Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
componentele acestuia
Suprasistem
Sisteme închise
Sisteme adaptive
Conceptul de sistem informațional
Sistemul informaţional este ansamblul de procedee şi
mijloace de colectare, prelucrare şi transmitere a
informaţiei necesare procesului de conducere a
întreprinderilor, instituţiilor, ministerelor etc.
Tipuri de sisteme informaționale
Resursele umane
Hardware
Software
Datele
Date și informații
Introducerea datelor;
Procesarea datelor pentru obţinerea de informaţii;
Ieşirea procedurilor informaţionale;
Stocarea resurselor infomaţionale;
Controlul performanţelor sistemului.
Sistemul informatic al organizației
Un sistem informatic pentru o organizație este o
îmbinare între echipamentele hardware, produsele
software, infrastructura informațională şi personalul calificat
care facilitează procesul de planificare, control, coordonare
şi luare a deciziei în cadrul acesteia.
Relaţia dintre sistemele informatice şi
organizaţie
Modele neuronale
Rețelele neuronale artificiale (RNA)
Rețelele neuronale artificiale (RNA, în engleză: ANN
de la artificial neural network) sunt o ramură din știința
inteligenței artificiale, și constituie totodată, principial, un
obiect de cercetare și pentru neuroinformatică.
Rețelele neuronale artificiale caracterizează
ansambluri de elemente de procesare simple, puternic
interconectate și operând în paralel, care urmăresc să
interacționeze cu mediul înconjurător într-un mod
asemănător creierelor biologice și care prezintă
capacitatea de a învăța.
Rețelele neuronale artificiale (RNA
Majoritatea cercetătorilor sunt de acord cu definirea
rețelelor neuronale artificiale ca rețele de elemente
simple puternic interconectate prin intermediul unor
legături numite interconexiuni prin care se propagă
informație numerică.
Originea acestor rețele trebuie căutată în studierea
rețelelor bioelectrice din creier formate de neuroni și
sinapsele acestora. Principala trăsătură a acestor rețele
este capacitatea de a învăța pe bază de exemple,
folosindu-se de experiența anterioară pentru a-și
îmbunătăți performanțele.
Domeniile în care RNA realizează
modele eficiente sunt:
Aproximări de funcții
Predicții ale unor serii temporale
Clasificări
Recunoaștere de tipare
Recunoaștere vocală
Scanarea retinei
Învățarea robotului care se verifică în mod constant cu
un om
Implementări ale RNA în bussines:
previziuni financiare
controlul proceselor industriale
cercetări de piață
validări de date pe bază de clasificări și de tipare
management de risc
previziuni de marketing
Componentele unui SFD includ
Elementele hardware
Elementele software
Date
Modelul de prelucrare
Resursele umane
Cele mai utilizate programe pentru
SFD sunt:
Programele de baze de date. Sunt programe
specializate care permit crearea, utilizarea şi întreţinerea
bazelor de date integrate ale unui sistem de
fundamentare a deciziilor
Programele de calcul tabelar. Sunt tot programe
specializate care oferă cele mai multe facilităţi în
elaborarea de modele analitice, interactive care
utilizează numeroase variabile.
Utilizarea unui SFD implică patru
tipuri de modele analitice de bază:
Analiza What-if
Analiza senzitivităţii
Analiza Goal-seeking
Optimizările
Analiza What-if
Întreţinere Investigare
5 1
4 2
Implementare Analiză
3
Proiectare
Investigarea sistemului
Această investigaţie poate include studii preliminare ale
sistemului informatic propus care vor urmări:
determinarea faptului că există sau nu o problemă;
structurii managementului;
personalului;
business-ului;
sistemelor înconjurătoare;
datele utilizate;
procesul.
Design-ul interfaţei
Interfaţa cu utilizatorul se referă la interacţiunea ce va avea
loc între utilizatorul final şi program (aplicaţie) și cuprinde:
ecranele de afişare;
Dezvoltarea de software;
Integratorii de sisteme;
Complexitate
Gradul de incertitudine
După gradul de abstractizare
modelele pot fi:
modele iconice
modele analogice
modele matematice
Componentele modelelor matematice
Modelele matematice utilizează trei componente:
variabilele controlabile (variabile de decizie)
variabilele necontrolabile
variabilele rezultat
Componentele modelelor matematice
Modelele utilizate în SFD au
următoarea structură:
O secţiune de introducere a datelor
O secţiune logică
O secţiune de generare de rapoarte
Modelele sunt utilizate pentru:
previziunea performanţelor sistemului modelat;
simularea viitorului (deoarece în cazul simulării,
alternativele sunt mai uşor de analizat);
ca un ajutor în procesul de comunicare a mediului
decizional către ceilalți membrii ai organizaţiei ;
pentru analiza unui număr mai mare de variante;
pentru a îmbunătăţi performanţa unui sistem folosind
analiza What-if.
Elaborarea modelelor
Modelarea este un proces iterativ care începe cu un
model simplu iar pe măsură ce sa aprofundează relaţiile
între variabile (sau se adaugă noi variabile) modelul se
rafinează şi complexitatea sa creşte.
Paşii de urmat în elaborarea unui
model sunt:
Elementele luate în considerare în
elaborarea modelelor sunt:
distincţia dintre elementele sistemului modelat şi mediul
extern al sistemului;
introducerea în model a acelor elemente care au
relevanţă asupra deciziei;
cu cât se utilizează mai multe variabile cu atât volumul
datelor colectate va creşte şi va creşte şi complexitatea
modelului;
la cel mai de jos nivel doar câteva variabile sunt
importante deoarece, doar câteva pot fi controlate;
la cel mai de sus nivel sunt mult mai multe variabile
controlabile, dar în aceiaşi măsură apar şi mai multe
variabile necontrolabile;
Principiile construirii de modele sunt:
relevanţa;
acurateţea;
agregarea;
Pentru construcţia de modele se pot
folosi următoarele tehnici:
descompunerea modelului general în submodele (în
funcţie de caracteristici, activitate, timp etc.);
specificarea modului în care interacţionează variabilele
controlabile şi cele necontrolabile pentru fiecare
submodel (utilizarea analizei regresionale, modele
econometrice, estimări subiective);
elaborarea de previziuni pentru toate variabilele
necontrolabile folosind abordări intuitive, subiective sau
matematice (analiza regresională, utilizarea seriilor de
timp, etc.)
stabilirea restricţiilor care limitează valorile variabilelor
controlabile.
Modelele sunt influenţate din punct
de vedere calitativ de:
natura mediului în care acționează sistemul
modul în care interacționează componentele sale
modul de comportare al oamenilor
Tipuri de variabile
variabile binare;
variabile discrete;
variabile continue.
O altă clasificare a variabilelor, le
împarte în:
variabile aleatoare;
variabile exogene.
Modelul Cash-Flow. Variabilele
controlabile
Preţul
Cheltuieli de operare (producţie, comercializare, etc.)
Metodele de plată
Modelul Cash-Flow. Variabilele non-
controlabile
Preţul competitorilor
Rata inflaţiei
Vânzările
Cererea
Modelul Cash-Flow. Variabilele
rezultat
Nivelul cash-ului la sfârşitul perioadei
Împrumuturile pe termen scurt
Paşii de urmat în dezvoltarea
modelului sunt următorii:
1. determinarea relaţiilor dintre variabilele controlabile şi
cele necontrolabile
2. descompunerea modelului general în sub-modele
3. elaborarea de previziuni pentru variabilele
necontrolabile
4. stabilirea restricţiilor pentru variabilele controlabile
Determinarea relaţiilor dintre
variabilele controlabile şi cele
necontrolabile
Preţul produsului este în relaţie cu nivelul cheltuielilor de
operare ?
Care este relaţia dintre inflaţie şi preţul competitorului ?
Care este relaţia dintre preţul nostru şi preţul
competitorului asupra vânzărilor noastre şi asupra
nivelului cash-ului?
Care este impactul inflaţiei asupra cheltuielilor de
operare şi asupra nivelului cash-ului ?
Descompunerea modelului general în
sub-modele
lucrul înainte: se începe cu variabilele controlabile şi
necontrolabile după care orientarea se mută către
variabilele rezultat
lucrul înapoi: se începe cu variabilele rezultat şi acţiunea
se mută spre celelalte variabile
Elaborarea de previziuni pentru
variabilele necontrolabile:
Care va fi rata inflaţiei în anul următor?
Care va fi preţul competitorului?
Care va fi nivelul vânzărilor noastre?
Preţul produsului este în relaţie cu nivelul cheltuielilor de
operare?
Stabilirea restricţiilor pentru
variabilele controlabile:
capacitatea de producţie
încasările (din datorii)
preţul
Modelul (analiza) What-if
Analiza What-if este procesul prin care se schimbă
variabilele unui model, efectuând scenarii multiple
privind posibilităţilor de evoluţie ale modelului.
Variante What-If
What-If pentru variabilele controlabile
What-If pentru variabilele necontrolabile
Metodele de lucru în cazul analizei
What-If:
lucrul înapoi: se începe cu variabilele rezultat şi acţiunea
se mută spre celelalte variabile
lucrul înainte: se începe cu variabilele controlabile şi
acţiunea se mută spre variabile rezultat.
Bibliografie
Onete, C.B., Dina, R., 2015. Sisteme
informatice. Elemente fundamentale. Ediția a II-a
revizuită și adăugită. Bucureşti: Editura ASE
Inteligenţa artificială
şi sistemele expert
1. Domeniile de utilizare a sistemelor
expert
2. Componentele unui sistem expert
3. Aplicaţii ale sistemelor expert
4. Dezvoltarea de sisteme expert
5. Criterii pentru evaluarea sistemelor
expert
Domeniile de utilizare a sistemelor
expert includ:
aplicaţii în domeniul ştiinţelor cognitive
aplicaţii în ştiinţa computerelor
robotică
interfeţe naturale
Aplicaţii în domeniul ştiinţelor
cognitive
Acest domeniu al sistemelor expert este fundamentat pe
cercetările din domeniul biologiei, neurologiei,
psihologiei, matematicii şi a altor discipline conexe.
Aplicaţiile din domeniul ştiinţelor
cognitive includ:
sistemele expert propriu zise
sistemele de învăţare adaptivă
sistemele care utilizează logica fuzzy
Sistemele expert
Un sistem expert este un sistem informatic care
utilizează cunoştinţele într-un domeniu foarte specializat,
domeniu în care sunt utilizaţi de obicei consultanţi
umani.
Aceste sisteme sunt alcătuite dintr-o bază de cunoştinţe
şi nişte modele software care apelează la informaţiile din
baza de cunoştinţe iar în urma prelucrării transmit (oferă)
răspunsuri la întrebările utilizatorului.
Sistemele de învăţare adaptivă
Un sistem de acest tip este definit ca un sistem
informatic care îşi poate schimba comportamentul în
funcţie de informaţiile primite din mediul în care
operează.
Sistemele care utilizează logica fuzzy
Sistemele fuzzy sunt sisteme informatice care pot
prelucra date incomplete sau parţial corecte.
Aceste sisteme pot rezolva probleme nestructurate care
nu dispun de cunoştinţe complete oferind răspunsuri în
acelaşi mod ca oamenii.
Aplicaţii în ştiinţa computerelor
arhitecturi ce permit procesarea paralelă
procesarea la nivel simbolic
reţelele neuronale
Robotica
Inteligenţa artificială, ingineria şi filozofia sunt disciplinele
de bază ale roboticii.
Acestea permit construcţia de maşini care dispun de
sisteme expert şi sunt controlate de computer
desfăşurând activităţi umane.
Aplicaţiile includ percepţia vizuală, mişcarea,
dexteritatea şi navigaţia.
Interfeţele naturale
limbajele naturale
interfețele multisenzoriale
recunoaşterea vocală
recunoașterea formelor
realitatea virtuală
Interfeţele naturale
Limbajele naturale sunt limbaje de programare foarte
apropiate de limbajul uman, fiind considerate limbaje de
nivel foarte înalt.
Interfeţele multisenzoriale sunt facilitate de posibilităţile
computerelor de a recunoaşte o serie de mişcări umane
şi pe această bază de a opera.
Recunoaşterea vocală este reprezentată de capacitatea
sistemului de a recunoaşte vocea utilizatorului şi de a
executa comenzi pe baza acesteia.
Interfeţele naturale
Recunoaşterea formelor reprezintă capacitatea
computerelor de a percepe şi clasifica diferite forme prin
descompunerea şi reducerea la formele geometrice
cunoscute. Este utilizată în aplicaţii de vedere artificială
(robotică), cât şi în aplicaţii de recunoaştere facială.
Realitatea virtuală este definită de utilizarea de interfeţe
multisenzoriale om-computer care oferă posibilitatea
utilizatorului uman să experimenteze relaţii cu obiecte
simulate de computer, entităţi, spaţii sau “lumi” ca şi cum
ar exista în mod real – denumite şi cyberspaţiu sau
realitate artificială.
Definiţia sistemelor expert
Un sistem expert este un sistem informatic care
utilizează o bază de cunoştinţe şi un soft specific pentru
a oferi consultanţă într-un domeniu specific pentru a
rezolva o problemă dată folosind un raţionament similar
cu cel uman.
Componentele unui sistem expert
Baza de informaţii
Resursele software
Resursele hardware
Resursele umane
Aplicaţii ale sistemelor expert
Managementul deciziei
Design
Monitorizare / control de procese
Diagnostic
Instruire
Identificarea erorilor
Documentare
Dezvoltarea de sisteme expert
Ce aplicaţii corespund sistemelor expert?
Ce avantaje şi ce dezavantaje trebuie avute în vedere la
elaborarea sistemului expert?
Avantajele oferite de utilizarea
sistemelor expert
oferă informaţii provenite de la mai mulţi experţi
(cunoaştere);
sunt mai rapide şi mai consistente decât un expert
uman;
sunt disponibile tot timpul şi nu obosesc;
sunt mai eficiente;
Dezavantajele utilizării sistemelor
expert
au un domeniu de utilizare foarte specific;
nu au posibilitatea de a învăţa;
au costuri ridicate de dezvoltare.
Structura logică esenţială a unui
sistem expert
IF THEN ELSE
(DACĂ) (ATUNCI) (ALTFEL)
Conținutul unui sistem expert realizat
cu ajutorul programelor de calcul
tabelar
Service-ul
şi
Plata şi evaluarea
livrarea
Negocierea
Alegerea
Informarea furnizorului
Identificarea
nevoii
Tipuri de agenţi utilizaţi în comerţul
electronic
În faza identificării nevoii, agentul îi oferă diferite produse
care sunt apropiate de nevoia pe care o are.
În faza de informare se iau in calcul caracteristicile şi
preţul produsului (pricegrabber, shopmania).
În faza de alegere a furnizorului se au în vedere
informaţii precum garanția, disponibilitatea, timpul de
livrare, reputația vânzătorului (bfads, bargainfinder).
În faza de negociere se flosesc aplicații sau portaluri de
tipul licitaţiilor (ebay, okazii).
Tipuri de agenţi utilizaţi în comerţul
electronic
În cazul comerţului online modalităţile de plată implică
atât plata la livrare, cât şi instrumente de plată
electronice (paypal, bitcoin). În ceea ce priveşte livrarea,
aceasta se face de obicei prin intermediul unei firme de
curierat.
În ceea ce privește evaluarea postcumpărare, opiniile
clienților pot fi găsite atât pe pagina de prezentare a
produsului din cadrul magazinului online, dar există şi
portaluri specializate care prezintă evaluările clienților
(tripadvisor).
Agenţii pentru Data Mining
Un agent pentru Data Mining este o aplicaţie cu ajutorul
căreia se pot extrage informaţii utile dintr-un volum mare
de date sau, cu ajutorul căruia se identifică anumite
tipare.
De obicei sunt folosiţi pentru determinarea tendinţelor
sau pentru detectarea unor erori în setul de date.
Bibliografie
Onete, C.B., Dina, R., 2015. Sisteme
informatice. Elemente fundamentale. Ediția a II-a
revizuită și adăugită. Bucureşti: Editura ASE
Hardware pentru sisteme
informatice
1. Echipamente de intrare
2. Echipamente de prelucrare
3. Echipamente de ieşire
4. Echipamente de stocare a datelor
Echipamente de intrare
Componentele prin care se pot introduce informaţii în
sistemul de calcul, adică permit interacţiunea şi controlul
acestuia, pot fi considerate echipamente de intrare.
Echipamente de intrare (1)
Camera digitală (video sau foto)
Cameră web
Cititoare de cerneală magnetică (MICR)
Cititoare de coduri de bare
Cititor pentru extragerea marcajelor de pe formulare
(OMR)
Cititor pentru benzile magnetice
Creion digital
Dispozitive de captare a imagini
Echipamente de intrare (2)
Dispozitive pentru imagistică medicală (cu raze X, CAT
Scan, ecograf)
Dispozitive pentru jocuri video (Light gun, Gamepad,
Joystick, Paddle, Steering wheel, Yoke şi Microsoft
Kinect)
Dispozitive pentru realitatea virtuală
Dispozitive pentru recunoaştere vocală
Echipamente biometrice
Ecran sensibil (touchscreen sau Windows Touch)
Electroencefalograf (EEG)
Echipamente de intrare (3)
Microfon
Mouse, touchpad, trackball, pointstick
Scanner
Senzori
Sonar
Tableta grafică
Tastatura
Tastatura Braille
Tastatura MIDI
Telecomandă
Yoke (simulator de zbor)
Echipamente de prelucrare
Echipamentele de prelucrare sunt cele care procesează
informaţia primită de la echipamentele de intrare şi le
transmit către cele de ieşire.
Orice dispozitiv care permite prelucrarea informaţiei,
controlul acesteia sau transmiterea către dispozitivele de
ieşire este un echipament de prelucrare. În această
categorie intră placa de bază, unitatea centrală de
prelucrare (CPU) sau procesorul, placa grafică, placa de
sunet sau placa de reţea.
Echipamente de prelucrare
placa de bază
unitatea centrală de prelucrare (CPU) sau procesorul
placa grafică
placa de sunet
placa de reţea.
Echipamente de ieşire
Orice dispozitiv prin intermediul căruia se pot primi date
de la sistemul de calcul, iar prin intermediul acestora
datele să fie afişate sau proiectate într-o formă coerentă
pot fi considerate echipamente de ieşire.
Echipamente de ieşire (1)
Caştile audio
Cititoare Braille
Computer Output Microfilm (COM)
Difuzoare
Dispozitive GPS
Generatoarele de voce (SGD)
Echipamente de ieşire (2)
Informații
Sistemul intern de raportări
Informaţiile sunt încadrate în categorii în funcţie de
natura lor: financiare, de producţie, de marketing, date
logistice iar personalul din departamentele care deţin
aceste informaţii, care reprezintă doar un fragment din
activitatea acesteia, nu conștientizează importanța
acestora pentru decidenții din alte departamente
funcţionale.
Raportările interne importante pentru deciziile de
marketing sunt: comenzile primite, cursul acţiunilor şi
volumul facturilor.
Sistemul de cercetări de marketing
Cercetările de marketing reprezintă o modalitate activă
de căutare şi de prelucrare a informaţiilor utilizate de
organizaţie pentru a rezolva probleme de marketing.
Alte forme ale cercetărilor de marketing se circumscriu,
nu neapărat asupra problemelor de marketing, ci sunt
utilizate pentru a monitoriza permanent mediul de
marketing.
Sistemul creativ de marketing
Acesta integrează toate aplicaţiile informatice care
permit dezvoltarea de soluţii de promovare a produselor
şi a serviciilor oferite de către organizaţie.
În această categorie de aplicaţii intră cele de tip
PowerPoint, editoarele de imagini, de conţinut video, sau
chiar cele de text.
O altă componentă a acestui sistem este utilizarea
mediului online. Marketingul online integrează atât
metodele de promovare prin intermediul acestui mediu,
cât şi instrumentele oferite de media socială.
Modelele de marketing
modele de serii de timp ale vânzărilor
modele de schimbare a mărcii
programarea lineară
elasticitatea (în funcţie de preţ, venit, cerere, ofertă etc.)
regresii şi corelaţii
analiza varianţei (ANOVA)
analiza Cash-flow
analiza What-if
Modele descriptive
Aceste modele descriu procese care au loc în lumea
reală.
Modelele de acest tip sunt utilizate pentru a descrie
sisteme mari, deoarece numărul mare al variabilelor şi al
interacţiunilor dintre ele face dificilă utilizarea altor tipuri
de modele.
Modelele descriptive se mai utilizează şi în dezvoltarea
de ipoteze structurate, ipoteze care fundamentează
discuţiile, analizele şi înţelegerea problemelor.
Modele predictive
Modelele predictive sunt de obicei mai complexe decât
cele modelele descriptive.
Modelele predictive se mai utilizează pentru analiza
evoluţiei viitoare a fenomenelor.
Modele normative
Modelele normative sunt modele mai greu de elaborat
deoarece acestea nu numai că descriu şi prezic ci şi
arată o direcţie de urmat pentru cursul acţiunii.
Modele iconice şi simbolice
Modelele iconice arată ca realitatea reprezentată de ele.
Modelele cele simbolice nu arată ca aceasta ci o
emulează. Modelele simbolice pot fi reprezentate într-o
formă verbală, schematică sau matematică.
CRM (Customer Relationship
Management)
Acest sistem integrează toate departamentele care
interacționează cu clienții - vânzări, marketing, relații cu
clienții şi service – din cadrul unei organizații de
business şi permite o mai bună relaționare între acestea.
Prin intermediul acestui sistem se poate avea o evidență
clară a clienților potențiali şi existenți, se poate urmării
modul în care s-a relaționat cu aceștia, se poate afla în
orice moment care sunt nevoile şi așteptările acestora.
CRM (Customer Relationship
Management)
În acelaşi timp, prin intermediul acestui sistem se pot
organiza campanii de marketing cu scopul de a promova
produsele sau serviciilor nou lansate sau a celor
existente.
Prin intermediul acestor campanii se pot afla părerile
clienților despre obiectul campaniei, dar în acelaşi timp
se poate observa modul în care potențialii clienți sunt
interesați sau nu de achiziționarea produselor sau
serviciilor oferite.
Bibliografie
Onete, C.B., Dina, R., 2015. Sisteme
informatice. Elemente fundamentale. Ediția a II-a
revizuită și adăugită. Bucureşti: Editura ASE
Sisteme informatice
pentru turism
1. Sisteme Front Office
2. Sisteme de rezervări
3. Sisteme de managementul meniului
4. Sistemele informatice ce utilizează Internetul
5. Sisteme inteligente pentru căutarea
informaţiilor şi planificarea călătoriilor
6. Sisteme de prezentare bazate pe realitatea
virtuală
Sistemele Front Office
Sunt sisteme de prelucrare a informaţiilor care oferă
rapoarte în formă vizuală sau scrisă.
Imagine dintr-un software Front
Office
Clasificarea sistemelor Front Office
sisteme pentru înregistrarea turiştilor
sisteme pentru gestiunea şi managementul camerelor
sisteme pentru evidenţa încasărilor
Sistem informatic de rezervări
Sistemele de managementul meniului
Aceste sisteme administrează baze de date de reţete,
ingrediente şi valori nutriţionale.
Utilizarea lor permite:
crearea unei baze de date de ingrediente