip verificare (i vali are 3PLP4? natura bi irecional!, eplas!ri pe vertical! #n structura sistemului? esc)i ere pentru interconectarea instrumentelor C+S,? spriBin pentru lucrul cu utili"atori multipli?
Nicolae Morari" escompunerea? performane e eplasare, pe ori"ontal!, e la un instrument la altul? %ra e iferite e automati"are? *9.,K6+6,+. C+S,/ul nu este un proces in epen ent. ,l constituie un set inte%rat e meto olo%ii, care urm!resc reali"area ciclului e via! al unui sistem. Da sf@r(itul fiec!rei fa"e a ciclului e via!, re"ultatele obinute trebuie supuse unei anali"e (i verific!ri, iar utili"atorii trebuie informai asupra mo ului e %estionare a proce urilor e lucru. ,i sunt cei care trebuie s! ea avi"ul e continuare a parcur%erii fa"elor urm!toare, pe ba"a a ceea ce li s/a pre"entat. ,ste, e fapt, un proces e revali are a conceptelor folosite #n proiectarea sistemului (i a mo elului proiectat pe m!sura esf!(ur!rii operaiunilor, in fa"a e proiectare p@n! la pre area pro usului final. C+S, poate spriBini aceste proce uri prin punerea la ispo"iie a unei ocumentaii, critici sau mo ific!ri asupra elementelor in mo elul proiectat. 8e acest fon , pot fi f!cute evalu!ri, critici sau mo ific!ri asupra elementelor in mo elul proiectat. 6e"ultatele obinute #n urma proiect!rii unui anumit mo el e sistem constau #n ocumentaia oferit!, care acoper! #ntre%ul ciclul e via! al sistemului, cu toate operaiile (i proce urile pe care le presupune. 2atele in ocumentaia mo elului sunt, e obicei, #nlocuite cu cele reale (i se parcur% pa(ii e implementare a sistemului pentru a obine un mo el funcional. =n plus, C+S, ofer! posibilitatea e a anali"a ie(irile obinute (i e a le mo ifica pentru a reflect! sc)imb!rile intervenite #n sistem, mo ulele efinite (i epo"itul e ate ;1<. 1.:.:. E2em&le %e instr$mente CASE .Conferina 9aional! e =nv!!m@nt Pirtual, e iia a ***/a, 2&&54 =n literatura e specialitate, instrumentele C+S, sunt clasificate (i up! un alt criteriu ec@t cel al activit!ilor in ciclul e via! al sistemelor pe care le spriBin!. +cest criteriu se refer! la meto olo%ia pe care o #ncorporea"! pentru reali"area sistemelor. +stfel, se #nt@lnesc urm!toarele trei cate%orii> instrumente C+S, ba"ate pe meto olo%ia structurat!? instrumente )ibri e, ce conin elemente specifice orient!rii/obiect, ar care nu permit reali"area sistemelor orientate/obiect? instrumente pur orientate/obiect. =n cele ce urmea"! se vor pre"enta c@teva e0emple e C+S, folosite e cele mai utili"ate meto olo%ii e anali"! (i proiectare, respectiv meto olo%ia structurat! (i cea orientat! pe obiecte. A3 Meto%olo'ia str$ct$rat" Aestmo$nt I)CASE Bo$r%on ofer! suport complet pentru reali"area sistemelor informatice. +v@n la ba"a meto a structurat! propus! e Mour on, acest instrument C+S, inte%rat ofer! posibilitatea lucrului #n ec)ip!, posibilitatea e %enerare (i reutili"are a co ului (i %enerarea automat! a ocumentaiei e reali"are a sistemului informatic. Re&ositor1 este componenta central! a ar)itecturii Festmount */C+S, Mour on. 6epositorO este implementat cu aButorul unui SKJ2 relaional> *nformi0, *n%res sau Oracle.
Proiectarea sistemelor informatice Anal1st, este componenta ce ofer! suport pentru anali"a structurat!. 'eto a este implementat! e Mour on (i 2e 'arco. Festmount */C+S, Mour on ofer! suport pentru un set e0tins e instrumente (i anume e itoare pentru ia%rame e flu0 a atelor, ia%rame entitate asociere, ia%rame e structur! a atelor e itoarele matriciale pentru matricea listei e evenimente. Ar#itect este componenta ce permite efinirea ar)itecturii sistemului 3proiectarea e ansamblu4. , itorul -esi'ner este componenta ce ofer! suport pentru proiectarea e etaliu a sistemului informatic. 8roiectarea e etaliu a aplicaiei este str@ns le%at! e proiectarea ba"ei e ate. 8entru mo elarea atelor se utili"ea"! ia%rama entitate asociere. Pro'rammer este me iul e pro%ramare care ofer! suport pentru %enerarea co ului surs!, compilare, lansare #n e0ecuie (i testarea aplicaiei. Keneratorul e co translatea"! specificaiile e proiectare #n co surs!. +stfel, pe ba"a ia%ramei entitate asociere se %enerea"! co ul 22D 3#n SQD4 ce efine(te structura fi"ic! a ba"ei e ate. Co ul poate fi completat pentru a efini restriciile e inte%ritate (i mo ul fi"ic e stocare a ba"ei e ate. ,ste pre"entat! (i facilitatea e in%inerie inversat! care translatea"! efinirile asociate ba"ei e ate e0istente #ntr/o ia%ram! entitate asociere. Co ului aplicaiei este %enerat #n limbaBul C #mbo%!it cu instruciuni SQD pornin e la specificaiile in sc)emele e structur!. -oc+riter este componenta care permite %enerarea ocumentaiei pentru fiecare etap! e reali"are a sistemului. :tili"area pro usului Festmount */C+S,M Mour on #mbun!t!e(te pro uctivitatea reali"!rii sistemelor informatice (i ofer! %aranii pentru calitatea sistemelor obinute. 3 Meto%olo'ia orientat")o5iect ,0presia Rpur orientate/obiectS se refer! la faptul c! pe e o parte, instrumentele C+S, conin numai elemente specifice abor !rii orientate/obiect a sistemelor, iar pe e alt! parte la faptul c! se ba"ea"! pe meto ele (i te)nicile e anali"! (i proiectare orientate/obiect. *nstrumentele C+S, orientate/obiect, in punct e ve ere al etapelor ciclului e via! al sistemelor, pot fi %rupate ca (i cele convenionale, astfel> - :pper C+S, orientat/obiect pentru anali"a (i proiectarea sistemelor? - DoAer C+S, orientat/obiect pentru %enerarea co ului/surs! al aplicaiilor? - */C+S, orientat/obiect care acoper! #ntre%ul ciclu e via!. 2eoarece ten ina se #n reapt! tot mai mult spre te)nolo%iile informaionale orientate/ obiect, nici omeniul instrumentelor ce spriBin! reali"area sistemelor nu poate s! nu se a apte"e la aceast! orientare, lucru ce a us la apariia a numeroase pro use C+S, orientate/obiect sau la reorientarea firmelor pro uc!toare e instrumente convenionale spre #n%lobarea #n pro usele lor a elementelor specifice abor !rii obiectuale.
264
Nicolae Morari" De'i5ner7#888 Set"l e instr"mente Desi(ner82999 este *arte inte(rant' in *ortofoli"l e instr"mente e e#6oltare oferit e :racle %i re*re#int' o sol"!ie inte(rat' *entr" e#6oltarea e sisteme client8ser6er in (enera!ia a o"a sa" e sisteme Intranet &a#ate *e ;e&. Desi(ner82999 aco*er' toate fa#ele cicl"l"i e e#6oltare a a*lica!iilor soft<are5 *ornin e la mo elarea sistem"l"i informatic 0&"siness mo ellin(1 *=n' la e>*loatare. A&or area Desi(ner82999 &a#at' *e "n Re*ositor? *ermite ca an"mite com*onente sa" toate com*onentele s' fie folosite *entr" e#6oltarea ra*i ' e a*lica!ii scala&ile5 m"lti,*latform'5 istri&"ite.
265
Proiectarea sistemelor informatice Capitolul 2 Iniierea (i &lanificarea reali!"rii $n$i sistem informatic =n ca rul acestui capitol vor fi pre"entate o serie e aspecte privin primele activit!i esf!(urate #n ve erea reali"!rii sistemelor informatice, activit!i efinite #n literatura e specialitate sub numele e microanali"a sistemelor, component! preluat! in mana%ementul proiectelor (i care are #n ve ere mo alit!ile e i entificare a proiectelor e e"voltare a sistemelor informaionale, precum (i mo ul #n care au loc iniierea (i planificarea acestora, #n str@ns! le%!tur! cu planul strate%ic or%ani"aional . 9.1. I%entificarea, selecia, iniierea (i &lanificarea &roiectelor * entificarea (i selecia proiectelor e e"voltare a sistemelor informaionale repre"int! prima etap! in ciclul e via! a e"volt!rii sistemelor care, #mpreun! cu iniierea (i planificarea proiectelor, constituie microanali"a, component! preluat! in mana%ementul proiectelor. ,vi enierea acestor activit!i #n ca rul mo elului casca ! e erulare a fa"elor sau etapelor ciclului e via! a sistemului este repre"entat! #n fi%ura 4.1 ;1<. +. i entificarea (i selectarea proiectului
microanali J. iniierea (i !a
planificarea proiectului C. anali"a 2. proiectarea lo%ic! ,. proiectarea fi"ic!
-a"ele ciclului e via! al e"volt!rii sistemului
-. implementarea K. #ntreinerea -i%ura 2.1 Ciclul e via! al e"volt!rii sistemelor ;1< 2in mo elul pre"entat re"ult! c! orice etap! se escompune #n activit!i, ceea ce pentru i entificarea (i selecia proiectelor #nseamn! ;1<>
Nicolae Morari" i entificarea potenialelor proiecte e e"voltare? clasificarea (i ierar)i"area lor? selecia. Identi(icarea !oten-ialelor !roiecte de de)voltare 8roblema esenial! a activit!ii e i entificare a potenialelor proiecte e e"voltare a sistemului const! #n nominali"area celor ce pot fi abilitai s! fac! propuneri pertinente. +ce(tia pot fi> top/mana%erii, comitetul e iniiativ!, epartamentul utili"atorilor, %rupul e e"voltare. Caracteristicile eseniale ale variantelor e proiecte propuse #n cele patru situaii sunt pre"entate tabelul 2.1. .abel 2.1/variante e proiecte ;1< Pro&$neri Meto%a %e selecie a &roiect$l$i To*,mana(erii -e s$s 8n 6os Caracteristicile &roiect$l$i orientare puternic! spre strate%ie? cele mai mari imensiuni ale proiectului? cele mai e urat! proiecte. orientare mi0t! 3a iferiilor repre"entani4? vi"ea"! sc)imb!rile or%ani"aionale cele mai mari? anali"! formal! a costurilor (i avantaBelor proiectelor? proiecte mai mari (i mai riscante. limitat, neorientat strate%ic? reali"are mai rapi !? c@iva utili"atori repre"int! niveluri ale con ucerii, precum (i funciile #ntreprin erii. inte%rare #n sistemul e0istent? puine #nt@r"ieri #n reali"area proiectului? mai puin interesat e anali"ele cost 5 avantaBe.
Comitet"l e ini!iati6'
De*artament"l "tili#atorilor
-e 6os 8n s$s
.r"*"l e e#6oltare
Selec-ia !roiectelor de de)voltare a 'i'te&elor in(or&a-ionale 2atorit! efectelor iferite (i a amplitu inii lor, se recoman ! evi enierea istinct! a proiectelor pe termen lun% (i a celor pe termen scurt. 2intre ele se selectea"! cele ce atin% obiectivele or%ani"aiei. 2e asemenea, se va urm!ri mo ul #n care proiectele se alinia"! inamicii unit!ii. Ini-ierea *i !lani(icarea !roiectelor 8entru reali"area acestei fa"e este nevoie e comunicarea efectiv! intre p!rile implicate3 anali(ti, clieni / mana%eri, utili"ator4.
267
Proiectarea sistemelor informatice Ini-ierea !roiectului 2in momentul seleciei lui, proiectul trece #n fa"a e iniiere, ceea ce presupune esf!(urarea unei activit!i laborioase, prestat! e un responsabil, cunoscut #n practic! sub numele e mana(er e *roiect5 care r!spun e e ;1<> ,laborarea unor stu ii e fe"abilitate %eneral!? ,laborarea planurilor etaliate ale proiectelor? K!sirea celor mai buni membri ai ec)ipei proiectului. 'ana%erul e proiect trebuie s! ea ova ! e multe calit!i pentru a putea Bon%la cu elemente cum sunt> Sc)imb!rile te)nolo%ice? Ciclul e via! al sistemelor? Contractori (i furni"ori? 'ana%ementul resurselor umane? 'eto olo%ie (i instrumente e lucru iferite? 6estricii e timp (i resurse? 2ocumentare (i comunicare? +(tept!rile mana%erilor (i clienilor. Acti6it'!ile efectuate #n fa"a iniierii proiectului sunt> 1. stabilirea ec)ipei e iniiere a proiectului? 2. stabilirea bunelor relaii cu beneficiarii? 3. stabilirea planului iniierii proiectului? 4. stabilirea proce urilor mana%eriale? 5. stabilirea ca rului e esf!(urare a proiectului (i a manualului e operare al acestuia. 9lani(icarea !roiectului 8lanificarea proiectului va cuprin e o evaluare a cerinelor informaionale ale sistemului la ni6el"l $ntre(ii or(ani#a!ii. 8lanificarea proiectului este procesul prin care are loc efinirea clar! a activit!ilor (i a eforturilor necesare #nf!ptuirii lor #n ca rul fiec!rui proiect. Ti&$rile acti0it"ilor e0ecutate #n ca rul planific!rii proiectului cuprin ;1<> 1. 2escrierea ariei e #ntin ere, a variantelor (i fe"abilit!ii proiectului 2. 2escompunerea proiectului #n activit!i u(or e0ecutabile (i controlabile 3. ,stimarea resurselor (i crearea unui plan al resurselor 4. 6eali"area unei prime planific!ri calen aristice 5. 6eali"area unui plan al comunic!rilor 6. 2eterminarea stan ar elor (i proce urilor proiectului 7. * entificarea (i evaluarea riscului 1. Crearea unui bu%et preliminar $. =ntocmirea rapoartelor e activitate 1&. 2efinitivarea planului e ba"! al proiectului
261
Nicolae Morari" #.#. Anali)ele de (e)a+ilitate ,laborarea unui sistem informatic poate costa milioane e olari (i se poate reali"a pe parcursul a trei p@n! la (ase ani pentru a fi complet. 2in aceste motive, este normal ca factorii e con ucere s! emare"e proiectarea unui nou sistem up! ce se efectuea"! stu ii e fe"abilitate. :n stu iu e fe"abilitate are rolul e a asi%ura informaiile obiective necesare pentru a cunoa(te ac! un proiect poate fi emarat sau nu, sau ac! un proiect eBa #nceput mai poate fi continuat. 8roporiile (i urata stu iilor e fe"abilitate varia"!, #n funcie e m!rimea (i natura sistemului implementat. =n ca"ul sistemelor ba"ate pe calculatoare mari, stu iul are cu totul alte imensiuni fa! e varianta utili"!rii microcalculatoarelor ;1<. .otu(i, fe"abilitatea proiectului poate fi stu iat! #n orice fa"! a elabor!rii lui, ar stu iile, e re%ul!, se efectuea"! #n momente certe. C@n este propus un proiect, se efectuea"! un stu iu preliminar e fe"abilitate pentru a se stabili ac! proiectul atin%e obiectivele propuse e unitate. +nali"a, #n prima ei fa"!, poate fi oric@t e subiectiv!, #ntruc@t proiectul nu este repre"entat cu lu0 e am!nunte. =ns!, #n at! ce se obine o situaie mai clar! espre sistem, espre natura problemei e re"olvat, precum (i espre oleanele utili"atorilor, m!surarea preliminar! a fe"abilit!ii poate fi eterminat! o at! cu fa"a e anali"! a sistemului. C@n proiectanii ofer! ou! sau trei variante e elaborare a sistemului, numai stu iile e fe"abilitate o pot scoate #n relief pe cea optim!. 2up! ce a avut loc proiectarea primar! a sistemului, pot fi eterminate #n etaliu elementele e cost ale proiect!rii, implement!rii (i e0ploat!rii. ,ste ultima (ans! a unit!ilor e a mai putea renuna la sistem, #naintea implement!rii lui. 8e parcurs, o at! cu pro%resul #nre%istrat #n e"voltarea sistemului informatic, se obin informaii in ce #n ce mai certe, oferin u/se posibilitatea unor anali"e e fe"abilitate mult mai conclu ente, ceea ce atra%e stu ierea fe"abilit!ii #n iverse fa"e ale ciclului e via! al sistemelor. 2e fiecare at!, stu iile e fe"abilitate trebuie s! aib! la ba"! o foarte bun! ocumentaie. +ceasta va conine ;1<> 2efinirea problemei 3 o scurt! escriere a proiectului (i e0plicarea a ceea ce/(i propune el s! reali"e"e4? 2escrierea cerinelor sistemului? 2escrierea soluiilor sistemului propus? ,0plicaia critic! a motiv!rii stu iului #ntreprins? Cuantificarea tuturor costurilor materiale (i beneficiilor aferente? O list! a costurilor (i beneficiilor necuantificabile. #.$. Te/nici de re!re)entare a !lanurilor *i !ro5ra&area calendari'tic1 'ana%erul proiectului ispune e o mare varietate e te)nici pentru repre"entarea (i escrierea planurilor proiectelor. 2ocumentaia planific!rii poate fi alc!tuit! in> rapoarte %rafice / cele mai folosite 3fi%. 2.2 4 rapoarte sub form! e te0t. O ia%rama Kantt este o mo alitate e repre"entare %rafic! a proiectului. Cu aButorul barelor ori"ontale sunt pre"entate activit!ile planificate. Dun%imea barelor este
Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne 26$
Proiectarea sistemelor informatice proporional! cu timpul alocat activit!ilor repre"entate. Se pot folosi iferite culori, umbre sau forme pentru a scoate #n relief anumite activit!i. Ceea ce s/a planificat (i reali"at, e asemenea, pot fi evi eniate prin bare paralele e culori, forme sau umbre iferite. 2ia%ramele Kantt nu in ic! or inea activit!ilor 3prece ena lor4, ci in ic! ata #nceperii (i pe cea a finali"!rii. Se recoman ! pentru escrierea proiectelor simple sau a unor componente ale proiectelor mari, sau a activit!ilor prestate oar e o sin%ur! persoan!, precum (i pentru monitori"area mo ului #n care se efectuea"! activit!ile #n comparaie cu cele planificate 3ca at!4 .
27&
Nicolae Morari"
Eviden-a !ro&ov1rii v:n)1rilor ;E9<= Nr. Nu&e activitate A*rilie Mai Crt. 299- 299I"nie 299I"lie 299A"("st 299Se*tem, &rie 299-
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 1. $.
Colectarea cerin!elor Proiectare ecrane Proiectare ra*oarte Proiectare &a#e e ate Doc"menta!ie "tili#ator Pro(ramare Testare Instalare @e in!a e anali#' Critic> 9ecritic> =n lucru> 8unct e reper> Sinte"!> 2erulat>
ProiectA EPB DataA AnalistA
-i%ura 2.2. 2ia%rama Kantt pentru escrierea planului proiectului ;1<
271
Proiectarea sistemelor informatice Capitolul 3 Anali!a sistem$l$i e2istent (i %efinirea cerinelor no$l$i sistem =n ca rul acestui capitol este pre"entat! prima etap! a ciclului e via! al sistemelor informatice, etap! prin care se etermin! mo ul #n care funcionea"! sistemul informaional curent (i se evaluea"! ceea ce ar ori utili"atorii s! reali"e"e noul sOstem .+stfel, sunt pre"entate o serie e aspecte privin > / eterminarea cerinelor sistemului? / meto ele tra iionale utili"ate #n anali"a (i eterminarea cerinelor sistemulu 3interviul (i c)estionarul4? / meto e mo erne e anali"! (i eterminare a cerinelor sistemului 3G+2, prototipi"area4? / structurarea cerinelor sistemului / mo elarea lo%ic! a atelor (i prelucr!rilor 3 ia%ramele flu0urilor e ate 2-24? / mo elarea conceptual! a atelor 3 ia%ramele entitate 5 relaie, 2,64. $.". Studiul 'i'te&ului in(or&a-ional e>i'tent 8rin sistem e0istent se #nele%e realitatea obiectiv! in or%ani"aia pentru care urmea"! a se reali"a sistemul informatic solicitat printr/o coman ! numit! cererea beneficiarului. +nali"a sistemului e0istent (i efinirea cerinelor noului sistem este prima etap! in ciclul e via! al e"volt!rii sistemelor informatice, etap! prin care se etermin! mo ul #n care funcionea"! sistemul informaional curent (i se evaluea"! ceea ce ar ori utili"atorii s! reali"e"e noul sistem. Stu iul (i anali"a sistemului e0istent are ca obiectiv principal stabilirea cerinelor informaionale ale con ucerii #n ve erea reali"!rii unui sistem informatic. Stu iul sistemului e0istent cuprin e un %rup e activit!i care urm!resc cunoa(terea performantelor te)nico/funcionale ale sistemului informaional, at@t #n ansamblul s!u, c@t (i pentru elementele e structura ale acestuia, a cerinelor informaionale ale con ucerii, cunoa(terea lipsurilor (i restriciilor pe care le pre"int! sistemul e0istent fa! e aceste cerine. 2e mo ul e reali"are a acestor activit!i epin e #ntre%ul proces e reali"are a sistemului informatic ;2<. St$%i$l sistem$l$i e2istent const! #n ;2<> efinirea caracteristicilor %enerale ale sistemului economic? stu iul activit!ilor e ba"! esf!(urate #n sistem? stu iul sistemului e con ucere? stu iul sistemului informaional? i entificarea meto elor (i miBloacelor te)nice. -efinirea caracteristicilor 'enerale ale sistem$l$i economic implic! > cunoa(terea profilului, obiectivelor a%entului economic? cunoa(terea locului #n sfera serviciilor si sfera pro uciei? cunoa(terea relaiilor e cooperare cu ali a%eni economici? cunoa(terea specificului activit!ii e ba"! 3 pro ucie, servicii4?
Nicolae Morari" cunoa(terea nivelului te)nic? cunoa(terea principalilor in icatori economici (i evoluia lor? e"voltarea, mo erni"area etc. St$%i$l acti0it"ilor %esf"($rate 8n sistem$l economic , mo ul e reali"are a funciunilor unit!ii economice se face prin ;2<> 1. 8e ba"a statutului e funcionare a societ!ii se stu ia"!> activit!ile (i sarcinile in ca rul acestor funciuni? atribuiile ce revin compartimentelor? mo ul e reali"are a activit!ilor funcionale in ca rul unit!ii economice. 2, =n ca"ul activit!ii e pro ucie se pre"int!> flu0ul e pro ucie, amplasarea locurilor e munc!, epo"itelor etc.? tipurile e pro use, structura lor, ciclurile e reali"are? mo ul e or%ani"are a pro uciei, stocarea pro uciei, transporturile interne, controlul e calitate? resursele e0istente> capacit!i? asi%urarea te)nic! 7 proiectarea e pro use noi? norme te)nice? asi%urarea cu materiale necesare? sistemul e0istent e pro%ramare a pro uciei. St$%i$l sistem$l$i %e con%$cere se refer! la ;2<> i entificarea caracteristicilor sistemului e con ucere e0istent? sistemul e in icatori cantitativi (i valorici? or%ani"area con ucerii? caracteristicile re"ultate in statutul e funcionare a societ!ii, tipuri e eci"ii, mo ul e lucru a eci"iilor. St$%i$l sistem$l$i informaional presupune ;2<> elaborarea sc)emei flu0ului informaional %lobal 3cu punerea #n evi en! a principalelor activit!i (i a le%!turilor statice (i inamice intre acestea4? estimarea cantitativ! (i calitativ! a informaiilor e intrare/ie(ire, mo ul e cule%ere (i prelucrare? i entificarea principalilor al%oritmi, re%ulilor e calcul (i a punctelor si re%ulilor e control? cunoa(terea principalelor restricii ale sistemului informaional? situaia raionali"!rii flu0urilor (i a ocumentelor in unitatea economica, stu ii elaborate, sta iul lor e implementare? sistemul e co ificare utili"at, restricii? performanele (i limitele sistemului informaional e0istent. I%entificarea meto%elor (i mi6loacelor te#nice utili"ate pentru prelucrarea atelor #n ca rul sistemului informaional e0istent se face evi eniin > miBloacele te)nice e0istente #n otarea unit!ii economice 3 mo ul e utili"are, c)eltuielile e e0ploatare, personalul implicat, performante4? e0istena unor aplicaii proiectate (i7sau implementate ;2<.
273
Proiectarea sistemelor informatice $.#. Deter&inarea cerin-elor 'i'te&ului 2eterminarea cerinelor sistemului este activitate esenial! #n aflarea situaiei e0istente (i a ceea ce se ore(te #n viitor. 6e"ultatul activit!ii e eterminare a cerinelor sistemului se concreti"ea"! #n iferite forme ale informaiilor colectate, cum sunt copii ale interviurilor, #nsemn!ri efectuate #n timpul observ!rii (i anali"ei ocumentelor, interpret!ri ale r!spunsurilor la c)estionare, seturi e formulare, rapoarte, escrieri ale posturilor e lucru (.a., precum (i re"ultate ale prelucr!rilor efectuate e calculator, cum ar fi prototipurile ;1<. 6e"ultatele pre"entate up! aceast! activitate pot fi re"umate astfel> 1. Informa!ii o&!in"te $n "rma con6ersa!iilor c" "tili#atorii sa" *rin o&ser6area acti6it'!ilor *restate e ace%tiaA copii sau sinte"e ale interviurilor, r!spunsurile la c)estionare sau interpret!ri ale acestora, #nsemn!ri (i re"ultate in observarea activit!ilor, procese verbale ale (e inelor ce au avut loc #n acest scop? 2. Informa!ii scrise care e>ist' $n "nitate > misiunea (i strate%ia afacerii, e0emplare ale formularelor, rapoartelor (i mac)etelor e ecrane, manuale ale proce urilor, escrieri ale posturilor e lucru, manuale e instruire, sc)eme e sisteme (i ocumentaia sistemului e0istent, rapoartele consultanilor ;1<? 3. Informa!ii o&!in"te c" a2"tor"l calc"lator"l"i> re"ultate ale sesiunilor G+2, copii ale fi(ierelor sesiunilor %rupului e spriBinire a sistemului, coninutul epo"itelor (i rapoartele e0istente #n C+S,, ecrane (i rapoarte re"ultate in prototipurile sistemului, (.a ;1<. $.#.". Metodele tradi-ionale utili)ate ,n anali)a *i deter&inarea cerin-elor 'i'te&ului +nali"a sistemului informaional/ eci"ional fiin , #n %eneral, a0at! pe sistemul obiect, meto ele utili"ate sunt #n %eneral comune cu cele ale anali"ei economice ;2<. 'eto ele utili"ate frecvent #n anali"a sistemului e0istent sunt> *nterviul? C)estionarul. Inter0i$l este o meto ! foarte r!sp@n it! pentru cule%erea informaiilor in sistemul informaional. :tili"atorii acestei meto e sunt #n %eneral anali(tii care nu sunt familiari"ai cu unitatea stu iat! (i cu problemele ei. 8re"int! a6anta2"l c! las! foarte mult! libertate creativa analistului #n construirea (i esf!(urarea lui ;2<. =n ale%erea persoanelor e intervievat trebuie avute #n ve ere urm!toarele constat!ri ;1&<> / persoanele care ocup! po"iii me ii #n ierar)ia structurii or%ani"atorice furni"ea"! informaiile cele mai apropiate e realitate? / colectarea e informaii corecte necesit! intervievarea at@t a personalului e con ucere, c@t (i a celui e e0ecuie? / #n prealabil trebuie verificat! competena subiecilor intervievai? / lipsa unei atitu ini critice poate s! enote reineri #n e0primarea i eilor. Se vor efectua interviuri la nivelul con ucerii (i interviuri la nivelul posturilor e lucru. 6e"ultatul interviului este consemnat #n raportul e interviu care trebuie semnat e c!tre persoanele intervievate.
274
Nicolae Morari" C#estionar$l poate fi utili"at at@t e c!tre anali(tii #ncep!tori, c@t (i e c!tre cei avansai, familiari"ai sau nu cu problemele informaionale/ eci"ionale ale unit!ii. 8rin utili"area lui ispare Tfiltrul e informaiiU care este analistul iar cel care furni"ea"! informaii are posibilitatea s! se concentre"e mai bine asupra r!spunsurilor. :tili"@n aceast! meto !, particip! un num!r mare e Tfurni"ori e informaiiU. Limitele c)estionarului constau #n faptul c! este o meto ! e verificare a unor cuno(tine prealabile, fapt ce implic! cunoa(terea prealabil! a omeniului. +ceast! meto ! necesit! timp relativ #n elun%at pentru #ntocmirea c)estionarului precum (i e cule%ere (i prelucrare a r!spunsurilor. C)estionarul nu are o arie lar%! e utili"are ;2<. $.#.#. Metode &oderne de anali)1 *i deter&inare a cerin-elor 'i'te&ului Ca efect al ten inelor e m!rire a timpului e anali"! a sistemelor e0istente, #n ultimii ani, s/a efectuat trecerea spre anali"a mai puin pronunat! a sistemelor ce urmea"! a se reali"a. .e)nicile mo erne, G+2 (i prototipi"area, preiau tot mai puine elemente in sistemele e0istente, ca urmare a anali"ei efectuate. +ltele mai ra icale renun! aproape total la anali"a sistemului e0istent, este ca"ul proceselor controlate prin 6+2, care apelea"! la G+2, prototipi"are (i alte instrumente e tip C+S, ;1<. Coint A&&lication -esi'n.CA-3 Spre sf@r(itul anilor 1$7&, speciali(tii #n reali"area e sisteme e la *J' au elaborat un nou proces e cule%ere a cerinelor informaionale ale sistemelor (i e revi"uire a proiectelor sistemelor, numin u/se G+2 ;1<. * eea principal! a lui G+2 o constituie punerea laolalt! a tuturor forelor interesate #n e"voltarea sistemelor> utili"atori/c)eie, mana%erii (i anali(tii e sistem implicai #n anali"a sistemului curent. 2in acest punct e ve ere G+2 este similar interviului la nivel e %rup. .otu(i #n sesiunea G+2 se urm!re(te o anumit! secven! e erulare a activit!ilor, pe ba"a unor roluri bine stabilite. Prototi&i!area (i %eterminarea cerinelor sistemelor 8rototipi"area este un proces interactiv prin care anali(tii (i utili"atorii pun #n iscuie o versiune ru imentar! a unui sistem informaional, care va fi #ntr/o continu! sc)imbare, #n funcie e reacia utili"atorilor. 8rototipi"area renun! la ciclul e via! al e"volt!rii sistemelor sau la cre(terea rolului s!u ;1<. 8entru cule%erea informaiilor espre cerinele utili"atorilor #nc! se apelea"! la interviuri, ar prin prototipi"are, operaiunea va fi mai simpl! (i va solicita un timp mai scurt. 8rototipul este v!"ut (i testat e utili"ator, av@n posibilitatea s! preci"e"e ce ar mai ori, ar (i s!/(i %enere"e aceast! form! nou!, cu aButorul speciali(tilor ;1<. 8rototipi"area este facilitat! e c@teva limbaBe sau pro use pro%ram, inclusiv instrumentele e tip C+S,. 8rototipi"area este foarte util! #n eterminarea cerinelor sistemului c@n ;1<> cerinele utili"atorului nu sunt prea clar formulate sau bine #nelese? unul sau mai muli utili"atori sau susin!tori sunt implicai #n sistem? anumite miBloace e lucru 3formulare (i rapoarte pre efinite4. 8rototipi"area %enerea"! (i eficiene, cum ar fi>
Proiectarea sistemelor informatice ten ina e evitare a unui ca ru formal e elaborare a ocumentaiei privin cerinele sistemului, ceea ce va #n%reuna #n viitor orice control? fiin conceput e un num!r mic e utili"atori va fi probabil respins e viitorii utili"atori? fiin conceput i"olat este puin probabil ca el s! fie inte%rat #n sistemul e0istent? nerespect@n u/se etapele ciclului e via! al e"volt!rii sistemelor pot fi omise aspecte eseniale, cum ar fi securitatea, controlul atelor intro use (i stan ar i"area la nivel e sistem. 8a(ii prototipi"!rii sunt ;1<> * entificarea cerinelor principale ale sistemului? 6eali"area prototipului iniial? 8roces iterativ e a aptare a sistemului la cerinele utili"atorului? -olosirea sistemului aprobat e utili"atori. 2up! eterminarea cerinelor sistemului urmea"! structurarea acestora prin utili"area unor instrumente specifice e mo elare lo%ic!. $.$. Structurarea cerin-elor 'i'te&ului 6 &odelarea lo5ic1 a datelor *i !relucr1rilor In iferent e meto olo(iile folosite $n reali#area "n"i sistem8a*lica!ie5 toate a*elea#' la o*era!i"nea e mo elare lo(ic' a atelor %i *rel"cr'rilor s"& form' e ia(rame5 iferen!ele const=n oar $n folosirea mai *ron"n!at' a ia(ramelor *entr" escrierea sistem"l"i5 $nca r=n ",le $n ia(rame e conte>t5 ia(rame ale fl">"rilor e ate fi#ice %i ia(rame ale fl">"l"i e ate lo(ice. Altele a*elea#' la com&ina!ii e ia(rame5 ta&ele %i forme escri*ti6e C1D. 2ia%rama e conte0t scoate #n evi en! aria e #ntin ere a sistemului anali"at, prin specificarea elementelor in interiorul or%ani"aiei (i a celor e0terne, sub enumirea e entit!i e0terne sistemului anali"at. $.$.". Dia5ra&ele (lu>urilor de date ;DFD= 2ia%rama flu0ului e ate ale nivelului lo%ic curent, in epen ent! e te)nolo%ie, reliefea"! funciile e prelucrare a atelor e0ecutate e c!tre sistemul informaional curent. 2ia%rama e flu0 e ate ale sistemului lo%ic nou va pre"enta circuitul atelor, structura lor (i cerinele funcionale ale noului sistem. 2escrieri ale obiectelor 2-2 se re%!sesc #n a(a/"isele icionare ale proiectelor sau epo"itele C+S, 3repositorO4 ;1<. 2ia%ramele flu0ului e ate 2-2 au ca obiectiv urm!rirea mo ului e transfer al atelor #ntre procesele e prelucrare a lor, astfel e ia%rame se mai numesc (i mo ele ale proceselor e prelucrare, iar operaiunea se nume(te mo elarea proceselor. 2-2 repre"int! oar una in te)nicile e anali"! structurat!.
276
Nicolae Morari" .e)nica e re are a proceselor e prelucrare prin interme iul ia%ramelor flu0urilor e ate a c!p!tat noi accepiuni prin #ncorporarea ei #n instrumentele e anali"! (i proiectare cu aButorul calculatorului, a ic! #n instrumente C+S, ;1<. Te/nica SSADM ;Structured S?'te&' Anal?'i' and De'i5n Met/odolo5?= !entru con'truirea DFD C@n anali"!m sistemele folosim frecvent repre"ent!rile %rafice, e e0emplu ia%ramele. =n continuare vom folosi te)nica repre"ent!rii %rafice a flu0ului informaional. 8roiectarea flu0ului informaional repre"int! circulaia informaiei #n sistem, transform!rile suferite e acesta, stocarea informaiei precum (i scur%erile e informaie #n afara sistemului. Scopul ia%ramelor e ate 2-2 pentru o anumit! component! or%ani"atoric! sau funcional! la care se refer! 3secie, birou, compartiment, #ntrea%a unitate, o anumit! activitate 5 v@n"!ri, cump!r!ri, #ncas!ri, pl!i, (.a4 este e a scoate #n relief, #ntr/o manier! c@t mai su%estiv!, urm!toarele aspecte ;1<> sursa atelor e prelucrare? operaiunile e prelucrare prin care trec atele? estinaia atelor prelucrate? le%!tura e0istent! #ntre prelucr!ri (i activitatea e stocare a atelor. Dntocmirea %ia'ramelor %e fl$2 %e %ate .-F-3 2-2 este o repre"entare %rafic! a transform!rii atelor e intrare #n ate e ie(ire folosin un set e simboluri e repre"entare (i un set e re%uli e completare (i vali are.
277
Proiectarea sistemelor informatice Sim5ol$ri folosite 8n %ia'ramele reali!ate c$ SSA-M *roces 3transformare4> 8rocesele sunt etic)etate cu te0t ce su%erea"! mo ul e transformare a atelor (i sunt i entificate printr/un num!r3 escriere a funciei procesului e prelucrare, #ncep@n cu un verb, urmat e o escriere a obiectului funciei e prelucrare4. =n 2-2 fi"ic! pentru sistemul e0istent, se va preci"a (i locaia 3compartiment 7 persoan!4 procesului. fl"> e ateA este constituit in atele transmise #ntre ou! procese. -lu0ul e ate este etic)etat printr/un substantiv ce su%erea"! informaia sau pac)etul e informaii transmise. entitate e>tern' 3terminator4> surs! 7 receptor e ate. 8oate fi un alt sistem 3or%ani"aie, compartiment4. stoc 8oate fi> e ateA un epo"it temporar sau permanent e ate.
manual> re%istre, osare, ar)iv! e ocumente pe suport ma%netic> fi(iere. Con0enii folosite 8n %ia'ramele %e re&re!entare a -F-* procesele (i stocurile e ate sunt numerotate secvenial, pentru a putea fi i entificate. 9umerele asociate proceselor nu semnific! or inea e e0ecuie a acestora? pentru a evita flu0urile e ate #ntret!iate (i aspectul e Tp!ienBeni(U al ia%ramei, entit!ile e0terne (i stocurile e ate pot fi uplicate. O entitate e0tern! uplicat! se repre"int! prin trasarea unei linii oblice, iar un stoc uplicat printr/o linie suplimentar! vertical! #n partea st@n%! a cutiei? pentru a face ia%ramele mai li"ibile, entit!ile e0terne sunt plasate, pe c@t posibil, #n Burul ia%ramei iar stocurile e ate, #n partea central! a ia%ramei? flu0urile e ate e la / c!tre stocurile e ate sunt uni irecionale 3fie e a !u%are, fie e consultare4 si nu sunt etic)etate. $.$.#. De'co&!unerea (unc-ional1 *i ra(inarea DFD 2ac! sistemul pe care/l escriem cu aButorul 2-2 este comple0, va fi ificil s! reali"!m e la #nceput o 2-2 etaliat!. 8entru a putea escrie #n etaliu sistemele comple0e, meto ele structurate propun o abor are .O8/2OF9, respectiv o
271
Nicolae Morari" escompunere funcional! a sistemului, care este reali"at! prin rafinarea succesiv! a proceselor. 8rimul nivel 3nivelul &4 #l constituie 2*+K6+'+ CO9.,I.:+DV, care efine(te %raniele #ntre sistemul anali"at si me iu. 9ivelele urm!toare se obin prin rafinarea proceselor comple0e #ntr/o ia%ram! e nivel inferior. =n ca"ul aplicaiei Decont'ri, au re"ultat urm!toarele ia%rame>
-i%ura 3.1. 2ia%rama conte0tual! pentru aplicaia 2econt!ri
27$
Proiectarea sistemelor informatice -i%ura 3.2. 2ia%rama flu0ului e ate e nivel 1 pentru aplicaia 2econt!ri
21&
Nicolae Morari"
-i%ura 3.3. 2ia%rama flu0ului e ate e nivel 2 pentru aplicaia 2econt!ri -efinirea %ireciilor %e &erfecionare a act$al$l$i sistem 8e ba"a activit!ilor e evaluare (i anali"! critic! se i entific! neaBunsurile actualului sistem (i se propun soluii e #nl!turare a acestora se formulea"! variante e soluii, iar #n ca rul acestora se efinesc cerinele (i restriciile e reali"are a sistemului informatic. 2efinirea ireciilor e perfecionare presupune> 1. specificarea obiectivelor (i a performantelor sistemului informatic? 2. stabilirea omeniilor e probleme (i a principalelor funciuni ale sistemului informatic? 3. efinirea cerinelor si restriciilor informaionale pe omenii e probleme (i funciuni care const! #n> efinirea principalelor intr!ri7 ie(iri? efinirea soluiei e or%ani"are a atelor? efinirea variantelor te)nolo%ice e prelucrare? efinirea restriciilor informaionale (i e control. 4. formularea con iiilor pentru reali"area sistemului informatic, care const! #n> specificarea termenelor (i uratelor solicitate? preci"area priorit!ilor #n reali"area obiectivelor sistemului informatic?
Proiectarea sistemelor informatice specificarea cerinelor speciale privin fle0ibilitatea, compatibilitatea cu alte sisteme, %ra ul e %enerali"are al sistemului. 8entru fiecare variant! e soluie informatic! se proce ea"! la> evaluarea resurselor necesare 3costurile e sistem4? evaluarea efectelor economice irecte si in irecte? calculul in icatorilor e eficient! economic!. $.$.$. Modelarea 'i'te&ului curent *n iferent e tipul sistemului anali"at, manual sau informati"at, o problem! este comun!> el va fi #nlocuit e un nou sistem. Oric@t e ineficient, vec)iul sistem trebuie s! transfere celui nou o serie e elemente, cum sunt atele folosite, proce urile e0istente. 2eci sistemul fi"ic actual efectuea"! #n parte sau #n #ntre%ime ceea ce/(i propune s! fac! noul sistem fi"ic, ar la alt nivel e performan!. .ocmai necesitatea trecerii e la vec)iul la noul sistem ne obli%! s! eci em asupra celor ou! elemente specificate anterior, ate (i proce uri, ceea ce con uce la obli%ativitatea constituirii unui mo el lo%ic al sistemului propus, care s! conin! una sau mai multe 2-2, un mo el e ate (i lo%ica procesului e prelucrare. 8roblema comun! ar consta #n i entificarea unei c!i e reali"are a mo elului lo%ic al sistemului propus ;1<. O mo alitate e abor are const! #n pre"entarea etaliat! a sistemului fi"ic curent, up! care s! se reali"e"e construirea mo elului lo%ic curent, prin abstracti"area celui fi"ic e0istent. Se va continua cu scoaterea #n relief a ceea ce trebuie neap!rat sc)imbat in sistemul curent (i ceea ce trebuie s! se reali"e"e #n cel nou. 2eci, mo elul lo%ic propus poate fi conceput pe ba"a mo elului lo%ic curent. 8ornin e la mo elul fi"ic, se eriv! mo%el$l lo'ic #n ca rul c!ruia se reali"ea"!> pune #n evi en! ce face sistemul, elimin@n etaliile referitoare la mo ul cum funcionea"! sistemul #n implementarea actual!? pune #n evi en! funciunile e ba"! ale sistemului? permite i entificarea (i eliminarea problemelor le%ate e re un ana atelor (i uplicarea proceselor e prelucrare? permite stabilirea cu o mai mare preci"ie a %ranielor sistemului prin eliminarea proceselor manuale care nu pot fi automati"ate complet. -eri0area mo%el$l$i lo'ic al sistem$l$i e2istent Construirea mo elului lo%ic presupune transformarea ia%ramei e flu0 a atelor fi"ice #n ia%rama e flu0 a atelor lo%ice. 8rocesul e erivare a ia%ramei lo%ice va #ncepe e la ultimul nivel e escompunere alc!tuit e la procesele Tfrun"!U (i va continua prin a%re%area proceselor c!tre nivelurile superioare. Se parcur% urm!torii pa(i> 1. I entificarea stoc"rilor lo(ice e ate / se face pe mo elul lo%ic al atelor prin %ruparea #ntr/un stoc lo%ic e ate a entit!ilor #nru ite sau utili"ate frecvent. 2up! i entificarea stocurilor lo%ice e ate se construiesc> ia%rama e corespon en! #ntre stoc$ri lo'ice (i entit"ile in mo elul lo%ic? ia%rama e corespon en! #ntre stoc$ri fi!ice (i stoc$ri lo'ice e ate.
212
Nicolae Morari" 2. Enl't"rarea e*en en!elor fi#ice %i tem*orale in enumirea proceselor (i a flu0urilor e ate> in 2-2 la nivel fi"ic 3se observ! c! nu e0ist! referine fi"ice (i temporale #n aplicaia econt!ri4. 3. Deri6area *roceselor lo(iceA scoaterea #n afara %ranielor sistemului a proceselor manuale care nu pot fi automati"ate 3 eci"iile4? #nlocuirea proceselor care nu reali"ea"! nici o transformare asupra flu0urilor e ate cu flu0urile propriu/"ise? combinarea proceselor care reali"ea"! prelucr!ri asem!n!toare sau multiple care se e0ecut! #mpreun! sau #n secven!? #nl!turarea proceselor care in e implementarea actual! (i a proceselor re un ante. =n ca"ul aplicaiei pre"ente> se combin! procesele T=nre%istrare #ncas!ri #n numerarU (i T=nre%istrare #ncas!ri prin viramentU eoarece reali"ea"! prelucr!ri asem!n!toare? se #nl!tur! procesele re un ante T=nre%istrare #ncas!ri #n BurnalU si T=nre%istrare pl!ti #n BurnalU. ). Deri6area fl">"rilor lo(ice care presupune #nlocuirea numelui e ocument numai cu flu0ul e informaii utili"ate efectiv e proces. 5. .r"*area *roceselor elementare %i transformarea ia(ramei fi#ice $n ia(ram' lo(ic', aplic@n cei 5 pa(i. Relaia e2istent" 8ntre -F- (i mo%el$l %atelor 2up! cum reiese in pre"ent!rile anterioare, fiecare s!%eat! in 2-2 repre"int! un flu0 al atelor, #n sensul unui traseu pe care structurile atelor elementare sau %rupate se vor eplasa #n sistem. 2e e0emplu, -acturi esfacere este o at! %rupat!. C@n numele ei se plasea"! pe un flu0 e prelucrare trebuie s! ve em (i obli%ativitatea ca acel flu0 s! fie escris prin prisma structurii atelor respective, eci, trebuie pre"entate rubricile ocumentului. Similar va fi abor at (i simbolul pentru stocare. Da prima ve ere, el repre"int! locul un e se reali"ea"! operaiunea, ar foarte important este s! pre"ent!m structura atelor p!strate. -iresc, (i #n ca"ul flu0ului e ate, (i #n cel al stoc!rii lor nu trebuie uitat! escrierea semnificaiei economice. Structura atelor trebuie s! fie re us! la a treia form! normali"at!, iar coninutul locurilor e stocare a atelor s! fie pre"entat prin re uceri la unul sau mai multe tabele relaionale #n forma a treia normali"at! ;1<. =n ca"ul aplicaiei econt!ri, se obine urm!toarea 2-2 a sistemului lo%ic. Decont'ri c" &eneficiarii .9ivelul elementar al 2-2 a sistemului lo%ic. 9ivelele superioare ale 2-2 a sistemului lo%ic sunt i entice.
213
Proiectarea sistemelor informatice
-i%ura 3.4. 2ia%rama flu0ului e ate .abel 3.1 aplicaia 2econt!ri Sursa 2estinaia 9ume flu0 1.1. =nre%istrare22 -+C.:6* esfaceri facturi esfacere 2,S-+C,6, Continutul flu0ului CO2CD*,9. 2,9CD*,9. +26,S+C CO9.C J+9C+WC 2+.+-+C.2 96-+C.2 .O.+D-+C.2 CO2CD*,9. 2,9CD*,9. +26,S+C CO9.C J+9C+WC 96-+C.2 .O.+D-+C.2
22 -+C.:6*1.3. +nali"a situaie client esfaceri 2,S-+C,6,
214
Nicolae Morari" $.$.%. Modelarea lo5icii !roce'elor 2up! ce au fost escrise procesele e conversie a atelor #n informaii, prin interme iul ia%ramelor flu0urilor e ate 2-2, eoarece ele nu reliefea"! (i lo%ica intern! a proceselor, oric@t ar fi e etaliate, c)iar (i la nivelul proceselor primare, se impune apelarea la alte te)nici pentru escrierea lo%icii proceselor. 8rocesele trebuie astfel escrise #nc@t s! poat! fi convertite #n pro%rame prin interme iul limbaBelor e pro%ramare ;1<. =n fa"a e anali"! mo elarea lo%icii proceselor se va erula c@t mai etaliat (i complet posibil, ar operaiunea nu va respecta structura sau sinta0a unui anumit limbaB e pro%ramare> aceasta se va reali"a #ntr/o etap! ulterioar! proiectarea. 'o elarea lo%icii proceselor ca (i ia%ramele flu0urilor e ate face parte in etapa e anali"! a sistemului. =n anali"a structurat!, re"ultatele obinute #n urma mo el!rii proceselor sunt escrieri (i ia%rame structurate care vor pre"enta lo%ica fiec!rui proces, precum (i ia%rame care vor evi enia imensiunea temporal! a sistemelor, c@n apar procesele sau evenimentele (i mo ul #n care aceste evenimente sc)imb! starea sistemului ;1<. 8e scurt se poate spune c! mo elarea lo%ic! a proceselor se va concreti"a #n urm!toarele elemente ale ocumentaiei ;1<> repre"entarea #n en%le"a structurat!? repre"entarea lo%icii proceselor prin tabele e eci"ie? repre"entarea lo%icii proceselor prin arbori e eci"ie? tabelul sau ia%rama st!rilor e tran"iie. Re!re)entarea lo5icii !roce'elor !rin en5le)a 'tructurat1 ,n%le"a structurat! este o form! mult simplificat! (i mo ificat! a limbii en%le"e, folosit! pentru escrierea coninutului casetelor care marc)ea"! procesele 3prelucr!rile4 in ia%rama flu0ului e ate. Cuvintele folosite sunt #n str@ns! le%!tur! cu lo%ica folosit! #n conceperea proce urilor componente ale sistemelor informatice ;1<. Se folosesc verbe pentru cuvintele c)eie (i substantive pentru escrierea structurii atelor. 9u e0ist! o form! stan ar e en%le"! structurat!, fiecare analist ar putea apela la o form! proprie, ar scopul este e a #nlesni accesul mai multor persoane la re"ultatele anali"ei #n%lobate #n ocumentaie. :tili"area en%le"ei structurate pentru procesul T+nali"a situaie clientU in econt!ri cu beneficiarii este repre"entat! mai Bos. Anali!a sit$aie client F6*., CD*,9.*,-+C.:6*W2,S-, =9C+SV6* 6,+2 3-+C.:6*W2,S-4 co E -+C.:6*W2,S-.co client? en E -+C.:6*W2,S-. enclient? a r E -+C.:6*W2,S-.a resac? cont E -+C.:6*W2,S-.contc? banca E -+C.:6*W2,S-.bancac? A)ile 3not eof 3-+C.:6*W2,S-44 X
Proiectarea sistemelor informatice if 3co YE-+C.:6*W2,S-.co client4 X CD*,9.*.co client E co ? CD*,9.*. enclient E en? CD*,9.*.a resac E a r? CD*,9.*.contc E cont? CD*,9.*.bancaWc E banca? CD*,9.*.sol E sol ? co E -+C.:6*W2,S-.co client? en E -+C.:6*W2,S-. enclient? a r E -+C.:6*W2,S-.a resac? cont E -+C.:6*W2,S-.contc? banca E -+C.:6*W2,S-.bancac? Z else X 6,+23=9C+SV6*4? vbE&? vb1E&? A)ile 3not eof 3=9C+SV6*4 +92 vbE&4 X if 3co E=9C+SV6*.client +92 -+C.:6*W2,S-.nrfact E=9C+SV6*.nrfact +92 -+C.:6*W2,S-. atafact E=9C+SV6*. atafact 4 X if 3-+C.:6*W2,S-.totalfact YE=9C+SV6*.sumaincasata4 X sol E sol [ -+C.:6*W2,S-.totalfact / =9C+SV6*.sumaincasataZ vb1E1? Z else if 3vb1E14 vbE1 6,+2 3=9C+SV6*4 Z 'OP, -*6S. D*9, =9C+SV6* 6,+2 3-+C.:6*W2,S-4 Z CDOS, 3-+C.:6*W2,S-, =9C+SV6*, CD*,9.*4 $.%. Modelarea conce!tual1 a datelor ;dia5ra&ele entitate @ rela-ie. DER= En ca r"l mo el'rii conce*t"ale a atelor se 6a ren"n!a la a&or area *roceselor %i se 6a trece la a&or area sistemelor *rin *risma atelor. La fel ca %i $n ca#"l mo el'rii *roceselor %i mo el'rii lo(icii *roceselor elementele esen!iale 6or fi ia(ramele. Games 'artin (i Carma 'cClure, atunci c@n reliefea"! importana te)nicilor structurate prin obiectivele ce (i le propun, consi er! c! o parte a acestora au le%!tur! (i cu atele, (i anume ;1<>
216
Nicolae Morari" S' se reali#e#e o a ministrare ri("roas' a atelor. + ministrarea atelor se refer! la structurarea corect! a atelor, la uniformitatea mo alit!ilor e efinire (i proiectare a atelor la ni6el e $ntre*rin ere (i n" a sistem"l"i. Corect efectuate, acestea accelerea"! procesele e anali"! (i proiectare (i permit s! se utili"e"e #n comun componentele eseniale ale sistemelor> resursele. S' se efect"e#e o anali#' s'n'toas' a atelor. +nali"ele atelor clarific! problemele e structurare a lor (i con uc la structuri stabile ale acestora, concreti"ate prin costuri re use ale reali"!rii sistemelor. 2ac! ba"a e ate a unit!ii este eosebit e important!, atunci pe anali"a atelor trebuie s! se pun! un accent aparte, ea fiin #ntot eauna reali"at! #naintea proiect!rii pro%ramelor. -iresc, ac! (tim care sunt cerinele unui sistem 3ie(irile4, ime iat ne vom pune #ntrebarea in ce se obin acestea 3intr!rile4 (i apoi vom urm!ri cum se pot obine ie(irile 3procesele4. Obiectivul principal al in%ineriei informaiei este crearea unui set e meto olo%ii care s! poat! fi folosite #n cele mai iverse me ii e lucru, astfel #nc@t s! se construiasc! mo ele ale atelor la nivele e #ntreprin ere, iar sistemele proiectate i"olat s! se inte%re"e #n aceste mo ele. 2atele trebuie s! fie unice. +supra lor, la nivel e #ntreprin ere, pot fi v!"ute ou! cate%orii mari e operaiuni> asi%urarea atelor 3creare, actuali"are4? utili"area atelor 3obinere e ocumente, e iverse rapoarte, anali"e RF)at/*fU, spriBin eci"ional, iferite c!ut!ri e informaii, control (i au itare #ntreprin ere4. 'o elul conceptual al atelor #nseamn! o mo alitate e repre"entare a atelor or%ani"aiei. 6olul s!u este e a scoate #n relief toate re%ulile privin i entitatea (i le%!turile e0istente #ntre ate ;1<. Cea mai cunoscut! form! utili"at! pentru mo elarea atelor este ia%rama entitate/ relaie 32,64. O mo alitate aproape i entic! este folosit! (i #n anali"a (i proiectarea orietat!/obiect. 'o elarea atelor prin 2,6 pre"int! caracteristicile (i structura atelor in epen ent e mo ul #n care acestea sunt memorate #n calculator. 'o elul se creea"! iterativ. 2e cele mai multe ori, operaiunea are loc la nivel e #ntreprin ere, prin apelarea la o cate%orie foarte lar%! e ate ne%liB@n u/se etaliile e0a%erate. 2oar #n etapele urm!toare, #n spe! c@n se trece la efinirea proiectului, are loc construirea unui mo el anume entitate/relaie prin care s! fie scoas! #n evi en! aria e #ntin ere a proiectului. =n timpul structur!rii cerinelor, un mo el entiatate/relaie repre"int! cerinele conceptuale e ate pentru sistemul luat #n iscuie. 2up! ce sunt escrise complet intr!rile (i ie(irile sistemului #n ca rul proiect!rii lo%ice, mo elul conceptual al atelor, re at sub forma entitate/relaie, este rafinat #nainte e a fi trecut #ntr/un format lo%ic 3 e re%ul!, un mo el relaional al atelor4 in care se efinesc ba"ele e ate (i are loc proiectarea fi"ic! a acestora ;1<. 2,6 Boac! un rol eosebit e important #n formarea profesional! a veritabililor anali(ti. Se consi er! c!, #n timpul mo el!rii conceptuale a atelor, se pro uc (i se anali"ea"! cel puin patru ia%rame entitate/relaie ;1<>
Proiectarea sistemelor informatice 1. 2,6 care s! acopere atele necesare aplicaiei proiectului. ,a va permite stabilirea necesarului e ate ale aplicaiei proiectului, f!r! s! se in! seama e constr@n%erile sau confu"iile %enerate e etaliile care nu sunt #nc! necesare. 2. 2,6 pentru aplicaia ce va fi #nlocuit!. 2iferenele intre aceste ia%rame arat! ce sc)imb!ri trebuie #ntreprinse pentru convertirea ba"ei e ate #n noua aplicaie. 9u se aplic! #n ca"ul sistemelor complet noi. 3. 2,6 care s! scoat! #n relief #ntrea%a ba"! e ate in care noua aplicaie #(i va e0tra%e atele. C@t timp mai multe aplicaii pot folosi aceea(i ba"! e ate, aceast! ia%ram! (i prima evi enia"! mo ul #n care noua aplicaie apelea"! la coninutul unor ba"e e ate mult mai e0tinse. 4. 2,6 pentru #ntrea%a ba"! e ate in care aplicaia curent! #(i e0tra%e atele necesare. ,a este iscutat! oar pentru sistemele care e0ist! (i pentru care se urm!re(te #mbun!t!irea. 2in nou, iferenele intre ia%rama prece ent! (i cea e fa! vor in ica mo ific!rile maBore e efectuat pentru a se putea influena noua aplicaie. 'eto ele e eterminare a cerinelor trebuie s! fie orientate, prin #ntreb!rile puse, prin anc)etele efectuate, (i asupra atelor, nu numai asupra proceselor (i lo%icii lor. Da #nceput, c)iar f!r! utili"area unei terminolo%ii e specialitate, analistul va fi preocupat e mo ul #n care va afla c@t mai multe informaii espre atele necesare viitorului sistem pentru a funciona la parametrii proiectai. =ntreb!rile vor fi astfel formulate #nc@t s! se reali"e"e o bun! #nele%ere a re%ulilor up! care vor fi folosite atele #n noul sistem, ce politici vor fi utili"ate. 9u trebuie, #nc!, s! se intre #n etalii e %enul> c@n (i cum sunt prelucrate sau folosite atele, pentru a se reali"a mo elarea atelor ;1<. 'o elarea atelor se reali"ea"! printr/o combinaie a punctelor e ve ere. :n prim punct e ve ere, formulat #n literatur! sub numele e meto a to*, o<n, va scoate #n evi en! re%ulile erul!rii activit!ii firmei, printr/o #nele%ere foarte clar! a naturii afacerii, (i nu se va opri asupra etaliilor privin mo ul #n care ecranele, rapoartele sau ocumentele sunt folosite #n or%ani"aie ;1<. =n afara meto ei to*, o<n, informaiile necesare construirii mo elului atelor se pot obine (i prin urm!rirea ocumentaiei firmei, ecrane, rapoarte, formulare, in interiorul sistemului. +cest proces este cunoscut #n literatura e specialitate sub numele e meto a &ottom,"* ;1<. ,lementele re"ultate vor fi%ura #n ia%ramele flu0urilor e ate prin care vor fi evi eniate atele prelucrate #n sistem (i e aici va re"ulta necesarul e ate meninute #n ba"a e ate a sistemului. -efinirea conce&t$l$i %e entitate ,ntit!ile sunt obiecte sau evenimente 3fenomene sau procese economice, #n ca"ul nostru4. Obiectele se caracteri"ea"! printr/o e0isten! e/a lun%ul timpului, iar evenimentele #(i fac simit! pre"ena la un moment at ;1<. Da r@n ul lor, obiectelor li se pot asocia cel puin ou! evenimente> apariia (i ispariia lor. E>em*leA #nc)eierea (i #ncetarea contractului e munc!? pre area pro uselor la secia e0pe iie (i esfacerea lor la beneficiari (.a.
211
Nicolae Morari" Da fel putem spune (i espre evenimente. ,le repre"int! asocieri #ntre ou! sau mai multe obiecte. E>em*l"A CD*,9. CO'+92V 86O2:S. ,ntit!ile conin #n structura lor atributele prin care ele sunt escrise. : entitate este o persoan!, un loc, un obiect, eveniment sau concept in omeniul e activitate a utili"atorului espre care or%ani"aia ore(te s! p!stre"e anumite ate. Se cuvine preci"at! iferena intre ti*"rile entit'!ilor 0entit? t?*es1 (i ca#"rile8instan!ele entit'!ii 0entit? instances1 ;1<. Ti*"l entit'!ii5 cunoscut (i sub numele e clasa entit'!ii5 este o colecie e entit!i care au propriet!i sau caracteristici comune. -iec!rui tip e entitate i se atribuie un nume. C@t timp numele repre"int! o clas! sau un set e ca"uri, el este sin%ular. \i #nc! o convenie. Cum referirea %eneral! la elementele ce pot fi catalo%ate ca entit!i se poate face prin noiunea e obiect 3 e(i sensul lui poate fi altul #n conte0tul anali"ei (i proiect!rii orientate obiect4, referirea la acesta se va reali"a printr/un substantiv la sin%ular. Se vor folosi litere maBuscule, plasate #n interiorul reptun%)iului corespun"!tor entit!ii. : instan!iere a entit'!ii sau instan!'5 enumit! e noi #n continuare, ca# al entit'!ii sau ca#, este o manifestare sin%ular! a unui tip e entitate. :n tip e entitate se escrie o sin%ur! at! prin mo elul atelor, #n timp ce mai multe ca"uri ale acelui tip e entitate pot fi repre"entate prin atele stocate #n ba"ele e ate. 2e e0emplu, e0ist! o sin%ur! entitate CD*,9., ar ea poate s! aib! sute sau mii e ca"uri7instane ale acestei entit!i stocate #n ba"a e ate. Atri5$te -iecare tip e entitate are un set e atribute asociate lui. :n atri&"t este o proprietate sau o caracteristic! a unei entit!i care pre"int! interes pentru or%ani"aie. Da r@n ul lor, (i relaiile pot avea propriile lor atribute. ,0emplu e entitate pentru aplicaia 2,CO9.V6* (i unele intre atributele posibile> CD*,9. > Co Client, 2enClient, + resaC Ca (i numele tipurilor entit!ilor, numele atributelor sunt substantive scrise cu maBuscule, plasate #n interiorul elipselor, le%ate e entitatea c!reia i se asocia"!. 2e multe ori #ns!, c)iar (i #n ca"ul folosirii pro uselor C+S,, pentru a nu se #nc!rca o ia%ram! entitate/relaie, se evit! pre"entarea atributelor. Operaiunea se face, #n sc)imb, #n repositorO, epo"itul e informaii espre proiect. +ici orice atribut se escrie separat, ca orice obiect istinct. :nul intre e0emplele anterioare poate fi repre"entat #n ia%ram! conform fi%. 3.5.
2enClien t Co Client CD*,9. + resaC
-i%ura 3.5. 'o el e repre"entare a atributelor 2,6
21$
Proiectarea sistemelor informatice C#eie can%i%at (i c#eie &rimar" -iecare tip e entitate trebuie s! aib! un atribut sau un set e atribute prin care s! se efectue"e iferenierea unui ca" e acela(i tip. O cFeie can i at aste un atribut sau o combinaie e atribute prin care se poate i entifica #n mo unic un ca" 3o instan!4 al tipului entit!ii respective. Sunt entit!i care pot avea ou! sau mai multe c)ei/can i at. =n e0emplul nostru, pot fi c)ei/can i at Co Client, 9umeClient, + resaC 3presupun@n c! ele i entific! #n mo unic un an%aBat4. +tunci c@n sunt mai multe c)ei/can i at, proiectantul trebuie s! eci ! care in ele va fi folosit! rept c)eie/primar!. O cFeie,*rimar' este o c)eie/can i at care a fost selectat! pentru a servi ca i entificator e ca"uri #n ca rul unui tip e entitate ;1<. =n repre"ent!rile in 2,6, #n elipsa sau elipsele aferente atributului sau atributelor ce formea"! c)eia primar!, numele respective se sublinia"! 3ve"i Co Client in entitatea CD*,9. 4. Relaiile entit"ilor 6elaiile repre"int! le%!turile #ntre componentele unei ia%rame entitate/relaie. : rela!ie este o asociere #ntre ca"urile7instanele uneia sau mai multor tipuri e entit!i care pre"int! interes pentru or%ani"aie. ,le se pot simboli"a printr/un romb. 2e re%ul!, relaiile sunt re ate prin verbe. Car%inalitatea relaiilor
S.:2,9.
=nscris pentru
-i%ura 3.6. .ip 6elaie
C:6SWC6,2*.
8resupunem c! e0ist! ou! tipuri e entit!i, + (i J, #ntre care e0ist! o linie e le%!tur! pentru a marca relaia. Car inalitatea unei relaii este at! e un num!r al ca"urilor7instanelor entit!ii J care pot sau care ar putea s! fie asociate cu fiecare ca" al entit!ii +. Car inalitatea este su%erat! prin & 3"ero4, 1, ' 3TmulteU4, cu meniunea c! ele pot avea pre"en! obli%atorie sau opional!. .rimiterea la car inalitate se face #n mo uri estul e iferite, #n funcie e notaia folosit!. 6ecoman !m citirea cu atenie a obli%atoriu 1 ia%ramelor (i escifrarea elementelor strict necesare #nele%erii, #n eosebi pentru opional & sau 1 ea poate fi notat! cu semne 3&, 1, ', 94 sau prin reflectarea car inalit!ii. 2e e0emplu, simboluri 3linie cu v@rf simplu e s!%eat! pentru 1, linie cu v@rf ublu e s!%eat! pentru obli%atoriu multe 3n, (i un n iav@rf valori e la 1 la '. +lteori, 1nse repre"int! prin linie simpl! 'eprin e s!%eat!4. =n'4 multe materiale, inclusiv pro use C+S,, se folose(te notaia mo el/ ate, cunoscut! mai mult sub numele opional 1 sau multe 3n, un e n ia valori e la 1 la '4 la&a,(=%tei, conform c@rei car inalitatea se repre"int! prin urm!toarele simboluri ;1<> n
2$&
Nicolae Morari"
Entit"i com&$se sa$ asociati0e .'er$n%i0e3 +tributele pot fi asociate cu o relaie multe/la/multe sau cu o entitate. :n e0emplu, in lumea cursurilor/cre it, transferabile #n ca rul unei perioa e. :n stu ent poate lua mai multe cursuri intr/o list!, ar finali"area cu not! se poate efectua #n momente 3la ate4 iferite. 8re"ent!m, mai Bos, c@teva intre atele concrete ;1<> '+.6*COD+ S.:2,9. 1111 1177 1155 1111 9:', C:6S *nformatic! *nformatic! *nformatic! 2rept comercial 2+.+ 86O'OPV6** *ulie 1$$$ Septembrie 1$$$ Septembrie 1$$$ *anuarie 2&&&
2in anali"a ca"urilor re"ult! c! atributul 2+.+W86O'OPV6** nu este o proprietate a entit!ii S.:2,9., c@t timp e0amenele pot fi ate la momente iferite. 2ar nu este nici o proprietate a entit!ii C:6S, c@t timp acela(i curs poate fi susinut la ate iferite. =n sc)imb, 2+.+W86O'OPV6** este o proprietate a relaiei intre S.:2,9. (i C:6S. +tributul se asocia"! relaiei (i se pre"int! sub form! e ia%ram!, ca #n fi%. 3.7.
2+.+ 86O'OPV6**
S.:2,9.
8romovare
C:6S
-i%ura 3.7. +socierea unui atribut la o relaie ;1< 2e aici re"ult! un ca" aparte e entitate, numit! (er"n i6' sau com*"s' sau asociati6' care, e fapt, este o relaie folosit! e analist #n mo el ca un tip e entitate. =n astfel e ca"uri, se folose(te un simbol special> re*t"n(Fi c" rom& $n interior5 #n care se scrie numele entit!ii 3fi%. 3.14 ;1<.
2+.+ 86O'OPV6**
S.:2,9.
8romovare
C:6S
2$1
-i%ura 3.1. 6e area unei entit!i %erun ive 3asociative4 ;1< 9u trebuie confun at! aceast! situaie cu relaiile transformate #n entit!i nepurt!toare e informaii, escrise anterior. Scopul ia%ramelor entitate/relaie este e a surprin e cele mai complete sensuri posibile ale atelor necesare sistemului informaional in or%ani"aie. Ti&$ri %e relaii 2in cele pre"entate mai sus, re"ult! c! #ntre entit!ile escrise, luate ou! c@te ou!, se pot i entifica trei tipuri e relaii> "n",la,"n"5 "n",la,m"lte5 m"lte,la,m"lte. =n ia%rame, escrierea relaiilor se face e/a lun%ul liniilor care lea%! cele ou! entit!i. Simbolul v@rf/ e/s!%eat! este cunoscut ca in icator al car inalit'!ii 3car inalitO in icator4. =n cele ce urmea"! sunt pre"entate e0emple e tipuri e relaii ;1<. 1. Relaia $n$)la)$n$ .1*13
J*6O:
este con us e
con uce
'+9+K,6
-i%ura 3.$. 2escrierea relaiei 1>1 R-iecare J*6O: este con us e un, (i numai un, '+9+K,6U R-iecare '+9+K,6 con uce un, (i numai un, J*6O:U. 9. Relaia $n$)la)m$lte .1*M3
P]9^+6,
implic!
face parte in
+6.*COD P]92:.
-i%ura 3.1&. 2escrierea relaiei 1>' G-iecare P]9^+6, implic! unul sau mai multe +.6*COD3e4WP]92:.3e4 T R-iecare +.6*CODWP]92:. face parte in numai o P]9^+6,U :. Relaia m$lte)la)m$lte
-:69*Ô6
livrea"! este livrat e

-i%ura 3.11. 2escrierea relaiei '>9
86O2:S
T-iecare -:69*Ô6 livrea"! unul sau mai multe 86O2:S3e4U

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne 2$2
Nicolae Morari" T-iecare 86O2:S este livrat e unul sau mai muli -:69*Ô63i4U =n anumite ca"uri, #ntre ou! entit!i pot e0ista mai multe relaii. 2e e0emplu, s/ar putea spune c! T-:69*Ô6 ofer! 86O2:SU, ar (i T86O2:S este cump!rat e la -:69*Ô6U, ceea ce s/ar putea repre"enta ca #n fi%. 3.12.
ofer! 86O2:S -:69*Ô6
este cump!rat e la
-i%ura 3. 12. 2escrierea relaiilor multiple #ntre ou! entit!i Relaii o&ionale (i o5li'atorii +lteori, relaiile intre entit!i nu/(i fac simit! pre"ena #n toate situaiile. C)iar ca"ul cu stu iile la care lucrea"! iverse persoane este estul e elocvent? o persoan! poate s! lucre"e la un sin%ur stu iu sau la c@teva, sau la niciunul (i, invers, un stu iu poate fi efectuat e o persoan!, e mai multe sau e nici una. =n astfel e situaii, se apelea"! la urm!toarea form! e repre"entare. 3fi%. 3.134 ;.
8,6SO+9+
lucrea"! la este reali"at e
S.:2*:
-i%ura 3.13. ,0emplu e relaie opional! Cercul suprapus pe latura entit!ii in ic!, e fapt, po"iia & 3valoarea minim! poate fi (i "ero4, conferin relaiei caracterul opional. :n alt aspect se refer! la caracterul o &li(atori" al relaiilor. Cu alte cuvinte, o entitate poate e0ista f!r! cealalt!_ S! lu!m e0emplul v@n"!rilor. =n relaia 1>', intre P]9^+6, (i +6.*CODWP]92:.. +r fi total eronat ca o entitate s! e0iste f!r! cealalt!> nu poate fi o v@n"are f!r! cel puin un articol v@n ut (i, invers, un articol nu poate fi v@n ut f!r! o v@n"are 3operaiunea nu ar avea sens4. Simbolul folosit pt a marca relaiile obli%atorii este acela(i cerc, cu eosebirea c! este )a(urat.
P]9^+6,
-i%ura 3.14. ,0emplu e relaie obli%atorie <.
+6.*COD P]92:.
Relaia $nei entit"i c$ ea 8ns"(i =n practic!, apar (i situaii #n care o entitate este pus! #n relaie cu ea #ns!(i.
2$3
Proiectarea sistemelor informatice 9e oprim la e0emplul entit!ii +9K+G+.. :nii intre ei ob@n esc statutul e coor onatori ai activit!ii celorlali, situaii #n care se poate apela la o ia%ram! e %enul celei in fi%.3.15.
+9K+G+.
coor onator al
-i%ura 3.15. 6e area relaiei unei entit!i cu ea #ns!(i 6epre"entarea anterioar! se cite(te astfel> T:n an%aBat poate fi coor onatorul unuia sau mai multor an%aBaiU TOricare an%aBat #ntot eauna raportea"! altui an%aBatU Relaii alternati0e .sa$>sa$3 :neori se ivesc situaii c@n relaiile posibile se re au alternativ> fie o variant! este e urmat, fie cealalt!. 2e e0emplu, o marf! estinat! v@n"!rii poate fi reali"at! e unitatea care o vin e sau poate fi procurat! in afar!. =n ambele ca"uri, obiectul comerciali"at, '+6-+, care este o entitate, va fi pus! #n le%!tur! cu cele ou! surse posibile, 86O2:CH*+W+D.O6+ (i 86O2:CH*+W86O86*,, printr/un punct comun, ar nu cu linii e relaii istincte, a(a cum este pre"entat #n fi%ura 3.16. E.
raportea"! la
86O2:CH*+ +D.O6+ '+6-+ 86O2:CH*+
-i%ura 3.16. ,0emplu e ia%ram! pentru relaiile alternative 86O86*, Citirea ia%ramei este> TO marf! se poate asocia sau cu un pro uc!tor in afar!, sau cu pro ucia unit!iiU T:n pro uc!tor in afar! poate livra mai multe m!rfuriU TO linie proprie e pro ucie poate livra mai multe m!rfuriU
De%i ia(ramele entitate,rela!ie se c"nosc e c'tre m"l!i s*eciali%ti in l"mea &a#elor e ate5 ele constit"ie "n"l in conce*tele esen!iale ale anali#ei %i *roiect'rii str"ct"rate %i5 ca atare5 *ro6in in acest omeni" C1D. 2up! cum reiese (i in citirea cu atenie a numelui ia%ramei, scopul ei este e a evi enia entit!ile e ate 3obiectele espre care se solicit! p!strarea atelor4 (i relaiile ce e0ist! #ntre ele.
2$4
Nicolae Morari" 2e remarcat iferena intre ia%rama flu0ului e ate (i ia%rama entitate/relaie. =n timp ce ia%rama flu0urilor e ate in ic! at@t procesele e prelucrare, c@t (i entit!ile e ate 3re ate fie sub forma flu0urilor e ate, fie a locurilor e stocare4, 2,6 tratea"! oar entit!ile e ate. 2in aceast! cau"!, 2,6 poate fi consi erat! (i ca ia%rama mo elului atelor sau ia%rama conceptual! a atelor ;1<. =n sistemul anali"at pentru escrierea 2,6 se apelea"! la simbolul re*t"n(Fi5 pentru fiecare entitate. Se recoman ! ca numele entit!ii s! fie re at printr/un substantiv la sin%ular 3CD*,9., 86O2:S, S+D+6*+., -+C.:6+W2,S-+C,6,, =9C+SV6*4. 2up! ce se i entific! entit!ile se continu! cu #mperec)erea lor, fiecare cu fiecare, pentru a escrie relaiile intre ele.
-i%ura 3.17. 2,6 pentru aplicaia 2econt!ri
2$5
Proiectarea sistemelor informatice :.;.1. Mo%el$l Entitate>Relaie .E>R3 Cercet!rile efectuate pentru efinirea unui mo el e ate care s! permit! repre"entarea c@t mai fi el! a realit!ii au con us la efinirea conceptului e mo el semantic #nc! in 1$76 c@n C)en a pre"entat mo elul ,ntitate/6elatie 3,764, care constituie ast!"i o te)nic! lar% acceptat! pentru proiectarea ba"elor e ate. 'o elul ,76 permite proiectantului ba"ei e ate s! elabore"e un mo el conceptual e nivel #nalt, f!r! a ine seama e anumite constr@n%eri impuse e utili"area unui anumit SKJ2, e o anumit! platform! )ar Aare, sau e anumite consi erente e eficien! privin e0ploatarea ba"ei e ate, ceea ce permite o repre"entare mai fi el! a realit!ii avute #n ve ere, constituin astfel o etap! interme iar! #n proiectarea unei ba"e e ate, fiin in acest punct e ve ere asem!n!tor pseu oco ului utili"at #n activitatea e pro%ramare. 'o elul ,ntitate76elaie 3,764 permite repre"entarea sc)ematic! a realit!ii avute #n ve ere cu aButorul unei ia%rame ,76 efinit! plec@n e la conceptele e ba"!> tip e entitate, tip e relaie 3le%!tur!, corelaie4, atribut. 8entru repre"entarea unor probleme comple0e e tip ba"! e ate, ap!rute #ncep@n in anii 1&, mo elul e ate semantic a fost e0tins cu noi concepte semantice, re"ult@n astfel mo elul entitate relaie e0tins ,,6. =n acest sens la conceptele e ba"! au fost a !u%ate conceptele suplimentare e superclas!, subclas! (i mo(tenire. O s$&erclas" re&re!int" $n ti& %e entitate care conine s$5clase %istincte care tre5$ie s" fie re&re!entate 8n ca%r$l mo%el$l$i, iar o s$5clas" este $n mem5r$ al $nei s$&erclase. O s$5clas", fiin% $n ti& %e entitate %istinct, &oate a0ea la rFn%$l s"$ s$5clase, astfel 8ncFt se &ot constr$i ierar#ii %e clase. O s$5clas" mo(tene(te toate atri5$tele s$&erclasei, &$tFn% a0ea 8n &l$s (i alte atri5$te. Dn %ia'rama EER, &entr$ s$5clase se 0or re&re!enta n$mai atri5$tele s&ecifice s$5clasei. Pentr$ ela5orarea $nei %ia'rame EER, se $tili!ea!" G11H, G1:H o serie %e sim5ol$ri re&re!entate 8n fi'$ra :.1I.
2$6
Nicolae Morari"
Jn$me entitateK Jn$me atri5$tK Jn$me atri5$tK Jn$me atri5$tK Jatri5$t 1K
ti&
Re&re!entare ti& entitate c$ n$mele Jn$me ti& entitateK
Re&re!entare atri5$t c$ n$mele Jn$me atri5$tK Re&re!entare atri5$t c#eie c$ n$mele Jn$me atri5$tK
Re&re!entare atri5$t %eri0at c$ n$mele Jn$me atri5$tK Re&re!entare atri5$tK format %in Jatri5$t9K atri5$t com&$s Jn$me Jatri5$t1K,
Jatri5$t 9K
com&onentele
Jn$me atri5$tK
Jn$me entitateK Jn$me atri5$tK Jn$me relaieK E
ti&
A&artenena atri5$t$l$i Jn$me atri5$tK la ti&$l %e entitate Jn$me ti& entitateK
ti&
Re&re!entare ti& %e relaie c$ n$mele Jn$me ti& relaieK

Relaia R f$ncional" fa" %e ti&$l %e entitate E
Relaia R nef$ncional" fa" %e ti&$l %e entitate E
S$&erclas a Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne S$5clasa
2$7 A&artenena s$5clasei la s$&erclas"
-i%. 3.11. Simboluri utili"ate #n repre"entarea unei ia%rame ,,6
Proiectarea sistemelor informatice 9ro+le&1 re)olvat1 7olosin mo el"l entitate , rela!ie s' se re*re#inte ia(rama E8R *entr" "n sistem informatic sim*lificat al "nei firme care esf'%oar' acti6itate e comer! fiin a6"te $n 6e ere s"&sistemeleH a*ro6i#ionare 0e6i en!a f"rni#orilor1H esfacere 0sit"a!ia 6=n#'rilor1H urm!rirea stocurilor.
Co furni"or
Co pro us
-:69*Ô6*
Oferte
86O2:S,
-i%. 3.1$. Subsistemul +provi"ionare. 6epre"entarea relaiei e tip m/n Oferte
Co pro us
Co client
86O2:S,
P@n"!ri P+9^+6*
CD*,9.*
-i%. 3.2&. Subsistemul 2esfacere. 6epre"entarea relaiei e tip m/n P@n"!ri +provi"ionare 1 86O2:S,
Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne 1 2$1
Co pro us
*ntr!ri
Co 8ro us[2epo"it[8re
S.OC:6* *e(iri n
2esfacere -i%. 3.21. Subsistemul :rm!rirea stocurilor. 6epre"entarea relaiilor e tip 1/n *ntr!ri, *e(iri, pentru actuali"area stocurilor
Nicolae Morari"
Co pro us pro us
2enumire
2escriere pro us
86O2:S, -i%. 3.22. 6epre"entarea entit!ii 86O2:S,
Docalitate
Stra !
9um!r
Co furni"or furni"or
2enumire
+ resa furni"or
86O2:S, -i%. 3.23. 6epre"entarea entit!ii -:69*Ô6*
Oferta
Co pro us
:nitate m!sur! pro us
8re unitar pro us
Co furni"or
Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne 2$$
Oferte
-i%. 3.24. 6epre"entarea relaiei Oferte
Proiectarea sistemelor informatice $.2. Selectarea celei &ai +une variante 'trate5ice de !roiectare =ntre%ul efort epus p@n! #n momentul e fa! s/a concreti"at #ntr/o bo%at! acumulare e informaii espre cerinele sistemului, structurate sub iverse forme, precum (i espre mo ul #n care am ori s! fie conceput noul sistem sau ce corecii s! i se a uc! celui vec)i. 9e afl!m #n a(a/"isa fa"! a strate%iei proiectului. =n afara certitu inilor concreti"ate #n specificaiile elaborate p@n! acum, asupra variantei noului sistem planea"! (i o seam! e incertitu ini, %enerate e ne)ot!r@rea sau, #nc!, nee ificarea asupra formei finale orite. :n cuv@nt %reu au utili"atorii (i finanatorii proiectului. 8entru a/i aButa s! aBun%! la o conclu"ie final! comun!, trebuie pornit e la cerinele structurate (i se vor pre"enta c@teva strate%ii concurente e proiectare, intre care oar una va fi continuat! #n pasul urm!tor al ciclului e via! al sistemului, fa"a e proiectare, #n funcie e performanele ei (i e #nca rarea #n resursele isponibile ;1<. 6e"ultatul final al stu iului e i entificare a cerinelor e informaii se concreti"ea"! #ntr/un raport etaliat al cerinelor sistemului, #n care vor fi pre"entate informaiile necesare noului sistem. 6aportul cuprin e tot ceea ce trebuie s! fie pro us e c!tre sistem. ,l va l!sa fa"ei e proiectare o ima%ine clar! a mo ului #n care se vor obine cerinele sistemului. 6aportul conine urm!toarele elemente ;1<> escrierea funciilor principale e0ecutate #n noul sistem, inclusiv ce trebuie f!cut (i e cine, cum se reali"ea"! interfaa funciilor cu #ntre%ul sistem (i cum funciile noi vor afecta utili"atorii? escrierea tuturor atelor necesare sistemului, inclusiv nume, m!rimea, format, surs!, importan!, precum (i o list! a re%ulilor pentru a se asi%ura securitatea (i controlul atelor? o structur! preliminar! a atelor, prin care se va ar!ta cum atele vor fi or%ani"ate #n #nre%istr!ri lo%ice (i care este le%!tura intre ate? escrierea mo ului e funcionare a noului sistem (i a subsistemelor componente, precum (i a mo ului #n care vor fi atinse obiectivele e c!tre #ntre%ul or%anism? escrierea (i pre"entarea unui e0emplar al tuturor intr!rilor #n sistem, inclusiv numele fiec!rei intr!ri, sursa, cine #l completea"!, ce ate va conine (i cum vor fi culese atele in el? o escriere (i un mo el e e0emplar pentru fiecare ie(ire in sistem 3rapoarte, ocumente4? escrierea unor norme interne e con uit! privin raport!rile, pro%ramarea activit!ilor, securitatea (i protecia, personalul implicat (i "ona e acces pe cate%orii ale acestuia? pre"entarea restriciilor e0istente #n sistem, cum ar fi statutele (i re%ulamentele e or%ani"are.
3&&
Nicolae Morari" CAPITOLUL ; PROIECTAREA LO,ICL A SISTEMELOR INFORMATICE =n ca rul acestui capitol este reali"at! pre"entarea noului sistem prin pre"entarea tuturor intr!rilor sistemului, a ie(irilor, precum (i a interfeelor (i ialo%urilor. +v@n #n ve ere intr!rile (i ie(irile sisemului este pre"entat! proiectarea lo%ic! a ba"ei e ate, activitate prin care se urm!re(te transformarea ia%ramelor entitate/relaie #n relaii. 2ac! #n primele etape, au fost i entificate (i structurate cerinele sistemului, #n fa"a e proiectare lo%ic! se efectuea"! eplasarea ateniei e la pre"entarea a ceea ce e0ist! (i ce se intenionea"! la escrierea a ceea ce va #nsemna noul sistem, cum va funciona. 'o ul e percepere a noului sistem se va re a prin pre"entarea tuturor intr!rilor sistemului, a ie(irilor, precum (i a interfeelor (i ialo%urile. ,le se construiesc pe ba"a a ceea ce s/a i entificat #n etapele anterioare, ar in@n u/se cont (i e cerinele i entificate #n timpul esf!(ur!rii activit!ilor in etapa e proiectare lo%ic! ;1<. .oate intr!rile (i ie(irile sistemului, #n fa"a e proiectare lo%ic!, vor fi pre"entate ca flu0uri ale atelor #ntre un proces manual (i altul automat sau #ntre o surs!7 estinaie (i un proces automat in ia%ramele flu0urilor e ate. 2e re%ul! se poate proiecta c@te un formular sau raport pentru fiecare flu0 e ate intre utili"ator (i sistem. 2ocumentaia reali"at! #n ca rul acestei etape constituie proiectul te)nic e ansamblu al sistemului. %.". 9roiectarea (or&ularelor7(or&atelor *i a ra!oartelor =n ca rul etapei e anali"! a sistemului informatic, intr!rile (i ie(irile au fost i entificate (i pre"entate, e0prim@n cerinele informaionale la nivelul fiec!rui subsistem7 aplicaie informatic!. =n acel moment nu s/au pre"entat toate etaliile privin formularele7formatele, rapoartele (i procesul e mo elare a atelor, insist@n u/se mai mult pe i entificarea (i escrierea lor. -iecare format7formular e intrare va fi asociat unui flu0 al atelor e intrare #ntr/un proces al 2-2, iar rapoartele se pot re%!si #ntr/un flu0 al atelor %enerate e un proces al 2-2. :n formular7format poate fi un ocument primar sau o mac)et! e ecran care conine unele ate pre efinite, c!rora li se a au%! altele ce urmea"! a fi completate #n rubrici speciale. :n raport este un ocument economic #n care sunt incluse oar ate pre efinite, ceea ce #nseamn! c! poate fi numit (i ocument pasiv, folosit pentru a citi (i vi"uali"a informaia. =n fa"a e proiectatre lo%ic! se repre"int! oar o ciorn! a formularelor7formatelor, rapoartelor sau ecranelor, ele fiin privite oar ca structur! (i mac)et!. Ceea ce ne propunem #n ca rul proiect!rii lo%ice poate fi reali"at cu aButorul unui e itor e te0te sau un pro us pro%ram orientat spre %rafic!, sub forma unui prototip ;1<.
3&1
Proiectarea sistemelor informatice %.".". 9roiectarea 'itua-iilor cu re)ultate (inale ;ra!oartelor= Obiectivul pre"ent!rii etaliate a ie(irilor este (i acela e a etermina formatul (i coninutul tuturor rapoartelor imprimate (i ale ocumentelor (i ecranelor furni"ate e sistem. 8roiectarea ie(irilor se va face astfel #nc@t s! serveasc! pentru ;2<> transmiterea re"ultatelor prelucr!rii pe calculator utili"atorului, #ntr/o form! pe care acesta s! o #nelea%! (i #n care s!/(i re%!seasc! cerinele sale? transmiterea proiectului situaiilor finale pro%ramatorului, f!r! ambi%uit!i, pentru a/i permite acestuia trecerea la #ntocmirea pro%ramelor necesare e it!rii sau vi"uali"!rii. =n proiectarea ie(irilor, analistul trebuie s! elabore"e un mo el emonstrativ al raportului sau ecranului (i s! #ntrebe utili"atorul ac! informaiile in raport (i formatul acestuia sunt accesibile. 2ac! ie(irile sunt inacceptabile, analistul trebuie s! le mo ifice ;1<. :n instrument util pentru formatul rapoartelor sau ecranelor reali"ate pe calculator #l constituie mac)eta imprimantei ;2<. Mac#eta imprimantei este repre"entarea e etaliu a situaiei e ie(ire, cuprin"@n > antet? titlu? ate e i entificare? cap e tabel? ate elementare ce se imprima r@n e r@n ? totalurile. etalii (i in icaii te)nice e reali"are care se refer! la> volumul atelor e ie(ire? frecven!? num!r e copii (i estinaia fiec!reia? %ra e preci"ie al calculelor? con iii speciale e e itare? criterii e control, vali are (i interpretare a atelor e ie(ire. Specificaiile e ie(ire vor cuprin e, pentru utili"ator, mac)eta situaiei iar pentru pro%ramator mac)eta situaiei (i o serie e in icaii te)nice e reali"are. 8e ba"a specificaiilor e ie(ire se trece la proiectarea fi"ic! prin care se ale%e suportul informaiilor e ie(ire, se reali"ea"! efinitivarea formei (i formatului e e itare a situaiilor 3a(e"area #n pa%ina 7 ecran, spaierea #ntre coloane (i r@n uri, etc.4 (i se efinitivea"! proce urile e utili"are (i interpretare a ie(irilor ;2<. +le%erea tipului e suport fi"ic e ie(ire 3imprimanta, isplaO, isc fi0, floppO isc, ban a ma%netica etc.4 se face #n funcie e> timpul e r!spuns solicitat, amplasarea utili"atorului fa! e calculator, )ar /ul (i soft/ul e0istent, costul suportului, m!sura #n care r!spun e necesitailor e re are a coninutului informaional al situaiei finale ;2<. C@n se pre%!tesc ie(irile, este bine s! se ia #n calcul ce se urm!re(te prin ele, astfel #nc@t apelarea la cate%oriile e ate e mai sus s! se efectue"e #n cuno(tin! e cau"!.
3&2
Nicolae Morari" =n efinitivarea formei (i formatului e pre"entare a situaiilor finale trebuie s! inem seama e o serie e consi erente practice cum ar fi ;2<> 6espectarea unor cerine ale factorilor e eci"ie privin mac)eta situaiei finale? 6estricii te)nice? ,lemente e eficien!? Di"ibilitate 5 spaiere? :tili"area formularelor pretip!rite? :tili"area monitoarelor sau terminalelor vi eo? :tili"area %eneratoarelor e rapoarte. Res&ectarea $nor cerine ale factorilor %e %eci!ie &ri0in% mac#eta sit$aiei finale O serie e cerine ale con ucerii privin mac)eta situaiei finale obli%! proiectantul la o anumit! structurare (i mac)etare a situaiilor finale. *nformaiile se pot #mp!rii #n ou! %rupe prin prisma sistemelor informatice interne (i e0terne. *nformaiile interne repre"int! acele informaii culese, %enerate sau folosite #n interiorul or%ani"aiei. *nformaiile e0terne se refer! la cele colectate sau create e la sau pentru parteneri str!ini 3facturi, rapoarte anuale, etc4 ;2<. =n funcie e informaiile care pot fi v!"ute in punct e ve ere al ec)ipei mana%eriale istin%em> informaii curente, e atenionare, in icatori e ba"!, etc. Restricii te#nice =n proiectarea situaiilor finale intervin o serie e restricii atorate caracteristicilor (i performanelor te)nice ale ec)ipamentelor periferice (i anume> num!rul ma0im e caractere pe linie? num!rul ma0im e linii pe pa%ina 7 ecran? facilit!ile e imprimare etc. 8e pia! se afla o %am! variat! e ec)ipamente e re are a re"ultatelor. ,0ist! mai multe tipuri e imprimante, console (i terminale vi eo, ceea ce creea"! posibilitatea unei ale%eri a ecvate a perifericelor estinate obinerii iverselor tipuri e situaii finale ;2<. Elemente %e eficien" =n proiectarea situaiilor finale nu trebuie sa scape ateniei (i aspectele e eficient! economic! privin > re ucerea timpului calculator consumat cu e itarea propriu/"isa a situaiilor? economie e )@rtie e imprimant!. +bilitatea (i e0periena proprie a pro%ramatorilor Boac! #n acest sens un rol important. =n ve erea optimi"!rii obinerii situaiilor finale pe imprimant! se pot folosi e la ca" la ca", iverse te)nici cum ar fi> e itarea mai multor tabele pe aceea(i pa%in! e imprimant!? e itarea unei situaii imprim@n fa!7verso pe aceea(i coal!? 8entru a nu irosi timp cu e itarea unor situaii finale voluminoase se recoman ! mai #nt@i rularea unor pro%rame scurte care s! verifice c)eile e control aplicate. 9umai ac! aceste c)ei sunt corecte, eventual verificate (i e utili"ator, se poate lansa e itarea analitica a situaiilor finale. 8ro%ramele care e itea"! situaii finale voluminoase trebuie prev!"ute cu posibilitatea e #ntrerupere 3respectiv e reluare a e it!rii #n ca"ul unor inci ente ivite #n timpul rul!rii4 sau e itarea lor sub forma unui fi(ier +SC** sau te0t pe )ar isc sau floppO isc, urm@n imprimarea ulterioara a acestui fi(ier, total sau parial ;2<.
Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne 3&3
Proiectarea sistemelor informatice Li!i5ilitate 7 s&aiere 8arcur%erea unei situaii finale trebuie s! fie c@t mai u(oara, TcitireaU unei situaii nu trebuie s! ea na(tere la ambi%uit!i. ,ste necesar ca situaia sa fie autoe0plicativ!. 8entru aceasta, antetul va conine informaii (i co uri ce vor in ica sursa e emitere a raportului, e0prim@n clar, sintetic, coninutul raportului (i perioa a la care se refer!. Capul e tabel, #mpreuna cu titlul (i antetul, se afi(ea"! pe urm!toarele pa%ini numai ac! au intervenit sc)imb!ri #n ca rul caracteristicilor e %rupare fa! e prima pa%in!, altfel se imprim! oar numerotarea coloanelor e tabel. *nformaiile importante pot fi subliniate. .otalurile se separ! e informaiile analitice. *nformaiile care se repet! pe linii succesive se imprim! o sin%ur! at! ;2<. Utili!area form$larelor &reti&"rite +ceasta implica utili"area unei )@rtii e imprimanta ce cuprin e elemente fi0e ale situaiei finale, cum ar fi antetul, titlul, capul e tabel, te0tul e0plicativ etc. +ceasta con uce la o cre(tere a vite"ei e e itare (i o iminuare a u"urii imprimantelor, riboanelor etc. .oto at! situaiile obinute sunt mai estetice (i sunt u(or e parcurs e utili"atori ;2<. Utili!area monitoarelor sa$ terminalelor 0i%eo 8rin interme iul unui soft a ecvat, monitoarele sau terminalele vi eo ofer! posibilitatea afi(!rii situaiilor finale, at@t #n re%im alfanumeric, c@t (i #n re%im %rafic, ale%erea mo ului e lucru f!c@n u/se prin interme iul unor comen"i sau comutatori. ,cranul unui terminal vi eo #n re%im alfanumeric este alc!tuit in linii (i coloane iar #n re%im %rafic ecranul este privit ca o matrice e puncte enumite Tpi0eliU. 6epre"entarea informaiilor e ie(ire sub forma %rafic! repre"int! un pas #nainte fa! e e itarea sub forma e te0t a rapoartelor. +ceast! form! e afi(are se recoman ! factorilor e eci"ie e pe nivelele e con ucere superioare, at fiin %ra ul e sinteti"are a informaiilor e ie(ire (i volumul re us al rapoartelor. 8e l@n%! problemele le%ate e a(e"area informaiilor pe ecran, la proiectarea ecranelor e ie(ire se iau #n consi erare (i facilit!ile oferite e monitoare sau terminalele vi eo (i anume> re%imul e lucru 3 efilare ecran, pa%ina sau linie4? re%imul e afi(are 3normal, mai luminos, cu intermitente, invers vi eo4? re%imul e semnali"are sonor! 3normal, semnal sonor up! afi(area unui c@mp etc.4 ;2<. Utili!area 'eneratoarelor %e ra&oarte . REPORT ARITER 3 'ulte limbaBe e pro%ramare, pac)ete e pro%rame (i sisteme e %estiune a ba"elor e ate ispun e mo ule speciali"ate #n e itarea e rapoarte, ceea ce con uce la re ucerea consi erabila a eforturilor pro%ramatorilor. 2e obicei, aceste %eneratoare solicit! preci"area titlului, antetului e coloan!, coninutul unui r@n e ate 3 e etaliu4, %ra ele e total (i maniera lor e afi(are, la #nceputul sau la sf@r(itul %rupului e ate, al pa%inii sau raportului. 2e asemenea, se pot selecta imensiunea unei linii, coloane, pa%ini, spaierea intre linii, coloane, afi(area atelor privin momentul list!rii, statistici etc. +stfel e mo ule speciali"ate e0ist! #n pac)ete e pro%rame pentru %estionarea ba"elor e ate cum ar fi> +CC,SS, `J+S,, O6+CD,, -OI86O, 8+6+2OI, etc.
3&4
Nicolae Morari" %.".#. 9roiectarea codurilor Dn &roiectarea sistem$l$i %e co%$ri trebuie s! avem #n ve ere ou! aspecte importante (i anume ;2<> influena tipului (i structurii co ului asupra performanelor sistemului informatic? implicaiile utili"!rii co urilor #n operaiile e cule%ere a atelor (i interpretarea re"ultatelor finale e c!tre utili"atorii neinformaticieni. 8rimul aspect ri ic! probleme e or in te)nic #n reali"area nomenclatorului e co uri (i are #n ve ere facilitarea operaiilor e prelucrare, ocuparea unui spaiu e memorie intern! (i e0tern! c@t mai mic etc. Celui e/al oilea aspect trebuie s! i se acor e o atenie mai mare #n ve erea u(ur!rii activit!ilor e cule%ere, verificare a atelor (i interpretarea re"ultatelor in situaiile finale. +v@n #n ve ere aceste consi erente, se impune ca la proiectarea unui sistem e co uri s! se respecte o serie e cerine. 2e e0emplu, co ul persoanei poate fi format in urm!toarele co uri elementare> I *niiala nume I *niiala prenume I Se0 II III îua na(terii Duna na(terii IIII +nul na(terii II Krupa san%uin!
Acti0it"ile &arc$rse 8n reali!area $n$i sistem %e co%$ri s$nt* G9H anali"a elementelor ce urmea"! a fi co ificate? preci"area (i uniformi"area te)nolo%iei, a enumirilor? stabilirea caracteristicilor (i a relaiilor intre elementele e co ificat? ale%erea tipurilor e co uri? estimarea capacit!ii, lun%imii (i formatului co urilor? atribuirea co urilor elementelor e co ificat 3crearea nomenclatoarelor e co uri4? #ntreinerea nomenclatoarelor e co uri. ,ste in icat a se utili"a, acolo un e este ca"ul, sistemele e co ificare e0istente la nivelul economiei naionale 3C+,9, S*6:,S, S*6:.+, C98, etc4. %.".$. 9roiectarea intr1rilor ,n 'i'te&ul in(or&atic -atele %e intrare parcur% o succesiune e etape p@n! la utili"area efectiv! #n ca rul sistemului informatic. +ceste etape interme iare sunt> #nre%istrarea atelor pe ocumentul e intrare? conversia atelor #ntr/o form! acceptata e sistemul e calcul 7 transpunere pe suportul te)nic? verificarea sintactic! (i semantic! a atelor e intrare? corecia atelor eronate etc. La &roiectarea intr"rilor este necesar s! se reali"e"e, #n principal urm!toarele activit!i> ale%erea suportului te)nic pentru cule%erea atelor proiectarea mac)etelor ocumentelor e intrare, stabilirea instruciunilor e cule%ere stabilirea re%ulilor e control (i vali are a atelor proiectarea formularelor 3vi eoformatului4 e intrare. Ale'erea s$&ort$l$i te#nic al %atelor %e intrare se face #n funcie e cerinele aplicaiei informatice. 2atele intro use e la terminalul vi eo fie intr! ime iat #n circuitul e prelucrare/actuali"are a unei ba"e e ate, fie sunt stocate pe un suport ma%netic sau sunt stocate #n ve erea prelucr!rii ulterioare. ;2<
3&5
Proiectarea sistemelor informatice La &roiectarea mac#etei %oc$mentelor %e intrare 3in iferent e meto ele e prelucrare a atelor folosite ulterior4 sunt respectate c@teva re%uli care s! #nlesneasc! completarea (i apoi utili"area ocumentului at@t pentru prelucrarea automat! a atelor c@t mai ales pentru necesit!ile curente ale salariailor societ!ii economice. 9u este recoman abil s! ubl!m ocumentele primare, prin proiectarea unor ocumente estinate e0clusiv prelu!rii atelor pentru necesit!ile prelucr!rii automate ;2<. 'ac)eta ocumentului primar trebuie s! conin!> antetul5ce repre"int! enumirea unit!ii (i7sau a serviciului care/l emite? enumirea ocumentului? co uri e i entificare, ata ocumentului? rubrici 7casete7 r@n uri pentru enumirea informaiilor cantitativ/valorice (i co uri? rubrici 7casete 7spaii pentru semn!turi (i (tampile? te0t e0plicativ, eventual in icaii e completare (i verificare. =n or onarea informaiilor pe ocument, eci #n rubricarea ocumentului se va ine seama e c@teva re%uli> antetul se plasea"! #n st@n%a sus? co urile (i alte informaii e i entificare se plasea"! #n reapta sus? sensul natural e parcur%ere este e sus #n Bos (i e la st@n%a la reapta? "onele e ocument ce se completea"! e compartimente7 persoane iferite se marc)ea"! 7 %rupea"! istinct? m!rimea (i spaierea ocumentului, istana intre r@n uri, imensiunea rubricilor, epin e locul (i mo alitatea e completare 3manual, actilo, automat4 precum (i e nivelul e calificare a personalului ce completea"! ocumentul. +(e"area rubricilor pe ocument trebuie s! respecte or inea fireasc! e folosire a ocumentului (i nu or inea e utili"are a atelor #n pro%rame. Or inea e cule%ere a atelor este suficient a fi preci"at! prin numerotarea rubricilor sau simpla lor #nca rare #n c)enar sau utili"area e litere #n%ro(ate #n enumirea rubricilor implicate #n ialo%ul operator/calculator. +tunci c@n ocumentul e0ist! #ntr/o form! pe )@rtie, #n varianta pe calculator se va urm!ri p!strarea #n mare m!sur! a structurii e0istente, ar cu a apt!ri specifice noului me iu. Re'$lile %e control (i &roce%$rile %e 0ali%are a %atelor %e intrare tre5$ie s" c$&rin%" ;2<> re%uli e verificare a volumului, secvenei ocumentelor (i a cifrelor e control 3 ac! este ca"ul4 pe pac)etele e ocumente primare? re%uli pentru controlul sintactic (i semantic a atelor in ocumentele primare. +ceste re%uli se refer! la> #nca rarea in icatorilor numerici 3#n limitele e verosimilitate4, corelaii lo%ice 3#ntre in icatorii #nscri(i #n acela(i ocument, sau cu ali in icatori in ba"a e ate4, pre"ena unor informaii obli%atorii 3apartenena co urilor la nomenclatoarele e co uri specifice aplicaiei informatice4 etc. +ceste re%uli sunt necesare pentru scrierea pro%ramelor e verificare lo%ic! a atelor e intrare. Proiectarea form$larelor3vi eoformatelor4 %e intrare pentru intro ucerea atelor e intrare se face #n funcie e mo ul concret e esf!(urare a ialo%ului operator/ calculator. +cest ialo% se poate esf!(ura sub form! e ;2<>
Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne 3&6
Nicolae Morari" #ntrebare/r!spuns cu efilarea liniilor ecranului? afi(are pe ecran a mac)etei e intro ucere a atelor e intrare. =n prima variant!, mai u(or e reali"at practic, operatorul intro uce succesiv, ca r!spuns la #ntreb!rile afi(ate pe ecran, ate e intrare. Da proiectarea formelor e intrare este necesar ca proiectantul s! aib! #n ve ere o serie e aspecte cum ar fi> afi(area la un moment at a unui volum re us e informaii? afi(area la un moment at a unei cereri e r!spuns ce se refer! la o sin%ur! informaie? scurtarea r!spunsului operatorului prin folosirea mnemonicelor (i co ific!rilor? utili"area unor formate clare (i precise pentru afi(are? evitarea cuvintelor (i caracterelor ificil e citit sau #neles? e0istenta unor rutine speciale e tipul N,D8? preluarea asistat! a unor co uri 3e0. utili"are te)nici e tip DooCup Ai"ar #n +CC,SS4 *n varianta a oua cursorul marc)ea"! e fiecare at! c@mpul curent care se intro uce. ,cranul isplaO/ului trebuie s! repro uc! inte%ral sau simplificat mac)eta ocumentului, respect@n aceea(i or ine a rubricilor. 'esaBele e eroare se pot afi(a #ntr/ o "ona prestabilita a ecranului, #nsoit! e averti"are sonora sau luminoasa. 2ac! este ca"ul, pentru unele c@mpuri 3rubrici4 e ate se pot prelua valori implicite, atunci c@n nu sunt completate. +ceste valori se preiau in nomenclatorul e co uri, fi(ierele ba"ei e ate sau tabele special memorate pentru valorile asumate prin lipsa sau prin aplicarea unui al%oritm. 8entru o mai u(oar! operare este necesar s! folosim toate facilit!ile e afi(are (i e combinare a culorilor oferite e terminalul vi eo 3fi%ura
4.14. -i%ura 4.1. -ormularul3mac)eta4 e intrare pentru facturi =n proiectarea formularelor e intrare pot fi utili"ate componente speciali"ate #n acest sens in sistemele e %estiune a ba"elor e ate cum ar fi +CC,SS, J+S,, O6+CD,, 8+6+2OI precum (i pro%rame scrise #n iverse limbaBe e pro%ramare.
3&7
Proiectarea sistemelor informatice %.#. 9roiectarea inter(e-elor *i a dialo5urilor *nterfaa cu utili"atorul / repre"int! o parte a aplicaiei softAare care permite utili"atorilor s!/si e0prime inteniile e operare asupra calculatorului (i s! interprete"e re"ultatele aciunilor efectuate e ma(in!. 8rin proiectarea ialo%urilor (i a interfeelor se efinesc mo alit!ile prin care oamenii (i calculatoarele sc)imb! informaii ;1<. Metode *i ec/i!a&ente (olo'ite ,n dialo5ul o&6&a*in1 *nterfaa om 5 ma(in! efine(te mo alitatea prin care utili"atorul interacionea"! cu un sistem informatic. *nterfeele sunt estul e variate, conform escrierilor, #ns! toate trebuie s! ispun! e un stil sau e o meto ! prin care s! se foloseasc! anumite ec)ipamente #n m!sur! s! facilite"e o astfel e interaciune ;1<. Meto%e %e interaci$ne 'eto ele cele mai utili"ate sunt ;1<> interaciunea prin limbaB/coman ! 3#n acest tip e interaciune utili"atorul transmite calculatorului comen"ile sub forma unui (ir e caractere4 interaciunea prin meniuri3utili"atorul transmite comen"ile sale calculatorului prin interme iul unui sistem e meniuri (i opiuni e meniu sau folosin scurt!turi sub form! e combinaii e taste4. interaciunea ba"at! pe obiecte icons3comunicarea se face prin interme iul esenelor. *ma%inile folosite funcionea"! ca butoanele, la ap!sarea lor se activea"! o anumit! funcie sau coman !4 interaciunea prin limbaB natural3comen"ile se transmit folosin vocea (i sinteti"atoarele e voce pentru re area re"ultatelor4 Ec#i&amentelor necesare interaci$nii c$ sistem$l Cele mai folosite ec)ipamente sunt ;1<> CeOboar 5 tastatura este format! intr/un set e butoane 3taste4 8rin interme iul ei se intro uc ate, comen"o. 'ouse. GoOsticC. .ouc) Screen 5 atin%erea ecranului constituie mo alitatea prin care are loc selecia. Di%)t 8en 5 Stiloul optic efectuea"! selecia prin ap!sarea pe ecran. Poice 5 Pocea constituie mo alitatea e transmitere a te0telor (i comen"ilor c!tre calculator. 9roiectarea dialo5urilor 8roiectarea ialo%urilor este procesul prin care sunt proiectate toate secvenele folosite e utili"ator pentru a comunica cu un sistem informatic. 6olul proiectantului este e a selecta cele mai potrivite meto e (i ec)ipamente, precum (i e a pre"enta con iiile #n care se pot afi(a informaiile sau se pot obine e la utili"ator.
3&1
Nicolae Morari" 8entru a obine re"ultate bune trebuie s! se in! seama e re%ulile e ba"! la conceperea ialo%urilor cum ar fi> uniformitate, comen"i scurte, u(urina #n lucru, controlul, operaiunea invers! 3refacerea unui element (ters4, re"olvarea erorilor, etc. O mo alitate e pre"entare a secvenei ialo%urilor este cea care apelea"! la te)nica ia%ramelor. ,a va face trimitere la meniurile componente ale aplicaiei.
'O1
',9*:W86*9C*8+D
'O2 8O2 +2V:K+6, 8O1 \.,6K,6, ',9*:W*9.,6O K+6,
8O4
8O3
*W2:8VW9:',
PROCES MENIU
*W2:8VW+9
-i%ura 4.2. Structura unei ia%rame e apelare a meniurilor ;1<. 8entru proiectarea interfeelor (i ialo%urilor se poate apela la aButorul oferit e pro usele C+S, sau la me iile e e"voltare %rafic! +CC,SS, Pisual Jasic, etc. 8entru a se putea proiecta #n con iii optime me iile K:* 3Krap)ical :ser *nterface4 trebuie s! se cunoasc! aceste me ii. =n me iile %rafice informaiile se plasea"! #n ferestre. +cestea au tr!s!turi specifice ca> re imensionarea, ma0imi"area, isponibilitatea la eplasare, meniu sistem, etc. %.$. 9roiectarea lo5ic1 a +a)elor de date 8roiectarea lo%ic! a ba"elor e ate este #n str@ns! le%!tur! cu mo elarea conceptual! a atelor, aceasta #nsemn@n repre"entarea mo ului e or%ani"are a atelor, in epen ent e te)nolo%iile specifice e prelucrare a ba"elor e ate, f!r! s! se #nre%istre"e o preocupare anume referitoare la calitatea mo elelor atelor. :ltimului aspect i se va acor a atenia cuvenit! abia acum, o at! cu mo elarea lo%ic! a atelor, escriin u/se structurile atelor in ba"!. 8rocesul e mo elare lo%ic! a atelor se erulea"! #n paralel cu celelalte activit!i ale proiect!rii lo%ice> proiectarea formularelor (i a rapoartelor (i proiectarea ialo%urilor
Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne 3&$
Proiectarea sistemelor informatice (i interfeelor. 'o elarea lo%ic! a atelor se reali"ea"! nu numai pe ba"a ia%ramei entitate/relaie, ci (i pe ba"a mac)etelor formularelor (i a rapoartelor. Se efectuea"! anali"a atelor elementare in intr!rile (i ie(irile sistemului pentru a se esprin e le%!turile intre ele. 8rin mo elarea lo%ic! a atelor se urm!re(te> structurarea performant! a atelor prin procesul e normali"are obinerea unui mo el lo%ic al atelor in care s! se poat! reali"a proiectul ba"ei e ate fi"ice, a ic! mo elul relaional 5 cel mai utili"at #n pre"ent, e(i se pot obine (i mo elele reea, ierar)ic sau orientate/obiect? reali"area unui mo el al atelor care s! r!spun ! cerinelor actuale e ate re%!site #n formulare (i rapoarte. 'o elarea lo%ic! este un proces ascen ent 3bottom/up, e Bos #n sus4 e obinere a relaiilor in formulare (i rapoarte prin transformarea mo elului entitate/relaie #ntr/o form! relaional!. 'o elarea lo%ic! a atelor escrie atele cu aButorul unei notaii speciale, care corespun e unui mo e or%ani"are a acestora e c!tre un sistem e %estiune a ba"elor e ate. 8rocesul e mo elare a atelor este comple0. =n fiecare etap! a ciclului e via! se re%!se(te c@te o activitate specific! atelor up! cum urmea"! ;1<> +nali"a 5 'o elele conceptuale ale atelor, pre"entarea 2,6? 8roiectarea lo%ic! 5 'o elul lo%ic al atelor3relaional4? 8roiectarea fi"ic! 5 8roiectarea fi"ic! a ba"elor e ate (i a fi(ierelor 3or%ani"area fi(ierelor4? *mplementarea 5 2escrierea fi(ierelor (i a ba"elor e ate. 2up! cum pre"int! profesorul Oprea 2. =n T+nali"a (i proiectarea sistemelor informaionale economiceU #n procesul e mo elare lo%ic! e0ist! patru pa(i eseniali> 1. 6eali"area unui mo el lo%ic al atelor in perspectiva utili"atorului 3formulare (i rapoarte4 privin aplicaia, folosin u/se principiile normali"!rii? 2. Contopirea tuturor perspectivelor normali"ate ale utili"atorilor #ntr/un mo el lo%ic consoli at 3centrali"at4 al atelor, numit (i inte%rarea perspectivelor? 3. .ransformarea mo elului conceptual al atelor 3entitate/relaie4, reali"at f!r! s! se in! cont e perspectiva utili"atorului, #ntr/un set e relaii normali"ate? 4. Compararea mo elului lo%ic consoli at al atelor cu mo elul transformat al entit!ii/ relaie (i reali"area, prin inte%rarea perspectivelor, a unui mo el lo%ic final al atelor aplicaiei. 6e"ultatele obinute prin parcur%erea celor patru pa(i pot fi ilustrate prin interme iul unor e0emple oferite #n literatura e specialitate e 'c-a en (i Noffer ;1<. 8rimul pas al mo el!rii lo%ice se poate e0plica prin ou! rapoarte solicitate e utili"atori, repre"ent@n perspectiva utilit!ii sistemului in punctul lor e ve ere> cel mai bun client al pro usului I3ecran4? situaia comen"ilor #n curs? ,cranul TCel mai bun client al pro usului IU, prin percepia utili"atorului, are urm!torul format>
Cel mai bun client al pro usului *ntro ucei co ul pro usului> 81122 e #nceput> 31& 1&71&7$$ Conta&ilitate %i informatic' 2ata e (esti"ne 2ata e sf@r(it> 317127$$ //////////////// //////// /////// CO2 CD*,9.> 1111 9:', CD*,9.> S.C. +D8N+ S.6.D. POD:'> 1&&&
Nicolae Morari"
-i%ura 4.3 'o el e ecran solicitat e utili"atori ;1< 2in anali"a ecran ului se pot esprin e relaiile> CD*,9.3CO2WCD*,9., 9:',4 CO'+92+396WCO'+92+, CO2WCD*,9., 2+.+WCO'+92+4 86O2:S3CO2W86O2:S4 D*9*,WCO'+92+396WCO'+92+,CO2W86O2:S,C+9.*.+.,WCO'+92+.+4 6aportul TSituaia comen"ilor #n cursU are urm!torul format>
8a%ina 1 Situaia comen"ilor #n curs 317&371$$1 CO2 86O2:S C+9.*.VH*W2,WD*P6+. +1111 & +2222 & J1111 15& M$$$$ 1&&
-i%ura 4.4. 'o el e raport solicitat e utili"atori ;1< 6eali"area raportului este posibil! prin folosirea urm!toarelor entit!i> 86O2:S3CO2W86O2:S4 CO'+92+396WCO'+92+, 2+.+WCO'+92+4 D*9*,WCO'+92+396WCO'+92+, CO2W86O2:S, C+9.*.+.,WCO'+92+.+4 D*P6+6,3CO2W86O2:S, 96W-+C.:6+, C+9.*.+.,WD*P6+.+4 -+C.:6+396W-+C.:6+, 2+.+W-+C.:6+4
Proiectarea sistemelor informatice 8asul al oilea presupune comasarea perspectivelor utili"atorilor (i crearea unui set inte%rat al relaiilor, re"ult@n urm!toarele relaii> CD*,9.3CO2WCD*,9., 9:',4 86O2:S3CO2W86O2:S4 -+C.:6+396W-+C.:6+, 2+.+W-+C.:6+4 CO'+92+396WCO'+92+, CO2WCD*,9., 2+.+WCO'+92+4 D*9*,WCO'+92+396WCO'+92+, CO2W86O2:S, C+9.*.+.,WCO'+92+.+4 D*P6+6,3CO2W86O2:S, 96W-+C.:6+, C+9.*.+.,WD*P6+.+4 8asul al treilea const! #n transformarea mo elului conceptual al atelor 3 ia%rama/ entitate/relaie4 in aplicaie f!r! s! se in! cont e punctul e ve ere al utili"atorului, #ntr/un set e relaii normali"ate. 2in anali"a ia%ramei in fi%ura 6.5 se esprin urm!toarele relaii>
CO2WCD*,9.
9:',WCD*,9.
+26,S+
96W-+C.:6+
CD*,9.
-+C.:6+
Dansea"!
-acturare
C+9.*.+.,WD*P
96WCO'+92+
CO'+92+
Divrar e
86O2:S
DinieWcoman ! Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne
312
C+9.*.+.,W CO'+92+.+
CO2W86O2:S
2,9:'*6,
Nicolae Morari"
-i%ura 4.5. 2ia%rama entitate/relaie pentru %estiunea clienilor ;1< 2in anali"a ia%ramei se esprin urm!toarele relaii> CD*,9.3CO2WCD*,9., 9:',, +26,S+4 86O2:S3CO2W86O2:S, 2,9:'*6,4 -+C.:6+396W-+C.:6+, 96WCO'+92+4 CO'+92+396WCO'+92+, CO2WCD*,9.4 D*9*,WCO'+92+396WCO'+92+, CO2W86O2:S, C+9.*.+.,WCO'+92+.+4 D*P6+6,396W-+C.:6+, CO2W86O2:S, C+9.*.+.,WD*P6+.+4 8asul al patrulea compar! mo elul obinut in pasul oi cu cel in pasul trei (i inte%rea"! perspectivele utili"atorilor #n ve erea obinerii unui mo el lo%ic final, up! cum urmea"!> CD*,9.3CO2WCD*,9., 9:',, +26,S+4 86O2:S3CO2W86O2:S, 2,9:'*6,4 -+C.:6+396W-+C.:6+, 96WCO'+92+, 2+.+W-+C.:6+4 CO'+92+396WCO'+92+, CO2WCD*,9., 2+.+WCO'+92+4 D*9*,WCO'+92+396WCO'+92+, CO2W86O2:S, C+9.*.+.,WCO'+92+.+4 D*P6+6,396W-+C.:6+, CO2W86O2:S, C+9.*.+.,WD*P6+.+4 +(a ar, re"ultatul mo el!rii lo%ice a atelor #l constituie relaiile normali"ate re"ultate in cel e/al patrulea pas al procesului. 2e asemenea, alt re"ultat se va concreti"a #n actuali"area epo"itului 3repositorO4 sau a icionarului proiectului. 2iferena maBor! #ntre mo elarea conceptual! (i cea lo%ic! este c! up! mo elarea lo%ic! a atelor cerinele structurate e ate se concreti"ea"! #n relaii, (i nu #n entit!i. 2in
Proiectarea sistemelor informatice cau"a normali"!rii nu este necesar! o corespon en! unu/la/unu #ntre entit!i (i relaii ;1<. ;.:.1. Normali!area relaiilor ) Forme normale =ntre atributele unei relaii sau #ntre atribute in relaii iferite pot e0ista anumite le%!turi lo%ice 3 epen ene4, care influenea"! propriet!ile sc)emelor e relaie #n raport cu operaiile curente care intervin #n timpul e0ploat!rii ba"ei e ate> a !u%are, (ter%ere, actuali"are. +ceste le%!turi lo%ice, cunoscute #n literatura e specialitate sub enumirile e epen enele funcionale, epen enele multivalorice (i epen ene e cuplare, au implicaii maBore asupra criteriilor e proiectare a sc)emelor relaionale. +le%erea unui mo el conceptual convenabil pentru o ba"! e ate relaional! poate necesita reali"area unor escompuneri pentru anumite sc)eme e relaie ate, escompuneri care s! i"ole"e epen enele e0istente (i prin aceasta s! elimine anomaliile care se atorea"! acestor epen ene. -e&en%ene f$ncionale 8enru efinirea acestui tip e epen ene se consi er! sc)ema e relaie PrestariISer6icii 0Co 5 N"meIclient5 A resa5 Ser6ici"I*restat5 Baloare1 efinit! pentru urm!rirea serviciilor prestate e o firm! pentru iver(i clieni. +tributul A resa este epen ent e atributul N"meIclient 3presupun@n c! fiecare client are o sin%ur! a res!, re"ult! c! fiecare valoare a atributului N"meIclient etermin! #n mo unic valoarea corespun"!toare a atributului A resa1. +nali"@n sc)ema e relaie e mai sus, se constat! o re un an! relativ la atributul A resa a c!rei valoare este repetat! pentru un client pentru fiecare serviciu prestat pentru acest client, ceea ce con uce la apariia urm!toarelor anomalii> / +nomalia la a !u%are> a resa unui client poate fi preluat! numai up! ce pentru acesta se prestea"! cel puin un serviciu. / +nomalia la (ter%ere> ac! se (ter% toate serviciile prestate pentru un anumit client, se pier e a resa acestui client. / +nomalia la actuali"are> atorit! re un anei relativ la atributul + resa, ac! se sc)imb! a resa unui client este necesar! parcur%erea #ntre%ii relaii pentru a i entifica (i actuali"a toate apariiile acestui client, #n ca" contrar ba"a e ate evine inconsistent! 3acela(i client poate apare la a rese iferite4. +ceste anomalii pot fi eliminate, ac! sc)ema e relaie PrestariISer6icii se #nlocuie(te prin urm!toarele ou! sc)eme e relaie> Clienti3Co , 9umeWclient, + resa4 Servicii3Co , ServiciuWprestat, Paloare4. 6elaia Clienti conine co ul, numele (i a resa fiec!rui client, f!r! nici un fel e re un an!, iar relaia Ser6icii conine serviciile prestate pentru fiecare client (i valorile acestor servicii. :n e"avantaB al escompunerii relaiei iniiale #n cele ou! relaii este
Nicolae Morari" acela c! pentru a etermina a resa clientului pentru care s/a prestat un anumit serviciu este necesar! efectuarea unei operaii e cuplare a relaiilor Clienti (i Ser6icii. Se consi er! o sc)em! e relaie 6 (i +,J ou! atribute simple sau compuse ale sc)emei e relaie 6. +tributul + etermin! funcional atributul J sau J epin e funcional e +, ac! (i numai ac! oric!rei valori a atributului + #i corespun e o sin%ur! valoare a atributului J 3se notea"! +/aJ4. 2epen ena funcional! +/aJ este total! ac! nu e0ist! nici un subset C al atributului + 3Cc+4 astfel #nc@t C/aJ (i este parial! #n ca" contrar. =n relaia PrestariISer6icii, una in epen enele funcionale care poate fi pus! #n evi en! este N"meIclient,JA resa. 2eoarece #ntr/o relaie orice c)eie i entific! #n mo unic fiecare tupl! a relaiei, eci etermin! #n mo univoc valorile atributelor tuplei, re"ult! c! #n orice relaie atributele sunt epen ente funcional fa! e c)eile acesteia. Se pot face, p@n! #n acest moment, urm!toarele preci"!ri> ,liminarea epen enelor funcionale in sc)emele e relaie (i a consecinelor ne%ative 3re un ana atelor? anomaliile e a !u%are, (ter%ere, actuali"are4 se reali"ea"! prin escompunerea sc)emei ate #ntr/o colecie e sc)eme mai simple #n care sunt evitate neaBunsurile mai sus menionate. 6econstituirea relaiei iniiale se poate face prin operaia e cuplare 3uniune4. 8entru ca escompunerea sc)emei e relaie s! fie ec)ivalent! cu relaia iniial!, trebuie s! fie #n eplinite con iiile> - cuplare f!r! pier ere e informaie? - conservarea epen enelor 3 epen enele funcionale in relaia iniial! trebuie s! se re%!seasc! #n relaiile re"ultate prin escompunere4. -ormele normale sunt sc)eme e relaie ec)ivalente obinute prin escompunerea unor sc)eme e relaie #n ve erea elimin!rii re un anei atelor (i anomaliilor la a !u%are, actuali"are, (ter%ere #nre%istr!ri #n ba"a e ate. 2escompunerile sc)emelor e relaii #n sc)eme e relaii ec)ivalente av@n #n ve ere epen enele funcionale con uc la efinirea primelor 4 nivele e forme normale (i anume> prima form! normal! 3-914, a oua form! normal! 3-924, a treia form! normal! 3-934 (i forma normal! JoOce/ Co 3-9JC4. + patra form! normal! 3-944 este efinit! av@n #n ve ere epen enele multivalorice, iar a cincea form! normal! 3-954 este efinit! av@n #n ve ere epen enele e cuplare. =ncep@n e la prima form! normal! (i p@n! la forma normal! -95 se impun con iii in ce #n ce mai restrictive asupra relaiilor. +stfel o relaie aflat! pe un anumit nivel e normali"are 3-954 satisface toate restriciile cerute e nivele inferioare e normali"are 3-91, -92, -93, -9JC, -944. =n cele ce urmea"! sunt ate efiniiile formelor normale av@n #n ve ere epen enele funcionale. O relaie 6 este #n prima form! normal! 3-914 ac! (i numai ac! toate atributele sale iau numai valori atomice 3nu pot fi escompuse4. Spre e0emplu, atributul + resa ar putea fi consi erat un atribut neatomic ac! #n ca rul a resei ne/ar interesa localitatea, stra a etc., ca" #n care trebuie escompus #n atribute atomice. O relaie 6 este #n a oua form! normal! 3-924 ac! este #n -91 (i orice atribut neprim este total epen ent fa! e orice c)eie a relaiei 3atributele prime sunt atribute care
315
Proiectarea sistemelor informatice fac parte intr/o c)eie a relaiei (i cele neprime sunt atributele care nu aparin nici unei c)ei a relaiei4. O relaie 6 este #n a treia form! normal! 3-934 ac! este #n -92 (i nici un atribut neprim nu este funcional epen ent fa! e un alt atribut neprim al relaiei. O relaie 6 se afl! #n forma normal! JoOce/Co 3-9JC4 ac! sin%urele epen ene funcionale a mise sunt cele #n care o c)eie etermin! un alt atribut 3nici un atribut prim sau neprim nu poate fi epen ent funcional fa! e un alt atribut ac! acesta nu este sau nu conine o c)eie4. -e&en%ene m$lti0alorice 8entru ilustrarea acestui tip e epen ene se ia #n consi erare urm!toarea sc)em! e relaie> Clase0Clasa5 Disci*line5 Ele6i1 ce conine clasele intr/o instituie e #nv!!m@nt, iar pentru fiecare clas! sunt #nre%istrate isciplinele ce se pre au (i elevii #nmatriculai #n clasa respectiv!. Se poate constata c! relaia Clase poate re"ulta prin operaia e cuplare up! atributul Clasa a urm!toarelor ou! relaii> CD0Clasa5 Disci*line1 CE0Clasa5 Ele6i1 =n relaia Clase, presupun@n c! pentru o clas! at!, fiecare elev frecventea"! toate isciplinele #nre%istrate pentru acea clas!, e0ist! epen enele multivalorice> Clasa ,JJ Disci*line Clasa ,JJ Ele6i. Ca (i #n ca"ul epen enelor funcionale, e0istena epen enelor multivalorice pre"int! acelea(i neaBunsuri privin re un ana atelor (i anomalii la efectuarea operaiilor e a !u%are, actuali"are (i (ter%ere #nre%istr!ri #n ba"a e ate. O relaie 6 este #n a patra form! normal! ac! sin%urele epen ene multivalorice a mise sunt cele eterminate e un alt atribut care este o c)eie sau care conine o c)eie a relaiei. =ntruc@t orice epen en! funcional! este un ca" particular e epen en! multivaloric!, re"ult! c! orice relaie care se afl! #n forma normal! -94, se afl! (i #n forma normal! -9JC. .ransformarea unei relaii #ntr/o colecie e relaii care s! se afle #n -94 este similar! cu trecerea #n -9JC, #ns! trebuie avut! #n ve ere at@t eliminarea epen enelor funcionale c@t (i a epen enelor multivalorice. =n conclu"ie, putem afirma c! #n ca"ul formelor normale e la -91 la -94, trecerea e la o form! normal! la alta s/a f!cut prin escompunerea unei relaii #n altele ou!, urm!rin u/se eliminarea epen enelor funcionale (i multivalorice. O relaie aflat! #n forma normal! -94 nu mai poate fi escompus! #n continuare pe ba"a acestei meto e. ,0ist! situaii c@n relaii aflate #n -94 conin re un ane (i pre"int! anomalii la operaiile e a !u%are, (ter%ere (i actuali"are. +ceste anomalii sunt cau"ate e e0istena epen enelor e cuplare (i pot fi eliminate prin escompunerea relaiei #n 3 sau mai multe relaii a c!ror cuplare are ca re"ultat relaia iniial!. -e&en%ene %e c$&lare
Nicolae Morari" Se consi er! sc)ema e relaie> SDS 0S*eciali#ari5 Disci*line5 St" enti1 care conine isciplinele care se pre au la iverse speciali"!ri (i stu enii care le frecventea"!, cu preci"area c! pot e0ista iscipline opionale care nu sunt frecventate e toi stu enii e la speciali"area respectiv!. =n aceste con iii #n ca rul sc)emei e relaie S2S nu au loc epen enele multivalorice> S*eciali#ari ,JJ Disci*line S*eciali#ari,JJ St" enti ceea ce #nseamn! c! relaia S2S este #n -94. 2e(i este #n -94, relaia S2S conine mai multe re un ane care pot con uce la anomalii e actuali"are. 8e e alt! parte, relaia S2S nu poate fi escompus! #n ou! componente in a c!ror cuplare s! re"ulte relaia iniial! cu conservarea informaiei. Se constat! #ns! c! relaia S2S poate fi escompus! #n urm!toarele 3 relaii> SD0S*eciali#ari5 Disci*line1 SS0S*eciali#ari5 St" enti1 DS0Disci*line5 St" enti1 (i relaia S2S este re"ultatul cupl!rii relaiilor> S2, SS (i 2S f!r! pier ere e informaie. S2S E S2bcSSbc2S. =n acest ca" spunem c! #n relaia S2S e0ist! o epen en! e cuplare. 2epen enele multivalorice sunt ca"uri particulare e epen ene e cuplare. + cincea form! normal! este o %enerali"are a formei normale patru, trecerea unei relaii #n -95 presupun@n eliminarea epen enelor e cuplare e0istente #n ca rul relaiei, #mpreun! cu anomaliile pe care acestea le creea"!. =n ca rul unei relaii pot e0ista epen ene e cuplare care nu con uc la re un an! #n memorarea atelor (i nu pro uc anomalii la operaiile efectuate asupra #nre%istr!rilor ba"ei e ate 3acestea sunt epen enele e cuplare implicate e o c)eie a relaiei4. O relaie este #n forma normal! cinci 3-954 ac! (i numai ac! toate epen enele e cuplare e0istente #n relaie sunt implicate e o c)eie a acesteia. 6elaia S2S se poate escompune, cu conservarea coninutului e informaie, #n cele 3 componente ale sale> S2, SS (i 2S care sunt #n -95. +v@n #n ve ere similaritatea ce e0ist! #ntre efiniiile pentru -9JC, -94 (i -95, acestea pot fi unificate #n urm!toarea efiniie ;13<> O relaie 6 este #n -9JC, -94, -95 ac! (i numai ac! sin%urele epen ene funcionale, multivalorice, e cuplare e0istente sunt cele implicate e o c)eie a relaiei 6. =n conclu"ie, prin procesul e normali"are se reali"ea"! eliminarea in sc)emele e relaie a epen enelor 3funcionale, multivalorice (i e cuplare4 cu scopul e a obine o sc)em! relaional! mai bun! in punctul e ve ere al re un anei atelor (i al anomaliilor ce pot apare la operaiile e a !u%are, (ter%ere (i actuali"are #nre%istr!ri #n ba"a e ate. 9ormali"area unei sc)eme e relaie 6 #nseamn! #nlocuirea acesteia cu o mulime e proiecii 61,...,6n astfel #nc@t 6 s! fie ec)ivalent! cu uniunea proieciilor 61,...,6n. 2e(i normali"area este o operaie util! #n proiectarea ba"elor e ate, aceasta nu ofer! #ntot eauna reete pentru obinerea celor mai bune mo ele (i e aceea este la latitu inea proiectantului eci"ia e a aplica sau nu o anumit! etap! e normali"are up! o anali"! temeinic! a avantaBelor (i e"avantaBelor mo elului obinut. =n unele ca"uri
Proiectarea sistemelor informatice normali"area complet!, p@n! la -95, s/ar putea s! fie e"avantaBoas!. +v@n #n ve ere constat!rile e mai sus se poate afirma c! e(i normali"area nu repre"int! o soluie %eneral valabil! #n orice situaie, totu(i ac! pentru proiectarea ba"ei e ate se aplic! corect o meto olo%ie e proiectare escen ent!, mo elul re"ultat va fi e la sine normali"at. Cercet!rile #n acest omeniu continu!, fiin efinite (i alte forme normale printre care -96 pentru ba"e e ate temporale. O ba"! e ate temporal!, pe l@n%! atele curente, conine (i ate istorice, iar factorul 3atributul4 timp are un rol esenial 3e0emple conclu ente e astfel e ba"e e ate sunt epo"itele e ate4. +stfel, #n proiectarea unei ba"e e ate temporale trebuie avute #n ve ere (i alte operaii e escompunere a sc)emelor e relaie (i anume> escompunerea ori"ontal! 5 pentru separarea atelor curente e atele istorice? escompunerea vertical! 5 pentru separarea atributelor aceleia(i entit!i av@n #n ve ere valorile lor raportate la atributul temporal. =n proiectarea unei ba"e e ate nu este e0clus! nici operaia invers! normali"!rii numit! enormali"are ;12<, prin care se urm!re(te #nlocuirea unei colecii e sc)eme e relaie cu o sc)em! e relaie ec)ivalent! #n ve erea elimin!rii necesit!ii efectu!rii unor operaii e cuplare care pot fi costisitoare. 2ac! #n ca"ul normali"!rii ten ina este e a aBun%e la nivele c@t mai #nalte 3-954, pentru enormali"are nu e0ist! criterii clare put@n fi avute #n ve ere oar aspecte le%ate e performanele anumitor aplicaii. :n alt principiu care se urm!re(te #n proiectarea unei ba"e e ate este principiul proiect!rii orto%onale conform c!ruia #n ca rul unei ba"e e ate ou! sc)eme e relaie reale 3variabile e relaie e ba"!4 nu trebuie s! aib! semnificaii suprapuse. =n timp ce prin normali"are se urm!re(te re ucerea re un anei in ca rul unei sc)eme e relaie, prin proiectarea orto%onal! se urm!re(te re ucerea re un anei intre sc)emele e relaie. %.$.#. Si&!li(icarea 'tructurii datelor !rin nor&ali)are 8roblema e ba"! a proiect!rii lo%ice a ba"elor e ate este cum ar trebui combinate atele elementare pentru a forma relaii3sau tipuri e #nre%istr!ri4 care s! escrie entit!ile (i relaiile intre entit!i. =n limbaBul ba"elor e ate, cuv@ntul relaie #nseamn! un tabel e ate, ceea ce uce la conclu"ia c! ba"ele e ate relaionale 3mo elul relaional4 sunt cl! ite pe un %rup e tabele le%ate #ntre ele ;1<. 'o elul relaional a fost e"voltat e c!tre Co . ,ste un mo el conceptual e or%ani"are a atelor, estinat repre"ent!rii le%!turilor intre ate. ,l este ba"at pe teoria matematic! a relaiilor (i este efinit cu o eosebit! ri%oare matematic! ;8opescu *., 1$$6<. =n ca rul mo elului relaional atele sunt structurate sub forma e relaii 3 e aici (i enumirea4. Cea mai irecta (i intuitiva mo alitate e repre"entare a atelor #n ca rul acestui mo el este sub forma e tabele. -iec!rei relaii i se poate asocia un tabel care are at@tea coloane c@te mulimi lea%! relaia (i are at@tea linii c@te tuple conine relaia. 8re"entarea structurii relaionale a atelor impune efinirea noiunilor e> omeniu, relaie, atribut (i sc)em! a unei relaii. Conceptele utili"ate pentru a escrie formal, u"ual sau fi"ic elementele e ba"! ale or%ani"!rii atelor sunt pre"entate #n tabelul urm!tor> -ormal :"ual
311
-i"ic
Nicolae Morari" 6elaie .uplu +tribut 2omeniu .ablou Dinie Coloan! .ip e at! -i(ier3tabel4 =nre%istrare C@mp .ip e at!
-efinirea %omeni$l$i :n omeniu este o mulime e valori caracteri"at! printr/un nume. :n omeniu se poate efini e0plicit prin enumerarea tuturor valorilor aparin@n acestuia sau efinin o proprietate istinctiv! a omeniului valorilor, e cele mai multe ori limita superioar! (i limita inferioar! ;8opescu *, 1$$6<. 2e e0emplu> 21> XT-U,U'UZ / efinire e0plicit! 22> X0d 09, 0 ;&,1&&<Z / efinire implicit! 23> XsdsE(ir e caractereZ / efinire implicit! 8entru un ansamblu e omenii 21,22,,2n pro usul carte"ian al acestora repre"int! ansamblul tuplurilor 3elemente ale unei relaii4 ev 1,v2,,vCa un e vi este un element care aparine omeniului 2i. 2e e0emplu, tuplurile eT'ariaU,U-U,U5&U a,e TPasileU,U'U,U6&Ua aparin pro usului carte"ian 23021022.
-efinirea relaiei O relaie 6 pe mulimile 21,22,,2n este o submulime a pro usului carte"ian 21022002n, eci o mulime e tupluri ;8opescu *, 1$$6<. Consi er@n c! nu se cunosc ec@t ou! persoane, relaia 6 se efine(te prin tuplurile care escriu aceste persoane, (i anume> 6> XeT'ariaU,U-U,U5&Ua,eTPasileU,U'U,U6&UaZ O relaie poate fi repre"entat! printr/un tabel bi imensional #n care fiecare linie corespun e unui tuplu (i fiecare coloan! corespun e unui omeniu. 6> T'ariaU TPasileU 23 T-U T'U 21 5& 6& 22
6epre"entarea tabelar! este preferat! a esea altor forme e repre"entare a relaiilor, eoarece este u(or e #neles (i e utili"at. =n pre"entarea conceptului e relaie se poate recur%e la analo%ii cu alte concepte cum ar fi cel e fi(ier. 6elaia poate avea semnificaia unui fi(ier, tuplul poate fi consi erat o #nre%istrare, iar valorile in ca rul tuplului pot fi interpretate rept valori ale c@mpurilor e #nre%istrare. -efinirea atri5$t$l$i =n timp ce tuplurile intr/o relaie trebuie s! fie unice, un omeniu poate apare e mai multe ori #n pro usul carte"ian pe ba"a c!ruia este efinit! relaia ;8opescu *, 1$$6<.
31$
Proiectarea sistemelor informatice 8,6S 23 T'ariaU TPasileU 21 T-U T'U 5& 6& 22 TPasileU T'ariaU 23
6elaia 8,6S repre"int! un subansamblu al pro usului carte"ian 2 3021022023. +tributul repre"int! coloana unei tabele e ate, caracteri"at! printr/un nume. 9umele coloanei 3atributului4 e0prim!, e obicei, semnificaia valorilor in ca rul coloanei respective. Semnificaia valorilor in ca rul unui tuplu se stabile(te #n acest ca" nu numai pe ba"a omeniului e care aparin valorile ci (i funcie e po"iia ocupat! #n ca rul tuplului. 2epen ena fa! e or inea atelor #nseamn! o re ucere a fle0ibilit!ii or%ani"!rii atelor. =ntr/o or%ani"are eficient!, fle0ibil!, or inea liniilor (i a coloanelor nu trebuie s! pre"inte nici o importan!. 8entru a iferenia coloanele care conin valori ale aceluia(i omeniu, (i a elimina astfel epen ena e po"iie #n ca rul tabelei se intro uce tocmai conceptul e atribut. -iecare relaie are asociat un nume sau un i entificator propriu. Sc)ema unei relaii este format! in ansamblul elementelor efinitorii sau in nivelul relaiei urmat e lista atributelor specifice. =n mulimile matematice nu este permis ca un obiect s! apar! e mai multe ori. C@t timp o relaie este o mulime e tupluri, teoretic nici o linie a unei relaii nu poate fi uplicatul altei linii. 2up! cum reiese in pre"ent!rile anterioare, ac! o coloan! sau o combinaie e coloane nu poate s! i entifice #n mo unic o linie, atunci trebuie inventat! o coloan!/c)eie special!. O te)nica e proiectare a mo elului conceptual al ba"ei e ate #ntr/o abor are &ottom,"* este te)nica celor cinci forme normale. Conform acestei te)nici, atributele entit!ilor efinite se or%ani"ea"! #ntr/o sin%ur! tabel! sau #n mai multe (i se urm!re(te escompunerea acestor tabele #n altele, f!r! pier ere e informaii #n scopul elimin!rii anomaliilor e or in lo%ic (i fi"ic. +cest lucru se reali"ea"! prin parcur%erea a o serie e etape, e normali"are, prin care se trece e la o forma normal! la alta. Se aprecia"! posibilitatea e0istentei a cinci forme normale 3-94. 8rin parcur%erea acestor etape, se aBun%e #n mo succesiv s! se ameliore"e structura ba"ei e ate, #nl!tur@n u/se treptat o serie e neaBunsuri (i asi%ur@n facilit!i sporite #n privina #nc!rc!rii, actuali"!rii (i e0ploat!rii ba"ei e ate. O relaie nenormali"at! conine unul sau mai multe %rupuri care se repet!. 9ecesitatea normali"!rii pro%resive este at! e faptul c! anumite relaii pot %enera o serie e situaii ne orite, a(a/numitele Tanomalii e actuali"areU, cum sunt> anomalia e (ter%ere, anomalia e a !u%are, anomalia e mo ificare ;2<. %.$.$. Tran'(or&area dia5ra&elor entitate6rela-ie ,n rela-ii 8entru a se putea compara re"ultatele obinute #n etapa e proiectare lo%ic! a atelor, a ic! a relaiilor normali"ate, cu ia%rama entitate/relaie, re"ultat al proiect!rii conceptuale, aceasta in urm! trebuie s! fie convertit! #n relaii, e asemenea, normali"ate. =ntre%ul proces se esf!(oar! #n patru pa(i, astfel> ;1<
32&
Nicolae Morari" Re*re#entarea entit'!ilor. -iecare tip e entitate in ia%rama entitate/relaie este repre"entat! ca o relaie #n mo ulul relaional al atelor. * entificatorul tipului e entitate evine c)eie primar! a relaiei, iar celelalte atribute ale tipului entit!ii evin atribute non/c)eie ale relaiei. Re*re#entarea le('t"rilor. -iecare le%!tur! in ia%rama entitate/relaie trebuie s! fie repre"entat! #n mo elul relaional al atelor. 6epre"entarea le%!turii se efectuea"! #n funcie e natura ei. 2e e0emplu, uneori se poate constitui o relaie prin inclu erea c)eii primare a unei relaii ca o c)eie str!in! #n alt! relaie. +stfel, se poate crea o relaie separat! pentru repre"entarea le%!turii. Normali#area relaiilor. 6elaiile create #n pa(ii 1 (i 2 pot conine re un ane ne orite (i vor constitui surse e #nre%istrare a anomaliilor #n timpul actuali"!rii. 9ormali"area va con uce la o bun! structurare a relaiilor. 7"#i"nea rela!iilor. =n timpul mo el!rii lo%ice a atelor s/au creat iferite relaii, at@t pe ba"a normali"!rii ascen ente a perspectivelor utili"atorilor, c@t (i a transform!rii uneia sau a mai multor ia%rame entitate/relaie #n seturi e relaii. =n structura acestor seturi e relaii pot e0ista unele relaii re un ante, cum ar fi e0istena a ou! sau mai multe relaii care escriu acela(i tip e entitate, ce ar trebui s! fu"ione"e (i s! se renormali"e"e pentru e0tra%erea eventualelor re un ane.
321
Proiectarea sistemelor informatice CAPITOLUL < PROIECTAREA FIMICL A SISTEMELOR INFORMATICE 8roiectarea fi"ic! cunoscut! (i sub numele e proiectare e etaliu, urmea"! proiect!rii lo%ice. 8roiectarea lo%ic! #nt@lnit! (i sub numele e proiectare %eneral!, o alt! variant! e efinire a proiect!rii lo%ice. 2e fapt, printr/o astfel e referire se scoate #n relief faptul c! #n timpul proiect!rii lo%ice se pre"int! o ima%ine e ansamblu 3%eneral!4 a sistemului, #n timp ce proiectarea fi"ic! #nseamn! o abor are etaliat! a sistemului. Cu alte cuvinte, #n etapa e proiectare lo%ic! se acumulea"! informaiile e natur! s! sinteti"e"e cerinele utili"atorilor noului sistem, operaiune prestat! e anali(tii e sistem, iar #n timpul proiect!rii fi"ice se pre"int! punctele e ve ere ale speciali(tilor, cum ar fi cei in omeniul ba"elor e ate, securit!ii sistemelor, reelelor e calculatoare, pro%ram!rii, etc. 8roiectarea fi"ic! implic! parcur%erea urm!torilor pa(i ;1<> 1. 8roiectarea fi"ic! a ba"elor e ate (i a fi(ierelor. O astfel e activitate #nseamn! escrierea mo ului #n care vor fi stocate atele (i cum se va asi%ura controlul lor pentru a se oferi o securitate ma0im!? 2. 8roiectarea structurii sistemului (i a pro%ramelor. Se escriu pro%ramele sau mo ulele acestora care s! fie #n str@ns! concor an! cu ia%ramele flu0urilor e ate (i cu celelalte piese ale ocumentaiei reali"ate #n etapele anterioare? 3. 8roiectarea strate%iilor e prelucrare istribuit!. Se vor pre"enta mo alit!ile #n care utili"atorul poate s! ispun! e ate (i facilit!ile e prelucrare oferite e reele e calculatoare. 2.". 9roiectarea (i)ic1 a +a)elor de date *i a (i*ierelor 'o elul conceptual surprin e structura %lobal! e or%ani"are a atelor, asi%ur@n u/se in epen ena total! fa! e orice sistem e %estiune a ba"elor e ate. 'o elul conceptual este pre"entat prin interme iul ia%ramelor entitate/relaie32,64, motiv pentru care este cunoscut (i sub numele e mo elul entitate/relaie al atelor. ,l scoate #n evi en! repre"entarea lo%ic!, etaliat! a entit!ilor, asocierilor 3le%!turilor4 (i atelor elementare ale unei or%ani"aii sau ale unei p!ri in ea. 'o elul se reali"ea"! #n fa"a e anali"! ;1<. 'o elul lo%ic al atelor #nseamn! escrierea atelor #n concor an! cu mo elul e or%ani"are a acestora e c!tre sistemele e %estiune a ba"elor e ate. =n acest material s/ a ales mo elul relaional. Conform cu acest mo el atele sunt repre"entate #n ba"a e ate sub forma tabelelor sau relaiilor create in ia%rama entitate/relaie obinut! #n etapa anterioar!. O ba"! e ate poate fi efinit! ca un ansamblu e ate elementare sau structurate, accesibile unei comunit!i e utili"atori. 'ai concret, o ba"! e ate este un ansamblu e fi(iere intercorelate, care conine nucleul e ate necesare unui sistem informatic 3aplicaie informatic!4. :n fi(ier este un ansamblu e #nre%istr!ri fi"ice, omo%ene in
Nicolae Morari" punct e ve ere al coninutului (i al prelucr!rii. O #nre%istrare fi"ic! este unitatea e transfer #ntre memoria intern! (i cea e0tern! a calculatorului. +ceasta este format! in una sau mai multe #nre%istr!ri lo%ice. O #nre%istrare lo%ic! este unitatea e prelucrare in punct e ve ere al pro%ramului utili"ator. +ceasta este format! intr/un ansamblu e c@mpuri, care escriu o anumit! entitate. 'o ul e stocare a atelor pe suportul fi"ic e memorare este funcie e sistemul e %estiune a ba"elor e ate utili"at. 8roiectarea fi"ic! a ba"elor e ate (i a fi(ierelor #(i propune s! asi%ure trecerea e la escrierea lo%ic! a atelor la una te)nic!, e stocare a atelor. O problem! e importan! maBor! #n ca rul acestei etape o constituie ale%erea Sistemului e Kestiune a Ja"elor e 2ate a ecvat soluion!rii optime a problemelor formulate #n etapele anterioare ale reali"!rii sistemului informatic. <.1.1. O5iecti0ele f$n%amentale ale $nei 5a!e %e %ate . -3 s$nt* Centrali#area atelor permite> suprimarea re un anei, asi%urarea unicit!ii #nre%istr!rii (i controlul centrali"at 3asupra atelor4. =n prelucrarea clasic! #n care fi(ierele sunt e icate aplicaiilor, acelea(i ate apar #nre%istrate #n mai multe fi(iere (i #n formate iferite. +cest lucru implic! o utili"are ineficient! a spaiului e memorie e0tern!, actuali"area ificil! a acestor ate (i li"ibilitate re us! ca urmare a formatelor iferite. In e*en en!a $ntre ate %i *rel"cr'ri . Ja"a e ate, ca ima%ine a unei anumite realit!i, trebuie actuali"at! permanent. +cest lucru nu trebuie s! afecte"e pro%ramele e prelucrare. 8entru aceasta trebuie ca fiecare pro%ram s! aib! o vi"iune proprie asupra J2 Reali#area e le('t"ri $ntre entit'!ile e ate , care sunt in ispensabile pentru e0ploatarea eficient! a sistemului informatic. Spre e0emplu, #n ca rul %estiunii aprovi"ion!rii, trebuie asociat un furni"or la lista e pro use pe care le vin e (i invers, un pro us la lista e furni"ori, preci"@n con iiile e v@n"are pentru un furni"or (i un pro us. Inte(ritatea atelor asi%ur! fiabilitatea (i coerena ba"ei e ate 3J24. 8entru aceasta trebuie efinite restricii e inte%ritate cum ar fi> apartenena la o list! e valori sau interval? apartenena la un anumit format? re%uli e coeren! cu alte ate. Sec"ritatea atelor. Ja"a e ate trebuie s! fie proteBat! #mpotriva unei istru%eri lo%ice 3anomalie e actuali"are4 sau fi"ice. 8entru aceasta e0ist! instrumente care permit> crearea unor puncte e repri"!? altfel spus, salvarea in timp #n timp a unor copii coerente ale ba"ei e ate? %estiunea unui Burnal e tran"acii? lista operaiilor reali"ate asupra ba"ei e ate up! ultimul punct e repri"!. Confi en!ialitatea atelor este asi%urat! prin proce uri e> i entificare a utili"atorilor prin nume sau co ? autentificarea prin parole? autori"area accesului ifereniat prin repturi e creare, consultare mo ificare sau (ter%ere pentru anumite se%mente e ate.
323
Proiectarea sistemelor informatice Parta2area atelor permite #nl!nuirea tran"aciilor solicitate simultan pe aceea(i #nre%istrare in ba"a e ate, prin blocarea cererilor #n a(teptare (i eservirea ulterioar! a acestora. <.1.9. Sistem$l %e ,esti$ne a a!elor %e -ate .S, -3 Sistemul e %estiune a ba"elor e ate referit prescurtat SKJ2 sau 2J'S 32ata Jase 'ana%ement SOstem4 este un sistem e pro%rame care permite efinirea, crearea (i #ntreinerea ba"ei e ate, precum (i accesul controlat la ba"a e ate. :n SKJ2 ofer! urm!toarele facilit!i pentru crearea (i e0ploatarea ba"elor e ate> - facilit!i e escriere a atelor, prin interme iul unui limbaB e escriere a atelor 22D 32ata 2escription Dan%ua%e4 care permite utili"atorului s! escrie structurile e ate ce vor fi memorate #n ba"a e ate? - facilit!i e manipulare a atelor, prin interme iul unui limbaB e manipulare a atelor 2'D 32ata 'anipulation Dan%ua%e4 care permite utili"atorului s! insere"e, actuali"e"e, (tear%!, s! prelucre"e (i s! e0tra%! ate in ba"a e ate? - controlul accesului la ba"a e ate prin interme iul unui limbaB e control 2CD 32ata Control Dan%ua%e4 care asi%ur!> / sistem e securitate, previne accesarea ba"ei e ate e c!tre utili"atori neautori"ai? / sistem e inte%ritate, menine concor ana atelor stocate #n ba"a e ate? / sistem e control al concurenei, permite accesul partaBat la ba"a e ate? / sistem e control al refacerii, permite recuperarea ba"ei e ate #n urma unor efeciuni )ar sau soft? / mecanism e vi"uali"are, prin care un utili"ator poate ve ea acea parte a ba"ei e ate care #l interesea"!. =n maBoritatea pro uselor comerciale e ba"e e ate , cele trei limbaBe se re%!sesc reunite #n ca rul unui sin%ur limbaB 3spre e0emplu limbaBul SQD4. <.1.:. A%ministrator$l 5a!ei %e %ate + ministratorul ba"ei e ate referit prescurtat 2J+ 32ata Jase + ministrator4, este o persoan! sau un %rup e persoane care coor onea"! (i r!spun e e ansamblul activit!ilor privin ba"a e ate, #ncep@n in fa"a e proiectare (i continu@n cu celelalte etape pe #ntrea%a perioa ! e via! a ba"ei e ate. +stfel, #n fa"a e proiectare a ba"ei e ate, a ministratorul stabile(te SKJ2/ul ce va fi utili"at, ec)ipamentele necesare, structurile e ate plec@n e la necesit!ile e informaie ale tuturor utili"atorilor ba"ei e ate, repturile e acces la ate ale fiec!rui utili"ator. 6e"ultatul fa"ei e proiectare este concreti"at prin elaborarea mo elului conceptual 3sc)ema %eneral! a ba"ei e ate4, mo elului e0tern 3subsc)ema proprie fiec!rui utili"ator4 (i stabilirea mo alit!ilor e repre"entare a structurilor e ate la nivel fi"ic pe suporturile e memorare e0terne utili"ate. 2repturile e acces la ba"a e ate pot fi efinite ;O6+$2< fie pentru fiecare utili"ator #n parte, fie pentru %rupuri e utili"atori 3 enumite 6ole4, fiecare utili"ator fiin apoi asi%nat unui %rup. 2up! proiectarea ba"ei e ate,
Nicolae Morari" a ministratorul va menine permanent le%!tura cu utili"atorii acesteia pentru re"olvarea cerinelor utili"atorilor (i impunerea unei iscipline #n ve erea alinierii la stan ar ele e0istente. + ministratorul va reali"a, ori e c@te ori se impune, reor%ani"area structurii fi"ice a atelor #n ve erea optimi"!rii parametrilor e funcionare a #ntre%ului sistem (i va stabili proce uri e ar)ivare a atelor (i proce uri e recuperare a ba"ei e ate la avarii (i efecte. 8entru a preveni accesul neautori"at la ate, #n ca rul sistemului e securitate pot fi prev!"ute ;12< (i alte mecanisme (i anume> evi ena e au itare, criptarea atelor. ,vi ena e au itare const! intr/un fi(ier #n care sistemul #nre%istrea"! automat toate operaiile efectuate asupra atelor, fi(ier ce va putea fi consultat e c!tre persoane autori"ate pentru a verifica efectuarea unor operaii neautori"ate. O #nre%istrare in evi ena e au itare va conine urm!toarele informaii> te0tul surs! al operaiei neautori"ate, terminalul e la care a fost lansat! operaia, utili"atorul care a lansat operaia, ata (i ora oper!rii, obiectele ba"ei e ate afectate, ima%inile atelor afectate #nainte e efectuarea operaiei, ima%inile atelor afectate up! efectuarea operaiei. Pentr$ a &re0eni acces$l $nor intr$(i la 5a!a %e %ate, care 8ncearc" s" ocoleasc" sistem$l, se $tili!ea!" cri&tarea %atelor, mecanism ce const" 8n stocarea (i transmiterea %atelor &e c"ile %e com$nicaie s$5 form" cifrat". Cri&tarea se reali!ea!" c$ a6$tor$l $nor al'oritmi %e cri&tare &rintre care cel mai recent este stan%ar%$l american %e cri&tare a0ansat AES .A%0ance% Encr1&tion Stan%ar%3. 2.".%. 9roiectarea 'ecurit1-ii +a)elor de date *i a (i*ierelor Securitatea este abor at! in mai multe puncte e ve ere, ar cea referitoare la ba"e e ate (i la fi(iere presupune luarea unor m!suri pentru reconstituirea atelor pier ute sau preluate eronat, precum (i pentru accesul neautori"at sau incomo area p@n! la a face imposibil! citirea atelor, prin criptare, atunci c@n ele sunt accesate ile%al. +(a ar ou! aspecte vor fi relevante> reconstituirea atelor (i criptarea lor ;1<. 6econstituirea atelor este es asociat! cu e0istena fi(ierelor e tip bacC/up, #ns! #n practic! este posibil! (i reconstituirea f!r! apelarea la acest tip e fi(iere. =n ve erea control!rii corectitu inii atelor tran"acionate se apelea"! la fi(iere cu rol special, care conin un istoric, #n or ine cronolo%ic!, al sc)imb!rilor (i acces!rilor efectuate asupra fi(ierelor sau ba"elor e ate. Cu aButorul lor se pot reconstitui fi(ierele istruse, ar (i la verificarea corectitu inii operaiunilor e actuali"are ;1<. Securitatea prin cripto%rafiere se refer! la asi%urarea transform!rii atelor e comunicat #ntr/o form! neinteli%ibil! pentru toi ceilali receptori, e0cept@n u/l pe cel autori"at. Criptarea a evenit una intre cele mai puternice mo alit!i e asi%urare a securit!ii atelor. ,a poate fi reali"at! prin sistemul e operare sau prin SKJ2, ar (i prin rutine create e c!tre speciali(ti ;1<. +v@n #n ve ere aspectele pre"entate mai sus, criteriile avute #n ve ere #n ale%erea unui anumit tip e SKJ2 sunt ;2<> a4 8ortabilitatea SKJ2/ului. 8rin aceasta #nele%em posibilitatea e a utili"a un SKJ2 e pe un sistem e calcul pe un altul. 8ortabilitatea cuprin e ou! aspecte (i anume> portabilitatea pro%ramelor propriu/"ise (i portabilitatea atelor. 8entru reali"area unor pro%rame portabile este necesar ca> pro%ramele s! conin! c@t mai puine elemente le%ate e ec)ipament?
325
Proiectarea sistemelor informatice 8ortabilitatea sistemului e %estiune privit prin prisma portabilitaii atelor se refer! la posibilitatea e a folosi o serie e ate utili"ate #n ca rul unui sistem informatic e c!tre un alt sistem informatic, eci posibilitatea inte%r!rii fi(ierelor eBa e0istente #n ca rul unui alt sistem. b4 Costul sistemului. +cest criteriu trebuie privit prin prisma> timpului e ocupare a unit!ii centrale? costului e #ntreinere (i e"voltare? resurselor )ar imobili"ate? costului e a aptare (i trecere pe un nou sistem e calcul? costul ocumentaiei etc. c4 -acilit!ile e implementare, #ntreinere (i e0ploatare a ba"ei e ate. +cestea sunt reflectate prin> mo alitatea e escriere a atelor? te)nicile e or%ani"are (i re%!sire a atelor, care s! permit! un acces c@t mai rapi la orice informaie? timpul c@t mai re us pentru actuali"are, c!utare (i r!spuns la cererile e informare? e itarea operativ! a celor mai variate tipuri e situaii solicitate e c!tre utili"ator? posibilitatea e inserie a unor pro%rame e aplicaie, pro%rame e vali are e ate, e actuali"are, rutine statistice, rutine e sortare, rutine e pre"entare %rafic! a ie(irilor etc. 4 8osibilitatea %estionarii structurilor comple0e e ate. e4 'ultitu inea meto elor e acces. *n funcie e cerinele proprii aplicaiei, sistemul va trebui s! suporte intero%!ri sau actuali"!ri #n timp real av@n proce uri e tip conversaional. f4 8rotecia (i securitatea atelor in ba"!. %4 Specificul aplicaiei. ,ste cunoscut faptul c! pro%ramele sunt orientate pe aplicaii, cum ar fi> pro%ramarea pro uciei, aprovi"ionare/ esfacere, optimi"!ri, pro%no"e etc. .oate aceste criterii e ale%ere pot fi corelate cu o serie e factori complementari cum ar fi> mentenana sistemului, facilit!ile ce le ofer! a ministratorului ba"ei e ate, calitatea ocumentaiei oferite e furni"ori, asisten! #n implementarea sistemului (i #n pre%!tirea utili"atorilor etc. .oi ace(ti factori al!turi e criteriile enunate pot s! influene"e succesul #n implementarea SKJ2/ului (i eficiena economic! pe ansamblul sistemului informatic. =n cele ce urmea"! se vor pre"enta o serie e aspecte privin utili"area limbaBului SQD pentru crearea ba"ei e ate, efinirea utili"atorilor (i acor area repturilor e acces, efinirea intero%!rilor ba"ei e ate, precum (i e0emple practice sub SKJ2 O6+CD,. 2.".2. Li&+aAul SBL 6 Crearea. Ad&ini'trarea *i Intero5area +a)elor de date rela-ionale Lim5a6$l S/L .Str$ct$re% /$er1 Lan'$a'e 45 a fost reali"at #n ca rul firmei *J' ca limbaB e intero%are al SKJ2 SOstem 6 (i ulterior a evenit unul in cele mai r!sp@n ite limbaBe pentru SKJ2/urile relaionale. DimbaBul SQD, ca limbaB e intero%are a ba"elor e ate relaionale, este construit pe ba"a a ou! formalisme abstracte enunate #n cele ce urmea"!. 1. Al(e&ra rela!ional' 5 prin care intero%!rile sunt e0primate prin aplicarea unor operatori unari sau binari care constituie primitive ce acionea"! asupra relaiilor, re"ultatul intero%!rilor fiin tot relaii, ceea ce permite asocierea (i imbricarea acestor
326
Nicolae Morari" operatori pentru a forma intero%!ri comple0e. Operatorii al%ebrei relaionale se #mpart #n ou! %rupe (i anume> / operaii pe mulimi 36euniunea, *ntersecia, 2iferena, 8ro usul carte"ian4? / operatori relaionali speciali 3Selecia, 8roiecia, Cuplarea 3GO*94, 2ivi"iunea4. 2. Calc"l"l rela!ional 5 prin care intero%!rile escriu mulimea tuplelor re"ultat prin specificarea unui pre icat 3con iie4 care trebuie satisf!cut e aceste tuple. =ncep@n in 1$16 limbaBul SQD a evenit stan ar +9S* pentru limbaBele e intero%are ale ba"elor e ate relaionale fiin utili"at at@t #n ca rul unor SKJ2/uri comple0e cum ar fi SKJ2 O6+CD, 3li erul mon ial #n omeniul ba"elor e ate4, c@t (i #n ca rul unor SKJ2/uri e comple0itate re us! cum ar fi cele in familia 0Jase 32base *P, -o08ro4. Stan ar ul SQD utili"at p#n! la #nceputul anului 2&&& este cel reali"at #n 1$$2 (i cunoscut sub numele e SQD`$2 sau SQD2. 9oul stan ar SQD3 lansat #n 1$$$ are #n ve ere o serie e e0tensii fa! e SQD2 up! cum urmea"!> - facilit!i orientate obiect 5 posibilitatea e efinire e c!tre utili"ator a tipurilor abstracte e ate care s! permit! escrierea e meto e, i entitatea obiectelor, subtipuri (i mo(tenire, polimorfism etc.? - structuri e control 5 pentru a conferi limbaBului completitu ine e calcul 3*-, -O6, FN*D,, etc.4 pentru a eveni un limbaB e sine st!t!tor a c!rui putere e e0presie s! nu mai fie limitat! la nivelul limbaBelor relaionale? - facilit!i pentru e0primarea prelucr!rilor recursive? - facilit!i e comunicare #n reea? - facilit!i e prelucrare istribuit! 3mecanisme pentru crearea, memorarea (i e0ecuia proce urilor la nivelul serverelor e ate 5store proce ures4? - facilit!i multime ia? - facilit!i pentru tratarea timpului #n ba"ele e ate. Comen!i &entr$ crearea>act$ali!area sc#emei 5a!ei %e %ate Crearea unui utili"ator se reali"ea"! cu coman a CREATE KSER Ln"me "tili#atorJ IDENTI7IED /M L*arolaJ + !u%area relaiilor #ntr/o ba"! e ate 7coman a CREATE TA/LE are sinta0a> CREATE TA/LE Ln"me rela!ieJC0Ln"me atri&"tJ Lti* at'J5+1D ,0emplu /crearea tabelei Persoane #n S3L :racle se reali"ea"! cu coman a> CREATE TA/LE Persoane 0Nrcrt NKM/ER KNI3KE N:T NKLL5N"me CNAR01-15Pren"me CNAR01-15Datan DATE5Se>"l CNAR5A resa BARCNAR20-911H O nou! relaie poate fi creat! (i ca re"ultat al unei operaii e intero%are astfel> CREATE TA/LE Ln"me rela!ieJ 0Ln"me atri&"tJ Lti* at'J5+1 AS Ls"&intero(areJ + !u%area7mo ificarea e atribute pentru o relaie e0istent! se reali"ea"! cu coman a> ALTER TA/LE Ln"me rela!ieJ ADDOM:DI7M 0L n"me atri&"tJ Lti* at'J5+1 \ter%erea unei relaii se reali"ea"! cu coman a> DR:P TA/LE Ln"me rela!ieJ
Proiectarea sistemelor informatice Comen!i &entr$ o&timi!area intero'"rilor :na in principalele c!i e optimi"are a timpilor e intero%are a unei ba"e e ate este in e0area. :n in e0 poate fi privit ca o relaie cu ou! atribute (i anume> - primul atribut conine valorile atributelor relaiei up! care se crea"! in e0ul? - al oilea atribut conine un pointer 3a resa4 la locaia tuplelor corespun"!toare. Crearea unui in e0 se reali"ea"! cu coman a> CREATE CKNI3KED INDEP Ln"me in e>J :N Ln"me rela!ieJ0Ln"me atri&"tJCASCODESCD5+1 2ac! pentru atributele utili"ate #n clau"a ;NERE a unor instruciuni SQD au fost creai in ec(i, atunci ace(tia vor fi utili"ai #n ve erea optimi"!rii timpului e prelucrare. 2eci"ia e utili"are sau nu a unui in e0 este luat! e limbaBul SQD (i nu e utili"ator. 8entru aceasta fiecare mo el e limbaB SQD ispune e o component! numit! optimi"ator, care e0aminea"! intero%area (i eci e care este mo ul optim e obinere a re"ultatului. O alt! te)nic! e optimi"are a intero%!rilor este te)nica Tclusterin%U isponibil! #n O6+CD, (i care const! #n %ruparea tuplelor in mai multe relaii (i stocarea lor #n aceea(i "on! pe isc. Control$l %atelor .comen!i -CL3 @e%eri O ve ere este o relaie virtual!, efinit! plec@n e la alte relaii in ba"a e ate (i care nu conine ate (i eci nu ocup! spaiu fi"ic pe isc. Pe erile se efinesc #n ou! scopuri (i anume> - pentru a simplifica accesul utili"atorilor la ate? - pentru a asi%ura protecia (i securitatea atelor 5fiec!rui utili"ator fiin u/i permis acces la o poriune a ba"ei e ate (i put@n efectua oar anumite operaii 3conform repturilor e acces specificate cu comen"ile .RANT8REB:QE4. +supra unei ve eri se pot efectua acelea(i operaii ca (i asupra unei relaii cu eosebirea c! ve erile nu conin ate (i c! orice mo ific!ri efectuate asupra atelor sunt reflectate (i #n ve eri. +stfel, asupra unei ve eri se pot reali"a operaiile> / creare ve ere 3C6,+., P*,F4? - creare sinonim pentru ve ere 3C6,+., SM9O9*'4? - (ter%ere ve ere 326O8 P*,F4? - intero%are ve ere 3S,D,C.4? - actuali"are ate in ve ere 3:82+.,4? - (ter%ere ate in ve ere 32,D,.,4? - a !u%are ate 3*9S,6.4. Crearea unei ve eri 5 se reali"ea"! cu coman a CREATE BIE; care are sinta0a> CREATE BIE; Ln"me 6e ereJ CLlista atri&"teJD AS Lfra#a SELECTJ C;ITN CNECQ :PTI:ND ,0emplu> CREATE BIE; Stoc"riD10Co *5Den*5Km*5Cant5Pret5Baloare1
321
Nicolae Morari" AS SELECT Stoc"ri.Co *5 Den*5Km*5Cant5Pret5CantRPret 7R:M Pro "se5Stoc"ri ;NERE Pro "se.co *SStoc"ri.Co * AND Co De* S TD1T *ntero%area ve erii se va reali"a cu coman a SELECT R 7R:M Stoc"riD1 :tili"area opiunii ;ITN CNECQ :PTI:N asi%ur! faptul c! nici o tupl! nu va fi a au%at! sau actuali"at! cu instruciunile INSERT5 KPDATE, ac! nu sunt respectate con iiile specificate #n clau"a ;NERE a instruciunii SELECT in efiniia ve erii. 8entru acor area sau retra%erea repturilor e acces la ba"a e ate prin interme iul vi"uali"!rilor se vor folosi comen"i e forma> .RANT CALLOSELECTOINSERTOKPDATEODELETED :N Ln"me 6e ereJ T: Ln"me "tili#atorJ sau REB:QE CALLOSELECTOINSERTOKPDATEODELETED :N Ln"me 6e ereJ 7R:M Ln"me "tili#atorJ +si%urarea securit!ii atelor presupune efinirea repturilor e acces ale utili"atorilor (i protecia sistemului la accesul neautori"at. =n acest sens asi%urarea securit!ii se reali"ea"! pe ou! niveluri (i anume> / nivelul 1 5 acor area reptului e acces la sistem? - nivelul 2 5 acor area reptului e acces la nivel e relaii. 8entru conectarea utili"atorilor la sistem #n maBoritatea versiunilor e SQD se utili"ea"! un nume e utili"ator (i o parol!. 6eferitor la repturile e acces la nivel e relaie #n sistemele multi/user trebuie preci"at utili"atorul care a creat relaia 3proprietarul relaiei4. -iecare utili"ator are repturi oar asupra propriilor relaii, iar repturi asupra unor relaii create e ali utili"atori pot fi acor ate prin coman a .RANT (i pot fi retrase prin coman a REB:QE. 2atele privin efinirea ba"ei e ate, utili"atorii (i repturile e acces sunt stocate #n icionarul e ate (i sunt %estionate e c!tre sistemul e %estiune a ba"ei e ate 3SKJ264. =n cele ce urmea"! se va pre"enta mo ul e reali"are a celor ou! nivele e securitate #n ca rul sistemului O6+CD,. Ni0el$l 1 %e sec$ritate a %atelor se reali"ea"! cu coman a> .RANT La"tori#are5+J T: Ln"me "tili#atorJ CIDENTI7IED /M L*arolaJD un e eautori"area poate fi> - D/A 5 confer! utili"atorului reptul e efectuare a oric!rei operaii asupra oric!rei relaii in ba"a e ate? - C:NNECT 5 confer! utili"atorului reptul e a a face intero%!ri 3 SELECT4 (i actuali"!ri 3INSERT5 KPDATE5 DELETE4 asupra relaiilor create e ali utili"atori, #ns! nu permite utili"atorului s! cree"e relaii 3 CREATE4 sau s! (tear%! relaii create e ali utili"atori 3 DR:P4? - RES:KRCE 5 confer! utili"atorului repturile ce re"ult! in autori"area C:NNECT (i #n plus reptul e a crea relaii 3 CREATE4 (i e a (ter%e relaii ce #i aparin 3DR:P4.
32$
Proiectarea sistemelor informatice :nui utili"ator #i pot fi acor ate mai multe tipuri e autori"!ri #n ca rul unei sin%ure comen"i .RANT. 8arola stabilit! pentru un utili"ator poate fi mo ificat! printr/o coman ! .RANT ulterioar! spre e0emplu astfel> .RANT RES:KRCE T: Ln"me "tili#atorJ IDENTI7IED /M Lno"a *arol'J :nui utili"ator c!ruia i s/a acor at un tip e autori"are #i pot fi acor ate (i alte tipuri e autori"are prin comen"i K6+9. ulterioare. 6etra%erea autori"!rilor acor ate unui utili"ator se reali"ea"! cu coman a> REB:QE La"tori#are5+J 7R:M Ln"me "tili#atorJ Ni0el$l 9 %e sec$ritate a %atelor 8entru acor area respectiv retra%erea repturilor e acces la relaii se utili"ea"! comen"ile .RANT respectiv REB:QE cu urm!toarea sinta0!> .RANT ALLOL re*t e accesJ5+ :N Ln"me rela!ieJ T: Ln"me "tili#atorJOPK/LIC C;ITN .RANT :PTI:ND respectiv REB:QE ALLOL re*t e accesJ5+ :N Ln"me rela!ieJ 7R:M Ln"me "tili#atorJO PK/LIC 8rivile%iile 3 repturile e acces4 pot fi acor ate sau retrase e urm!toarele cate%orii e utili"atori> - utili"atorii cu nivel e autori"are D/AH - proprietarii relaiilor? - utili"atorii autori"ai cu opiunea ;ITN .RANT :PTI:N. 8rin specificarea PK/LIC acor area respectiv retra%erea repturilor e acces se aplic! tuturor utili"atorilor. 8rin specificarea ;ITN .RANT :PTI:N, utili"atorul respectiv poate la r@n ul s!u s! acor e acelea(i repturi sau mai puine altor utili"atori. =n :RACLE pot fi acor ate urm!toarele repturi e access asupra relaiilor> SELECT5 INSERT5 DELETE5 ALTER5 KPDATE5 CREATE5DR:P pentru tabele (i in ec(i. 2repturile e acces pot fi acor ate asupra #ntre%ii relaii, sau oar asupra anumitor atribute ale relaiei. ,0emple> +cor area tuturor repturilor e acces utili"atorilor Ionesc"5 Po*esc"5 asupra relaiei Persoane care aparine utili"atorului Basilesc" se reali"ea"! prin coman a> .RANT ALL :N Basilesc".Persoane T: Ionesc"5Po*esc" +cor area tuturor utili"atorilor, repturile SLECT5INSERT5KPDATE asupra relaiei Pro "se aparin@n utili"atorului Ionesc" se reali"ea"! cu coman a> .RANT SELECT5INSERT5KPDATE :N Ionesc".Pro "se T: PK/LIC +cor area privile%iilor SELECT5KPDATE numai asupra atributelor Co P5 Den* in relaia Pro "se aparin@n utili"atorului Ionesc", utili"atorului Po*esc" cu con iia ca acesta la r@n ul s!u s! poat! acor a oric!rui alt utili"ator acelea(i repturi sau mai puine, se reali"ea"! cu coman a> .RANT SELECT5KPDATE :N Ionesc".Pro "se0Co Pro "s5Den"mire1 T: Po*esc" ;ITN .RANT :PTI:N
33&
Nicolae Morari" 6etra%erea repturilor e acces INSERT5DELETE asupra relaiei Persoane aparin@n utili"atorului Basilesc", utili"atorului Ionesc" se reali"ea"! cu coman a> REB:QE INSERT5DELETE :N Basilesc".Persoane 7R:M Ionesc" Instr$ci$ni &entr$ inserarea (i act$ali!area %atelor 8n ta5ele *nserarea atelor 7 coman a INSERT are urm!toarea sinta0!> INSERT INT: Ln"me relatieJOLn"me 6e ereJ C0Ln"me atri&"tJ+1D CBALKESD Llista 6aloriJOLs"&intero(areJ ,0emple> -ie tabela 8ersoane39rcrt,9ume,8renume, 2atan, Se0ul, + resa4 INSERT INT: Persoane BALKES 015UIonesc"U5UIonU59-8238V25UMU5US"cea6aU1 3a au%! o #nre%istrare #n tabela Persoane complet@n toate atributele4 INSERT INT: Persoane0Nrcrt5N"me5Pren"me1 BALKES 025UIonesc"U5UAnaU1 3a au%! o #nre%istrare #n Persoane complet@n numai atributele 9rcrt,9ume, 8renume4 8entru a insera #n tabela Pers739rcrt,9ume,8renume4 toate #nre%istr!rile in tabela Persoane pentru care Se0ulE`-` se scrie coman a> INSERT INT: Pers70Nrcrt5N"me5Pren"me1 SELECT Nrcrt5N"me5Pren"me 7R:M Persoane ;NERE Se>"l S W7U +ctuali"area atelor 7 coman a KPDATE are sinta0a> KPDATE Ln"me rela!ieJOLn"me 6e ereJ SET Ln"me atri&"tJ S Le>*resieJ5+C;NERE Lcon i!ieJD Con iia in clau"a ;NERE efine(te tuplele care vor face obiectul actuali"!rii. Clau"a ;NERE poate conine (i o subintero%are. ,0emple> KPDATE Persoane SET N"me S WPo*esc"U5 Pren"me S WAna MariaU ;NERE N"me S WIonesc"U AND Pren"me S WAnaU 3actuali"ea"! numele (i prenumele persoanei Ionesc" Ana cu valorile Po*esc" respectiv Ana Maria4. KPDATE Ban#ari SET Pret S PretR1.2 ;NERE Co P IN 0SELECT Co P 7R:M 7act"ri ;NERE N"mar S 129 AND Ban#ari.Co cS7act"ri.Co c 1 3reali"ea"! maBorarea preului cu 2&f pentru pro usele v@n ute cu factura 12&4. 2ac! #n coman a KPDATE clau"a ;NERE este omis!, actuali"area se va efectua asupra tuturor tuplelor relaiei. \ter%erea atelor 7 coman a DELETE are sinta0a> DELETE 7R:M Ln"me rela!ieJOLn"me 6e ereJ C;NERE Lcon i!ieJD un e econ iiea poate fi o con iie simpl!, o e0presie sau o subintero%are. ,0emple> DELETE 7R:M Stoc"ri ;NERE Cant S 9 3(ter%e toate #nre%istr!rile in tabela Stoc"ri pentru care c@mpul Cant are valoarea &4. DELETE :ferte 3(ter%e toate #nre%istr!rile in tabela :ferte4. Comen!i &entr$ 'esti$nea tran!aciilor
331
Proiectarea sistemelor informatice .ran"acia este o succesiune e instruciuni SQD %rupate #ntr/un bloc e instruciuni utili"ate pentru actuali"area (i7sau intero%area atelor in ba"a e ate. O tran"acie se consi er! #nc)eiat! up! reali"area tuturor operaiilor pe care le conine. Operaiile coninute #ntr/o tran"acie pot fi reali"ate efectiv #n ba"a e ate sau nu, fie automat e c!tre sistem up! fiecare operaie, fie printr/o coman ! e0plicit! at! up! o succesiune e operaii. +stfel salvarea automat! e c!tre sistem a mo ific!rilor este reali"at! prin coman a SET AKT:C:MMIT :N 2ac! iniial a fost specificat! coman a S,. +:.OCO''*. O--, salvarea mo ific!rilor efectuate asupra atelor se reali"ea"! prin coman a CO''*., iar aban onarea mo ific!rilor se reali"ea"! prin coman a 6ODDJ+Cg. Jlocul e operaii ce efinesc o tran"acie poate fi elimitat e instruciunile > /E.IN TRANSACTI:N END TRANSACTI:N Pro5lem" re!ol0at" Se lansea"! #n e0ecuie SQD 8lus Oracle sub utili"atorul s?stem 3fi%ura 5.14. =n ba"a e ate O6CD sub S.K.J.2. Oracle se crea"! utili"atorul :1 i entificat prin parola 8F1 (i i se acor ! privile%iile CO99,C., 6,SO:6C, 3fi%ura 5.24. Se ,nc/ide 'e'iunea de lucru SBL 9lu' a utili)atorului '?'te& ;cu in'truc-iunea ECIT= *i 'e de'c/ide o nou1 'e'iune de lucru SBL 9lu' !entru utili)atorul " ;(i5ura 2.$=. Se crea#' ta&ela Pro "se %i se inserea#' o"' $nre(istr'ri 0fi("ra -.)1.
332
ORCL
Fi'$ra <.1. Dansare SQD 8lus O6+CD, pentru utili"atorul sOstem
Nicolae Morari"
Fi'$ra <.9. Creare utili"ator :1 (i acor are privile%ii CO99,C., 6,SO:6C,
333
ORC L
Fi'$ra <.:. Dansare SQD 8lus O6+CD, pentru utili"atorul :1
Fi'$ra <.;. Creare tabel! 9rodu'e (i inserare ou! #nre%istr!ri
Lim5a6$l S/L ) Intero'area 5a!elor %e %ate ) Fra!a SELECT
334
Nicolae Morari" *ntero%area ba"elor e ate #n limbaBul SQD se reali"ea"! cu aButorul unei sin%ure instruciuni (i anume instruciunea SELECT av@n urm!toarea sinta0!> SELECT CDISTINCTD Llista atri&"teJOR 7R:M Llista rela!iiJ C;NERE Lcon i!ieJD C.R:KP /M Llista atri&"te e (r"*areJD CNABIN. Lcon i!ieJD C:RDER /M Latri&"t1 e or onareJ CASCDODESC5+D CKNI:N Lfra#' SELECTJD Llista atri&"teJ este o list! ce conine nume e atribute 3c@mpuri4 sau e0presii construite utili"@n atribute, separate prin caracterul T,U (i care fac parte in relaiile 3tabele, ve eri4 enumerate #n elista relaiia in clau"a 7R:M. 9umele fiec!rui atribut sau e0presii in elista atributea va fi afi(at #n capul e tabel ce repre"int! re"ultatul intero%!rii, fiecare atribut sau e0presie put@n primi un alias folosin specificarea +S ealiasa. Caracterul hi` specific! faptul c! se e0tra% toate atributele tabelei preci"ate #n clau"a 7R:M. Clau"a DISTINCT preci"ea"! faptul c! #n relaia re"ultat nu pot ap!rea uplicate 3tuple i entice4. Clau"a ;NERE preci"ea"! con iiile e intero%are 3con iii care trebuie s! fie satisf!cute e tuplele intero%ate, con iii e cuplare relaii 3 X:IN, relaii #ntre tabele4. =n clau"a ;NERE pot fi utili"ai operatori lo%ici 3 AND5 N:T5 :R4, pre icate 3IN5 LIQE5 /ET;EEN5 EPISTS5 ALL5 ANM4, operatori aritmetici 3[, /, ii, 7, i4, operatori e comparare 3E, j,e, a, eE, aE, ea4, parante"ele 3 4 pentru sc)imbarea or inii e prioritate a operaiilor, operatorilor, funcii (i alte subintero%!ri SELECT, pentru construirea e e0presii pe care trebuie s! le #n eplineasc! tuplele ce constituie re"ultatul intero%!rii. 8re icatul IN permite specificarea unei liste pentru omeniul e c!utare pentru un atribut, iar pre icatul /ET;EEN permite specificarea unui interval pentru omeniul e c!utare a valorilor unui atribut, fiin ec)ivalent cu o con iie e forma> eatributa aE elimita inf. intervala +92 eatributa eE elimita sup. intervala ,0emple> -ie tabela 8ersoane39rcrt,9ume,8renume, 2atan, Se0ul, + resa4 Selectarea tuturor #nre%istr!rilor in tabela 8ersoane pentru care primele 7 caractere in c@mpul + resa sunt hSuceava` sau h6! !ui` se reali"ea"! cu coman a> SELECT R 7R:M Persoane ;NERE SK/STR0A resa515Y1 IN 0WS"cea6aU5WR' '"!iU1 *ntero%area e mai sus este ec)ivalent! cu intero%area> SELECT R 7R:M Persoane ;NERE SK/STR0A resa515Y1 S WS"cea6aU :R SK/STR0A resa515Y1 S WR' '"!iU Selectarea tuturor #nre%istr!rilor in tabela 8ersoane pentru care ata na(terii este cuprins! #ntre &17&1772 (i &17&1712 se reali"ea"! astfel> S,D,C. i -6O' 8ersoane FN,6, 2atan J,.F,,9 X&17&1772Z +92 X&17&1712Z
Proiectarea sistemelor informatice *ntero%area e mai sus este ec)ivalent! cu intero%area> S,D,C. i -6O' 8ersoane FN,6, 2atan aE X&17&1772Z +92 2atan eE X&17&1712Z 8re icatul D*g, permite selecia (irurilor e caractere care conin anumite caractere specificate prin interme iul unei m!(ti efinite cu aButorul unor caractere speciale 3f, W #n J+S, *P, -o08ro, O6+CD,, sau i, _ #n *9-O6'*I4 ,0emple> S,D,C. i -6O' 8ersoane FN,6, 9ume D*g, hfa` 3selectea"! toate #nre%istr!rile in tabela 8ersoane pentru care valorile atributului 9ume se termin! cu litera ha`4. S,D,C. 9ume,8renume,2atan -6O' 8ersoane FN,6, 9ume D*g, h+fu` 3selectea"! valorile atributelor 9ume, 8renume, 2atan pentru toate #nre%istr!rile tabela 8ersoane pentru care prima liter! in 9ume este h+` iar ultima liter! este hu`4. S,D,C. 9ume -6O' 8ersoane FN,6, 9ume D*g, hWof` in
3selectea"! valorile atributului 9ume pentru toate #nre%istr!rile in tabela 8ersoane pentru care prima liter! in 9ume este orice liter!, a oua liter! in 9ume este litera ho` (i #ncep@n in po"iia a treia numele poate conine orice litere.4 8re icatele ALL5 ANM5 EPISTS se utili"ea"! pentru intero%!ri ce conin subintero%!ri, #n ve erea verific!rii anumitor con iii ce trebuie #n eplinite #ntre re"ultatele intero%!rii (i re"ultatele subintero%!rii. Clau"a .R:KP /M 5 reali"ea"! %ruparea tuplelor unei relaii pe ba"a valorilor unui atribut sau %rup e atribute (i %enerea"! o sin%ur! tupl! pentru fiecare %rup e tuple av@n aceea(i valoare pentru atributele care efinesc %rupul. +tributele care efinesc %rupul trebuie obli%atoriu s! se re%!seasc! #n lista atributelor intero%ate elista atributea. 2e asemenea asupra unor atribute pot fi aplicate funcii a%re%at> - +PK3eatributa4 5 me ia valorilor atributului specificat ca parametru, pe %rup? - S:'3eatributa4 5 suma valorilor atributului specificat ca parametru, pe %rup? - '+I3eatributa4 5 ma0imum valorilor atributului specificat ca parametru, pe %rup? - '*93eatributa4 5 minimum valorilor atributului specificat ca parametru, pe %rup? - CO:9.3eatributa4 5 num!rul #nre%istr!rilor pe %rupare up! eatributa. Observaie. eatributa poate fi fie un atribut, fie o e0presie efinit! utili"@n atribute ale tabelei. Clau"a NABIN., opiune a clau"ei .R:KP /M, este o form! special! a clau"ei ;NERE #ntruc@t se aplic! unor %rupuri e tuple 3(i nu unor tuple4 efinite e clau"a .R:KP /M. ,0emple> -ie tabela Stocuri3Co 2ep,Co 8,:m8,Cant,8ret4 S,D,C. Co 2ep,S:'3Canti8ret4 +S Paloare,CO:9.3Co 2ep4 +S Contor
336
Nicolae Morari" -6O' Stocuri K6O:8 JM Co 2ep 3Calculea"! suma pro uselor Canti8ret pentru toate tuplele av@n aceea(i valoare #n c@mpul Co 2ep (i num!rul #nre%istr!rilor in fiecare %rup efinit e c@mpul Co 2ep (i afisea"! re"ultatele sub form! e tabel av@n coloanele Co 2ep, Paloare, Contor4 S,D,C. Co 2ep,Co 8,'+I38ret4 -6O' Stocuri K6O:8 JM Co 8 N+P*9K '+I38ret4 e 15&&&& 3selectea"! pentru fiecare %rup! e #nre%istr!ri av@n aceea(i valoare #n c@mpul Co 8, #nre%istrarea cu preul ma0im mai mic ec@t 15&&&&4 CLAKZA O62,6 JM 7 8,6'*., 86,C*^+6,+ O62*9** 2, +-*\+6, + 2+.,DO6 +S.-,D> :RDER /M Ln"me atri&"t 1J CASCDODESC5Ln"me atri&"t 2JCASCDODESC5 + ,0emplu> S,D,C. i -6O' 8ersoane O62,6 JM 2atan 2,SC,9ume 3afi(ea"! toate #nre%istr!rile in tabela 8ersoane #n or ine escresc!toare up! ata na(terii (i #n ca rul aceleia(i ate a na(terii cresc!tor up! 9ume4 Clau"a KNI:N 5 permite obinerea re"ultatului a ou! sau mai multe intero%!ri printr/o sin%ur! instruciune SELECT. ,0emplu> S,D,C. Co 2ep,Co 8,Cant -6O' StocW8ro FN,6, Co 2ep E h2ep&1` :9*O9 S,D,C. Co 2ep,Co 8,Cant -6O' StocW8ro FN,6, Cant aE 1&& .selectea"! tuplele 3Co 2ep,Co 8ro ,Cant4 in tabela StocW8ro pentru toate #nre%istr!rile pentru care Co 2ep E h2ep&1`, la care a au%! tuplele 3Co 2ep,Co 8ro ,Cant4 in tabela StocW8ro pentru toate #nre%istr!rile pentru care Cant aE 1&&4. 8entru a nu se elimina tuplele uplicat trebuie specificat :9*O9 +DD. 8entru a sc)imba or inea e afi(are a tuplelor e0trase se poate utili"a clau"a O62,6 JM aplicat! oar relaiei finale (i nu asupra fiec!rei fra"e S,D,C.. Re51'irea datelor din dou1 'au &ai &ulte rela-ii *ntero%area atelor in ou! sau mai multe tabele 3relaii4 presupune e0istena unor c@mpuri comune pentru reali"area operaiei e cuplare 3operatorul GO*94. =n fra"a S,D,C. operaia e cuplare este efinit! #n clau"a FN,6, sub forma> Ln"me ta&ela1J.LcFeie1J S Ln"me ta&ela2J.LcFeie2J 3un e ec)eie1a, ec)eie2a repre"int! c@mpurile ce i entific! #nre%istr!rile corespon ente #n cele ou! tabele4. 8entru e0emplificare pe l@n%! tabela Stocuri mai consi er!m tabela 8ro use3Co 8, 2en8, 2es84. SELECT Pro "se.Co P5DenP5KmP5Cant5Pret 7R:M Pro "se5Stoc"ri
337
Proiectarea sistemelor informatice ;NERE Pro "se.Co P S Stoc"ri.Co P 3e0tra%e toate tuplele 3Co 8,2en8,:m8,Cant,8ret4 pentru care valoarea atributului Co 8 in tabela 8ro use este e%al! cu valoarea atributului Co 8 in tabela Stocuri 4. =n lipsa clau"ei ;NERE se vor e0tra%e toate combinaiile posibile #ntre tuplele celor ou! tabele 3pro usul carte"ian4. -iec!rei tabele i se poate atribui un alias astfel #nc@t fra"a e mai sus este ec)ivalent! cu fra"a> SELECT A.Co P5DenP5KmP5Cant5Pret 7R:M Pro "se A5Stoc"ri / ;NERE A.Co P S /.Co P =n anumite situaii poate fi necesar! corelarea 3cuplarea4 unei relaii 3tabele4 cu ea #ns!(i. Spre e0emplu ac! presupunem c! #n tabela Stocuri unele pro use pot apare e mai multe ori cu preuri iferite (i ne interesea"! po"iiile cu preul minim, formul!m urm!toarea intero%are> SELECT A.Co P5A.Cant5A.Pret 7R:M Stoc"ri A ;NERE A.Pret S 0SELECT MIN0/.Pret1 7R:M Stoc"ri / ;NERE A.Co P S /.Co P1 8entru re"olvarea unor astfel e probleme s/au utili"at instruciuni S,D,C. imbricate care vor fi pre"entate #n etaliu #n cele ce urmea"!. Instr$ci$ni SELECT im5ricate DimbaBul S3L ofer! posibilitatea construirii unor intero%!ri comple0e prin inclu erea #n clau"a ;NERE a unei instruciuni SELECT, a altei instruciuni SELECT 3numit! sub/intero%are sau hinner`4 astfel> SELECT Llista atri&"teJ 7R:M Llista rela!iiJ ;NERE Lcon i!ieJ 0Ls"&,intero(areJ1 Da r@n ul ei sub/intero%area poate conine #n clau"a ;NERE o alt! instruciune SELECT obin@n astfel o intero%are comple0! constituit! in instruciuni SELECT imbricate pe un num!r oarecare e nivele. *nstruciunea SELECT interioar! %enerea"! valori pentru con iia e c!utare a instruciunii SELECT e0terioare care o conine 3numit! (i houter`4. O sub/intero%are poate returna o sin%ur! valoare, sau poate returna mai multe valori. =n ce prive(te or inea e evaluare a intero%!rilor pot e0ista > - sub/intero%!ri simple / #n care intero%area interioar! este evaluat! prima, in epen ent e intero%area e0terioar!, iar re"ultatul intero%!rii interioare este utili"at e intero%area e0terioar!? - sub/intero%!ri corelate / #n care intero%area e0terioar! transmite repetat c@te o valoare pentru intero%area interioar!, care #n ba"a valorii primite, parcur%e tuplele relaiei (i transmite intero%!rii e0terioare re"ultatul obinut. +stfel e intero%!ri reali"ea"! corelarea unei relaii cu ea #ns!(i (i sunt cele mai performante. Spre e0emplu ac! presupunem c! #n tabela Stocuri unele pro use pot apare e mai multe ori cu preuri iferite (i ne interesea"! po"iiile cu preul minim, formul!m urm!toarea intero%are> SELECT A.Co P5A.Cant5A.Pret 7R:M Stoc"ri A ;NERE A.Pret S 0SELECT MIN0/.Pret1 7R:M Stoc"ri / ;NERE A.Co P S /.Co P1
331
Nicolae Morari" Sub/intero%!ri simple care returnea"! o sin%ur! valoare / pot fi utili"ate #n intero%!ri imbricate av@n sinta0a> SELECT Llista atri&"teJ 7R:M Llista rela!iiJ ;NERE Latri&"tJ S L J LS JS ZS 0Ls"&,intero(areJ1 C:RDER /M Latri&"tCASCDODESC5+D ,0emplu> SELECT Co De*5Co P5Cant 7R:M Stoc"ri ;NERE Cant J 0SELECT AB.0Cant1 7R:M Stoc"ri 1 :RDER /M Co De* 3afi(ea"! pro usele pentru care e0ist! stocuri peste me ie, or onate pe epo"ite4. Sub/intero%ari simple care returnea"a mai multe valori pot fi utili"ate #n intero%!ri imbricat! care utili"ea"! #n clau"a ;NERE co iii care %enerea"! o mulime e valori folosin unul in pre icatele> 0N:T1IN5 0N:T1ANM5 0N:T1ALL5 0N:T1EPISTS. ,0emplu> SELECT R 7R:M Pro "se ;NERE Co P IN 0SELECT Co P 7R:M 7act"ri ;NERE N"mar IN 0SELECT N"mar 7R:M /eneficiari5Comen#i;NERE /eneficiari.N"meSUIonesc"U AND /eneficiari.Co I/eneficiarSComen#i.Co I/eneficiar11 8re icatul ANM poate fi utili"at #n combinaie cu oricare in operatorii e, a, E, eE, aE, YE (i permite verificarea ac! valoarea unui atribut satisface con iia preci"at! pentru orice valoare in lista re"ultat! in subintero%are. SELECT Co P 7R:M Stoc"ri ;NERE Cant J ANM 0SELECT Cant 7R:M Stoc"ri ;NERE Co De* S [D1T1 8re icatul ALL returnea"! toate tuplele pentru care valorile atributului in clau"a ;NERE sunt e, a, eE, aE ec@t toate valorile %enerate e intero%area interioar! 3acest pre icat nu poate fi utili"at cu operatorul E ce ar corespun e ca"ului banal #n care toate intero%!rile in list! sunt e%ale4. ,0emplu> SELECT R 7R:M Stoc"ri ;NERE Cant L ALL 0SELECT Cant 7R:M Stoc"ri ;NERE Co De* S [D1T1 8re icatul EPISTS verific! ac! pentru fiecare tupl! a relaiei e0ist! tuple care satisfac con iia in intero%area interioar! 3 eci EPISTS permite specificarea mai multor atribute #n intero%area interioar!4. +stfel spre e0emplu instruciunea> SELECT R 7R:M Pro "se A ;NERE N:T EPISTS 0SELECT R 7R:M Stoc"ri / ;NERE /.Co PSA.Co P1 va returna o list! e pro use care nu au nici o #nre%istrare #n Stoc"ri.
33$
Proiectarea sistemelor informatice 2.#. 9roiectarea !ro5ra&elor *i a !rocedurilor 8roiectantul e soft are ca principal! misiune efinirea (i structurarea componentelor care vor forma un tot unitar, astfel #nc@t prin acestea s! se obin! un proiect soft operaional. 8roiectantul va %rupa funciile ce trebuie s! fie interconectate (i va escrie mo alit!ile e reali"are a le%!turilor. 2up! proiectanii e soft vor interveni pro%ramatorii, pentru transpunerea #n realitate a proiectului. ,i vor controla intr!rile, prelucr!rile (i ie(irile in sistem prin interme iul pro%ramelor ;1<. Softul are ou! componente e ba"! instruciunile (i mo ulele. *nstruciunile sunt operaiuni elementare e0ecutate e calculator prin %ruparea (i selecia controlat! a acestora pentru atin%erea obiectivelor funciilor e prelucrare orientate pe probleme. *nstruciunile constituie cel mai Bos nivel al operaiunilor ce pot fi e0ecutate e c!tre un limbaB e pro%ramare. Jlocurile e instruciuni sunt astfel %rupate #nc@t s! constituie anumite structuri e0ecutabile e calculator. 2e mo ul #n care sunt %rupate instruciunile pentru a a na(tere unor structuri stan ar ale pro%ramelor, e relaiile intre instruciuni, e aranBamentul acestora epin e calitatea softului proiectat ;1<. Mo "l"l 5 este o colecie sau o form! %rupat! e instruciuni e pro%rame surs!. 'o ulele se pot %rupa pentru a forma pro%ramele. 8ro%ramul, #n concepia iver(ilor autori, are semnificaii iferite. ,l este efinit ca> un set e instruciuni cu aButorul c!rora se efectuea"! prelucr!ri specifice? o entitate ce poate fi e0ecutat! pe calculator? un miBloc e comunicare cu calculatorul pentru re"olvarea unor probleme? o escriere a unui al%oritm (i a atelor asociate #n ve erea e0ecuiei pe calculator, eci o repre"entare a acestora 3al%oritmi (i ate4 in@n cont e restriciile impuse e calculator? o reali"are a unei funcii f care, at! fiin o mulime e ate 0, specific! valoarea OEf304? 8rin al%oritm se #nele%e o meto ! e soluionare a unei clase e probleme, repre"entat! e o succesiune finit! e operaii bine efinite, numite instruciuni. 8rin prisma comple0it!ii lor pro%ramele se pot clasifica ;1<> pro%rame simple 31&&& e linii4 pro%rame e comple0itate me ie31& &&& e linii4 pro%rame comple0e 3peste 1&& &&& e linii4 au numeroase mo ule cu le%!turi comple0e. 8entru ca pro%ramele s! fie caracteri"ate prin eficien!, fiabilitate, fle0ibilitate, inteli%ibilitate, #n procesul elabor!rii lor trebuie s! se respecte anumite principii ;1<> principiul conform!rii, potrivit c!ruia pro%ramele trebuie s! fie elaborate #n conformitate cu cerinele utili"atorului? principiul completitu inii const! #n reali"area escrierilor complete ale obiectivelor pro%ramului pe toate nivelurile ierar)ice e escompunere? principiul abstracti"!rii se refer! la elaborarea funciei pro%ramului, in@n cont e elementele eseniale, f!c@n u/se abstracie e etaliile nesemnificative? principiul mo ulari"!rii const! #n escompunerea pro%ramelor #n sub ivi"iuni lo%ice 3mo ule4, care vor fi anali"ate #n procesul e concepere (i elaborare a pro%ramelor.
Nicolae Morari" =n timp s/au conturat mai multe meto e e pro%ramare, e(i mai corect ar fi s! se numeasc! te)nici e pro%ramare ;1<. Meto a *ro(ram'rii clasice are la ba"! construirea monolitic! a lo%icii pro%ramului, f!r! intenii e structurare. 8ro%ramul este privit #n totalitatea lui (i anali"at irect la nivelul operaiilor elementare pe care le implic! e0ecutarea lucr!rii care se elaborea"! . Pro(ramarea mo "lar' const! #n escompunerea pro%ramului, c)iar in fa"a e proiectare, #n mo ule u(or e #ntrebuinat. -iecare mo ul este apoi anali"at ca un pro%ram istinct (i re"olvat ca atare ;1<. Meto a *ro(ram'rii str"ct"rate const! #n faptul c! ofer! o re"olvare stan ar i"at! (i structurat!, #n mo unitar, a pro%ramelor, repre"ent@n o ri icare a activit!ii e pro%ramare la nivelul activit!ii in ustriale, fun amentat! pe o meto olo%ie (tiinific!. 8ro%ramarea structurat! este caracteristic! e"volt!rii sistemelor pe ba"a ia%ramelor flu0ului e ate (i utili"ea"! limbaBe structurate. ,a presupune o separare #ntre structurile e ate (i co ul funciilor care le prelucrea"!. Meto a *ro(ram'rii orientate,o&iect , const! #n abor area natural! a lumii reale, folosin componente mo ulari"ate (i elimin@n restriciile impuse e me iul e pro%ramare. Se efinesc concepte noi e tip, clas!, mo(tenire, etc ;: ric! '., 2&&&<. 2.#.". Atri+utele &odulelor Da nivelul softului proiectat, componenta e ba"! este mo ulul. ,l este o colecie sau o form! %rupat! e instruciuni ale pro%ramului surs!. Da r@n ul lor, mo ulele se pot %rupa pentru a forma pro%rame. 'o ulele pro%ramelor au urm!toarele caracteristici ;1<> :n mo ul este format intr/un %rup e instruciuni care sunt conti%ue in punct e ve ere fi"ic (i sunt e0ecutate ca o unitate istinct!? Krupurile e instruciuni care formea"! un mo ul au #nceputuri (i sf@r(ituri bine efinite? =n maBoritatea ca"urilor, %rupul e instruciuni are oar un punct e intrare (i unul e ie(ire? :n mo ul poate fi un pro%ram sau un subpro%ram istinct compilat sau o proce ur! intern! a unui pro%ram. :n mo ul are trei componente e ba"!> funcia, lo%ica (i interfeele. Func-ia unui mo ul const! #n transformarea atelor prin procesul e e0ecuie a acestuia. -uncia este tratat! #n re%imul cutiilor ne%re, ea fiin v!"ut! la nivel e mo ul oar prin ceea ce se percepe #n e0teriorul lui, nu privin u/i componentele interne sau, altfel spus, rolul acestora. *nteres pre"int! oar intr!rile (i ie(irile mo ulului respectiv ;1<. Da nivelul softului, referirea la un mo ul este #n acela(i timp o referire la funcia lui. Da nivelul cel mai e sus, mo ulele au funcii orientate spre problema e re"olvat, #n timp ce mo ulele aflate pe nivelurile mai e Bos au funcii orientate spre prelucr!rile pe care le reali"ea"! ;1<.
341
Proiectarea sistemelor informatice =n ia%rama e structur!, folosit! pentru repre"entarea %rafic! a proiectelor soft, un mo ul este repre"entat printr/o caset! 3 reptun%)i4 ce poart! enumirea funciei #n eplinite. Da atribuirea numelui unui mo ul trebuie s! se in! cont e faptul c! acesta trebuie s! surprin ! at@t funcia proprie, c@t (i pe cele ale subcomponentelor e or in inferior. Se recoman ! evitarea conBunciilor in structura numelor, eoarece ele ar su%era necesitatea folosirii mai multor mo ule ;1<. Lo5ica &odulului escrie prelucr!rile care au loc #n interiorul acestuia ;1<. Da nivelul pro%ram!rii, preocuparea este, #n esen!, le%at! e lo%ica mo ulului, al%oritmii e prelucrare, re ai sub iverse forme 5 sc)eme lo%ice, pseu oco , tabele e eci"ie, arbori e eci"ie sau combinaii ale acestora 5 sunt concepui pentru pre"entarea mo ului e transformare a intr!rilor #n ie(iri. 8a(ii al%oritmilor se vor transforma #n instruciuni ale limbaBelor e pro%ramare ;1<. Inter(e-ele sunt cone0iuni sau cuplaBe #ntre mo ule. *nterfeele mo ulelor sunt utili"ate pentru stabilirea c!ilor prin care s! se transfere controlul e la un mo ul la altul ;1<. Cone0iunile intre mo ule se #nre%istrea"! pe ou! planuri> al transfer!rii controlului e la un mo ul la altul? al transmiterii atelor e la un mo ul la altul. =n conclu"ie, se poate spune c! eficiena proiectelor 5 soft epin e #n mare m!sur! e eficiena cu care se transfer! controlul #ntre mo ule, precum (i e meto a folosit! pentru transmiterea atelor #ntre mo ule. 2.#.#. Structurile de control ale !ro5ra&elor 8roiectul soft trebuie s! fie v!"ut in ou! puncte e ve ere> lo(ic (i fi#ic. Din *"nct e 6e ere lo(ic, mo alitatea #n care intr! #n funciune mo ulele este re at! prin structura ierar)ic! a lor ;1<. Din *"nct e 6e ere fi#ic5 up! ce s/a stabilit structura lo%ic!, se va pune problema a apt!rii prelucr!rii lor pe calculator, moment #n care se va avea #n ve ere structura e0ecuiei instruciunilor, a ic! a secvenelor up! care se eclan(ea"! operaiunile in interiorul mo ulelor ;1<. Structurile e control al lo%icii cunoscute (i sub numele e 'tructuri de control (unda&entale, repre"int! un set minim, ar (i necesar, e re%uli prin care s! se controle"e procesul e activare a componentelor e prelucrare intr/un pro%ram sau #ntre mo ulele acestuia. Structurile sunt> sec6en!a5 selec!ia5 itera!ia sau re*eti!ia. ,le mai sunt cunoscute (i sub numele e str"ct"r' sec6en!ial'5 alternati6' 0sim*l' (i (enerali#at'15 re*etiti6' 0con i!ionat' anterior sa" la $nce*"t (i con i!ionat' *osterior sa" la sf=r%it 1. Secvena asi%ur! parcur%erea instruciunilor #n or inea #n care apar. Selecia efine(te ale%erea unui %rup e instruciuni in ou! sau mai multe posibile. *teraia ofer! posibilitatea e0ecuiei repetate a unui %rup e instruciuni ;1<. =n elaborarea pro%ramelor structurate este necesar s! se respecte o serie e restric!ii, (i anume ;1<> fiecare element 3secvena, selecia, iteraia4 are un punct e intrare? fiecare element are un punct e ie(ire unic?
Nicolae Morari" elementul e iteraie permite (i o e0ecuie cu factor e repetiie "ero, a ic! e0clu erea elementului respectiv in e0ecuie. -iecare element in cele enunate 3 sec6en!a5 selec!ia5 itera!ia4 care respect! restric!iile e mai sus efine(te un bloc stan ar . Str"ct"ra sec6en!ial' 3liniar!4 se pre"int! astfel ;1<>
s1 s2 sn
-i%ura 5.1. Structura secvenial! ;1< Selec!ia 3structura e tip *-/.N,9/,DS,4 sau str"ct"ra alternati6' are urm!toarea form! e pre"entare ;1<>
C
Bloc 6 #
DA
Bloc 6
"
-i%ura 5.2. Structura alternativ! ;1< 2ac! se #n epline(te con iia C, se e0ecut! operaiile in Jloc/1, altfel se e0ecut! operaiile in Jloc/2? up! e0ecuia blocului, se continu! cu instruciunea urm!toare. Str"ct"ra alternati6' (enerali#at' 3 e tip C+S,/O-4 este o %enerali"are a seleciei. ,a permite ale%erea unei variante in mai multe posibile 3fi%ura 5.34.
343
Jloc / 1
Jloc / 2
Jloc / n
-i%ura 5.3. Structura alternativ! %enerali"at! ;1< Itera!ia sau str"ct"ra re*etiti6' efine(te e0ecuia repetat! a unei operaii sau %rup e operaii, funcie e re"ultatul evalu!rii unei con iii. ,valuarea con iiei se face fie #nainte, fie up! e0ecutarea operaiilor. Str"ct"ra re*etiti6' con iionat! anterior 3 e tip FN*D,/2O4 se repre"int! ca #n fi%ura 5.4
Jloc / 1 C 9: 2+
-i%ura 5.4. Structura repetitiv! con iionat! anterior ;1< Str"ct"ra re*etiti6' con i!ionat' *osterior 3 e tip 2O :9.*D4 are forma inn fi%ura 5.5.
Nicolae Morari"
Jloc / 1
C 9:
2+
-i%ura 5.5. Structura con iionat! posterior ;1< O form! particular! e structur! repetitiv! con iionat! posterior este str"ct"ra re*etiti6' c" n"m'r efinit e *a%i 3 e tip 2O -O64. 9um!rul e repetiii este controlat e o variabil!, numit! 6aria&il' e control. =n repre"entarea %rafic! urm!toare, P este variabila e control, Pi este valoarea iniial! a variabilei e control, iar 6 este raia 3incrementul4. O astfel e structur! este re at! #n fi%ura 5.6.
PEPi
Jloc / 1
PEPi[ 6
PaPf 2+ 9:
345
Proiectarea sistemelor informatice -i%ura 5.6. Structura repetitiv! cu num!r efinit e pa(i ;1< =n literatura e specialitate, se consi er! c! structura secvenial!, structura alternativ! e tip *-/.N,9/,DS, (i structura repetitiv! con iionat! anterior sunt suficiente pentru a efini structura e control a oric!rui pro%ram. 2in acest motiv, cele trei structuri e control, enumerate mai sus, sunt numite structuri fun amentale sau structuri e ba"!. <.9.:. Proiectarea (i reali!area &ro'ramelor * eea e ba"! #n proiectarea pro%ramelor const! #n faptul c! acesta trebuie s! respecte #ntocmai structurile ia%ramelor flu0urilor e ate, prin nivelurile ar)itecturale e tip pro%ram. 8entru proiectarea pro%ramelor, pro%ramatorii vor respecta sistemul e cerine (i restricii impus e etapele parcurse anterior pentru reali"area sistemului informatic. :rm@n principiile pro%ram!rii structurate, reali"area pro%ramelor se face #n urm!toarele fa"e> efinirea problemei e pro%ramat? escompunerea problemei e pro%ramat? reali"area mo ular! a pro uselor pro%ram? testarea Ttop/ oAnU a pro uselor pro%ram? efinirea pro%ramului testat (i a ocumentaiei aferente? e"voltarea versiunii calitative a pro usului pro%ram ;2<. Specificaiile elaborate #n etapele prece ente permit efinirea problemei e pro%ramat prin care se formulea"! elementele specifice (i se anali"ea"! relaiile intre aceste elemente, in punct e ve ere inamic sau static. 2escompunerea aplicaiei se poate face up! criteriul funcionalit!ii, motiv pentru care elementele re"ultate se mai numesc (i mo "le f"nc!ionale. 2in punct e ve ere al flu0ului atelor pot fi ;2<> mo ule e intrare, care manipulea"! atele e intrare? mo ulele e ie(ire, care furni"ea"! re"ultate ale prelucr!rilor? mo ule e prelucrare, care efectuea"! iverse operaii asupra atelor. 8e ba"a unor funciuni i entificate sau a altor raiuni e pro%ramare, mo ulele pot fi ivi"ate #n continuare. Scopul acestei structur!ri funcionale p@n! la nivel elementar este e a i entifica funciunile sistemului (i e a le separa, eventual, #n funciuni %enerale (i cu caracter specific aplicaiei. 'o ulele funcionale pot fi escompuse apoi up! criteriul omo%enit!ii, re"ult@n mo ulele operaionale. 6eali"area mo ular! a pro uselor pro%ram presupune urm!toarele aciunile ;2<> ,0aminarea mo ulelor (i specificarea succesiunii operaiilor e prelucrare escrise #n acestea. Constituirea setului repre"entativ cu ate test. Setul e ate trebuie sa acopere #ntrea%a ca"uistic! a sistemului informaional (i s! teste"e toate ramurile pro%ramului. 8reci"area elementelor e comunicaie #ntre mo ule, respectiv stabilirea parametrilor e intrare7iesire #n7 in fiecare mo ul. elaborarea al%oritmii e prelucrare specifici fiec!rui mo ul (i structura pro%ramelor. transcrierea al%oritmilor #ntr/un limbaB e pro%ramare. scrierea co ului surs! (i obinerea fi(ierelor e0ecutabile.
Nicolae Morari" 8rin compararea re"ultatelor propuse a fi obinute cu cele efectiv furni"ate e aplicaia informatic!, sunt verificate sintactic (i funcional mo ule in pro%ram. 2ac! se reali"ea"! i entitatea #ntre cele oua cate%orii e re"ultate, operaia e testare se consi er! #nc)eiat!. O atenie eosebit! trebuie acor at! #ntocmirii ocumentaiei pro%ramului cu observaia c! #n acest sens este recoman at! auto ocumentarea la nivel e mo ul. 2.$. 9roiectarea 'i'te&elor di'tri+uite :n sistem e prelucrare istribuit! a atelor presupune e0istena a ou! sau mai multor sisteme in epen ente e prelucrare a atelor, numire no uri, interconectate #ntr/o confi%uraie e reea. ,le folosesc facilit!i e comunicare pentru sc)imbul e informaii (i #(i coor onea"! activit!ile pentru reali"area unui anumit scop. Cu alte cuvinte un sistem e prelucrare istribuit! a atelor permite reali"area activit!ii e prelucrare automat! a atelor #ntr/un me iu e reea. =ntr/un astfel e me iu, cooperea"! trei componente te)nolo%ice istincte> prelucrarea atelor, comunicarea atelor (i reeaua e calculatoare. Scopul lor este e a colabora fiecare cu fiecare, astfel #nc@t s! se reali"e"e obiectivele comune ale or%ani"aiei ;1<.
De%!tur!7canal 9O2
9O2
-i%ura 5.7. 'o el e ba"! al unui sistem e prelucrare istribuit! a atelor. Sistemele e prelucrare istribuit! a atelor trebuie s! permit!> posibilitatea e prelucrare in epen ent!? o confi%uraie e reea? o posibilitate e transfer a atelor folosin facilit!i e partaBare a atelor? un obiectiv comun e reali"at. La *roiectarea "n"i sistem no" tre&"ie s' se efineasc' clar o&iecti6ele *e care tre&"ie s' le $n e*lineasc' no"l sistem. Aceste o&iecti6e *ot fi clasificate $n financiare %i f"nc!ionale. 2in punct e ve ere financiar se urm!re(te ma0im e profit cu minimum e c)eltuieli. 2in punct e ve ere funcional, scopul este s! se reali"e"e un sistem care s! aib! cele mai bune re"ultate ;1<. Costul sistemului se re%!se(te #n costurile iniiale pe procesoare, perifericelor3imprimant!, scanner, etc4, cabl!ri, soft/uri, (i costuri funcionale 3operaionale4 cu istribuirea atelor, cu personalul, #ntreinerea sistemului, etc. Performan!a sistem"l"i este a*reciat' *rin *risma *ro "cti6it'!ii %i a eficien!ei l"i. Ea se etermin' $n f"nc!ie e cerin!ele o*era!ionale ale "n"i sistem e calc"l. Se consi er' c' *erforman!a este o f"nc!ie a C1DA timpului e r!spuns3intervalul e timp intre momentul formul!rii unei cereri e la un terminal e comunicaie/ ate (i obinerea r!spunsului #n acela(i loc4?
Proiectarea sistemelor informatice ran amentului3cantitatea e ate ce poate fi prelucrat! e c!tre un sistem e calcul #ntr/o perioa ! e timp4? calit!ii serviciilor oferite utili"atorilor3si%uran!, fi elitate, inte%rare, control (i acceptabilitate4? nivelul serviciilor. Sistemul propus trebuie s! fie fe"abil, in punct e ve ere te)nic, (i eficient, prin prisma costurilor prelucr!rii automate a atelor (i a comunicaiilor in sistem. 8erformanele sistemului sunt influenate e mai muli factori, cum ar fi timpul e r!spuns, ran amentul, isponibilitatea, si%urana3securitatea sistemului4. Da proiectarea sistemelor istribuite trebuie avute #n ve ere ou! componente maBore> 8roiectarea no urilor? 8roiectarea reelei e comunicaii. Or inea e proiectare nu este strict! r!m@n@n la latitu inea ec)ipei e proiectare. .rebuie s! se in! seama e posibilitatea proiect!rii, up! ce anumite etape au fost #n eplinite ;1<.
Sisteme 8+2
8roiectare 9O2:6* 8roiectare *9.,6-,H,
8roiectare subsisteme CO':9*C+H**
-i%ura 5.1. 8rincipalele mo ule e proiectare a sistemelor e prelucrare istribuit! a atelor ;1< Modele de 'i'te&e di'tri+uite Calculatoarele personale (i staiile e lucru pot fi utili"ate fie ca sisteme e/sine/ st!t!toare pentru e0ecuia iferitelor aplicaii informatice, fie #ntr/o confi%uraie e reea. O reea local! se ba"ea"! pe un set e calculatoare personale, fiecare cu propria memorie, astfel #nc@t s! poat! folosi #n comun toate ec)ipamentele (i softAare/ul in reea. 2intre toate calculatoarele, e0ist! unul sau unele mai puternice pe care se vor afla aplicaii folosite #n comun e celelalte calculatoare ale reelei. Cea mai utili"at! ar)itectur! este ar)itectura client7server. Ar#itect$ra client>ser0er
Nicolae Morari" 'o elul Client 8Ser6er ofer! ate istribuite, portabilitate #ntre platforme (i un acces stan ar i"at la resurse. .ermenul e Client 8Ser6er provine e la meto a tra iional! e accesare a unui computer central numit ser6er e c!tre computere aflate la istan! sau clien!i #ntr/o infrastructur! e reea. 'o elul Client 8Ser6er implic! o entitate softAare 3client"l4 care efectuea"! cereri, acestea fiin #n eplinite e o alt! entitate softAare3 ser6er"l4 . Clientul este cel care transmite o cerere severului, acesta o interpretea"! (i apoi o efectuea"!. 8entru a putea #n eplini cererea, serverul poate referi o surs! e informaie 3 &a#e e ate4, s! efectue"e proces!ri asupra atelor, s! controle"e periferice sau s! efectue"e cereri a iionale altor servere. :n client poate face cereri la multiple servere (i un server poate eservi mai muli clieni. Cerere Client partaBate4 6e"ultatul servere4 #n eplinirii cererii -i%ura 5.$. O tran"acie Client 7Server. Se poate afirma c! te)nolo%ia client 7 server #mparte o aplicaie #n trei componente e ba"!> un client, un server (i o reea care conectea"! clientul la server. +t@t clientul c@t (i serverul sunt calculatoare cu %ra e variate e putere e calcul, ce colaborea"! la #n eplinirea sarcinilor. Calculatorul server este responsabil cu a ministrarea accesului la ba"a e ate, precum (i cu alte sarcini care/i revin irect serverului. C@n se ale%e un server pentru me iul e lucru client 7 server trebuie avute #n ve ere> scalabilitatea 5 posibilitatea e cre(tere a capacit!ii serverului, #n limite re"onabile? tolerana la erori 5 posibilitatea e recuperare a conte0tului calculatorului server up! pro ucerea unei isfuncionalit!i )ar Aare? service (i asisten! te)nic!. Calculatoarele server au utili"!ri variate #n sistemele client 7 server 3e0ist! servere e fi(iere care asi%ur! spaiul e isc centrali"at care poate fi folosit conform necesit!ilor calculatoarelor client in reea? servere e tip!rire 5 care colectea"! informaiile ce urmea"! a fi trimise c!tre imprimant! e c!tre calculatoarele client (i le asi%ur! tip!rirea #ntr/o anumit! or ine? servere e ba"e e ate 5 calculatoare care rulea"! un sistem e %estiune a ba"elor e ate 32J'S4, ba"at pe SQD? serverele e aplicaii 5 calculatoare server care rulea"! pro%rame mari e aplicaii4. Sistemele client)ser0er a$ a&"r$t ca $rmare a %escentrali!"rii acti0it"ii %in %i0erse %omenii, ceea ce &res$&$ne o re&arti!are a reali!"rii sarcinilor &e cele %o$" ni0ele* client, ser0er. -e o5icei clienii re&re!int" $tili!atorii finali care 0or com$nica c$ ser0er$l 5a!ei %e %ate 8n ca%r$l $nei reele %e calc$latoare. -$&" rol$l &e care 8l are fiecare %in com&onentele client, ser0er, se &ot %istin'e trei ar#itect$ri %e 5a!" &entr$ $n sistem client)ser0er .Loomis 1NN93 (i an$me* Surs! e informaie 3Ja"! e ate4 8rocesare 3Do%ic! (i +ritmetic!4 Ser0er 2ispo"itive 3*mprimant!, periferice Servicii3Cereri a iionale altor
34$
Proiectarea sistemelor informatice ar)itectura e tip server e obiecte 5 #n care se istribuie prelucrarea #ntre cele ou! componente 3server, client4. Serverul este responsabil e a ministrarea memoriei (i "!voarelor, efectuarea operaiilor #n memoria secun ar!, securitatea, inte%ritatea (i recuperarea ba"ei e ate, e0ecutarea proce urilor stocate (i optimi"area intero%!rilor. Clientul este responsabil e a ministrarea tran"aciilor (i reali"area interfeei cu limbaBul e pro%ramare? ar)itectura e tip server e pa%ini 5 cea mai mare parte a prelucr!rilor este reali"at! e c!tre client. Serverul este responsabil e memoria secun ar! (i furni"ea"! pa%inile corespun"!tor cererilor formulate e client? ar)itectura e tip server e ba"! e ate 5 cea mai mare parte in prelucr!rile ba"ei e ate este efectuat! e c!tre server. Clientul transmite cererea serverului, prime(te re"ultatele (i le transmite aplicaiei. ,ste mo ul utili"at frecvent e c!tre sistemele relaionale. Dn fiecare %intre cele trei ca!$ri ser0er$l se '"se(te &e aceea(i ma(in" ca (i 5a!a %e %ate fi!ic". Client$l se &oate afla &e aceea(i ma(in" sa$ &e $na %iferit". Dn ca!$l 5a!elor %e %ate %istri5$ite &e mai m$lte ma(ini, client$l 0a com$nica c$ cFte $n ser0er %e &e fiecare ma(in". -e asemenea mai m$li clieni &ot com$nica concomitent c$ acela(i ser0er .acces$l conc$rent3. +r)itectura tra iional! a sistemelor client/server este o ar)itectur! pe ou! nivele 3etaBe4, #n care la primul nivel 3clientul4 se reali"ea"! interfaa cu utili"atorul (i lo%ica principal! a aplicaiei, iar la al oilea nivel 3serverul4 se reali"ea"! vali area atelor (i accesul la ba"a e ate. 9ecesitatea re"olv!rii unor probleme comple0e care presupun accesul la ba"a e ate a unui num!r mare e utili"atori, utili"area unor platforme )ar /soft iferite, precum (i inte%rarea ba"elor e ate #n me iul Feb, au impus efinirea unei noi ar)itecturi client/server #n care sunt efinite trei nivele (i anume> - nivelul client, la care se reali"ea"! interfaa cu utili"atorul aplicaiei? - nivelul server e aplicaie, la care se reali"ea"! lo%ica aplicaiei (i prelucr!rii atelor? - nivelul server e ba"e e ate, la care se reali"ea"! vali area atelor (i accesul la ba"a e ate. :n server e aplicaie poate servi mai muli clieni, fiin conectat fi"ic at@t la nivelul client c@t (i la nivelul server e ba"e e ate. Spre e0emplu #n me iul Feb, clientul poate fi un broAser Feb, iar serverul e aplicaie poate fi un server Feb. 9ro+le&1 re)olvat1 Se consi er' &a#a e ate 7"rni#oriClien!i care con!ine "rm'toarele ta&ele 0$n ACCESS1A 9ROD SE 0catalo( e *ro "se1
35&
Nicolae Morari" C:&! Co * Den* Des* Se&ni(ica-ie Co *ro "s Den"mire *ro "s Descriere *ro "s Ti! dat1 N"m&er5 Inte(er Te>t N?*erlin\ Di&en'iune ) 29 Refer' oc"ment cores*"n#'tor STOC RI 0stoc"rile e *ro "se *e e*o#ite1 C:&! Co * Se&ni(ica-ie Co *ro "s Ti! dat1 9umber, *nte%er DooCup Fi"ar Di&en'iune ) O+'erva-ii Loo\"* ;i#ar c" ta&ela PR:DK SE Creare %i "tili#are list' e 6alori O+'erva-ii CFeie *rimar'
Co De* Km*
Co
e*o#it e m's"r' *ro "s
Te>t Loo\"* ;i#ar
2 V
Knitate
Cant Pret
Cantitate Pre! "nitar
N"m&er5 Inte(er N"m&er5 Lon(Int e(er
) V
F RNIDORI 0catalo( e f"rni#ori1 C:&! Co f Denf A resaf Se&ni(ica-ie Co f"rni#or Den"mire f"rni#or A resa f"rni#or Ti! dat1 N"m&er5 Inte(er Te>t Te>t Di&en'iune ) 39 2O+'erva-ii CFeie *rimar'
CLIENTI 0catalo( e clien!i1 C:&! Co c Denc A resac Se&ni(ica-ie Co client Den"mire client A resa client Ti! dat1 N"m&er5 Inte(er Te>t Te>t
351
Di&en'iune ) 39 2-
O+'erva-ii CFeie *rimar'
Proiectarea sistemelor informatice OFERTE 0oferte e *ro "se e la f"rni#ori1 C:&! Co f Se&ni(ica-ie Co f"rni#or Ti! dat1 9umber, *nte%er DooCup Fi"ar Di&en'iune ) O+'erva-ii Loo\"* ;i#ar c" ta&ela 7KRNIZ :RI Loo\"* ;i#ar c" ta&ela PR:DKS E Creare %i "tili#are list' e 6alori
Co *
Co *ro "s
9umber, *nte%er Loo\"* ;i#ar
Km*
Knitate
e m's"r' *ro "s
Loo\"* ;i#ar
Pret
Pre! "nitar
N"m&er5 Lon(Int e(er
Datao :ferta
Data ofertei :ferta f"rni#or
Date N?*erlin\
V Refer' oc"ment cores*"n#'tor
352
Nicolae Morari" <ANDARI 06=n#'rile e *ro "se *e clien!i1 C:&! Co c Se&ni(ica-ie Co f"rni#or Ti! dat1 9umber, *nte%er DooCup Fi"ar 9umber, *nte%er Loo\"* ;i#ar Di&en'iune ) O+'erva-ii Loo\"* ;i#ar c" ta&ela CLIENTI Loo\"* ;i#ar c" ta&ela PR:DK59 3SE Creare %i "tili#are list' e 6alori
Co *
Co *ro "s
Km*
Knitate
e m's"r' *ro "s
Loo\"* ;i#ar
Cant Pret
Cantitate Pre! "nitar
N"m&er5 Inte(er N"m&er5 Lon(Int e(er
) V
S' se scrie comen#ile S3L *entr" reali#area intero('rilor e mai 2osA a= Situa-ia 'tocurilor C:&! Co 2ep Ta+ela Stocuri +=Situa-ia o(ertelor Co p Stocuri 2enp 8ro use + resaf -urni"or i :mp Stocuri Co p 8ro us e Cant Stocuri 2enp 8ro us e 8ret Stocuri :mp Oferte Paloare Canti8ret 8ret Oferte 2atao Oferte
C:&! Co f 2enf Ta+el -urni"or -urni"or a i i c4 Situaia v@n"!rilor
C:&! Co c 2enc + resac Co p 2enp Ta+el Client Client Clienti 8ro us 8ro us a i i e e 4 Dista pro uselor pentru care nu e0ist! oferte C:&! Ta+ela Co p 8ro use 2enp 8ro use
:mp Cant Pan"ari Pan"ari
8ret Paloare Pan"ari Canti8re t
2atav Pan"ari
353
Proiectarea sistemelor informatice e4 Dista pro uselor pentru care nu s/au f!cut v@n"!ri #n perioa a ;2ata1,2ata2< C:&! Ta+ela Co p 8ro use 2enp 8ro use
6!spuns> a4 SELECT Co De*5 Stoc"ri.Co *5 Den*5 Km*5 Cant5 Pret5 CantRPret AS Baloare 7R:M Stoc"ri5 Pro "se ;NERE Stoc"ri.Co * S Pro "se.Co * b4 SELECT :ferte.Co f5 Denf5 A resaf5 :ferte.Co *5 Den*5 Km*5 Pret5 Datao 7R:M :ferte5 Pro "se57"rni#ori ;NERE :ferte.Co * S Pro "se.Co * AND :ferte.Co f S 7"ri#ori.Co f c4 SELECT Ban#ari.Co c5 Denc5 A resac5 Ban#ari.Co *5 Den*5 Km*5Cant5 Pret5 CantRPret AS Baloare5 Data6 7R:M Ban#ari5 Pro "se5Clienti ;NERE Ban#ari.Co * S Pro "se.Co * AND Ban#ari.Co c S Clienti.Co c 4 SELECT R 7R:M Pro "se ;NERE N:T EPISTS 0SELECT R 7R:M :ferte ;NERE Pro "se.Co *S:ferte.Co *1 e4 SELECT R 7R:M Pro "se ;NERE N:T EPISTS 0SELECT R 7R:M Ban#ari ;NERE Pro "se.Co *SBan#ari.Co * AND Data6 /ET;EEN Data1 AND Data21 Te'te #883 1. Care efiniie este corect!> a4 :n sistem repre"int! un ansamblu e elemente 3componente4 inter epen ente, #ntre care se stabile(te o interaciune inamic!, pe ba"a unor re%uli prestabilite, cu scopul atin%erii unui anumit obiectiv? b4 :n sistem repre"int! un ansamblu e i entificatori care au rolul sa re"olve activit!i specifice. 6!spuns> a 2. Sistemul informaional cuprin e> a4 +nsamblul informaiilor interne (i e0terne, formale sau informale utili"ate #n ca rul firmei precum (i atele care au stat la ba"a obinerii lor?
Nicolae Morari" b4 8roce urile (i te)nicile e obinere3pe ba"a atelor primare4 (i e ifu"are a informaiilor? c4 8latforma necesar! prelucr!rii (i isip!rii informaiilor? 4 8ersonalul speciali"at #n cule%erea, transmiterea, stocarea (i prelucrarea atelor. 6!spuns> a,c, 3. :n sistem informatic este> a4 un sistem estinat con ucerii unei or%ani"aii> b4 un sistem utili"ator/calculator inte%rat, care furni"ea"! informaii pentru a spriBini activit!ile e la nivel operaional (i activit!ile e mana%ement #ntr/o or%ani"aie, utili"@n ec)ipamente )ar Aare (i pro use softAare, proce uri manuale, o ba"! e ate (i mo ele matematice pentru anali"!, planificare, control (i luarea eci"iilor> c4 un ansamblu structurat e elemente intercorelate funcional pentru automati"area procesului e obinere a informaiilor (i pentru fun amentarea eci"iilor. 6!spuns> b,c 4. * entificai afirmaia fals!> a4 Sistemul informaional este subor onat sistemului e con ucere. b4 Sistemul informaional face le%!tura #ntre sistemul con us (i sistemul e con ucere. c4 Sistemul informatic este inclus #n sistemul informaional. 4 Sistemul con us este subor onat sistemului informaional. 6!spuns> 5. Sunt componente principale ale unui sistem informatic> a4 Ja"a informaional!? b4 'ana%er %eneral? c4 Ja"a te)nic!? 4 Ja"a (tiinific! meto olo%ic!? e4 Sistemul e pro%rame. 6!spuns> a,c, ,e 6. Obiectivul principal urm!rit prin intro ucerea unui sistem informatic #l constituie> a4 asi%urarea con ucerii cu informaii reale (i #n timp util necesare fun ament!rii (i elabor!rii operative a eci"iilor? b4 asi%urarea funcion!rii normale si optime a activit!ilor? c4 cre(terea pro uctivit!ii muncii? 4 cre(terea profitului? e4 #mbun!t!irea ima%inii unit!ii economice. 6!spuns> a
Proiectarea sistemelor informatice 7. 2up! a4 b4 c4 4 omeniul e utili"are, sistemele informatice se clasific! #n> Sisteme informatice pentru con ucerea activit!ilor economico/sociale? Sisteme informatice pentru con ucerea proceselor te)nice? Sisteme informatice (i e0pert? Sisteme informatice pentru activit!i speciale. 6!spuns> a,b, 1. Sistemele informatice economice pot fi #mp!rite up! mo ul e or%ani"are a atelor #n> a4 sisteme ima%ine? b4 sisteme ba"ate pe te)nica ba"elor e ate 3ierar)ice, reea, relaionale, orienatate/obiect4? c4 sisteme ba"ate pe al%oritmi fun amentali? 4 sisteme ba"ate pe fi(iere. 6!spuns> b, $. Ciclul prelucr!rii atelor pentru sistemul informatic cuprin e urm!toarele fa"e> a4 cule%erea atelor? b4 pre%!tirea atelor? c4 prelucrarea atelor? 4 (ter%erea atelor. 6!spuns> a,b,c 1&. =n fa"a e #ntreinere a fi(ierelor e0ist! mai multe activit!i, intre care amintim> a4 memorarea3stocarea4 atelor #n ve erea utili"!rii lor viitoare? b4 actuali"area atelor memorate astfel #nc@t s! surprin ! cele mai recente evenimente? c4 crearea atelor? 4 in e0area atelor pentru a #nlesni o u(oar! re%!sire a lor? e4 protecia atelor memorate, care cuprin e o mare varietate e proce uri (i te)nici pentru prevenirea istru%erii lor sau a accesului neautori"at. 6!spuns> a,b, ,e 11. 'eto olo%iile e reali"are a sistemelor informatice cuprin > a4 re%uli e formali"are a atelor? b4 instrumente pentru concepia, reali"area (i elaborarea ocumentaiei? c4 mo alit!ile e a ministrare a proiectului? 4 instruciuni pentru luarea eci"iilor? e4 mo alitatea e abor are a sistemelor. 6!spuns> a,b,c,e
356
Nicolae Morari" 12. 6epre"int! mo ul unitar sau manier! comun! #n care anali(tii e sisteme, pro%ramatorii (i alte cate%orii e persoane implicate reali"ea"! procesul e anali"a a sistemului informaional/ eci"ional e0istent, proiectarea (i intro ucerea sistemului informatic> a4 meto ele utili"ate #n proiectarea sistemelor informatice? b4 proce urile utili"ate #n proiectarea sistemelor informatice? c4 te)nicile e lucru utili"ate #n proiectarea sistemelor informatice? 4 instrumentele utili"ate #n proiectarea sistemelor informatice. 6!spuns> a 13. Care in afirmaiile urm!toare sunt corecte> a4 'eto a top/ oAn are ca obiectiv principal reali"area mo ulari"!rii sistemului e sus #n Bos. b4 'eto a top/ oAn const! #n a%re%area mo ulelor e Bos #n sus. c4 'eto a top/ oAn nu are la ba"! principiul abor !rii sistemice. 6!spuns> a 14. 9u sunt fa"e ale ciclului e via! al e"volt!rii sistemelor> a4 microanali"a? b4 anali"a? c4 colectarea? 4 proiectarea lo%ic!? e4 proiectarea fi"ic!? f4 implementarea? %4 #ntreinerea. 6!spuns> c 15. 8ropunerile pentru i entificarea proiectelor e e"voltare sunt f!cute e> a4 top/mana%erii? b4 personalul au0iliar? c4 muncitori? 4 epartamentul utili"atorilor. 6!spuns> a, 16. Selecia proiectelor e e"voltare a sistemelor informaionale, urm!re(te> a4 atin%erea obiectivelor or%ani"aiei? b4 bunul mers a informaiei? c4 cre(terea uratei e implementare. 6!spuns> a 17. Care nu sunt activit!ile efectuate #n fa"a iniierii proiectului> a4 stabilirea ec)ipei e iniiere a proiectului? b4 stabilirea bunelor relaii cu beneficiarii? c4 stabilirea planului iniierii proiectului?
Proiectarea sistemelor informatice 4 stabilirea proce urilor mana%eriale? e4 stabilirea cerinelor sistemului. 6!spuns> e 11. .ipurile activit!ilor e0ecutate #n ca rul planific!rii proiectului cuprin > a4 2escrierea ariei e #ntin ere, a variantelor (i fe"abilit!ii proiectului? b4 2escompunerea proiectului #n activit!i u(or e0ecutabile (i controlabile? c4 Crearea ba"ei e ate? 4 Crearea unui bu%et preliminar? e4 *mplementarea proiectului. 6!spuns> a, b, 1$. :rm!toarele afirmaii sunt corecte> a4 :n stu iu e fe"abilitate are rolul e a asi%ura informaiile obiective necesare pentru a cunoa(te ac! un proiect poate fi emarat sau nu, sau ac! un proiect eBa #nceput mai poate fi continuat? b4 Stu iul e fe"abilitate face parte in etapa e #ntreinere a sistemelor? c4 2ia%rama Kantt este o mo alitate e repre"entare %rafic! a proiectului. 6!spuns> a, c 2&. Stu iile e fe"abilitate trebuie s! conin!> a4 2efinirea problemei 3o scurt! escriere a proiectului (i e0plicarea a ceea ce/(i propune el s! reali"e"e4? b4 2escrierea cerinelor sistemului? c4 ,0plicaia critic! a motiv!rii stu iului #ntreprins? 4 Cuantificarea tuturor costurilor materiale (i beneficiilor aferente. 6!spuns> a, b, c, 21. 2ia%ramele Kantt se utili"ea"! pentru> a4 repre"entarea or inii activit!ilor esf!(urate pentru reali"area proiectului? b4 repre"entarea %rafic! a proiectului? c4 escrierea proiectelor simple sau a unor componente ale proiectelor mari? 4 monitori"area sta iului reali"!rii activit!ilor planificate. 6!spuns> b, c, 22. Stu iul sistemului e0istent const! #n> a4 stu iul activit!ilor e ba"! esf!(urate e sistem? b4 i entificarea meto elor si miBloacelor te)nice? c4 efinirea caracteristicilor %enerale ale sistemului? 4 efinirea ireciilor e perfecionare ale actualului sistem? e4 stu iul sistemului e con ucere. 6!spuns> a, b, c, e
Nicolae Morari" 23. +ctivitatea e eterminare a cerinelor sistemului se concreti"ea"! #n iferite forme ale informaiilor colectate, cum sunt> a4 copii ale interviurilor? b4 reali"area pro%ramului? c4 implementarea sistemului? 4 interpret!ri ale r!spunsurilor la c)estionare. 6!spuns> a, 24. 2efinirea caracteristicilor %enerale ale sistemului economic implic!> a4 cunoa(terea profilului, obiectivelor a%entului economic? b4 cunoa(terea locului #n sfera serviciilor (i sfera pro uciei? c4 cunoa(terea relaiilor e cooperare cu ali a%eni economici? 4 cunoa(terea specificului activit!ii e ba"! 3 pro ucie, servicii4. 6!spuns> a, b, c, 25. Stu iul sistemului e con ucere se refer! la i entificarea> a4 caracteristicilor re"ultate in statutul e funcionare a societ!ii, tipuri e eci"ii, mo ul e luare a eci"iilor? b4 principalilor al%oritmi, re%uli e calcul (i e control? c4 miBloacelor te)nice e0istente #n otarea unit!ii economice? 4 mo ului e or%ani"are a pro uciei. 6!spuns> a 26. 'eto a4 b4 c4 4 ele tra iionale e eterminare a cerinelor sistemelor sunt> interviul? prototipi"area? Goint +pplication 2esi%n 3G+24? c)estionarul. 6!spuns> a, 27. 8a(ii prototipi"!rii sunt> a4 * entificarea cerinelor principale ale sistemului? b4 6eali"area prototipului iniial? c4 8roces iterativ e a aptare a sistemului la cerinele utili"atorului? 4 -olosirea sistemului aprobat e utili"atori. 6!spuns> a, b, c, 21. Scopul ia%ramelor e ate 2-2 este e a scoate #n relief, #ntr/o manier! c@t mai su%estiv!, urm!toarele aspecte> a4 sursa atelor e prelucrare? b4 mac)eta atelor e prelucrare?
Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne 35$
Proiectarea sistemelor informatice c4 estinaia atelor prelucrate? 4 le%!tura e0istent! #ntre prelucr!ri (i activitatea e stocare a atelor. 6!spuns> a, c, 2$. * entificai afirmaia fals!> a4 2ia%rama e conte0t scoate #n evi en! aria e #ntin ere a sistemului anali"at? b4 2ia%rama flu0ului e ate ale nivelului lo%ic curent, in epen ent! e te)nolo%ie, reliefea"! funciile e prelucrare a atelor e0ecutate e c!tre sistemul informaional curent? c4 2ia%rama e flu0 e ate ale sistemului lo%ic nou va pre"enta circuitul atelor, structura lor (i cerinele funcionale ale noului sistem? 4 2ia%rama flu0ului e ate pre"int! mo elarea conceptual! a atelor. 6!spuns> 3&. Simbolul folosit #n ia%ramele 2-2 reali"ate cu SS+2' 3Structure SOstems +nalOsis an 2esi%n 'et)o olo%O4, pentru repre"entarea flu0ului e ate sunt> a4 s!%eat!? b4 elips!? c4 cerc. 6!spuns> a 31. C@te entit!i e0terne conine ia%rama e conte0t pentru aplicaia 2econt!ri> patru entit!i? b4 cinci entit!i? c4 nici o entitate.
6!spuns> b 32 6aportul etaliat al cerinelor sistemului conine urm!toarele elemente>

Nicolae Morari" a4 refacerea anali"elor pentru #ntre%ul sistem? b4 escrierea (i pre"entarea unui e0emplar al tuturor intr!rilor #n sistem, inclusiv numele fiec!rei intr!ri, sursa, cine #l completea"!, ce ate va conine (i cum vor fi culese atele? c4 o escriere (i un mo el e e0emplar pentru fiecare ie(ire in sistem 3rapoarte, ocumente4. 6!spuns> b, c 33. 8rincipalele elemente ale ocumentaiei elaborate pentru mo elarea lo%icii proceselor sunt> a4 repre"entarea #n en%le"a structurat!? b4 repre"entarea lo%icii proceselor prin tabele e eci"ie? c4 repre"entarea prin ia%rame entitate/relaie? 4 repre"entarea lo%icii proceselor prin arbori e eci"ie? e4 tabelul sau ia%rama st!rilor e tran"iie. 6!spuns> a, b, , e 34. Cea mai cunoscut! form! utili"at! pentru mo elarea conceptual! a atelor este> a4 ia%rama entitate/relaie 32,64? b4 ia%rama flu0ului e ate 32-24? c4 ia%rama st!rilor e tran"iie. 6!spuns> a 35. =n 2,6 pentru fiecare entitate repre"entat! se apelea"! la simbolul> a4 cerc? b4 s!%eat!? c4 romb? 4 reptun%)i. 6!spuns> 36. 9u sunt tipuri e relaii> a4 relaia unu/la/unu? b4 relaia unu/la/multe? c4 relaia absolut!? 4 relaia unei entit!i cu ea #ns!(i. 6!spuns> c 37. Care in afirmaiile urm!toare sunt a ev!rate> a4 O c)eie/primar! este o c)eie/can i at care a fost selectat! pentru a servi ca i entificator e ca"uri #n ca rul unui tip e entitate. b4 ,ntit!ile sunt obiecte sau evenimente 3fenomene sau procese economice, #n ca"ul nostru4. c4 :n atribut este o proprietate sau o caracteristic! a unei entit!i care pre"int! interes pentru or%ani"aie.
Proiectarea sistemelor informatice 6!spuns> a, b, c 31. +firmaiile urm!toare nu sunt corecte> a4 -iecare -ormat7formular e intrare va fi asociat unui flu0 al atelor e intrare #ntr/un proces al 2-2? b4 :n proces al 2-2 va fi asociat cu o mac)eta e ecran? c4 6apoartele se pot re%!si #ntr/un flu0 al atelor %enerate e un proces al 2-2. 6!spuns> b 3$. 8re"entarea informaiile in formulare7formate (i rapoarte pot fi oferite> a4 sub form! e te0t? b4 sub form! e sfaturi? c4 sub form! e %rafice? 4 sub form! e tabele. 6!spuns> a, c, 4&. 'ac)eta imprimantei cuprin e> a4 antet? b4 titlu? c4 ate elementare ce se imprima r@n e r@n ? 4 totalurile. 6!spuns> a, b, c, 41. 2etaliile (i in icaiile te)nice e reali"are a mac)etei imprimantei se refer! la> a4 volumul atelor e ie(ire? b4 intensitatea atelor? c4 contrast. 6!spuns> a 42. +le%erea tipului e suport fi"ic e ie(ire 3imprimanta, isplaO, etc.4 se face #n funcie e> a4 sursa e ener%ie? b4 calitatea atelor? c4 costul suportului. 6!spuns> c 43. =n efinitivarea formei (i formatului e pre"entare a situaiilor finale trebuie s! inem seama e o serie e consi erente practice cum ar fi> a4 6espectarea unor cerine ale factorilor e eci"ie privin mac)eta situaiei finale? b4 6estricii te)nice? c4 :tili"area formularelor pretip!rite? 4 :tili"area %eneratoarelor e rapoarte. 6!spuns> a, b, c, 44. +ctivit!ile parcurse la reali"area unui sistem e co uri sunt>
Nicolae Morari" a4 b4 c4 4 anali"a elementelor care urmea"! a fi co ificate? anali"a sistemului eci"ional? uniformi"area atelor e intrare? ale%erea tipurilor e co uri.
6!spuns> a, 45. Da proiectarea intr!rilor este necesar s! se reali"e"e, #n principal urm!toarele activit!i> a4 ale%erea coleciilor e ate? b4 proiectarea mac)etelor ocumentelor e intrare? c4 ale%erea re%ulilor e control (i vali are a atelor? 4 proiectarea formularelor 3vi eoformatului4 e intrare. 6!spuns> b, c, 46. 'ac)eta ocumentului e intrare conine> a4 antetul ocumentului? b4 ia%rama flu0ului e ate? c4 enumirea ocumentului. 6!spuns> a, c 47. 9u sunt meto e e interaciune om 5 ma(in!> a4 interaciunea permanent!, b4 interaciunea prin meniuri, c4 interaciunea ba"at! pe obiecte icons, 4 interaciunea prin limbaB natural. 6!spuns> a 41. ,c)ipamentele necesare interaciunii cu sistemul sunt> a4 eOescreen? b4 CeOboar ? c4 mouse.
6!spuns> b, c 4$. Construirea prototipului secvenei e erulare a ialo%urilor se poate face cu aButorul> a4 instruciunilor repetitive? b4 pro uselor C+S,? c4 me iile e e"voltare %rafic!. 6!spuns> b, c
5&. =n procesul e mo elare lo%ic! a atelor sunt pa(i eseniali> a4 6eali"area unui mo el lo%ic al atelor in perspectiva utili"atorului 3formulare (i rapoarte4 privin aplicaia, folosin u/se principiile normali"!ri? b4 *mplementarea mo elului lo%ic al atelor.
Proiectarea sistemelor informatice .ransformarea mo elului conceptual al atelor 3entitate/relaie4, reali"at f!r! s! se in! cont e perspectiva utili"atorului, #ntr/un set e relaii normali"ate? 6!spuns> a, c 51. 9u sunt elemente e ba"! ale structurii relaionale a atelor> a4 6elaia? b4 +tributul? c4 -i(ierul? 4 2omeniul? e4 .uplul. 6!spuns> c 52. 8a(ii parcur(i #n procesul e transformare a ia%ramelor entitate/relaie #n relaii sunt> a4 6epre"entarea entit!ilor? b4 6epre"entarea le%!turilor? c4 9ormali"area relaiilor. 6!spuns> a, b, c 53. 8roiectarea fi"ic! a sistemelor informatice #nseamn!> a4 o abor are etaliat! a sistemului? b4 o abor are e ansamblu a sistemului? c4 o abor are %eneral! a sistemului? 6!spuns > a 54. 8roiectarea fi"ic! a sistemelor informatice implic!> a4 proiectarea fi"ic! a ba"elor e ate (i a fi(ierelor. b4 proiectarea structurii sistemului (i a pro%ramelor. c4 proiectarea ocumentaiei sistemului anali"at. 4 proiectarea strate%iilor e prelucrare istribuit!. 6!spuns > a, b, 55. 8roiectarea fi"ic! a ba"elor e ate (i a fi(ierelor #(i propune s! asi%ure> a4 trecerea e la escrierea lo%ic! a atelor la una te)nic!, e stocare a atelor? b4 structura %lobal! e or%ani"are a atelor? c4 escrierea lo%ic! a atelor. 6!spuns > a 56. Sunt structuri e control fun amentale #n reali"area pro%ramelor> a4 structura secvenial!? b4 structur! funcional!? c4 structura alternativ!? 4 structura or%ani"aional!> e4 structura repetitiv!.
c4
Nicolae Morari" 6!spuns > a, c, e 57. Structura repetitiv! con iionat! anterior este> a4 e tip FN*D,/2O? b4 e tip 2O :9.*D? c4 e tip 2O -O6. 6!spuns > a 51. 9u sunt meto e e pro%ramare> a4 meto a pro%ram!rii clasice? b4 meto a pro%ram!rii structurate? c4 meto a pro%ram!rii orientate/obiect? 4 meto a pro%ram!rii iterative. 6!spuns > 5$. :n mo ul are componente e ba"!> a4 funcia? b4 sc)ema? c4 lo%ica? 4 interfeele. 6!spuns > a, c, 6&. -uncia unui mo ul const! #n> a4 transformarea atelor prin procesul e e0ecuie a acestuia. b4 escrierea prelucr!rilor care au loc #n interiorul acestuia. c4 le%!tura cu alte mo ule. 6!spuns > a 61. 6eali"area mo ular! a pro%ramelor corespun e principiilor> a4 pro%ram!rii clasice? b4 pro%ram!rii structurate? c4 ba"elor e cuno(tine? 6!spuns > b 62. 8rincipalele mo ule e proiectare a sistemelor e prelucrare istribuit! a atelor sunt> a4 proiectarea no urilor? b4 proiectarea ia%ramelor? c4 proiectarea reelei e comunicaii. 6!spuns > a, c 63. 9u sunt componente e ba"! ale te)nolo%iei client7server> a4 clientul? b4 a ministratorul e sistem? c4 serverul? 4 reeaua care conectea"! clientul la server.
365
Proiectarea sistemelor informatice 6VS8:9S > J 64. Care a4 b4 c4 4 e4 65. Care a4 b4 c4 4 e4 intre urm!toarele instruciuni nu sunt eci"ionale _ FN*D, ... F,92 ? *-...,92 *-? *-...,DS,...,92 *-? *-....N,9...,DS, *-... ... ...,92 *- ? S,D,C. C+S,...C+S,... ... ...,92 S,D,C.. 6!spuns > a intre urm!toarele instruciuni repetitive sunt con iionate posterior _ -O6...9,I. ? FN*D,...F,92 ? 2O FN*D,...DOO8? 2O :9.*D...DOO8? 2O...DOO8 FN*D,.
6!spuns > e 66. 'o elul conceptual pune #n evi en!> a4 mo ul e stocare a atelor pe suportul e memorare? b4 repre"entarea lo%ic!, etaliat! a entit!ilor, asocierilor 3le%!turilor4 (i atelor elementare ale unei or%ani"aii? c4 structura %lobal! e or%ani"are a atelor. 6!spuns> b4, c4 67. 9ormali"area unei relaii const! #n> a4 2escrierea relaiei #n limbaBul e escriere a atelor? b4 * entificarea epen enelor #ntre atributele relaiei? c4 2escompunerea relaiei #n relaii ec)ivalente urm!rin eliminarea re un anei atelor (i anomaliilor la efectuarea operaiilor e a au%are, actuali"are (i (ter%ere #n ba"a e ate. 6!spuns> c4 61. 8roiectarea fi"ic! a ba"ei e ate are #n ve ere> a4 mo ul e stocare a atelor pe suportul e memorare? b4 trecerea e la escrierea lo%ic! a atelor la una te)nic!, e stocare a atelor? b4 structura %lobal! e or%ani"are a atelor. 6!spuns> a4, b4 6$. Sistemul e Kestiune a Ja"elor e 2ate este> a4 un sistem e pro%rame care permite efinirea, crearea (i #ntreinerea ba"ei e ate precum (i accesul controlat la ba"a e ate? b4 un sistem e pro%rame pentru intero%area ba"ei e ate. 6!spuns> a4 7&. Obiectivul principal al instrumentelor C+S, este> a4 8unerea #n practic! a pro uselor/pro%ram e proiectare (i reali"are a softului cu aButorul calculatorului.
Nicolae Morari" b4 Simplificarea activit!ilor e proiectare (i reali"are a sistemelor7 aplicaiilor. c4 + ucerea #n faa analistului a problemelor supuse anali"ei. 4 -olosirea epo"itelor mo ulari"ate. 6!spuns> a 71. +vantaBele sistemelor C+S, sunt> a4 e0ploatarea sistemului? b4 cre(terea vite"ei e reali"are a sistemelor? c4 reali"area succesiv! a componentelor unui sistem? 4 simplificarea activit!ilor e proiectare (i reali"are a sistemelor7aplicaiilor. 6!spuns> b, c, 72. *nstrumentele C+S, se ba"ea"! pe> a4 o funcie fun amental!? b4 ou! funcii fun amentale? c4 mai multe funcii fun amentale. 6!spuns> b 73. Caracteristicile me iilor mo erne e tip C+S, sunt> a4 inte%rarea? b4 aranBarea? c4 escompunerea? 4 e0ploatarea. 6!spuns> a, c 74. 2omeniile c!tre care se orientea"! :pper C+S,/ul, sunt> a4 anali"a cerinelor sistemului? b4 proiectarea (i mo elarea funcional! (i proce ural!? c4 mo elarea atelor (i proiectarea ba"ei e ate? 4 %enerarea co urilor. 6!spuns> a, b, c, 75. 9u sunt corecte urm!toarele afirmaii> a4 C+S, repre"int! 8roiectarea Sistemelor +sistat! e Calculator? b4 *nstrumentele C+S, implic! utili"area calculatorului ca un miBloc e susinere a activit!ilor e planificare, efinire, proiectare (i reali"are a softului. c4 C+S, repre"int! 8roiectarea Sistemelor cu +Butorul Calculatorului? 4 C+S, repre"int! Componente +samblate ale Sistemelor ,conomice. 6!spuns> Dntre5"ri
367
Proiectarea sistemelor informatice 1. En"mera!i *rinci*alele acti6it'!i in ca r"l "nei intre*rin eri $n 6e erea i entific'rii entit'!ilor &a#ei informa!ionale. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 2efinii tipurile e reele e calculatoare up! aria e #ntin ere %eo%rafic!. 2efinii tipurile e reele e calculatoare up! accesibilitate. 8re"entai tipurile e ec)ipamente care pot fi utili"ate #n ca rul unui sistem informatic. ,numerai pro usele softAare e ba"! care pot fi utili"ate pentru reali"area unui sistem informatic. 2efinii ciclul e via! a unui sistem informatic. ,numerai etapele ciclului e via! a unui sistem informatic #n mo elul casca !.
1. ,numerai meto olo%iile utili"ate #n funcie e mo ul e abor are (i omeniul e aplicabilitate $. ,numerai cele 4 nivele care pot fi i entificate #n or%ani%rama unei unit!i economice 8ro uctive. 19. Descrie!i ti*"rile e le('t"ri care *ot e>ista $ntre o"' m"l!imi e entit'!i. 11. Defini!i cFeia "nei rela!ii. 12. ,9:',6+H* ',.O2, 'O2,69, 2, +9+D*^V \* 2,.,6'*9+6,+ C,6*9H,DO6 S*S.,':D:*. 6!spuns> / G+2 3Goint +pplication 2esi%n4? / 8rototipi"area. 13. ,9:',6+H* +6N*.,C.:6*D, 2, J+^V 8,9.6: :9 S*S.,' CD*,9./ S,6P,6 2:8V 6OD:D 8,C+6, =D +: CO'8O9,9.,D, CD*,9. \* S,6P,6? 6VS8:9S> / ar)itectura e tip server e obiecte?
Nicolae Morari" / ar)itectura e tip server e pa%ini? / ar)itectura e tip server e ba"! e ate. 14. ,numerai cele 3 nivele ale noii ar)itecturi client/server efinite ca urmare a utili"!rii a unor platforme )ar /soft iferite, precum (i inte%r!rii ba"elor e ate #n me iul Feb> 6!spuns> - nivelul client, la care se reali"ea"! interfaa cu utili"atorul aplicaiei? - nivelul server e aplicaie, la care se reali"ea"! lo%ica aplicaiei (i prelucr!rii atelor? - nivelul server e ba"e e ate, la care se reali"ea"! vali area atelor (i accesul la ba"a e ate. 15. ,numerai tipurile e instrumente C+S, up! meto olo%ia pe care o #ncorporea"! pentru reali"area sistemelor. 6!spuns> instrumente C+S, ba"ate pe meto olo%ia structurat!? instrumente )ibri e, ce conin elemente specifice orient!rii/obiect, ar care nu permit reali"area sistemelor orientate/obiect? instrumente pur orientate/obiect. 16. ,numerai componentele pro usului Festmount */C+S, Mour on. 6!spuns> Re&ositor1 este componenta central! a ar)itecturii Festmount */C+S, Mour on. 6epositorO este implementat cu aButorul unui SKJ2 relaional> *nformi0, *n%res sau Oracle. Anal1st, este componenta ce ofer! suport pentru anali"a structurat! (i anume> e itoare pentru ia%rame e flu0 a atelor, ia%rame entitate asociere, ia%rame e structur! a atelor e itoarele matriciale pentru matricea listei e evenimente. Ar#itect este componenta ce permite efinirea ar)itecturii sistemului 3proiectarea e ansamblu4. -esi'ner este componenta ce ofer! suport pentru proiectarea e etaliu a sistemului informatic. 8roiectarea e etaliu a aplicaiei este str@ns le%at! e proiectarea ba"ei e ate. 8entru mo elarea atelor se utili"ea"! ia%rama entitate asociere. Pro'rammer este me iul e pro%ramare care ofer! suport pentru %enerarea co ului surs!, compilare, lansare #n e0ecuie (i testarea aplicaiei. Keneratorul e co %enerea"! co ul 22D 3#n SQD4 ce efine(te structura fi"ic! a ba"ei e ate (i co ul aplicaiei #n limbaBul C #mbo%!it cu instruciuni SQD pornin e la specificaiile in sc)emele e structur!. -oc+riter este componenta care permite %enerarea ocumentaiei pentru fiecare etap! e reali"are a sistemului.
36$
Proiectarea sistemelor informatice 17. *nstrumentele C+S, orientate/obiect, in punct e ve ere al etapelor ciclului e via! al sistemelor, pot fi %rupate #n instrumente> 6!spuns> - :pper C+S, orientat/obiect pentru anali"a (i proiectarea sistemelor? - DoAer C+S, orientat/obiect pentru %enerarea co ului/surs! al aplicaiilor? - */C+S, orientat/obiect care acoper! #ntre%ul ciclu e via!.
37&
Nicolae Morari" I LIO,RAFIE ;1< Oprea 2. 5 Anali#a %i *roiectarea sistemelor informa!ionale economice , , . 8OD*6O', *a(i, 1$$$ ;2< C)in ea '. ,. 5 Proiectarea sistemelor informatice economice, Jucure(ti, 1$$$ ;3< C)en, 8.8. 5 Entit?,RelationsFi* A**roacF to S?stems Anal?sis an Desi(n , +mster am, 9ort) Nollan , 1$1& ;4< Stanciu P. 5 Proiectarea sistemelor informatice e (esti"ne , , . Cison, Jucure(ti 2&&& ;5< Pasilescu 8., 2unca P. 5 Proiectarea sistemelor informatice , , . .e)nic!, Jucure(ti, 1$7$ ;6< 8opescu *. 5 /a#e e ate rela!ionaleA *roiectare %i im*lementare , , . :niversit!ii in Jucure(ti, Jucure(ti, 1$$6 ;7< Jalan 2., Jalan K. 5 Sistem"l informa!ional $n (estionarea $ntre*rin erilor, , . Gunimea, *a(i, 1$$1 ;1< 6o%er G. / Ktili#are ACCESS ]-, , . .eora, Jucure(ti, 1$$5 ;$< : ric! '. 5 Mo elarea orientat' o&iect, , . Cison, Jucure(ti, 2&&& ;1&< Jr@n"ei 6. 5 Sisteme informatice, , . :niversit!ii T+l. *. Cu"aU, *a(i, 1$$5 ;11< .)omas ConnollO, CarolOn Je%%, +nne Strac)an 5 2atabase SOstems 5 + 8ractical +pproac) to 2esi%n, *mplementation an 'ana%ement Secon , ition 3tra . , . .eora> Ja"e e ate 8roiectare . *mplementare . Kestionare, Juc. 2&&14 ;12< C. G. 2ate, +n *ntro uction to 2atabase SOstems, 1t) , ition, publis)e bO 8earson , ucation, *nc. + ison FesleO Ni%)er , ucation, 2&&4. ;13< 6obert 2ollin%er/Ja"e e ate (i %estiunea tran"aciilor, CluB9apoca, 1$$1 ;14< lector univ. 9icolae 'orariu, lector univ. Paleriu Dupu, in%.ec. Ovi iu NurBui, Ja"e e ate, *SJ9 $73/12$3/13/$, , itura :niv. T\tefan cel 'areU Suceava,117 p, Suceava, 2&&3. ;15< 9icolae 'orariu, UJa"e e ate. =n rumar e laboratorU, *SJ9 $73/666/15$/1, , itura :niv. T\tefan cel 'areU Suceava, 11 p, Suceava, 2&&5. ;16< *ntro uction to O6+CD, SQD, SQDi 8lus an 8D7SQD Course 9otes, Klenn 'aslen, 8ublis)e bO Oracle Corporation :g Dt . 1$$2.
371

Proiectarea Sistemelor Informatice

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectarea Sistemelor Informatice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE

Lect. univ. dr.Nicolae Morariu

DISCIPLIN DE SPECIALITATE LA SPECIALIZAREA CONTABILITATE I INFORMATIC DE GESTI NE

Proiectarea sistemelor informatice CUPRINS

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

Nicolae Morari" Sistem informati"at

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

8roiectarea sistemului (i a softAare/ului

*mplementarea (i testarea unit!ilor e pro%ram

*nte%rarea testarea sistemului

,0ploatarea #ntreinerea sistemului

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

=ntreinere fi(iere *nformaii ie(ire e

Jalana verificare 6e%istrul Burnal Casa Janca

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

-a"ele ciclului e via! al e"volt!rii sistemului

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

ProiectA EPB DataA AnalistA

-i%ura 2.2. 2ia%rama Kantt pentru escrierea planului proiectului ;1<

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

-i%ura 3.1. 2ia%rama conte0tual! pentru aplicaia 2econt!ri

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

Proiectarea sistemelor informatice

22 -+C.:6*1.3. +nali"a situaie client esfaceri 2,S-+C,6,

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

2enClien t Co Client CD*,9. + resaC

-i%ura 3.5. 'o el e repre"entare a atributelor 2,6

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

Proiectarea sistemelor informatice

livrea"! este livrat e

T-iecare -:69*^O6 livrea"! unul sau mai multe 86O2:S3e4U

ofer! 86O2:S -:69*^O6

lucrea"! la este reali"at e

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

86O2:CH*+ +D.O6+ '+6-+ 86O2:CH*+

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

-i%ura 3.17. 2,6 pentru aplicaia 2econt!ri

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

Conta&ilitate %i informatic' e (esti"ne

Jn$me entitateK Jn$me atri5$tK Jn$me atri5$tK Jn$me atri5$tK Jatri5$t 1K

Re&re!entare ti& entitate c$ n$mele Jn$me ti& entitateK

Jn$me entitateK Jn$me atri5$tK Jn$me relaieK E

86O2:CH+ +D.O6+ '+6-+ 86O2:CH+

86O2:S, -i%. 3.23. 6epre"entarea entit!ii -:69^O6

'O2 8O2 +2V:K+6, 8O1 \.,6K,6, ',9:W9.,6O K+6,

eo#it e m's"r' ro "s

9umber, nte%er Loo\" ;i#ar