CUPRINS

CUPRINS.........................................................................................................................1
1. Noţiuni generale şi concepţii de elaborare a Sistemului Informatic (SI)..................4
1.1. Sistem, Sistem informaţional, Sistem informatic..................................................4
1.1.1. Componentele sistemului informatic.............................................................7
1.1.2. Clasificarea sistemelor informatice................................................................9
Obiectivele sistemelor informatice.................................................................11
Ciclul prelucrării datelor pentru sistemul informatic..............................................11
Concepţii de iniţiere şi planificare a realizării SI.......................................................13
Identificarea potenţialului proiect de dezvoltare....................................................14
Selecţia proiectului de dezvoltare a sistemului informaţional................................15
Iniţierea proiectului................................................................................................15
Planificarea proiectului...........................................................................................16
1.2.2. Conţinutul metodologiilor de realizare a sistemelor informatice..................16
1.2.3. Metode şi tehnici de realizare a sistemelor informatice...............................17
Funcţiile CASE...........................................................................................................22
metode de reprezentare în diagrame a sistemului.................................................25
2.1. Conţinutul etapei de studiu a SIFE..................................................................25
2.1.1. Determinarea cerinţelor sistemului SIFE.........................................................26
2.2. Metodele utilizate în analiza şi determinarea cerinţelor SIFE al Centrului de
Caritate pentru Refugiaţi(CCR)...............................................................................27
Proiectarea de ansamblu a SI al CCR............................................................................37
3.1.1. Intrările şi ieşirile sistemului informatic al CCR...................................................38
Definirea intrărilor sistemului informatic......................................................................38
3.1.2.1. Proiectarea SOFT-ului şi HARD-ului necesar pentru SI.....................................41
În reţea sunt calculatoare care folosesc în comun diferite resurse cum ar fi:.......43
imprimante, modem-uri, scanere, copiere, cu scopul de obţinere e creşterii eficienţei
economice şi flexibilitatea schimbului de informaţii.....................................................43
Structurarea SI al CCR...............................................................................................45
Indiferent de metodologiile folosite în realizarea unui sistem/aplicaţie, toate
apelează la operaţiunea de modelare logică a datelor şi prelucrărilor sub formă de
diagrame, diferenţele constând doar în folosirea mai pronunţată a diagramelor
pentru descrierea sistemului, încadrându-le în diagrame de context, diagrame ale
fluxurilor de date fizice şi diagrame ale fluxului de date logice. Altele apelează la
combinaţii de diagrame, tabele şi forme descriptive.............................................46
............................................................................................................................ 46
Diagramele fluxurilor de date ..............................................................................46

1
 Diagrama fluxului de date ale nivelului logic curent, independentă de tehnologie,
reliefează funcţiile de prelucrare a datelor executate de către sistemul informaţional
curent........................................................................................................................ 47
3.2.2. Elaborarea diagramelor SADT, Gantt pentru SI al CCR.................................49
În scopul prezentării orientărilor noului sistem informatic al CCR se vor utiliza:
SADT şi diagrama Gantt. .......................................................................................49
4.1. Diagrama entitate-asociere pentru SI al CCR....................................................52
4.2.1. Stabilirea structurii tabelelor BD şi a caracteristicilor acestora.......................55
Indexarea tabelelor BD pentru SI al CCR..................................................................59
4.2.3. Relaţii între tabelele BD pentru SI al CCR........................................................60
CONCLUZII....................................................................................................................66

INTRODUCERE

În perioada de tranziţie la economia de piaţă o importanţă deosebită capătă

automatizarea proceselor de prelucrare a informaţiei. Aceasta se explică prin faptul că
în condiţiile actuale procesul de dirijare devine determinant asupra procesului de
producţie, iar eficienţa producţiei este direct influenţată de gradul de automatizare a
prelucrării datelor. Din acest motiv eliberările şi realizările în acest domeniu sînt un

2
imperativ incontestabil pentru redresarea economiei republicii.
Astăzi prin trecerea la societatea informaţională toate statele au şansa de a-şi
reînnoi şi revigora structurile democraţiei, prin facilitarea accesului la informaţii, prin
furnizarea unor servicii publice mai eficiente şi prin implicarea activă a cetăţenilor în
luarea deciziilor.
În cadrul unităţilor social economice o importanţă deosebită o are modul efectiv şi
calitatea de gestionare a informaţiei, timpul şi mai ales operativitatea de care se dă
dovadă în prelucrarea informaţiei.
Totodată, specific economiei Republicii Moldova, informatizarea rămâne în urmă
faţă de alte state, fiind o problemă majoră. Partea bună a lucrurilor se datorează
dezvoltării echipamentelor de calcul, a calculatoarelor electronice, care au contribuit
la perfecţionarea modelelor economice, ceea ce a făcut posibilă apariţia sistemelor
informatice de conducere.
Utilizarea modelelor economice cu ajutorul sistemelor electronice de calcul a permis
formalizarea şi adoptarea deciziilor mai eficiente la nivel micro şi macroeconomic. În
aceste condiţii informatica a devenit un instrument important de investigare şi
cunoaştere ştiinţifică a fenomenelor şi proceselor desfăşurate în toate domeniile de
activitate socială cu implicaţii fundamentale în domeniul economic.

În lucrarea de faţă a fost făcută analiza sistemului informaţional existent şi pe baza

acestuia au fost depistate laturile slab dezvoltate ale acestuia, argumentând
oportunitatea elaborării unui nou sistem informatic (SI).
Problema studiată se referă la evidenţa resurselor umane prin elaborarea unui SI,
pentru a face faţă cerinţelor actuale, în special la operativitatea cu care va răspunde
sistemul la cererea utilizatorilor, veridicitatea datelor care evident este un factor
determinant în luarea deciziilor de către conducere.

3
 1. Noţiuni generale şi concepţii de elaborare a Sistemului
Informatic (SI)
1.1. Sistem, Sistem informaţional, Sistem informatic
Un sistem reprezintă un ansamblu de elemente (componente) interdependente
între care se stabileşte o interacţiune dinamică, pe baza unor reguli prestabilite, cu
scopul atingerii unui anumit obiectiv [4]. Conform teoriei sistemelor orice organism
economic este un sistem.
Organizaţie – o întreprindere, instituţie, societate comercială.

4
În orice organizaţie se disting 3 componente:
- sistemul de conducere sau de decizie;
- sistemul informaţional;
- sistemul operaţional.
Sistemul informaţional cuprinde ansamblul informaţiilor interne şi externe utilizate în
cadrul organizaţiei precum şi datele care au stat la baza obţinerii lor, procedurile şi
tehnicile de obţinere a informaţiilor (plecând de la datele primare) şi de difuzare a
informaţiilor, precum şi personalul implicat în culegerea, transmiterea, stocarea şi
prelucrarea datelor.
Sistemul informaţional are două componente:
- componenta pentru stocarea (memorarea informaţiilor);
- componenta pentru prelucrarea informaţiilor.
Orice organizaţie interacţionează cu alte organizaţii externe ei primind informaţii din
exterior şi furnizând informaţii către lumea exterioară.
Funcţiile unui sistem informaţional sunt:
- să colecteze informaţii din sistemele operaţional şi decizional precum şi
informaţiile ce provin din mediul extern;
- să memoreze aceste informaţii precum şi informaţii rezultate din prelucrarea
lor;
- să asigure accesul la memorie în vederea comunicării informaţiilor stocate;
- să prelucreze informaţiile la cererea sistemului operaţional şi a sistemului de
conducere.
Noţiunea de sistem informatic este legată de informatizarea activităţii organizaţiei,
deci folosirea echipamentelor hardware şi a produselor software pentru organizarea şi
administrarea informaţiilor. Utilizarea calculatoarelor în cadrul sistemului
informaţional (SIF) al unei organizaţii conduce la definirea componentei Sistem
Informaţional Automatizat (SIFA) – care cuprinde numai lucrările realizate cu
ajutorul calculatoarelor. Relaţia SIF – SIFA este reprezentată în figura 1.1.

5
 Sistem Procesor de
Informaţie Reguli
informatizat informaţii
Sistem Fişiere Reguli şi
manual Om manuale proceduri
Sistem Calculator Fişiere Programe şi
automatizat informatice structuri

Fig. 1. Relaţia SIF – SIFA (Sursa: [10])

Definiţie.
Un sistem informatic este un sistem utilizator-calculator integrat, care
furnizează informaţii pentru a sprijini activităţile de la nivel operaţional şi activităţile
de management într-o organizaţie, utilizând echipamente hardware şi produse
software, proceduri manuale, o bază de date şi modele matematice pentru analiză,
planificare, control şi luarea deciziilor [10].
Elaborarea sistemelor informatice impune modelarea sistemului informaţional
al organizaţiei cu ajutorul unui formalism prin care să poată fi reprezentată cât mai
sugestiv şi fidel realitatea din cadrul sistemului informaţional.
Sistemele informatice complexe pot fi descompuse în subsisteme, care la
rândul lor pot fi descompuse în aplicaţii destinate unor categorii de utilizatori,
aplicaţii care la rândul lor pot fi constituite din unul sau mai multe programe scrise în
diverse limbaje de programare după cum este ilustrat în figura 1.2.

Sistem Informatic

Subsistem 1 Subsistem 2 ... Subsistem k

Aplicaţia 2.1 ... Aplicaţia 2.k

Program 2.k.1 ... Program 2.k.s

6
 Fig. 2. Sistem informatic, subsisteme, aplicaţii, programe

Pentru organizaţii de complexitate mică, informatizarea poate însemna realizarea unei

singure aplicaţii informatice referită de asemenea ca sistem informatic.
Sistemele, subsistemele şi aplicaţiile informatice sunt produse informatice
numite şi produse software.
Un produs informatic este constituit din programe care accesează baza de date
şi din documentaţia necesară pentru utilizarea şi întreţinerea programelor. Acestea se
realizează în baza unor metodologii şi necesită parcurgerea unor etape începând cu
specificarea cerinţelor şi terminând cu implementarea, exploatarea şi întreţinerea lor.
Sistemul informatic economic este un ansamblu structurat de elemente
intercorelate funcţional pentru automatizarea procesului de obţinere a informaţiilor şi
pentru fundamentarea deciziilor. Sistemul informatic este inclus în sfera sistemului
informaţional atâta vreme cât în cadrul sistemului informaţional vor exista o serie de
activităţi care nu vor putea fi automatizate [2].
1.1.1. Componentele sistemului informatic
Un sistem informatic este compus din [2]:
- baza informaţională;
- baza tehnică;
- sistemul de programe;
- baza ştiinţifică şi metodologică;
- factorul uman (resursele umane);
- cadrul organizatoric.
Baza informaţională cuprinde:
- datele supuse prelucrării;
- fluxurile informaţionale;
- sistemele şi nomenclatoarele de coduri.

7
Baza tehnică este constituită din totalitatea mijloacelor tehnice de culegere,
transmitere, stocare şi prelucrare a datelor, locul central revenind calculatoarelor
electronice.
Sistemul de programe cuprinde totalitatea programelor utilizate pentru funcţionarea
sistemului informatic în concordanţă cu funcţiunile şi obiectivele stabilite. Sunt avute
în vedere atât programele de bază (software de bază) cât şi programele aplicative
(software de aplicaţie).
Baza ştiinţifică şi metodologică este constituită din:
- algoritmi;
- formule;
- modele;
- tehnici de realizare a sistemelor informatice.
Resursele umane constau din:
- personalul de specialitate: analişti, programatori, ingineri de sistem,
analişti-programatori ajutori, operatori, etc.;
- beneficiarii sistemului.
Cadrul organizatoric este cel specificat în regulamentul de organizare şi funcţionare
(ROF) al unităţii în care va fi utilizat sistemul informatic.
La realizarea şi utilizarea unui sistem informatic trebuie avute în vedere reţele,
echipamente, produse software de bază, produse software de
aplicaţie.
Reţele
-după aria de întindere geografică:
- Locale =LAN (Local Area Network) – la nivelul unei organizaţii;
- Metropolitane –MAN (Metropolitan Area Network) – la nivel de oraş, localitate;
- De mare întindere -WAN (World Area Network) (ex. Judeţ, Ţară).
-după accesibilitate:
- Internet (reţeaua Web) – o colecţie mondială de reţele interconectate;
- Intranet – un sit Web sau un grup de sit-uri care aparţin unei organizaţii, accesibil
numai pentru membrii acesteia;
8
 - Extranet – o reţea intranet care este parţial accesibilă utilizatorilor externi
autorizaţi.
Echipamente
- Echipamente de calcul : calculatoare, staţii grafice, pentru servere de reţea,
servere de baze de date, staţii de lucru (clienţi, utilizatori), UPS-uri.
- Echipamente de comunicaţie : router-e, hub-uri, modem-uri, switch-uri.
Produse software
Produse software de bază:
- Sisteme de operare pentru serverul de reţea (UNIX, Windows NT server,
Windows 2000, Novell) şi pentru staţiile de lucru sau clienţi (Windows 95, Windows
98, Windows NT work station, Windows 2000);
- Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date (ORACLE, SQL Server Microsoft,
MySQL, ACCESS, FoxPro etc.);

- Sisteme GIS (Geographical Information System) – utilizate pentru realizarea

aplicaţiilor din domeniul cadastrului (stocarea şi prelucrarea datelor spaţiale);

- Limbaje (medii) de programare – utilizate pentru realizare software de aplicaţie.

Produse software de aplicaţie – produse program ce constituie aplicaţiile şi

subsistemele sistemului informatic.

1.1.2. Clasificarea sistemelor informatice

Sistemele informatice se clasifică după mai multe criterii.

1. În funcţie de domeniul de utilizare, sistemele informatice pot fi pentru :

conducerea activităţilor economico-sociale ;
conducerea proceselor tehnologice ;
cercetare ştiinţifică şi proiectare tehnologică ;
activităţi speciale.

2. În funcţie de nivelul ierarhic ocupat de sistemul economic în structura

organizatorică a societăţii, conform căruia există sisteme informatice [2]:
pentru conducerea activităţii la nivelul unităţilor economice ;

9
 pentru conducerea activităţii la nivelul organizaţiilor economico-sociale cu
structură de grup ;
sisteme informatice teritoriale ;
pentru conducerea ramurilor, subramurilor şi activităţilor la nivelul economiei
naţionale ;
sisteme informatice funcţionale generale .

3. În funcţie de elementul supus analizei [1]:

sisteme informatice orientate spre funcţii;
sisteme informatice orientate spre proces;
sisteme informatice orientate spre date;
sisteme informatice orientate spre obiecte;
sisteme informatice orientate spre cunoştinţe.

4. După modul de organizare a datelor [1]:

sisteme bazate pe fişiere;
sisteme bazate pe tehnica bazelor de date: ierarhice, reţea, relaţionale, orientate-
obiect;
sisteme mixte.

5. După metoda folosită în analiza şi proiectarea sistemelor [1]:

sisteme dezvoltate după metoda sistemelor;
sisteme dezvoltate după metoda clasică a ciclului de viaţă;
sisteme dezvoltate după metoda structurată;
sisteme dezvoltate după metoda orientată-obiect;
sisteme dezvoltate după metoda rapidă(RAD);
sisteme dezvoltate după metoda echipelor mixte(JAD);
sisteme dezvoltate după metoda prototipurilor.

6. După gradul de centralizare [1]:

sisteme centralizate;
sisteme descentralizate;

7. După gradul de dispersie a resurselor sistemului informatic:

10
 sisteme informatice locale (bazate pe reţea locală, staţii de lucru) ;
sisteme informatice distribuite (date distribuite).

8. După gradul de automatizare a activităţilor de analiză şi proiectare a sistemelor

informatice [1]:
sisteme informatice dezvoltate pe baza analizei şi proiectării clasice ;
sisteme informatice analizate cu instrumente automate şi proiectate clasic ;
sisteme informatice bazate pe instrumente diverse de automatizare a analizei şi
proiectării ;
sisteme informatice dezvoltate cu instrumente de tip CASE.
Obiectivele sistemelor informatice
Plecând de la ideea că sistemul informatic este subordonat procesului decizional, al
cărui rol este de a asigura funcţionarea normală şi optimă a întregii activităţi şi de a
reduce la minimum pierderile în caz de funcţionare anormală, rezultă că obiectivul
oricărui sistem informatic trebuie să fie subordonat obiectivului propriu-zis al unităţii
economico-sociale. În acest context, obiectivul principal urmărit prin introducerea
unui sistem informatic îl constituie asigurarea conducerii cu informaţii reale şi în
timp util, necesare fundamentării şi elaborării operative a deciziilor [2].

Ciclul prelucrării datelor pentru sistemul informatic

Operaţiunile care se execută asupra datelor, din momentul apariţiei lor, pentru a
genera informaţii semnificative şi relevante sunt referite la un loc prin noţiunea de
ciclul prelucrării datelor. Ciclul cuprinde cinci faze: culegerea datelor, pregătirea
datelor, prelucrarea datelor, întreţinerea fişierelor şi obţinerea informaţiilor de ieşire.

Faza de culegere a datelor cuprinde două activităţi fundamentale :

observarea mediului care generează datele, fie printr-un observator uman, fie prin
diverse echipamente;
înregistrarea datelor, fie prin scrierea lor în documentele sursă, fie prin captarea
lor sub diferite forme cu ajutorul unor echipamente speciale.

11
Pregătirea datelor constă într-un număr de operaţii executate asupra datelor pentru a
facilita prelucrarea lor ulterioară. Ele sunt :

clasificarea datelor, care implică atribuirea de coduri de identificare (simbol cont,

cod secţie, etc.), astfel încât datele să fie incluse în submulţimile corespunzătoare;
gruparea datelor, adică acumularea intrărilor similare, pentru a fi prelucrate în
grup;
verificarea datelor cuprinde o mare varietate de proceduri pentru controlul
corectitudinii datelor, înainte ca ele să fie prelucrate;
sortarea datelor, prin care grupurile de date sunt aranjate în loturi de înregistrări,
după criterii de ordonare numerică, alfabetică, alfanumerică sau de timp;
cuplarea a două sau mai multe loturi de înregistrări într-unul singur;
transmiterea datelor de la un punct la altul;
transcrierea datelor dintr-o formă în alta, astfel încât să se efectueze trecerea de la
scrierea de mână la cea tipizată sau de la documentele scrise la mediile specifice.

Pregătirea datelor este o activitate realizată în toate tipurile de sisteme informaţionale,

dar capătă o semnificaţie deosebită în sistemele de prelucrare automată a datelor;
partea informatizată a acestora fiind cunoscută ca sistem/subsistem informatic.
Prelucrarea datelor, poate să includă activităţi, cum sunt :
calculaţiile cuprind unele forme de tratare matematică a datelor;
compararea supune unei examinări simultane două sau mai multe tipuri de date
între care există o legătură logică (ex. soldul iniţial şi cel final);
sintetizarea este o activitate importantă prin care se comasează informaţiile;
filtrarea este o altă operaţiune prin care se extrag datele ce vor fi supuse
prelucrărilor următoare;
restaurarea, prin care sunt aduse datele din memorie într-o formă accesibilă
omului, pentru prelucrarea umană în continuare, sau într-o formă prelucrabilă tot pe
calculator.
În faza de întreţinere a fişierelor există mai multe activităţi, dintre care amintim:
memorarea (stocarea) datelor în vederea utilizării lor viitoare;

12
 actualizarea datelor memorate astfel încât să surprindă cele mai recente
evenimente;
indexarea datelor pentru a înlesni o uşoară regăsire a lor;
protecţia datelor memorate, care cuprinde o mare varietate de proceduri şi tehnici
pentru prevenirea distrugerii lor sau a accesului neautorizat.
Ultima fază a ciclului de prelucrare a datelor este obţinerea informaţiilor de ieşire.
Informaţiile de ieşire pot fi regăsite în una din următoarele trei forme: documente,
rapoarte ori răspunsuri la întrebări. Termenul ieşiri le cuprinde pe toate .
De cele mai multe ori, datele nu parcurg toate activităţile, iar unele dintre ele pot
chiar să nu treacă prin cele cinci faze.

Concepţii de iniţiere şi planificare a realizării SI

Realizarea sistemelor informatice reprezintă o acţiune complexă, care îmbină un

număr mare de activităţi: analiză, proiectare, implementare, exploatare [2], în plus,
reclamă, resurse umane, materiale şi financiare însemnate, pe o perioadă
considerabilă de timp. Folosirea eficientă a acestor resurse, în scopul obţinerii unui
sistem informatic performant a impus ordonarea acestui proces complex, într-o
succesiune bine stabilită de etape şi subetape şi utilizarea unor metode şi tehnici
adecvate. Acest lucru a dus deci, la conturarea unor metodologii de realizare a
sistemelor informatice.
Între diversele etape de realizare a sistemelor informatice există o legătură
indestructibilă, legătură reflectată şi de faptul că în mod logic şi practic calitatea
realizării unor activităţi din etapele şi fazele precedente influenţează în mod decisiv
calitatea activităţilor din etapa ce îi urmează [2].
1.2.1. Identificarea, selecţia, iniţierea şi planificarea proiectului SI

Identificarea şi selecţia proiectului de dezvoltare a sistemului informaţional reprezintă

prima etapă din ciclul de viaţă a dezvoltării sistemului care, împreună cu iniţierea şi
planificarea proiectului, constituie microanaliza, componentă preluată din

13
managementul proiectelor. Evidenţierea acestor activităţi în cadrul modelului
cascadă de derulare a fazelor sau etapelor ciclului de viaţă a sistemului este
reprezentată în figura 1 .

A. identificarea si
selectarea microanaliza
proiectului

B. Initierea si
planificarea Fazele ciclului de viata al
proiectului dezvoltarii sistemului

C. Analiza

D. Proiectarea
logica

E. Proiectarea
fizica

F. Implimentarea

G. Intretinerea

Fig. 3. Ciclul de viaţă al dezvoltării sistemelor

Din modelul prezentat rezultă că orice etapă se descompune în activităţi, ceea ce

pentru identificarea şi selecţia proiectelor înseamnă :
identificarea potenţialelor proiecte de dezvoltare;
clasificarea şi ierarhizarea lor;
selecţia.
Identificarea potenţialului proiect de dezvoltare
Problema esenţială a activităţii de identificare a potenţialului proiect de dezvoltare a
sistemului constă în nominalizarea celor ce pot fi abilitaţi să facă propuneri
pertinente. Aceştia pot fi: top-managerii, comitetul de iniţiativă, departamentul
utilizatorilor, grupul de dezvoltare.

14
Selecţia proiectului de dezvoltare a sistemului informaţional
Datorită efectelor diferite şi a amplitudinii lor, se recomandă evidenţierea distinctă a
proiectelor pe termen lung şi a celor pe termen scurt. Dintre ele se selectează cele ce
ating obiectivele CCR . De asemenea, se urmăreşte modul în care proiectele se
aliniază dinamicii unităţii.
Iniţierea proiectului
Din momentul selecţiei lui, proiectul trece în faza de iniţiere, ceea ce presupune
desfăşurarea unei activităţi laborioase, prestată de un responsabil, cunoscut în
practică sub numele de manager de proiect, care răspunde de :

Managerul
de proiect

Găsirea celor mai

Elaborarea unor Elaborarea planurilor
buni membri ai
studii de fezabilitate detaliate ale
echipei
generală proiectelor
proiectului

Fig. 4. Sarcinile managerului de proiect

Activităţile efectuate în faza iniţierii proiectului sunt:
1. stabilirea echipei de iniţiere a proiectului;
2. stabilirea bunelor relaţii cu beneficiarii;
3. stabilirea planului iniţierii proiectului;
4. stabilirea procedurilor manageriale;
5. stabilirea cadrului de desfăşurare a proiectului şi a manualului de operare al
acestuia.
Managerul de proiect trebuie să dea dovadă de multe calităţi pentru a putea jongla cu
elemente cum sunt:

15
 Schimbările Ciclul de viaţă al
tehnologice sistemelor

Aşteptările managerilor
Contractori şi furnizori
şi clienţilor

Elemente

Documentare şi Managementul
comunicare resurselor umane

Metodologie şi
Restricţii de timp şi
Fig. 5. Elementeresurse
cu care jonglează managerul de proiect
instrumente de lucru
diferite
Planificarea proiectului
Planificarea proiectului va cuprinde o evaluare a cerinţelor informaţionale ale
sistemului la nivelul întregii organizaţii.
Planificarea proiectului este procesul prin care are loc definirea clară a activităţilor şi
a eforturilor necesare înfăptuirii lor în cadrul fiecărui proiect.

1.2.2. Conţinutul metodologiilor de realizare a sistemelor informatice

Metodologiile de realizare a sistemelor informatice cuprind [2]:
modalitatea de abordare a sistemelor, pentru elucidarea raportului dintre variaţiile
sistemului şi dinamismul său;
regulile de formalizare a datelor şi proceselor de prelucrare;
instrumentele pentru concepţia, realizarea şi elaborarea documentaţiei;
modalitatea de derulare a proiectului şi acţiunile specifice fiecărei etape (ciclul de
viată);
definirea modului de lucru, rolului analiştilor şi proiectanţilor şi a raportului dintre
ei;
modalităţile de administrare a proiectului (planificare, programare, urmărire).
Totodată, metodologiile au rolul de a indica modul de desfăşurare a acestui proces,
stabilind [2]:
componentele procesului de realizare a sistemului informatic (etape, subetape,
activităţi, operaţii) şi conţinutul lor;

16
 fluxul parcurgerii (executării) componentelor; metodele, tehnicile, procedeele,
instrumentele, normele si standardele utilizate.
În funcţie de modul de abordare şi domeniul de aplicabilitate, metodologiile utilizate
sunt:
metodologii din domeniul gestiunii: AXIAL (firma IBM), MERISE (Ministerul
Industriei-Franţa), IE (James Martin), SSADM (Marea Britanie);
metodologii orientate obiect: OMT (General Electric -SUA), OOD (Michael
Jackson);
metodologii pentru conducerea proiectelor de sisteme informatice: SDM / S,
METHOD/ 1 Arthur Andersen, NAVIGATOR (Ernst & Young - James Martin).

1.2.3. Metode şi tehnici de realizare a sistemelor informatice

La realizarea sistemelor informatice se utilizează : metode, tehnici, instrumente,
procedee de lucru [2].
Metodele utilizate în proiectarea sistemelor informatice reprezintă modul unitar
sau maniera comună în care analiştii de sisteme, programatorii şi alte categorii de
persoane implicate, realizează procesul de analiză a sistemului informaţional-
decizional existent, proiectarea şi introducerea sistemului informatic. Deci, metoda
are un caracter general, în cadrul ei aplicându-se anumite tehnici de lucru [2].
Tehnicile de lucru utilizate în proiectarea sistemelor informatice reprezintă felul
în care se acţionează eficient şi rapid, în cadrul unei metode, pentru soluţionarea
diferitelor probleme ce apar în procesul de proiectare. Prin aceste tehnici se îmbină
armonios cunoştinţele despre metode cu măiestria personală a celor chemaţi să aplice
metodele si să utilizeze instrumentele adecvate [2].
Utilizarea acestor metode, tehnici, instrumente, procedee de lucru în proiectarea
sistemelor informatice se face în conformitate cu o serie de principii şi în limita unor
metodologii de lucru care se adoptă în funcţie de situaţia reală la care se referă.
În abordările incipiente se lucra cu probleme izolate şi ulterior s-a efectuat trecerea la
abordarea sistemică (modulară), odată cu abordarea funcţională sau, mai bine zis, cu
analiza şi descompunerea funcţională (în fiecare modul există câte o funcţie) şi

17
ulterior abordarea orientată-obiect [2]. Pe parcurs s-au impus două strategii de
abordare şi anume:
- strategia top down (de sus în jos);
- strategia bottom – up evolutivă (de jos în sus).
În strategia top – down abordarea generală este divizată în unităţi componente prin
rafinări repetate, metoda de proiectare putând fi descrisă sub forma unei diagrame
ierarhice cu module de control pe nivele superioare şi cu module detaliate pe nivelele
inferioare. Structura organizatorică a unei unităţi economico-sociale numită
organigrama unităţii poate fi reprezentată printr-o astfel de diagramă ierarhică.
Pentru unităţi economice productive în organigramă se disting următoarele patru
nivele de reprezentare [10]:
- nivelul conducerii strategice, reprezentat de directorul general şi consiliul de
administraţie;
- nivelul conducerii tactice (directori pe funcţiuni);
- nivelul compartimentelor funcţionale (servicii şi posturi de lucru) şi de proiectare,
cercetare (laboratoare) care asigură conducerea operativă a sistemului prin şefii lor;
- nivelul compartimentelor de producţie (secţii, ateliere) care realizează funcţia de
producţie a sistemului economic.
În strategia bottom – up evolutivă, se porneşte de la o tratare minimală care se
extinde treptat pe măsura înaintării în realizarea sistemului.
În practică, de cele mai multe ori se utilizează o combinare a celor două strategii.
Metodele de abordare a sistemelor informatice ar putea fi grupate prin prisma celor
mai mulţi autori astfel [1]:
metode orientate spre funcţii, numite şi metode ale descompunerii funcţionale;
metode orientate spre fluxuri date, deci metode orientate spre procese, deoarece
diagramele fluxurilor de date se întrebuinţează pentru descrierea proceselor;
metode orientate spre informaţie sau date, orientate-informaţii, apărute ca urmare
a popularizării puternice a ingineriei informaţiei a lui JAMES MARTIN, dar şi a
diagramelor entitate-relaţie ale lui CHEN [3];
metode orientate-obiect.
18
Caracteristici esenţiale ale principalelor metode
Informaţia este văzută de DeMarco în 1982, ca fiind posibil de abordat prin trei
perspective specifice sistemelor informaţionale sau prin trei dimensiuni: date, funcţii,
comportament.
Datele sunt surprinse din prisma structurii lor sub formă de atribute şi înseamnă de
fapt, ceea ce are stocat, şi reflectă structura statică [1].
Funcţiile scot în evidenţă în mod limitat ceea ce face sistemul. El poate fi văzut şi ca
un proces, întrucât elementele sistemului despre care se păstrează datele de rigoare
sunt supuse unor transformării funcţionale, prin intermediul proceselor [1].
Comportamentul este invocat pentru a reda o altă modalitate de percepţie a
sistemului, influenţa evenimentele şi proprietăţilor sistemului, şi sugerează dinamica
lui [1].
Metoda descompunerii funcţionale (orientate funcţii) [1].
Dintre autorii remarcabili care au abordat descompunerea funcţională îi enumerăm pe
câţiva cum ar fi DeMarco, Yourdon şi Constantine, Jackson, Page-Jones, Warnier-
Orr, Dahl, Marco&Gowan. Descompunerea funcţională este cea care anunţă apariţia
proiectării structurate şi analizei structurate. Fiecare funcţie este descompusă în
subfuncţii, până se obţin structuri uşor de transpus în instrucţiunile limbajelor de
programare.
Metodele fluxurilor de date (orientate-proces) [1].
Prin această metodă analiştii efectuează reprezentarea lumii reale prin simboluri care
reprezintă fluxul datelor, transformările datelor, stocarea datelor, entităţi externe, etc.
Metoda orientată spre procese are încă un mare grad de asemănare cu descompunerea
funcţională.
Metode orientate spre informaţii (orientate-date) [1]
Două realizări importante în domeniu au dat tonul unei orientări în abordarea
sistemelor: modelarea datelor cu ajutorul diagramelor entitate-relaţie, de către Peter
P. Chen (1976) şi ingineria informaţiei, în viziunea lui James Martin.

19
Metoda orientată-obiect [1]
Metodele OO constituie o categorie particulară a metodelor de dezvoltare software,
care privesc construirea sistemelor pentru care clasa reprezintă unitatea arhitecturală
fundamentală. Clasa este o grupare logică a obiectelor care au aceeaşi structură şi un
comportament similar.

1.2.4. Instrumente CASE (Computer Aided Software Engineering) de realizare a

SI
Problema CASE-ului (Proiectarea Sistemelor/Programelor asistată de calculator
sau cu Ajutorul Calculatorului – Computer Aided Software Engineering) a devenit
foarte importantă la mijlocul anilor 1980, când hardul sa extins prin seria PC-urilor,
iar reţelele au devenit mai puternice, constituindu-se sistemele distribuite. Obiectivul
principal al CASE-ului îl constituie punerea în practică a produselor-program de
proiectare şi realizare a softului cu ajutorul calculatorului. Instrumentele oferite de
CASE sunt utilizabile din faza de definire a cerinţelor până la întreţinerea fizică a
produsului informatic. Totuşi, analiza şi proiectarea, bazate pe conceptele şi metodele
structurate, reprezintă elementele forte ale instrumentelor CASE, iar în ultimii ani
CASE a acordat atenţia cuvenită analizei, proiectării şi programării orientate pe
obiecte [1].
Majoritatea produselor soft au fost construite în mod artizanal, fără posibilitatea
testării complete a lor, fiind însoţite de o documentaţie destul de slabă. Instrumentele
CASE implică utilizarea calculatorului ca un mijloc de susţinere a activităţilor de
planificare, definire, proiectare şi realizare a softului. Ele se bazează pe logica
structurală, pe descompunerea funcţională şi reprezentarea prin diagrame a fluxurilor
de date ale aplicaţiilor.
Potrivit principiilor conceptuale, sistemele CASE au fost realizate pentru a încuraja
abordarea logicii structurate şi pentru folosirea calculatorului ca un mod de
tezaurizare a lucrărilor şi ca o planşetă de desen, pe care pot fi plasate reprezentările
structurate ale sistemelor sau aplicaţiilor. Pe măsura evoluţiei lor, sistemele CASE au
devenit mult mai complexe, permiţând ca procesele de proiectare şi realizare a

20
aplicaţiilor să se desfăşoare într-un mediu informatic interactiv, oferind utilizatorilor
un întreg arsenal de instrumente şi proceduri, prin care pot proiecta, realiza, testa,
documenta, întreţine/actualiza şi exploata sistemul.
Utilizarea produselor de tip CASE a fost determinată de [1]:
calitatea îndoielnică a aplicaţiilor realizate în mod tradiţional;
frustrarea utilizatorilor în încercarea lor de a participa la procesul de proiectare şi
realizare a aplicaţiilor, datorită nivelului ridicat de cunoştinţe informatice solicitate de
metodele tradiţionale;
costuri deosebit de mari pe care le presupun întreţinerea şi actualizarea softului
funcţional;
imposibilitatea rezolvării tuturor cerinţelor utilizatorilor;
limitarea posibilităţii de reprezentare grafică a schemelor de realizare a noilor
proiecte.
Folosirea sistemelor CASE este motivată şi de următoarele avantaje:
reducerea complexităţii logicii de descriere a sistemului;
posibilitatea de a alege dintre mai multe variante de proiectare;
creşterea vitezei de realizare a sistemelor;
realizarea succesivă a componentelor unui sistem;
creşterea integrării;
consolidarea disciplinei de proiectare;
oferirea unei interfeţe de proiectare;
folosirea depozitelor modularizate;
salvarea şi refolosirea unor componente din diagramele realizate;
simplificarea activităţilor de proiectare şi realizare a sistemelor/aplicaţiilor.

Utilizarea sistemelor CASE a început cu introducerea diagramelor fluxurilor de date,

care fac posibilă realizarea unui model al derulării proceselor sistemului/aplicaţiei
care se proiectează. A urmat folosirea dicţionarului de date ca un depozit al tuturor
datelor privind sistemul sau aplicaţia. Au apărut ecranele predefinite pentru a
prezenta ce poate să obţină utilizatorul prin exploatarea sistemului. S-a apelat la

21
facilităţile grafice, care pot folosi simbolurile logicii structurate şi care permit
proiectantului să realizeze o diagramă coerentă a fluxurilor de date [1].
Funcţiile CASE
Primele sisteme CASE erau un set de aplicaţii neintegrate, cu funcţii distincte, fără a
fi interconectate. Aceste limite au fost eliminate, în cea mai mare parte, prin
generaţiile actuale, care încearcă să realizeze o integrare completă şi uşoară a tuturor
elementelor, integrarea reprezentând, de fapt, factorul cel mai important al
metodologiei CASE [1].
CASE se bazează pe două funcţii fundamentale [1].
Prima funcţie constă în posibilitatea descompunerii de sus în jos (top-down) a
sistemului informatic în procese şi module distincte, fiecare având definite
responsabilităţile funcţionale şi/sau operaţionale.
Cea de-a doua funcţie se referă la faptul că sistemele informaţionale pot fi
reprezentate într-o formă grafică concisă, folosind câteva simboluri de bază.
Importanţa acestor două funcţii rezidă în posibilitatea utilizării modularităţii
aplicaţiilor, a diagramelor, obţinerea unei documentaţii privind realizarea, evaluarea
arhitecturii şi utilizarea sistemului.
Pentru definirea şi construirea sistemelor, produsele CASE presupun stabilirea şi
respectarea unei anumite discipline. Metodologia oferă o interfaţă între crearea şi
verificarea/validarea proiectului logic, dezvoltarea unei biblioteci cu documentaţii,
care include şi integrează caracteristicile proceselor şi paşii de parcurs, pentru
descrierea modului de lucru; oferă un model al produsului final, ce poate fi folosit în
realizarea operaţiilor de exploatare şi întreţinere a sistemului/aplicaţiei, şi oferă o
interfaţă pentru păstrarea evoluţiei proiectului.
Folosirea reprezentărilor grafice în logica CASE oferă posibilitatea descompunerii
aplicaţiei în mai multe componente logice. Prin ataşarea unei baze de date la
elementele grafice, se va obţine un depozit ce va conţine paşii şi funcţiile reprezentate
în diagramele construite. Dacă aceste elemente sunt corect stabilite, ele vor sta la
baza descrierii proceselor, ce vor constitui procedurile de prelucrare ale
sistemului/aplicaţiei. Modelarea grafică în sistemele CASE prezintă o interactivitate

22
ridicată, permiţând construirea diagramelor, deplasarea de la o diagramă la alta,
modificarea, extinderea, copierea, evaluarea şi descrierea elementelor unei aplicaţii
[1].
Modelele grafice permit conectarea fluxurilor logice între activităţile şi funcţiile
specifice aplicaţiei, relaţii care pot fi testate şi validate în mod automat.
Exemple de instrumente CASE (Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia
a III-a, 2005)
În literatura de specialitate, instrumentele CASE sunt clasificate şi după un alt criteriu
decât cel al activităţilor din ciclul de viaţă al sistemelor pe care le sprijină. Acest
criteriu se referă la metodologia pe care o încorporează pentru realizarea sistemelor.
Astfel, se întâlnesc următoarele trei categorii:
- instrumente CASE bazate pe metodologia structurată;
- instrumente hibride, ce conţin elemente specifice orientării-obiect, dar care nu
permit realizarea sistemelor orientate-obiect;
- instrumente pur orientate-obiect.
În cele ce urmează se vor prezenta câteva exemple de CASE folosite de cele mai
utilizate metodologii de analiză şi proiectare, respectiv metodologia structurată şi cea
orientată pe obiecte.
A) Metodologia structurată Westmount I-CASE Yourdon oferă suport complet
pentru realizarea sistemelor informatice. Având la baza metoda structurată propusă de
Yourdon, acest instrument CASE integrat oferă posibilitatea lucrului în echipă,
posibilitatea de generare şi reutilizare a codului şi generarea automată a
documentaţiei de realizare a sistemului informatic.
Repository este componenta centrală a arhitecturii Westmount I-CASE Yourdon.
Repository este implementat cu ajutorul unui SGBD relaţional: Informix, Ingres sau
Oracle.
Analyst, este componenta ce oferă suport pentru analiza structurată. Metoda este
implementată de Yourdon şi De Marco. Westmount I-CASE Yourdon oferă suport
pentru un set extins de instrumente şi anume editoare pentru diagrame de flux a

23
datelor, diagrame entitate - asociere, diagrame de structură a datelor editoarele
matriciale pentru matricea listei de evenimente.
Arhitect este componenta ce permite definirea arhitecturii sistemului (proiectarea de
ansamblu). Editorul Designer este componenta ce oferă suport pentru proiectarea de
detaliu a sistemului informatic.
Proiectarea de detaliu a aplicaţiei este strâns legată de proiectarea bazei de date.
Pentru modelarea datelor se utilizează diagrama entitate - asociere.
Programmer este mediul de programare care oferă suport pentru generarea codului
sursă, compilare, lansare în execuţie şi testarea aplicaţiei. Generatorul de cod
translatează specificaţiile de proiectare în cod sursă. Astfel, pe baza diagramei
entitate - asociere se generează codul DDL (în SQL) ce defineşte structura fizică a
bazei de date. Codul poate fi completat pentru a defini restricţiile de integritate şi
modul fizic de stocare a bazei de date. Este prezentată şi facilitatea de inginerie
inversată care translatează definirile asociate bazei de date existente într-o diagramă
entitate asociere. Codul aplicaţiei este generat în limbajul C îmbogăţit cu instrucţiuni
SQL pornind de la specificaţiile din schemele de structură.
Docwriter este componenta care permite generarea documentaţiei pentru fiecare
etapă de realizare a sistemului.
Utilizarea produsului Westmount I-CASE Yourdon îmbunătăţeşte productivitatea
realizării sistemelor informatice şi oferă garanţii pentru calitatea sistemelor obţinute.
B) Metodologia orientată-obiect
Expresia „pur orientate-obiect" se referă la faptul că pe de o parte, instrumentele
CASE conţin numai elemente specifice abordării orientate-obiect a sistemelor, iar pe
de altă parte la faptul că se bazează pe metodele şi tehnicile de analiză şi proiectare
orientate-obiect.

24
 2. Studiul şi analiza Sistemului Informaţional
Existent (SIFE)
În cadrul acestui capitol este prezentată prima etapă a ciclului de viaţă al
sistemelor informatice, etapă prin care se determină modul în care funcţionează
sistemul informaţional curent şi se evaluează ceea ce ar dori utilizatorii să realizeze
noul sistem. Astfel, sunt prezentate o serie de aspecte privind:
- determinarea cerinţelor sistemului ;
- metodele tradiţionale utilizate în analiza şi determinarea cerinţelor sistemului ;
- metode moderne de analiză şi determinare a cerinţelor sistemului (JAD,
prototipizarea);
metode de reprezentare în diagrame a sistemului.

2.1. Conţinutul etapei de studiu a SIFE

Prin sistem existent se înţelege realitatea obiectivă din organizaţia pentru care
urmează a se realiza sistemul informatic solicitat printr-o comandă numită cererea
beneficiarului.
Analiza sistemului existent şi definirea cerinţelor noului sistem este prima etapă din
ciclul de viaţă al dezvoltării sistemelor informatice, etapă prin care se determină
modul în care funcţionează sistemul informaţional curent şi se evaluează ceea ce ar
dori utilizatorii să realizeze noul sistem. Studiul şi analiza sistemului existent are ca
obiectiv principal stabilirea cerinţelor informaţionale ale conducerii în vederea
realizării unui sistem informatic.
Studiul sistemului existent cuprinde un grup de activităţi care urmăresc cunoaşterea
performanţelor tehnico-funcţionale ale sistemului informaţional, atât în ansamblul
său, cât şi pentru elementele de structură ale acestuia, a cerinţelor informaţionale ale
conducerii, cunoaşterea lipsurilor şi restricţiilor pe care le prezintă sistemul existent
faţă de aceste cerinţe. De modul de realizare a acestor activităţi depinde întregul
proces de realizare a sistemului informatic.

25
Studiul sistemului existent constă în :
- definirea caracteristicilor generale ale sistemului economic;
- studiul activităţilor de bază desfăşurate în sistem;
- studiul sistemului de conducere;
- studiul sistemului informaţional;
- identificarea metodelor şi mijloacelor tehnice.

Studiul sistemului informaţional presupune :

- elaborarea schemei fluxului informaţional global (cu punerea în evidenţă a
principalelor activităţi şi a legăturilor statice şi dinamice dintre acestea);
- estimarea cantitativă şi calitativă a informaţiilor de intrare-ieşire, modul de
culegere şi prelucrare;
identificarea principalilor algoritmi, regulilor de calcul şi a punctelor si
regulilor de control;
cunoaşterea principalelor restricţii ale sistemului informaţional;
situaţia raţionalizării fluxurilor şi a documentelor din unitatea economica,
studii elaborate, stadiul lor de implementare;
sistemul de codificare utilizat, restricţii;
performanţele şi limitele sistemului informaţional existent.

Identificarea metodelor şi mijloacelor tehnice utilizate pentru prelucrarea datelor

în cadrul sistemului informaţional existent se face evidenţiind: mijloacele tehnice
existente în dotarea unităţii economice ( modul de utilizare, cheltuielile de exploatare,
personalul implicat, performanţe); existenţa unor aplicaţii proiectate şi/sau
implementate .

2.1.1. Determinarea cerinţelor sistemului SIFE

Determinarea cerinţelor sistemului este activitate esenţială în aflarea situaţiei
existente şi a ceea ce se doreşte în viitor. Rezultatul activităţii de determinare a
cerinţelor sistemului se concretizează în diferite forme ale informaţiilor colectate,
cum sunt copii ale interviurilor, însemnări efectuate în timpul observării şi analizei

26
documentelor, interpretări ale răspunsurilor la chestionare, seturi de formulare,
rapoarte, descrieri ale posturilor de lucru ş.a., precum şi rezultate ale prelucrărilor
efectuate de calculator, cum ar fi prototipurile .
Rezultatele prezentate după această activitate pot fi rezumate astfel:
1. Informaţii obţinute în urma conversaţiilor cu utilizatorii sau prin observarea

activităţilor prestate de aceştia: copii sau sinteze ale interviurilor, răspunsurile

la chestionare sau interpretări ale acestora, însemnări şi rezultate din
observarea activităţilor, procese verbale ale şedinţelor ce au avut loc în acest
scop;
2. Informaţii scrise care există în unitate: misiunea şi strategia afacerii,

exemplare ale formularelor, rapoartelor şi machetelor de ecrane, manuale ale

procedurilor, descrieri ale posturilor de lucru, manuale de instruire, scheme de
sisteme şi documentaţia sistemului existent, rapoartele consultanţilor ;
3. Informaţii obţinute cu ajutorul calculatorului: rezultate ale sesiunilor JAD,
copii ale fişierelor sesiunilor grupului de sprijinire a sistemului, conţinutul
depozitelor şi rapoartele existente în CASE, ecrane şi rapoarte rezultate din
prototipurile sistemului, ş.a [1].

2.2. Metodele utilizate în analiza şi determinarea cerinţelor SIFE al

Centrului de Caritate pentru Refugiaţi(CCR)
Analiza sistemului informaţional-decizional fiind, în general, axată pe sistemul
obiect, metodele utilizate sunt în general comune cu cele ale analizei economice .
Metodele utilizate frecvent în analiza sistemului existent sunt:
- Observarea şi participarea directă;
- Interviul;
- Chestionarul.;
- Studierea documentaţiei existente ;
- Inventarierea documentelor utilizate.

27
O metodă frecvent utilizată în analiza şi determinarea cerinţelor sistemului este
Observarea şi participarea directă care constă în observarea directă a activităţilor
în sistemul informaţional, studierea documentelor şi executarea efectivă a diferitor
lucrări complexe cu ajutorul personalului din compartimentele analizate. Această
metodă permite obţinerea de date complete, certe privind volumul şi gradul
dificultăţilor în executarea funcţiilor propuse spre automatizare, timpul de răspuns
etc.
Utilizînd metoda sus expusă poate fi prezentat scurtul istoric al CCR :

Organizaţia “Centrul de Caritate pentru Refugiaţi” a fost creată în octombrie

1999, cu suportul Biroului Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi
(ÎCNUR- engl. UNHCR).
El a fost încorporat în Camera de Înregistrare a Ministerului Justiţiei din Republica
Moldova ca o ONG în noiembrie 1999.
CCR este nonguvernamental, nonreligios, apolitic şi este inaugurat în premisele
oferite de ÎCNUR Municipiului Chişinău pentru al cincisprezecelea an în chirie.
Obiectivele CCR sînt: asigurarea culturală, asistenţă socială şi morală
refugiaţilor care trăiesc în RM şi oferă lor loc unde se pot întîlni, discuta interesele lor
comune, să-şi aporteze opiniile şi să găsească soluţiile problemelor comune. În
numărul serviciilor asigurate refugiaţilor, numărul beneficiarilor CCR creşte în jurul
la 25-30 persoane pe zi.
Lucrul CCR este concentrat îndeosebi în facilitarea preintegrării categoriilor
vulnerabile în societate, incluzînd organizarea cursurilor de limbă română,
orientarea culturală şi activităţi extra-curriculare (Constituţia RM, Drepturile şi
Obligaţiile Refugiaţilor în RM, Istoria Moldovei).
În cooperarea cu alte ONG-uri, pe parcursul anului CCR va implimenta variate
activităţi culturale şi sociale pentru refugiaţi cu scopul de ai integra în societate şi de
asemenea de ai încuraja.

28
 În cadrul proiectului 2008 CCR a promovat de asemenea training de vocaţie
pentru refugiaţi cu scopul de a dezvolta abilităţile lor şi de a spori oportunităţile de
lucru pe piaţa locală. În caz de necesitate pentru refugiaţii care locuiesc în suburbii şi
în sate, CCR le-a asigurat un adăpost pe un termen de pînă la 3 zile.
Activităţile principale ale CCR:
 Oferirea serviciilor sale refugiaţilor şi solicitanţilor de azil în RM astfel încât ei
să poată veni şi discuta interesele şi problemele lor comune, să participe la
diferite evenimente, întîlniri şi seminare;
 Organizarea activităţilor culturale pentru refugiaţi şi solicitanţii de azil, precum
şi copiilor lor ca Ziua Internaţională a femeii, a Copilului, Ziua Refugiatului,
Anul Nou, Crăciunul, Ziua Uniunii Africane, zilele de naştere ale refugiaţilor;
 Găzduirea întîlnirilor generale pentru refugiaţi, reprezentanţii organizaţiei
ÎCNUR în RM cu refugiaţii şi solicitanţii de azil în prezenţa altor entităţi locale
şi internaţionale;
 Organizarea activităţilor ecologice cu participarea refugiaţilor şi a solicitanţilor

de azil;
 Organizarea, asigurarea, oferirea cursurilor de limbă română, rusă, franceză,
engleză, de asemenea şi cursuri de calculator pentru refugiaţi, solicitanţi de azil
şi copiii acestora;
 Copiii refugiaţilor şi a solicitanţilor de azil au acces la o cameră cu jucării,

cărţi, echipament audiovizual şi la activităţi extracurriculare atât în interior, cât

şi în exterior;
 Prezentarea unor filme documentare, desene animate copiilor şi adulţilor,
incluzînd şi copiii de la grădiniţa şi şcoala din apropiere;
 Organizarea excursiilor pentru copii şi mamele lor pe teritoriul oraşului

Chişinău (muzee, Grădina zoologică, teatru) şi locuri de importanţă istorică;

 Asigură activităţi de cusut şi tricotaj pentru femeile refugiaţilor şi a
solicitanţilor de azil;
 Oferă acces refugiaţilor şi solicitanţilor de azil la maşina de spălat de 3-5 ori pe
lună, de asemenea şi accesul la calculator şi servicii internet;
29
  Oferă adăpost temporar pentru 2-3 zile pentru cei mai vulnerabili refugiaţi şi
solicitanţi de azil;
 Oferă servicii de cuafură pentru toţi refugiaţii, solicitanţii de azil, incluzînd
copiii, femeile şi populaţia locală;
 Distribuirea ajutorului umanitar(alimente, obiecte de igienă şi îmbrăcăminte)
primite de la diferite organizaţii internaţionale şi locale pentru refugiaţi şi
solicitanţi de azil;
 Asiguarea refugiaţilor şi solicitanţilor de azil cu o sală de sport şi organizarea
evenimentelor şi competiţiilor sportive(Ping-Pong, fotbal);
 Organizarea trainingului de vocaţie pentru refugiaţi.
Sponsorizarea:
CCR continuă să caute suport moral şi umanitar de la organizaţiile locale şi
internaţionale pentru binele Comunităţii Refugiaţilor şi solicitanţilor de azil şi va
intensifica cererile chiar şi la nivel naţional şi internaţional.
În prezent Centrul de Caritate pentru Refugiaţi dispune de:
1) o sală de calculatoare prin intermediul căreia
refugiaţii, precum şi copiii acestora
benefiaciază de cursuri de informatică la nivel de
utilizator, aceste cursuri fiind predate de către
directorul acestui Centru şi desigur fiind gratis.

30
2) o sală de sport care permite refugiaţilor
şi solicitanţilor de azil, precum şi
copiilor
acestora de a se ocupa cu sportul, are loc
organizarea diferitor competiţii şi se transmit
spoturi publicitare la televiziune.
3) o cameră cu carţi şi jucării dau posibilitate
copiilor refugiaţilor să citească şi să se joace.

4) în apropierea
Centrului de cazare pentru
solicitanţii de azil se află o grădinţă care este frecventată
de către copiii refugiaţilor şi a solicitanţilor de azil şi care
este înzestrată cu o maşină de spălat, un aspirator, un
televizor, un video-casetofon, covoare, scaune, lenjerie de
pat, draperii, jucării şi cărţi.
Solicitanţilor de azil, care sunt cazaţi temporar la Centru de cazare pentru
solicitanţii de azil, li se oferă asistenţă conform criteriului general. Lecţiile de limbă
română, activităţile pentru generarea veniturilor şi serviciile pentru dezvoltarea
comunităţii, cum sunt lecţiile de calculator, cercurile de ceramică, cusut şi împletit,
cinema, serviciile de spălare a hainelor (organizate de Centrul de Caritate pentru
Refugiaţi) sunt accesibile tuturor şi pentru perfecţionarea integrării/auto-ajutorării.
Mai mult decât atât, toate persoanele din competenţa ÎCNUR au acces la sala de
sport, cămin temporar de urgenţă pe un termen de până la 3 zile, camere spaţioase la
CCR pentru a se întâlni şi discuta probleme de interes comun, privi televizorul,
asculta muzică, etc. Beneficiarii trebuie să frecventeze lecţiile de limbă română şi să
participe la activităţile organizate de ONG-uri pentru binele comunităţii refugiaţilor.

31
 Adresa: Str. Ion Pelivan nr. 20, MD 2051, Chişinău, Republica Moldova, Tel.:
(+373 22) 74-58-31, Tel./fax: 74-57-98
E-mail: ccr@mdl.net;
ccrcharity@gmail.com

Interviul este o metodă foarte răspândită pentru culegerea informaţiilor din

sistemul informaţional. Utilizatorii acestei metode sunt în general analiştii care nu
sunt familiarizaţi cu unitatea studiată şi cu problemele ei. Prezintă avantajul că lasă
foarte multă libertate creativă analistului în construirea şi desfăşurarea lui . În
alegerea persoanelor de intervievat trebuie avute în vedere următoarele constatări :
- persoanele care ocupă poziţii medii în ierarhia structurii organizatorice furnizează
informaţiile cele mai apropiate de realitate;
- colectarea de informaţii corecte necesită intervievarea atât a personalului de
conducere, cât şi a celui de execuţie;
- în prealabil trebuie verificată competenţa subiecţilor intervievaţi;
- lipsa unei atitudini critice poate să denote reţineri în exprimarea ideilor.
Se vor efectua interviuri la nivelul conducerii şi interviuri la nivelul posturilor de
lucru. Rezultatul interviului este consemnat în raportul de interviu care trebuie
semnat de către persoanele intervievate.

Chestionarul poate fi utilizat atât de către analiştii începători, cât şi de către cei
avansaţi, familiarizaţi sau nu cu problemele informaţionale-decizionale ale unităţii.
Prin utilizarea lui dispare “filtrul de informaţii” care este analistul, iar cel care
furnizează informaţii are posibilitatea să se concentreze mai bine asupra
răspunsurilor. Utilizând această metodă, participă un număr mare de “furnizori de
informaţii”. Limitele chestionarului constau în faptul că este o metodă de verificare a
unor cunoştinţe prealabile, fapt ce implică cunoaşterea prealabilă a domeniului.
Această metodă necesită timp relativ îndelungat pentru întocmirea chestionarului
precum şi de culegere şi prelucrare a răspunsurilor. Chestionarul nu are o arie largă
de utilizare [11].

32
 Studierea documentaţiei existente se aplică în combinaţie cu metoda observării şi
participării directe în scopul obţinerii operative a unor informaţii existente, fără a
deranja personalul organizaţiei. Dezavantajul constă în imposibilitatea de a surprinde
toate aspectele ce vizează sistemul informaţional şi buna funcţionare a organizaţiei .
Inventarierea documentelor utilizate are la bază identificarea şi descrierea tuturor
documentelor circulante în sistemul informaţional, consemnate cu ajutorul unor fişe
ce conţin date complete despre fiecare document (denumire, cine îl întocmeşte,
volum de lucru, număr de exemplare, circulaţia fiecărui exemplar, cine verifică şi
certifică veridicitatea informaţiei etc.) [11].
Acest exemplar este util pentru verificarea gradului de utilizare a informaţiilor din
documente, pentru a face propuneri de promovare în continuare sau de eliminare din
circuit, de înlocuire cu alte documente sau de realizare a fluxurilor informaţionale.
Efectuînd inventarierea documentelor existente şi circulante în cadrul Centrului de
Caritate pentru Refugiaţi, am constatat că în cadrul acestei USE există următoarele
documente (flux informaţional):
• cartea de vizită;
• cererea pentru angajare;
• ordinul de angajare;
• copia buletinului de identitate;
• diploma studiilor absolvite;
• contract de muncă;
• carte medicală.

1) Cartea de vizită este documentul reprezentativ al fiecărui angajat de la CCR. Nu

există o carte de vizită la general care să identifice coordonatele Centrului de

Caritate pentru Refugiaţi.
Această carte de vizită conţine următoarele date despre angajat:
- numele şi prenumele angajatului;
- adresa la domiciliu;
- numărul de telefon (fix, mobil).
33
Un exemplu de carte de vizită a directorului CCR este prezentat în Anexa 1.
2) Cererea pentru angajare - prin intermediul acestui act, persoana care doreşte să fie

angajată în câmpul muncii în acestă USE solicită dreptul de a activa în cadrul

acesteia începînd cu data indicată în cerere. Cererea pentru angajare este un
model standard.
3) Ordinul de angajare - acest act se întocmeşte anual în cadrul CCR în scopul de a

fi trimis la ÎCNUR pentru a fi evaluate cheltuielile din anul precedent şi de a se

întocmi ordinul de finanţare a CCR pentru anul următor.
Acest document conţine date referitoare la data angajării în câmpul muncii a
angajatului, numărul ordinului de înregistrare, numele directorului USE, numele
angajatului (vezi Anexa 2.).
4) Copia buletinului de identitate - copia buletinului angajatului este necesară pentru

efectuarea poliţei de asigurare medicală angajatului întreprinderii, cît şi în cazul

necesităţii cunoaşterii iniţialelor angajatului.
Direcţia pentru Refugiaţi, Biroul Migraţie şi Azil (BMA), MAI eliberează acte de
identitate pentru refugiaţi, recunoscuţi conform legislaţiei în vigoare a Republicii
Moldova. Ministerul Dezvoltării Informaţionale va perfecta actele de identitate
pentru refugiaţi în baza deciziei adoptate şi comenzii prezentate de Biroul Naţional
Migraţiune (Anexa 3.).
5) Diploma studiilor absolvite - diploma studiilor absolvite este necesară pentru a

confirma categoria de specializare a angajatului în funcţia dată conform căreia se

stabileşte salariul acestuia. Acest act poate fi mai mult decât unul la număr în
dependenţă de studiile obţinute şi posturile ocupate.
6) Contractul de muncă la fel ca şi ordinul de muncă se întocmesc pe un termen de

un an şi acesta la rândul său conţine: numărul contractului conform căruia

persoana dată se angajează în câmpul muncii şi oferă date referitoare la iniţialele
directorului, ale angajatului, precum şi drepturile şi obligaţiile acestuia (Anexa 4.).
7) Cartea medicală reprezintă documentul ce confirmă starea de sănătate a
angajatului ce are ca scop evitarea pericolului de boli.

34
 2.2.1. Reprezentarea în diagrame a SIFE al CCR

Metodele de reprezentare în diagrame a sistemului CCR sînt utilizate în scopul

descrierii operaţiilor , precum şi a fluxurilor de activităţi ce au loc în cadrul oricărei
etape de proiectare.
Dintre aceste metode cele mai frecvent utilizate sînt:
 Schemele organizatorice;
 Schemele de sistem.

Schemele organizatorice (organigramele) reprezintă structura organizatorică,

funcţională a unei unităţi economice [11]. Printr-o asemenea organigramă se pun în
evidenţă nivelurile de conducere, serviciile funcţionale sau secţiile productive şi
modul de subordonare. Pot fi puse în evidenţă, de asemenea, tipurile de decizii la
nivelul fiecărui factor de decizie. În cazul unei aplicaţii informatice poate fi
delimitată structura organizatorică pe care este grefată aplicaţia informaţională.

Utilizînd metoda interviului şi alegând ca persoana de intervievat pe managerul

acestei organizaţii aş putea prezenta pe scurt componenţa personalului Centrului de
Caritate pentru Refugiaţi precum şi organigrama acestuia.

Organigrama Centrului de Caritate pentru Refugiaţi, precum şi funcţiile

personalului acestuia pot fi structurate în ordinea supunerii de la superior la inferior
prin intermediul în modul următor:

35
 Director

Vicedirector

Contabil Manager

VoluFig.
ntari 3. Organigrama CCR
Serviciul tehnic Paza

Personalul acestei organizaţii în prezent este constituit din 8 persoane printre care:
un director, un vicedirector, un contabil, un manager, doi voluntari (care pot îndeplini
diferite funcţii la CCR printre care funcţia de profesori de limbi străine pentru
instruirea refugiaţilor care dispun de aceste servicii gratis), o persoană care
îndeplineşte serviciul tehnic şi o persoană care îndeplineşte serviciul de pază al
Centrului.
Schemele de sistem descriu purtătorii de informaţii, legătura dintre ei, fluxul
circulaţiei informaţiei între subdiviziuni.
Schemele de sistem se utilizează în etapa de analiză, concepere, proiectare tehnică,
elaborarea programelor. Prin intermediul lor se pun în evidenţă intrările, ieşirile şi
prelucrările, fără însă a intra în detalii.
Procedura de prelucrare poate fi detaliată ulterior. Schemele de sistem constituie o
parte componentă a documentaţiei sistemelor informatice. Se pot utiliza şi pentru a
pune în evidenţă intrările, ieşirile pentru o aplicaţie informatică.
În cadrul CCR schema de sistem poate fi reprezentată astfel:

36
 Contabil Director ICNUR
3
6

2, 4

5
,
,4
,
5, 7

6
Manager

1, 2,
4, 5, Viitorul angajat
7

Circulatia fluxului informational

1 – cartea de vizita
2 – cererea pentru angajare
3 – ordin de angajare
4 – copia buletinului de identitate
5 – diploma studiilor absolvite
6 – contract de munca
7 – carte medicala

Fig. 4. Schema de sistem a CCR

După determinarea cerinţelor sistemului urmează structurarea acestora prin utilizarea

unor instrumente specifice de modelare logică.

Proiectarea de ansamblu a SI al CCR

În cadrul acestui capitol este realizată prezentarea noului sistem prin prezentarea
tuturor intrărilor sistemului, a ieşirilor, precum şi a interfeţelor şi dialogurilor. Având
în vedere intrările şi ieşirile sistemului este prezentată proiectarea logică a bazei de
date a CCR, activitate prin care se urmăreşte transformarea diagramelor entitate-
relaţie în relaţii.

37
 Dacă în primele etape, au fost identificate şi structurate cerinţele sistemului, în
faza de proiectare de ansamblu se efectuează deplasarea atenţiei de la prezentarea a
ceea ce există şi ce se intenţionează la descrierea a ceea ce va însemna noul sistem,
cum va funcţiona.
Activităţi în proiectarea de ansamblu:
• definirea obiectivelor sistemului;
• structura sistemului informatic al CCR;
• definirea intrărilor;
• definirea ieşirilor;
• definirea colecţiilor de date;
• alegerea soluţiilor tehnice de realizare;
• listarea necesarului de resurse;
• planificarea realizarii sistemului;
• proiectarea logică a bazei de date.

Toate intrările şi ieşirile sistemului, în faza de proiectare de ansamblu, vor fi

prezentate ca fluxuri ale datelor între un proces manual şi altul automat sau între o
sursă/ destinaţie şi un proces automat din diagramele fluxurilor de date. De regulă se
poate proiecta câte un formular sau raport pentru fiecare flux de date dintre utilizator
şi sistem. Documentaţia realizată în cadrul acestei etape constituie proiectul tehnic de
ansamblu al sistemului.

3.1. Definirea cerinţelor Sistemului Informatic al CCR

3.1.1. Intrările şi ieşirile sistemului informatic al CCR

Definirea intrărilor sistemului informatic

Prin intrările unui sistem informatic se întelege totalitatea datelor primare necesare
obţinerii informaţiilor de ieşire ale sistemului. Datele primare se pot clasifica în date

38
interne şi în date externe. La nivelul fiecărui subsistem informatic este necesar ca
intrările sistemului sa fie condiţionate de ieşirile acestuia.

Aprovizionarea cu componente hardware, terminalele şi pontatoarele se

aprovizionează de la distribuitorii anume: Babilon şi Riscom Computers. Măfurile
sunt livrate pe bază de factură.
În sistem se vor reţine următoarele date despre furnizori: cod de identificare,
nume, adresa, ţara, cod fiscal, cod registrul comerţului , tipul comerţului, cont bancar,
banca, persoana de contact.
La primirea facturilor se întocmesc Note de Recepţie şi Constatare de
Diferenţe pentru înregistrarea articolelor în magazia Centrului. Aceste documente
prezintă număr unic, data, cantitatea şi preţul de intrare pentru fiecare articol.
CCR trebuie sa dispună de un nomenclator al articolelor care cuprinde următoarele
date:
- în cazul componentelor hardware: tip componentă (placă de bază, procesor, modul
de memorie etc), marcă, model, fabricant, an fabricaţie, durata garanţiei (nr. luni).
- în cazul consumabilelor: tip consumabil (şuruburi, cabluri adaptoare,
prelungitoare, cabluri de date etc), denumire, bucăţi per set.
Fiecare articol prezintă un cod unic indiferent de tipul său.
Plata facturilor furnizorilor se realizează prin ordinul de plată ce conţine: număr, data,
cont plătitor, cont beneficiar, obiectul plăţii, suma.

Evidenţa personalului şi a refugiaţilor : CCR primeşte lista refugiaţilor noi veniţi

de la Direcţia Migraţie şi Azil. Fiecarui refugiat din lista primită i se atribuie un
număr unic, dată şi cuprinde descrierea condiţiilor care au determinat persoanele date
în obţinerea titlului de refugiat.
Pentru a duce evidenţa refugiaţilor e necesar de a deţine următoarele date: numele,
prenumele, patronimicul, adresa, numărul de telefon, postul de muncă.
Pentru a duce evidenţa personalului este nevoie de a deţine următoarele date:
numele, prenumele, patronimicul, numărul de telefon, adresa, orarul de lucru al
fiecărui angajat, funcţia deţinută.
39
 Refugiaţii sunt înregistraţi în baza de date în urma obţinerii titlului de refugiat, a
buletinului de identitate (în caz că aceştia nu deţin acest act se întocmeşte un buletin
de identitate special întocmit pentru refugiaţi).
Se va reţine în sistem data încasării investiţiei primite, precum şi tipul acesteia
(internă sau externă).

CERINŢE
1. Elaborarea modelului conceptual al datelor;
2. Stabilirea restricţiilor de integritate;
3. Elaborarea modelului conceptual al prelucrărilor;
4. Elaborarea modelului logic al datelor;
5. Elaborarea modelului organizaţional al prelucrărilor;
6. Elaborarea modelului logic al prelucrărilor;
7. Implemetarea modelului logic al datelor sub forma unei baze de date

relaţionale utilizând Microsoft SQL Server;

8. Crearea unei aplicaţii care să permită introducerea datelor şi obţinerea

rezultatelor dorite sub formă de rapoarte, formulare, grafice.

Ieşirile minime asigurate de aplicaţie:

1)
 Situaţia lunară a refugiaţilor veniţi;

 Situaţia investiţiilor primite (grupate în investiţii interne şi

externe);
 Situaţia cheltuielilor efectuate;
 Jurnalul refugiaţilor.

2)
 Jurnalul ofertelor pentru refugiaţi;
 Valoarea intrărilor de solicitări în luna dată;

 Situaţia evidenţei de personal pe fişe de lucru;

40
3.1.2. Soluţiile de realizare şi necesarul de resurse

3.1.2.1. Proiectarea SOFT-ului şi HARD-ului necesar pentru SI

Furnizorii propun urmatoarele oferte (Tabelul 1):

Riscom Computers Babilon
Hardware-uri Hardware-uri
SAMSUNG HD252KJ 250GB SATA2, HP HP PD2500 250GB Pocket Media Drive for
7200rpm, 16MB PMR SpinPoint T166 Series IQ and Desktop series
36,84 € 47,28 $ 112,57 € 144,45 $
SAMSUNG HM160HI 160GB 2.5" SATA, SAMSUNG HD080HJ 80GB SATA2, 7200rpm,
5400rpm, 8MB, TuMRPMR SpinPoint M5 8MB SpinPoint P80 Series
Series 28,41 € 36,46 $
40,05 € 51,40 $
SAMSUNG HD502HI 500GB SATA2, SAMSUNG HM121HI 120GB 2.5" SATA,
5400rpm,16MB PMR SpinPoint F2EG ECO 5400rpm, 8MB, SpinPoint M5 Series
Series 35,24 € 45,22 $
46,47 € 59,64 $
VERBATIM 47560 HDD 2.5" 5400 RPM SAMSUNG HD250HJ 250GB SATA2,
160GB USB 2.0 7200rpm, 8MB NCQ SpinPoint S Series
50,95 € 65,38 $ 35,24 € 45,22 $
VERBATIM 47565 HDD 2.5" 5400 RPM VERBATIM 47552 HDD 2.5" 5400 RPM
320GB USB 2.0FIREWIRE 400 COMBO 120GB FIREWIRE
75,77 € 97,23 $ 51,48 € 66,06 $
VERBATIM 47562 HDD 2.5" 5400 RPM VERBATIM 47562 HDD 2.5" 5400 RPM
250GB USB 2.0 250GB USB 2.0
55,52 € 71,24 $ 55,52 € 71,24 $
Software-uri Software-uri
McAfee QuickClean 2006 6.0 – BitDefender Internet Security v2008 -
MQC60U001RAA BitDefender Internet Security v2008 - OEM CD
16,08€ 20,12 $ pack
8,08€ 10,6$
T75-02110 Win SBS Prem 2003 R2 English 1pk T74-01094 Small Business Server CAL 2003
DSP OEI CD 1-2CPU 5 Clt wWinSvrSP English 1pk 5 Clt User CAL
753,23 € 966,57 $ 332,15 € 426,22
269-13725 Office Pro 2007 Win32 Romanian T72-02193 Win SBS Std 2003 R2 English 1pk
1pk DSP OEI V2 MLK (Word 2007, Excel DSP OEI CD 1-2CPU 5 Clt wWinSvrSP2
2007, Outlook 2007 with Business Contact 360,48 € 462,58 $
Manager,PowerPoint 2007,
Publisher 2007, Access 2007)

41
258,16 € 331,28
269-14071 Office Pro 2007 English Intl 1pk P73-02766 Windows Svr Std 2003 R2 wSP2
DSP OEI V2 MLK (Word 2007, Excel 2007, Win32 English 1pk DSP OEI CD 1-4CPU 5
Outlook 2007 with Business Contact Manager, 568,27 € 729,22 $
PowerPoint 2007, Publisher 2007, Access 2007)
252,45 € 323,95 $
P72-02509 WinSvr Ent 2003 R2 wSP2 64Bit S55-02515 Office Basic 2007 English Intl 1pk
x64 EN 1pk DSP OEI CD 1-8CPU 25Clt DSP OEI V2 wOfcPro2007Trial MLK (Word
2.207,76 € 2.833,05 $ 2007, Excel 2007, Outlook 2007)
168,87 € 216,70 $
269-13607 Office Basic SB Pro HS 2007 S55-02306 Office Basic 2007 Win32 Romanian
English Intl 1pk DSP OEI Refresh OPK MK 1pk DSP OEI V2 wOfcPro2007Trial MLK
247,93 € 318,15 $ (Word 2007, Excel 2007, Outlook 2007)
168,87 € 216,70 $

Tabelul 1. Ofertele propuse de furnizori

Produsele necesare sunt (Tabelul 2):

Denumirea unităţii Descrierea ei Costul Termeni de

garanţie Total
Se utilizează pentru
Hard Gigabit Ethernet întreţinerea liniei de 52,13€ -
comunicaţie a reţelei. 67,24$ 3 ani
Se utilizează pentru
Symantec Norton protecţia reţelei de
AntiSpam 2005 full viruşi. 30,21€
product – SY- 39,54$ 1 an -
10284373-IN
9QA-01757 Office SB Se utilizează pentru
2007 English Intl 1pk automatizarea biroticii 158,46 €
DSP OEI V2 din cadrul unităţii. 203,35 $
wOfcPro2007Trial 3 ani -
MLK (Word 2007,
Excel 2007,
PowerPoint 2007,
Outlook 2007
with Business Contact

42
 Manager, Publisher
2007)

Se utilizează pentru 32,16€

Soft 1C-Contabil gestionarea 45,65$ 1 an
contabilităţii din cadrul
unităţii -
272,96€
- - - - 355,78$

Tabelul 2. Produsele necesare spre achiziţionare

3.1.2.2. Proiectarea reţelei de calculatoare pentru CCR

În reţea sunt calculatoare care folosesc în comun diferite resurse cum ar fi:

imprimante, modem-uri, scanere, copiere, cu scopul de obţinere e creşterii eficienţei

economice şi flexibilitatea schimbului de informaţii.

În reţeaua Windows NT există domeniul primary domain controller care

gestionează întregul trafic în reţea şi backup domain controller care este copia de
siguranţă a sistemului.
Staţiile utilizatorilor sunt calculatoare individuale care au diferite părţi specializate
în comunicarea prin reţea şi acces la resursele reţelei. Windows-ul foloseşte în
general protocolul NetBEUI.
Reţeaua de calculatoare poate fi o simplă interconectare de calculatoare într-un
singur birou( LAN-uri).
Elementele acestei reţele vor fi:
- cablare structurată;
- topologie ierarhică – stea-magistrală ;
- standard ETHERNET 10 BASE T ;
-element central SuperStack Switch 3 COM ;
- cablare exterioară - fibră optică.
43
Reţeaua este compusă din:
 1 server;
 11 staţii de lucru;

 un swich;
 Primary Domain Controller;
 Backup Domain Controller;
-un hab.

Din punct de vedere al soft-ului, în reţea se utilizează platforma Windows.

Reţeaua de calculatoare a CCR determinată de soluţiile tehnice şi necesarul de
resurse va fi reprezentată în modul următor:

Internet

Manager

Director
Contabil Vicedirector

Sala cu calculatoare
pentru utilizatori

Fig. 8. Reţeaua de calculatoare a CCR propusă spre construire

44
Estimarea necesarului de resurse pentru reţeaua dată reprezintă elementele
determinate pentru configuraţia fiecărui echipament de prelucrare. Acestea sunt:
• Memoria internă – estimarea necesarului de memorie internă se face pe baza
relaţiei de calcul: M=M1+M2 unde: M=necesarul total de memorie,
M1=necesarul de memorie pentru folosirea sistem de operare ales,
M2=necesarul de memorie pentru execuţia programelor aplicative. Necesarul
de memorie internă pentru programe aplicative este: M2=max(Ma,Mb, ..,Mn)
• Estimarea necesarului de echipamente periferice ale sistemului central de
prelucrare se realizează în funcţie de echipamentele de intrare-ieşire şi de
unităţile de memorie externă. Numărul echipamentelor periferice necesare se
stabileşte în raport de factorii:
- fluxul de intrare-ieşire;
- volumul de date ce se cere a fi stocat în memoria externă;
- modul de exploatare;
- numărul de programe ce se execută în paralel.
• Estimarea personalului de specialitate – personalul de specialitate necesar
realizării şi exploatării sistemului informatic, se determină în raport cu volumul
de muncă cerut de complexitatea proiectului şi volumul de muncă cerut de
întreţinerea şi exploatarea sistemului informatic.
• Estimarea necesarului de produse-program pot fi asigurate:
- din ansamblul de programe care însoţesc calculatorul electronic;
- prin preluarea de elemente tipizate;
- prin preluarea altor programe, de la alte centre de informatică;
- prin elaborarea softului, cu eforturi proprii.

Structurarea SI al CCR

45
 Indiferent de metodologiile folosite în realizarea unui sistem/aplicaţie, toate
apelează la operaţiunea de modelare logică a datelor şi prelucrărilor sub
formă de diagrame, diferenţele constând doar în folosirea mai pronunţată a
diagramelor pentru descrierea sistemului, încadrându-le în diagrame de
context, diagrame ale fluxurilor de date fizice şi diagrame ale fluxului de date
logice. Altele apelează la combinaţii de diagrame, tabele şi forme descriptive.
2.2.2. Elaborarea Diagramelor Fluxurilor de Date(DFD) ale SI al CCR

Diagrama de context(DC) scoate în evidenţă aria de întindere a sistemului

analizat, prin specificarea elementelor din interiorul organizaţiei şi a celor externe,
sub denumirea de entităţi externe ale sistemului analizat.
Centrului de Caritate pentru Refugiaţi îi corespunde următoarea diagramă de
context:

Refugiaţii şi solicitanţii de
azil

1 2
14
Forţa de muncă 3 ASITO
13 4

CCR 5
12
Agenţii economici 6 Legisla ţia
11
10

7
9

Investitorii Banca

Fig. 9. Diagrama de context a CCR

Diagramele fluxurilor de date

46
Diagrama fluxului de date ale nivelului logic curent, independentă de tehnologie,
reliefează funcţiile de prelucrare a datelor executate de către sistemul
informaţional curent.
Diagrama de flux de date ale sistemului logic nou va prezenta circuitul datelor,
structura lor şi cerinţele funcţionale ale noului sistem.
Descrieri ale obiectelor DFD se regăsesc în aşa-zisele dicţionare ale proiectelor
sau depozitele CASE (repository) .
Diagramele fluxului de date DFD au ca obiectiv urmărirea modului de transfer
al datelor între procesele de prelucrare a lor, astfel de diagrame se mai numesc şi
modele ale proceselor de prelucrare, iar operaţiunea se numeşte modelarea
proceselor.
DFD reprezintă doar una din tehnicile de analiză structurată.
Diagrama fluxurilor de date fizice(DFDF) este o reprezentare a sistemului prin
care sînt scoase în evidenţă entităţile interne şi externe ale sistemului, precum şi
fluxurile datelor în şi din aceste entităţi.
O entitate internă poate fi o persoană, un loc de muncă, un sector, un
echipament, un calculator de sistem care contribuie la prelucrarea automată a datelor.
Din această cauză DFDF specifică unde, cum şi de către cine este realizat un proces
al sistemului. Ea specifică ce realizează sistemul.
Fluxurile de date din diagramă se numerotează şi se descriu în dosarul datelor şi
poartă un nume substantiv, specifică cum datele sînt transmise între procese şi unde
se transmit.
DFDF se obţine din DC divizînd procesul DC în minimum 3, maximum 7
procese păstrînd şi completînd toate entităţile externe.
DFDF a CCR se reprezintă schematic în modul următor:

47
 Banca Forţa de
muncă

21
13 14
Agenţii 7
22
8
economici
5
12
Legislaţia
20
6
19
Subsistemul
Subsistemul de Eviden ţă
Contabil Cum ?
Unde ?
18
2
17 10 9
16 15
1

4 3
Refugiaţii Investitorii
şi Sub sistemul
solicitanţii de gestiune
de azil Cine ?
ASITO

Unde se realizează calculele ;

De cine e condusă firma (subsistemul de gestiune );
Cum ea funcţionează prin subsistemul de evidenţă .

Fig. 10. DFDF a CCR

Diagrama fluxurilor de date logice(DFDL) trebuie să răspundă la întrebarea
CE face orice proces din DFDF .
DFDL este o reprezentare simbolizată a unui sistem prin care se evidenţiază
procesele sistemului, precum şi intrările şi ieşirile de date în/din aceste procese. Prin
ea se reprezintă natura logică a sistemului, se specifică activităţile efectuate de sistem
fără a specifica cum, unde şi de către cine sînt efectuate activităţile.

Reprezentarea schematică a diagramei fluxurilor de date logice a sistemului nou

al CCR este:

48
 Forţa de
R efugiaţii
C azier D1 muncă
veniţi
3
4 11 R efugiaţii
2 12 D3 actuali
Investiţii
Înregistrarea
5
refugiaţilor
veniţi Evidenţa
refugiaţilor 13
1
actuali
R aport
D irecţia
10
Migraţie şi A zil
a MA I
Înregistrarea
6 refugiaţilor 9
Refugiaţii
plecaţii D2
plecaţi
7 8

Ţara de
JustiţiaFig. 11. DFDL a CCR
origine

Tehnica de redare a proceselor de prelucrare prin intermediul diagramelor

fluxurilor de date a căpătat noi accepţiuni prin încorporarea ei în instrumentele de
analiză şi proiectare cu ajutorul calculatorului, adică în instrumente CASE .
3.2.2. Elaborarea diagramelor SADT, Gantt pentru SI al CCR
În scopul prezentării orientărilor noului sistem informatic al CCR se vor utiliza:
SADT şi diagrama Gantt.
SADT este o metodologie care reprezintă totalitatea de metode, reguli şi proceduri
pentru construirea modelului funcţional al obiectului.
Modelul funcţional SADT reflectă structura funcţională a obiectului, adică funcţiile
executate de obiect şi legăturile dintre aceste funcţii.
Grafica SADT:

 - funcţii;

 - interfeţe.
Regulile SADT includ:
49
 1. limitarea numărului blocurilor la fiecare nivel de descompunere este
între 3 – 6 blocuri;
2. legătura blocurilor(numerotarea lor);
3. unicitatatea etichetelor şi numerelor;
4. regulile sintactice şi semantice respectate;

5. divizarea intrărilor şi gestiunilor (regula determinării rolului datelor);

6. separarea organizaţiei şi funcţiei, excluderea influienţei structurii

organizaţionale asupra modelului funcţional.
Pentru CCR grafica SADT se va reprezenta în modul următor:
Perioada de sosire

Actele de identitate

Date despre refugiaţii Evi denţa Date despre r efugiaţii

veniti plecaţi
refugiaţilor
Direcţia migraţie şi

Personal
azil

A0
Diagrama părinte
Conditiile
de sosire

Date
despre
necesitatea
refugiaţilor
Evidenţa
înregistrării

înregistrării
Controlul

Controlul
Migraţie şi azil
Direcţia

Înregistrarea Oferirea Evidenţa Statistica

refugiaţilor refugiaţilor
veniţi datelor actuali
Direcţia Migraţie şi

Personal

Fig. 12. SADT a CCR

azil

A1
Diagrama de detaliu

50
 Diagrama Gantt este o modalitate de reprezentare grafică a proiectului. Cu
ajutorul barelor orizontale sunt prezentate activităţile planificate. Lungimea barelor
este proporţională cu timpul alocat activităţilor reprezentate. Se pot folosi diferite
culori, umbre sau forme pentru a scoate în relief anumite activităţi. Ceea ce s-a
planificat şi realizat, de asemenea, pot fi evidenţiate prin bare paralele de culori,
forme sau umbre diferite.
Diagrama Gantt nu indică ordinea activităţilor (precedenţa lor), ci indică data
începerii şi pe cea a finalizării.
Această diagramă se recomandă pentru descrierea proiectelor simple sau a unor
componente ale proiectelor mari, sau a activităţilor prestate doar de o singură
persoană, precum şi pentru monitorizarea modului în care se efectuează activităţile în
comparaţie cu cele planificate (ca dată) .

Diagrama Gantt pentru SI al CCR va arăta în felul următor:

51
 Fig. 13. Diagrama Gantt a SI al CCR

3. Proiectarea de detaliu a SI
Obiectivul proiectării de detaliu presupune transformarea modelului
conceptual al noului sistem într-un model operaţional, în concordanţă cu un sistem de
gestiune a datelor şi un sistem electronic de calcul.
Proiectarea de detaliu este una din cele mai dificile etape a ciclului de viaţă al
sistemului informatic, de aceea necesită un deosebit efort managerial privind
organizarea, urmărirea şi controlul activităţilor vizate. Acesta presupune organizarea
colectivelor de specialişti şi repartizarea sarcinilor, atribuţiilor şi responsabilităţilor,
supravegherea activităţilor de proiectare de detaliu a unităţilor funcţionale şi
unităţilor de prelucrare, supravegherea termenelor, respectării metodologiilor de
elaborare, evaluarea soluţiei optime de gestiune a datelor şi a sistemului electronic de
calcul, validarea rezultatelor obţinute în raport cu cerinţele, normativele şi
standardele prestabilite.

4.1. Diagrama entitate-asociere pentru SI al CCR

Nivelul conceptual este nivelul central care reflectă datele structurate astfel
încât acestea să poată fi preluate şi prelucrate cu ajutorul unui SGBD. În
proiectarea bazelor de date, la nivel conceptual, se pot utiliza mai multe modele,
dintre care cel mai frecvent utilizat în ultima vreme este modelul entitate - asociere

52
(EA). Modelul EA abstractizează lumea reală şi o transpune, pe de o parte, în
angregări de date, numite entităţi, iar pe de altă parte, în legături între entităţi,
denumite corespondenţe, asocieri sau relaţii.

O entitate este un model de obiect identificat în lumea reală - material, imaterial

(eveniment) sau abstract - al cărui tip este definit de un nume şi de o listă de
proprietăţi (atribuite). Un atribut se defineşte ca fiind o proprietate a unei entităţi
sau a unei corespondenţe, mulţimea realizărilor (valorilor) sale formând un
domeniu. Mulţimea formată din câte o valoare a fiecărui atribut al unei entităţi
reprezintă o realizare (instanţiere) a entităţii respective. Spunem că există o
dependenţă funcţională între două atribute atunci când unei valori a unei
proprietăţi îi corespunde o singură valoare a altei proprietăţi. Identificatorul unei
entităţi [12] este atributul (sau grupul de atribute) a cărui realizare caracterizează
în mod unic o realizare a entităţii. Putem avea o dependenţă funcţională între
identificatorii a două entităţi. O corespondenţă sau asociere sau relaţie reprezintă
o legătură logică între două sau mai multe realizări de entităţii. Rolul unei entităţi
este un nume care desemnează modul de participare al entităţii la o asociere.
Identificarea asocierilor se realizează prin rolurile entităţilor participante deci,
concret, cu ajutorul identificatorilor entităţilor respective. Mulţimea entităţilor care
participă la o asociere formează colecţia acesteia, numărul acestora reprezentând
gradul sau dimensiunea asocierii. O corespondenţă între realizări diferite ale
aceleeaşi entităţi se numeşte asociere reflexivă, caz care se recomandă precizarea
rolurilor fiecărei entităţi în cadrul asocierii. O entitate poate participa la mai multe
corespondenţe; în acelaşi timp, pot exista mai multe asocieri între aceleaşi entităţi.
Un subansamblu de entităţi ale aceluiaşi tip de entitate formează un subtip al
entităţii respective cu proprietăţi specifice.

În cadrul modelului EA de abstractizare a unui ansamblu de date trebuie să se ţină

cont de următoarele reguli:

• o asociere (relaţie) nu poate exista decât o singură dată între aceleaşi entităţi;

53
 • numele entităţilor, corespondenţele (relaţiilor), rolurilor, atributelor trebuie să
fie unice în cadrul modelului conceptual, iar apoi în baza de date definită.
Diagrama entitate-asociere construită cu scopul reproiectării bazei de date a CCR
este reprezentată în Anexa 5.

3.2. Realizarea bazei de date (BD) pentru SI al CCR

În Visual FoxPro o bază de date are asociat un fişier special (.DBC) în care sunt
memorate date referitoare la baza de date în ansamblul ei, cum ar fi: tabelele
componente, relaţiile permanente între tabele, dicţionarul de date asociat bazei de
date, etc. În acest fel, între date şi programele de prelucrare se interpune un nou
nivel, care asigură independenţa bazelor de date faţă de programele de prelucrare.

Un program care prelucrează o bază de date relaţională citeşte mai întâi

informaţiile înscrise în fişierul .DBC asociat acesteia şi numai apoi, după ce
cunoaşte structura complexă a bazei de date, trece la prelucrarea efectivă a datelor
din tabele.

O dată cu introducerea în Visual FoxPro a noului concept de bază de date, o tabelă

clasică a fost îmbunătăţită cu o serie de caracteristici suplimentare, care sunt
disponibile numai dacă tabela respectivă este inclusă într-o bază de date. Aceste
facilităţi suplimentare se manifestă la nivelul câmpurilor componente sau la nivelul
tabelei în ansamblul ei. Prin urmare, în Visual FoxPro se disting două tipuri de
tabele:

♦ cele clasice, simple (din versiunile FoxPro pentru DOS şi WINDOWS)

♦ cele incluse în baze de date (tipice pentru Visual FoxPro).
În vederea construirii unei baze de date trebuie parcurşi următorii paşi:

 mai întâi se construieşte un fişier bază de date nou, în care vor fi memorate datele
referitoare la baza de date şi la tabelele componente;
 apoi se încorporează pe rând tabelele simple create anterior sau se construiesc
tabele noi, direct încorporate în noua bază de date;

54
  pentru tabele simple urmează specificarea acelor caracteristici noi, care nu se
puteau declara la construirea lor ca tabele izolate;
 se stabilesc legăturile, relaţiile între tabele;
 se pot preciza o serie de caracteristici noi ale bazei de date în ansamblul ei;
 se pot construi şi incorpora în baza de date o serie de elemente speciale, precum
vederile, conexiunile, etc.
4.2.1. Stabilirea structurii tabelelor BD şi a caracteristicilor acestora
Fiecare câmp al unei tabele este caracterizat prin:
♦ nume (Name): reprezintă identificatorul prin care se face referire la câmpul respectiv,
la datele memorate în acesta;
♦ tip (Type): tipul datelor care pot fi memorate în câmpul respectiv; acesta poate fi: şir
de caractere, numeric de diferite feluri, dată calendaristică sau moment de timp, logic,
„memo”, sau „general”;
♦ lungime (Width): reprezintă numărul de caractere pe care îl ocupă fiecare dată
memorată în câmpul respectiv;
♦ numărul de zecimale (Decimal): caracteristică valabilă în cazul câmpurilor numerice,
care indică numărul de cifre de după punctul zecimal memorate în câmp; lungimea
câmpului, precizată anterior, trebuie să includă şi această valoare precum şi punctul
zecimal propriu-zis;
♦ fanionul de indexare (Index): indică dacă se stabileşte un index pe baza
♦ câmpului respectiv; poziţionarea acestui indicator implică stabilirea câmpului ca şi
cheie de indexare şi determină crearea unui tag (etichetă index) cu acelaşi nume ca
şi câmpul, în cadrul fişierului index structural asociat tabelei;
♦ fanionul de valoare nulă (NULL): arată dacă în câmpul respectiv poate fi memorată
sau nu o valoare nulă; această caracteristică a fost introdusă datorită necesităţii
diferenţierii între un câmp lăsat necompletat de utilizator şi unul completat cu
valoarea 0.

55
56
TIP VALORI ADMISE
CÂMP
Character şiruri de caractere cu lungime între 1 şi 254 caractere
Familia numere întregi sau reale:
tipurilor - Integer (4 octeţi): valori întregi din intervalul
numerice [-2147483647, +2147483646];
- Double (8 octeţi): valori reale în dublă precizie din
intervalele
[-4.94065645841247·10-324, +4.94065645841247·10-324]
[–8.9884656743115 ·10307, +8. 9884656743115 ·10307]
- Numeric şi Float: tipuri numerice standard; zona de
memorie alocată pentru un câmp de acest tip este
dependentă de lungimea declarată de utilizator la crearea
tabelei respective (de la 1 la 20 de octeţi); pentru fiecare
cifră sistemul alocă în tabelă 1 octet; se pot reprezenta valori
din intervalul
[– 0.9999999999 ·1019, 0.9999999999·1020]
Currency tipul monetar folosit pentru memorarea valorilor exprimate în bani;
zona de memorie alocată are dimensiunea de 8 octeţi; valorile de
acest tip trebuie să se încadreze în intervalul
[– 922337203685477.5808 , 922337203685477.5807]
Logical valori logice (1 octet)
Date valori de tip dată calendaristică (8 octeţi)
DataTime valori de tip dată calendaristică urmate de marci de timp (8 octeţi)
General acest tip de date permite memorarea în tabele a unor elemente
create cu ajutorul altor programe, cum ar fi documente, foi de
calcul tabelar, imagini, etc., utilizându-se tehnologia OLE de
incorporare şi de legare a obiectelor (4 octeţi)
Memo acest tip de date se foloseşte pentru prelucrarea textelor, adică a
şirurilor de caractere de dimensiuni mari sau variabile, în câmpul
de tip „memo” memorându-se un indicator spre textul salvat într-
un fişier distinct de tipul .FTP (4 octeţi)

57
 Tabelul 3. Tipul şi valorile admise pentru un câmp al unui tabel din BD

Pe lângă aceste caracteristici, pentru tabele incluse într-o bază de date se pot
efectua şi următoarele precizări pentru câmpurile din structura lor:

1. pentru fiecare câmp se poate stabili un format implicit de afişare a datelor (Display
→ Format);
2. pentru fiecare câmp în parte se poate stabili o machetă pentru introducerea datelor
(Display → Input Mask);
3. se poate stabili un titlu nou pentru fiecare câmp; acesta va apare în antetul
vizualizării conţinutului tabelei (Display → Caption);
4. valoare iniţială implicită pentru fiecare câmp; la adăugărea unei noi înregistrări,
câmpurile acesteia vor fi iniţializate cu aceste valori implicite (Field Validation →
Default value);
5. pentru fiecare câmp se poate impune o regulă de validare a valorilor (Field
Validation → Rule) şi eventual un mesaj care să fie afişat pe ecran în cazul
nerespectării condiţiei de validare impuse (Field Validation → Message); regula de
validare la nivel de câmp constă dintr-o expresie logică, ce va fi evaluată la orice
modificare a valorii câmpului respectiv; dacă valoarea rezultată în urma evaluării
expresiei de validare este false, atunci noua valoare a câmpului nu va fi acceptată şi
se va afişa un mesaj de eroare standard sau unul specificat de utilizator.
Exemplu de creare a unei tabele a BD în Microsoft Visual FoxPro este prezentat în
Anexa 6.
Pentru crearea tabelului Investiţii a BD CCR scriptul în limbajul SQL va fi :
CREATE
USE f:\ccrvalea\investitii.dbf SHARED
BROWSE LAST

Adăugarea unei înregistrări, modificarea datelor dintr-o înregistrare existentă

precum şi ştergerea unei înregistrări a tabelei constituie trei evenimente de
manipulare a datelor dintr-o tabelă inclusă într-o bază de date. Pentru fiecare dintre
aceste evenimente se poate specifica câte o secvenţă de cod care să fie executată la

58
 apariţia acestuia. Secvenţele de cod asociate evenimentelor de manipulare a unei
tabele se declanşează după validările la nivel de câmp şi la nivel de înregistrare.

Indexarea tabelelor BD pentru SI al CCR

În Visual FoxPro, prin indexarea unei tabele, se crează în mod automat o etichetă
index în cadrul fişierul index structural asociat tabelei (.CDX). Prin comenzi
explicite de indexare, se poate solicita crearea unui index simplu (.IDX) sau a unui
index compus nestructural (memorat într-un fişier de tipul .CDX având însă un
nume diferit de cel al tabelei care se indexează). Un index poate fi considerat un
filtru aplicat tabelei, filtru prin care datele respective sunt privite într-o anumită
ordine. Văzuţi din această perspectivă, indecşii pot chiar anula accesul la unele
înregistrări ale tabelei.

Un tip special de filtrare prin indexare este acela al înregistrărilor cu aceeaşi

valoare a cheii de indexare. Din acest punct de vedere, indecşii pot fi de două
feluri:

• normali (Regular), care construiesc pentru fiecare înregistrare a tabelei câte o

înregistrare în fişierul index respectiv, indiferent de duplicarea (sau multiplicarea)
valorii cheii de indexare; prin urmare, într-o astfel de tabelă indexată toate
înregistrările sunt accesibile, indiferent de valoarea cheii de indexare;

59
 • unici (Unique), care permit o unică valoare a cheii de indexare; dacă două sau
mai multe înregistrări ale tabelei corespund aceleiaşi valori a cheii de indexare, numai
prima dintre acestea va fi disponibilă (accesibilă), restul neapărând în tabelă (deşi fizic
există).
Legarea tabelelor între ele în cadrul modelului relaţional a impus alte două tipuri de
indecşi, cel candidat şi cel cheie:

• indexul candidat în cadrul unei tabele pot exista mai multe câmpuri (sau mai precis
mai multe criterii) care să asigure identificarea unică a înregistrărilor tabelei şi care
vor sta la baza definirii indexilor de acest tip; spre deosebire de indexul unic, cel
candidat va împiedeca încărcarea într-o înregistrare a unor valori care, după
evaluarea cheii de indexare, conduc la valori existente în tabelă;

• indexul de tip cheie primară se va alege dintre potenţialii indecşi de tip candidat şi va
juca un rol important în legarea tabelelor.
Tipurile de indecşi prezentate (normali, unici, candidaţi şi de tip cheie primară)
impun anumite restricţii de acces, în funcţie de valorile cheii de indexare. Accesul
la înregistrările tabelei este din ce în ce mai restrictiv, în ordinea: indecşi normali,
unici, candidat sau de tip cheie primară.

4.2.3. Relaţii între tabelele BD pentru SI al CCR

60
 Modelul relaţional al bazelor de date implică organizarea datelor în tabele legate
între ele prin relaţii. Scopul stabilirii relaţiilor este acela de coordonare, după
diferite criterii, a datelor citite din tabelele aflate în legătură.

În Visual FoxPro sunt implementate trei tipuri de relaţii. Lipsesc relaţiile de

tipul m:n, deoarece ele se pot reduce la două relaţii, una de tipul n:1 şi alta de tipul
1:n prin intermediul unor tabele suplimentare intercalate între primele două.

În esenţă, legătura între două tabele constă într-un cậmp comun ce există în ambele
tabele. În felul acesta se leagă o înregistrare din primul tabel de (prima)
înregistrarea corespunzătoare din tabelul referit, adică legătura se stabileşte pe baza
unor valori egale în cậmpul de legătură.

Fig. 14. Definirea legăturilor între tabele BD CCR

4.3. Gestionarea bazei de date pentru SI al CCR

4.3.1. Crearea interogărilor şi vederilor pentru SI al CCR

Interogarea (Query) reprezintă procesul de extragere a datelor dintr-o bază
de date şi de prezentare a lor în vederea utilizării. Poate fi privită ca un set specific de
instrucţiuni care permite extragerea repetată a anumitor date. În Visual Fox Pro,

61
interogările de tip Query sunt implementate prin comenzi SQL SELECT salvate ca
fişiere text cu extensia .qpr.
Pentru baza de date a CCR va fi prezentat un model de creare a unei interogări:
Se alege mai întîi fereastra New ce conţine întregul meniu de prelucrare al
bazei de date din care se alege opţiunea Query pentru crearea unei interogări. Apoi
are loc selecţia tabelelor pe baza cărora va fi creată interogarea, iar în final are loc
selectarea criteriilor de selecţie.
De exemplu pentru a vedea care sînt refugiaţii veniţi din tabela Refugiaţi vom
scrie umatorul cod de program în limbajul SQL:

SELECT Refugiati.id_ref, Refugiati.nume_ref, Refugiati.telefon,;

Refugiati.tip_ref;
FROM ;
ccr!refugiati;
WHERE Refugiati.tip_ref = ( "venit" )

Această interogare în Microsoft Visual FoxPro va avea loc conform Anexei 7.

Vedere (View) - tabel logic creat prin specificarea uneia sau mai multor operaţii
relaţionale care se aplică unuia sau mai multor tabele.
La crearea unei vederi în baza tabelei Activităţi se va scrie următorul cod de
program:
SELECT Activitati.id_activit, Activitati.den_activ;
FROM ccr!activitati

DBSetProp(ThisView,"View","SendUpdates",.F.)
DBSetProp(ThisView,"View","BatchUpdateCount",1)
DBSetProp(ThisView,"View","CompareMemo",.T.)
DBSetProp(ThisView,"View","FetchAsNeeded",.F.)
DBSetProp(ThisView,"View","FetchMemo",.T.)
DBSetProp(ThisView,"View","FetchSize",100)
DBSetProp(ThisView,"View","MaxRecords",-1)
DBSetProp(ThisView,"View","Prepared",.F.)
DBSetProp(ThisView,"View","UpdateType",1)
DBSetProp(ThisView,"View","UseMemoSize",255)
DBSetProp(ThisView,"View","Tables","ccr!activitati")
DBSetProp(ThisView,"View","WhereType",3)

DBSetProp(ThisView+".id_activit","Field","DataType","I")
DBSetProp(ThisView+".id_activit","Field","UpdateName","ccr!
activitati.id_activit")

62
DBSetProp(ThisView+".id_activit","Field","KeyField",.F.)
DBSetProp(ThisView+".id_activit","Field","Updatable",.T.)

DBSetProp(ThisView+".den_activ","Field","DataType","C(50)")
DBSetProp(ThisView+".den_activ","Field","UpdateName","ccr!
activitati.den_activ")
DBSetProp(ThisView+".den_activ","Field","KeyField",.F.)
DBSetProp(ThisView+".den_activ","Field","Updatable",.T.)
Această vedere se crează similar creării interogărilor (Anexa 8.).

4.3.2. Crearea formelor( formularelor ) şi rapoartelor pentru SI al CCR

Forma sau formularul (Form), reprezintă principalul element al interfeţei cu
utilizatorul a sistemelor informatice, folosit în cadrul etapei de introducere a datelor.
Din punct de vedere tehnic, formele reprezintă un ansamblu de elemente (obiecte de
interfaţă, proceduri şi funcţii, proprietăţi etc), folosite împreună pentru prelucrarea de
la utilizator a unor parametri necesari rulării programului.
Dacă în variantele mai vechi de SGBD, termenul folosit pentru forme era « ecrane de
introducere a datelor », odată cu apariţia tehnologiei POO aceste ecrane au fost
înlocuite cu forme. Acestea reprezintă obiecte care au asociate proprietăţi şi metode
care stabilesc aspectul exterior şi comportamentul în diferite situaţii. Proprietăţile
formei dau aspectul său şi comportamentul în situaţii. Pe lângă proprietăţi o formă
poate avea ataşate secvenţe de cod executabile în diferite ocazii. Modelul programării
orientate spre obiecte implementat în Visual FoxPro este unul şi condus de
evenimente. Deci sistemul interceptează anumite evenimente (apăsarea unei taste,
mişcarea mouse-ului etc.) şi transmite formei un semnal prin care o informează
despre eveniment. Dacă la proiectarea formei s-a specificat o secvenţă de cod pentru
evenimentul respectiv, aceasta va fi executată. Astfel, utilizatorul poate specifica
modul în care reacţionează la evenimentele exterioare. În Visual FoxPro formularele
se crează cu ajutorul unui utilitar numit Constructorul de formulare.
Pentru pornirea Constructorului de formulare se poate introduce în fereastra de
comenzi a sistemului Visual FoxPro următoarea comandă :
CREATE FORM <nume formă>
Altă metodă este cea interactivă: se alege opţiunea New a meniului File apoi, din

63
fereastra de dialog afişată pe ecran, se alege butonul Form (formular), indicându-se
astfel tipul de obiect care urmează a fi creat.
O dată lansat în execuţie Constructorul de Formulare, pe ecran este afişată
fereastra acestuia. Acest utilitar conţine următoarele elemente:
- Form Designer – fereastra principală;
- Propeties – fereastra de proprietăţi, aceasta permite modificarea diferitelor
proprietăţi ale elementelor selectate în fereastra principală a utilitarului.
- fereastra pentru secvenţele de cod ataşate evenimentelor – se folosesc la precizarea
secvenţelor de cod care urmează să fie executate la apariţia diferitelor evenimente în
cadrul formei;
- fereastra mediului de date al formei – Data Environment, folosită la precizarea
tabelelor care vor fi definite în cadrul unei forme;
- o serie de bare utilitare – folosite pentru manipularea obiectelor ferestrei:
Form Controls Toolbar (bara utilitară pentru obiecte de interfaţă), din care se aleg
obiectele care vor fi definite în cadrul unei forme.
Layout Toolbar (bara utilitară pentru manipularea obiectelor), folosită la
executarea deferitelor operaţii cu obiectele formei.
Color Palette (bara utilitară pentru controlul culorilor).

Exemplu de creare a formei Funcţii prin Wizard este prezentat în Anexa 9.

Aceiaşi formă poate fi creată şi prin One-to-Many Form Wizard (Anexa 10.).

Rapoartele reprezintă ansambluri de informaţii constituite pe baza datelor din

tabele, informaţii care urmează a fi ataşate pe ecranul monitorului sau tipărite la
imprimantă.
Faza finală a lucrului cu un sistem informatic este extragerea diferitelor informaţii
pe baza datelor introduse anterior în bazele de date. Această fază este de fapt scopul,
sau ţinta celorlalte operaţii (introducerea datelor, prelucrarea, actualizarea ). Deşi un
raport se identifică de obicei cu forma sa externă (informaţiile propriu-zise), el
reprezintă de fapt ceva mai mult, adică ansamblul de elemente care conlucrează la

64
selectarea şi furnizarea către utilizator a unui set de date într-o formă cât mai concisă,
mai clară, mai plăcută.
La nivelul sistemului de operare, un raport este un fişier special în care sunt
memorate caracteristicile raportului şi ale elementelor sale componente. Acest fişier
este interpretat de un modul special al Visual FoxPro la rularea raportului. Modulul
preia datele din baza de date sursă şi le aranjează pe foaie în conformitate cu
specificaţiile din fişierul raport respectiv. Situaţia obţinută este afişată pe ecran, fie
tipărită la imprimantă.
Rapoartele sunt folosite atunci când este necesară informarea utilizatorului cu privire
la anumite date din bazele de date. Ori de câte ori utilizatorul solicită consultarea unei
baze de date, este necesară construirea unui raport cu datele respective.
Rapoartele sunt construite cu ajutorul unui program de raportare. În Visual FoxPro
distingem două moduri de creare a unui program de raportare:
- prin introducerea într-un program a tuturor comenzilor necesare construirii
raportului ( pentru culegerea parametrilor de la utilizator, pentru selectarea datelor
din bazele de date şi pentru construirea efectivă şi afişarea raportului)
- prin introducerea într-o tabelă specială a tuturor caracteristicilor raportului, tabela
care să fie ulterior interpretată de un modul special al sistemului.
Prima variantă este cea clasică, folosită în versiunile mai vechi ale SGBD în care
uneltele interactive, vizuale nu erau prezente.
În cel de-al doilea caz, există două variante pentru construirea tabelei cu specificaţiile
raportului: una manuală prin comenzile FoxPro de prelucrare a tabelelor şi alta
automată bazată pe folosirea unui utilitar special al sistemului. Constructorul de
Rapoarte.
Pentru pornirea Constructorului de Rapoarte se poate folosi comanda:
CREATE RAPORT <nume raport>
Introdusă în fereastra de comenzi, fie interactivă. Aceasta din urmă constă în alegerea
opţiunii New a meniului File şi alegerea butonului Report din fereastra de dialog
afişată pe ecran, indicându-se astfel tipul de obiect care urmează a fi creat.
O dată pornit Constructorul de Rapoarte, pe ecran este afişată fereastra de lucru a

65
acestuia şi bara utilitară cu obiecte care pot fi introduse în benzile raportului, iar la
meniul sistemului este adăugat un submeniu.
În cazul benzilor trebuie introduse diferite tipuri de obiecte. Introducerea unui obiect
în raport se realizează cu ajutorul barei utilizare a obiectelor Constructorului de
Rapoarte. Modele de creare a rapoartelor sînt prezentate în Anexa 11, Anexa 12.

CONCLUZII

Procesul informaţional stă la baza creării, menţinerii şi dezvoltării structurilor

sociale. Informaţia realizează punţi de legatură între diferite părţi ale sistemelor
precum şi legături între sisteme diferite. Cu ajutorul procesului informaţional
societatea reuşeşte să-şi menţină echilibrul între consens şi nonconsens, factor care
generează energie, creaţie şi dezvoltare.
Procesul managerial este înţeles, în primul rînd,ca un proces de folosire a
informaţiei, actul conducerii realizîndu-se în cadrul ciclului:

INFORMAŢIE —> DECIZIE —> ACŢIUNE

Momentul central al acestui proces îl reprezintă luarea deciziei. Adoptarea
acesteia generează informaţia decizională care, transmisă la executanţi, se traduce în
acţiuni de producţie propriu-zisă.
Sistemul managerial al oricărei societăţi poate fi privit ca reţea de informaţii,
de comunicări orizontale şi verticale în cadrul căreia compartimentele,
personalul de conducere şi personalul condus reprezintă nodurile reţelei. lată de ce,
pe structura organizatorică, sistemul managerial trebuie să folosească un sistem
informaţional adecvat şi eficient.
Deoarece managementul înseamnă în primul rînd informaţie şi comunicare, se
poate fundamenta folosirea informaţiilor ca metodă.

66
 Sub acest aspect (şi nu strict ca subsistem) sistemul informaţional al
managementului poate fi definit ca sistem manual sau computerizat, proiectat şi
aplicat cu scopul de a furniza managerilor de la toate nivelurile şi funcţiile informaţiile
parvenite din sursele interne şi externe organizaţiei, pentru comunicarea şi utilizarea
acestora în adoptarea de decizii eficiente în activităţile de previziune, organizare,
coordonare şi control, conform competenţelor specifice.

CONCLUSIONS

The process of information make the base of creation, maintenance and

development of the social structures. The information create bridges of linking
among different parts of systems links connections among different systems. Using
the informational process the society manage to maintain the balance between
understanding and misunderstanding, the factor which generate energy, creation and
development.
First of all, the process of management is treaded as a process of using the
information, the act of management trying fulfilled within the frame:
Information → Decision → Action
The core point of this process is taking the decisions. Its approved generate the
decisional information which being transmitted to executives is carried out in proper
actions.
The managerial system, of every society of information, of horizontal and vertical
connections within which the structures, management personnel and employees
represent the points, of the network. That is why, from the point of view of
organization, the management system should use an adequate and efficient
informational system.

67
 As the management means firstly information and communication the usage of
information may be classified as a method.
Namely, according to this aspect(but not strictly as a sub-system) the informational
system of the management may be defined as a manual system are computerized
planned and applied with the main aim to provide the managers of all levels with
information which come from domestic a external sources, also their communication
and usage in the decision taking; in the activities of management, organization,
cording to specific features.

BIBLIOGRAFIE

[1] Oprea D. – Analiza şi proiectarea sistemelor informaţionale economice, Ed.

POLIROM, Iaşi, 1999
[2] Chindea M. E. – Proiectarea sistemelor informatice economice, Bucureşti, 1999
[3] Chen, P.P. – Entity-Relationship Approach to Systems Analysis and Design,
Amsterdam, North Holland, 1980
[4] Stanciu V. – Proiectarea sistemelor informatice de gestiune, Ed. Cison,
Bucureşti 2000
[5] Vasilescu P., Dunca V. – Proiectarea sistemelor informatice, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1979
[6] Popescu I. – Baze de date relaţionale: proiectare şi implementare, Ed.
Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 1996
[7] Balan D., Balan G. – Sistemul informaţional în gestionarea întreprinderilor, Ed.
Junimea, Iaşi, 1998
[8] Roger J. - Utilizare ACCESS 95, Ed. Teora, Bucureşti, 1995
[9] Udrică M. – Modelarea orientată obiect, Ed. Cison, Bucureşti, 2000
[10] Brânzei R. – Sisteme informatice, Ed. Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi, 1995

68
[11] T. Bragaru, E.Bulat, I.Craciun – Dezvoltarea Sistemelor Informatice, Ed. CEP
USM, Chişinău 2005
[12] Năstase P., Cosăcescu L., Mihai F., ş.a., Baze de date. Microsoft Access 2002,
Editura Teora, 1999

GLOSAR DE TERMENI

BD Bază de date .
BMA Biroul Migraţie şi Azil.
CASE Computer Aided Software Engineering – Inginerie sofware asistată de
calculator.
CCR Centrul de Caritate pentru Refugiaţi.
DC Diagrama de Context.
DDL Limbaj de Descriere a Datelor în SQL.
DFD Diagrama de Flux a Datelor, o formă grafică de prezentare a fluxului
de date, utilizată la proiectarea logică a BD.
Diagrama de Flux a Datelor Fizice, formă grafică de prezentare a

DFDF fluxului de date fizice, utilizată la proiectarea fizică a BD.

Diagrama de Flux a Datelor Logice, formă grafică de prezentare a

DFDL fluxului de date logice, utilizată la proiectarea BD.

Sistem de Gestiune a Bazelor de Date, cu medii de

FOXPRO proiectare(generatoare) încorporate în limbajul de interpelări SQL.

Circuite, dispozitive şi echipamente componente ale unui sistem de

Hardware calcul, inclusiv reţele de calculatoare(unităţi centrale, periferice; medii

de stocare a datelor, de transmitere, multiplicare).
ÎCNUR Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.
MAI Ministerul Afacerilor Interne.
ONG Organizaţie Non Guvernamentală.
SADT Metodologie care reprezintă totalitatea de metode, reguli şi proceduri
pentru construirea modelului funcţional al obiectului.

69
 SI Sistem Informatic.
SIF Sistem Informaţional.
SIFA Sistem Informaţional Automatizat.
Totalitatea programelor cu care este echipat un sistem de calcul,

Software inclusiv translatoare, sisteme de operare, (software de sistem), de

comunicaţie, software de bază, programe aplicative şi orice altfel de
program.
USE Unitate Social Economică.

ANEXE
Anexa 1
Exemplu de carte de vizită a unui reprezentant al CCR

Anexa 2
Exemplu de ordin de agajare a unui angajat al CCR

70
 Anexa 3
Copia buletinului de identitate a unui angajat al CCR

71
 Anexa 4
Copia contractului de muncă a unui angajat al CCR

72
 Anexa 5
Diagrama entitate – asociere a CCR

73
 den_funcţie

id_funcţie id_angajat

Funcţii

n
telefon id_angajat
îndeplinesc
data_ang nume

1
salariu prenume
Angajati
e_mail n Data_naşterii

id_activitate participă

den_activitate Activităţi id_activitate

1

participă
id_ref
id_activitate
n nume_ref

naţionalitatea Refugiaţi
telefon
n
id_inv
tip_ref
primesc

id_inv 1 suma_inv

Investiţii
den_investitor data_invest

Anexa 6
Paşii de parcurgere pentru crearea tabelei Investiţii a BD

74
 Anexa 7
Crearea interogării „Refugiaţi actuali” în Visual FoxPro

75
 Anexa 8
Crearea vederii Activităţi

76
 Anexa 9
Crearea unei forme Funcţii prin Winzard
77
78
.

79
 Anexa 10
Formă pe baza tabelelor Funcţii şi Angajaţi

80
81
 Anexa 11
Raportul Investiţii după numărul de investitori şi suma maximă a investiţiilor

Rezultatul obţinut:

82
 Anexa 12
Raport despre Refugiaţi

83
Rezultatul obţinut:

84
 ADNOTARE

Cuvinte-cheie: Sistem informaţional (SIF), Sistem Informatic (SI), Elaborarea unui

SI, Centrul de Caritate pentru Refugiaţi (CCR), Proiectare de ansamblu a SI,
Proiectare de detaliu a SI, Bază de date (BD).
Lucrarea dată încearcă să implementeze posibilităţile tehnologiilor informaţionale
în domeniul evidenţei şi păstrării corecte a informaţiei referitoare la resursele umane
ale unei întreprinderi. Fapt absolut important utilizat în cadrul procesului decizional
al USE.
Lucrarea cuprinde patru capitole.
În captitolul unu sînt date “Noţiuni generale şi concepţii de elaborare a unui SI”,
concepţii de iniţiere şi planificare a realizării SI, etc.
În capitolul doi este dat “Studiul şi analiza sistemului informaţional existent al
organizaţiei “Centrul de Caritate pentru Refugiaţi din RM” ” şi cuprinde activitatea
acestuia în conformitate cu cerinţele legislative, subdiviziunile acestuia, drepturile şi
atribuţiile principale care îi revin, conducerea precum şi structura organizatorică a
aparatului central al organizaţiei. De asemenea este elaborată analiza resurselor
informaţionale de care dispune organizaţia, tehnologia prelucrării informaţiei din
cadrul evidenţei resurselor umane, precum şi justificarea creării unui SI nou.
Al treilea capitol include “Proiectarea de ansamblu a SI al Centrului de Caritate
pentru Refugiaţi”, orientările noului SI. Pentru început sunt formulate obiectivele,
definite ieşirile, determinate intrările şi baza informaţională, entităţile acesteia, apoi
urmează reproiectarea bazei de date a organizaţiei în scopul gestionării cât mai
eficiente a informaţiei acesteia.
În al patrulea capitol este prezentată “Proiectarea de detaliu a SI al Centrului de
Caritate pentru Refugiaţi” , realizarea bazei de date incluzind construirea diagramei
entitate – asociere, a tabelelor şi a legăturilor dintre acestea, precum şi gestiunea cu
baza de date (crearea interogărilor, vederilor, formelor, rapoartelor ).
Teza de licenţă este perfectată pe 86 de pagini formatul A4 şi cuprinde 3 tabele, 13
figuri, 12 surse bibliografice şi 12 anexe.

85
 ANNOTATION

Annotation Keywords: Informational System (SIF), Information System (SI), SI

Develop, Charity Center for Refugees (CCR), the overall design of the SI, detailed
design , database (DB).
Work time trying to implement the possibilities of information technologies in
keeping accurate records and information relating to human resources of an
enterprise. Absolutely important fact used in the making of USE. The book comprises
four chapters.
In the first chapter are given a "general notions and concepts and developing a"
concept of initiation and completion and planning, etc..
In Chapter two is the "Study and analysis of existing information system of the
organization" Charity Center for Refugees of the Republic " and includes work in
accordance with legislative requirements, subdivision, the main rights and duties
incumbent upon leadership and organizational structure of the central organization.
We also developed the analysis of available information organization, information
processing technology in the records of human resources, and justify the creation of a
new and.
The third chapter includes "Overview of Design and Charity Center for Refugees",
the new guidelines and. First formulated objectives are defined outputs and inputs the
determined information, the entities, then follows redesign database organization for
managing more effectively the information.
In the fourth chapter is presented "Design and detail of the Charity Center for
Refugees", the database including construction diagram entity - association, tables
and links between them and management database (creating queries, views, forms,
reports).
The thesis of the license is perfectly 85 pages A4 format and includes 3 tables, 13
figures, 12 bibliographic sources and 12 annexes.

86