CUVANT INAINTE

Integrarea si alinierea Romaniei la cerintele Comunitatii Europene solicita

entitatilor economice o permanenta confruntare pentru imbunatatirea
performantelor proprii.

Managementul se confrunta cu intrebari privind controlul asupra functionarii

organizatiei, control exercitat de el insusi precum si de colaboratorii sai. Din acest
punct de vedere, auditul intern ofera siguranta rezonabila ca operatiunile
desfasurate si deciziile luate la toate nivelurile, sunt “sub control” si ca in acest fel,
aceasta forma de control al controlului, contribuie la realizarea obiectivelor
intreprinderii.

Avand in vedere diversitatea serviciilor prestate si volumul tranzactiilor C.N.

IMPRIMERIA NATIONALA S.A., efectuarea auditului intern se inscrie ca o
consecinta legala dar si fireasca.

Absolut necesara pentru calitatea auditului intern, lucrarea de fata, reprezinta, prin
continutul sau, un ghid practic atat pentru organizarea activitatii cat si pentru
aplicarea procedurilor de audit. Avand in vedere cerintele practice ale profesiunii
de auditor intern, prin procedurile operationale generale este prezentata
metodologia minima necesara pentru pregatirea misiunii de audit, efectuarea pe
teren a auditului, intocmirea raportului si urmarirea recomandarilor. Totodata prin
cele patru capitole ale procedurilor specifice sunt prezentate procedurile specifice
auditului intern de sistem, procedurile specifice auditului intern de performanta,
procedurile specifice auditului intern de regularitate (operational), precum si
modelele documentelor care urmeaza a fi utilizate.

Nu in ultimul rand consideram aceasta lucrare, in ansamblul ei, ca un suport

adecvat pentru cresterea cunostintelor profesionale pentru toti salariatii participanti
la realizarea auditului.

Desigur, prezenta lucrare, reprezentand un inceput, odata cu desfasurarea muncii

efective care urmeaza a se realiza de Societatea noastra, lucrarea va trebui
perfectionata si adaptata cerintelor de performanta economica ale C.N.
IMPRIMERIA NATIONALA S.A., astfel incat auditul intern sa devina efectiv un
sprijin eficient in adoptarea deciziilor manageriale. In spiritul mentinerii bunelor
relatii , va informam ca noi am fi foarte bucurosi sa primim comentariile
dumneavoastra pe marginea lucrarii la adresa noastra de e-mail:
office@eliteconsulting.ro.

S.C. ELITE CONSULTING S.A.

1
GLOSAR DE TERMENI

Standardele si ghidurile ce le insotesc folosesc termeni care, in acceptiune

generala, au urmatoarele sensuri potrivit standardelor de audit intern :

A RESPECTA DATORIILE PROFESIONALE necesita aplicarea grijii si abilitatii

asteptate de la un auditor prudent si competent in aceleasi circumstante sau
circumstante asemanatoare. Aceasta grija este realizata cand auditul intern este
realizat in concordanta cu Standardele pentru Practica Profesionala a Auditului.
Exercitarea acestei griji presupune:
- auditorul intern trebuie sa fie independent de activitatile pe care la auditeaza;
- auditul intern trebuie sa fie realizat de acele persoane care, impreuna, poseda
cunostintele necesare, abilitatile, disciplina necesara pentru a realiza un audit
asa cum se cuvine;
- activitatea de audit trebuie planificata si supervizata;
- rapoartele de audit trebuie sa fie obiective, clare, concise, constructive si
actuale;si
- auditorii interni trebuie sa urmareasca descoperirile continute in raportul de
audit pentru a stabili daca, ulterior, s-au luat masurile adecvate (280.01)∗.

ACTE ILEGALE definesc incalcari ale legilor si reglementarilor guvernamentale

(280.01.1).

ACTIVITATILE CE POT FI AUDITATE reprezinta acele subiecte, unitati,

sisteme, ce pot fi definite si evaluate. Acestea pot contine:
- politicile, procedurile si practicile entitatii;
- centre de cost, de profit, si de investitii;
- cartea mare;
- sistemele informationale (manuale sau computerizate);
- contractele si programele majore;
- functii ca procesarea electronica a datelor, achizitionarea, marketingul,
finantele, contabilitatea, resursele umane;


Simbolurile exprimate in cifre si litere reprezinta numarul Standardului International de Practica
Profesionala a Auditului Intern, paragraful si eventual interpretarile explicative asa cum sunt ele
aprobate de I.F.A.C.

2
 - sistemele de tranzactionare pentru activitati ca vanzarile, colectarea,
achizitionarea, inventarierea, contabilitatea de gestiune, trezoreria,
incasarile si platile, imobilizarile.
- situatii financiare; si
- legi si reglementari (520.04.5).

ANALIZA TRENDULUI reprezinta analiza schimbarilor intervenite pentru o

componenta, pe o anumita perioada de timp de regula minimum 3 ani (420.01.1-h).

ANALIZA PROPORTIILOR se defineste ca fiind studierea starii financiare si a

performantelor diferitelor componente, prin rapoarte derivate din diferite asertiuni
provenite din declaratiile financiare sau din alte informari financiare sau non-
financiare (420.01.1-h).

ASIGURAREA CALITATII este o activitate cu ajutorul careia directorul echipei

de audit intern evalueaza operatiunile efectuate de echipa insarcinata cu auditul
intern. Scopul procesului de asigurare a calitatii este de a oferi o asigurare
rezonabila ca munca de audit intern se desfasoara in conformitate cu Standardele
de Practica Profesionala a Auditului Intern, carta auditorului intern si cu celelalte
standarde aplicabile. Procesul de asigurare a calitatii ar trebui sa includa
urmatoarele elemente:
- supervizare;
- revizuiri interne; si
- revizuiri externe (560.01).

AUDIT PUBLIC INTERN - activitatea funcţional independentă şi obiectivă, care

dă asigurări şi consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor şi
cheltuielilor publice, perfecţionând activităţile entităţii publice; ajută entitatea
publică să îşi îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică şi metodică,
care evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea sistemului de conducere
bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de administrare (Legea
672/2002, art. 2).

AUDITAT include orice persoana fizica, unitate, subunitate sau activitatea

organizationala care este supusa activitatii de audit.
AUDITORII EXTERNI sunt ca fiind acei profesionisti care realizeaza independent
audituri anuale privind declaratiile financiare ale unei organizatii.

3
AUDITORUL INTERN este o persoana fizica sau juridica, abilitata, care in baza
unui contract este desemnata responsabila pentru organizarea si desfasurarea
activitatilor de audit intern.

AUDITUL INTERN este o functie de evaluare independenta aparuta intr-o entitate

pentru a examina si evalua activitatile sale ca un serviciu adus acesteia. Obiectivul
auditului intern este de a ajuta salariatii entitatii de a se achita de responsabilitatile
pe care le au. In acest scop, auditul intern le furnizeaza analize, aprecieri,
recomandari, consilieri, si informatii legate de activitatile vizate. Obiectivul
auditului intern include promovarea unui control eficient la un cost rezonabil
(Introducere).

AUTORIZATIE implica faptul ca functia care poate autoriza a verificat si validat

faptul ca activitatea sau tranzactia este conforma cu politicile si procedurile
prestabilite. (300.03.2-a)

CARTA (statutul) Auditului Intern este definita ca un document oficial, scris, care
stabileste scopul auditului intern, autoritatea si responsabilitatea Societatii de audit
intern. Carta ar trebui :
a) sa determine pozitia auditorului fata de entitate;
b) sa autorizeze accesul la inregistrari, personal, proprietati fizice relevante
pentru calitatea auditului; si
c) sa defineasca scopul activitatilor de audit intern (110.01.4).

CAUZA este motivul diferentelor dintre conditiile prevazute si cele existente

(430.04.7-c).

CIRCUITUL AUDITULUI - stabilirea fluxurilor informaţiilor, atribuţiile şi

responsabilităţile referitoare la acestea, precum şi arhivarea documentaţiei
justificative complete, pentru toate stadiile desfăşurării unei acţiuni, care să
permită totodată reconstituirea operaţiunilor de la suma totală până la detalii
individuale şi invers ( Legea 672/2002, art.2 modificata prin O.G. 37/2004).

CODUL ETIC DE AUDIT INTERN stabileste standardele de conduita pentru

intreg personalul care efectueaza aceasta activitate pentru a exprima clar
responsabilitatile lor. Contine standarde ridicate de onestitate, obiectivitate,
loialitate (240.01).

4
COMPETENTA defineste abilitatea de a aplica cunostintele in situatii probabile si
de a rezolva aceste situatii fara o utilizare extensiva a cercetarii tehnice si a
asistentei (250.01.1).

CONCLUZII (opinii) sunt evaluari ale auditorului intern in ceea ce priveste

efectele descoperirilor in activitatile revizuite. Prezinta de obicei descoperirile in
perspectiva pe baza implicatiilor generale ce le pot avea (430.04.8).

CONFLICTUL DE INTERESE se refera la orice relatie care nu este in interesul

organizatiei sau pare a nu fi in interesul acesteia. Conflictul de interese poate dauna
capacitatii indivizilor de a-si realiza indatoririle si responsabilitatile in mod
obiectiv (280.01).

CONSILIUL include consiliul director, comitetele de audit de pe langa consiliile

directoare, carora le raporteaza auditorul intern, precum si orice alta structura de
conducere a organizatiilor.

CONTROLUL este definit ca orice actiune realizata de management cu scopul de a

mari posibilitatea ca scopurile si telurile sa fie atinse. Managementul planifica,
organizeaza, si directioneaza cu scopul de a asigura o atingere a scopurilor si
obiectivelor sale. Prin urmare controlul este rezultatul unei bune planificari,
organizari si directionari de catre management (300.06).

CONTROLUL ADECVAT apare atunci cand managementul a planificat si

organizat intr-o maniera care sa furnizeze o asigurare rezonabila ca obiectivele
societatii vor fi indeplinite eficient si eficace.

CONTROLUL EFECTIV apare atunci cand managementul indruma sistemele in

asa fel incat sa se asigure ca obiectivele si scopurile Societatii sunt atinse
(300.03.1).

CONTROL FINANCIAR INTERN - întregul sistem de control intern, format din

sistemele de control ale entităţilor publice, ale altor structuri abilitate de Guvern şi
dintr-o unitate centrală care este responsabilă de armonizarea şi implementarea
principiilor şi standardelor de control şi audit (Legea 672/2002, art.2 modificata
prin O.G. 37/2004).

5
CONTROL INTERN - ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entităţii
publice, stabilite de conducere în concordanţă cu obiectivele acesteia şi cu
reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor în mod
economic, eficient şi eficace; include, de asemenea, structurile organizatorice,
metodele şi procedurile (legea 672/2002, art.2 modificata prin O.G. 37/2004).

CONTROLUL MEDIULUI se refera la atitudinea si actiunile managementului in

ceea ce priveste importanta controlului in cadrul organizatiei. Controlul mediului
conduce la disciplina si structurarea necesara atingerii scopurilor primare ale
sistemului de control intern.
Controlul mediului include:
- integritatea si valorile etice;
- filozofia managementului si stilul de operare;
- structura organizationala;
- atribuirea de autoritate si responsabilitate;
- politica si practicile resurselor umane; si
- competenta personalului.
CONTROLUL PREVENTIV contine actiuni luate in scopul evitarii producerii
unor evenimente nedorite (300.06.1).

CONTROLURI DE DETECTARE sunt actiuni efectuate in scopul de a detecta si

corecta evenimente nedorite care s-au intamplat (300.06.1).

CONTROLURI DE INDRUMARE sunt actiuni efectuate in scopul de a determina

sau a incuraja aparitia unui eveniment dorit (300.06.1).

CRITERIILE sunt standarde, masuri si asteptari folosite pentru a realiza o

evaluare sau/si o verificare (ce ar trebui sa fie) (430.04.7-a).

DECLARATIA RESPONSABILITATILOR IN AUDITUL INTERN reprezinta un

document care prezinta intr-o forma sumara:
- obiectivul si scopul auditului intern;
- responsabilitatea si autoritatea Societatii de Audit Intern; si
- independenta auditorilor interni.

6
DECLARATII DE INTENTIE in raporturile de audit constau in descrierea
obiectivelor auditului si, in cazul in care este necesar, informeaza cititorul de
motivul pentru care a fost efectuat auditul si despre ceea ce se astepta sa se obtina
de la el (430.04.3).

SOCIETATEA DE AUDIT INTERN reprezinta o entitate specializata in audit

financiar, membra a Camerei Auditorilor din Romania care a incheiat contract cu
Consiliul de Administratie in vederea organizarii si desfasurarii auditului intern cu
personalul propriu.
DESCOPERIRI sunt declaratii pertinente ale faptelor. Ele provin din procesul de
comparare a ceea ce ar trebui sa fie (430.04.6 si7).

DESCOPERIRILE SEMNIFICATIVE sunt acele conditii, care in opinia

directorului de audit intern, pot afecta negativ organizatia. Acestea pot include
iregularitati, acte ilegale, erori, ineficienta, risipa, conflictele de interese,
slabiciunea controlului (110.01.6-b).

DIRIJAREA implica, pe langa realizarea obiectivelor si activitatilor planificate,

autorizarea si monitorizarea performantelor, compararea periodica a
performantelor realizate cu cele planificate, si documentarea acestor activitati
pentru a se asigura in plus ca sistemul sa lucreze asa cum a fost prevazut
(300.03.2).

ECONOMICITATE - minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea

rezultatelor estimate ale unei activităţi, cu menţinerea calităţii corespunzătoare a
acestor rezultate (legea 672/2002, art. 2 modificata prin O.G. 37/2004).

EFECT este riscul sau expunerea pe care o organizatie auditata si/sau altele le
poate intalni din cauza ca existenta nu este aceeasi cu criteriul (impactul diferentei)
(430.04.7-d).

EFICACITATE - gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare

dintre activităţi şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii
respective (Legea 672/2002, art.2 modificata prin O.G. 37/2004).

EFICIENŢĂ - maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie cu resursele

utilizate (legea 672/2002, art. 2).

7
ENTITATE PUBLICĂ - autoritatea publică, instituţia publică,
compania/societatea naţională, regia autonomă, societatea comercială la care statul
sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar majoritar, cu personalitate
juridică, care utilizează/administrează fonduri publice şi/sau patrimoniu public
(Legea 672/2002).

EROARE, atunci cand se refera la un raport de audit intern, semnifica declaratie

falsa neintentionata, sau omiterea unei informatii semnificative intr-un raport de
audit (430.03.1-b).

EVALUAREA inseamna abilitatea de a recunoaste problemele existente sau

potentiale si capacitatea de a realiza cercetari aprofundate sau de a obtine
informatii suplimentare (250.01.4).

EVALUAREA RISCULUI consta intr-un proces sistematic de evaluare si

integrarea opiniilor profesioniste in ceea ce priveste aparitia evenimentelor si/sau a
conditiilor cu efecte negative. Acest proces de evaluare a riscului ar trebui sa ofere
un instrument de organizare si integrare a opiniilor profesioniste pentru dezvoltarea
programului muncii de audit (520.04.10).

FACTORII DE RISC sunt mijloacele folosite pentru a determina importanta

relativa ca evenimente si/sau actiuni, cu efecte negative, care pot sa se intample
(520.04.6).

FLOW-CHART (graficul fluxurilor) este o reprezentare, a secventelor activitatilor

dintr-un sistem (proces, operatie, functie, activitate) (420.01.5-d).

FOILE DE LUCRU ALE AUDITULUI inregistreaza informatiile obtinute,

analizele efectuate, si concluziile la care s-a ajuns in timpul auditului. Ele sunt
fundamentul descoperirilor si recomandarilor ce urmeaza a fi raportate (420.01.5 si
420.05.5-c).

FRAUDA cuprinde o arie de neregularitati si fapte ilegale caracterizate prin voita

inducere in eroare (280.01.1).

INDEPENDENTA este cea care asigura ca munca auditorilor interni sa se

realizeze intr-o maniera libera si obiectiva. Acest concept cere ca auditorul sa fie

8
independent de activitatea pe care o auditeaza. Independenta este obtinuta prin
statul organizational si obiectivitate (100.01).

INDEPLINIREA EFICIENTA realizeaza obiectivele si scopurile intr-o maniera

precisa si actuala cu o utilizare minima de reurse (300.02.6).

INSTITUŢIE PUBLICĂ - include Parlamentul, Administraţia Prezidenţială,

ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi
publice, instituţii publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora,
indiferent de modul de finanţare a acestora (legea 672/2002, art. 2 modificata prin
O.G. 37/2004).

INTELEGEREA inseamna abilitatea de a aplica cunostintele generale pentru

situatii probabile, de a recunoaste deviatii semnificative, de a fi capabil sa
indeplineasca munca de cercetare necesara pentru o obtine solutii rezonabile
(250.01.3).

LIMITAREA ARIEI reprezinta o restrictie impusa Auditorului Intern care face

posibil ca acesta sa nu-si indeplineasca obiectivele si planurile. Printre altele,
limitarea ariei se poate reduce la :

- scopul definit de carta;

- accesul la inregistrari, personal, proprietatile materiale relevante pentru
calitatea auditului;
- orarul muncii de audit aprobat;
- calitatea procedurilor de audit; sau
- bugetul financiar si planul de munca aprobat (110.01.5-b).

MANAGEMENTUL include acea persoana care au responsabilitati in ceea ce

priveste stabilirea si/sau atingerea obiectivelor organizatiei.

MONITORIZAREA cuprinde supravegherea, observarea si testarea activitatilor si

raportarea adecvata persoanelor responsabile. Monitorizarea ofera o verificare in
timp real a progresului in vederea atingerii obiectivelor si scopurilor (300.03.2-b).

9
MANAGEMENTUL SUPERIOR se refera la acele persoane fata de care raspunde
Auditul Intern.

NEREGULARITATI inseamna declaratii gresite intentionat sau omiterea de

informatiii relevante din inregistrarile contabile, declaratiile financiare, alte
rapoarte, documente sau inregistrari. Neregularitatile includ atat raportari
financiare frauduloase care duc la inducerea in eroare a declaratiilor financiare dar
si delapidarea de active. Neregularitatile implica:
- falsificarea sau alterarea inregistrarilor contabile sau de alta natura si a
documentele ce stau la baza acestora;
- aplicarea eronata a principiilor contabile; si/sau
- redarea eronata sau omisiunea intentionata a unor evenimente, tranzactii,
sau alte informatii semnificative (280.01.1).
OBIECTIVE sunt cele mai largi declaratii ce contin informatii sintetice despre
ceea ce alege organizatia sa infaptuiasca (300.02.1).

OBIECTIVELE AUDITULUI sunt definite ca declaratii generalizate dezvoltate de

Auditorul intern si definesc realizarile ce se intentioneaza a fi obtinute de audit
(410.01.1-a).

OBIECTIVITATEA este o stare mentala de independenta care cere ca auditorii

interni sa realizeze auditul intr-o astfel de maniera incat sa creada in scopul onest
al produsului muncii lor si sa nu faca compromisuri in ceea ce priveste calitatea
acestuia. Obiectivitatea cere auditorilor interni sa nu-si subordoneze judecata in
ceea ce priveste probleme de audit (120.01 si 02).

OPERATII reprezinta activitati recurente ale unei organizatii in scopul realizarii

unui produs sau oferirea unui serviciu. Astfel de activitati includ, dar nu sunt
limitate la acestea, marketingul, vanzarile, productia, achizitiile, resursele umane,
finantele si contabilitatea, asistenta manageriala (350.01.1).

PATRIMONIU PUBLIC - totalitatea drepturilor şi obligaţiilor statului, unităţilor

administrativ-teritoriale sau ale entităţilor publice ale acestora, dobândite sau
asumate cu orice titlu; fac parte din patrimoniul public drepturile şi obligaţiile
referitoare atât la bunurile din domeniul public, cât şi din domeniul privat al
statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale (legea 672/2002, art. 2).

10
PERFORMANTA ECONOMICA realizarea unor obiective si scopuri la un cost
mai mic decat cel generat de risc (300.02.7).

PRINCIPIILE CALAUZITOARE sunt mijloacele prin care se pot indeplini

Standardele Generale sau Specifice pentru Practica Profesionala a Auditului Intern.

PROCEDURILE ANALITICE DE AUDIT sunt realizate prin studierea si

compararea corelatiilor dintre informatia financiara si non-financiara. Aplicarea
procedurilor analitice de audit se bazeaza pe premisa ca, in absenta unor conditii
cunoscute, care le fac imposibile, corelatiile dintre informatii sunt de asteptat sa
existe si sa ramana in continuare. Exemple de conditii care fac imposibile
corelatiile sunt tranzactii sau evenimente neobisnuite sau nerecurente; schimbari
contabile, organizationale, operationale, de mediu, tehnologice, ineficienta, erori,
neregularitati sau fapte ilegale (420.01.1b si c).

PROCEDURILE AUDITULUI sunt sarcini pe care un auditor intern le realizeaza

prin colectarea, analizarea, interpretarea si informatiile documentate, pe parcursul
unui audit. Procedurile sunt mijloacele prin care se ating obiectivele auditului
(401.01.1-a).

PROGRAMELE se refera la activitati ale organizatiei, care au un scop precis.

Asemenea activitati includ, printre altele, cresterea capitalului, vanzarea unei
instalatii, campanii de strangere de fonduri, campanii de familiarizare cu noile
produse sau servicii, cheltuieli de capital, subventii cu scopuri precise (350.01.2).

PROGRAMUL DE AUDIT este un document care contine procedurile de audit ce

trebuie urmate pe parcursul unui audit. Acesta contine si obiectivele auditului
(410.01.6-a).

PROGRAMUL MUNCII DE AUDIT include activitatile ce urmeaza sa fie

auditate; cand vor fi acestea auditate; si timpul necesar estimat, tinand cont de
scopul planificat al auditului, de natura si intinderea muncii de audit realizata de
ceilalti (520.04).

RAPORTUL DE ACTIVITATE al Societatii de audit subliniaza descoperirile

importante formuleaza recomandarile si informeaza managementul superior si
consiliul director de orice indepartare semnificativa de la programul muncii de
audit aprobat, planurile de activitate si bugetele financiare, precum si motivele
acestor devieri.
11
RAPORTUL DE AUDIT este un document scris si semnat care prezinta telul,
scopul si rezultatul auditului. Rezultatele auditului pot contine descoperiri,
concluzii (opinii), precum si recomandari (430.01, 430.04 si 430.04.5).

RECENZIA EXTERNA a unei entitati de Audit Intern este realizata pentru a

evalua calitatea operatiilor ei. Recenzia ar trebui facuta de catre persoane calificate
care sunt ndependente de organizatie si care nu au un conflict real sau aparent de
interese (560.04).

RECENZII INTERNE OFICIALE sunt efectuate din proprie initiativa de catre

Societatea de Audit Intern, periodic, pentru a evalua calitatea muncii de audit
depuse. Sunt in general realizate de o echipa sau un individ selectat de directorul
societatii de Audit Intern (560.03.1).

RECOMANDARI sunt actiuni pe care auditorul intern le considera necesare

pentru a corecta conditiile existente si pentru a imbunatati actiunile (430.05.1).

RELATIA COST-PROFIT inseamna ca potentiala pierdere asociata unui risc

trebuie comparata cu costul necesar pentru a controla acel risc (300.02.5).

RISCUL este probabilitatea ca un eveniment sau actiune sa afecteze negativ

organizatia sau activitatea auditata (410.01.1-b si 520.04.2).

SCOPUL AUDITULUI se refera la activitatile cuprinse de un audit intern. El

include, acolo unde sunt oportune:
- obiectivele auditului;
- natura si intinderea procedurilor de audit realizate;
- perioada de timp auditata;
- activitatile neauditate cu scopul de a delimita clar granitele auditului
(430.04.4).

SCOPURI sunt obiectivele specifice unor sisteme specifice, care pot fi denumite ca
obiective sau scopuri operationale sau de program, standarde operationale, nivele
de performanta, tinte, sau rezultatele asteptate (300.02.2).

12
SEMNIFICATIVITATEA este nivelul de importanta sau magnitudinea asociata
unui element, informatie, sau problema de catre auditorul intern.

SISTEM (proces, operatiune, functie, activitate) este un aranjament, o configuratie,

sau o colectie de concepte, componente, activitati, oameni, care sunt conectati sau
asociati in scopul atingerii obiectivelor si tintelor. (definitie ce poate fi aplicata atat
sistemelor manuale cat si celor automatizate) de asemenea un sistem poate fi o
colectie de sub sisteme care opereaza impreuna pentru un obiectiv sau tel comun
(300.02.3).

SITUATIA defineste o dovada reala pe care auditorul intern a descoperit-o in

cursul examinarii (ceea ce exista) (430.04.7-b).

SONDAJUL defineste un proces prin care se aduna informatia, fara o verificare

detaliata, despre activitatea examinata. Telurile principale sunt :
- intelegerea activitatii studiate;
- identificarea ariilor semnificative care cer o atentie accentuata;
- obtinerea de informatii utile in desfasurarea activitatii de audit; si
- determinarea necesitatii efectuarii auditului (410.01.5-a).

STANDARDELE PENTRU PRACTICA PROFESIONALA A AUDITULUI

INTERN (“STANDARDELE”) sunt criteriile pe baza carora operatiile Societatii
de Audit Intern sunt evaluate si masurate. Ele au fost create pentru a descrie cum ar
trebui sa fie practica auditului intern.

SUPERVIZAREA este un proces continu, incepand cu planificarea si terminand cu

conluziile sarcinii de audit. Aceasta include:
- furnizarea de instructiuni adecvate subordonatilor si aporobarea
programul de audit;
- urmarirea ca programul de audit aprobat sa fie dus la indeplinire, mai
putin in cazul in care apar deviatii justificate dar si aprobate;
- stabilirea gradului in care descoperirile, concluziile si raporturile apar in
foile de lucru ale auditului;
- asigurarea acuratetei, obiectivitatii, claritatii, conciziei, constructivitatii,
si oportunitatii raportarilor de audit; si
- determinarea indeplinirii obiectivelor auditului (230.01 si 02).

13
URMARIREA de catre auditorii interni este definita ca procesul prin care ei
determina adecvanta, eficienta si reprezentarea in timp a actiunilor luate de
management in ceea ce priveste descoperirile din raportul de audit (440.01.1).

TESTUL DE REZONABILITATE consta in comparatia dintre o cantitate

estimata, pe baza calculelor utilizand informatii relevante financiare si non-
financiare, si cantitatea raportata. (420.01.1-h).

Capitolul 1: Introducere

Obiective Prezentarea contribuţiei pozitive pe care auditul intern o are la

realizarea functiei de management a societăţii

Conţinut 1.1 Factori care conduc la necesitatea activitatii de audit intern

1.2 Rolul auditului intern: Aplicabilitate. Necesitate. Pozitionare
1.3 Tipuri de audit
1.4 Perspective si tendinte

Rezumat Auditul intern asigură un rol de sprijin managementului, independent

de responsabilităţile operaţionale şi este utilizat pentru a oferi o
analiză obiectivă, consiliere şi recomandări privind activităţile

14
 evaluate, conducând la creşterea eficienţei şi eficacităţii proceselor
economice.

1.1 FACTORI CARE CONDUC LA NECESITATEA ORGANIZARII SI

DESFASURARII DE AUDIT INTERN

Auditul intern este o funcţie pe care managementul a ales sa o implementeze ca

parte a procesului de monitorizare a performanţei, pentru a atinge obiectivele
prestabilite şi planurile adoptate. Imaginea de controlor nu este compatibilă cu
conceptul de management: este în contradicţie cu principiul de bază al
managementului - motivaţia are la bază încrederea şi responsabilitatea. Ca un
departament managerial, funcţia de audit intern trebuie să fie recunoscută drept o
parte integrantă a structurii de management şi a conceputului de încredere.
Dezvoltarea functiei de audit intern in cadrul activitatii manageriale se bazeaza pe
urmatoarele criterii:
- descentralizarea geografica: se refera atat la decizia de a asigura aceasta
activitate cat si la numarul de auditori interni; o organizare descentralizata
este mai greu de controlat si, in acelasi timp, misiunile de audit necesita mai
multe persoane pentru a fi bine efectuate;
- numarul mare al sectoarelor de activitate; si
- politica de gestiune: delegarea responsabilitatilor si a autoritatii va necesita
aplicarea de noi mijloace, asigurate de auditul intern, pentru un control mai
bun asupra activitatilor care scapa autoritatii centrale.
In Romania, adaptarea legislatiei financiar-contabile la standardele Uniunii
Europene in domeniu a condus la formularea prevederilor art. 18 din Legea nr.
133/2002 rectificata pentru aprobarea O.G. 75/1999 si H.G. 983/2004 privind
Regulamentul Camerei Auditorilor Financiari conform carora, incepand cu
exercitiul financiar 2001, entitatile ale caror situatii financiare sunt supuse
auditului financiar independent trebuie sa organizeze si sa asigure exercitarea
activitatii de audit intern, potrivit normelor legale in vigoare.

1.2 ROLUL AUDITULUI INTERN

1.2.1 Aplicabilitate

15
Implementarea controlului de gestiune s-a dezvoltat mai intai in cadrul
intreprinderilor industriale si apoi in cele comerciale. Calea dezvoltarii auditului
intern urmeaza acelasi curs, de la intreprinderile mari la cele mai putin mari, de la
industrii la comert si servicii.
Un aspect care nu este perceput uneori este acela ca auditul se aplica tuturor
functiilor intreprinderii; si anume pentru:
 Functia financiar-contabila: contabilitatea si trezoreria trebuie sa fie prezente in
Planul de Audit Intern, cu obiective complementare in raport cu cele ale
auditului extern.
 Functia comerciala si logistica: auditul intern trebuie sa exploreze activitati cum
sunt marketingul, vanzarile, publicitatea, stocarea, transportul, relatiile
comerciale, solvabilitatea clientilor, calitatea prestatiilor, etc..;
 Functia de productie: auditul intern se efectueaza atat in birouri, cat si la locul
de desfasurare al activitatii de productie, pentru examinarea instalatiilor si
utilajelor, a productiei, intretinerii, investitiilor, securitatii proprietatii;
 Functia informatica: auditul intern acopera directii fundamentale cum sunt
auditul centrelor informatice de gestiune si industriale, auditul biroticii, auditul
retelelor informatice, auditul sistemelor si aplicatiilor in exploatare sau in curs
de dezvoltare; si
 Functia manageriala: modul de delegare a sarcinilor, responsabilitatilor si
autoritatii aferente, precum si planul de ansamblu al managementului pentru
atingerea obiectivelor propuse, elemente care trebuie analizate obiectiv de catre
auditul intern.

1.2.2 Necesitatea auditului intern

Din literatura de specialitate redam mai jos doua afirmatii devenite celebre :
“Fără audit, nu există răspundere, iar fără răspundere nu există control; iar
dacă control nu există atunci, care este rolul puterii?“ (profesor W.J.M.
Mackenzie, in prefata la “Raspunderea si auditul guvernelor”.
„Odată cu permanenta dezvoltare a complexităţii organizaţiilor, conducerile
executive sunt îndepărtate de locurile unde are loc angajarea iniţială. Auditul
intern este un braţ al managementului, cu un viitor extraordinar“(afirma în
1941, J. B. Thurston, în calitate de preşedinte al Institutului Auditorilor
Interni din Statele Unite ale Americii).
Pentru a fi eficace, funcţia de audit intern trebuie să fie independentă de
operaţiunile supuse auditării, dar are ca sarcină formularea de propuneri către
management privind modalităţile de îmbunătăţire a performanţei societăţii.

16
1.2.2.1 Prevenirea şi detectarea erorilor

Pentru a supraveghea performanţele în mod continu, în cadrul ariei lor de

responsabilitate managerii au nevoie de informaţii sigure. Erorile în colectarea,
prelucrarea sau raportarea informaţiilor monitorizate vor afecta credibilitatea şi
utilitatea acestora, conducând la un control ineficient.
Erorile pot fi cauzate de devierea de la regulile stabilite de către organizaţie din
cauza eşecului verificărilor efectuate care pot apărea din cauza neglijenţei sau a
verificărilor inadecvate cauzate de lipsa de disciplină; dar ele pot fi si rezultatul
unor proceduri neclare sau a nereuşitei în ceea ce priveşte respectarea acestora, sau
lipsei unor proceduri de control eficace.

1.2.2.2 Eliminarea pierderilor

Succesul conducerii este măsurat de performanţa de a îndeplini obiective clar
definite. Obiectivul principal ar putea fi legat de profitabilitate maximă, în cazul
întreprinderilor din sectorul privat, sau de utilizarea optimă a resurselor, în cadrul
sectorului public.
Pierderile pot rezulta în principal din :
 Organizare deficitară atunci când responsabilitatea nu este pusă de acord cu
autoritatea sau priceperea nu este pe măsura sarcinilor;
 Utilizarea ineficientă a resurselor atunci când operaţiunile sunt planificate şi
coordonate inadecvat;
 Riscuri de achiziţie atunci când specificaţiile sunt neclare sau negocierile
lasă de dorit;
 Consumuri mari atunci când standardele sunt imprecise sau supravegherea
este ineficientă;
 Lipsuri din gestiune atunci când securitatea este slabă; si
 Frauda, furturile şi alte infracţiuni atunci când conducerea nu reuşeşte să
impună onestitatea şi prevenirea fraudelor.
Obiectivul auditului intern modern circumscrie revizuirea operaţională, inclusiv
examinarea critică a valorilor. Această activitate presupune examinarea eficacităţii
cu care sunt implementate politicile de management; estimarea eficienţei şi
oportunităţii operaţiilor; evaluarea rezultatelor prin prisma realizării obiectivelor
managementului.
Prin identificarea punctelor în care apar pierderi şi cuantificarea acestora, acele
zone ale sistemului de control care trebuie întărite pot fi considerate prioritare în
acţiunea de remediere. În acest mod un auditor experimentat oferă un ajutor foarte
important managementului în obţinerea unei performanţe operaţionale superioare.
17
1.2.2.3 Monitorizare solida
Raportarile managementului pot fi afectate ca urmare a unor imperfectiuni ale
sistemului care pot da nastere unor informatii eronate sau incomplete, sau chiar a
unui volum excesiv de informatie care suprasolicita conducerea.

1.2.2.4 Respectarea legilor

Legea impune tot mai multe obligatii statutare asupra societatilor, de la obligatia
colectarii si calcularii impozitelor, la masuri pentru protectia mediului, a
consumatorilor, a angajatilor si a actionarilor. Conducerea este responsabila pentru
indeplinirea acestor obligatii si pentru aceasta trebuie sa poata avea incredere in
sistemele interne de control destinate acestui scop.
Examinarea eficacitatii si caracterului corespunzator al unor asemenea sisteme este
o alta responsabilitate a auditului intern.

1.2.2.5 Prevenirea si detectarea fraudelor

Deficientele morale de caracter ale persoanelor inzestrate cu autoritate de catre
intreprindere sau cu custodia resurselor acesteia poate avea ca efect activitatea
fraudulenta si de rea credinta, in detrimentul intreprinderii.
Existenta auditului intern este un factor de intimidare pentru lipsa de integritate si
abuzul de incredere, avand in vedere faptul ca auditorii interni sunt perceputi ca
parte a structurii de siguranta.
Prevenirea fraudelor cade in sarcina conducerii. In cadrul intreprinderii trebuie
promovat un climat de onestitate si incredere care sa descurajeze faptele ilicite.
Acesta este realizat in primul rand prin dovedirea unui management integru si de
incredere, prin comportament exemplar si onestitate, iar auditul intern are un rol
important in intarirea acestor obiective manageriale. Trebuie, de asemenea, sa
ofere recomandari in ceea ce priveste procedurile pentru prevenirea fraudelor si a
celor pentru conducerea de investigatii de detectare a acesteia atunci cand exista
opinia motivata ca aceasta a avut loc.

1.2.2.6 Beneficii si responsabilitati

Cu cat intreprinderea este mai mare, cu atat managementul acesteia are nevoie de
reasigurarea faptului ca politicile sale si obligatiile statutare sunt intelese si
urmarite.
18
Auditorul intern trebuie sa formuleze opinii asupra caracterului corespunzator si a
eficacitatii sistemelor de control intern.
Faptul ca sprijina managementul la intregul nivel organizational, dintr-un punct de
vedere impartial, il plaseaza pe auditorul intern in pozitia unica de a percepe
oportunitatile pentru imbunatatire. Prin aplicarea experientei anterioare in ceea ce
priveste rezolvarea problemelor similare, auditorul intern va fi capabil sa joace un
rol de sustinere a schimbarii, atunci cand apare o problema.
Acestea sunt responsabilitati implicite pentru functia de audit intern, care solicita
abilitati particulare si calitati personale pentru toti cei care exercita aceasta
profesie. Astfel de abilitati si calitati trebuie concretizate intr-o disciplina
profesionala cu standarde de practica bine definite care sa stea la baza certificarii
calitatii serviciilor oferite.

1.2.3 Pozitionarea auditului intern

1.2.3.1 Auditul intern si auditul extern

Auditul intern
Statutul
auditorului entitate independenta juridic independent din punct de
Beneficiarii
auditului conducerea
Obiectivele aprecierea bunului control
auditului asupra activitatii
intreprinderii si formularea
de recomandari pentru
imbunatatirea acestuia
Domeniul de toate functiile intreprinderii, functiile intreprinderii care
aplicare in toate dimensiunile si
aspectele lor
Prevenirea fraudei orice tip de frauda care
implica intreprinderea, sub
aspect patrimonial sau al
oricarui alt aspect
Independenta independenta profesionala,
auditorilor juridica si statutara
Periodicitatea permanent, conform unui
Auditul extern
prestator de servicii
vedere juridic
conducerea, actionarii,
bancile, autoritatile de stat,
partenerii
certificarea regularitatii,
sinceritatii si a imaginii fidele
a conturilor, rezultatelor si
situatiilor financiare
participa la determinarea
rezultatului
orice frauda care are sau se
presupune ca ar putea avea
influenta asupra rezultatelor
independenta profesionala,
juridica si statutara
intermitent, in momente

19
auditarilor plan anual propice certificarii conturilor

Auditul intern este un complement al auditului extern, deoarece acolo unde exista
o functie de audit intern, auditorul extern este inclinat sa aprecieze in mod diferit
calitatea regularitatii, sinceritatii si imaginii fidele a conturilor si rezultatelor.
Auditorul intern are obligatia profesionala de a comunica informatiile importante
pe care le obtine si auditorului extern; reciproca este valabila, de asemenea,
rezultand ca intre cele doua trebuie sa existe o comunicare nemarginita care
contribuie la realizarea obiectivelor amandurora:
- coordonarea lucrarilor pentru evitarea dublarii sarcinilor;
- directorul auditului intern poate efectua lucrari pentru auditul extern, cu
conditia sa respecte propriile norme;
- directorul auditului intern poate formula o apreciere asupra activitatii
auditorilor externi;
- accesul reciproc la programele si dosarele de lucru;
- colaborarea pentru intelegerea reciproca a tehnicilor, metodelor si
terminologiei;
- transmiterea rapoartelor de audit extern catre auditul intern si invers, cu
conditia respectarii confidentialitatii;
- stabilirea in comun a planului de interventii pentru ca misiunile de audit sa
deranjeze cat mai putin posibil;
- intalniri periodice de lucru pentru prezentarea investigatiilor facute si
discutia concluziilor.

1.2.3.2 Auditul intern si consultanta externa

Consultanta externa este exercitata de catre experti din diferite domenii care isi
aduc contributia la interesul intreprinderii prin cunostintele lor specializate.
Misiunile de consultanta prezinta patru trasaturi distinctive:
- consultantul raspunde unei anumite probleme bine delimitate, care
corespunde competentei sale tehnice si nu poate interveni in afara acestui
domeniu;
- misiunea sa are o durata fixa;
- lucreaza pentru un anumit responsabil, care face parte din managementul
superior sau este un manager specializat intr-un anumit domeniu;
- rolul consultantului se poate extinde de la un simplu diagnostic al situatiei
existente pana la proiectarea si implementarea unor noi structuri
organizatorice.

20
Se observa ca exista o complementaritate intre auditul intern si consultanta externa,
care trebuie sprijinita prin colaborare; in nici un caz nu poate fi vorba de
substituirea rolului unuia de catre celalalt.

1.2.3.3 Auditul intern si controlul de gestiune

FACTORI Auditul intern Controlul de gestiune
ASEMANARI

Caracter universal are ca obiect al activitatii toate functiile

intreprinderii
Competenta operationala nu are competenta operationala: rol de
observare, recomandare, propunere
Independenta este situat la cel mai inalt nivel al
intreprinderii, beneficiind de o apartenenta
ierarhica care garanteaza independenta si
autonomia
DEOSEBIRI

Obiective - diagnosticul asupra - conceperea

procedurilor de control sistemului de
intern pentru un mai informare;
bun control al -contributia la
activitatilor. conceperea structurii
intreprinderii pe baza
unei descentralizari
eficiente a autoritatii;
- asigurarea unei
functionari corecte a
sistemului de
informare;
- efectuarea studiilor
economice si
coordonarea lor.
Abordare atat sub aspect
ia in considerare ceea
cantitativ cat si
ce este exprimat sau
calitativ (securitate,
poate fi cuantificat in
calitate, relatii sociale,
unitati monetare
mediu)
Periodicitate activitate planificata si activitate necorelata
sistematizata, cu o cu prioritatile
periodicitate definita managementului, cu o
in functie de riscuri periodicitate definita
de rezultate si mod de

21
 raportare

1.2.3.4 Auditul intern si calitatea

Calitatea implica doua concepte diferite formal, dintre care doar al doilea este un
concept normalizat: calitatea totala si asigurarea calitatii.
 Calitatea totala
Calitatea totala este definita drept totalitatea proprietatilor si caracteristicilor unui
produs sau a unui serviciu care confera posibilitatea de a satisface nevoile
exprimate sau explicite. Aceasta procedura ii priveste pe toti angajatii din cadrul
intreprinderii deoarece fiecare este in acelasi timp clientul si furnizorul altora.
Acest concept este urmarit si de catre auditul intern deoarece calitatea totala poate
fi auditata ca politica, in sensul ca auditorii trebuie sa estimeze daca cei insarcinati
cu implementarea detin un bun control al activitatii si sa formuleze recomandari
cand este cazul.
Daca intreprinderea a infiintat o Directie a calitatii, aceasta trebuie auditata pentru
a fi studiata si imbunatatita calitatea dispozitivelor sale de control intern.

 Asigurarea calitatii
Asigurarea calitatii este definita ca fiind totalitatea actiunilor prestabilite si
sistematice necesare pentru a da incredere corespunzatoare ca un produs sau
serviciu va satisface cerintele referitoare la calitate.
Aceste cerinte sunt exprimate prin sisteme de referinta recunoscute pe plan
international care au ca scop respectarea acelorasi criterii de calitate la nivel
mondial (Normele ISO de asigurare a calitatii).
Asigurarea calitatii apare ca un demers extern de certificare realizat de catre
auditori externi ai calitatii care au fost abilitati pentru a certifica respectarea
Normelor ISO.
Rolul auditului intern in acest context este acela de a urmari respectarea Normelor
ISO, prin actiunile sale asupra controlului intern.

1.3 TIPURI DE AUDIT

1.3.1 Auditul de conformitate (de regularitate)
Se refera la demersul simplu si traditional al auditorului de a verifica buna aplicare
a regulilor, procedurilor, atributiilor, organigramelor. Auditorul va lucra pe baza
unui sistem de referinta (“ceea ce ar trebui sa fie”) si semnaleaza autoritatii
responsabile dezechilibrele, operatiile care nu s-au efectuat, interpretarile eronate

22
ale dispozitiilor. In urma unei analize a cauzelor si consecintelor, auditorul
elaboreaza recomandari pentru aplicarea pe viitor a regulilor.
1.3.2 Auditul de eficacitate (de performanta)
Sistemul de referinta la care se raporteaza activitatea auditata este rezultat al
aprecierii auditorului intern, care se bazeaza pe rationamente privind cea mai
eficienta, mai productiva, mai sigura solutie posibila.
Auditorul intern este cu atat mai eficient cu cat profesionalismul, cunosterea
intreprinderii, priceperea sa in functia auditata sunt mai importante, schitandu-se
astfel modul de impartire a sarcinilor in cadrul compartimentului: auditorilor mai
noi le revin ca sarcina auditurile de conformitate, iar celor mai experimentati cele
de performanta.
1.3.3 Auditul de sistem
Auditul de sistem este un audit de management si de strategie.
Auditul intern trebuie sa solicite responsabililor sectoarelor auditate o expunere a
politicilor care guverneaza activitatea respectiva, pentru a se asigura ca exista o
astfel de politica si pentru a determina in ce masura aceasta, atunci cand exista,
corespunde obiectivelor de ansamblu ale intreprinderii.
Auditul de strategie este conceput ca o confruntare a tuturor politicilor si
strategiilor intreprinderii cu mediul in care aceasta se afla, pentru a verifica
coerenta globala.

1.4 PERSPECTIVE SI TENDINTE

Perspectivele imaginii functiei de audit intern in viitor pot fi sintetizate prin cele 4
directii specificate de mai jos:
- auditul intern va acoperi din ce in ce mai multe domenii noi si variate: audit
de mediu, de calitate, audit la joint ventures, etc.;
- atasarea serviciilor de audit intern la nivelul cel mai inalt al managementului
organizatiilor isi va confirma viabilitatea si se va generaliza;
- cadrul universitar va adopta aceasta disciplina si o va face cunoscuta,
recunoscuta si predata in cadrul invatamantului superior; ponderea
auditorilor cu studii superioare este in continua crestere;
- recomandarile formulate de catre auditori nu vor deveni obligatorii, acestia
pastrandu-si caracterul de consultanti interni.
Rolul auditorului a evoluat de la simpla verificare că sarcinile sunt executate în
concordanţă cu instrucţiunile predefinite, deşi aceasta rămâne o parte importantă a
23
activităţii, acum se ocupă şi cu analiza capacităţii societăţii de a reacţiona la
circumstanţe fluctuante şi cu furnizarea unor recomandări imparţiale conducerii
executive sub toate aspectele implementării de politici. Are în întregime un rol de
protecţie, oferind o reasigurare pozitivă la toate nivelurile de management, şi un rol
de activare, contribuind la îmbunătăţirea performanţei operaţionale astfel incat
supraveghetorul a devenit ghid.
Auditul de eficacitate apare ca un plus de valoare a auditorului care merge mai
departe de simplul control de conformitate. Acest plus de valoare este determinat
de doi factori importanti:
- complexitatea crescanda a gestiunii ii incita pe manageri sa solicite
colaborarea specialistilor, cand apar probleme noi sau cu grad mare de
dificultate. Auditorului intern i se va cere sa colaboreze si sa se integreze in
managementul intreprinderii, insa trebuie ca in final managerul sa isi asume
solutiile preconizate, astfel incat auditul intern sa aiba in continuare rol de
consiliere si nu de decizie;
- rolul pedagogic al auditorului intern este in crestere, pe de o parte datorita
participarii la formarea responsabililor din domeniul sau, iar pe de alta parte,
si in mod special, deoarece are un rol hotarator pentru implementarea
controlului intern. Auditorii aduc un aport de competenta si de know-how
pentru implementarea unui control intern rational, dar nu trebuie sa isi
asume aceasta activitate, ci doar sa o ghideze si sa propuna cai de
imbunatatire a acesteia.
Funcţia de audit intern trebuie separată de toate celelalte funcţii de management
pentru a păstra gradul de independenţă necesar pentru a concluziona judecăţi
imparţiale şi obiective. Auditorii interni trebuie să deservească în totalitate
obiectivele managementului căruia îi sunt subordonaţi dar nu vor avea autoritatea
de a aduce modificări: rolul lor este să observe şi să recomande. Este fără nici o
îndoială un rol cu responsabilitate extinsă. Unele recomandări ale auditorilor
interni pot avea implicaţii de substanţă. Auditorii interni trebuie să evalueze
oportunităţile şi riscurile potenţiale şi să îşi asume o parte din responsabilitatea de
a contribui la procesul decizional.

24
Capitolul 2: Carta auditorului intern si Codul de conduita etica si
profesionala

Obiective Stabilirea obiectivelor, autoritatii si responsabilitatii

societatii care realizeaza auditul intern. Exercitarea
prudentei profesionale. Definirea aptitudinilor personale, a
calificarii profesionale necesare si a conduitei etice ale unui
auditor intern. Rolul auditorilor interni in detectarea si
prevenirea fraudelor. Prezentarea modului de evaluare a
eficacitatii activitatii de audit intern prin evaluari interne si
externe. Analiza procedurilor utilizate pentru aplicarea
teoriilor si principiilor in practica auditului intern.

Cuprins 2.1 Independenta si obiectivitate. Delegarea autoritatii

pentru exercitarea auditului intern. Prudenta profesionala.

2.2 Aptitudinile personale si calificarea profesionala.

2.3 Codul de conduita etica al auditorului intern.

2.4 Instruire si dezvoltare.

2.5. Frauda si erori: Prevederile Codului Penal privind

frauda. Rolul auditului intern in ceea ce priveste frauda.
Prevenirea si detectarea fraudei. Tehnici de fraudare.
Proceduri adoptate cand se suspecteaza existenta fraudei.

2.6 Eficacitatea activitatii de audit intern: Evaluari interne.

Evaluari externe.

2.7 Managementul auditului intern: Planificarea. Riscul de

audit. Directionarea. Managementul corporativ.

2.8 Flowchart: Colectarea informatiilor. Diagrame.

Simboluri. Semnificatie.

25
Rezumat Auditul intern trebuie sa fie independent si obiectiv,
autorizat si calificat corespunzator. Auditorii interni trebuie
sa isi desfasoare activitatea cu prudenta profesionala si sa
respecte Codul de conduita etica. Supervizarea activitatii
auditorilor interni cade in sarcina responsabilului de
misiune.

Conducerea trebuie sa stabileasca politica pentru auditul

intern si sa ofere intregul suport in vederea realizarii unei
contributii pozitive in companie. Orientarea si indrumarea
oferite de responsabilul de misiune pentru conducerea
eficienta a echipei de audit intern, cu resurse bine stabilite
va permite auditului intern sa fie eficient.

26
2.1 ASPECTE ORGANIZATIONALE PRIVIND AUDITUL INTERN

2.1.1 Pozitia si obiectivele auditorilor interni

2.1.1.1 Independenta
Auditorul intern trebuie fie independent din punct de vedere al statutului in cadrul
Companiei si al obiectivitatii personale, astfel incat sa isi poata indeplini
indatoririle in mod corect.
Pentru functia de audit intern, independenta presupune:
1. Libertatea de a planifica si de a realiza munca de audit;
2. Accesul la cele mai inalte niveluri ale managementului.
a) Premise pentru independenta:
Pentru a avea un caracter independent, functia de audit intern:
1. Trebuie sa aiba sprijinul managementului, la toate nivelurile acestuia.
2. Responsabilul misiunii de audit intern sa aiba libertatea de a determina
prioritatile de exercitare a functiei de audit intern, eventual cu consultarea
presedintelui CA.
3. Responsabilul misiunii de audit intern trebuie sa aiba acces la toate
nivelurile conducerii, inclusiv membrii Consiliului de Administratie si
auditorul extern.
4. Fiecare membru al echipei de audit intern trebuie sa aiba o judecata
obiectiva si sa nu fie subiectul unor conflicte de interese, astfel incat sa fie
capabil sa construiasca rationamente si sa formuleze opinii impartiale.
5. Auditorii interni trebuie sa nu fie subiectul nici unui conflict de interese ce
poate avea loc din cauza unor relatii profesionale sau personale sau orice
interes pecuniar sau de alta natura.
6. Auditorii interni trebuie sa nu fie supusi influentelor nejustificate care ar
putea afecta obiectivele activitatii lor sau rationamentele ce pot afecta
raportul de audit.

27
 b) Relatia de subordonare cu Consiliul de Administratie:
Auditorii interni trebuie sa aiba sustinerea Consiliului de Administratie pentru a
castiga cooperarea celor auditati si pentru evitarea interferentelor de orice fel in
activitatea lor. In plus, presedintele CA va asigura o considerare adecvata a
rapoartelor de audit, precum si implementarea unor masuri ca efect al
recomandarilor si observatiilor aduse la cunostinta de catre responsabilul misiunii
de audit intern.
Responsabilul misiunii de audit intern trebuie sa intretina o comunicare nemijlocita
cu Consiliul de Administratie, pentru informarea reciproca privind problemele de
interes major. Responsabilul de misiune va depune anual spre instiintare si
aprobare Consilului de Administratie, urmatoarele:
- rezumatul lucrarilor de audit efectuate;
- orice limitari aparute in desfasurarea activitatii de audit intern.
Limitarile activitatii de audit reprezinta restrictii privind indeplinirea obiectivelor
si planurilor activitatii de audit intern, care pot afecta scopul definit in statut,
accesul auditorilor interni la inregistrari si personal, programul lucrarilor asa cum a
fost aprobat, efectuarea procedurilor de audit pentru formularea unor rationamente
profesionale si recomandari de incredere.
Rapoartele catre Consiliul de Administratie vor cuprinde si problemele
semnificative constatate, respectiv stari de neregularitate, documente ilegale, erori,
aspecte de ineficienta, surse de pierdere, conflicte de interese si slabiciuni ale
sistemului de control.
Responsabilitatea deciziei privind masurile de remediere a aspectelor constatate de
catre auditorii interni revine integral conducerii.

28
1.1.1.2 Obiectivitatea
Obiectivitatea auditorilor interni presupune detasarea acestora de influentele ce le
pot periclita activitatea. Pentru aceasta, trebuie precizate urmatoarele reguli:

1. Persoanele care sunt soti, rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv cu
membrii ai conducerii generale nu pot sa faca parte din echipa care
desfasoara activitatea de audit intern in cadrul companiei.
2. Persoanele care sunt soti, rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv cu
membrii ai conducerii unei sucursale zonele nu pot desfasura misiuni de
audit intern la sucursala respectiva sau la subunitati ale acesteia.
3. Auditorii interni nu pot fi implicati in elaborarea si/sau implementarea
sistemului de control intern.
4. Auditorii interni nu pot desfasura misiuni de audit in sectoare de activitate
unde au detinut functii sau responsabilitati, decat dupa trecere a 3 ani de la
incetarea functiei, respectiv a responsabilitatilor.
5. Auditorii interni trebuie sa isi mentina punctul de vedere in fata sefilor de
serviciu si a directorilor a caror activitate au auditat-o, atunci cand in cadrul
discutiilor de prezentare a rezultatelor auditului intern se exprima opinii si
aprecieri divergente. Orice incercare de obstructionare a desfasurarii sau
concluzionarii auditului va fi adusa la cunostinta in cel mai scurt timp
responsabilului misiunii de audit intern, iar acesta va instiinta Consiliul de
Administratie de eventualele limitari ce pot aparea.

29
2.1.1.3 Obiectivele auditului intern:
Obiectivele auditului intern sunt determinate de catre management in functie de
riscurile identificate, dar in acelasi timp trebuie sa raspunda si prevederilor
legislative. Aceste obiective vor determina rolul auditului intern.
Auditul intern trebuie sa se identifice cu obiectivele Companiei si scopurile sale
sunt cel mai bine definite prin asistarea managementului in atingerea propriilor
obiective, cu eficacitate si eficienta. Aceste obiective includ, printre altele:

1. acuratetea informatiilor;
2. securitatea patrimoniului;
3. prevenirea pierderilor, erorilor si a fraudelor;
4. concordanta cu procedurile stabilite de control;
5. concordanta cu politicile conducerii si ale Consiliului de Administratie;
6. verificarea fundamentarii raportarilor catre management;
7. caracterul corespunzator si eficacitatea sistemelor de control; si
8. gospodarirea, eficienta si eficacitatea operatiilor;
9. alte investigatii speciale.

2.1.2 Delegarea autoritatii pentru exercitarea auditului intern:

Autoritatea este necesara in doua forme. In primul rand, autoritatea delegata in

cadrul structurii organizatorice necesara pentru a desfasura activitatea. In al doilea
rand, autoritatea bazata pe aptitudini, cunostinte si experienta, standarde de
practica profesionala, toate necesare pentru a indeplini responsabilitatile.
Auditorii interni trebuie sa aiba autoritate delegata pentru accesul in incinta
spatiilor unde se desfasoare activitatile verificate, pentru chestionarea personalului,
examinarea documentelor si observarea proceselor, pentru a colecta probele de
audit.
Autoritatea auditorilor interni este delegata de catre Consiliul de Administratie. In
baza deciziilor acestuia si a Ordinului de serviciu, auditorii isi vor desfasura
misiunile de audit, fara a li se limita cunoasterea in nici un fel.

30
2.1.3 Prudenta profesionala:

Prudenta profesionala cere aplicarea aptitudinilor unui auditor intern competent in

conditii de precautie si de raportare la circumstante similare, prin raportarea la
complexitatea misiunilor de audit:
1. Auditorii interni trebuie sa aiba in vedere posibilitatea existentei unor
nereguli intentionate, greseli si omisiuni, a unor aspecte ce releva
ineficienta, pierderi sau conflicte de interese. De asemenea, ei trebuie sa
cunoasca acele conditii si activitati unde acestea sunt cel mai probabil sa
apara, din cauza controalelor inadecvate si a neconformitatilor cu politica si
procedurile stabilite.
2. Prudenta profesionala le impune auditorilor interni conducerea examinarilor
pana la un nivel rezonabil, dar nu cere auditari detaliate ale tuturor
tranzactiilor. In consecinta, auditorii interni nu pot da o asigurare absoluta in
ceea ce priveste inexistenta neregulilor si nonconformitatilor, dar ei trebuie
sa verifice toate aspectele importante care ar putea dezvalui astfel de situatii
neconforme.
3. Atunci cand un auditor intern suspecteaza fapte neconforme, conducerea
companiei trebuie informata in cel mai scurt timp posibil. Auditorul intern
trebuie sa recomande investigatii suplimentare, in functie de circumstante, si
sa urmareasca desfasurarea acestora si modul de remediere a situatiilor.
4. Auditorii interni trebuie sa utilizeze metode si rationamente de audit
rezonabile in efectuarea auditului. Auditorul trebuie sa ia in considerare:
a. Extinderea lucrarilor de audit necesare pentru realizarea obiectivelor
de audit;
b. Semnificatia relativa a problemelor la care procedurile de audit se
aplica;
c. Adecvarea si eficacitatea controalelor interne, in functie de care isi va
dimensiona activitatea.

31
2.2 APTITUDINILE PERSONALE SI CALIFICAREA PROFESIONALA

2.2.1 Aptitudinile personale

Cele mai importante aptitudini personale pe care auditorii interni trebuie sa le aiba
sunt:
- integritatea si onestitatea, siguranta de sine;
- inteligenta, o gandire analitica, capacitatea de acumulare rapida a
cunostintelor;
- capacitatea de decizie si de a construi rationamente;
- capacitatea de comunicare bine dezvoltata, abilitatea de a obtine
cooperarea celorlalti si de a expune ideile in mod clar si convingator,
atat in cadrul raportarilor orale cat si in cadrul celor scrise;
- initiativa, meticulozitate si tact: investigatiile trebuie duse la bun
sfarsit si trebuie formulate concluzii logice, printr-o abordare
perseverenta si plina de tact; este foarte important ca auditorul sa
castige respectul si colaborarea celor a caror activitate o controleaza;
- capacitatea de a intelege, a analiza si a oferi sugestii constructive
despre sisteme si controale, de a redacta rapoarte informative si de a
convinge conducerea superioara de justetea concluziilor;
- capacitatea de adaptare rapida, deoarece trebuie rezolvate mai multe
probleme simultan si este posibil ca auditorii interni sa lucreze in
anumite servicii fara a avea cunostinte aprofundate privind
problemele respective.

32
2.2.2 Calificarea profesionala:

Calificarile necesare, cunostintele si experienta includ:

- instruire teoretica si practica privind auditul intern, competenta in
vederea aplicarii normelor, procedurilor si tehnicilor de audit;
- competenta in ceea ce priveste principiile si tehnicile contabile;
- cunoasterea principiilor de baza in economie, in domeniul juridic si in
domeniul tehnologiei informatiilor;
- experienta si cunostinte privind politica de management a Companiei,
structurile si sistemele de control ale acesteia, personalul, produsele;
- cunostinte suficiente pentru a identifica elementele de iregularitate si
de frauda.

2.3 CODUL DE CONDUITA ETICA AL AUDITORULUI INTERN

Indeplinirea cerintelor din punct de vedere al conduitei etice presupune:

- impartialitatea si nedisponibilitatea spre partinire, prejudicii sau
influente inoportune care sa submineze obiectivitatea;
- indatorirea de a nu dezvalui prin mijloace improprii informatiile
primite in timpul efectuarii muncii de audit intern;
- obligatia de a nu ascunde si de a nu sprijini activitati ilicite si de a
efectua recomandari catre management privind ingrijorari in ceea ce
priveste activitatile suspecte;
- obligatia de a desfasura activitatea de audit intern cu onestitate,
obiectivitate si rigurozitate si de indeplinire a sarcinilor pe care le
presupune aceasta;
- responsabilitatea integritatii in comportament si a unei conduite fara
repros;
- obligativitatea de a se indeparta de la orice activitate care ar putea
intra in conflict cu interesele Companiei;
- obligatia de a nu accepta cadouri si favoruri;
- obligatia de a aplica standardele general acceptate privind cea mai
buna practica profesionala in indeplinirea lucrarilor de audit;

33
 - responsabilitatea de a prelua numai acele sarcini despre care se
considera in mod rezonabil ca intra in sfera competentei sale
profesionale si a obiectivelor auditului intern;
- obligatia de a cauta in mod continuu modalitati de imbunatatire a
calitatii functiei de audit intern;
- responsabilitatea respectarii regulilor apartenentei la forurile
profesionale principale si a sprijinirii totale a eforturilor acestora in
promovarea celor mai ridicate standarde de integritate si competenta
profesionala.

2.4 INSTRUIRE SI DEZVOLTARE

Echipa de audit intern este compusa din persoane care au ajuns la diferite stadii de
pregatire profesionala, cunostinte si experienta. Din aceasta cauza instruirea
continua a personalului insarcinat cu auditul intern este o cerinta fundamentala.
Instruirea va include atat pregatirea teoretica cat si practica sub supravegherea unei
persoane competente si cu experienta. Ea trebuie planificata ca un proces continuu,
astfel incat sa indeplineasca necesitatile fiecarui auditor intern. Sunt trei etape care
trebuie luate in considerare pentru planificarea instruirii:

1. Instruirea primara, care furnizeaza cunostinte asupra principiilor si

practicilor de baza ale auditului intern.
2. Instruirea pentru aprofundarea aptitudinilor, tehnicilor si aspectelor
comportamentale cu caracter general ale auditului intern.
3. Instruirea de specializare.

Toti auditorii interni au responsabilitatea de a fi la curent cu dezvoltarea si noile

tehnici si practici de audit intern.
Responsabilul misiunii de audit intern si conducerea societatii ce efectueaza
auditul intern trebuie sa asigure conditiile necesare pregatirii profesionale, pe o
perioada de minimum 15 zile pe an.
In cazul unor proceduri specifice, pot fi contractate servicii de expertiza si de
consultanta externe.

34
2.5. FRAUDA SI ERORI

2.5.1 Introducere

Avand in vedere susceptibilitatea acestei arii a activitatii de audit, definitiile

fraudei si ale obiectivelor auditului trebuie intelese foarte bine de catre auditori.
Auditul intern promoveaza, pe aceeasi linie cu conducerea companiei, un mediu
pentru prevenirea fraudei. Managerilor li se cere sa instiinteze auditorul despre
orice frauda cunoscuta sau suspectata, auditorul urmand sa se asigure ca exista o
urmarire prompta si completa a fiecarui incident.
Auditorul intern va incerca sa dezvaluie orice problema serioasa din sistemul de
control intern care ar putea sa conduca la savarsirea fraudei si trebuie sa aiba in
vedere posibilitatea unui ”malpraxis” in domeniul examinat. Auditorul intern
trebuie sa aibe in vedere si posibilitatea existentei coruptiei si sa trebuie sa fie
pregatit sa informeze conducerea de orice banuieli justificate pe care le are.
Auditorul intern isi pune trei intrebari:
- Ce se intelege prin frauda?
- Cum se descopera?
- Ce trebuie facut in momentul in care este descoperita?
Pe parcursul acestui subcapitol vor fi prezentate raspunsurile la intrebarile
anterioare.

2.5.1.1 Definirea fraudei

- Frauda este cauzata de nonconformitati si de acte ilegale care au un caracter
intentionat. Ea poate sa fie savarsita in beneficiul sau in detrimentul
companiei, de catre persoane din interiorul companiei sau de catre terti.
- Frauda savarsita in detrimentul companiei este in general efectuata pentru
beneficiul direct (insusirea de bani sau bunuri) sau indirect (promovare,
bonusuri, putere si influenta) al unui salariat, unui tert sau al unei alte
societati.

35
“Nonconformitatea” se refera la situatiile financiare: ”Orice prezentare intentionat
gresita a informatiei financiare.”
“Erorile” nu au caracter intentionat si pot fi facute din greseala sau prin omisiune.
Omisiunea inseamna ca ceva lipseste, prin aceasta informatia in cauza fiind
incorecta. Eroarea din greaseala este o eroare de princiu, ca de exemplu aplicarea
gresita a politicilor contabile. Atunci cand o eroare este intentionata, ea va fi
considerata frauda daca se intentioneaza inducerea in eroare.

2.5.1.2 Comportamentul infractional

Inainte ca o persoana sa fie condamnata pentru infractiune este necesar pentru
acuzare sa dovedeasca fara nici o indoiala ca:
- Un anumit eveniment sau o situatie interzisa de catre Codul penal a fost
incalcata, datorita faptelor lui/ei: actus reus.
- Faptele sunt realizate de o persoana in deplinatatea facultatilor mintale:
mens rea.

2.5.1.3 Fraude ale conducerii

Acest tip de fraude pot fi efectuate in favoarea sau in defavoarea companiei. De
obicei operatiunea se face prin falsificarea situatiilor companiei. Un exemplu este
redat in continuare:

Fapta Beneficiar
Situatiile financiare sunt folosite Societatea/Cel ce savarseste
pentru a comite o frauda fapta
Situatiile financiare sunt folosite Societatea/Cel ce savarseste
pentru a ascunde o frauda fapta

36
2.5.1.4 Contracte frauduloase
Un contract are trei elemente de baza:
1. Oferta - o expresie a intentiei unei parti de a intra intr-un angajament cu o
alta parte;
2. Acceptarea – o intelegere de a respecta termenii ofertei de catre persoana
careia i-a fost facuta oferta si
3. Consideratia – anumite drepturi, dobanzi, profit sau beneficii sporite catre o
parte sau anumite pierderi suportate de cealalta parte.

In conditiile existentei unui contract fraudulos, partea vatamata poate intenta

proces in justitie sub acuza de inselaciune, in aceast caz daunele suferite putand fi
recuperate.

2.5.1.5 Frauda infractionala

Categoria de frauda Obiective Explicatii

Activitate frauduloasa Obtinerea de resurse cu Daca o societate isi
scopul de a continua continua activitatea in
activitatea. conditiile in care isi
creaza datorii mereu,
directorii cunoscand
acest lucru, fara ca sa
existe perspective ale
creditorilor de a-si
recupera vreodata
creditele, este evident ca
societatea isi continua
activitatea pe baza
intentiei unei/unor
persoane de a o frauda.
Frauda pe termen lung Obtinerea de bunuri fara Aceasta categorie de
ca acestea sa fie platite. frauda poate imbraca
forma dobandirii de
bunuri prin diferite forme
de inselaciune. In acest
caz proprietatea este
transferata fara
cunostinta detinatorului
(proprietarului).

37
Frauda in investitii
In interiorul afacerii
Dobandirea de bani. Aceasta activitate
imbraca forma inducerii
in eroare a investitorilor,
astfel acestia sa-si
investeasca banii intr-o
afacere din care doar
unul singur castiga.
Sa profite de cunoasterea In cazul acestei categorii
unor informatii de frauda, angajatii care
confidentiale pentru detin informatii
obtinerea unui castig confidentiale vand si
personal. cumpara actiunile
companiei pentru a
obtine un castig personal,
pe termen scurt.

2.5.2 Prevederile Codului penal privind frauda

2.5.2.1 Furt
Luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul
acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept constituie furt si, conform art. 208 din
Codul penal, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Fapta comisa constituie furt chiar daca bunul apartine in intregime sau in parte
faptuitorului, dar in momentul savarsirii acel bun se gasea in posesia sau detinerea
legitima a altei persoane.

2.5.2.2. Inselaciune
Inducerea in eroare a unei persoane, prin prezentarea unei fapte mincinoase ca
fiind adevarata sau prezentarea unei fapte adevarate ca mincinoasa, in scopul de a
obtine pentru sine sau pentru o alta persoana un folos material injust si daca s-a
pricinuit o paguba, se pedepseste, conform art. 215 din Codul penal, cu inchisoare
de la 6 luni la 12 ani.
Inselaciunea infaptuita prin folosirea de nume sau de calitati mincinoase sau alte
mijloace frauduloase se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani.
Inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau
executarii unui contract, savarsita in asa fel incat, fara aceasta eroare, cel inselat nu
ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate, se sanctioneaza cu
pedeapsa prevazuta in alineatele precedente.
Emiterea unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane, cunoscand ca
pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, precum si fapta

38
de a retrage, dupa emitere, provizia, in totul sau in parte, ori de a interzice trasului
de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare, in scopul aratat in primul
paragraf al acestei sectiuni, daca s-a pricinuit o paguba posesorului cecului, se
sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in paragraful 2.
Inselaciunea care a avut consecinte deosebit de grave se pedepseste cu inchisoare
de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

2.5.2.3. Gestiunea frauduloasa

Pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credinta, cu ocazia administrarii sau
conservarii bunurilor acesteia, de catre cel care are sau trebuie sa aiba grija
administrarii sau conservarii bunurilor respective, se pedepseste, conform art. 214
din Codul penal, cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Daca bunul este proprietate privata, actiunea penala pentru fapta prevazuta anterior
se pune in miscare la plangerea a persoanei vatamate.

2.5.2.4. Delapidare
Delapidarea consta in insusirea, utilizarea sau traficarea, de catre un functionar, de
bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza, pentru
interesul sau al unui tert. Aceast fapta se pedepseste cu inchisoare de la unu la 15
ani.
In cazul in care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa consta in
inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

2.5.2.5. Falsificare
Falsul in inscrisuri sub semnatura privata
Falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin contrafacerea scrierii sau a
subscrierii ori prin alterarea lui in orice mod, daca faptuitorul foloseste inscrisul
falsificat ori il incredinteaza altei persoane spre folosire, in vederea producerii unei
consecinte juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
Tentativa de falsificare este si ea pedepsita.
Uzul de fals
Reprezinta utilizarea unui inscris oficial sau sub semnatura privata, stiind ca este
fals, in vederea producerii de consecinte juridice si este pedepsita cu inchisoare de
la 3 luni la 3 ani cand inscrisul este oficial si cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau
cu amenda atunci cand inscrisul este sub semnatura privata.

Falsul in declaratii
Reprezinta declararea necorespunzatoare adevarului, facuta unui organ de stat, unei
institutii de stat sau unei alte unitati publice, in vederea producerii de consecinte
juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci cand, potrivit legii sau imprejurarilor,

39
declaratia fiind facuta pentru producerea acelei consecinte si se pedepseste cu
inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

2.5.2.6. Mituire
Luarea de mita
Consta in fapta functionarului care, in mod direct sau indirect, pretinde sau
primeste bani ori alte foloase care nu i se cuvin sau accepta promisiunea unor astfel
de foloase ori nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia
indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face
un act contrar acestor indatoriri si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si
interzicerea unor drepturi. Banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut
obiectul luarii de mita se confisca, iar in cazul in care acestea nu se gasesc,
condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

Darea de mita
Consta in promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, in modurile si
scopurile aratate mai sus si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Fapta
prevazuta anterior nu constituie infractiune atunci cand mituitorul a fost constrans
prin orice mijloace de catre cel care a luat mita.
Mituitorul nu se pedepseste daca denunta autoritatii fapta mai inainte ca organul de
urmarire sa fi fost sesizat pentru infractiunea respectiva. In ultimele doua cazuri,
banii, valorile sau orice alte bunuri sunt restituite persoanei care le-a dat.

2.5.2.7. Divulgarea secretului economic

Divulgarea unor date sau informatii care nu sunt destinate publicitatii, de catre cel
care le cunoaste datorita atributiilor de serviciu, daca fapta este de natura sa
produca pagube, se pedepseste, conform art. 298 din Codul penal, cu inchisoare de
la 2 la 7 ani. Daca fapta prevazuta anterior este savarsita de alta persoana, oricare
ar fi modul prin care a ajuns sa cunoasca datele sau informatiile, pedeapsa este
inchisoarea de la 6 luni la 5 ani.

2.5.2.8. Deturnarea de fonduri

Consta in schimbarea destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor materiale, fara
respectarea prevederilor legale, daca fapta a determinat o perturbare a activitatii
economico-financiare sau a produs o paguba unui organ de stat, unei institutii de
stat sau unei alte unitati publice si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Daca fapta respectiva a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este
inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

2.5.2.9. Trafic de influenta

Reprezinta primirea sau pretinderea de bani ori alte foloase, precum si acceptarea
de promisiuni, de daruri, in mod direct sau indirect, pentru sine sau pentru o terta
40
parte, savarsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are
influenta asupra unui functionar pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act
ce intra in atributiile sale de serviciu si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 10
ani.

2.5.2.10. Divulgarea secretului profesional

Divulgarea unor informatii, fara drept, de catre acela caruia i-au fost incredintate
sau de care a luat cunostinta in virtutea profesiei ori functiei detinute, daca fapta
este de natura sa aduca prejudicii unei persoane, este pedepsita, conform art. 196
din Codul penal, cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. Actiunea penala
se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

2.5.2.11. Distrugere din culpa

Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare, din culpa, a unui
bun, chiar daca acest bun apartine faptuitorului, in cazul in care fapta este savarsita
prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc si daca rezulta pericol
public, este pedepsita cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda.

2.5.3. Rolul auditului intern in ceea ce priveste frauda

Folosind tehnici de identificare a punctelor slabe din procedurile de control si

monitorizand continuu sistemul, auditul inten se indreapta spre prevenirea si
detectarea fraudelor.
Auditorii interni nu sunt insa experti in detectarea fraudei. In aceste conditii nu
trebuie ca aceasta meserie sa fie exercitata in mod gresit, auditorii transformandu-
se in anchetatori sau politisti, ci rolul acestora se reduce la patru actiuni specifice:
- sa informeze autoritatile competente de existenta unor indicii;
- sa realizeze investigatii complementare pentru consolidarea constatarii
facute si sa evite impresiile si concluziile pripite;
- sa colaboreze cu specialisti;
- sa se asigure ca toate masurile de control intern au fost luate in scopul
evitarii ca astfel de incidente sa revina.

Inainte de a discuta despre prevenirea si detectarea fraudelor, este folositor sa

cercetam cateva dintre circumstantele de baza care pot determina frauda.
Aceste circumstante pot fi analizate prin cauze primare si secundare de fraude si
neregularitati.

2.5.3.1. Cauze primare ale fraudei

Ascunderea – Posibilitatea ca frauda sa ramana nedetectata.

41
Oportunitatea - Fraudatorul trebuie sa se afle la locul si momentul potrivit pentru a
beneficia de avantajele oferite de existenta unor slabiciuni ale sistemului si pentru
a evita prinderea asupra faptului.

Motivatia - Cel care savarseste frauda trebuie sa aibe o motivatie pentru a

intreprinde o asemenea fapta, o nevoie personala, problemele financiare sau alte
motivatii.

Atractia – Scopul fraudei trebuie sa fie atractiv pentru cel ce o savarseste.

Succesul - Fraudatorul trebuie sa aprecieze gradul de succes, care poate fi masurat

fie prin descoperirea fraudei fie prin nedetectarea acesteia.

2.5.3.2. Cauze secundare ale fraudei

Beneficiu aditional – Acolo unde lipseste controlul, avantajele obtinute de pe urma

bunurilor companiei pot fi considerate de catre salariati ca un profit aditional.

Relatia angajat - angajator – Acolo unde increderea reciproca si respectul au

esuat, cel ce savarseste frauda gandeste ca beneficiul obtinut prin frauda este ceea
ce i se cuvine.

42
2.5.4 Prevenirea fraudei

Urmatoarele aspecte il pot ajuta pe auditor sa previna frauda:

2.5.4.1. Controlul intern

Un principiu esential pe care auditorii interni nu trebuie sa-l uite este urmatorul:
”frauda creste din lipsa de transparenta” si de aceea cea mai buna metoda de
prevenire a fraudei o reprezinta controlul intern. A lupta impotriva fraudei
inseamna a evalua eficacitatea controlului intern. Din acest motiv se recomanda o
verificare aprofundata. Auditorul intern nu poate sa garanteze ca a stiut si a putut
sa descopere toate fraudele existente. Avand in vedere aceste lucruri, daca
auditorul nu este un specialist al fraudei, atunci el ramane un specialist al
controlului intern si deci este cel mai bine plasat pentru a descoperi problemele
companiei.
In concluzie, prevederea unui sistem adecvat de verificari interne este baza pentru
un mediu de lucru care descurajeaza frauda.

2.5.4.2. Verificarea sistemului

Verificarea continua si evaluarea informatiilor, de exemplu monitorizarea
rezultatelor actuale in comparatie cu cele asteptate, alaturi de identificarea
responsabilitatii pentru functionare, sunt descurajante: potentialul fraudator este
instiintat ca sistemele sunt verificate continuu.
2.5.4.3. Politicile de personal
Procedurile adecvate personalului in ceea ce priveste recrutarea acestuia sunt
esentiale pentru reducerea posibilitatii de angajare nu doar a celor care sunt
experimentati in efectuarea de fraude dar si a celor care sunt subiectul presiunilor
care pot sa-i faca sa cedeze fraudei. Urmatoarele capcane trebuie evitate:

- NIVELUL DE SALARIZARE REDUS

Angajarea personalului la un nivel de salarizare prea scazut, luand in considerare

tipul de munca si remuneratia oferita de catre alti angajatori.

- RECRUTAREA DEFICITARA

Atenta selectionare a personalului, inclusiv obtinerea de referinte si identificarea

motivelor care au determinat inactivitatea pentru o perioada de timp, sunt esentiale,
avand scopul de a reduce posibilitatea de a fi recrutate persoane care sa fraudeze
societatea.

43
 - SUPERVIZAREA DEFICITARA

Numerosi angajatori au invatat pe cheltuiala lor ca un angajat loial, muncitor si de

incredere este capabil sa comita fraude atunci cand el lucreaza fara ca nimeni sa-i
supervizeze munca.

- CUNOASTEREA MOTIVELOR CARE AU DETERMINAT

MODIFICAREA SITUATIEI MATERIALE

Imbunatatirea brusca a modului de viata poate sa aiba o explicatie simpla, cinstita,

de exemplu o mostenire, dar poate sa indice si descoperirea unei fraude.

- CUNOASTEREA PROBLEMELOR PERSONALE ALE ANGAJATILOR

Aceasta poate fi de asemenea un motiv al modificarii situatiei materiale a

angajatilor sau poate determina ca angajatul sa se comporte anormal.

2.5.4.4. Onestitatea
Aceasta este o cerinta esentiala pentru prevenirea fraudei. Infractiunea va fi privita
cu repulsie acolo unde cinstea si integritatea sunt promovate drept caracteristici
esentiale.
Acea societate care creeaza climatul adecvat desfasurarii activitatii poate sa reduca
infractiunea. Ea poate sa se asigure ca factorii anti-frauda ii depasesc pe cei care
sunt favorabili fraudei.

2.5.4.5. Politica contra fraudelor

Politica companiei privind frauda trebuie sa fie aibe un continut clar, pe care
trebuie sa-l impuna, de exemplu: „toti cei care savarsesc astfel de fapte vor fi
demisi si dati in judecata”.

44
2.5.5 Detectarea fraudei

In acest sens, a descoperi inseamna a cauta indicii. Din acest motiv auditorul intern
trebuie sa cunoasca elementele constitutive ale fraudei.
Un prim pas in detectarea fraudei este intelegerea analizelor riscului, identificand
domeniile cele mai vulnerabile din care se poate profita. Intelegand acest lucru,
auditorul trebuie sa fie permanent in alerta in ceea ce priveste semnalele de alarma
care sa indice existenta unei fraude, de exemplu:

2.5.5.1. Esecul in corectarea problemelor importante din controlul intern:

- Existenta unor tranzactii neautorizate;
- Inregistrarea neobisnuita a tranzactiilor;
- Tranzactii fara o documentatie adecvata;
- Efectuarea de ore suplimentare fara ca sa existe nici o supraveghere;
- Inregistrari care nu exista – nici o urmarire de catre audit a acestora.

2.5.5.2. Probleme de natura contabila:

- Existenta de discrepante intre conturi;
- Conturile de provizioane pentru clienti incerti si conturile de cheltuieli;
- Numarul mare de corectii efectuate;
- Inregistrarile rescrise.

2.5.5.3 Probleme privind informatiile:

- Dificultati in obtinerea de informatii;
- Lipsa de cooperare, insotita de comentarii prudente pentru auditor;
- Unui singur angajat i se dau toate problemele de rezolvat, in mod regulat.

2.5.5.4. Alte zone de risc:

- Diverse operatiuni care sunt rar controlate;
- Puncte slabe in controlul intern;
- Salariile mari ale personalului din compartimentul financiar;
- Personal insuficient in compartimentul financiar;
- O dezvoltare a companiei mai rapida decat dezvoltarea controlului aferent;
- O modificare nesupravegheata a sistemelor.

45
2.5.6. Tehnici de fraudare

Cele mai utilizate metode sunt:

- Creditori platiti peste valoarea datorata – Refinantare ceruta si insusita;
- Clienti actionati in justitie sau neactionati in justitie;
- Cecuri modficate dupa semnare;
- Cheltuieli revendicate;
- Salarii nerevendicate insusite;
- Utilizarea bunurilor companiei in interes persoanal;
- Mituirea;
- Angajati fictivi care trebuie platiti;
- Vanzarea de informatii confidentiale;
- Documentatie falsa;
- Facturi de vanzari cu valori mai mari si comisioane impartite intre cel ce
factureaza si cumparator;
- Insusirea activelor depreciate;
- Profituri exagerate care permit obtinerea unor bonusuri mai mari;
- Supraincarcarea conturilor de cheltuieli.

2.5.7. Proceduri ce trebuie adoptate atunci cand se suspecteaza existenta

fraudei

Atunci cand auditorul intern considera ca motivele privind suspiciunea de frauda

sunt intemeiate, trebuie adoptate urmatoarele proceduri:
- Se verifica din nou faptele (preferabil se dau spre revizuire unui alt auditor);
- Se restrictioneaza problemele pentru a se stabili daca suspiciunile aparute au
o baza;
- Se retin toate documentele care ar putea fi implicate – aceste documente
trebuie folosite cat mai putin posibil – pot constitui obiectul unei investigatii
de catre politie;
- Se stabilesc toate domeniile de activitate banuite, cu scopul de a stabili
marimea potentiala a fraudei;
- Se comunica situatia responsabilului misiunii de audit intern, prin mijloace
confidentiale;
- Acolo unde este implicat numerarul, ridicarea acestuia se face in prezenta
suspectului si a unui martor.

46
2.5.8. Actiuni ulterioare fraudei

O data ce frauda este suspectata trebuie sa se actioneze imediat.

Cercetarile facute pentru estimarea pierderii trebuie sa acopere un domeniu mai
vast decat cel la care angajatul susupect are acces - el putea sa fi actionat in mai
mult de un domeniu. De exemplu, acolo unde se constata ca lipsesc bani, trebuie
luate urmatoarele masuri:

- Determinarea gradului de autoritate si natura obligatiilor angajatului

susupect;
- Reconcilierea registrului de casa/banca cu extrasele de cont;
- Punctarea registrului de casa/banca cu extrasele de cont, acordand o atentie
deosebita datelor de depunere, pentru a stabili daca chitantele au fost
inregistrate la timp si a examina platile din extrasele de cont si compararea
acestora pentru a evita dubla inregistrare;
- Circularizarea debitorilor;
- Inregistrarea tuturor neregularitatilor privind platile cash;
- Verificarea cecurilor anulate si compararea numelor platitorilor cu detalii
din registrul de casa/banca si facturi;
- Verificarea tuturor sumelor care reprezinta imprumuturi si trageri ale
directorilor;
- Obtinerea de copii dupa deconturile de cheltuieli care lipsesc;
- Verificarea incasarilor si platilor;
- Verificarea numelor tuturor angajatilor de pe statul de salarii si sumele
platite acestora;
- Daca fraudatorul a avut acces la toate inregistrarile ar trebui verificate toate
posturile si ar trebui intocmita o balanta de verificare;
- Verificarea datoriilor anulate, reducerilor acordate si retururilor;
- Punctarea comenzilor cu Registrul de vanzari sau copii dupa facturile de
vanzare pentru a descoperi vanzarile care nu au fost inregistrate;
- Vanzarile in numerar trebuie justificate cu orice dovada disponibila;
- Verificarea facturilor de cumparare cu inregistrarile privind cumpararile,
pentru a se asigura ca nici o factura nu a fost introdusa de doua ori;
- Obtinerea de copii dupa toate facturile/bonurile de cumparare care lipsesc
sau care au fost anulate;
- Reconcilierea confirmarilor primite de la creditori cu datele din balanta;
- Reconcilierea Registrului de cumparari cu facturile pentru a se asigura ca
acestea din urma corespund cu cumpararile efectuate.

47
2.5.9. Relatia auditorilor interni cu conducerea companiei si cu politia

In situatia in care in timpul misiunilor de audit public intern se constata abateri de

la regulile procedurale si metodologice, respectiv de la prevederile legale,
aplicabile structurii/activitatii auditate, auditorii interni trebuie sa instiinteze
conducatorul C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A. in termen de 3 zile.
In cazul identificarii unor nonconformitati majore auditorul intern poate continua
misiunea sau poate sa o suspende, cu acordul celor care a aprobat-o, daca din
rezultatele preliminare ale verificarii se estimeaza ca prin continuarea acesteia nu
se ating obiectivele stabilite (limitarea accesului, informatii insuficiente, etc.).

In mod normal, politia trebuie anuntata imediat in momentul detectarii unei fraude.
Este posibil ca acest lucru sa nu poata fi aplicat in practica, depinzand de politica
pe care C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A. o are fata de asemenea probleme.
Totusi, se aplica urmatoarele reguli de baza:
- Discutarea cu conducerea privind anuntarea politiei despre aceasta
problema;
- Sfatuirea conducerii C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A. sa anunte
politia;
- Convingerea conducerii C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A. sa
suspende angajatul suspectat pe parcursul desfasurarii investigatiei;
- Angajatul suspectat nu trebuie sa aibe acces la nici o dovada;
- Aplicarea unor proceduri disciplinare.

2.5.10. Concluzii

Principalul scop al auditului nu este sa descopere delapidari si nonconformitati si

un audit nu ar trebui sa se rezume la acest scop.
Cu toate ca se aplica in cazul auditului extern, aceasta afirmatie este relevanta si
pentru auditul intern, unde prevenirea si detectarea fraudei trebuie luate in
considerare pentru imbunatatirea performantelor companiei.

Este important sa intelegem faptul ca conducerea C.N. IMPRIMERIA

NATIONALA S.A. este responsabila pentru prevenirea si detectarea fraudei.
Auditorii interni sunt responsabili pentru examinarea si evaluarea actiunilor
adecvate si efective intreprinse de catre conducerea C.N. IMPRIMERIA
NATIONALA S.A. pentru indeplinirea acestor obligatii.
In plus, auditorii interni trebuie sa fie capabili sa aprecieze toate faptele, astfel
incat punctele slabe detectate sa fie ameliorate si sa fie introduse controale
adecvate pentru a detecta sau a impiedica viitoarele fraude.

48
2.6 EFICACITATEA ACTIVITATII DE AUDIT INTERN

2.6.1 Evaluarile interne

2.6.1.1 Supervizarea
Rolul responsabilului misiunii de audit intern este esential pentru activitatea de
evaluare interna; acesta trebuie sa utilizeze instrumente de apreciere obiective la
sfarsitul fiecarei misiuni, pentru a evalua activitatea auditorilor interni, in functie
de ierarhie, competente, responsabilitati.
Aprecierile trebuie sa fie valorificate dupa o scala prestabilita si se pot referi la:
- ompetenta auditorilor, apreciata in cadrul misiunii pe care tocmai au
indeplinit-o;
- calitatea comunicarii cu cei auditati si comportamentul auditorilor in
timpul misiunii;
- respectarea metodologiei de audit si o alegere judicioasa a
instrumentelor de investigare;
- calitatea si pertinenta constatarilor si observatiilor;
- calitatea raportului de audit;
- respectarea termenelor; si
- realismul recomandarilor, in ceea ce priveste aplicabilitatea si
eficacitatea lor.

Supervizarea nu este numai expresie a calitatii misiunilor de audit intern, ci si

masura a calitatii gestionarii acesteia. In acest scop, responsabilul de misiune
trebuie sa recapituleze:
- conformitatea intre programe si obiective;
- calitatea planificarii;
- respectarea graficelor de misiune; si
- calitatea documentelor de lucru.

2.6.1.2 Alte evaluari interne

49
Auto-controale continue si revizuirile periodice trebuie sa fie efectuate chiar de
catre cei insarcinati cu desfasurarea auditului intern. In acest scop se vor programa
sedinte de revizuire in care se vor evidentia slabiciunile si neconformitatile aparute
si se vor discuta modalitatile de perfectionare a propriei activitati.
In plus, se vor urmari niste reguli clare de verificare a documentelor cu caracter de
proba, a calculelor efectuate, a rationamentelor emise, precum si a rapoartelor si
recomandarilor:
1. Documentele colectate si/sau intocmite de catre un debutant vor fi
intotdeauna verificate de catre un auditor intern desemnat cu supervizarea
acestora.
2. Rationamentele emise vor fi verificate in faza de finalizare de catre un
auditor intern care nu a participat la elaborarea acestora.
3. Problemele principale care vor fi mentionate in cadrul raportului de audit
intern sau care necesita supunerea in atentia presedintelui CA vor fi revizuite
in prealabil de catre responsabilul misiunii de audit intern.

2.6.2 Evaluarile externe

Activitatea de audit intern, ca functie a Companiei, trebuie auditata cel putin o data
la cinci ani, pentru a se examina:
- profilul si competenta auditorilor interni;
- exhaustivitatea Planului de audit intern si respectarea lui;
- aplicarea standardelor de audit intern;
- metodologiile utilizate;
- calitatea rapoartelor de audit si aplicarea recomandarilor;
- calitatea manualului de audit intern;
- respectarea Codului de etica profesionala.

Evaluarea externa poate fi efectuata de catre o societate de audit finanaciar,

independenta din punct de vedere juridic.

2.7. MANAGEMENTUL AUDITULUI INTERN

2.7.1 Introducere

50
Conform Standardului de Practica Profesionala de Audit Intern International nr.
500, directorul echipei de audit intern trebuie sa conduca profesionist si competent
activitatea din cadrul acesteia.
Auditorul intern trebuie sa respecte normele de functionare aplicabile auditorilor
interni, precum si cerintele privind functionarea compartimentului de audit intern.
Directorul echipei de audit intern este responsabil cu organizarea si desfasurarea
activitatilor de audit intern.

2.7.2 Planificarea

Directorul echipei de audit intern trebuie sa intocmeasca o declaratie a scopurilor,

autoritatii si responsabilitatii Auditorului Intern.
Este responsabilitatea auditului intern sa revizuiasca, sa evalueze si sa raporteze
asupra:
(a) stabilitatii, adecvarea si aplicarea controlului intern;
(b) evaluarii activelor patrimoniale si a celor detinute in scopul utilizarii la nivelul
la care sunt inregistrate si asigurate impotriva pierderilor de toate tipurile, care
pot aparea din:
− frauda si alte infractiuni;
− pierdere, extravaganta si administrare ineficienta; subevaluarea sumelor
si alte cauze;
− conformitatea si credibilitatea datelor financiare sau a altor date
manageriale dezvoltate in cadrul organizatiei.
Planificarea si elaborarea planului de audit intern se face pe baza analizei riscurilor
si se intocmeste anual de catre directorul echipei de audit intern.

51
Selectarea misiunilor de audit intern se face in functie de urmatoarele elemente de
fundamentare:
a) Evaluarea riscurilor asociate diferitelor structuri, activitati,
programe/proiecte sau operatiuni;
b) Criteriile sau sugestiile presedintelui Consiliului de Administratie, respectiv:
 deficiente constatate anterior in rapoartele de audit;
 deficiente constatate in procesele-verbale incheiate in urma
inspectiilor;
 deficiente consemnate in rapoartele Curtii de Conturi;
 alte informatii si indicii referitoare la disfunctionalitati sau abateri;
 aprecieri ale unor specialisti, experti etc. cu privire la structura si
dinamica unor riscuri interne sau de sistem;
 analiza unor trenduri pe termen lung privind unele aspecte ale
functionarii sistemului;
 evaluarea impactului unor modificari petrecute in mediul in care
evolueaza sistemul auditat.
c) Numarul entitatilor subordonate;
d) Respectarea periodicitatii in auditare, cel putin o data la 3 ani;
e) Tipurile de audit convenabile pentru fiecare entitate subordonata;
f) Recomandarile Curtii de Conturi.
Proiectul planului anual de audit intern este intocmit pâna la data de 30 noiembrie
a anului precedent anului pentru care acesta se elaboreaza.
Presedintele Consiliului de Administratie al CN IMPRIMERIA NATIONALA
S.A. aproba proiectul planului anual de audit intern pâna la data de 20 decembrie a
anului precedent.
Planul anual de audit intern reprezinta un document oficial. El trebuie pastrat in
arhiva CN IMPRIMERIA NATIONALA S.A. impreuna cu referatul de justificare
in conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Nationale.

52
2.7.2.1 Planificarea auditului intern

Schematic procesul planificarii auditului intern poate fi redat astfel:

Termeni de referinta---------------- PROIECT Aprobat de conducerea

superioara

Nivelul evaluarii asigurarii

stabilit dupa evaluarea ----------EVALUAREA
judecatilor RISCULUI

Potrivirea nevoilor
de asigurat si a resurselor----------STRATEGIA Subscrierea planului de
audit
disponibile PLANULUI DE AUDIT si aprobarea lui de
conducere

daca nu este Se considera necesar

aprobat a fi revizuiti termenii de
referinta

Aprobare

53
Consultarea cu conducerea
operationala pentru stabilirea
detaliata a scopului auditului
pentru anul -----------------------PLAN DE AUDIT Legaturile cu auditori
externi
Acordul scris al conducerii
privind planul de audit

Definirea criteriilor pentru

examinarea si testarea PROGRAMAREA Prezentarea programului
auditului. MUNCII DE AUDIT echipei de audit a
societatii
Programarea auditului si care realizeaza auditul intern
repartizarea personalului

Planul de audit serveste urmatoarelor parti implicate:

1) Directorului echipei de audit intern – in urmatoarele scopuri:
• Determinarea sarcinilor membrilor echipei;
• Motivarea personalului implicat prin stabilirea unor tinte;
• Masurarea performantelor prin control;
• Demonstrarea eficientei managementului comparativ cu eficienta necesara a
fi proiectata de auditor;
• Informarea conducerii asupra ariilor de examinare si a masurilor de
imbunatatire a sistemului de control.
2) Auditorilor externi – in urmatoarele scopuri:
• Identificarea ariilor ce vor face subiectul auditului intern;
• Evitarea muncii in plus, prin suprapunerea de verificari;
• Incurajarea unui mediu de lucru profesional.
3) Directorului financiar - in urmatoarul scop:
• Din punct de vedere financiar ofera siguranta verificarilor in prezentarea
situatiilor financiare.

54
4) Altor directori din conducere - in urmatorul scop:
• Prin discutiile purtate se urmareste ca auditul sa-si maximizeze utilitatea in
Societate.
2.7.2.2 Etapele planificarii auditului intern
Urmatorii pasi sunt recomandati a fi urmati de Auditorul Intern:
1) Definirea obiectivelor auditului:
(a) caracterul (regulat, probabil)
(b) limitele de acuratete (frecventa, profunzime)
2) Definirea campului activitatii de audit;
3) Identificarea resurselor necesare si a resurselor disponibile.

Planul strategic
Este o politica declarata care indica pe ce se va pune accentul auditului in urmatorii
2 - 5 ani.
Planul tactic
Utilizat in cadrul planului strategic, ofera un program de lucru in acord cu planul
de audit.
Planul operational
Acest plan descrie operatiunea imediat urmatoare a unui audit individual. Acopera
scopul auditului si testele ce trebuie aplicate.
In determinarea ariilor de investigat, directorul echipei de audit intern ar trebui sa
ia in considerare umatoarele criterii:
1. Financiar – volumul tranzactiilor – valoarea activelor
2. Control intern – evaluarea activelor.
3. Probe – posibile fraude – auditul numerarului
4. Polita de asigurare – protectie impotriva dezastrelor – securitatea
calculatorului
5. Natura sistemelor – functia si gradul de incredere
6. Abilitatea manageriala – implementarea politicilor si raportarea
procedurilor.
7. Valoarea banilor – eliminarea pierderilor
8. Investigatii speciale – cerinte ale conducerii

55
2.7.2.3 Aprobarea planului de audit intern
Odata ce obiectivele au fost acceptate, planul strategic trebuie aprobat de
conducere, pastrand confidentialitatea termenelor si a obiectivelor de audit.
2.7.2.4. Foile de lucru
Planul operational poate fi sustinut de referintele existente in foile de lucru ale
anului anterior deoarece ele:
 Ofera o descriere detaliata a sistemului de audit in vigoare fata de auditul
intern;
 Ofera documentatia sistemului financiar pe care se bazeaza raportul
conducerii;
 Ofera informatiile necesare in evaluarea slabiciunilor semnificative ale
sistemului;
 Estimeaza resursele necesare in acord cu munca;
 Ofera detalii despre mediul de lucru in entitatile auditate.

2.7.3 Planificarea si riscul de audit

Stabilirea planului de audit este necesar sa se bazeze pe cunostintele organizatiei

asupra ariei de vulnerabilitate, evaluarea sanselor de distrugere si efectele asupra
organizatiei, impreuna cu experienta si resursele disponibile ale directorului
echipei de audit intern.
Datorita resurselor stricte, auditul intern actual trebuie sa adopte o abordare bazata
pe risc cu alocarea resurselor care sa-i permita auditorului sa se concentreze asupra
ariei de vulnerabilitate a Companiei.
In acest proces sunt identificate 5 elemente:
(1) Identificarea naturii riscului.
(2) Masurarea riscului (atunci cand exista o apreciere a marimii acestuia), cum
ar fi:
 Probabilitatea aparitiei unor dezastre.
 Importanta unui asemenea dezastru.
 In practica tind sa se echilibreze aceste 2 elemente (de exemplu,
consecintele catastrofei unui cutremur pot fi importante, probabilitatea
unui asemnea eveniment fiind nedorita). Chiar daca acestea nu apar
unele actiuni trebuie intreprinse in vederea prevenirii catastrofelor (de
exemplu, construirea unor diguri pentru prevenirea inundatiilor).

56
 (3) Evitarea – stabilirea procedurilor pentru evitarea unor posibile consecinte
severe (de exemplu, un sistem redundant de inregistrare a datelor).
(4) Micsorarea – riscul potential poate fi redus prin adoptarea unor proceduri
sigure (de exemplu, posibilitatea inselarii organizatiei poate fi redusa prin
implementarea unui sistem de control intern).
(5) Acomodarea – acest element trateaza aspectele asigurarii riscului atunci
cand toate masurile practice au fost implementate. Societatea poate doar sa
recurga la o polita de asigurare care sa o protejeze.
Odata ce riscul a fost evaluat, auditul intern trebuie sa isi maximizeze resursele in
acele directii cu risc ridicat.

2.7.3.1 Analiza riscului

Crearea unei liste cu riscurile odata stabilite in termeni care sa permita masurarea
si compararea acestora prin:
 Alocarea gradelor de prioritate pentru o asigurare rezonabila a auditului;
 Justificarea nevoilor de acoperit;
 Calcularea resurselor necesare (oameni/zile);
 Urmarirea considerentelor semnificative pentru scopul auditului;
 Aprecierea eficientei controlului intern.

2.7.3.2 Elementele utilizate in indicele de risc

Aceste elemente pot fi identificate asupra urmatoarelor aspecte:
 Financiar:
 volumul tranzactiilor;
 natura tranzactiilor;
 valoarea neta a activelor;
 importanta in entitate.
 Natura managementului
 abilitatea unei conduceri eficiente;
 raspunderea si calitatea controalelor interne;
 salariile personalului;
 experienta si moralul.

57
  Operational – complexitatea operatiilor si importanta activitatii auditate
in realizarile companiei.
 Impactul asupra companiei – importanta pentru societate a sistemelor sub
rezerva falimetului.
 Controlul intern – competenta controlului intern.
 Factorii externi – efectul factorilor externi asupra sistemelor interne si
asupra companiei.

2.7.3.3 Determinarea factorilor de ponderare

In determinarea posibilitatii ca riscul de audit sa apara si a impactului acestuia
asupra Companiei, concura urmatorii factori:
 Material – costul unei catastrofe;
 Efectul pe termen lung sau mediu asupra Companiei;
 Consecintele posibile;
 Adecvarea controlului intern.

2.7.3.4 Corelarea riscului

- Indicii de audit financiar: inca o data judecata auditorului este o cerinta
necesara, iar daca formulele sunt aplicate in mod constant de la un an la
altul, poate fi realizat un grafic al riscului, identificand astfel ariile unde pot
aparea catastrofe (incendii, cutremure, explozii, inundatii);
- Indicii de audit operational: o metoda similara cu cea utilizata in auditul
financiar, totusi abordarea este diferita, accentul fiind pus pe abilitatea
manageriala.

2.7.3.5 Analiza expunerii riscului

Aceasta este o dezvoltare a analizelor de risc, analize restrictionate la 3 elemente:
1. Valoarea monetara (Expunere): acest element atribuie o baza valorii
monetare (de exemplu, cifra de afaceri, cheltuiala sau valoarea neta a
activelor sau fluxul de numerar);
2. Probabilitatea pierderii (Vulnerabilitatea): aceasta este de natura mai putin
masurabila, fiind dependenta de gandirea auditorului (de exemplu, se
bazeaza pe combinatia urmatorilor factori: complexitatea si caracterul
operatiilor, implicarea angajatilor sau a beneficiarului, acuratetea
supervizarii, relatiile industriale, amplasarea fizica, comunicarea si imaginea
publica);

58
 3. Eficienta controlului intern (Evaluarea controlului): acesta se bazeaza pe
gandire, auditorul determinand daca controlul este adecvat (1) sau slab (2).
O asemenea evaluare se bazeaza pe rezultatele ultimului audit, pe timpul
scurs de la ultimul audit, pe performantele auditului, in ciuda rezultatelor
asteptate si intereselor manageriale
Avantajul acestei tehnici sta in simplitatea si usurinta intelegerii fata de analizele
de risc mult mai complexe. Trebuie mentionat ca alti factori precum cerintele
conducerii pot sa influenteze de asemenea, determinarea planului de audit. Cu
toate acestea, folosind aceasta tehnica auditul poate fi inteles in functie de risc.

2.7.3.6 Declansarea profilului de audit:

Chestiunile fundamentale pentru orice munca de audit sunt urmatoarele:
 Organizare;
 Obiective;
 Autoritate;
 Contabilitate;
 Resurse;
 Instructiuni;
 Conformitate cu legea;
 Monitorizare;
 Control;
 Eficienta;
 Securitate;
 Legalitate;
 Riscuri;
 Oportunitati.

Pentru fiecare dintre ele, domeniile ce trebuie ulterior detaliate, ar putea fi

clasificate dupa modelul urmator:
 Marketing:
 Structura de pret
 Cotatii
 Ordinea prelucrarii

59
  Administrarea vanzarilor
 Distribuirea
 Debitorii
 Managementul material
 Cumpararea
 Controlul de stoc
 Creditorii
 Mijloace fixe
 Cheltuirea capitalului
 Managementul mijloacelor fixe
 Procesarea datelor
 Operatiunile de procesare a datelor
 Securitatea procesarii datelor

 Securitatea
 Securitatea site-ului
 Asigurarea
 Numerarul
 Statele de plata
 Productie
 Registrele de productie
 Planul si controlul productiei
 Managementul contabilitatii
 Costuri
 Perioada contabila
 Registrele contabile

60
2.7.4 Organizare

2.7.4.1 Prevederi privind realizarea serviciilor de audit intern prin compartimente

proprii
Potrivit practicii internationale, organizarea auditului intern intr-un compartiment
propriu este forma cea mai adecvata pentru Companie, avand avantajul lipsei
conflictelor de loialitate, interesul pentru binele Companiei si familiaritatea cu
scopurile si nevoile entitatii.

2.7.4.2 Statutul auditului intern

Autoritatea echipei de audit intern trebuie sa fie suficienta pentru a permite
indeplinirea responsabilitatilor de audit.
Raportarea directa catre un angajat cu functie de conducere este considerata
situatia ideala. Totusi, nu s-a dovedit a fi intotdeauna de succes deoarece:
 Scopurile auditului pot fi urmarite in detrimentul performantei operationale;
 Auditorul poate fi perceput cu influenta restrictionata; si
 Pot aparea dificultati in colaborarea cu alte directii/departamente/structuri.

2.7.4.3 Alte dimensionari ale auditului intern

Trebuie mentionat ca, perioada efectiva de munca a unui angajat este de 203 zile
(52 saptamani x 5 = 260 zile – 42 zile pentru concediu de odihna, imbolnaviri si
absente motivate – 15 zile pentru pregatire profesionala legala).
Odata ce nivelul minim de audit a fost aprobat, ar trebui compilat un plan de lucru
bazat pe resursele disponibile si gradul de risc asigurat.
In scopul auditului poate fi adoptat un fond ciclic, de exemplu:
 Vizitele anuale sa fie programate pentru fiecare domeniu operational sau
centru de management;
 Entitatile mai mari si cele cu risc ridicat pot fi programate pentru vizite
frecvente
Pentru a fi subiectul examinarii auditului pe un ciclu de 1, 2 sau 3 ani, in functie de
rata riscului, ar trebui clasificate domeniile de control si acivitatile pentru fiecare
structura.

61
2.7.4.4 Structura si organizarea echipei de audit intern
Se iau in considerare urmatorii factori:
 Zona geografica de acoperit – cu cat este mai mare zona cu atat mai mult
timp neproductiv este necesar pentru drum. In cazul de fata, pentru a se
ajunge de la sediu la o anumita sucursala, sunt necesare in medie 40 ore/om,
iar pentru a acoperi deplasarile la toate subunitatile (centre de lucru)
structurii cel putin 60 ore/om.
 Volumul tranzactiilor Companiei – cu cat este mai mare volumul, cu atat
este mai mare nevoia de control.
 Valoarea tranzactiilor Companiei/sucursalei/structurii – cu cat este mai
mare valoarea, cu atat mai mare este nevoia de siguranta.
 Gradul de munca specializata necesara – auditul informatic/auditul
contractelor.
 Natura si calitatea sistemelor utilizate de Societate.
- Atitudinea conducerii fata de auditul intern.
A se vedea calculul de fundamentare a necesarului de personal la C.N.
IMPRIMERIA NATIONALA S.A. anexat la finele capitolului 2.

2.7.4.5 Costul auditului intern

In general, costul este determinat in functie de dimensiune si este compus din
urmatoarele elemente:
 Salarii si costuri (salariul net si contributiile la fondul de pensii).
 Cheltuieli cu deplasarile si diurna.
 Cheltuieli de instalare cu noii angajati.
 Cheltuieli administrative (ex. Papetarie, amortismente,etc.).
 Cheltuieli generale de administratie (combustibil, energie electrica, energie
termica, etc).

62
2.7.5 Atributii in cadrul echipei de audit intern

2.7.5.1 Atributiile generale ale Societatii de Audit Intern

- Furnizeaza Consiliului de Administratie al C.N. IMPRIMERIA
NATIONALA S.A. o asigurare rezonabila, independenta si obiectiva asupra
functionarii corespunzatoare a sistemului de control intern al Companiei;
- Colecteaza si proceseaza informatii privitoare la proiecte si programe de
derulare sau orice schimbari in structura, activitatea sau operatiunile
Companiei, urmarind mentinerea la un nivel acceptabil a riscurilor asociate
respectivelor proiecte/programe sau activitati;
- Identifica si evalueaza riscurile asociate fiecarei structuri organizatorice a
Companiei pe baza unei metodologii specifice, in vederea elaborarii planului
anual si multianual de audit intern;
- Pe baza planului anual de audit, organizeaza si efectueaza misiunile de audit
intern prin care se examineaza si evalueaza sistematic activitatea tuturor
structurilor organizatorice din C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.,
precum si a unitatilor subordonate acesteia, in scopul stabilirii unui
diagnostic general sub aspect tehnic, managerial si financiar-contabil si
imbunatatirii functionarii de ansamblu a institutiei;
- Informeaza conducerea executiva a Companiei cu privire la deficientele sau
imperfectiunile constatate in urma actiunilor de audit intern si recomanda
masuri pentru prevenirea si corectarea lor;
- Pentru abaterile de natura infractiunilor constatate in urma misiunilor de
audit, propune in colaborare cu Directia Juridica sesizarea organelor de
cercetare si urmarire penala;
- Ofera asistenta conducerii executive a Companiei in probleme privind
managementul riscului, proceduri de control intern, imbunatatirea eficientei
si eficacitatii activitatilor si operatiunilor;
- Prezinta semestrial Consiliului de Administratie sinteza rapoartelor de audit
intern, precum si celelalte documente solicitate de acesta cu privire la
activitatea companiei;
- Promoveaza constientizarea importantei sistemului de control intern in
IMPRIMERIA NATIONALA S.A. si ofera indrumare metodologica
structurilor organizatorice ale Companiei in probleme privind controlul
intern;
- Comunica cu structurile organizatorice ale Companiei, cu auditorul extern,
alte organe de control, precum si cu entitati externe ale Companiei in
probleme care privesc sfera de activitate a auditului intern;

63
 - Participa la activitati de pregatire si instruire profesionala, in domeniul
auditului intern sau in domeniile conexe.
2.7.5.2 Atributiile Auditorului financiar si ale Auditorului stagiar
- Coordoneaza, indruma si controleaza activitatea de ansamblu a echipei;
- Stabileste obiectivele strategice ale echipei, precum si modalitatile de
atingere a lor;
- Asigura organizarea activitatii de audit, coordoneaza repartizarea
personalului pe echipe si lucrari de audit;
- Coordoneaza lucrarile de elaborare a planului anual de audit intern, precum
si a celui multianual;
- Inainteaza planul anual de audit intern Consiliului de Administratie spre
aprobare;
- In situatii deosebite, modifica planul anual sau il completeaza cu misiuni
prioritare, cu informarea Presedintelui Consiliului de Administratie. Aceste
modificari ale planului de audit vor fi justificate in raportul anual de
activitate al companiei;
- Organizeaza misiunile de audit intern, emite sarcinile pentru membrii
echipelor de audit, urmareste desfasurarea efectiva a misiunilor;
- In cazul in care, pentru efectuarea unor misiuni de audit sunt necesare
cunostinte de specialitate din alte domenii decat cele cerute in mod normal
personalului companiei contractante sau o calificare tehnica speciala, face
propuneri justificate Consiliului de Administratie pentru contractarea de
servicii de expertiza/consultanta din afara Companiei;
- Analizeaza rapoartele de audit, documentatia pe care se sprijina acestea si
urmareste valorificarea lor integrala si la timp;
- Analizeaza si solutioneaza eventualele contestatii/obiectiuni formulate ca
urmare a misiunilor de audit;
- Coordoneaza si indruma activitatea de intocmire a sintezelor rapoartelor de
audit;
- Inainteaza Presedintelui Consiliului de Administratie spre avizare rapoartele
de audit intern;
- Semestrial, prezinta Consiliului de Administratie spre informare sinteza
rapoartelor de audit;
- Coordoneaza activitatea de intocmire a bugetului anual al echipei de audit
contractate si monitorizeaza incadrarea cheltuielilor cu auditul la C.N.
IMPRIMERIA NATIONALA S.A. companiei in limitele prevazute;
- Stabileste planul de instruire si perfectionarea profesionala a salariatilor
companiei;
64
- Urmareste respectarea codului de etica profesionala a auditorilor interni,
precum si mentinerea autoritatii, independentei si impartialitatii acestora;
- Colaboreaza cu auditorul extern pentru a se asigura o coordonare intre
activitatea acestuia si cea a Societatii de Audit Intern;
- Participa la sedintele Consiliului de administratie al C.N. IMPRIMERIA
NATIONALA S.A., atunci cand este invitat sa reprezinte societatea.
- Organizeaza si efectueaza misiunile de audit intern in cadrul C.N.
IMPRIMERIA NATIONALA S.A. In acest sens desfasoara urmatoarele
activitati, fara a se limita la acestea:
a) examineaza, testeaza si evalueaza sistemul contabil al Companiei,
prin verificarea legalitatii, realitatii si exactitatii evidentelor contabile
si ale actelor financiare si de gestiune, examinarea modului de
intocmire si circulatie a documentelor primare, a documentelor
tehnico-operative si contabile, organizarea si exercitarea controlului
financiar-preventiv, pastrarea si utilizarea valorilor materiale de orice
fel, declasarea si casarea de bunuri, efectuarea receptiilor si
inventarierilor etc;
b) efectueaza verificarile inopinate ale gestiunilor de valori, inclusiv a
casieriilor;
c) analizeaza modul in care sunt protejate elementele patrimoniale
balantiere si extrabalantiere ale Companiei si verifica existenta
fizica/realitatea acestor elemente, prin sondaj sau integral, dupa caz;
d) examineaza, testeaza si evalueaza sistemele de control intern propriu
de la nivelul structurilor organizatorice ale Companiei pentru a
determina masura in care acestea mentin riscurile aferente la nivel
acceptabil;
e) examineaza modul de respectare a politicilor si procedurilor interne
stabilite la nivelul Companiei, precum si a legilor, regulamentelor si
celorlalte acte normative in vigoare;
f) analizeaza disponibilitatea, acuratetea, integritatea si siguranta
informatiilor financiare si operationale; testeaza corectitudinea si
punctualitatea raportarilor stabilite prin norme sau alte reglementari
specifice;
g) examineaza si testeaza sistemele de baza si securitate ce functioneaza
in sediul central al Companiei si in sucursale, precum si cele privind
prevenirea si stingerea incendiilor;
h) apreciaza pertinenta si fezabilitatea obiectivelor stabilite la nivelul
fiecarei structuri organizatorice a Companiei, precum si coerenta
acestora in raport cu obiectivele generale ale Companiei;

65
 i) analizeaza si determina masura in care operatiunile si planurile de
actiune ale structurilor organizatorice ale Companiei sunt adecvate
pentru realizarea obiectivelor stabilite;
j) evalueaza economicitatea, eficacitatea si eficienta cu care sistemele de
conducere si executie din cadrul structurilor organizatorice ale
Companiei utilizeaza resursele financiare, umane si materiale pentru
indeplinirea obiectivelor si obtinerea rezultatelor programate;
k) efectueaza investigatii, alte verificari decat cele prevazute in
programul anual de audit intern aprobat, privind temeinicia
reclamatiilor referitoare la activitatea Companiei sau a salariatilor
acesteia, sesizari referitoare la abateri disciplinare sau de alta natura,
erori, risipe, gestiuni defectuoase sau fraude;
- Pe parcursul misiunii de audit, intocmeste procese verbale, note de
constatare si alte documente de lucru in care prezinta deficientele constatate
si propune masuri operative de remediere, recuperare a pagubelor si
sanctionare a celor vinovati (daca este cazul), in conformitate cu
metodologia de audit intern aplicabila;
- Elaboreaza pe baza documentelor de lucru raportul misiunii de audit,
conform metodologiei de audit intern aplicabile, in care prezinta sintetic
misiunea de audit realizata si modul de desfasurare a acesteia, constatarile
efectuate, concluziile si recomandarile echipei de audit;
- Elaboreaza si propune spre aprobare masuri de perfectionare a sistemului de
control al Companiei;
- Elaboreaza si dezvolta norme metodologice pentru efectuarea auditului
intern in C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A., in conformitate cu
standardele aplicabile si metodologia corespunzatoare;
- Asigura indrumare metodologica si asistenta tehnica structurilor
organizatorice ale C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A. pentru
organizarea si desfasurarea activitatilor de identificare si evaluare a
riscurilor proprii;
- Elaboreaza instrumente adaptate specificului C.N. IMPRIMERIA
NATIONALA S.A. pentru colectarea de informatii necesare desfasurarii
activitatii de audit si pentru administrarea corespunzatoare a riscurilor in
Societate;
- Monitorizeaza toate schimbarile care se produc in organizarea, structura si
activitatea C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A., precum si modul de
implementare a proiectelor sau programelor aflate in desfasurare in vederea
determinarii punctelor vulnerabile cu risc ridicat;
- Claseaza, pastreaza si arhiveaza toata documentatia Companiei, asigurand si
evidenta acesteia;

66
- Identifica si evalueaza riscurile asociate fiecarei structuri organizatorice a
Companiei folosind o metodologie specifica;
- Efectueaza clasificarea structurilor organizatorice ale Companiei in functie
de nivelurile de risc identificate si pe aceasta baza intocmeste planul
mutianual de audit intern;
- Centralizeaza solicitarile conducerii executive si a conducerii structurilor
organizatorice ale Companiei pentru misiuni speciale de audit;
- Monitorizeaza masurile adoptate de subunitati pentru aplicarea
recomandarilor auditorilor interni si externi, precum si corectarea
deficientelor constatate de alte organe de control din afara Companiei,
raportand presedintelui Consiliului de Administratie;
- Elaboreaza bilantul anual al tuturor recomandarilor si raportul anual de
activitate al echipei;
- Elaboreaza orice alte rapoarte, sinteze, situatii sau alte materiale cu privire la
activitatea echipei, solicitate de conducerea Companiei sau catre organisme
interne sau internationale;
- Colaboreaza cu auditorii externi pentru a se asigura o coordonare intre
activitatea acestora si activitatea Echipei de Audit Intern; in acest sens, fac
schimb de informatii sau documente de lucru si dezbat probleme de interes
comun;
- Elaboreaza bugetul anual al echipei si monitorizeaza incadrarea cheltuielilor
in limitele programate;
- Primeste si analizeaza obiectiunile sau contestatiile formulate ca urmare a
misiunilor de audit intern si propune solutii pentru rezolvarea lor;
- Efectueaza misiunile de audit informatic din cadrul C.N. IMPRIMERIA
NATIONALA S.A.. In acest sens, desfasoara urmatoarele activitati, fara a se
limita la acestea:
l) evalueaza in mod independent controlul propriu intern inclus in toate
activitatile privind sistemul informatic al C.N. IMPRIMERIA
NATIONALA S.A. (sistemul administrat de Directia Centru de
Calcul, alte sisteme si servicii informatice sau conexe utilizate:
tehnica de calcul, programe si aplicatii informatice, echipamente si
servicii de comunicatii, protectia informatiilor, sistemele de efractie,
incendiu, monitorizare si control acces, sisteme de plata cu card,
sistemul SWIFT, sistemul de servicii Reuters, Telerate, Bloomberg,
etc);
m) controleaza, testeaza, evalueaza si analizeaza securitatea, performanta,
gradul de adecvare si fiabilitatea sistemului informatic al Companiei;

67
 n) analizeaza modul de implementare si dezvoltare a strategiei de
informatizare a C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A., planurilor si
politicilor aferente;
o) face propuneri privind optimizarea fluxului informational, folosirea
programelor, aplicatiilor informatice, tehnicii de calcul,
echipamentelor si serviciilor de telecomunicatii, precum si a altor
servicii informatice sau conexe;
p) auditeaza modul de aplicare a reglementarilor, metodologiei,
politicilor, planurilor si standardelor privind sistemul informatic al
C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.;
q) examineaza aspecte ce tin de eficienta si eficacitatea sistemului
informatic al Companiei si modul de utilizare a resurselor necesare
functionarii sistemului informatic;
r) efectueaza investigatii, alte verificari decat cele prevazute in
programul anual de audit intern aprobat, privind temeinicia
reclamatiilor referitoare la activitatile de natura informatica ale
Companiei sau ale salariatilor acesteia, sesizari referitoare la abateri
disciplinare sau de alta natura, erori, risipe, gestiuni defectuoase sau
fraude care privesc sistemul informatic;
- Participa in comisii, comitete sau alte colective care analizeaza problemele
privind sistemul informatic al C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.;
- Sprijina crearea, implementarea si asigurarea conformitatii standardelor,
procedurilor si reglementarilor sistemelor informatice sau sistemelor conexe;
- Promoveaza constientizarea importantei auditului intern si sistemelor
informatice in cadrul structurilor organizatorice auditate;
- Elaboreaza rapoarte de audit informatic in care prezinta constatarile cu
privire la sistemul informatic al Companiei, face recomandari pentru
corectarea deficientelor, optimizarea fluxului informational, folosirea
programelor, tehnicii de calcul, echipamentelor si serviciilor de
telecomunicatii, precum si a altor servicii informatice;
- Monitorizeaza derularea proiectelor de natura informatica in C.N.
IMPRIMERIA NATIONALA S.A..

68
2.7.6 Directionare

De o egala importanta fata de ceilalti factori e priceperea de a directiona/conduce

echipa, in asa fel incat termenii de referinta ai echipei de audit sa fie indepliniti atat
eficient, cat si efectiv. Importanta acestui aspect al conducerii auditului e descrisa
de Standardul Auditului intern International 530:
“Directorul echipei de audit intern trebuie sa stabileasca politici, proceduri scrise
pentru a indruma membrii echipei.”

2.7.6.1 Instructaj in audit

Inainte de fiecare audit, auditorul trebuie sa fie instruit in conformitate cu
obiectivele si conducerea auditului, luand in considerare detalii ca: mediul celui
auditat, problemele de audit din trecut, obiectivele curente ale auditului, scopul
auditului si resursele permise.

2.7.6.2 Controlarea echipei de audit intern

Directorul echipei de audit intern trebuie sa implementeze un sistem de control
pentru a se asigura ca planul anual aprobat este executat eficient si in conformitate
cu termenii de referinta aprobati. Deviatiile de la plan trebuie deplin explicate si
documentate.
In acest caz, este necesar sa se monitorizeze performanta si sa se administreze
indrumari corespunzatoare si incurajari, precum si recunoasteri cu regularitate a
muncii bune si corectii ocazionale sau chiar sanctiuni.
Cele mai eficiente sisteme de monitorizare sunt cele in care auditorii individuali isi
masoara propriile lor realizari fata de normele aprobate.
Coordonarea echipei de audit intern pentru o entitate majora implica:
- Recrutarea de personal corespunzator – auditorii interni trebuie sa aiba:
a) O buna dezvoltare a simtului responsabilitatii – sa fie capabil sa lucreze din
proprie initiativa si sa aiba incredere in propria judecata.
b) Inteligenta - a fi capabil sa-si insuseasca cat de repede fundamentele
sistemelor complexe, metodele si tehnicile.
c) Capacitatea de aprofundare – o disponibilitate pentru a invata.
d) Senzitivitate la punctele de vedere si atitudinile altora.
e) Aptitudini interpersonale, in special abilitatea de a comunica.
- Perfectionarea pregatirii personalului – lucrul cu fiecare auditor intern
individual pe planuri specific proiectate pentru fiecare. Aceasta implica
experienta de lucru planificata, cursuri de pregatire speciala in aptitudini
69
 profesionale si dezvoltare personala, conferinte de pregatire in audit pentru
intreaga echipa. De altfel, asa cum rezulta din legislatia romana, in
programarea activitatii personalului, trebuie luata in considerare limita
minima de 15 zile pentru pregatire profesionala.
- Monitorizarea performantei – mentinerea evidentei pe departamente a
realizarilor fiecarui auditor intern fata de normele aprobate si demonstrarea
importantei progresului conform planului.
- Motivarea – mai degraba, aceasta reflecta calitatea managementului decat
reprezentarea unei functii separate de management. Este obtinuta prin
abordarea adoptata pentru fiecare din celelalte functii de mai sus.
O motivare puternica va fi bazata pe :
- Spirit de conducator – coordonare pozitiva a echipei de audit intern cu
obiective clare, indrumari solide, incurajari si incunostiintarea muncii bine
facute.
- Spiritul de echipa – apartenenta la o echipa de succes de auditori interni
competenti care cer standarde profesionale inalte si impun respect pentru
serviciile lor.
- Responsabilitate – luarea in considerare a judecatilor de audit bazate pe
propriile descoperiri.
- Satisfactia muncii – interesul pentru o munca de valoare oferind o experienta
de lucru utila, cu perspective.
Rapoartele de activitate trebuie depuse periodic conducerii si Consiliului de
Administratie.
Aceste rapoarte trebuie sa compare :
− Performanta fata de scopurile Companiei si programul auditului
− Instruirea profesionala si necesitatile carierei
− Aptitudini de comportament
Pentru fiecare din domeniile de acoperit in planul de audit, este testata o analiza
detaliata a sarcinii, prin aceasta permitand identificarea domeniilor care necesita
examinari viitoare, (ex.: goluri in sistemul de audit intern).

70
2.7.7 Managementul corporativ

2.7.7.1 Planuri corporative

O functie fundamentala a auditului intern este validarea sistemelor de
monitorizare.
In primul rand, auditul intern este legat de sistemele de monitorizare financiara.
Totusi, multe activitati importante sunt monitorizate mai bine in termeni
nefinanciari. De exemplu:
- Volumul vanzarilor – cand intervin schimbari, actiunea trebuie judecata in
termenii realocarii resursei fizice.
- Controlul stocurilor – Obiectivul principal il constituie asigurarea faptului ca
bunurile necesare sunt disponibile si pot fi gasite si livrate usor atunci cand
se cere acest lucru.
- Ratele productiei – Masura cantitativa este inteleasa rapid si imediat de catre
cei care o pot influenta.
Auditorii interni trebuie sa faca cunoscute economia si eficienta cu care sunt
utilizate resursele. Auditorii interni ar trebui sa revada operatiunile sau rezultatele
pentru a evalua daca rezultatele sunt in conformitate cu obiectivele stabilite si daca
operatiunile sau programele se desfasoara conform planificarii.
Planificarea corporativa este esentiala in organizatiile complexe. Conducerea
efectiva a echipei manageriale principale si a fortei de munca este fezabila numai
cu intelegerea generala si angajamentul in definirea cursului actiunilor pre-definite
care sunt compatibile cu privirea de ansamblu generala.
Angajamentele pe termen lung reprezinta o trasatura necesara pentru fiecare
activitate manageriala. De exemplu:
- 1 Strategia de marketing.
- 2 Dezvoltarea de capital.
- 3 Politici de angajare (recrutare, antrenament si dezvoltare).
- 4 Contractele de achizitie (materiale).
- 5 Resursele financiare.
Eficacitatea controlului operational prin monitorizarea planului corporativ depinde
de increderea atat in planul de audit cat si in performanta raportata. Auditul
operational implica validarea ambelor aspecte.

71
Domeniul de activitate este nesigur si judecatile de management trebuie facute
luand in considerare factorii critici, cum ar fi:
1 Climatul economic Inflatie
PNB
Costul numerarului
Politicile guvernamentale
2 Piata Puterea de cumparare a cumparatorului
Cererea cumparatorilor
Competitie
3 Resursele disponibile Materiale
Echipament
Personal experimentat
Numerar
Nu este de datoria auditorului sa ghiceasca aceste judecati ale managementului, dar
parerile acestuia pot contribui in luarea celor mai bune decizii manageriale.

2.7.7.2 Achizitii si retragerea investitiilor

Ratiunea investitiilor
Pentru a supravietui in lumea actuala care este intr-o crestere rapida si
fundamentala, toate organizatiile majore trebuie sa lupte pentru a se dezvolta si a
obtine avantaje intr-un climat de competitie globala intensa. Acest fapt va conduce
la nevoia permanenta de a schimba forma prin achizitii sau retragerea investitiilor.
Achizitia reprezinta o tranzactie prin care o corporatie isi cumpara un interes de
proprietate in alta corporatie. Aceasta implica fie cumpararea de actiuni fie de
active, iar rezultatul il reprezinta obtinerea unui control total sau partial.
Retragerea de investitii reprezinta o tranzactie prin care o corporatie renunta la
intreg sau la o parte din interesul sau de proprietate intr-o afacere sau intr-o alta
activitate corporativa.
Ratiunea atribuita achizitiilor poate include oricare din urmatoarele motive:
- largirea bazei de industrie a grupului
- obtinerea de putere manageriala
- extinderea prezentei pe piata
- extinderea gamei produselor
72
 - sinergie in productie, distrubutie si administrare
- obtinerea de aptitudini tehnologice
- obtinerea de facilitati de productie
- obtinerea de facilitati de distributie
- securizarea unei piete de desfacere active
- umplerea unui punct gol in portofoliul investitiilor.

Auditul activitatii de achizitie si de retragere a investitiilor

Reorganizarea unei corporatii este un domeniu in care tehnicile de audit intern pot
fi dezvoltate pentru a asigura protectie valoroasa impotriva riscurilor semnificative
pe care acest process le implica. Succesiunea pasilor de la dezvoltarea strategiei
pentru achizitii pana la realizarea cu succes a obiectivelor este importanta. Nu este
specificat clar intotdeauna sau documentat deoarece achizitiile nu sunt activitati de
rutina, exista nevoia secretului si doar foarte putini seniori executivi sunt implicati.
Un auditor experimentat poate oferi siguranta in acest domeniu important,
utilizand tehnica “analizei decalajului”.
Tehnicile auditului intern ar trebui de asemenea aplicate pentru a verifica faptul ca
procedurile de control sunt in conformitate cu scopul propus si ca sunt strict
respectate. In cazul activitatii de pre-achizitie scara timpului nu poate permite
intotdeauna revizuirea efectuata de catre auditorul concurent si, in aceste
imprejurari, lectiile invatate in timpul auditului trebuie luate in considerare pentru
proiectele urmatoare.
Tehnicile de audit intern sunt corespunzatoare in special in stabilirea controlului
efectiv post-achizitie. O evaluare timpurie a auditului intern pentru toate sistemele
de control financiar ar trebui standardizata pentru toate afacerile nou implementate.
Acest proces va asigura o baza autentica din care schimbarile necesare pot fi
introduse pentru a aduce raportarea, monitorizarea si controlul in randul
standardelor de grup.
Toate revizuirile post-achizitie ar trebui sa faca subiectul examinarii auditului
intern pentru a asigura consecventa in pregatire.
Auditul intern ar trebui sa asigure un serviciu special pentru proiectele care au ca
scop inchiderea unitatilor operationale. Aceasta ar implica o revizuire inainte de
inchidere pentru a lua in considerare propunerea de inchidere: ar identifica riscurile
si ar recomanda masurile de protectie necesare. Va fi atunci un audit urmator care
va confirma daca s-a mentinut sau nu un control adecvat.

73
2.7.7.3 Managementul trezoreriei

Finantarea planificata
Resursele de numerar reprezinta o cerinta fundamentala pentru toate activitatile de
afaceri si invers, toate tranzactiile de afaceri au ca rezultat un flux de numerar.
Pentru ca o corporatie sa fie adecvat echipata pentru a supravietui si a avea
potential de dezvoltare, aceasta trebuie sa aiba un control strict al fondurilor.
Acesta este rolul managementului trezoreriei: implica strangerea de fonduri,
pastrarea in siguranta a banilor si regularizarea utilizarii acestora.
Obiectivul principal al managementului trezoreriei este sa asigure faptul ca
fondurile necesare sunt disponibile pentru nevoile corporatiei. Sursa si aplicarea
cererii de fonduri in raportul anual vor arata cat de eficient a fost atins acest
obiectiv. Atingerea acestui obiectiv reprezinta de asemenea si un important
indicator financiar asupra bunastarii corporatiei.

Auditul functiei de trezorerie

Auditul intern are un rol cheie in asigurarea de sprijin pozitiv si asigurare in acest
domeniu atat de riscant. Validarea planului financiar al corporatiei reprezinta un
sprijin pentru managementul trezoreriei. Planul de finantare este un element crucial
al managementului corporativ: a-l intelege gresit poate fi un dezastru pentru
corporatie. Credibilitatea sa depinde de perceperea corecta a cerintelor financiare a
fiecarei activitati care contribuie la performanta corporatiei. Auditul intern ar trebui
sa examineze prognozele si procedurile adoptate in pregatirea planului de afaceri si
a bugetelor care include proiectii ale fluxului de numerar ca un serviciu facut
managementului local. Aceasta munca asigura o baza temeinica dupa care se va
judece validitatea fundatiei pe care s-a construit planul financiar al corporatiei.
Eficienta controlului intern si revizuirea regulata frecventa, ca si evaluarea
sistemelor de control reprezinta aspecte importante ale auditului trezoreriei.
Schimbarile intervin in cadrul personalului, nevoile de fonduri ale corporatiei se
schimba in mod continuu si pietele financiare isi schimba tot timpul structura.
Pentru a face fata acestor schimbari, poate fi necesara schimbarea sistemelor de
control sau introducerea unor sisteme noi. Obiectivul auditului in revizuirea
sistemelor de control a trezoreriei trebuie sa il reprezinte oferirea de asigurari ca
sistemele raman adecvate, reprezentand o baza solida pentru un control efectiv in
domeniul corespunzator. Acest obiectiv trebuie sa reprezinte de asemenea un
element de flexibilitate in schimbarea necesara in mediul corespunzator.
Testarea conformitatii este de asemenea foarte importanta in auditul trezoreriei.
Totusi, accental trebuie pus aici pe eficienta sistemul propriu intern de
monitorizare. O stricta respectare a procedurilor de control trebuie stabilita in acest

74
domeniu. Managementul trezoreriei nu trebuie sa depinda de auditul intern pentru
a asigura credibilitate.
Auditul corespunzator al operatiunilor de trezorerie are loc la doua nivele: la
nivelul central al corporatiei unde resursele sunt consolidate si imprumuturile sunt
monitorizate si la unitatile operative unde se genereaza fluxuri de numerar si unde
au loc cheltuieli mari de capital. Aderenta stricta la procedurile definite si
sistemele temeinice de control reprezinta o cerinta fundamentala in managementul
resurselor de numerar la ambele nivele. Auditul de rutina efectuat la unitatile
operationale include teste pentru a se verifica daca se respecta regulile de trezorerie
ale corporatiei pentru conturile bancare operationale, pentru tranzactiile in valuta si
pentru controlul imprumuturilor si al garantiilor.
Auditul intern poate oferi un sprijin considerabil in legatura cu imprumuturile.
Acesta poate de asemenea ajuta la asigurarea faptului ca exista o intelegere
universala a conditiilor si a regulilor pentru a fi siguri ca se respecta toate regulile.

2.7.7.4 Managementul resurselor umane

In mod sigur cel mai important activ al unei afaceri il reprezinta oamenii sai.
Angajatii fiecarei corporatii mari reprezinta o resursa formidabila.

Auditul managementului resurselor umane

Auditul intern poate contribui la atingerea obiectivelor managementului de
personal printr-o serie de metode. Un domeniu de risc il reprezinta recrutarea. O
politica de personal temeinica ar trebui sa aiba cerinte care sa protejeze impotriva
riscului de a angaja o persoana cu cazier pe un post care cere incredere. Totusi,
daca procedurile pentru aplicarea politicii au fost aprobate din greseala fara a se
tine seama de aceste dovezi, acest lucru s-ar putea intampla.
Pentru activitatile de recrutare, training si management, munca de audit trebuie sa
includa trei etape. In primul rand, evaluarea politicilor: aceasta ar trebui sa conduca
la descoperirea oricaror decalaje in cadrul procesului de atingere a obiectivelor
strategice ale corporatiei legate de planificarea personalului.
In al doilea rand, evaluarea sistemelor pentru implementarea politicilor: cand se
determina politicile la centrul corporatiei pentru implementarea unitatii
operationale, procedurile de comunicare si monitorizare au nevoie de o atentie
particulara.
In al treilea rand, trebuie efectuate teste corespunzatoare pentru a se verifica daca
aceste politici sunt aplicate corespunzator. Testele de conformitate vor fi astfel
aplicate disciplinelor adoptate in recrutarea pentru slujba respectiva, pentru a se
utiliza aptitudini adecvate de intervievare, pentru a se verifica referintele, etc.

75
In concluzie, toate procedurile de administrare a personalului pot beneficia de o
examinarea regulata a auditului intern. Obiectivul acestei examinaria ar fi sa dea o
asigurare ca procedurile au fost corespunzatoare pentru a satisface scopurile
propuse si ca au fost corect aplicate. Aceasta examinare ar trebui sa stabileasca
faptul ca s-au facut aranjamentele necesare pentru a fi siguri ca se respecta
conformitatea cu toate cerintele legale. Examinarea facuta de audit a fiselor
angajatilor ar putea fi considerata parte integrala a auditului general.
Sanatate si siguranta
Sanatatea si siguranta la locul de munca reprezinta probleme cruciale pentru toate
organizatiile si trebuie incluse intr-o politica de management esentiala.
Politica managementului ar trebui sa:
- Confirme prevenirea accidentelor bazata pe cunoasterea posibilelor cauze.
- Defineasca responsabilitatile managementului si responsabilitatea pentru a
face ca aceasta politica sa functioneze.
- Defineasca rolul si sarcinile ofiterilor care se ocupa de siguranta.
- Defineasca aranjamentele pentru comitetele de siguranta inclusiv rolul,
parteneriatul si metodele de lucru.
- Identifice riscurile de sanatate si siguranta care sunt cruciale in legatura cu
organizatia.
- Declare principiile care se vor aplica in adoptarea standardelor de siguranta.
- Defineasca baza pentru dezvoltarea practicilor de munca in siguranta.
- Defineasca aranjamentele pentru trainingul in practicile de munca efectuata
in conditii de siguranta.
- Specifice cerintele critice de monitorizare.
- Confirme filozofia adoptata pentru asigurarea serviciilor medicale, a
sanatatii si sigurantei angajatilor.
Auditul sanatatii si al sigurantei
Am vazut faptul ca sanatatea si siguranta la locul de munca reprezinta o problema
critica pentru toate nivelele de management, care cere o politica atenta. Tuturor
angajatilor li se cere prin lege sa respecte politica Companiei pentru asigurarea
sanatatii si sigurantei acestora la locul de munca si pentru ca aceasta politica sa fie
aplicata in mod corespunzator.
Nu este responsabilitatea auditorului intern sa ii desemneze pe cei responsabili cu
formularea acestei politici. Este necesar pentru auditorul intern sa ia in considerare
impactul schimbarii din momentul modificarii politicii sau adaptarii/actualizarii
acestora ca efect al schimbarilor legislative. Sarcina auditului intern ar trebui sa fie
atat evaluarea directivelor politicii cat si monitorizarea procedurilor in termenii
conformitatii continue si eficientei.
76
2.8. FLOWCHART

Acest subcapitol este prezentat in scopul implementarii ulterioare a simbolisticii

utilizabile in practica internationala.

Un flowchart reprezinta o prezentare in forma de diagrama a sistemului. Un

flowchart poate fi descris ca o harta a operatiilor de interrelationare, aranjata in
mod special pentru a indica succesiunea si tipul acestor operatii ca o parte a unei
unitati mai mari. Detalierea narativa este inlocuita cu simboluri standardizate si
linii interconectate care indica circuitul documentelor.

2.8.1. Colectarea informatiilor

Pentru ca flowchart-ul sa fie un portret al sistemului operational este important a se

discuta despre sistem cu directorul responsabil, precum si cu fiecare angajat
responsabil cu verificari interne despre cum opereaza sistemul, tinand cont de
faptul ca viziunea angajatilor poate fi total diferita de cea a managerului. In timpul
discutiilor cu angajatii trebuie luate note si facuta o schema de diagrama,
utilizandu-se simboluri specifice. Urmatoarele cunostinte ar trebui dobandite in
urma interviului:
1. Numele persoanei.
2. Departamentul in care lucreaza persoana si indatoririle acesteia, sarcinile de
care raspunde.
3. Documentele de care raspunde.
4. De unde provine fiecare document.
5. Caror operatii le este supus documentul respectiv si de ce.
6. Cate tranzactii sunt efectuate intr-o saptamana sau luna.
7. Exista limite de timp in care sarcina trebuie indeplinita?
8. Ce informatii sunt adaugate documentelor sau extrase din acestea?
9. Ce se intampla cu documentele dupa fiecare operatie?
10.Cine primeste fiecare document?
11.Ce controale sau verificari sunt vazute si cat de des sunt efectuate?

De asemenea ar trebui obtinute si informatii aditionale privind sistemul:

1. O lista cu exemple (si mostre) a tuturor formularelor si rapoartelor utilizate.

2. Listari si functii ale masinilor, utilajelor.
3. Proceduri in timpul vacantelor si concediilor medicale.
4. Sarcini neobisnuite sau anormale care apar cateodata.

77
Din aceasta munca bruta, neprelucrata, poate fi pregatita diagrama utilizand
simboluri dupa cum urmeaza. A se nota ca diferite organizatii adopta simboluri
diferite, de aceea o legenda explica simbolurile acolo unde e nevoie.

2.8.2. Diagrame, simboluri si semnificatia lor

2.8.2.1 Simboluri

FORMATUL. Un format este furnizat in acest rezumat. Contine un numar de

simboluri care se incadreaza in doua categorii:

1. simboluri de baza – descrise cu litere ingrosate in fig.1

2. simboluri computerizate – descrise cu litere inclinate in fig.1

Discuri de stocare

Document sau registru

Procesare pe calculator
intabulare

Stocare pe disc

operatie

Conector sau
suport magnetic

Verifica functie Tip hartie

dosar

Simboluri de baza, computerizate – simbolurile de baza sunt folosite in toate

sistemele si simbolurile computerizate sunt folosite pentru a suplimenta
simbolurile de baza pentru sistemele care se bazeaza pe procesare mecanizata.
Simbolurile de baza utilizate sunt:

78
a. Registru sau document - este folosit pentru a reda un document contabil sau
registru contabil. Exemplu:

Factura de Registru
vanzare de vanzari

Document Registru

Auditorul poate fi interesat de copiile unui document cum ar fi o factura si pentru

a identifica fiecare copie in diagrama sunt folosite numere:

3
2
1
Factura

Daca documentele in cauza sunt prenumerotate se noteaza litera N pe coltul din

stanga sus a primei copii.

b. Dosare

Dupa ce documentele au fost procesate, cu exceptia cazului in care au iesit in afara

organizatiei (la furnizori sau clienti) sau au fost anulate, in mod normal trebuie sa
se regaseasca in dosare. Acestea pot fi dosare permanente sau temporare. De
exemplu, copia unei facturi va fi indosariata ca permanenta, in timp ce o comanda
de bunuri care temporar nu exista in stoc poate fi un dosar temporar pana bunurile
vor fi livrate.
Simbolizare:

1. Dosar permanent

2. Dosar temporar T

79
 Cu toate acestea, adesea este util sa se arate daca documentele sunt indosariate
in ordine alfabetica, numerica, sau a datei. In acest caz, in triunghi va aparea,
initiala in cauza (A, N sau D) in afara unui eventual T simbolizand document
temporar.

c. Operatii

Deoarece este utilizat un singur simbol pentru orice operatie (cu exceptia functiei
de verificare) asupra unui document sau registru contabil, operatia trebuie descrisa
narativ, dupa cum urmeaza:

Fac-
tura
Operatie simpla – Dl. Ion totalizeaza facturi

Co-
manda
Un document pregatit pe baza altuia – Dl. Ion
Fac- intocmeste facturi pe baza comenzilor
tura

Exemplul urmator arata ca se considera ca operatia se refera la document in asa fel

incat pot rezulta mai multe simboluri:

Fac- Reg Operatie cu folosirea unui document si a unui

tura de
vanz
registru -
Dl. Ion plaseaza facturile in registrul de vanzari
saptamanal

Anularea, stergerea unui document si expedierea sa clientului ar trebui in mod

normal reprezentata prin simbol de operatie cu descrierea narativa
corespunzatoare.

80
d. Functii de verificare

Functiile de verificare au un interes particular pentru auditor pentru ca reprezinta

controale in sistem si prin urmare trebuie adoptat un simbol diferit pentru a putea fi
recunoscute imediat. Multe asemenea verificari sunt si operatii, dar atunci cand o
operatie este si o functie de control trebuie preferat simbolul de control.

Fac-
tura
Dl. Popa totalizeaza
D. Ion verifica totalul

Nota Fac-
de tura Dl. Ion verifica ca toate bunurile
livrare
livrate au fost facturate

e) Conectori

Pentru a reda circuitul documentelor de la o diagrama la alta este folosit un simbol

conector.

2.8.2.2. Pregatirea unei diagrame de baza

Circuitul documentelor – Simbolurile de baza sunt folosite pentru a reprezenta

diferiti pasi de procesare aplicati documentului. Procesarea incepe in capatul de sus
al paginii si diversii pasi de procesare dintr-un departament sunt redati in secventa
cu diverse simboluri unite in linie verticala. Circuitul documentelor este, in
principiu, de sus in jos:
81
 Factura

Dl. Popa extinde si totalizeaza

Dl. Ion verifica

Dl. Ion expediaza catre client

O linie verticala diferita va fi necesara pentru fiecare copie a documentului cu

exceptia cazului in care copiile raman atasate si deci sunt procesate impreuna.

Circuitul informatiei - In mod frecvent informatia este transmisa dintr-un

document in altul (ex.: cand un document este intocmit, cand un document este
plasat intr-un registru sau doua documente sunt comparate). Circuitul informatiei
este redat printr-o linie orizontala intrerupta.

Aviz
de
insotir
3
e 2
Pregatire set facturi
N 1
Factura

Verificare cantitati Reg

de
vanz

Expediere
N

Observati ca istoricul procesarii fiecarui document poate fi urmarit in mod

individual prin citirea pasilor de procesare in jos, pe linia verticala
corespunzatoare. Circuitul informatiei de mai sus apare cand detaliile se regasesc
pe un set nou de facturi, provenind din avizul de livrare, cand cantitatile facturare
sunt verificate cu nota de livrare si factura este atasata la registrul de vanzari.

82
Divizarea sarcinilor - Principala functie a unei diagrame este inregistrarea
operatiilor de control din sistem, o caracteristica cheie a unui control intern bun
fiind o divizare corespunzatoare a sarcinilor. Pe grafic aceasta este reprezentata
printr-o coloana verticala care arata cum sarcinile sunt separate. In organizatiile
mici coloanele verticale vor fi diviziuni de sarcini intre indivizi, iar in cele mari,
intre departamente. In fiecare caz este important ca coloanele verticale sa scoata in
evidenta in mod clar separarea functiilor, fie pe indivizi, fie pe organizatii.

Figura de jos arata divizarea sarcinilor intre dl. Popa si Dl Ion. Observati transferul
documentelor intre indivizi, reprezentat de o linie orizontala.

Dl Popa Dl. Ion

Aviz
de
3
insotir
e
2
N 1
Factura

Reg
de
vanz

Secventa de operatii – Pentru a facilita referintele fiecare operatie este numerotata

intr-o secventa a graficului, fiind introdusa o coloana separata.

83
 Op. Dl Popa Dl. Ion
Nr.
3
Note expediate
2
N 1
Factura
Factura
pregatita 1

Reg
vanzari

Cantitati D
verificate 2

Expedieri 4

Numarul operatiei este asezat in dreptul simbolului reprezentand procesul descris.

Fiecare operatie, functie de verificare si dosar, permanent sau temporar, trebuie sa
aiba un numar de operatie.

Trebuie avuta grija la desenarea graficului astfel incat sa nu apara doua operatii in
aceeasi linie orizontala, pentru ca ar cauza confuzie, trebuind sa apara doua numere
identice in coloana de referinte, unul langa altul.

Cand mai multe grafice sunt utilizate pentru a descrie un sistem particular, fiecare
ar trebui sa aiba un numar de identificare. De ex., un sistem de vanzari poate fi
descris in graficele S1 pana la S4. De aceea ar putea fi convenient sa numerotam
operatiile sa zicem 1 – 15 din fiecare grafic si sa folosim numarul graficului in
coloana de referinte – ex. – operatia 10 din graficul S2.

Descrierea operatiilor - Graficul este completat prin adaugarea unei coloane

narative care descrie operatiile cheie si care trebuie redusa la minimum necesar
pentru intelegerea sistemului de control. De regula dosarele nu necesita decat rar
descriere narativa. Intr-o functie de verificare, pe de alta parte, extinderea
informatiei verificate poate necesita explicatii. Poate fi acum trasat un grafic
simplu, dupa cum urmeaza:
84
 Op. Dl Popa Dl. Ion
Nr.
3
Note expediate
2
N 1
Factura
Primite
zilnic de la 1
depozit

Reg
vanzari

D
Cantitati 2
verificate

Expediate 4
saptamanal

2.8.2.3. Organizarea graficelor (Clasamentul)

In timp ce un flowchart consta in principal in simbolurile deja descrise, un factor

cheie este organizarea graficelor.

Clasificarea circulatiei documentelor (stabilirea ordinii) - Clasificati circuitul

documentelor de sus in jos si in general de la stanga la dreapta.

Evitarea liniilor diagonale – Ochiul poate urmari linii verticale si orizontale mai
usor. In plus, exista o conventie conform careia liniile verticale reprezinta pasaje
de timp, liniile pline orizontale – transferul documentelor intre departamente sau
indivizi, si liniile orizontale intrerupte transferul informatiei care priveste mai
multe documente. Deci documentele pot fi procesate doar in linie verticala. In timp
ce linia orizontala plina va aparea in mod normal doar intre departamente pentru
ca ele reprezinta transfer de documente, linia orizontala intrerupta va aparea doar
in cadrul unui singur departament pentru ca circuitul informatiei reprezinta transfer
intre doua documente care in mod normal sunt transferate intr-un singur
departament.

85
Intersectia liniilor – Acolo unde liniile se incruciseaza, trebuie aratat in mod clar in
ce parte continua circuitul, de regula print-o ridicatura in intersectia liniilor:

Procesare alternativa: Cateodata un document poate fi procesat in moduri

alternative in functie de un criteriu predeterminat, de ex. o factura de export poate
fi procesata diferit de o factura interna. Aceasta poate fi redat pe grafic in mai
multe feluri:

- ambele proceduri sunt pe acelasi grafic

- procedurile se alta pe grafice diferite

S3

- prin informatie narativa: „daca bunurile sunt exportate factura trece la banca
pentru plata, daca nu este expediata clientului;

Evitarea detaliilor excesive – Scopul unei diagrame de circuit este de a oferi o

intelegere asupra controalelor care opereaza in sistem si acest lucru trebuie tinut
minte intotdeauna. Deci nu este necesar sa evidentiem operatii nerelevante pentru
aceasta intelegere.

Evitarea prea multor note pe suprafata unui grafic - descrierea operatiilor in

coloana este cel mai potrivit spatiu pentru note, si chiar in acest caz, notele trebuie
sa fie cat mai concise.

86
Evitarea prea multor coloane – Acestea pot face un grafic sa devina dificil de
urmarit. Cand documentele sunt trimise la contrasemnat, de exemplu, mai degraba
decat o coloana speciala pentru persoana care contrasemneaza, urmam alternativa
de mai jos. A se nota ca doua linii (un circuit intrerupt) arata ca documentul a
parasit temporar departamentul.
Dl. Petre (contabil)

Dl Popa pt contrasemnare

Impartirea sistemului in sectiuni pentru care pot fi facute grafice separate. De ex

departamentul de vanzari poate fi impartit in:
1. procesarea comenzilor
2. facturare
3. trecerea in registrul vanzarilor
4. colectarea numerarului;

Evitarea abrevierilor neobisnuite. Cand un document este aratat pentru prima data
ar trebui denumit in intregime daca o abreviere ar putea crea confuzii. In sistemul
de achizitii abrevierea OC (ordin de cumparare) este evidenta, in schimb ABP
(avizul bunurilor primite) poate distrage cititorul.

“Fantomizare” - Cand documentele apar pentru prima data in sistem ele sunt
redate prin cutii cu linii pline. In mod normal nu este nevoie sa redam din nou
simbolul documentului, dar cand documentul este redat in alt grafic sau cand copii
care au fost procesate impreuna sunt ulterior separate, este folositor sa se
mentioneze din nou documentul prin simboluri desenate cu linii intrerupte.

87
 PI PI

Note de Factura
credit
1
PO

Evitarea urmelor incomplete - Adesea, cand exista un numar de documente al

caror grafic trebuie intocmit, este usor de trecut cu vederea ce se intampla cu unele
copii importante care, se poate, de exemplu, sa fi fost introduse in grafic ca
documente temporare si ignorate. De aceea graficul ar trebui verificat pentru a se
vedea daca nu exista terminatii trecute cu vederea si fiecare document sa fi fost
luat in considerare in una din cele trei forme:
a. fisier permanent;
b. distrus;
c. a parasit sistemul pentru care s-a facut graficul (ex a fost expediat
clientului)

Cand un document este redat ca un document completat temporar, ar trebui sa

existe si informatie narativa care sa clarifice ce anume determina inlaturarea sa din
dosar. De exemplu, cand comanda unui client este completata temporar intr-un
dosar de “nu exista in stoc”, ordinul va fi eliberat o data cu informatia ca bunurile
exista din nou pe stoc.

Dimensiunea corecta a hartiei – Folositi A3 sau hartie dubla pentru a furniza un

spatiu larg pentru lucru. Mai degraba decat a intocmi graficul unui sistem pe o
singura foaie, este mai clar ca sistemul sa fie impartit intr-un numar de grafice. In
acest caz documentele trebuie redate ca “merge mai departe” la urmatorul grafic
folosind simboluri grafice corespunzatoare.

2.8.2.4. Ce se include in flowchart

Daca graficul va fi folosit impreuna cu evaluarea controlului intern, este important

sa arate clar trasaturile cheie de control. Alti factori au o importanta redusa pentru
auditor si nu este nevoie sa se traseze pe grafic in detaliu, procedurile cu
importanta redusa. Atunci cand se traseaza graficul trebuie avute in minte
controalele care se asteapta sa se gaseasca in sistem

88
2.8.2.5. Testarea flowchart-ului

Dupa proiectarea graficului trebuie testata acuratetea sa, chiar si atunci cand se
foloseste graficul din anul anterior pentru ca intotdeauna este posibil ca acesta sa fi
fost gresit intocmit sau informatia primita sa nu reflecte ce s-a intamplat in
practica si in acest caz trebuie operate modificarile necesare. Pentru a evita ca
auditul sa fie abordat intr-o maniera incorecta trebuie facut un test simplu de
acuratete, un test care de obicei este numit “verificare prin pasi” si consta in
urmarirea efectiva a documentelor in sistem. O tehnica utilizata in practica este
intocmirea in creion, fotocopierea si datarea fotocopiei, fiind asfel permise
amendamente fara a se pierde timp cu redesenarea.

2.8.2.6. Avantajele flowchart-urilor

1. Clare si concise
2. Punctele slabe sunt usor identificate
3. Arata abordarea corespunzatoare pentru intelegerea sistemului
4. Asigura dobandirea cunostintelor despre sistem – ca sa-l desenezi trebuie sa-
l intelegi
5. Poate fi inteles de alti auditori
6. Poate fi inteles de personalul de la sistemul informatic si de sistemul
informational fiind o tehnica adoptata de personalul din acest departament
pentru a descrie procedurile din sistem

2.8.2.7. Dezavantajele flowchart-urilor

1. Inteligibilitatea depinde adesea de informatia narativa care vine in

completare
2. Complicatiile unui sistem pot fi mai bine descrise sub forma narativa
3. Necesita abilitati de desen
4. Consuma timp
5. Dificil de actualizat
6. Poseda acuratete la un singur moment in timp (in momentul desenarii)

89
Capitolul 3: Misiunea de audit intern

Obiective Stabilirea etapelor, procedurilor si a documentelor necesare in

derularea misiunii de audit intern. Abordarea misiunii de audit
intern. Independenta auditorului intern. Colectarea
informatiilor si identificarea obiectelor auditabile. Evaluarea si
cuantificarea riscurilor. Elaborarea tematicii de detaliu a
misiunii de audit intern. Tehnici specifice de audit intern.
Instrumente de audit intern. Elaborarea dosarului de audit
intern. Conceperea raportului de audit intern. Elaborarea si
difuzarea raportului de audit intern.

Cuprins 3.1 Prezentarea schematica generala a derularii misiunii de

audit intern.

3.2 Abordarea misiunii de audit intern. Declaratia de

independenta. Colectarea informatiilor. Identificarea obiectelor
auditabile. Analiza riscurilor. Elaborarea de detaliu a tematicii
de audit intern.

3.3 Interventia la fata locului. Tehnici si instrumente de audit

intern. Elaborararea dosarului de audit intern. Dosarul
permanent. Dosarul documentelor de lucru. Revizuirea si
concluzionarea interventiei la fata locului.

3.4 Structura raportului de audit intern. Proiectul raportului de

audit intern. Sedinta de conciliere. Elaborarea raportului final
de audit intern. Difuzarea.

3.5 Urmarirea recomandarilor: Definirea responsabilitatii

entitatii auditate. Definirea responsabilitatilor Societatii de
Audit Intern.

3.6 Supervizarea misiunii de audit intern

Rezumat Misiunea de audit intern trebuie sa se deruleze in etape bine

definite. In etapa de pregatire a misiunii auditorul isi
desfasoara activitatea in mare parte la sediul societatii de audit,
fiind perioada in timpul careia se vor efectua toate lucrarile
premergatoare inainte de trecerea la actiunea propriuzisa.
Interventia la fata locului (etapa de realizare) presupune
90
prezenta auditorului in cea mai mare parte a timpului pe teren,
auditorul incepand formularea observatiilor si constatarilor.
Etapa de incheiere presupune prezenta membrilor echipei la
societatea de audit, materializand Raportul de audit si
urmareste solutionarea recomandarilor propuse.

Elaborarea Raportului de audit intern presupune intocmirea

proiectului de Raport de audit intern intr-o structura bine
definita, concilierea concluziilor cu managementul structurii
auditate.

91
3.1. SCHEMA GENERALA PRIVIND DERULAREA MISIUNII DE
AUDIT INTERN

3.1.1. Etape

In etapa de pregatire a misiunii, auditorul intern isi desfasoara activitatea in mare

parte la sediul societatii de audit si poate efectua deplasari scurte si la obiect.
Aceasta etapa se poate definii ca fiind perioada in timpul careia se vor efectua toate
lucrarile premergatoare inainte de trecerea la actiunea propriuzisa.

Interventia la fata locului (etapa de realizare) presupune prezenta auditorului in

cea mai mare parte a timpului pe teren. In aceasta etapa auditorul va incepe
formularea observatiilor si constatarilor.

Etapa de incheiere presupune prezenta membrilor echipei la sediul societatii de

audit si la fel ca si in etapa de pregatire mai pot fi efectuate deplasari scurte. In
aceasta etapa se materializeaza Raportul de audit si se urmareste solutionarea
recomandarilor propuse.

3.1.2. Proceduri

Acestea reprezinta pasii ce trebuie urmati de catre auditori pentru realizarea

misiunii de audit intern, de la initierea ei pana la ultima etapa.

Procedurile sunt sarcini pe care un auditor intern le realizeaza prin colectarea,

analizarea, interpretarea si obtinerea informatiilor documentate, pe parcursul unui
audit. Procedurile reprezinta mijloacele prin care se ating obiectivele auditului
Procedurile analitice de audit sunt realizate prin studierea si compararea
corelatiilor dintre informatia financiara si non-financiara. Aplicarea procedurilor
analitice de audit se bazeaza pe premisa ca, in absenta unor conditii cunoscute,
care le fac imposibile, corelatiile dintre informatii sunt de asteptat sa existe si sa
ramana in continuare. Exemple de conditii care fac imposibile corelatiile sunt
tranzactiile sau evenimente neobisnuite sau nerecurente; schimbari contabile,
organizationale, operationale, de mediu, tehnologice; ineficienta, erori,
neregularitati, sau fapte ilegale.

3.1.3. Documente

Membrii echipei de audit trebuie sa isi documenteze munca depusa in documentele

de lucru. Documentele de lucru sunt legatura intre sarcina de audit, munca de teren
si raportul final.

92
Documentele de lucru contin inregistrari ale planificarii, supravegherii preliminare,
procedurilor de audit, muncii de teren si altor documente privind auditul.

Rolul cel mai important al documentelor de lucru este acela de a sta la baza
concluziilor trase de auditori si a motivarii acestor concluzii.
Dispozitia fiecarei constatari a auditului, identificata in decursul realizarii auditului
precum si actiunile de remediere trebuie inscrise in formularele constatarilor de
audit.

Documentele de lucru trebuie completate si revizuite corespunzator. Dupa fiecare

pas din programul de audit, ce a fost realizat, auditorul poate solicita o revizuire a
documentelor de lucru. Documentele de lucru mai furnizeaza si baza pentru
evaluarea calitatii auditului intern si pentru demonstrarea ca auditul intern
indeplineste standardele.

Graficul prezentat mai jos ofera o viziune globala asupra procesului de audit.

93
Etape Proceduri Documente
Ordinul de serviciu
Initierea auditului Declaratia de independenta
Notificarea privind declansarea
misiunii de audit intern
Colectarea si
prelucrarea informatiilor

Pregatirea
misiunii de audit Analiza riscurilor Tabelul “Puncte tari si puncte slabe”

Elaborarea programului Programul de audit

de audit intern Programul preliminar de interventie la
fata locului

Deschiderea sedintei Minuta sedintei de deschidere

Colectarea dovezilor Teste

Formularele constatarilor de audit

Constatarea si
raportarea Formularele de constatare si raportare
Interventia la fata iregularitatilor a iregularitatilor
locului

Revizuirea
Nota centralizatoare a documentelor
documentelor de lucru
de lucru

Inchiderea sedintei Minuta sedintei de inchidere

Elaborarea proiectului Proiectul de raport

de raport

Transmiterea proiectului
de raport

Reuniunea de Minuta reuniunii de reconciliere

Raportul de audit reconciliere
intern

Raportul final Raportul final

Supervizarea

Difuzarea raportului

Urmarirea Urmarirea Fisa de urmarire a recomandarilor

recomandarilor recomandarilor

94
3.2. PREGATIREA MISIUNII DE AUDIT INTERN

3.2.1 Ordinul de serviciu

Ordinul de serviciu formalizeaza mandatul dat de conducerea Societatii de Audit

Intern, auditorilor interni si raspunde la trei principii fundamentale:
- Primul principiu: auditorul intern nu poate sa se sesizeze el insusi
asupra misiunii de audit intern ci el efectueza misiunile care ii sunt
incredintate si deci decizia nu ii apartine;
- Al doilea principiu: ordinul de serviciu trebuie emis de o autoritate
competenta, cel mai adesea de Directorul din cadrul Socieatii de Audit
Intern responsabil de lucrarea de audit intern la C.N. IMPRIMERIA
NAŢIONALĂ S.A. ;
- Al treilea principiu: ordinul de serviciu permite informarea auditorului
intern asupra responsabilitatilor ce ii revin in cadrul misiunii de audit
intern.
Plecand de la aceste trei principii se degaja doua functii esentiale:
- o functie de mandat;
- o functie de informare.

Pentru ca aceste functii sa fie indeplinite, ordinul de serviciu trebuie sa contina un

anumit numar de mentiuni:
- Obligatorii: includ in primul rand desemnarea precisa a mandatului si
a semnaturii aplicate pe acesta. De asemenea, se indica cu precizie
numele auditorului intern desemnat si cel al mandatarului. Elementul
esential al documentului este prezentat de definirea clara a scopului
misiunii de audit intern si a obiectivelor acesteia;
- Facultative: numite astfel deoarece daca este indispensabil sa se
prezinte cel putin un text de dimensiuni reduse, textul de dimensiuni
mari nu este obligatoriu.
95
Cele doua tipuri de ordine de serviciu sunt:
- Ordinul de serviciu “scurt” – Procedura 4.1. Model 5.1.1.: prezinta
sub forma a cateva randuri definirea scopului misiunii de audit intern,
obiectivele de audit, structura auditata, perioada desfasurarii misiunii
de audit. Acest document nu este in general restrictiv si este cel mai
utilizat fiind preferat ordinului de serviciu “lung”;
- Ordinul de serviciu “lung”: indica obiectivele, domeniul de aplicare
si prezinta modalitatile de interventie , datele, locatia, mijloacele ce
trebuie utilizate si chiar si cele care nu trebuie utilizate.
Ordinul de serviciu se intocmeste de Directorul echipei de audit intern pe baza
Planului anual de audit intern aprobat.
Ordinul de serviciu repartizeaza sarcinile de serviciu auditorilor interni, astfel incat
acestia sa poata demara misiunea de audit intern.
Putem deci afirma ca fiecare punct din Planul de audit anual reprezinta un ordin de
serviciu cu conditia ca:
- Planul de audit anual sa fie aprobat de Consiliul de Administratie;
- Ca fiecare obiectiv al misiunii de audit sa fi fost difuzat spre
informare, si in timp util auditorilor interni responsabili de misiune .
In unele cazuri in afara de ordinul de serviciu – Model 5.1.1. se foloseste si ordinul
de misiune specific . Acesta este folosit in cazul unor “audituri la cerere”, adica
pentru misiunile privind problemele urgente, neprevazute, generate de regula, de
situatii noi care nu au fost prevazute in Planul de audit anual.
In astfel de cazuri se folosesc ordine de serviciu “lungi” in care se sfecifica in
detaliu domeniul de aplicare, modalitatile de interventie , datele specifice, locatia,
mijloacele ce trebuie utilizate si chiar si cele care nu trebuie utilizate.

3.2.2. Declaratia de independenta

Auditorul intern trebuie sa fie independent fata de managementul entitatii auditate.

El trebuie sa protejeze si sa sa-si pastreze independenta pentru a se asigura ca
ramane capabil sa faca rationamente de audit impartiale care sa fie pertinente si
obiective.
Independenta auditorilor interni selectati pentru realizarea misiunii de audit intern
trebuie declarata.
In acest sens fiecare auditor intern trebuie sa intocmeasca si sa semneze o
declaratie de independenta conform Procedurii 4.2 – Model 5.1.2. ,pentru a-si
putea demonstra independenta fata de managementul entitatii auditate.
In cazul in care in urma analizarii raspunsurilor date de auditorul intern in
Declaratia de independenta reiese ca exista incompatibilitati personale aferente

96
misiunii de audit , acestea sunt trecute in formularul Model 5.1.3. de catre
managerul echipei de audit intern.
Acesta analizeaza incompatibilitatile semnalate, le evalueaza, si hotaraste daca
acestea pot fi negociate sau diminuate. De asemenea trebuie elaborata si prezentata
modalitatea de diminuare a incompatibilitatilor personale, astfel incat auditorii
interni sa fie compatibili cu misiunea de audit pentru care au fost desemnati.
In cazul in care incompatibilitatile personale ale auditorului intern fata de misiunea
de audit la care a fost desemnat se mentin, va fi anulat ordinul de serviciu prin care
acesta era desemnat sa efectueze misiunea de audit si i se vor atribui alte sarcini de
serviciu in cadrul altor misiuni de audit cu care va fi compatibil.

3.2.3. Notificarea privind declansarea misiunii de audit intern

Dupa elaborarea si aprobarea Planului de audit anual in care sunt stipulate

obiectivele de audit in ordinea prioritatilor, se trece la pregatirea desfasurarii
misiunii de audit prin instiintarea entitatii auditate de inceperea acesteia si de
metodologia de desfasurare.
Societatea de Audit Intern intocmeste o notificare – Model 5.1.4. conform careia
structura auditata este instiintata cu cel putin 15 zile inainte de declansarea misiunii
de audit. La aceasta in care sunt descrise scopul misiunii, principalele obiective,
durata acesteia, precum si faptul ca pe parcursul misiunii vor avea loc interventii la
fata locului al caror program va fi stabilit ulterior, de comun acord.

3.2.4. Colectarea si prelucrarea informatiilor

3.2.4.1.Colectarea informatiilor
Prima etapa in cadrul unei misiuni de audit intern o reprezinta etapa de
familiarizare cu structura care urmeaza a fi auditata. Aceasta etapa nu poate fi
omisa, ea constituind din punct de vedere al duratei partea cea mai importanta a
misiunii de audit intern.
Familiarizarea cu structura care urmeaza a fi auditata nu se poate realiza decat pe
baza informatiilor specifice care trebuie funizate de entitate, informatii care de
regula trebuie sa ajute auditorul intern in:
- a avea o viziune de ansamblu in ceea ce priveste mecanismele interne
ale entitatii si a modului de exercitare a sistemului de control intern.
Aceasta abordare sintetica este etapa prealabila necesara oricarui
demers analitic ulterior;

97
 - identificarea riscurilor.Auditorul intern trebuie sa-si concentreze
atentiia asupra punctelor esentiale, sa evite omiterea unor aspecte
esentiale si invers pierderea in detalii inutile. Conversatiile
pregatitoare pe care le poate avea sunt foarte utile sub acest aspect si ii
permit deasemenea sa ia in calcul prioritatile manageriale;
- definirea obiectivelor misiunii de audit intern. Auditorul intern este in
masura sa organizeze, planifice, evalueze mai bine timpul si costul
misiunii de audit,ceea ce mareste eficacitatea acesteia;
- facilitarea contactelor cu personalul entitatii auditate si realizarea de
legaturi profesionale care sa contribuie la succesul misiunii.
Fara sa cunoasca neaparat “ meseria” celui ce trebuie auditat, auditorul trebuie sa
aiba cel putin o cultura financiara, de gestiune si o cultura tehnica pentru a fi in
masura sa ceara informatii pertinente, la obiect si sa inteleaga explicatiile pe care
tot el le-a solicitat.
Cunoasterea “subiectului” prin cererea de informatii si colectarea acestora se
organizeaza de obicei in jurul a 6 obiective:
- sa aiba inca de la inceput o viziune corecta asupra ansamblului
controalelor interne specifice ale functiei , activitatii sau procesului
auditat;
- sa contribuie la identificarea obiectivelor misiunii de audit intern;
- sa identifice problemele esentiale privind subiectul, activitatea sau
functia care urmeaza a fi auditata;
- sa evite omiterea intrebarilor importante si care constituie pentru
management preocupari de actualitate;
- sa nu cada in capcana considerentelor abstracte, care pot fi
seducatoare din punct de vedere intelectual, dar care sa fie in afara
sferei de aplicare si preocupare a auditului intern;
- sa permita organizarea de operatiuni de audit in cunostinta de cauza,
deoarece nu se poate organiza eficient decat ceea ce cunoastem cu
exactitate.
Aceasta durata de cunoastere a entitatii ce urmeaza a fi auditata si colectare a
informatiilor poate avea o durata variabila.
Aceasta variaza in functie de trei factori si se poate merge de la o simpla
actualizare a cunostiintelor de cateva ore sau zile, pana la o veritabila pregatire
intinsa pe o perioada sensibil mai lunga.
Primul factor care influenteaza durata cunoasterii este complexitatea
subiectului, care este in general in relatie directa cu importanta misiunii. Un
audit simplu, scurt, vizand un subiect traditional, nu presupune un proces de

98
cunostere si colectare de informatii indelungat si complex. Nu acelasi lucru se
intampla cu o misiune de audit intern care vizeaza un subiect specific si delicat.
Al doilea factor care influenteaza durata este profilul auditorului intern in
cauza. In functie de pregatirea sa, de experienta profesionala anterioara, acesta
poseda deja cunostinte serioase privind subiectul auditului intern sau
dimpotriva nu il cunoaste deloc. Atunci cand se constituie echipa de audit
interesul este evident acela de a alege dintre auditorii interni din cadrul
Societatii de Audit Intern pe aceia care cunosc mai bine domeniul in care se va
desfasura auditul intern. Cand acest lucru nu este posibil trebuie compensat
printr-o informare prealabila mai indelungata si mai aprofundata.
Acest factor legat de profilul auditorului intern, prezinta in realitate doua
aspecte :
- pregatirea de baza; si
- pregatirea profesionala
Pregatirea de baza claseaza inca de la inceput auditorul intr-un domeniu de
competente: gestiune, tehnica industriala, informatica, etc. Incetul cu incetul
pregatirea profesionala devine din ce in ce mai importanta si contureaza profilul
auditorului intern intr-un mod accentuat. In cadrul acestui din urma aspect
trebuie sa includem auditurile anterioare realizate asupra aceluiasi subiect de
catre auditorul sau auditorii insarcinati cu misiunea respectiva.
Caracterul repetitiv al misiunilor de audit face ca aceasta situatie sa nu fie una
exceptionala, ea genereaza in acest caz o etapa de cunoastere care se reduce la o
simpla actualizare. Acest aspect privilegiaza pe auditorii cu vechime in munca
de audit intern.Ei au privilegiul de a cunoaste bine activitatile, personalul
responsabil, structurile si organizarea, si chiar daca nu sunt specialisti ai
subiectului care constituie obiectul misiunii de audit, ei pot sa o inteleaga mai
pe deplin si mai rapid.
Al treilea factor care influenteaza in mod evident durata este calitatea dosarului
de audit intern al ultimului audit realizat asupra subiectului (daca exista
vreunul). Acesta reuneste documentele de lucru, documentele generale,
informatiile colectate anterior despre subiectul auditat. Existenta unui astfel de
dosar va ajuta considerabil auditorul intern in dobandirea de cunostinte si va
micsora durata de colectare si prelucrare a informatiilor din faza pregatitoare a
misiunii de audit. Informatiile din dosarele de audit trebuie sa fie complete,
organizate si sa aibe referinte. Calitatea dosarelor de audit anterioare este deci
un element esential , in ele auditorul intern ar trebui sa gaseasca in mod normal
o parte importanta a informatiilor pe care urmeaza sa le colecteze.
Colectarea de informatii propriu-zisa nu trebuie facuta la intamplare, adunand
in dezordine informatii. Ea trebuie sa fie inainte de toate organizata, auditorul
intern trebuind sa-si planifice si sa-si prevada mijloacele cele mai adecvate

99
pentru dobandirea cunoasterii si colectarea informatiilor necesare realizarii
misiunii sale.
Aceasta cunoastere se rezuma la trei teme esentiale: organizarea, obiective si
mediu, tehnici.
Cunoasterea organizarii entitatii auditate trebuie extinsa in sensul larg al
termenului, pornindu-se de la colectarea informatiilor in ceea ce priveste
organigrama, pregatirea personalului si repartizarea sarcinilor acestora.
Exemple de informatii cerute si care trebuie colectate ar fi: bugete, rezultate,
investitii, efective de salariati, etc;
Obiectivele si mediul in care acestea se inscriu constituie unul din aspectele
esentiale ce trebuie asimilate de catre auditorul intern inainte de inceperea
misiunii de audit intern. A cunoaste bine obiectivele functiei, activitatii ce
urmeaza a fi auditata , punctele slabe si cele forte, va permite auditorului intern
sa aiba o viziune de ansamblu asupra entitatii si a problemelor acesteia.
Auditorul intern va detalia aceasta perspectiva pe parcursul desfasurarii
misiunii de audit intern.
In cele din urma, auditorul intern, trebuie sa detina cunostinte solide in ceea ce
priveste tehnicile de lucru utilizate, de la cele mai generale la cele specifice, de
la tabelul de bord si componentele acestuia pana la metodele tehnice sau de
gestiune care permit entitatii sa functioneze. Acest ultim aspect este in general
cel mai indelungat si mai greu de asimilat dar este indispensabil pentru dialog si
pentru desfasurarea misiunii de audit inten.
Cunoasterea tehnicilor implica cunoasterea controalelor interne existente, ceea
ce permite dezvoltarea ulterioara a chestionarului de control intern.
Odata dobandite aceste informatii si cunostinte, auditorul dispune deja de
informatii serioase asupra riscurilor majore, asupra functionarii interfetelor si
asupra prioritatilor managementului.
Pentru a ajunge la acest rezultat, auditorul intern utilizeaza un anumit numar de
mijloace de colectare a informatiilor.
Cel mai important dintre ele este Chestionarul, care il ajuta pe auditorul intern
in demersul sau de cunostere a entitatii auditate, recapituland intrebarile
importante al caror raspuns trebuie sa fie cunoscut daca se doreste o buna
intelegere a domeniului de auditat. In afara de faptul ca permite organizarea
reflectiilor si cercetarilor, acest document este indispensabil:
- pentru a defini corect domeniul de aplicare al misiunii de audit;
- pentru a prevedea in consecinta organizarea activitatii si in special
pentru a masura importanta acesteia;
- pentru a pregati elaborarea chestionarelor de control intern.

100
 Intr-o societate de audit bine organizata, raspunsurile la aceste intrebari se
gasesc in marea lor majoritate in dosarul permanent al misiunii cu o dubla
conditie:
- ca acesta sa existe;
- ca acesta sa fie actualizat.
In plus fiecare auditor isi creeaza chestionarul in functie de cunostintele sale, de
experienta sa, de ceea ce stie si de ceea ce trebuie sa invete, ceea ce inseamna
ca importanta acestuia poate sa varieze , dar indiferent de dimensiuni
chestionarul este indispensabil cunoasterii subiectului de catre auditorul intern.
Chestionarul il regasim sistematic in cadrul oricarei misiuni de audit , el fiind
adaptat de fiecare auditor intern.
Un chestionar de colectare a informatiilor trebuie sa cuprinda trei parti,
mergand de la general spre particular, chiar daca “generalul” nu se cunoaste
inca si/sau nu a fost inca inventariat.
Structura globala a chestionarului de colectare a informatiilor se poate prezenta
astfel:
- cunoastera contextului socio-economic: marimea si activitatile
obiectivului auditat, situatia bugetara, situatia comerciala, efectivele
de salariati si mediul de lucru;
- cunoasterea contextului organizational: organizarea generala si
structura entitatii, organigramele si relatiile de competenta, flow-
chartul si mediul informatic;
- cunoasterea functionarii entitatii auditate: metodele si procedurile
specifice, informatiile de reglementare, organizarea specifica a
entitatii, sistemul de informare, problemele anterioare si cele actuale,
reorganizari sau reforme actuale sau prevazute.
Auditorul intern va acorda o importanta speciala ultimelor doua probleme
enumerate mai sus deoarece ele semnaleaza de regula, zonele de risc, aratandu-ne
ca:
- fie suntem in fata unei activitati “cu probleme” , deci va fi necesara o
atentie speciala;
- fie suntem in fata unei activitati in cadrul careia se pregatesc
reorganizari sau reforme importante.
Este imperios necesar ca auditorul intern sa faca inventarul complet al acestor
situatii exceptionale.
Un alt mijloc de colectare a informatiilor este interviul. In cazul in care este
nevoie, auditorii interni solicita de la personalul entitatii auditate interviuri care
reprezinta un mijloc de a cunoaste si un mijloc de a se face cunoscut.

101
Acestea se efctueaza de obicei de catre directorul echipei de audit intern, ele fiind
delicate deoarece de multe ori conditioneaza succesul misiunii de audit intern. Spre
deosebire de interviurile ulterioare, efectuate pe teren de auditorii interni, aceste
interviuri de colectare de informatii privesc de obicei managementul entitatii
auditate.
In cursul acestor prime interviuri directorul echipei de audit intern se
documenteaza asupra prioritatilor si preocuparilor managementului entitatii
auditate.

3.2.4.2. Prelucrarea informatiilor

Prelucrarea informatiilor este etapa ulterioara etapei de colectare a informatiilor si

consta in:
- analiza informatiilor colectate aferente entitatii auditate si a activitatii
acesteia (organigrama, regulamente de functionare, fise ale posturilor,
circuitul documentelor);
- analiza informatiilor colectate referitoare la cadrului normativ ce
reglementeaza activitatea entitatii auditate;
- analiza factorilor susceptibili de a impiedica buna desfasurare a
misiunii de audit intern;
- analiza informatiilor referitoare la rezultatele controalelor precedente;
- analiza informatiilor externe referitoare la structura auditata.
Prelucrarea informatiilor si clarificarea problemelor sta la baza planului de
abordare a misiunii de audit.
Rezulta ca etapa de prelucrare a informatiilor trebuie gandita si ordonata , ea
constituind in ansamblul ei un demers care pregateste etapa de realizare a misiunii
de audit.
Planul de abordare se va intocmi in functie de problemele constatate in urma
prelucrarii informatiilor colectate de la structura auditata, el prezentandu-se sub
forma unui tabel care va imparti functia, activitatea care va fi auditata in sarcini
elementare. Cu alte cuvinte astfel se va substitui obiectul misiunii de audit intern
cu o succesiune de sarcini denumite obiecte auditabile.

102
3.2.5 Identificarea obiectelor auditabile

3.2.5.1 Obiectul auditabil

Obiectul auditabil reprezinta activitatea de baza a domeniului auditat,

caracteristicile acestuia putand fi trasate teoretic si comparate cu realitatea practica.

3.2.5.2 Etapele identificarii obiectelor auditabile

Identificarea acestor obiecte auditabile se poate face urmand 3 faze:

se detaliaza fiecare activitate in etape succesive, identificand astfel operatiile
care conduc la inregistrarea acesteia (circuitul auditului);
se detaliaza conditiile ce trebuie indeplinite din punct de vedere al evitarii
riscurilor aferente si al controalelor specifice, pentru fiecare operatiune in
parte;
trebuie identificate caile de functionare necesare pentru ca C.N. IMPRIMERIA
NATIONALA S.A. sa elimine riscurile si sa-si atinga obiectivele.

3.2.5.3 Lista centalizatoare a obiectelor auditabile

Trebuie intocmita o lista a acestor obiecte auditabile care sa fie detaliate sub toate
caracteristicile specifice si a riscurilor asociate, astfel incat sa constituie baza
analizei riscurilor.

3.2.6. Analiza riscurilor

3.2.6.1. Definirea riscului si a managementului riscului

Riscul reprezinta orice eveniment, actiune, situatie sau comportament cu impact

nefavorabil asupra capacitatii societatii de a realiza obiectivele economico-sociale.
Prin urmare riscul reprezinta posibilitatea ca factori interni sau externi sa afecteze
negativ activitatile unei structuri organizatorice apartinand societatii sau ale
acesteia pe ansamblu, manifestandu-se prin nerealizarea obiectivelor economice
planificate, aparitia unor pierderi financiare sau de reputatie, producerea altor
efecte negative cu impact in pozitia financiara si in rezultatele C.N. IMPRIMERIA
NATIONALA S.A.
Managementul riscului ofera elementele necesare pentru raspunsul la
complexitatea monitorizarii riscului. Conceptul de management al riscului consta
atat in prevenirea si minimizarea producerii unor evenimente cat si in procesul de
identificare, evaluare si cuantificare al acestora. Totodata managementul riscului
parcurge etape de dezvoltare, in aceasta perioada fiind de mare utilitate in

103
adoptarea unor masuri de limitare a pierderilor care ar putea sa apara. Managerul
de risc exista de obicei in marile companii, cum este si cazul C.N. IMPRIMERIA
NATIONALA S.A., acesta avand rolul ca, in baza unor proceduri si tehnici
specifice sa determine si sa atraga atentia asupra riscurilor care ameninta la un
moment dat activitatea societatii dar si de a elabora programe de asigurare sau alte
metode de prevenire.

3.2.6.2. Categorii de riscuri si componente ale acestora

Categorii de riscuri

In functie de factorii generatori riscurile pot fi clasificate astfel:

a) Riscuri de organizare (neformalizarea sau formalizarea incorecta a

procedurilor): lipsa unor responsabilitati precise; insuficienta organizare a
resurselor umane; documentatia insuficienta, neactualizata;
b) Riscuri operationale: neinregistrarea in evidentele contabile; arhivare
necorespunzatoare a documentelor justificative; lipsa unui control asupra
operatiilor cu risc ridicat;
c) Riscuri financiare: plati nesecurizate, nedetectarea operatiilor cu risc
financiar;
d) Riscuri generate de schimbarile legislative, structurale, manageriale etc.
Clasificarea riscurilor se poate face si dupa alte criterii, identificandu-se
urmatoarele tipuri de riscuri:
- Riscul inerent - riscul potential la care este expusa o structura
organizatorica inainte de aplicarea procedurilor de control intern
propriu;
- Riscul rezidual - partea din riscul inerent initial care ramane dupa
aplicarea procedurilor de control intern propriu;
- Nivelul de risc acceptabil - nivelul de risc la care o structura
organizatorica accepta sa se expuna si care asigura desfasurarea
activitatilor in conditii rezonabile de siguranta;
De asemenea, riscurile se pot clasifica in riscuri endogene, respectiv cele din
interiorul sistemului de audit intern si riscuri exogene, cele din afara sistemului de
audit intern. Posibilitatea aparitiei riscurilor endogene se datoreaza, in mare
masura, faptului ca potrivit prevederilor legale sucursalele apartinand societatii se
verifica o data la trei ani.

104
Componentele riscului sunt:
- probabilitatea de aparitie; si
- nivelul impactului, respectiv gravitatea consecintelor si durata
acestora.

3.2.6.3. Scopul analizei riscurilor

Analiza riscului reprezinta o etapa majora in procesul de audit intern, care are drept
scopuri urmatoarele:

- Sa identifice pericolele ce ar pune la indoiala buna functionare a C.N.

IMPRIMERIA NATIONALA S.A.;
- Sa identifice daca controalele interne sau procedurile aplicabile pot
preveni, elimina sau minimiza pericolele de producere a pierderilor;
- Sa evalueze structura/evolutia controlului intern al C.N.
IMPRIMERIA NATIONALA S.A.; si
- Sa dezvolte programe de audit intern si extern pentru a verifica daca
controalele sau procedurile existente pot preveni, elimina sau
minimiza pericolele identificate.

3.2.6.4. Fazele analizei riscurilor

Fazele analizei riscurilor sunt urmatoarele:

a) analiza activitatii entitatii/structurii auditate;

b) identificarea si evaluarea riscurilor inerente, respectiv a riscurilor de eroare
semnificativa a activitatilor entitatii/structurii auditate, cu incidenta asupra
operatiilor financiare;
c) verificarea existentei controalelor interne, a procedurilor de control intern,
precum si evaluarea acestora;
d) evaluarea punctelor slabe, cuantificarea si impartirea lor pe clase de risc.
Auditorii interni trebuie sa integreze in procesul de identificare si evaluare a
riscurilor semnificative si pe cele depistate in cursul altor misiuni.

105
Inainte de evaluarea riscurilor posibile a se constata in ansamblul activitatii C.N.
IMPRIMERIA NATIONALA S.A. auditorul trebuie sa obtina si sa analizeze
urmatoarele informatii:
- Perioada scursa de la ultimul audit;
- Rezultatele ultimului audit;
- Modificari intervenite ca urmare a concluziilor si propunerilor
ultimului audit;
- Schimbari in sistemele folosite in programele informationale;
- Schimbarile in regulamentele nationale si internationale;
- Echipa de conducere: schimbari si evaluari (competenta si integritate);
- Informarea echipei de audit: transparenta conturilor, interesele si
necesitatile exprimate.

Desigur aceasta lista nu este limitativa. De exemplu, ea se poate extinde cu date

privind controalele suportate de societate de la diferite organisme, indeosebi
Curtea de Conturi.

3.2.6.5. Masurarea riscurilor

Masurarea riscurilor depinde de probabilitatea de aparitie a riscului si de gravitatea

consecintelor evenimentului. Pentru realizarea masurarii riscurilor se utilizeaza
drept instrumente de masurare, criteriile de apreciere.
Cuantificarea riscului sau evaluarea acestuia exprima atat probabilitatea de a se
produce, cat si impactul financiar pe care acesta il poate avea in cazul producerii
asupra entitatii la care se efectueaza analiza.

3.2.6.5.1. Masurarea probabilitatii

Criteriile utilizate pentru masurarea probabilitatii de aparitie a riscului sunt:
a) aprecierea vulnerabilitatii entitatii; si
b) aprecierea controlului intern.
Probabilitatea de aparitie a riscului variaza in functie de gradul de certitudine
putand fi exprimata pe o scara de valori pe trei nivele:
- probabilitate mica;
- probabilitate medie; si
- probabilitate mare.

106
Pentru a efectua aprecierea vulnerabilitatii entitatii, auditorul va examina toti
factorii cu incidenta asupra domeniului auditabil, cum ar fi:
- resursele umane;
- complexitatea prelucrarii operatiilor;
- mijloacele tehnice existente; si
- mediul ambiant in care structura isi realizeaza functia.
Si vulnerabilitatea se exprima tot pe trei nivele:
- vulnerabilitate redusa;
- vulnerabilitate medie; si
- vulnerabilitate mare.
Aprecierea controlului intern se face pe baza unei analize asupra calitatii
controlului intern al entitatii auditate, iar evaluarea se face tot pe trei nivele, astfel:
- control intern corespunzator;
- control intern insuficient; si
- control intern cu lipsuri grave.

3.2.6.5.2. Masurarea gravitatii consecintelor evenimentului (nivelul impactului)

Nivelul impactului reprezinta efectele riscului in cazul producerii sale si se poate
exprima pe o scara valorica pe trei nivele:
- impact scazut;
- impact moderat;
- impact ridicat.
Grafic, probabilitatea de producere a riscului si gravitatea consecintelor, respectiv
impactul, sunt redate mai jos:

107
Probabilitate

³ ÚÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄ¿ ÚÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄ¿ ÚÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄ¿
mare ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³
³ ÀÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÙ ÀÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÙ ÀÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÙ
³ ÚÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄ¿ ÚÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄ¿ ÚÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄ¿
medie ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³
³ ÀÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÙ ÀÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÙ ÀÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÙ
³ ÚÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄ¿ ÚÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄ¿ ÚÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄ¿
mica ³ ³ ³ ³ ³ ³ ³
³ ÀÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÙ ÀÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÙ ÀÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÙ
ÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄ
ÄÄÄÄÄÄÄÄ

scazut moderat ridicat Impact

Din graficul de mai sus rezulta clar probabilitatea inregistrarii unui impact ridicat
si in cazul unei probabilitati mai mici de producere a riscului.

3.2.6.6. Metoda - model de analiza a riscurilor

Activitatea de identificare si evaluare a riscurilor – masurile adoptate in scopul

determinarii si aprecierii riscurilor cu care se confrunta societatea, folosind un
ansamblu de metode, proceduri si instrumente specifice;
Activitatea de identificare si evaluare a riscurilor in cadrul C.N. IMPRIMERIA
NATIONALA S.A.. trebuie sa se desfasoare in mod continu la nivelul fiecarei
structuri organizatorice a societatii.
Structurile organizatorice ale societatii vor identifica si analiza riscurile cu care se
confrunta, atat din punct de vedere al consecintelor, cat si al probabilitatii de
producere, luand in considerare factorii interni si externi care pot avea un efect
negativ asupra activitatilor si obiectivelor proprii sau asupra societatii pe
ansamblu.
Instrumentele de baza utilizate de fiecare structura organizatorica a societatii,
pentru identificarea si evaluarea riscurilor proprii sunt fisa de activitate si fisa
descriptiva a riscurilor, care se completeaza conform metodologiei cuprinse in
Anexa nr. 1 si Anexa nr. 2 la Regulamentul privind organizarea si functionarea
sistemului de control intern propriu aprobat prin Decizia Presedintelui Consiliului
de Administratie nr. … din……….

108
Pentru fiecare risc identificat si evaluat, conducerea respectivei structuri
organizatorice va stabili nivelul de risc acceptabil ca punct de echilibru in care
raportul dintre rezultate – reprezentate de avantajele datorate diminuarii riscului si,
eforturi – reprezentate de costul resurselor utilizate, este optim.
In cazul in care nivelul riscului rezidual, determinat conform metodologiei descrise
in Anexa2, este mai mare decat nivelul de risc acceptabil, la nivelul respectivei
structuri organizatorice se vor elabora si implementa proceduri suplimentare de
control intern propriu destinate diminuarii riscului rezidual pana la nivelul
considerat acceptabil.
Structurile organizatorice vor monitoriza permanent riscurile cu care se confrunta
(inclusiv riscurile de natura informatica) si pentru orice modificare semnificativa a
acestora se va opera atat in fisa de activitate cat si in fisa descriptiva a riscurilor si
se va notifica in termen de cinci zile lucratoare Societatea de Audit Intern.
Dupa completarea de catre departamente si sucursale a fisei de activitate si a fisei
descriptive a riscurilor, acestea vor fi examinate de catre Societatea de Audit
Intern, care va formula observatii si completari, dupa caz. In urma acestei
activitatii vor fi completate fise ale constatarilor de audit al caror model este
prezentat in cap. 5.1. “Modele de documente aferente procedurilor comune”,
model 5.1.22.2.
Monitorizarea si examinarea riscurilor pe ansamblul societatii se realizeaza de
catre Societatea de Audit Intern, care evalueaza expunerea la risc a fiecarei
structuri organizatorice in mod independent, pe baza datelor din fisa de activitate si
fisa descriptiva a riscurilor, precum si a altor informatii (de exemplu: informatii
rezultate din misiunile de control/audit general/audit informatic, sondaje,
chestionare, interviuri).
Normele metodologice cuprinse in Ordinul nr. 38/2003 exemplifica efectuarea
analizei riscurilor prin parcurgerea urmatorilor pasi:

a) identificarea (listarea) operatiilor/activitatilor auditabile, respectiv a

obiectelor auditabile. In aceasta faza se analizeaza si se identifica
activitatile/operatiile precum si interdependentele existente intre acestea,
fixandu-se perimetrul de analiza;
b) identificarea amenintarilor, riscurilor inerente posibile, asociate acestor
operatiuni/activitati, prin determinarea impactului financiar al acestora;
c) stabilirea criteriilor de analiza a riscului. Atat teoria cat si practica
internationala recomanda utilizarea criteriilor: aprecierea controlului intern,
aprecierea cantitativa si aprecierea calitativa;
d) stabilirea nivelului riscului pentru fiecare criteriu, prin utilizarea unei scari
de valori pe trei nivele, dupa cum urmeaza:

109
 d1) pentru aprecierea controlului intern: control intern
corespunzator - nivel 1; control intern insuficient - nivel 2;
control intern cu lipsuri grave - nivel 3;
d2) pentru aprecierea cantitativa: impact financiar slab - nivel 1;
impact financiar mediu - nivel 2; impact financiar
important - nivel 3;
d3) pentru aprecierea calitativa: vulnerabilitate redusa - nivel 1;
vulnerabilitate medie - nivel 2; vulnerabilitate mare - nivel 3.
e) stabilirea punctajului total al criteriului utilizat (T). Se atribuie un factor de
greutate si un nivel de risc fiecarui criteriu. Produsul acestor doi factori da
punctajul pentru criteriul respectiv iar suma punctajelor pentru o anumita
operatie/activitate auditabila conduce la determinarea punctajului total al
riscului operatiei/activitatii respective. Punctajul total al riscului se obtine
utilizand formulele:

n
T = ∑Pi x Ni
i=1

Unde:

Pi = ponderea riscului pentru fiecare criteriu;

Ni = nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu utilizat;

sau

T = N1 x N2 x .... x Ni, unde

N = nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu utilizat.

f) clasificarea riscurilor, pe baza punctajelor totale obtinute anterior, in: risc

mic, risc mediu, risc mare;
g) ierarhizarea/operatiunilor activitatilor ce urmeaza a fi auditate, respectiv
elaborarea tabelului puncte tari si puncte slabe. Tabelul punctelor tari si
punctelor slabe prezinta sintetic rezultatul evaluarii fiecarei
activitati/operatiuni/teme analizate si permite ierarhizarea riscurilor in
scopul orientarii activitatii de audit intern, respectiv stabilirea tematicii in
detaliu. Tabelul prezinta in partea stanga rezultatele analizei riscurilor
(domeniile/obiectele auditabile, obiectivele specifice, riscuri, indicatori si
indici), iar in partea dreapta opinia si comentariile auditorului intern (a se
vedea exemplul practic prezentat)

110
 3.2.6.7. In cele ce urmeaza vom prezenta procedura pentru analiza riscurilor,
dupa modelul prezentat in Ordinul Ministrului Finantelor Publice
nr. 38/2003

Scopul:

Analiza riscului reprezinta o etapa majora in procesul de audit intern, care are drept
scopuri: identificarea pericolelor din structura auditata, daca controalele interne sau
procedurile entitatii/structurii auditate pot preveni, elimina sau minimiza
pericolele, evaluarea structurii/evolutiei controlului intern al entitatii/structurii
auditate

Premise:

Reprezinta un punct de pornire in elaborarea tabelului "puncte tari si puncte slabe".

Aprecierea unui risc are la baza doua estimari:
- gradul de gravitate al pierderii care poate sa rezulte ca urmare a
riscului (sau al consecintelor directe si indirecte);
- probabilitatea ca riscul sa revina (notiune cuantificata formal).
Riscurile potentiale se pot concretiza in recomandari de audit, acestea depinzand
de rezultatele de la controalele, testarile si verificarile anterioare.
Punctele forte si punctele slabe se exprima calitativ si cantitativ in functie de
rezultatele asteptate si de conditiile de obtinere a acestora. Un punct forte sau un
punct slab trebuie sa fie exprimat in functie de un obiectiv de control intern sau de
o caracteristica urmarita, pentru a asigura buna functionare a entitatii/structurii
auditate sau atingerea unui rezultat scontat.
Procedura:

Auditorii 1. Din activitatea desfasurata in timpul colectarii si

prelucrarii informatiilor, pregatesc o lista centralizatoare a
obiectelor auditabile;
2. Identifica riscurile asociate acestor operatiuni/activitati;
3. Stabilesc criteriile de analiza a riscurilor;
4. Stabilesc ponderea fiecarui criteriu al riscului;
5. Stabilesc nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu utilizat;
6. Stabilesc punctajul total al criteriului utilizat;
7. Claseaza riscurile pe baza punctajelor totale obtinute;
8. Ierarhizeaza operatiunile activitatilor ce urmeaza a fi
111
 auditate, respectiv elaboreaza Tabelul puncte tari si puncte
slabe;
9. Transmit Tabelul puncte tari si puncte slabe si constatarile
facute catre conducatorul echipei de audit intern;
Conducatorul 10. Organizeaza o sedinta pentru identificarea obiectivelor de
echipei de audit audit si a criteriilor de analiza de risc. Reevalueaza stabilirea
intern obiectivelor, a scopului auditului si a metodologiei, dupa caz;
11. Avizeaza Tabelul puncte tari si puncte slabe si Fisele de
Constatare si Analiza a Problemelor initiate pentru fiecare
control potential.
Auditorii 12. Indosariaza Tabelul puncte tari si puncte slabe in dosarul
permanent, sectiunea C.

Pentru a fi mai expliciti redam in continuare un exemplu de procedura pentru

masurarea riscurilor

Exemplu de procedura pentru masurarea riscurilor

1. Din analiza fiselor de activitate se preia un obiect auditabil.
Ex: in fisa de activitate a serviciului achizitii (domeniul achizitii in tabelul "Puncte
tari si puncte slabe) figureaza obiectul auditabil comenzi

2. Din analiza fiselor descriptive a riscurilor se preia categoria de riscuri pentru

care se doreste evaluarea.
ex.: In fisa descriptiva a riscului, pentru serviciul achizitii, operatiunea comenzi,
prima categorie de riscuri se refera la riscul de a nu exista autorizatii pentru
comenzile expediate furnizorilor.

3. Stabilirea criteriilor de analiza a riscurilor.

Ex. Conform Ordinului nr. 38/2003 criteriile recomandate sunt:
-aprecierea controlului intern
-impactul financiar
-vulnerabilitatea
4. Stabilirea ponderii fiecarui criteriu al riscului pe baza de rationament
profesional si prin analiza fisei de activitate si a fisei descriptive a riscurilor.
ex. -aprecierea controlului intern - 60%
-impactul financiar - 15%
-vulnerabilitatea - 25%
5. Stabilirea nivelului riscului pentru fiecare criteriu utilizat pe baza de
rationament profesional si prin analiza fisei de activitate si a fisei descriptive a
riscurilor.
ex. -aprecierea controlului intern – 1
112
 -impactul financiar – 2
-vulnerabilitatea – 1
Pentru fiecare din criteriile de mai sus se stabileste un nivel (1,2 sau 3) asa cum
s-a descris in cadrul pct. 3.2.6.6. ex.: pe baza ghidului pentru aprecierea
controlului intern s-a stabilit ca nivelul acestuia este 1 (control intern
corespunzator).
6. Se stabileste punctajul total al criteriului utilizat.
ex. A se vedea modelul prezentat mai jos pe baza caruia s-a ajuns la punctajul de
1,15 pentru riscul abordat in exemplul de mai sus.

7. Clasificarea riscurilor pe baza punctajelor totale obtinute.

ex. In mod similar cu pasii descrisi mai sus se procedeaza si pentru alte riscuri
identificate pentru domeniul (serviciul) respectiv in fisa descriptiva a riscurilor,
dupa care toate riscurile se ordoneaza in functie de punctajul obtinut.
8. Ierarhizeaza operatiunile activitatilor ce urmeaza a fi auditate, respectiv
elaboreaza Tabelul puncte tari si puncte slabe;
9. Transmit Tabelul puncte tari si puncte slabe si constatarile facute catre
conducatorul echipei de audit intern;
10.In continuare echipa de audit intern si auditorii urmaresc pasii descrisi in
procedura.

113
 Model de calcul al nivelului riscului pentru domeniul de achizitie, activitatea
comenzi, riscul de a nu exista autorizatie pentru comenzile expediate catre
furnizori

Vulnerabilitate Control intern Impact financiar

Factor de greutate -
ponderea atribuita 60% 15% 25%
criteriului
Nivel de risc 1 2 1
Punctaj total al riscului 1.15

T = ∑ Pi * Ni
unde:
In functie de punctajul total PiTriscurile
- punctajul total al riscului
- factor devor fi ordonate
greutate in Tabelul
(ponderea criteriului “puncte
de analiza) tari si
puncte slabe” si se va decide ordinea
Ni - Nivelul obiectivelor
riscului abordate de auditul intern.

Interpretare:
Nivel de risc pentru vulnerabilitate 1 Vulnerabilitate redusa
Nivel de risc pentru control intern 2 Control intern insuficient
Nivel de risc pentru impact financiar 1 Impact financiar slab

Exemplu pentru aprecierea probabilitatii de aparitie a riscului

Vulnerabilitate Control intern

Factor de greutate - ponderea atribuita
60% 40%
criteriului
Nivel de risc 1 2
Probabilitate de aparitie a riscului mica 1.4
Interpretare
Probabilitate de aparitie Mica pentru un punctaj intre 1 si 1,75
Medie pentru un punctaj intre 1,75 si
2,25
Mare pentru un punctaj intre 2,25 si 3.

114
Exemplu privind masurarea gravitatii consecintelor evenimentului (nivelul
impactului)

Probabilitate

mare

medie

redusa

scazut moderat ridicat Impact

Exemplu
C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.
Model Tabel "PUNCTE TARI SI PUNCTE SLABE"

Denumirea misiunii de audit ......... Perioada supusa auditului ......

Intocmit de ......... Data ........
Aprobat de .......... Data ........

Opinie
Domeniul Obiective Riscuri Gradul de Comentariu
F/f Consecinte
incredere

Tabelul se completeaza pe baza fisei de activitate si a fisei descriptive a riscurilor;

modelul acestora si metodologia de completare sunt prezentate in continuare.

115
Ghidul de Evaluare al controlului intern

Controlul intern Daca

este
SLAB conducerea si/sau personalul demonstreaza o atitudine
necooperanta
si nepasatoare cu privire la conformitate, pastrarea
dosarelor, sau
reviziile externe.
auditurile anterioare sau studiile preliminare au descoperit
probleme
deosebite
analiza dezvaluie ca nu sunt in functiune tehnici de control
adecvate
si suficiente
procedurile de control intern lipsesc sau sunt putin utilizate
POTRIVIT conducerea si personalul demonstreaza o atitudine
cooperanta cu
privire la conformitate, pastrarea dosarelor si reviziilor
externe
auditurile anterioare sau studiile preliminare au descoperit
anumite
probleme, dar conducerea a luat masuri de remediere si a
raspuns
satisfacator la recomandarile auditului
analiza arata ca sunt in functiune tehnici de control
adecvate si
suficiente
PUTERNIC conducerea si personalul demonstreaza o atitudine
constructiva,
existand preocuparea de a anticipa si inlatura problemele
auditurile anterioare si studiile preliminare nu au descoperit
nici un
fel de probleme
analiza arata ca sunt in functiune numeroase si eficiente
tehnici de
control intern
procedurile sunt bine sustinute de documente

116
Metodologia de intocmire a fisei de activitate

1. Rolul fisei de activitate

Fisa de activitate (FDA) este un instrument de colectare exhaustiva, precisa si

actualizata de informatii fundamentale privind caracteristicile si mediul in care isi
desfasoara activitatea fiecare structura organizatorica a C.N. IMPRIMERIA
NATIONALA S.A. (directie sau sucursala). Acest document permite o buna
cunoastere a functionarii serviciilor centralei si a sucursalelor C.N. IMPRIMERIA
NATIONALA S.A. si creaza premiza unei evaluari rationale si obiective a
riscurilor la care sunt expuse sucursalele societatii.

2. Modul de completare a fisei de activitate

Fisa de activitate se completeaza de catre fiecare directie si sucursala a societatii,

pentru fiecare serviciu in parte.
Antetul:
- in dreptul campului numar (nr.) – se va trece in majuscule codul letric
al directei/sucursalei;
- in dreptul campului data - se va trece data ultimei actualizari;
- in dreptul campurilor directia – se va trece cu caractere majuscule
titulatura completa a directiei pentru care se intocmeste fisa;
- in dreptul campului serviciu – se va trece cu caractere minuscule
titulatura completa a serviciului pentru care se intocmeste fisa.
In continuare, fisa se va completa pe cele cinci puncte cheie, urmarindu-se
descrierea situatiei existente la nivelul respectivei sucursale, dupa cum
urmeaza:
- la punctul I - misiunile incredintate serviciului – se vor formula
sintetic principalele activitati desfasurate de serviciu/subunitate in
baza sarcinilor si atributiile structurii organizatorice prevazute in
Regulamentul de organizare si functionare a C.N. IMPRIMERIA
NATIONALA S.A. si a sucursalelor sale
- la punctul II – obiectivele stabilite serviciului/subunitatii – se vor
prezenta rezultatele concrete, cuantificabile sau sesizabile pe care
trebuie sa le atinga serviciul prin exercitarea misiunilor sale.
Prezentarea se va face incepand cu obiectivele strategice pe termen
lung si pana la obiectivele anuale.
- la punctul III – mijloacele utilizate de serviciu/subunitate – se vor
prezenta resursele materiale si umane alocate serviciului (dotarea cu
tehnica informatica, aplicatii informatice, numarul si structura

117
 personalului, diverse echipamente), precum si necesarul estimat de
catre conducerea sucursalei respective, daca e cazul.
- la punctul IV – relatiile existente cu alte entitati interne sau externe –
se vor avea in vedere relatiile functionale existente cu alte entitati, fie
in plan intern (sucursale, departamente, directii, servicii), fie in plan
extern (autoritati publice, organisme nationale sau internationale,
banci, societati comerciale).
- la punctul V – cadrul legal – va cuprinde dispozitiile legale in baza
carora se desfasoara activitatea serviciului, inclusiv norme interne
emise de C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.

3. Circuitul fisei de activitate

Fisa de activitate se completeaza pe raspunderea conducerii structurii

organizatorice a societatii si se transmite Societatii de Audit Intern care, in
urma analizei, poate formula observatii sau solicita completari.
Dupa valorificarea eventualelor observatii, directiile remit o copie a fisei de
activitate Societatii de Audit Intern si pastreaza exemplarul original.
Acest document va fi actualizat permanent, iar orice modificare se va notifica
Societatii de Audit Intern.

118
 Anexa nr. 1

FISA DE ACTIVITATE Nr………….

Data ………………..

Structura DIRECTIA / SUCURSALA:………………………………

organizatorica Serviciul:
…………………………………………………..
Nume personal DIRECTOR:
conducere ……………………………………………….
Sef serviciu:
………………………………………………..

I. Misiunile incredintate serviciului

II. Obiectivele stabilite serviciului

III. Mijloacele utilizate de serviciu

IV. Relatiile existente cu alte entitati interne sau externe

V. Cadrul legal

Metodologia de intocmire a fisei descriptive a riscurilor

1. Rolul si importanta fisei descriptive a riscurilor

Fisa descriptiva a riscurilor (FDR) constituie pentru fiecare structura

organizatorica a C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A. principalul instrument
folosit pentru a identifica si evalua riscurile inerente ale activitatii proprii. De
asemena, acest document reprezinta o baza de analiza utilizata de conducerea
fiecarei sucursale a societatii pentru elaborarea si implementarea de proceduri
suplimentare de control intern necesare reducerii riscurilor asociate activitatilor
proprii la un nivel considerat acceptabil.
Pe baza datelor din fisele descriptive a riscurilor, echipa de audit intern evalueaza
expunerea la risc a tuturor structurilor organizatorice ale societatii si intocmeste
programul de audit intern.

119
 2. Modul de completare a fisei descriptive a riscurilor

Fisa descriptiva a riscurilor se completeaza la nivelul fiecarei directii si sucursale a

societatii, pentru fiecare serviciu in parte, astfel:
Antetul – se completeaza in mod similar cu cel prezentat la fisa de activitate (anexa
nr.1)
Coloana 1 – se vor inscrie sintetic principalele activitati desfasurate de serviciu in
baza sarcinilor si atributiilor directiei/sucursalei prevazute in Regulamentul de
organizare si functionare a societatii.
Coloana 2 – se vor prezenta in mod analitic operatiunile efectuate de serviciu
aferente fiecarei misiuni in parte.
Coloana 3 – se vor prezenta categoriile de risc care sunt asociate fiecarei activitati
sau operatiuni in parte, descrise la coloana 2.
In functie de efectele pe care le produc si de natura operatiilor carora li se asociaza,
riscurile sunt clasificate generic in urmatoarele categorii, neexcluzandu-se unele pe
altele:
Riscul financiar este acel risc care ar putea conduce la inregistrarea unei pierderi
semnificative atat in pozitia financiara cat si in contul de rezultate al societatii.
Acest risc poate rezulta, fara a se limita la acestea, din: fraude, furturi, agresiuni
sau erori in derularea activitatii societatii; deteriorari ale patrimoniului imobiliar
( incendii, distrugeri sau degradari); gestionarea necorespunzatoare a bugetului de
venituri si cheltuieli; fraude sau erori in tinerea contabilitatii;etc.
Riscul reputational este acel risc care ar putea conduce la perceperea negativa a
imaginii societatii. Orice pierdere de credibilitate ar putea duce la o criza de
incredere in ceea ce priveste capacitatea societatii de a-si indeplini functiile sale;
Riscul uman este acel risc care ar putea conduce la diminuarea performantei
activitatii societatii, prin inadecvarea personalului la activitatile si obiectivele
entitatii.
Coloana 4 – se vor mentiona pe scurt principalele cauze, conditii sau factori care
pot determina sau favoriza aparitia riscurilor (factorii de risc).
Coloana 5 – se prezinta succint consecintele (efectele negative) ale producerii
(materializarii) riscurilor asociate respectivei activitati sau operatiuni asupra
entitatii si/sau a C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A. pe ansamblu.
Coloana 6 – se inscrie nivelul riscului inerent respectivei activitati sau operatiuni
pe o scara de la 1 la 3, respectiv avand calificativele redus, mediu si mare. Acest
nivel al riscului se stabileste intuitiv de catre fiecare structura organizatorica a
societatii, luandu-se in considerare atat gravitatea consecintelor, cat si
probabilitatea de producere a lor. (vezi 3.2.6.5.2)

120
Coloana 7 – va cuprinde procedurile de control intern implementate la nivelul
respectivei structuri organizatorice pentru reducerea riscurilor aferente activitatii
sau operatiunii in cauza.
Coloana 8 – riscul rezidual potential reprezinta partea din riscul teoretic brut pe
care structura organizatorica o considera ca ramane dupa diminuarea acestuia ca
urmare a aplicarii procedurilor de control intern prevazute in coloana 7. Nivelul
riscului rezidual potential se apreciaza cu o nota de la 1 la 3 (se considera ca
fiecare activitate este insotita de un risc minim care nu poate fi anulat indiferent de
numarul si calitatea procedurilor de control intern folosite si in consecinta nu se
poate vorbi de risc 0)
3. Circuitul fisei descriptive a riscurilor
Fisa descriptiva a riscurilor urmeaza acelasi circuit ca si fisa de activitate.

121
Anexa nr. 2

FISA DESCRIPTIVA A RISCURILOR

Data ........................................ Nr................

Structura DIRECTIA/SUCURSALA:..................................................................
organizatorica Serviciul:......................................................................................

Nume personal DIRECTOR:...................................................................................

conducere Sef serviciu:..................................................................................

NIVELUL
MISIUNI CAUZELE CONSECIN PROCEDURI
OPERATIU CATEGOR NIVELUL RISCULUI
INCREDINT APARITIEI TE LE DE
NI II DE RISCLUI REZIDUA
ATE RISCURILO ASUPRA CONTROL
AFERENTE RISCURI TEORETIC L
SERVICIUL R ACTIVITAT INTERN
MISIUNII ASOCIATE BRUT POTENTI
UI ASOCIATE II ASOCIATE
AL
1 2 3 4 5 6 7 8
A
I B
C
A
II
B
A
III
B

122
3.2.6.8. Modalitatea de determinare a riscurilor exogene

In cele ce urmeaza vom descrie modalitatea de lucru pentru determinarea riscurilor

exogene.

Stabilirea riscului inerent

Acest proces se realizeaza pe baza datelor regasite in listele de verificare a riscului

inerent general si al riscului inerent specific, al caror model poate fi regasit in
capitolul 5.1.5. In urma completarii si analizei acestor documente se va stabili
nivelul riscului entitatii si factorul de risc specific pentru fiecare sectiune de audit.
Aceste doua surse de informatii trebuie combinate pentru a produce un factor de
risc pentru fiecare sectiune de audit.
Factorii de risc inerent considerati adecvati sunt urmatorii:

Numar de riscuri NIVEL GENERAL DE RISC INERENT

inerente
specifice
Identificate
Foarte scazut Scazut Nivel mediu Nivel ridicat
0, 1 sau 2 riscuri 23% 50% 70% 100%
3 sau 4 riscuri 50% 70% 100% 100%
5 sau 6 riscuri 70% 100% 100% 100%

Riscul de nedetectare nelegat de esantionare

In anumite sectiuni de audit este posibil sa se acorde un nivel ridicat de incredere

procedurilor analitice de revizuire. Aceasta implica in principal comparatia
rezultatelor estimate cu cele reale, analiza tendintelor si explicatia variatiilor pentru
aceste tendinte.
Daca in stadiul de planificare este cunoscut faptul ca nu exista informatii adecvate
pe baza carora sa poata fi efectuate proceduri de revizuire analitica intr-o sectiune
anume, atunci nu se poate pune baza pe sectiunile respective.
Riscul de control

Acolo unde exista controale interne, acestea trebuie evaluate si testate pentru a
exista siguranta ca sunt corect aplicate. Gradul de siguranta furnizat de controale
depinde de rata de eroare descoperita la testarea aplicarii lor.

98
Urmatorul tabel prezinta factorii de risc:

GRADUL DE
CRITERIUL RISCUL
SIGURANTA
Semnificativa Pana in 2% rata de eroare 13,5%
Moderata Pana in 5% rata de eroare 23%
Limitata Pana in 10% rata de eroare 56%
Inexistenta Mai mult de 10% rata de eroare 100%

3.2.6.9 Analiza riscului folosind metoda FITZGERALD

O alta metoda utilizata in practica internationala in mod deosebit pentru

identificarea controalelor necesare in vederea eliminarii sau reducerii riscurilor
legate de diversele componente care constituie un sistem de activitati este metoda
Fitzgerald, care presupune efectuarea urmatorilor pasi:
 Identificarea si furnizarea materialelor documentare privind sistemul
ca ansamblu, prin metoda brainstorming, apoi clasificarea
propunerilor, de exemplu in functie de capacitatea de reactie;
 Identificarea si furnizarea materialelor documentare privind pericolele
care pot afecta componentele, prin metoda brainstorming, apoi
clasificarea propunerilor si ideilor in functie de gradul de risc pe care
il implica acestea pentru sistem;
 Identificarea si furizarea materialelor documentare privind controalele
si clasificarea pe categorii (foarte important, important si mai putin
important). Prezentarea punctelor slabe ale controlului, evaluarea
costurilor si identificarea avantajelor controalelor;
 Rapoarte scrise care sa prezinte pericolele pentru sistem si controalele
care trebuie efectuate;
 Prezentarea rezultatelor si obtinerea acordului conducerii superioare
respective privind realizarea controlului. Acestea pot fi prezentate in
totalitate sau partial. Pentru a obtine cele mai bune rezultate, ar trebui
realizate toate controalele din categoria “foarte important”;
 Verificarea realizarii controalelor convenite atat in stadiul de testare a
sistemului, in cazul controalelor computerizate, cat si in
implementarea controalelor manuale. Realizarea unui raport de
incheiere care sa contina deficiente, daca este cazul.

99
CLASIFICAREA RISCURILOR

Directia audit intern detine baza de date privind riscul ca mijloc de clasificare a
controalelor in functie de risc. Aceasta asigura resursele corespunzatoare pentru
auditul domeniilor care implica cel mai mare risc. Potrivit acestui sistem, la fiecare
control se face o clasificare de la 0 la 3 in cadrul a noua capitole, fiecare fiind
apreciat in functie de importanta. Aceste capitole sunt urmatoarele:
1. Aceasta este activitatea principala a societatii?
2. Eroarea/ pierderea ar afecta imaginea societatii?
3. Eroarea/pierderea ar determina societatea sa incalce legea?
4. Eroarea/pierderea ar avea un efect direct asupra contului de profit si
pierdere?
5. Care este calitatea controalelor din sistem?
6. Cat de dezvoltat este sistemul?
7. Exista un istoric al erorilor/fraudei?
8. Exista probabilitatea ca o terta parte sa descopere repede o eroare/pierdere?
9. Care este calitatea managementului/supravegherii si a personalului?

Rezultatele ofera un mijloc prin care se asigura faptul ca prioritatea controlului

reflecta corespunzator gradul de risc pentru societate.

100
3.2.7. Elaborarea tematicii in detaliu a misiunii de audit intern

Elaborarea tematicii in detaliu a misiunii de audit intern necesita din partea

auditorilor o capacitate serioasa de a invata si de a intelege, precum si o buna
cunoastere a intreprinderii, deoarece trebuie stiut unde poate fi gasita informatia
potrivita si de la cine trebuie ceruta. Aceasta etapa se poate defini ca perioada in
timpul careia se vor efectua toate lucrarile pregatitoare inainte de a trece la actiune.
Tematica in detaliu cuprinde totalitatea domeniilor/obiectelor de auditat selectate
(obiectivele de indeplinit), este semnata de Directorul din cadrul societatii de audit
intern responsabil de auditul C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A. si adusa la
cunostinta principalilor responsabili ai entitatii/structurii auditate in cadrul sedintei
de deschidere.

3.2.7.1. Programul de audit intern

Programul de audit intern este un document intern de lucru al echipei de audit

intern, care se intocmeste in baza tematicii detaliate.
Un program de audit poate fi definit ca instructiuni scrise continand testele de baza
si examinarile pe care auditorul ar trebui sa le realizeze pentru a finaliza un audit.
Acesta cuprinde, pe fiecare obiectiv din tematica detaliata, actiunile concrete de
efectuat care sunt necesare atingerii obiectivului, precum si repartizarea acestora pe
fiecare auditor intern.
Programul de audit intern are drept scopuri urmatoarele:
a) asigura directorul echipei de audit intern ca au fost luate in considerare toate
aspectele referitoare la obiectivele misiunii de audit; si
b) asigura repartizarea sarcinilor si planificarea activitatilor de catre supervizor.
Acest document indeplineste sase obiective, iar continutul sau este in principal
tehnic. Cele sase obiective sunt urmatoarele:
 Este un document “contractual”
Programul de audit reprezinta, indiferent de modificarile care pot fi aduse pe
parcursul auditului, referinta utilizata pentru evaluarea muncii depuse. Aceasta
presupune ca modificarile, anularile sau adaugirile nu se pot face decat cu acordul
superiorilor auditorului. Din acest punct de vedere, existenta unui “contract”
reprezinta de asemenea asigurarea ca nimeni nu se va expune riscului de a se
aventura in afara ariei obiectivelor stabilite.
 Este o “planificare” a muncii
In cadrul programului de audit se distribuie sarcinile intre membrii misiunii:
auditorilor juniori – sarcinile suplimentare, auditorilor seniori – analizele mai
complexe, unui auditor specializat – cercetarea unui domeniu pe care acesta il
cunoaste foarte bine, etc.
101
In plus fata de acesta repartizare a sarcinilor in functie de competente, activitatea
este organizata si planificata in timp. Deplasarile auditorilor sunt coordonate,
datele interviurilor si intalnirilor sunt planificate si armonizate.
 Principiu calauzitor
“Principiul calauzitor” al auditorului face ca acesta sa nu actioneze “la intamplare”,
ci sa actioneze in mod logic, urmarind etapele diferite ale programului sau. In
cazul unei misiuni importante, sarcinile auditorilor se completeaza si constituie in
final un ansamblu coerent care sa permita atingerea obiectivelor stabilite. Daca
documentul este complex deoarece misiunea este importanta si auditorii sunt
numerosi, se poate recurge la metode de planificare riguroase si stiintifice in
vederea limitarii pierderilor de timp si a cresterii eficientei. Programul de audit
permite fiecarui auditor sa cunoasca in detaliu si cu exactitate ceea ce are de facut
si sa indeplineasca succesiv diferitele sarcini fara a risca sa omita vreuna.
 Punctul de plecare al C.C.I. (Chestionarul de control intern)
Programul de audit intern este un document care va indica in detaliu ceea ce
trebuie facut pentru cercetarea diferitelor zone de risc identificate in cursul etapei
de pregatire. Astfel, plecand de la acest document si in paralel cu elaborarea
acestuia se construieste Chestionarul de control intern. Acest chestionar va permite
auditorilor sa defineasca si sa precizeze sarcinile ce trebuie indeplinite in vederea
atingerii obiectivelor definite in Raportul de orientare.
Identificarea riscurilor, Raportul de orientare, Programul de audit intern reprezinta
cele trei etape ale aceluiasi demers mergand de la abstract la concret. In aceasta
ultima etapa, seful misiunii va cunoaste cu exactitate detaliile programului de audit
intern, iar in etapa urmatoare se va pune in aplicare chestionarul de control intern.

 Monitorizarea activitatii
Programul de audit intern permite de asemenea responsabilului misiunii sa
urmareasca activitatea auditorilor mai bine si astfel sa dispuna de mijloacele de
evaluare a acesteia. Aceasta monitorizare se exercita la dublu nivel:
- la nivel global, acesta permite asigurarea desfasurarii normale a
operatiunilor in timp si deci anticiparea ritmului de realizare a operatiunilor
comparativ cu planificarea initiala.
- la nivel individual, acesta permite cunoasterea stadiului in care se afla
fiecare auditor in indeplinirea sarcinilor ce i-au fost atribuite si deci:
a) posibilitatea evaluarii contributiei individuale a fiecaruia;
b) stabilirea imediata a cauzelor principale ale devansarilor si eventual,
remedierea situatiei.

102
  Documentatie
Existenta unui program de lucru precis pentru fiecare tema sau subiect de audit
constituie in cadrul echipei de audit intern o documentatie pretioasa si care serveste
ca model pentru auditurile ce vor urma.
In situatia in care se prevede o misiune pe o tema deja auditata anterior, stabilirea
programului se face plecand de la programul anterior, avand astfel certitudinea ca
se progreseaza si ca se imbunatatesc mijloacele ce trebuie utilizate in vederea
atingerii obiectivelor stabilite.
De asemenea, programul de audit intern are urmatoarele obiective:
1. Sa se inregistreze lucrarile realizate pentru a fi revizuite de auditorul
manager sau de auditorul senior;
2. Sa ofere dovada muncii sustinute;
3. Sa identifice auditorul responsabil pentru lucrari;
4. Sa asigure o abordare sistematica activitatii de audit;
5. Sa dea instructiuni personalului nou angajat si sa ofere asistenta de
specialitate; si
6. Sa sprijine planificarea viitoarelor activitati de audit
Formatul programului de audit poate varia in functie de politica Societatii de
Audit, dar urmatoarea expunere poate servi drept un cadru organizatoric:
Partea A
1. Introducere – Contine detalii concise ale auditului ce va fi intreprins si
instructiuni asupra completarii programului;
2. Pregatirea auditului – Detaliile informative solicitate, cunoscute in general
sub denumirea de lucrari premergatoare auditului. Este necesara
intreprinderea unei revizuiri analitice si obtinerea copiilor de documente (de
exemplu statele de plata);
3. Documentatia de audit – Dosare si corespondenta activitatilor anterioare de
audit;
4. Detaliile vizitei – Locatia si punctele de contact.
Partea B
5. Programul de audit – O schema a lucrarilor ce vor fi intreprinse.

103
Asa cum rezulta din literatura de specialitate intocmirea programului de audit
prezinta urmatoarele avantaje si dezavantaje:
Avantajele unui program de audit
1. Ofera un set clar si concis de instructiuni de urmat.
2. Asigura inregistrarea si dovada lucrarilor sustinute.
3. Previne duplicarea lucrarilor.
4. Se comporta ca o lista de verificare pentru a se asigura ca toate zonele sunt
auditate intr-o maniera sistematica.
5. Demonstreaza practicarea conduitei profesionale.
6. Asista planificarea viitoarelor activitati de audit.
7. Identifica auditorul responsabil pentru lucrarile realizate.
Dezavantajele unui program de audit
1. Incurajeaza auditarea “mecanica”, auditorul receptand realizarea
programului ca principal obiectiv, in detrimentul examinarii activitatii
auditate. Auditorul trebuie sa examineze dovezile ce sprijina rapoartele catre
managementul superior si cel executiv;
2. Deoarece auditorului individual i se repartizeaza un program corespunzator
unei parti a activitatii de audit, auditorul ar putea sa nu realizeze implicatiile
in ansamblu ale acestor examinari asupra misiunii;
3. Initiativa ar putea fi oprita, munca reducandu-se doar la programul de audit.
4. Persoana auditata ar putea, cunoscand sistemul de testare, sa incerce sa se
sustraga sistemului, evitand detectarea prin testele aplicate periodic de
auditor.
Pentru a se elimina efectul acestor dezavantaje se recomanda ca un program de
audit sa contina urmatoarele:
1. Instructiunile de baza ale auditului
2. Verificarea detaliata recomandata
3. Verificarea intreprinsa efectiv
4. Numele auditorului responsabil cu testarea
5. Timpul planificat pentru fiecare test
6. Referinte incrucisate la ICQ si ICEQ
7. Extensii ale testelor inscrise, aprobate si datate de auditor
8. Este necesar sa fie aratate teste de conformitate si teste substantiale
9. Lucrarile premergatoare auditului utilizate in legatura cu ICQ –uri ca baza
pentru deciderea testelor.

104
3.2.7.2. Programul preliminar al interventiilor la fata locului
Programul preliminar al interventiilor la fata locului se intocmeste in baza
programului de audit intern si prezinta in mod detaliat lucrarile pe care auditorii
interni isi propun sa le efectueze, respectiv studiile, cuantificarile, testele, validarea
acestora cu materiale probante si perioadele in care se realizeaza aceste verificari la
fata locului.
Exemplu:
Cu ocazia unui audit ce trebuie realizat asupra “gestionarii personalului”,
identificarea riscurilor a dat nastere divizarii urmatoare:
- Recrutare;
- Gestionarea carierelor;
- Relatii de munca si servicii sociale;
- Salarii;
- Pregatire profesionala;
Iar pentru rubrica salarii:
- Organizarea serviciului;
- Stabilirea salariului de baza;
- Pregatirea platii salariului;
- Plata;
- Controale si corelari.
Examinarea acestor puncte diferite a evidentiat absenta procedurilor care definesc
cu precizie derularea diferitelor etape ale procesului de plata a salariilor. De unde
decizia de a efectua auditul salariilor, acest element adaugandu-se la faptul ca este
vorba de operatiuni considerate in general ca fiind cu risc ridicat.
- Raportul de orientare a precizat cele 5 puncte ce trebuie examinate
amintind obiectivul “examinarea dispozitivelor de control intern si
asigurarea unui bun control asupra operatiunilor”
- Programul de audit intern a definit activitatea fiecarui auditor
pornind de la elaborarea chestionarului de control intern de mai jos si
reluand cele 5 puncte ale Raportului de orientare: acesta va servi drept
ghid pentru interventia pe teren, fiecare intrebare reprezentand punctul
de plecare al unor investigatii precise, detaliate si pentru care se
definesc instrumentele de implementare, cand si de catre cine
(diagrama de circulatie, grila de analiza a sarcinilor, interviurile,
observatiile, sondajele statistice…):

105
1. Stabilirea salariului de baza:
 Primul salariu: Cine il stabileste?
Cine il autorizeaza?
Cand? Cum?
 Modificarea salariilor:
Cine decide?
Cine autorizeaza?
Cand? Cum?
2. Pregatirea platii salariului:
 Unde se pregateste plata?
 De catre cine?
 Cand?
 Cum? (colationarea elementelor de baza – calcule – corelari)
3. Plata:
 Cine initiaza plata (aprobare)?
 Cine plateste?
 Unde? Cand?
 Cum? (proceduri informatice, plati prin cec, plati in numerar)
4. Controale si corelari:
 Cine efectueaza corelarile prevazute?
 Cand?
 Care sunt corelarile prevazute si efectuate? (state de plata, conturi
bancare – sume trimise de catre serviciu, sume primite de banca, etc.)
 Exista controale prin sondaje?
 Cum sunt efectuate corelarile, controalele?
5. Organizarea serviciului:
 Cine si cui comanda?
 Ce face fiecare?
 Amplasarea geografica (masuri de securitate)?
 Metodele de lucru?
 Eficienta?

106
3.2.8. Deschiderea interventiei la fata locului

Deschiderea interventiei auditorilor interni la fata locului consta in participarea la o

sedinta, numita sedinta de deschidere, in cadrul careia se stabilesc aspectele
generale privind modul de desfasurare a activitatii de audit intern.

3.2.8.1. Sedinta de deschidere

Aceasta sedinta de deschidere a interventiei la fata locului se desfasoara la fiecare

din structurile C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A. auditate.
Anterior, auditorii interni stabilesc impreuna cu conducerea structurii auditate locul
si data desfasurarii sedintei. La aceasta sedinta vor participa directorul echipei de
audit intern, auditorii interni implicati in misiune si reprezentantii structurii
auditate.
Principalele aspecte care trebuie avute in vedere in cadrul sedintei de deschidere
sunt:
- prezentarea membrilor echipei de audit intern;
- prezentarea obiectivelor principale ale misiunii de audit intern;
- prezentarea si stabilirea termenelor pentru raportarea gradului de
realizare al verificarilor;
- prezentarea detaliata a tematicii;
- acceptarea unui program al intalnirilor;
- asigurarea conditiilor necesare pentru buna derulare a misiunii de
audit intern.
Structura C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A. auditata poate sa solicite
amanarea desfasurarii misiunii de audit intern, dar numai in cazuri bine justificate
(interese speciale, lipsa de timp, alte circumstante). Amanarea trebuie sa fie
discutata impreuna cu directorul echipei de audit intern si trebuie adusa la
cunostinta Presedintelui Consiliului de Administratie al C.N. IMPRIMERIA
NATIONALA S.A..

3.2.8.2. Minuta sedintei de deschidere

Datele de referinta privind desfasurarea sedintei de deschidere si principalele

aspecte discutate in cadrul acesteia trebuie sa fie mentionate in scris, sub forma
Minutei sedintei de deschidere. In cadrul acesteia trebuie sa se precizeze data
desfasurarii sedintei de deschidere, persoanele care au participat, persoana
insarcinata cu intocmirea Minutei sedintei de deschidere, tema misiunii de audit
intern, perioada auditata, precum si alte elemente semnificative care au facut
subiectul discutiilor purtate.

107
3.2.9. Notificarea privind realizarea interventiilor la fata locului

Notificarea privind realizarea interventiilor la fata locului este facuta de catre

echipa de audit intern si este adresata structurii C.N. IMPRIMERIA NATIONALA
S.A. auditate. In cadrul acestei notificari se prezinta programul verificarilor care
urmeaza sa fie efectuate la fata locului si perioadele de desfasurare a acestor
verificari. Societatea de Audit Intern trebuie sa transmita structurii C.N.
IMPRIMERIA NATIONALA S.A. auditate, odata cu notificarea si Carta auditului
intern, pentru o mai buna intelegere a activitatii de audit intern.

108
3.3. INTERVENTIA LA FATA LOCULUI (MUNCA DE TEREN)

3.3.1. Definire si etape

Interventia la fata locului (munca de teren) a auditorului intern consta in:

- culegerea informatiilor care vor fi prezentate in cadrul documentelor
de lucru utilizate;
- verificarea si analiza acestor informatii;
- evaluarea informatiilor si documentelor.
Prezentarea demersului logic a interventiei la fata locului este urmatoarea:
- Auditorul efectueaza o divizare secventiala sau logica a operatiunilor,
etapa prealabila necesara identificarii riscurilor;
- Pornind de la identificarea riscurilor, auditorul intern isi defineste
obiectivele si stabileste un program de lucru;
- Pentru fiecare problema din cadrul acestui program de lucru, auditorul
intern elaboreaza sau actualizeaza un chestionar de control intern;
- Pentru fiecare din problemele de control auditorul intern isi pune,
daca este cazul, intrebarile cine, ce, unde, cand, cum?
- Auditorul intern trece la o detaliere a chestionarului sau;
- Auditorul intern raspunde la intrebari prin efectuarea de teste cu
ajutorul instrumentelor de care dispune;
- Fiecare disfunctie sau anomalie va conduce la intocmirea unei Fise de
identificare si analiza a problemelor (FIAP).
Dintre factorii care influenteaza munca de teren a auditorul intern mentionam:
1. factori din interiorul societatii:
a. factori de comunicare:
i. persoanele supuse auditului;
ii. superiorii;
iii. subordonatii;
iv. coechipierii.
b. factori birocratici:
i. conditii de lucru;
ii. regulament;
iii. sistem financiar;
iv. fisa postului;
v. proceduri de lucru.
109
 2. factori din exteriorul societatii (factori de mediu si profesionali):
i. opinia publica;
ii. politia (cazul fraudei);
iii. auditul extern independent;
iv. codul etic profesional.
In desfasurarea muncii de teren auditorul intern trebuie sa tina cont de cateva
aspecte comportamentale:
- Necesitatile si comunicarea: atat auditorul cat si cel auditat au anumite
asteptari generate de relatia existenta intre ei; cand aceste asteptari nu
sunt indeplinite (auditorul este pus sa efectueze activitati simple care
cad in sarcina celui auditat sau acestuia din urma nu i se cere parerea
cu privire la activitatea pe care o desfasoara) relatia dintre cei doi se
poate deteriora;
- Relatii conventionale si relatii neconventionale: desi in cadrul
organigramei sunt stabilite relatii conventionale, in cadrul grupului se
dezvolta si relatii neconventionale in functie de atitudini personale,
calitati si concepte ale fiecarui individ;
- Comunicare eficienta: fara o comunicare eficienta auditorul intern
poate fi privit ca inutil si ineficient, ceea ce poate distorsiona relatiile
acestuia cu managementul, auditorul extern si persoanele intervievate.
In cadrul muncii de teren auditorul trebuie sa cunoasca urmatoare tactici adoptate
de cei intervievati, pentru a le putea recunoaste si pentru a actiona in mod corect
atunci cand se adopta:
1. “Irosirea timpului” – din moment ce timpul este limitat, cu cat auditorul isi
iroseste timpul cu atat ramane mai putin timp pentru munca de audit:
a. “Limba pasareasca” – Cel auditat vorbeste mult dar nu raspunde
intrebarilor;
b. “Batutul cu pumnul in piept” – O lunga si elaborata prezentare si
discutie pentru a impresiona auditorul. Elementele cheie se pierd in
multimea de inutilitati. Auditorul trebuie sa puna capat acestei situatii
intr-un mod diplomatic;
c. “Lunga pauza de masa” – Ideea de la care se porneste este construirea
unei bune relatii de munca, motiv pentru care cel auditat il invita pe
auditor la masa. De regula, locul este destul de departe si timpul
petrecut acolo este suficient pentru ca la intoarcere auditorul sa nu mai
fie apt pentru a-si exercita activitatea;
d. “Intarzierea la intalniri” – Intarzierea la intalniri este o tactica prin
care se limiteaza timpul afectat analizei de detaliu;

110
 e. “Prezentari indelungate” – Prezentarea procesului de productie sau a
diferitelor sisteme consuma in mod intentionat timpul auditorului;
f. “Documentul uitat” – Aceasta tactica stopeaza activitatea si intrerupe
chestionarea;
g. “Intreruperi” – Intervievarea devine dificila, chiar imposibila,
deoarece este continuu intrerupta de persoane care intra si ies din
birou, telefoane, etc.;
h. “Camera curata” – Se pierde timpul cu asigurarea faptului ca auditorul
beneficiaza de conditii de igiena si confort exagerate;
i. “Lipsa pregatirii” – Daca personalul nu este avertizat in prealabil de
catre conducere, nu este disponibil pentru discutii cu auditorul.
2. “Indicatii pretioase” – Cel auditat incearca sa il indrume pe auditor spre
anumite elemente pe care sa le investigheze.
3. “Discutii in contradictoriu” – Cel auditat incearca sa provoace auditorul la o
discutie in contradictoriu.
4. “Selectia programata” – Cel auditat incearca sa selecteze esantionul pe baza
caruia auditorul isi efectueaza verificarile.
5. “Situatii de urgenta” – Un aparat utilizat pentru controlul intern nu
functioneaza.
6. “Intrecerea” – Cel auditat incearca sa dezvaluie lipsa de cunostinte sau de
experienta a auditorului.
7. “Adevarul gol-golut” – Cel auditat incearca sa il flateze pe auditor cu falsa
admiratie, pentru a deveni prea familiar si a-si pierde independenta.
8. “Vai de mine” – Cel auditat insira plangeri pentru a-l face pe auditor sa il
compatimeasca, astfel incat sa compromita criticile pe care acesta i le poate
aduce.
9. “Persoana indispensabila” – Accesul la anumite informatii nu este posibil
deoarece un individ cheie este absent (bolnav, in vacanta).
10.“Amnezia” – Cel auditat uita in continuu sa ofere informatiile solicitate.
11.“Bariera limbii straine” – In cazul altor tari, cand cel auditat pretinde ca nu il
intelege pe auditor.
12.“Mita” – Acordarea de avantaje in scopul sistarii sau atenuarii
investigatiilor.
13.“Asmutirea” – Cel auditat este pregatit sa indrepte atentia auditorului catre
alte persoane pentru a evita investigarea propriei sale munci.

111
Etapele interventiei la fata locului constau in:
- cunoasterea fiecarei structuri/activitati/proces supus verificarii de
catre auditul intern, studierea si stabilirea procedurilor aferente
fiecarei structuri/activitati/proces;
- intervievarea personalului implicat in structura/activitatea/procesul
auditat(a);
- verificarea inregistrarilor contabile efectuate;
- analiza datelor si a informatiilor culese;
- evaluarea eficientei si eficacitatii controalelor interne desfasurate;
- efectuarea de testari;
- verificarea realizarii corectarii deficientelor mentionate in cadrul
auditarilor anterioare.
3.3.2. Tehnici si instrumente de audit intern

Tehnicile si instrumentele de audit intern reprezinta mijloacele folosite de catre

auditori pentru realizarea obiectivelor activitatii de audit intern.

3.3.2.1. Tehnici de audit intern

Principalele tehnici utilizate de catre auditorii interni in munca de teren sunt:

a. Observarea fizica - reprezinta un mod prin care auditorii interni isi formeaza o
parere proprie.
Prima tehnica pe care o va utiliza auditorul intern este observarea imediata.
Aceasta este sistematica, auditorul intern efectuand-o practic in mod automat, fiind
o activitate normala pentru un auditor cu experienta. Aceasta observare imediata
permite auditorului intern sa completeze chestionarul de control intern si gama de
teste individuale pe care acesta se pregateste sa le realizeze, deoarece ea poate
identifica situatii neprevazute.
Observarea fizica necesita anumite calitati, iar atunci cand este vorba de o
observare globala, ea trebuie sa fie realizata cu multa exigenta.

Se pot observa urmatoarele elemente:

1. Procesele. Exemple:
- cum se efectueaza o operatiune de recrutare;
- cum are loc intocmirea, controlul si achitarea notelor de cheltuieli;
- cum are loc achizitionarea si aprovizionarea cu materii prime, etc..
2. Bunurile. Observarea elementara a bunurilor inseamna inventarierea
acestora. Pe langa observarea cantitativa a bunurilor mai exista si o
observare calitativa. Putem constata, de exemplu, ca o anumita instalatie a
unei uzine nu mai functioneaza, iar acest fapt nu este consemnat in
112
 documente. Prin observare se poate arata ca exista o disfunctionalitate care
indica o lipsa de control asupra situatiei, o slabire a controlului intern ale
carei cauze trebuie sa fie identificate.
3. Documentele. In acest caz seria observarilor posibile este apropare infinita:
de la documente contabile pana la notite, proceduri, etc.. Acest lucru
inseamna ca auditorul nu se va multumi sa auda pe cineva afirmand sau
explicand care este regula, ci va solicita intotdeauna sa vada si documentul.
A obseva un document nu inseamna doar sa-i citesti continutul, ci si sa-i
studiezi si forma.
4. Comportamentele, mai precis comportamentul oamenilor la locul de
munca. Astfel auditorul intern poate constata ca nimeni nu prezinta
legitimatia la intrare, ca purtarea castii sau interdictia de a fuma in locuri
periculoase nu este respectata, etc..
Exista doua categorii de observari:
- observarea directa – permite constatarea imediata a fenomenului;
- observarea indirecta – apeleaza la un tert care va observa in locul
auditorului intern si care-i va comunica rezultatul observarii sale. Cel
mai cunoscut caz este cel al circuitului datoriilor si creantelor, unde
observarea este indirecta de doua ori deoarece rezulta din confirmarea
unui furnizor sau client si, informatia poate fi transmisa si printr-un
auditor extern sau prin cenzori.
b. Interviul se realizeaza de catre auditorii interni prin intervievarea persoanelor
implicate in structura/activitatea/procesul auditat(a). Informatiile primite de la
aceste persoane trebuie sa fie confirmate pe baza de documente.
Interviul este un instrument pe care auditorul intern il utilizeaza in mod frecvent
dar daca misiunea de audit intern nu s-ar efectua decat prin intermediul
interviurilor atunci nu s-ar putea vorbi de o misiune de audit intern in adevaratul
sens al cuvantului.
Interviul de audit intern nu trebuie confundat cu tehnicile asemanatoare. El nu este
o discutie si nici o conversatie deoarece interviul de audit intern este organizat si
urmareste atingerea unor obiective, adica obtinerea unui anumit numar de
informatii. De asemenea, interviul de audit intern nu este un interogatoriu si
atmosfera acestui interviu trebuie sa se caracterizeze prin colaborare. In auditul
intern interviul trebuie sa fie cooperant.
Etapele unui interviu sunt:
1. Pregatirea interviului. In acest sens exista o regula: un interviu nu se
improvizeaza, se pregateste. A pregati un interviu inseamna:
- Definirea prealabila a subiectului interviului: care sunt informatiile pe
care auditorul intern urmareste sa le obtina? Aceste informatii ii sunt
necesare fie pentru a obtine informatii suplimentare despre activitatea
auditata, fie pentru a valida o informatie care a fost deja primita.

113
 Indiferent de motiv, definirea subiectului interviului este primul lucru
pe care auditorul intern trebuie sa-l faca;
- Cunoasterea subiectului, fapt care presupune doua lucruri:
cunoasterea persoanei pe care o va intervieva (care sunt activitatile
desfasurate de aceasta, care sunt responsabilitatile ei, ce loc detine in
ierarhie) si cunoasterea obiectului discutiei;
- Formularea intrebarilor. In acest caz este vorba, tinand cont de
personalitatea celui intervievat si de context, de adresarea intrebarilor
adecvate pentru a obtine raspunsul exact. Pe langa forma intrebarilor,
auditorul intern trebuie sa fie atent sa epuizeze subiectul respectiv:
toate intrebarile trebuie sa fie pregatite si formulate deja. Aceasta
constituie cea mai importanta activitate din cadrul etapei de pregatire;
- Fixarea intalnirii este un element indispensabil pentru o buna
desfasurare a interviului. Chiar daca data si locul interviului au fost
stabilite in cadrul primei reuniuni din cadrul misiunii de audit intern,
auditorul intern nu trebuie sa se prezinte fara ca sa fi anuntat acest
lucru in prealabil.
2. Inceputul interviului. Interviul trebuie sa inceapa cu o prezentare a
auditorului intern: nume, functie, obiectul misiunii, tehnica pe care o va
utiliza in cadrul interviului (intrebari formulate in prealabil, notite),
explicand totodata ca aceasta este procedura normala intr-un interviu de
audit intern.
Inca de la primele intrebari auditorul intern trebuie sa se adapteze interlocutorului
sau si sa gaseasca un ton potrivit pentru desfasurarea interviului. Auditorul intern
trebuie sa studieze atitudinea interlocutorului sau pentru a-i putea adresa intrebarile
la momentul potrivit.
3. Intrebarile. Daca intrebarile au fost bine formulate si daca ele se adreseaza
unei persoane receptive, auditorul intern va reusi sa obtina informatiile
dorite, cu conditia sa-si ia doua masuri de precautie si anume:
- Sa verifice intotdeauna daca a inteles bine raspunsul interlocutorului
sau la intrebarile formulate, repetand raspunsul retinut pentru a vedea
daca acesta este aprobat;
- Sa-l lase intotdeauna pe cel intervievat sa se exprime. Este o adevarata
arta a auditorului intern de a sti sa-l lase sa vorbeasca atat cat sa
obtina informatii suplimentare dar si de a sti cum sa readuca in
discutie subiectul evocat si eventual sa-l opreasca fara ca sa blocheze
intervievarea;
- Auditorul intern nu trebuie sa devina un confesor care sa asculte
problemele interlocutorului sau. In acest caz el trebuie sa intrerupa
imediat discursul celui intervievat si sa readuca discutia asupra
aspectelor importante, adica intrebarilor;

114
 - Raspunsurile primite vor fi notate, dar fara ca ritmul interviului sa fie
intrerupt. Luarea notitelor se face in timpul discutiei si eventualele
momente de tacere trebuie evitate.
4. Incheierea interviului. Incheierea interviului inseamna de fapt inceperea
validarii generale, auditorul rezumand principalele probleme notate, astfel
incat sa se asigure ca nu exista greseli de interpretare si nici omisiuni.
A incheia interviul mai inseamna si a-l intreba pe cel intervievat daca, dupa parerea
lui, mai exista si alte probleme care ar trebui sa fie discutate sau daca mai sunt si
alte persoane care ar trebui sa fie intervievate, precum si alte documente care ar
trebui sa fie consultate.
In final, auditorul intern trebuie sa multumeasca celui intervievat pentru timpul
acordat.
c. Verificarea. Verificarea este principala tehnica utilizata de catre auditorii interni
in munca de teren. Aceasta tehnica este foarte utilizata de catre toti responsabilii
insarcinati cu verificarea initiala dar si de catre auditorii externi.
Prin procesul de verificare se asigura:
- confirmarea informatiilor si datelor inregistrate;
- acuratetea inregistrarilor si documentelor;
- veridicitatea declaratiilor;
- concordanta cu legislatia in vigoare;
- eficacitatea controalelor interne desfasurate.
Tehnicile de verificare utilizate de catre auditorii interni imbraca urmatoarele
forme:
Comparatia: Compararile reprezinta pentru auditorul intern o tehnica de validare
prin care se confirma realitatea unei informatii de indata ce aceasta a fost obtinuta
din cel putin doua surse diferite. Aceast proces se numeste „cross-control”. De
exemplu: efectivul determinat de catre serviciul personal si efectivul declarat al
unitatii; stocul contabil si stocul real, etc.
Aceste tehnici sunt deseori bogate in informatii, orice diferenta indicand o
anomalie.
Examinarea: prin aceasta se urmareste in general detectarea erorilor sau a
nonconformitatilor.
Recalcularea: verificarea calculelor matematice efectuate. In aceasta privinta
trebuie atrasa atentia asupra erorilor tot mai numeroase datorate utilizarii foilor de
calcul: ajunge ca o eroare initiala sa se fi strecurat in logica de constructie a foii de
calcul pentru ca aceasta sa se repete la infinit. Din aceasta cauza auditorii interni
utilizeaza programe care le permit sa verifice logica foii de calcul.

115
Verificarilor aritmetice le putem asimila utilizarea procentelor, folosita des in
cadrul auditului. Auditorul intern poate sa recurga la aceasta cu conditia sa aiba la
dispozitie un sistem de referinta care sa-i permita sa identifice abaterile.
Confirmarea: consta in solicitarea informatiei verificate din doua sau mai multe
surse independente (a treia parte), pe care auditorii interni o utilizeaza ca mijloc de
validare a constatarilor si observatiilor. Aceasta confirmare poate fi solicitata din
partea tuturor tertilor cu care structura auditata are legaturi.
Putem considera in mod schematic ca exista trei tipuri de confirmare:
- Confirmarea pozitiva inchisa: „Aveti o datorie in valoare de 5.000
USD fata de C.N. IMPRIMERIA NATIONALA ?”;
- Confirmarea pozitiva deschisa: „Care este suma pe care o datorati
C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A. ?”;
- Confirmarea negativa: „Va rog sa-mi confirmati ca nu aveti nici o
datorie fata de C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.”.
Punerea de acord: procesul de potrivire a doua categorii diferite de inregistrari.
Garantarea: verificarea realitatii tranzactiilor inregistrate prin examinarea
documentelor, pornind de la articolul contabil inregistrat spre documentele
justificative aferente;
Urmarirea: consta in verificarea procedurilor de la documentele justificative spre
articolul contabil inregistrat. Scopul urmaririi este de a verifica daca toate
tranzactiile reale au fost inregistrate.
d. Analiza consta in descompunerea unei entitati in elemente care pot fi izolate,
identificate, cuantificate si masurate distinct.

3.3.2.2. Instrumente de audit intern

Instrumentele de audit intern care vor permite completarea si validarea

informatiilor obtinute, una prin intermediul celeilalte, si care se doresc a fi utilizate
de catre auditorii interni trebuie sa fie alese cu discernamant.
Principalele instrumente utilizate de catre auditorii interni in munca de teren sunt:
1. Chestionarul. Acesta cuprinde intrebarile formulate de catre auditorii
interni.
In practica exista urmatoarele tipuri de chestionare :
a. chestionarul de luare la cunostinta (CLC) - cuprinde intrebari
privind contextul socio-economic, organizarea interna, functionarea
structurii auditate;
b. chestionarul de control intern (CCI) - ghideaza auditorii interni in
activitatea de identificare obiectiva a disfunctionalitatilor si cauzelor
reale ale acestor disfunctionalitati;
116
 c. chestionarul-lista de verificare (CLV) - este folosit pentru a stabili
conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca fiecare domeniu
auditabil. Acest chestionar cuprinde un set de intrebari standard
privind obiectivele definite, responsabilitatile, metodele, mijloacele
financiare, tehnice si de informare, resursele umane existente.
In chestionare trebuie integrate si elementele neprevazute, nebanuite, care au fost
descoperite si care dau nastere unor intrebari neasteptate. Acest lucru este foarte
important, apeleaza la imaginatia si la curiozitatea auditorului intern si traduce in
fapte diferenta care exista intre “chestionarul-lista de verificare” si “chestionarul de
control intern”.
2. Tabloul de prezentare a circuitului auditului (pista de audit). Acesta
permite:
- stabilirea fluxurilor informatiilor, atributiilor si responsabilitatilor
referitoare la acestea;
- stabilirea documentatiei justificative complete;
- reconstituirea operatiunilor de la suma totala pana la detalii
individuale si invers.
Este vorba de o reintoarcere la originea operatiunilor care au condus la
determinarea rezultatului (parcurs de pista).
Conceputa ca un instrument de investigare de catre auditorii intreni, pista de audit
este o metoda de testare bazata pe un document final sau pe rezultatul unei
operatiuni si care permite intoarcerea la sursa, parcurgand toate etapele
intermediare.
In auditul intern, pista de audit poate fi utilizata in toate functiile si pentru toate
opratiunile, de exemplu:
- identificarea retrospectiva a tuturor operatiunilor legate de vanzarea
unui produs;
- identificarea retrospectiva a tuturor operatiunilor legate de cumpararea
unui material;
- identificarea retrospectiva a tuturor operatiunilor legate de plata unui
salariu;
- identificarea retrospectiva a tuturor operatiunilor legate de fabricarea
unui produs, etc..

Este un instrument foarte eficient, utilizat in vederea asigurarii auditorilor interni

ca dispozitiile de control intern au fost aplicate pe tot parcursul procesului si ca si-
au atins obiectivul.

117
 3. Formularele constatarilor de audit intern – sunt folosite pentru
prezentarea fundamentata a constatarilor efectuate de catre auditorii interni.
Aceste formulare sunt:
Fisa de identificare si analiza problemelor (FIAP) - se intocmeste de catre
auditorii interni de fiecare data cand acestia intalnesc o disfunctionalitate, o eroare,
o deturnare, o insuficienta, de fiecare data cand o observatie evidentiaza o
problema, o dificultate. In cadrul acestei fise se prezinta cauzele si consecintele
disfunctionalitatii, precum si recomandarile pe care auditorii interni le fac pentru
rezolvarea acestora. Acest instrument reproduce diferitele etape ale
rationamentului in ordinea lor logica si cronologica.
Fisa de identificare si analiza problemelor se prezinta sub forma unui document
normalizat, care va orienta rationamentul auditorului intern in scopul de a-l duce la
formularea recomandarii adecvate.
La sfarsitul interventiei la fata locului auditorul intern se afla in posesia mai multor
foi FIAP, referitoare la toate domeniile verificate, in ordinea cronologica si logica
a chestionarului de control intern si avand importanta mai mare sau mai mica, in
functie de consecintele fenomenului analizat.
Fiecare Fisa de identificare si analiza problemelor trebuie sa fie aprobata de catre
coordonatorul misiunii de audit intern, care o analizeaza si ii stabileste locul si
gradul de importanta in cadrul activitatii de audit intern, solicitand eventual o
explorare mai profunda sau o detaliere a analizelor. De asemenea, Fisa de
identificare si analiza problemelor trebuie sa fie confirmata si de catre
reprezentantii structurii C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A. auditate si trebuie
sa fie supervizata de catre directorul echipei de audit intern.
Avantajele acestui instrument de audit intern pot fi grupate in trei categorii:
1. Contributia importanta la calitatea controlului intern al auditului. Fisa de
identificare si analiza problemelor apare ca un element esential al
controlului intern si permite un control mai bun asupra functiei de control si
cresterea eficacitatii acesteia;
2. Calitatea crescuta a comunicarii. Inainte de incheierea misiunii de audit
intern structura auditata face remarci asupra fiecarei constatari. Structura
auditata este informata pas cu pas, urmareste activitatea auditorilor interni,
lucru care ii va conferi sentimentul ca participa si ea la aceasta activitate si
care va asigura o comunicare buna intre partile implicate, influentand deci
recomandarile in mod pozitiv.
Cunoscand problema, datorita faptului ca a participat la analiza sa, structura
auditata va trece la actiune inca de la elaborarea recomandarilor iar ceea ce i s-ar fi
putut imputa va deveni pentru ea un element pozitiv de apreciere in privinta
dinamismului si eficacitatii sale.

118
 3. Calitate crescuta a raportului de audit intern. La sfarsitul misiunii auditorul
intern se afla in posesia unui numar mai mare sau mai mic de „Fise de
identificare si analiza problemelor”, fiecare tratand integral o problema,
ceea ce inseamna ca raportul este aproape realizat. In functie de structura pe
care auditorii doresc sa o confere acestui raport, acestia vor efectua o
clasificare prealabila a Fiselor de identificare si analiza problemelor:
- fie o clasificare dupa importanta, care ia in considerare consecintele
analizate pentru fiecare problema;
- fie, acesta fiind cazul general, o clasificare in functie de tipul lor, care
corespunde diferitelor parti ale programului de lucru.
Pana la intocmirea raportului de audit si in cadrul tuturor fazelor de pregatire care
conduc la acest stadiu final, utilizarea Fiselor de identificare si analiza problemelor
se va dovedi eficace.
Formularul de constatare si raportare a iregularitatilor – acest formular se
intocmeste in situatia in care, in urma analizei Fiselor de identificare si analiza
problemelor, auditorii interni constata existenta sau posibilitatea producerii unor
iregularitati. O data ce a fost completat formularul este transmis, cel mai tarziu a
doua zi, directorului echipei audit intern. In termen de 3 zile de la data primirii,
directorului echipei de audit intern va informa conducatorul structurii C.N.
IMPRIMERIA NATIONALA S.A. auditate cu privire la problema depistata.

3.3.3. Dosare de audit intern

Prin informatiile continute, dosarele de audit intern asigura legatura intre sarcina
de audit, interventia la fata locului si raportul de audit intern. Dosarele stau la baza
formularii concluziilor auditorilor interni.
Modul de completare a dosarelor de audit intern va varia de la organizatie la
organizatie, din punct de vedere al detaliilor. Sistemul pe care noi il propunem este
rezonabil de reprezentativ, obiectivul fiind asistarea auditorului intern in a acumula
informatiile necesare.

119
In cele ce urmeaza vom prezenta tipuri de dosare de audit intern:

3.3.3.1 Dosarul permanent

Dosarul permanent trebuie sa cuprinda probleme de importanta continua in

activitatea societatii.
Sectiunile dosarului permanent sunt urmatoarele:
Sectiunea A - Raportul de audit intern si anexele acestuia:
- ordinul de serviciu;
- declaratia de independenta;
- rapoarte (intermediar, final, sinteza recomandarilor);
- fisele de identificare si analiza problemelor (FIAP);
- formularele de constatare a iregularitatilor;
- programul de audit.
Sectiunea B - Administrativa:
- notificarea privind declansarea misiunii de audit intern;
- minuta sedintei de deschidere;
- minuta reuniunii de conciliere;
- minuta sedintei de inchidere;
- corespondenta cu structura auditata.
Sectiunea C - Documentatia misiunii de audit intern:
- strategii interne;
- reguli, regulamente si legi aplicabile;
- proceduri de lucru;
- materiale despre structura auditata (indatoriri, responsabilitati, numar
de angajati, fisele posturilor, graficul organizatiei, natura si locatia
inregistrarilor contabile);
- informatii financiare;
- rapoarte de audit intern anterioare si externe;
- informatii privind posturile cheie/fluxuri de operatii;
- documentatia analizei riscului.

120
 -
Sectiunea D - Supervizarea si revizuirea desfasurarii misiunii de audit intern si a
rezultatelor acesteia:
- revizuirea raportului de audit intern;
- raspunsurile auditorilor interni la revizuirea raportului de audit intern.
3.3.3.2. Dosarul documentelor de lucru

Dosarul documentelor de lucru cuprinde copii xerox a documentelor justificative,

extrase din acestea, care trebuie sa confirme si sa sprijine concluziile auditorilor
interni. Dosarul este indexat prin atribuirea de litere si cifre (E,F,G, ...) pentru
fiecare sectiune/obiectiv de audit din cadrul Programului de audit. Indexarea
trebuie sa fie simpla si usor de urmarit.

3.3.4. Revizuirea

Revizuirea se efectueaza de catre auditorii interni, inainte de intocmirea proiectului

Raportului de audit intern, pentru a se asigura ca documentele de lucru sunt
pregatite in mod corespunzator.

3.3.5. Pastrarea si arhivarea dosarelor de audit intern

Dosarele de audit public intern sunt proprietatea entitatii si sunt confidentiale. Ele
trebuie pastrate pana la indeplinirea recomandarilor din raportul de audit intern,
dupa care se arhiveaza in concordanta cu reglementarile legale privind arhivarea.

3.3.6. Sedinta de inchidere a interventiei la fata locului

Sedinta de inchidere a interventiei la fata locului are drept scop prezentarea opiniei
auditorilor interni, a recomandarilor finale din proiectul Raportului de audit public
intern si a calendarului de implementare a recomandarilor. Se intocmeste o minuta
a sedintei de inchidere.

121
3.4. RAPORTUL DE AUDIT INTERN

3.4.1. Elaborarea Proiectului de raport de audit intern (raport intermediar)

Raportul intermediar poate fi pregatit pe baza documentelor de lucru aprobate,

cand revizuirea documentelor de lucru indica o concluzie satisfacatoare. Trebuie
asigurat un format general, cu ajutorul caruia sa se asigure ca toate problemele sunt
acoperite.

In redactarea Proiectului raportului de audit intern, trebuie sa fie respectate

urmatoarele principii:

- rapoartele trebuie sa fie „exacte”, eliminadu-se aproximarile.

- constatarile trebuie sa fie „obiective” si prezentate intr-o maniera
pertinenta si incontestabila;
- rapoartele trebuie sa fie cat mai „clare”, mai usor de inteles, evitandu-
se utilizarea expresiilor imprecise, a stilului eliptic de exprimare,
limbajului abstract;
- paragrafele din raport trebuie sa fie „concise”, concluziile si
recomandarile vor fi expuse pe scurt, fara ocolisuri si precis;
- comunicarea „completa” presupune faptul ca anumite fapte
identificate in cursul misiunii nu vor fi omise din raport;
- evitarea „tonului polemic”, jignitor, tendentios;
- raportul trebuie sa fie „intocmit in timp util”;
- „ierarhizarea constatarilor” – numai cele importante vor fi
prezentate in sinteza sau la concluzii;
- „evidentierea aspectelor pozitive” si a imbunatatirilor constatate de
la ultima misiune de audit intern.
De asemenea raportului de audit intern trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:
- constatarile trebuie sa apartina obiectivelor misiunii de audit intern si
sa fie sustinute prin documente justificative corespunzatoare;
- recomandarile trebuie sa fie in concordanta cu constatarile si sa
determine reducerea riscurilor potentiale;
- raportul trebuie sa exprime opinia auditorului intern, bazata pe
constatarile efectuate;
- se intocmeste pe baza Fisei de identificare si analiza a problemei.

122
3.4.2. Structura proiectului de Raport de audit intern

Proiectul Raportului de audit intern trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele

elemente:

Elemente de identificare a misiunii

- titlul, scopul si obiectivele misiunii de audit intern, precum si data

de trimitere a raportului, care precizeaza foarte clar data de incheiere
a operatiunilor de audit;
- echipa de auditare, baza legala, ordinul de serviciu, structura
organizatorica auditata, durata actiunii de auditare, perioada auditata;
- precizarea numelor destinatarilor. Este important ca la fiecare nivel
al structurii ierarhice sa se cunoasca foarte clar cine a primit o copie;
- mentiunea obligatorie de „confidentialitate”. Regulile interne ale
Societatii de Audit Intern trebuie sa limiteze editarea sau fotocopierea
Raportului, la anumite persoane care sa se incarce cu aceasta
responsabilitate.

Continutul raportului

- modul de desfasurare a actiunii de audit intern (sondaj/exhaustiv,

documentare; proceduri, metode si tehnici utilizate;
documente/materiale examinate; materiale intocmite in cursul actiunii
de audit intern);
- constatari efectuate;
- concluzii si recomandari;
- raspunsuri la recomandari;
- documentatia-anexa (notele explicative; note de relatii; situatii, acte,
documente si orice alt material probant sau justificativ).

3.4.3. Transmiterea Proiectului de raport de audit intern

Proiectul de Raport de audit intern se transmite la structura auditata, iar aceasta

poate trimite punctele sale de vedere in termen de 15 zile. Punctele de vedere
primite trebuie analizate de catre auditorii interni.

3.4.4. Reuniunea de conciliere

Auditorii interni organizeaza reuniunea de conciliere cu structura auditata in cadrul

careia se analizeaza acuratetea faptelor constatate si caracterul practic al

123
recomandarilor in termen de cel mult 10 zile de la primirea punctelor de vedere. Se
intocmeste o minuta privind desfasurarea reuniunii de conciliere.

3.4.5. Elaborarea Raportului de audit intern

Obiective

- Sa furnizeze siguranta managementului in ceea ce priveste

operatiunile, in cel mai scurt timp dupa finalizarea misiunii de audit;
- Sa ofere consiliere utila managmentului in ceea ce priveste caracterul
adecvat al controalelor si eficienta performantelor operationale;
- Prezentarea unei inregistrari oficiale a activitatii de audit si a
raspunsurilor conducerii.

Auditorul intern trebuie sa se asigure ca observatiile, concluziile si recomandarile

sunt communicate prompt managementului.
Raportul de audit intern trebuie sa includa modificarile discutate si convenite din
cadrul reuniunii de conciliere. Raportul de audit va fi insotit de o sinteza a
principalelor constatari si recomandari.
Directorul echipei de audit intern trebuie sa informeze Consiliul de Administratie
recomandarile care nu au fost avizate de conducatorul entitatii. Aceste recomandari
vor fi insotite de documentatia de sustinere.
Raportul de audit in forma scrisa este o componenta esentiala a oricarui audit:
- Constituie documentarea autentica si permanenta a examinarilor
auditului, a observatiilor si recomandarilor;
- Confirma aspectele discutate cu conducerea responsabila la sfarsitul
muncii de audit si serveste ca lista de verificare pentru activitatile
asupra carora s-a convenit si care vor fi finalizate de catre urmatorul
audit;
- Informeaza alte terte parti interesate si care au autoritatea de a
influenta actiunile managementului responsabil.
Societatea trebuie sa adopte un format agreat de catre Consiliul de Administratie,
din care sa rezulte urmatoarele:
- Acoperire – zonele examinate sunt prezentate in cadrul planului de
audit;
- Constatari - Declaratii ale faptelor asa cum au fost gasite in fiecare
arie de acoperire;
- Concluzii - O declaratie scurta a opiniei expertului profesional ce
decurge din examinarea de audit a fiecarei arii de acoperire;

124
 - Recomandari - Desfasurari practice ale acticitatii ce decurg din
constatarile pentru fiecare arie de acoperire.
Concluzii de audit

Acestea trebuie sa fie rationamente ale analizelor de audit pentru fiecare arie de
acoperire enumerate mai jos, dupa cum urmeaza:
- Rationamente sigure: "Consideram…" - aceasta este formula
adecvata pentru rationamentele profesionale referitoare la
corectitudinea sistemelor specifice si procedurilor pentru controlul
financiar sau garantii.
- Rationamente privind riscul: "Am ajuns la concluzia…" - aceasta
este formula adecvata pentru rationamentele profesionale pentru
erorile in conformitate cu procedurile stabilite. Eroarea insasi nu
trebuie sa fie in contradictie, ci doar auditorul ofera o imagine a
efectelor acesteia.
- Opinia expertului: "In opinia noastra…" - aceasta este formula
adecvata pentru rationamentele profesionale referitoare la domeniile
generale de activitate atunci cand auditorul trebuie sa fie expert.
- Rationamente neprofesionale: "Dupa parerea noastra…" - aceasta
este formula adecvata pentru observatii asupra eficientei operationale.
Implica un rationament neprofesional pe baza de probe minutios
analizate.
- Rationamente evaluatoare: Concluziile auditului contin deseori
rationamente evaluatoare. Acestea pot interveni in oricare dintre
formulele principale tratate mai sus. Acestea sunt de obicei exprimate
prin cuvinte care implica un prag de acceptare precum: Adecvat sau
inadecvat, Satisfacator sa nesatisfacator, Competent sau incompetent,
Sigur sau nesigur, Riguros sau neriguros.
- Modificari recomandate: Un audit operational eficient se refera la
promovarea modificarilor pentru a obtine o eficienta si eficacitate
imbunatatita. In consecinta vor fi cazuri in care modificarile
recomandate vor atat de semnificative si aprofundate incat este
necesar sa se rezume in corpul raportului si sa fie declarate detaliat in
anexa.
- Sub titlul Concluzii nu trebuie prezentate modificarile recomandate,
putand conduce astfel la neintelegeri. In cazul in care este necesar se
va crea o sectiune separata "Rezumatul recomandarilor" sau
"Recomandari principale", prezentate dupa Concluzii. Aceasta
secventa stabileste mai intai contextul in care modificarile
recomandate sunt detectate.

125
3.4.6. Difuzarea Raportului de audit intern

Directorul din cadrul Societatii de Audit Intern responsabil cu auditul intern al

C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A. trimite Raportul de audit intern care
trebuie sa contina un rezumat de una sau doua pagini, finalizat, impreuna cu
rezultatele concilierii si punctul de vedere al structurii auditate, Presedintelui
Consiliului de Administratie care a aprobat misiunea, pentru analiza si avizare.

Dupa avizarea recomandarilor cuprinse in Raportul de audit intern, acestea vor fi

comunicate structurii auditate in termen de cel mult 5 zile.

3.5. URMARIREA RECOMANDARILOR

3.5.1. Responsabilitatea structurii auditate

Fiecare constatare da nastere unei recomandari a auditorului care este prezentata

entitatilor auditate in timpul reuniunii de conciliere. Daca structurile auditate au
rezerve in privinta realismului si aplicabilitatii lor, vor fi exprimate in aceasta
etapa. Recomadarile genereaza necesitatea obtinerii unui raspuns oficial din partea
entitatii auditate. Observatiile primite sub aceasta forma vor fi incluse in raportul
de audit. Intre recomandarile transmise in cadrul sedintei de conciliere si luarea de
pozitie din partea entitatii auditate, exista un decalaj de timp (pana la 2 saptamani).
Acest decalaj permite structurii auditate sa proceseze recomadarile auditorului si sa
elaboreze raspunsul la aceste recomandari.
Elaborarea raspunsurilor trebuie facuta in concordanta cu trei principii
fundamentale:

1. Claritatea si inteligibilitatea. Luarea de pozitie trebuie sa fie clara si fara

ambiguitati prin care structura auditata:
- fie accepta recomandarea dupa concilierile si validarile din timpul
reuniunii de inchidere;
- fie o accepta partial;
- fie o refuza integral.
2. Materializarea raspunsului. Raspunsul structurii auditate trebuie sa se
concretizeze printr-un „Plan de Actiune” care va cuprinde modalitatile de
insusire a recomandarilor auditorului.
3. Sinteza si esenta. In cazul in care recomandarile sunt partial acceptate sau
respinse in totalitate, in elaborarea pozitiei, structura auditata trebuie sa
evite cel putin trei riscuri:

126
a) Raspunsul structurii nu trebuie sa contina justificari prin
trimitere la trecut luand act de „mostenirea grea” pentru a
explica cum si de ce s-a ajuns in aceasta situatie.
b) Raspunsul trebuie sa fie concis si la obiect, fara a se incerca
prin divagatii ample ocolirea problemelor supuse dezbaterii.
c) Raspunsul nu trebuie sa expuna mai multe solutii posibile,
intrucat raspunsul reprezinta o luare de pozitie si implicit
opatarea ferma pentru o solutie certa.

127
3.5.2. Responsabilitatea auditorului intern

Auditorul intern trebuie sa urmareasca modul de implementare al recomdarilor

pentru a putea masura eficacitatea reala a lucarilor lor si sa verifice solutiile date
unor probleme in care s-au implicat total. Un principiu general acceptat este ca:
auditorul intern nu ia parte la aplicarea propriilor sale recomandari.

Rolul auditorului se incheie odata cu difuzarea raportului. Urmarirea actiunilor ce

trebuie intreprinse nu mai este responsabilitatea Societatii de Audit Intern ci a
conducerii care trebuie sa-si asume responsabilitatile. Astfel, structura auditata
trebuie sa prezinte superiorului ierarhic o nota in care sa precizeze punct cu punct,
modul de aplicare a planului de actiune care figureaza la sfarsitul raportului.

O copie dupa nota trimisa de structurile auditate conducerii sale este trimisa
Societatii de Audit Intern din trei motive principale:

- ca sa permita serviciului de audit intern sa se asigure de respectarea

procedurii de monitorizare. In cazul in care directia de audit nu
dispune de acest instrument, va reaminti conducerii necesitatea
circularizarii acestei note
- necesitatea completarii dosarului de audit intern pentru ca, la
elaborarea planului pentru misiunile ulterioare, sa tina cont de aceste
recomandari
- Instiintarea Societatii de Audit Intern in eventualitatea in care
problemele considerate fundamentale ar fi fost in mod intentionat
inlaturate de conducerea structurii auditate.

3.6. SUPERVIZAREA MISIUNII DE AUDIT INTERN

Rolul directorului echipei de audit intern este esential pentru activitatea de

evaluare interna; acesta trebuie sa utilizeze instrumente de apreciere obiective la
sfarsitul fiecarei misiuni, pentru a evalua activitatea auditorilor interni, in functie
de ierarhie, competente, responsabilitati. In acelasi timp, sistemul de evaluare va fi
pus la dispozitia celor care au fost auditati in cadrul misiunii incheiate, in vederea
exprimarii unei opinii directe asupra relatiilor cu Societatea de Audit Intern.
Aprecierile celor doua parti se concretizeaza intr-un sistem de evaluare interna in
care 75% au pondere aprecierile directorului echipei de audit intern, iar 25%
aprecierile conducerii departamentelor/directiilor auditate.
Aceste evaluari vor fi notate in Fisa auditorului, document ce inregistreaza
progresele inregistrate de fiecare membru al echipei de audit intern.
Aprecierile trebuie sa fie valorificate dupa o scala prestabilita si se pot referi la:

128
 - competenta auditorilor, apreciata in cadrul misiunii pe care tocmai au
indeplinit-o;
- calitatea comunicarii cu cei auditati si comportamentul auditorilor in
timpul misiunii;
- respectarea metodologiei de audit si o alegere judicioasa a
instrumentelor de investigare;
- calitatea si pertinenta constatarilor si observatiilor;
- calitatea raportului de audit;
- respectarea termenelor;
- realismul recomandarilor, in ceea ce priveste aplicabilitatea si
eficacitatea lor.
Supervizarea nu este numai expresie a calitatii misiunilor de audit intern, ci si
masura a calitatii gestionarii echipei. In acest scop, directorul echipei trebuie sa
recapituleze:
- modul de organizare al serviciului;
- conformitatea intre programe si obiective;
- calitatea planificarii;
- respectarea graficelor de misiune;
- calitatea documentelor de lucru.
Auto-controale continue si revizuiri periodice trebuie sa fie efectuate chiar de catre
personalul Societatii de Audit Intern. In acest scop se vor programa sedinte de
revizuire in care se vor evidentia slabiciunile si neconformitatile aparute si se vor
discuta modalitatile de perfectionare a propriei activitati.
In plus, se vor urmari niste reguli clare de verificare a documentelor cu caracter de
proba, a calculelor efectuate, a rationamentelor emise, precum si a rapoartelor si
recomandarilor, pe baza ierarhiei din cadrul echipei de audit intern:
4. Documentele colectate si/sau intocmite de catre un junior vor fi intotdeauna
verificate de catre un auditor intern desemnat cu supervizarea acestora.
5. Juniorii nu au voie sa emita recomandari, nici scrise si nici orale.
6. Rationamentele emise vor fi verificate in faza de finalizare de catre un
auditor intern care nu a participat la elaborarea acestora.
7. Inainte de emiterea unei recomandari, scrise sau orale, auditorii interni vor
consulta un alt auditor intern.
8. Problemele principale care vor fi mentionate in cadrul raportului de audit
intern sau care necesita supunerea in atentia presedintelui CA vor fi revizuite
in prealabil de catre directorul echipei de audit intern.

129
Capitolul 4: Proceduri operationale generale

Obiective Acest capitol se adreseaza practicii de audit intern pentru

realizarea adecvata, in baza unor proceduri bine definite.

Cuprins Sunt prezentate procedurile privind : ordinul de serviciu,

declaratia de independenta, notificarea privind declansarea
misiunii de audit intern, colectarea si prelucrarea
informatiilor, analiza riscurilor, elaborarea programului de
audit, sedinta de deschidere, colectarea informatiilor,
constatarea si raportarea iregularitatilor, revizuirea
documentelor de lucru, sedinta de inchidere, elaborarea
proiectului de raport de audit intern, transmiterea proiectului
de audit intern, reuniunea de conciliere, raportul de audit
intern, supervizarea, difuzarea raportului de audit intern si
urmarirea recomandarilor.

Rezumat Acest capitol descrie scopul, premisele si procedurile, iar in

anumite cazuri si exemplificarea pentru realizarea
procedurilor enumerate mai sus.

130
4.1. – ORDINUL DE SERVICIU

Scopul
Repartizarea sarcinilor de serviciu pe auditori interni, astfel incat acestia sa poata
demara misiunea de audit intern.
Premise
Ordinul de serviciu reprezinta mandatul de interventie dat de catre Societatea de
Audit si se intocmeste de catre Responsabilul de Misiune pe baza planului anual de
audit intern.
Personalul din cadrul Societatii de Audit este repartizat pentru efectuarea misiunii
de audit intern pe baza timpului disponibil, a abilitaţilor particulare si a experienţei
necesare pentru a efectua lucrarea.
Se atribuie un număr de înregistrare pentru misiunea de audit la începutul
repartizării.

Procedura
Responsabilul de 1. Repartizeaza sarcinile de serviciu pe fiecare auditor
Misiune intern din cadrul Societatii de Audit.
2. Intocmeste Ordinul de serviciu – MODEL 5.1.1. pe
baza planului anual de audit intern
Auditorii interni 3. Aloca un numar Ordinului de serviciu – MODEL
5.1.1.
4. Iau la cunostiinta de Ordinul de serviciu – MODEL
5.1.1. si de sarcinile repartizate.
5. Arhivează Ordinul de serviciu – MODEL 5.1.1.
original.
6. Deschid dosarele de audit intern.
7. Indosariaza copia Ordinului de serviciu – MODEL
5.1.1. in dosarul de audit intern.

4.2. – DECLARAREA INDEPENDENTEI

Scopul
De a demonstra independenta auditorilor interni fata de managementul structurii
auditate.
Premise
In vederea desemnarii auditorilor interni pentru efectuarea misiunii de audit intern
vor fi verificate incompatibilitatile personale ale acestora. Astfel, auditorii interni
nu vor fi desemnati acolo unde exista incompatibilitati personale, doar daca
repartizarea este imperios necesara, fiind furnizata in acest sens o justificare din
partea Responsabilului de Misiune. Daca in timpul efectuarii misiunii de audit
apare o incompatibilitate, reala sau presupusa, auditorii interni sunt obligati sa
informeze de urgenta Responsabilul de Misiune.
131
Procedura
Auditorii interni 1. Completeaza Declaratia de Independenta –
MODEL 5.1.2.
Responsabilul de 2. Verifica Declaratiile de Independenta –MODEL
Misiune 5.1.2. ;
3. Identifica incompatibilitatea semnalata de catre
auditorii interni si stabiliste modalitatea in care aceasta
poate fi atenuata;
4. Aproba Declaratiile de Independenta – MODEL
5.1.2.
Auditorii interni 5. Indosariaza Declaratia de Independenta –
MODEL 5.1.2. in Dosarul de audit intern;
6. Daca in timpul misiunii de audit intern apare o
incompatibilitate reala sau presupusa, completeaza
formularul Incompatibilitati semnalate – MODEL
5.1.3 si informeaza de urgenta Responsabilul de
Misiune..

132
4.3. – NOTIFICAREA PRIVIND DECLANSAREA MISIUNII DE AUDIT
INTERN

Scopul
Sa informeze structura auditata de declansarea misiunii de audit intern.
Premise
Se intentioneaza ca prin notificarea instiintarii structurii auditate sa se asigure
desfasurarea corespunzatoare a procedurilor de audit intern.
Procedura
Auditorii interni 1. Pregatesc Adresa de notificare – MODEL 5.1.4. catre
structura care urmeaza a fi auditata in vederea
transmiterii acesteia cu 15 zile inainte de declansarea
misiunii de audit intern.
Responsabilul de 2. Verifica Adresa de notificare – MODEL 5.1.4.;
Misiune 3. Semneaza Adresa de notificare – MODEL 5.1.4.
Auditorii interni 4. Aloca un numar Adresei de notificare – MODEL 5.1.4.
si o transmite structurii care urmeaza a fi auditate;
5. Includ domeniile de interes din Programul de audit
intern – MODEL 5.1.6;
6. Indosariaza copia Adresei de notificare – MODEL
5.1.4. in dosarul permanent.

4.4. – COLECTAREA SI PRELUCRAREA INFORMATIILOR

Scopul
Cunoasterea domeniului auditabil il ajuta pe auditorul intern sa se familiarizeze cu
activitatile specifice ale structurii auditate. Colectarea informatiilor faciliteaza
procedurile de analiza de risc si cele de verificare.
Premise
Colectarea este, in fapt, pregatirea informatiilor in vederea efectuarii analizei de
risc si pentru identificarea informatiilor necesare, fiabile, pertinente si utile pentru
atingerea obiectivelor misiunii de audit intern.
Colectarea informatiilor presupune:
- identificarea principalelor elemente ale contextului organizational si socio-
economic in care structura auditata isi desfasoara activitatea;
- analiza cadrului normativ si procedural ce reglementeaza activitatea
structurii auditate;
- analiza activitatilor specifice ale structurii auditate (organigrama,
regulamente de functionare, fise de posturi, proceduri scrise, etc.);

133
- analiza factorilor susceptibili de a impiedica buna desfasurare a activitatii de
audit intern;
- identificarea punctelor cheie ale functionarii structurii auditate si ale
sistemelor sale de control, pentru o evaluare prealabila a punctelor tari si
slabe;
- sa identifice constatarile semnificative si recomandarile din rapoartele de
audit intern precedente care ar putea sa afecteze stabilirea obiectivelor
misiunii de audit intern;
- identificarea si evaluarea riscurilor cu incidenta semnificativa;
- sa identifice surse potentiale de informatii care ar putea fi folosite ca probe
ale auditului intern si sa considere validatea si credibilitatea acestor
informatii.

134
Procedura
Auditorii interni1. Identifica legislatia in vigoare aplicabila activitatii structurii
auditate;
2. Obtin organigrama, regulamentul de functionare, fisa
posturilor, procedurile scrise ale structurii auditate;
3. Identifica personalul responsabil;
4. Identifica circuitul documentelor;
5. Obtin exemplare ale rapoartelor de audit intern care au avut
ca obiectiv structura;
6. Aduna date statistice asupra performantei structurii pentru
faza de analiza a riscului;
7. Se familiarizeaza cu activitatile specifice structurii auditate.
Responsabilul de 8. Revede documentatia;
Misiune 9. Organizeaza o sedinta pentru identificarea obiectivelor
auditabile si a criteriilor de analiza de risc. Reevalueaza
stabilirea obiectivelor, a scopului auditului, si a
metodologiei, dupa caz.

4.5.1.– Determinarea riscurilor

Scopul
Stabilirea nivelului inerent al riscurilor exogene pentru intreaga structura care
urmeaza a fi auditata si pentru fiecare sectiune de audit intern in parte.
Premise
Determinarea riscului inerent general si a riscului inerent specific reprezinta surse
de informatii care trebuie combinate pentru a produce un factor de risc pentru
fiecare sectiune de audit.
Ele se combina cu riscul de control si cu riscul de nedetectare nelegat de
esantionare pentru a se determina banda de risc si marimea esantionului/

135
Procedura
Auditorii interni 1. Din activitatea desfasurata in timpul colectarii si
prelucrariiinformatiilor, intocmesc Lista de verificare a
riscului inerent general – Model 5.1.5.1. ;
2. Determina riscul inerent general la nivelul structurii
auditate;
3. Pregatesc Lista de verificare a riscului inerent specific
–Model 5.1.5.2. si determina riscul inerent specific pentru
fiecare sectiune de audit;
4. Determina riscul de nedetectare nelegat de esantionare si
riscul de control pentru fiecare sectiune de audit;
5. Stabilesc marimea esantionului pentru fiecare sectiune
de
audit – Model 5.1.5.3.;
Responsabilul de 6. Analizeaza, revizuieste si aproba Lista de verificare a
Misiune riscului inerent general – Model 5.1.5.1., Lista de
verificare a riscului inerent specific – Model 5.1.5.2. si
formularul Riscuri inerente specifice si marimea
esantioanelor initiale– Model 5.1.5.3.
Auditorii interni 7. Indosariaza Lista de verificare a riscului inerent general
–Model 5.1.5.1., Lista de verificare a riscului inerent
specific –Model 5.1.5.2. si formularul Riscuri inerente
specifice si marimea esantioanelor initiale - Model
5.1.5.3. in dosarulpermanent.

136
4.5.2.– Analiza riscurilor

Scopul
Analiza riscurilor reprezinta o etapa majora in procesul de audit intern, care are
drept scopuri: identificarea pericolelor din structura auditata, daca controalele
interne sau procedurile structurii auditate pot preveni, elimina sau minimiza
pericolele si evaluarea organizarii evolutiei controlului intern al structurii auditate.
Premise
Analiza riscurilor reprezinta un punct de pornire in elaborarea Tabelului „Puncte
tari si puncte slabe” – MODEL 5.1.6.
Aprecierea unui risc are la baza doua estimari:
- gradul de gravitate al pierderii care poate sa rezulte ca urmare a riscului (sau
al consecintelor directe si indirecte posibile);si
- probabilitatea ca riscul sa revina .
Riscurile potentiale se pot concretiza in recomandari de audit, acestea depinzand
de rezultatele de la controalele, testarile si verificarile ulterioare.
Punctele forte si punctele slabe se exprima calitativ si cantitativ in functie de
rezultatele asteptate si de conditiile de obtinere a acestora. Un punct forte sau un
punct slab trebuie sa fie exprimat in functie de un obiectiv de control intern sau de
o caracteristica urmarita, pentru a asigura buna functionare a structurii auditate sau
atingerea unui rezultat scontat.

137
Procedura
Auditorii interni 1. Din activitatea desfasurata in timpul colectarii si
prelucrarii informatiilor, pregatesc o lista
centralizatoare a obiectivelor auditabile;
2. Identifica riscurile asociate activitatilor structurii
auditate;
3. Stabilesc criteriile de analiza a riscurilor;
4. Stabilesc ponderea fiecarui criteriu al riscului;
5. Stabilesc nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu utilizat;
6. Stabilesc punctajul total al criteriului utilizat;
7. Claseaza riscurile pe baza punctajelor totale obtinute;
8. Ierarhizeaza operatiunile activitatilor ce urmeaza a fi
auditate, respectiv elaboreaza „ Tabelul puncte tari si
puncte slabe” – MODEL 5.1.6.;
Transmit „Tabelul puncte tari si puncte slabe” –
MODEL 5.1.6. si constatarile facute catre
Responsabilul de Misiune.
Responsabilul de 9. Organizeaza o sedinta pentru identificarea obiectivelor
Misiune de audit si a criteriilor de analiza de risc. Reevalueaza
stabilirea
obiectivelor, a scopului auditului si a metodologiei,
dupa caz;
10. Avizeaza „Tabelul puncte tari si puncte slabe” –
MODEL
5.1.6..
Auditorii interni 11. Indosariaza „Tabelul puncte tari si puncte slabe”-
MODEL
5.1.6. in dosarul permanent.

138
Exemplu de evaluare al controlului intern

Controlul intern Daca:

este:
1. conducerea si/sau personalul demonstreaza o atitudine
necooperanta si nepasatoare cu privire la conformitatea,
pastrarea dosarelor, sau reviziilor ;
SLAB 2. auditurile interne, controalele anterioare sau studiile
preliminare au descoperit probleme deosebite;
3. analiza dezvaluie ca nu sunt in functiune tehnici de
control adecvate si suficiente;
4. procedurile de control intern lipsesc sau sunt putin
utilizate.

5. conducerea si personalul demonstreaza o atitudine

cooperanta cu privire la conformitatea, pastrarea dosarelor
si reviziilor;
POTRIVIT 6. auditurile interne, controalele anterioare sau studiile
preliminare au descoperit anumite probleme, dar
conducerea a luat masuri de remediere si a raspuns
satisfacator la recomandari;
7. analiza arata ca sunt in functiune tehnici de control
adecvate si suficiente.

8. conducerea si personalul demonstreaza o atitudine

constructiva, existand preocuparea de a anticipa si inlatura
problemele;
PUTERNIC 9. auditurile interne, controalele anterioare si studiile
preliminare nu au descoperit nici un fel de
probleme;analiza arata ca sunt in functiune numeroase si
eficiente tehnici de control intern;
10.procedurile sunt bine sustinute de documente.

139
4.6. – ELABORAREA PROGRAMULUI DE AUDIT

Scopul
Asigura Responsabilul de Misiune ca au fost luate in considerare toate aspectele
referitoare la obiectivele misiunii de audit intern si asigura repartizarea sarcinilor si
planificarea activitatilor.
Premise
Programul de audit intern este un document de lucru al Societatii de audit, care se
intocmeste in baza tematicii detaliate. Cuprinde pe fiecare obiectiv din tematica
detaliata actiunile concrete de efectuat necesare atingerii obiectivului, precum si
repartizarea acestora pe fiecare auditor intern. Programul interventiilor la fata
locului se intocmeste pe baza Programului de audit intern si prezinta detaliat
lucrarile pe care auditorii interni isi propun sa le efectueze, respectiv stadiile,
cuantificarile, testele, validarea acestora cu materiale probante si perioadele in care
se realizeaza aceste verificari la fata locului.
Procedura
Auditorii interni 1. Pregatesc Programul de audit intern – MODEL 5.1.7.,
incluzand urmatoarele elemente:
- obiectivele auditului;
- testarile care se vor efectua;
- alte proceduri de audit si teste.
2. Pregatesc o Nota cu urmatoarele anexe:
- colectarea si prelucrarea datelor;
- Tabelul „Puncte tari si puncte slabe”- MODEL
5.1.6.;
- Programul al interventiilor la fata locului –
MODEL 5.1.8.
Responsabilul de 3. Organizeaza sedinta de analiza;
Misiune 4. Verifica Nota si anexele acesteia;
5. Analizeaza si modifica dupa caz documentele prezentate;
6. Aproba Nota si anexele.
Auditorii interni 7. Indosariaza Programul de audit intern – MODEL 5.1.7.
8. Utilizeaza Programul de audit intern – MODEL 5.1.7.
in
efectuarea misiunii

140
4.7. – SEDINTA DE DESCHIDERE

Scopul
Sa efectueze o sedinta de deschidere cu reprezentantii structurii auditate pentru a
discuta scopul auditului intern, obiectivele urmarite si modalitatile de lucru privind
auditul intern.

Premise
Sedinta de deschidere serveste ca intalnire de inceput a misiunii de audit intern.
Ordinea de zi a sedintei de deschidere va cuprinde:
- prezentarea auditorilor interni;
- prezentarea obiectivelor misiunii de audit;
- stabilirea termenelor de raportare a stadiului verificarilor;
- prezentarea in detaliu a tematicii;
- acceptarea calendarului intalnirilor;
- analiza si acceptul cartei auditorului intern;
- asigurarea conditiilor materiale necesare derularii misiunii.

141
Procedura
Auditorii interni 1. Contacteaza telefonic structura care urmeaza a fi auditata
pentru a stabili data intalnirii.
Responsabilul de 2. Participa la desfasurarea sedintei de deschidere
Misiune
Auditorii interni 3. Intocmesc Minuta sedintei de deschidere – MODEL
5.1.9. care are urmatoarea structura:
4. A. Mentiuni generale:
- tema misiunii de audit intern;
- perioada desfasurarii misiunii;
- numele celor care intocmesc Minuta sedintei de
deschidere
- numele persoanei insarcinate cu verificarea intocmirii
Minutei sedintei de deschidere in conformitate cu
prezenta procedura;
- lista participantilor la sedinta de deschidere (nume,
functie, departament/birou, nr. telefon)
B. Stenograma Sedintei de deschidere:
- cuprinde redactarea in detaliu a dezbaterilor din
sedinta de deschidere.
5. Indosariaza Minuta sedintei de deschidere – MODEL
5.1.9. in dosarul permanent.

4.8. – COLECTAREA INFORMATIILOR

Scopul
Informatiile colectate asigura o evidenta suficienta, competenta si relevanta si
ofera o baza rezonabila pentru constatarile si concluziile auditorilor interni.
Premise
In timpul fazei de colectare si prelucrare a informatiilor, auditorii interni
efectueaza testari in concordanta cu Programul de audit intern aprobat. Munca in
cadrul acestei faze produce dovezi de audit in baza carora auditorii interni
formuleaza constatari, concluzii si recomandari.

142
Procedura
Auditorii interni 1. Efectueaza testarile si procedurile stabilite in Programul
de audit intern– MODEL 5.1.7.;
2. Apreciaza daca dovezile obtinute sunt suficiente,
relevante, competente si folositoare;
3. Colecteaza documente pentru toata misiunea de audit
intern;
4. Eticheteaza si numeroteaza toate documentele;
5. Pregatesc Fisele de Identificare si Analiza Problemelor
(F.I.A.P.)- MODEL 5.1.10.
6. La sfarsitul fazei de colectare a informatiilor finalizeaza
F.I.A.P. urile – MODEL 5.1.10.;
7. Transmit F.I.A.P.-urile – MODEL 5.1.10.
Responsabilului de misiune;
8. Indosariaza documentele utilizate in cadrul misiunii de
audit
intern.
Responsabilul de 9. Analizeaza si aproba Listele de verificare – Model
Misiune 5.1.11;
10.Revede si aproba F.I.A.P. –urile – MODEL 5.1.10.
Auditorii interni 11. Eticheteaza, numeroteaza si indosariaza Listele de
verificare – MODEL 5.1.11 si F.I.A.P.-urile –
MODEL 5.1.10. in dosarul
permanent

143
4.9. – CONSTATAREA SI RAPORTAREA IREGULARITATILOR
Scopul
De a furniza un ghid de descoperire a iregularitatilor
Premise
Cand auditorii interni ajung la concluzia, bazata pe F.I.A.P.-uri, ca s-a comis o
iregularitate, ei vor trebui sa raporteze cel mai tarziu a doua zi, Responsabilului de
Misiune prin transmiterea Formularului de constatare si raportare a iregularitatilor
Procedura
Auditorii interni1. Raporteaza, cel mai tarziu a doua zi, Responsabilului de
Misiune orice iregularitate constatata prin transmiterea
Formularului de constatare si raportare a
iregularitatilor- MODEL 5.1.12.1. –forma scurta sau
daca este cazul MODEL 5.1.12.2. – forma detaliata
Responsabilul de 2. Informeaza in scris in termen de 3 zile managerul
Misiune structurii auditate si structura de control abilitata pentru
continuarea verificarilor.

4.10. – REVIZUIREA DOCUMENTELOR DE LUCRU

Scopul
Sa asigure ca documentele sunt pregatite in mod corespunzator si ca acestea
furnizeaza un sprijin adecvat pentru munca efectuata si pentru dovezile adunate in
timpul misiunii de audit intern.
Premise
Auditorii interni revad F.I.A.P.- urile si documentele de lucru din punct de vedere
al formatului si al continutului, asigurandu-se ca dovezile de audit prezentate in
actele dosarului pot trece testul de evidenta. Pentru a trece testul, evidenta trebuie
sa fie suficienta, concludenta si relevanta.
Procedura
Auditorii interni 1. Pe masura ce auditorul progreseaza, eticheteaza si
numeroteaza toate documentele;
2. Apreciaza daca F.I.A.P. –urile – MODEL 5.1.10.si
documentele de lucru asigura un sprijin corespunzator
pentru misiunea de audit intern;
3. Revizuiesc lucrarile din punctul de vedere al continutului
si al formei si apreciaza daca F.I.A.P.- urile –
MODEL 5.1.10. si documentele de lucru pot trece
testul de evidenta;
4. Efectueaza modificarile necesare la documente;
5. Intocmesc Nota centralizatoare a documentelor de
lucru
MODEL 5.1.13.

144
4.11. – SEDINTA DE INCHIDERE

Scopul
Permite prezentarea catre structura auditata a opiniei auditorilor interni, a
recomandarilor finale ale Proiectului raportului de audit intern.
Premise
Sa se asigure ca Raportul de audit intern este clar, obiectiv, fundamentat, relevant,
respectiv:
- Clar: sa fie usor de inteles, sa nu permita interpretari;
- Obiectiv: sa nu fie partinitor;
- Fundamentat: fiecare constatare sa aiba la baza documente doveditoare si sa
faca trimiteri la textul legal incident, la procedura sau standard.
- Relevant: aspectele semnalate sa ajute managementul structurii auditate in
luarea unor decizii manageriale pentru eliminarea deficientelor constatate.

Procedura
Responsabilul de 1. Planifica sedinta de inchidere;
Misiune 2. Participa la desfasurarea sedintei de inchidere.

Managerii 3. Participa la desfasurarea sedintei de inchidere .

structurii auditate 4. Isi declara parerile in privinta constatarilor auditorilor
interni, ale concluziilor si recomandarilor acestora,
precum si a orectiilor de efectuat.

Auditorii interni 5. Fac rezumatul discutiilor intr-o Minuta a sedintei de

inchidere – MODEL 5.1.14.

Responsabilul de 6. Cad de acord asupra modificarilor Raportului de audit

Misiune intern – MODEL 5.1.17. daca este cazul.

Auditorii interni 7. Pregatesc acte suplimentare necesare pentru a justifica

eventualele modificari din Raportul de audit intern –
MODEL 5.1.17.
8. Indosariaza toate modificarile aprobate la Raportul de
audit intern – MODEL 5.1.17. , Minuta sedintei de
inchidere – MODEL 5.1.14. si revad Proiectul de
raport de audit intern.

145
146
4.12. – ELABORAREA PROIECTULUI DE RAPORT DE AUDIT

Scopul
Prezinta cadrul general, obiectivele, constatarile, concluziile si recomandarile
auditorilor interni.
Premise
In elaborarea Raportului de audit intern, auditorii interni folosesc dovezile
(probele) de audit raportate in F.I.A.P.-uri si in Formularul de constatare si
raportare a iregularitatilor.
Procedura
Auditorii interni 1. Redacteaza Proiectul raportului de audit intern -
MODEL 5.1.15..;
2. Indica pentru fiecare constatare din Proiectul raportului
de audit – MODEL 5.1.15. dovada (proba)
corespunzatoare;
3. Transmit Responsabilului de Misiune Proiectul de
raport de audit intern – MODEL 5.1.15. impreuna cu
dovezile (probele) constatatoare.
Responsabilul de 4. Analizeaza Proiectul raportului de audit intern –
Misiune MODEL 5.1.15.;
5. Stabileste daca proiectul in intregime sau doar parti din
el, trebuie sa fie transmis la compartimentul juridic
pentru revizuirea lui din punct de vedere juridic
Auditorii interni 6. Efectueaza schimbarile propuse de catre Responsabilul
de Misiune;
7. Indosariaza Proiectul de audit intern – MODEL
5.1.15. incluzand corectiile aprobate de catre
Responsabilul de Misiune..

4.13. – TRANSMITEREA PROIECTULUI DE RAPORT DE AUDIT

INTERN

Scopul
Sa-i asigure structurii auditate posibilitatea de a analiza Proiectul Raportului de
Audit Intern si de a formula un punct de vedere la constatarile si recomandarile
auditului intern.
Premise
Proiectul de Raport de Audit Intern transmis la structura auditata trebuie sa fie
complet, cu toate dovezile asupra faptelor, opiniilor si concluziilor la care face
referinta.
147
Procedura
Responsabilul de 1. Transmite Proiectul de Raport de Audit Intern –
Misiune MODEL 5.1.15. la structura auditata.
Managementul 2. Analizeaza Proiectul de Raport de Audit Intern –
structurii auditate MODEL 5.1.15;
3. Solicita, daca este cazul o Reuniune de reconciliere;
4. Transmite punctul de vedere la Proiectul raportului de
audit in termen de 15 zile de la primirea Proiectului de
raport de audit- MODEL 5.1.15.
Auditorii interni si 5. Revad raspunsurile de la structura auditata;
Responsabilul de 6. Discuta, daca este cazul, pregatirea unei Reuniuni de
Misiune conciliere;
Auditorii interni 7. Precizeaza in Raportul de audit – MODEL 5.1.17.
aspectele retinute din punctul de vedere al structurii
auditate, daca este cazul;
8. Indosariaza punctul de vedere al structurii auditate.

148
4.14. – REUNIUNEA DE CONCILIERE

Scopul:
Acceptarea constatarilor si recomandarilor formulate de catre auditorii interni in
Proiectul raportului de audit intern si prezentarea calendarului de implementare a
recomandarilor.
Premise:
Auditorii interni pregatesc Reuniunea de conciliere.
Procedura:
Auditorii interni 1. Pregatesc in termen de 10 zile de la primirea punctului de
vedere de la structura auditata, Reuniunea de conciliere;
2. Informeaza structura auditata asupra locului si datei
Reuniunii de conciliere;
3. Intocmesc o Minuta a Reuniunii de conciliere –
MODEL 5.1.16.
Auditorii interni si 4. Analizeaza constatarile si concluziile din Proiectul
managementul raportului de audit – MODEL 5.1.15. in vederea
structurii auditate acceptarii recomandarilor formulate.

4.15. – RAPORTUL DE AUDIT INTERN

Scopul:
Sa prelucreze Raportul de audit pentru redactarea finala si pentru tiparire.
Premise:
Auditorii interni sunt responsabili pentru asigurarea unei prezentari de inalta
calitate a Raportului de audit si intocmirea unei liste corecte si complete de
difuzare.
Procedura:
Auditorii interni 1. Constata ca toate modificarile aprobate la Proiectul de
raport de audit intern – MODEL 5.1.15. sunt efectuate;
2. Finalizeaza Raportul de audit intern – MODEL 5.1.17.;
3. Constata daca lista de difuzare este completa si corecta

149
4.16. – SUPERVIZAREA

Scopul:
De a asigura Responsabilul de Misiune ca obiectivele misiunii au fost atinse in
conditii de calitate.
Premise:
Responsabilul de Misiune este responsabil cu supervizarea misiunii de audit intern.
Procedura:
Auditorii interni1. Prezinta Responsabilului de Misiune documentele din
dosarul permanent al misiunii de audit intern.
Responsabilul de 2. Ofera instructiunile necesare (adecvate) derularii misiunii
Misiune de audit intern;
3. Verifica executarea corecta a Programului de audit intern;
4. Verifica existenta elementelor probante;
5. Supervizeaza F.I.A.P. –urile – MODEL 5.1.10.;
6. Verifica daca redactarea Raportului de audit intern–
MODEL 5.1..17. este exacta, clara, concisa;
7. Verifica daca Raportul de audit intern – MODEL
5.1.17. este
elaborat la termenul fixat

150
4.17. – DIFUZAREA RAPORTULUI DE AUDIT INTERN

Scopul:
Asigura transmiterea in scopul analizarii si aprobarii recomandarilor din Raportul
de audit intern.
Premise:
Raportul de audit final trebuie sa contina si o sinteza a constatarilor
recomandarilor.
Raportul de audit final este transmis spre avizare Presedintelui Consiliului de
Administratie al C.N. IMPRIMERIA NATIONALA
Procedura:
Auditorii interni 1. Transmit Raportul de audit intern – MODEL 5.1.17.,
rezultatele concilierii si punctul de vedere al structurii
auditate Consiliului de Administratie si Directorului
General al C.N. IMPRIMERIA NATIONALA

Presedintele 2. Semneaza si transmite Raportul de audit intern –

Consiliul de MODEL 5.1.17.managerului structurii auditate.
Administratie al
C.N.
IMPRIMERIA
NATIONALA
Managerul 3. Analizeaza si avizeaza Raportul de audit intern –
structurii auditate MODEL 5.1.17.

Auditorii interni 4. Transmit structurii auditate recomandarile aprobate

insotite de documentatia de sustinere.

4.18. – URMARIREA RECOMANDARILOR

Scopul:
Este de a urmari daca scopul si obiectivele misiunii de audit intern au fost corect
formulate.
Premise:
Urmarirea recomandarilor de catre auditorii interni este un proces prin care se
constata caracterul adecvat, eficacitatea si oportunitatea actiunilor intreprinse de
catre managementul structurii auditate pe baza recomandarilor din Raportul de
audit intern.
Procedura:

151
 Auditorii interni 1. Intocmesc Fisa de urmarire a recomandarilor –
MODEL 5.1.18.;
2. Verifica implementarea recomandarilor la termenele
stabilite;

Managementul 3. Transmite auditorilor, la termenele stabilite, o Nota de

structurii auditate informare cu privire la stadiul implementarii
recomandarilor din Raportul de audit intern – MODEL
5.1.17.

Responsabilul de 4. Transmite Presedintelui Consiliului de Administratie

Misiune al C.N. IMPRIMERIA NATIONALA stadiul progreselor
inregistrate in implementarea recomandarilor.

Capitolul 5: Modele si proceduri operationale specifice

Obiective: Prezentarea modelelor adecvate privind procedurile specifice

utilizate in practica de audit intern de sistem, de performanta si de
regularitate (operational).
Continut: 5.1. PROCEDURI OPERATIONALE GENERALE – MODELE

MODEL 5.1.1. ORDIN DE SERVICIU

MODEL 5.1.2. DECLARATIA DE INDEPENDENTA
MODEL 5.1.3. INCOMPATIBILITATI SEMNALATE
MODEL 5.1.4. ADRESA DE NOTIFICARE PRIVIND
DECLANSAREA MISIUNII DE AUDIT
INTERN
MODEL 5.1.5. LISTE DE VERIFICARE SI
ESANTIONARE A MARIMII RISCURILOR
MODEL 5.1.6. TABELUL „PUNCTE TARI SI PUNCTE
SLABE”
MODEL 5.1.7. PROGRAMUL DE AUDIT INTERN
MODEL 5.1.8. PROGRAMUL INTERVENTIEI LA FATA
LOCULUI
MODEL 5.1.9. MINUTA SEDINTEI DE DESCHIDERE
MODEL 5.1.10. FISA DE IDENTIFICARE A
PROBLEMELOR
MODEL 5.1.11. LISTA DE VERIFICARE
MODEL 5.1.12. FORMULAR DE CONSTATARE SI
152
 RAPORTARE A IREGULARITATILOR
MODEL 5.1.13. NOTA CENTRALIZATOARE A
DOCUMENTELOR DE LUCRU
MODEL 5.1.14. MINUTA SEDINTEI DE INCHIDERE
MODEL 5.1.15. PROIECT DE RAPORT DE AUDIT
INTERN
MODEL 5.1.16. MINUTA REUNIUNII DE CONCILIERE
MODEL 5.1.17. RAPORT DE AUDIT INTERN
MODEL 5.1.18. FISA DE URMARIRE A
RECOMANDARILOR
MODEL 5.1.19. NORME METODOLOGICE PRIVIND
AUDITAREA SISTEMELOR
INFORMATICE

5.2. – PROCEDURI SPECIFICE AUDITULUI INTERN DE

SISTEM

PROCEDURA SISTEM INFORMATIC

5.2.1.
PROCEDURA CONTROL INTERN
5.2.2.
PROCEDURA CONTROL FINANCIAR PREVENTIV
5.2.3.
PROCEDURA CONTROL FINANCIAR DE GESTIUNE
5.2.4.
PROCEDURA CONTROLUL CALIATATII
5.2.5.

5.3. – PROCEDURI SPECIFICE AUDITULUI INTERN DE

PERFORMANTA

PROCEDURA MANAGEMENTUL PERFORMANTEI SI

5.3.1. RISCULUI
PROCEDURA POLITICA MANAGERIALA
5.3.2.
PROCEDURA CONFORMITATE SI PREZENTARE
5.3.3.

5.4.- PROCEDURA SPECIFICE AUDITULUI DE

REGULARITATE (OPERATIONAL)

PROCEDURA MIJLOACE FIXE

5.4.1.
PROCEDURA STOCURI
5.4.2.
153
 PROCEDURA CREANTE
5.4.3.
PROCEDURA DISPONIBILITATI
5.4.4.
PROCEDURA CREDITORI SI ANGAJAMENTE
5.4.5.
Rezumat: Acest capitol descrie procedurile operationale specifice care pot fi
utilizate in cadrul auditului intern de sistem, de performanta si de
regularitate precum si modele de documente aferente acestora.
Sunt prezentate si modele de documente minim necesare procedurilor
generale de audit intern descrise in cap. 4.

154
5.1. PROCEDURI OPERATIONALE GENERALE – MODELE

MODEL 5.1.1.1. – ORDINUL DE SERVICIU – FORMA SCURTA

Se intocmeste conform procedurii 4.1.

S.C. Elite Consulting S.A. – auditor intern

C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.

ORDIN DE SERVICIU NR............ DIN DATA ..........

In conformitate cu prevederile Planului anual de audit intern se va efectua o

misiune de audit intern la ........... ........................... ........ in
perioada ...................................

Scopul misiunii de audit este ......................................................................... .. iar

obiectivele acesteia sunt : .......................................................................................

Echipa de audit intern este formata din urmatorii auditori

interni: .................................
............................................................................................................................

Responsabil de Misiune

MODEL 5.1.1.2. – ORDINUL DE SERVICIU – FORMA DETALIATA

Se intocmeste conform procedurii 4.1.

S.C. Elite Consulting S.A. – auditor intern

C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.

ORDIN DE SERVICIU NR............ DIN DATA ..........

Obiect: .................................................................................................................
............................................................................................................................
Membrii echipei de audit:
- .................................................;
- .................................................;
- .................................................

Perioada desfasurarii misiunii de audit

intern: ............................................................
155
Misiunea de audit isi propune sa analizeze .............................................................
si toate componentele sale:
- ..........................................;
- ..........................................;
- ..........................................

Auditorii interni vor evita sa

analizeze .........................................................................
Aceasta misiune de audit se va desfasura la:
- .........................................;
- .........................................
Bugetul misiunii nu va trebui sa depaseasca: .......................................
Raportul de audit intern va fi difuzat in forma ............................. pana la data
de:..............

Responsabil de Misiune

156
MODEL 5.1.2. – DECLARATIA DE INDEPENDENTA

Se intocmeste conform procedurii 4.2.

S.C. Elite Consulting S.A. – auditor intern

C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.

DECLARATIE DE INDEPENDENTA

Numele auditorului intern ( inclusiv consultanti): ....................................................

Data: ............................................
Misiunea de audit intern: .............................................

Incompatibilitati:
In legatura cu structura DA NU
auditata ....................................................
0 1 2
Ati avut /aveti vreo relatie oficiala, financiara sau personala cu
cineva care ar putea sa va limiteze masura in care puteti sa va
interesati, sa descoperiti sau sa constatati slabiciuni de audit in
orice fel?
Aveti idei preconcepute fata de persoane, grupuri sau obiective
care ar putea sa va influenteze in misiunea de audit intern?
Ati avut/aveti functii sau ati fost/sunteti implicat in ultimii 3 ani
intr-un alt mod in activitatea structurii ce va fi auditata?
Ati fost implicat in elaborarea si implementarea sistemelor de
control ale structurii ce urmeaza a fi auditata?
Sunteti sot/sotie, ruda sau afin pana la gradul al patrulea
inclusiv cu managerul entitatii ce va fi auditata sau cu membrii
managementului?
Ati aprobat inainte facturi, ordine de plata si alte instrumente de
plata pentru structura care urmeaza a fi auditata?
Ati tinut anterior contabilitatea la structura ce va fi auditata?
Aveti vreun interes direct sau unul de fond financiar indirect la
structura ce va fi auditata?
Daca in timpul misiunii de audit apare orice incompatibilitate
personala care ar putea sa va afecteze abilitatea de a lucra si de
a elabora rapoartele de audit intern impartiale, notificati de

157
urgenta Responsabilul de misiune ?

Auditor intern, Responsabil de Misiune

In cazul semnalarii de incompatibilitati, Responsabilul de Misiune va completa

formularul MODEL 5.1.3.

158
MODEL 5.1.3. – INCOMPATIBILITATI SEMNALATE

S.C. Elite Consulting S.A. – auditor intern

C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.

INCOMPATIBILITATI SEMNALATE

1. Incompatibilitati personale ( se trec cele semnalate in Declaratia de

independenta – MODEL
5.1.2.) : ..........................................................................................................
2. Pot ti negociate/diminuate incompatibilitatile? Da / Nu
3. Daca se raspunde Da, explicati cum
anume: ..........................................................................................................
..........................................................................................................

Data
Responsabil de Misiune

159
MODEL 5.1.4. – ADRESA DE NOTIFICARE PRIVIND DECLANSAREA
MISIUNII DE AUDIT INTERN

Se intocmeste conform procedurii 4.3.

S.C. Elite Consulting S.A .- auditor intern

C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.

ADRESA DE NOTIFICARE PRIVIND

DECLANSAREA MISIUNII DE AUDIT INTERN NR........ DIN...........

Catre (denumirea entitatii care urmeaza a fi auditate):

........................................................

In atentia (numele managerului entitatii care urmeaza a fi auditate):

........................................................

Ref.: Denumirea misiunii de audit intern:

........................................................

In conformitate cu Planul anual de audit intern, urmeaza ca in

perioada ........................................................

sa efectuam o misiune de audit intern avand ca

obiectiv ........................................................

la ............................ pe care o conduceti.

Auditul va examina ......................... si va determina daca aceasta este conforma cu

prevederile legale in vigoare, cu procedurile, normele si standardele

Va vom contacta ulterior pentru a stabili de comun acord o sedinta de deschidere

in vederea discutarii diverselor aspecte ale misiunii de audit, cuprinzand:
- prezentarea auditorilor interni;
- prezentarea principalelor obiective ale misiunii de audit intern;
- programul de desfasurare a misinii la fata locului;
- scopul misiunii de audit intern;
- alte aspecte.

Pentru o mai buna intelegere a activitatii entitatii pe care o conduceti, va rugam sa

ne puneti la dispozitie urmatoarea documentatie
160
necesara: ........................................................

Daca aveti unele intrebari privind aceasta actiune, va rugam sa contactati pe

(numele auditorului intern sau responsabilul de misiune).

Data Responsabil de Misiune

161
MODEL 5.1.5.1. – LISTA DE VERIFICARE A RISCULUI INERENT
GENERAL

Se intocmeste conform procedurii 4.5.1.

S.C. Elite Consulting S.A. – auditor intern

C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.

LISTA DE VERIFICARE A RISCULUI INERENT GENERAL

Da Nu
1. Managementul
1. Le lipsesc managerilor cunoştinţele şi experienţa necesare pentru a
1 conduce compania?
1. Au managerii tendinţa de a angaja compania în asocieri cu grad de
2 risc ridicat?
1. Au avut loc schimbări ale managerilor cu funcţii cheie în cursul
3 exerciţiului financiar?
1. Există anumite cerinţe privind menţinerea unui nivel al
4 rentabilităţii sau îndeplinirea unor obiective? (ex. Pentru
îndeplinirea unor cerinţe din partea creditorilor)
1. Are rezultatul raportat o semnificaţie personală pentru manageri
5 (ex. Prime legate de profit)?
1. Controlul administrativ şi cel exercitat de manageri sunt slabe?
6
1. Lipsesc sistemele informatice manageriale performante?
7
1. Sunt managerii implicaţi în sarcinile zilnice? (Această întrebare
8 este relevantă numai dacă se identifică un risc la punctul d) sau e)
de mai sus)

EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI DE MANAGEMENT

SCĂZUT/ MEDIU / RIDICAT

Explicaţii

2. Activitatea societăţii auditate

2. Îşi desfăşoară compania într-un sector cu risc ridicat?
1
2. Există vreun creditor – terţă parte cu o importanţă individuală
162
2 semnificativă?
2. Există o concentrare de acţiuni sau de drepturi de vot mai mare de
3 25% în posesia unor membrii ai Consiliului de Administraţie fără
funcţie executivă?
2. Se anticipează că afacerea (o parte din ea) ar putea fi vândută în
4 viitor?
2. A fost preluat controlul societăţii de altcineva în ultimele 12 luni?
5
2. Este compania insolvabilă?
6

EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI DE AFACERI

FOARTE SCAZUT/SCAZUT/MEDIU/RIDICAT

Explicaţii

EVALUARE GENERALA A RISCULUI INERENT

FOARTE SCAZUT, SCAZUT, MEDIU, RIDICAT (pe baza celor
de mai sus)

163
MODEL 5.1.5.2. – LISTA DE VERIFICARE A RISCULUI INERENT
SPECIFIC

S.C. Elite Consulting S.A. – auditor intern

C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.

LISTA DE VERIFICARE A RISCULUI INERENT SPECIFIC

Marimea
esantionului
Pragul de Riscuri inerente specifice Ref. (bazata pe
semnificatie judecata)
Factorul
initial
de risc (3)
Riscul inerent I1 I2 I3 I4 I5 I6 Evaluar
general e
Imobilizari
corporale si
Necorporale
Stocuri si productie
in curs de executie
– cantitati
Stocuri si productie
in curs de executie
- evaluare
Debitori

Conturi la banci si
casa – Plati
Conturi la banci si
casa – Incasari
Conturi la banci –
confruntare
cu extrasele de cont
Creditori

Creditori pe termen
lung

Vanzari

164
Cumparari

Cheltuieli

Salarii si
indemnizatii

Alte sectiuni de
audit

Balanta de
verificare si
inregistrari
contabile
Situatii financiare
preliminare
si inregistrari dupa
sfarsitul
exercitiului

165
RISCURI INERENTE SPECIFICE SI MARIMEA ESANTIONULUI

Numar de riscuri NIVEL GENERAL DE RISC INERENT

Inerente specifice
identificate
Foarte Scazut Nivel mediu Nivel ridicat
scazut
0, 1 sau 2 riscuri 23% 50% 70% 100%
3 sau 4 riscuri 50% 70% 100% 100%
5 sau 6 riscuri 70% 100% 100% 100%

INTREBARI PRIVIND RISCURILE INERENTE SPECIFICE

I1 Sistem expus erorilor / sistem inadecvat / sistem manual

necomputerizat?

I2 Contabil responsabil pentru domeniul acesta slab pregatit profesional ?

I3 Operatiuni complexe (natura operatiunii efective, nu modul cum este ea

inregistrata)?

I4 Risc de pierderi / deturnari de fonduri / frauda?

I5 Multe judecati profesionale / calcule?

I6 Operatiuni neobisnuite (natura operatiunii sau natura procesului in afara

sistemului)?

166
MODEL 5.1.5.3. – RISCURI INERENTE SPECIFICE SI MARIMEA
ESANTIOANELE INITIALE

Se va utiliza numai in cazul adoptarii metodei de esantionare bazate pe risc.

S.C. Elite Consulting S.A. – auditor intern

C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.

RISCURI INERENTE SPECIFICE SI MARIMEA ESANTIOANELOR

INITIALE

Risc
Calculul
inerent Riscul
benzii de risc Marimea
(RI):sursa RNNE de
RIxRDNExRC esantionului
2 control
Imobilizari
corporale si
Necorporale
Stocuri si productie
in curs de executie
– cantitati
Stocuri si productie
in curs de executie
– evaluare
Debitori

Conturi la banci si
casa –
Plati
Conturi la banci si
casa –
Incasari
Conturi la banci –
confruntare
cu extrasele de
cont
Creditori

Creditori pe termen
lung
Vanzari

Cumparari

167
Cheltuieli

Salarii si
indemnizatii
Alte sectiuni de
audit
Balanta de
verificare si
inregistrarile
contabile
Situatii financiare
preliminare si
inregistrari dupa
sfarsitul
exercitiului

168
FACTORI AI RISCULUI DE NEDETECTARE NEASOCIAT CU
ESANTIONAREA

SIGURANTA IN Inexistenta 100%

EXAMINAREA Moderata 56%
ANALITICA Ridicata 31%

FACTORI AI RISCULUI DE CONTROL

SIGURANTA CRITERII RISC

Semnificativa Rata esecurilor pana la 2% 13,5%
Moderata Rata esecurilor pana la 5% 23%
Limitata Rata esecurilor pana la 10% 56%
Inexistenta Rata esecurilor mai mare de 10% 100%

TABEL CU MARIMEA ESANTIONULUI LA O POPULATIE < 400

MARIMEA
BANDA DE RISC
ESANTIONULUI
78,4% PANA LA 100% 53
58,5% PANA LA 78,3% 48
43,8% PANA LA 58,4% 43
33,0% PANA LA 43,7% 38
24,9% PANA LA 32,9% 33
18,9% PANA LA 24,8% 28
14,4% PANA LA 18,8% 23
11,1% PANA LA 14,3% 18
8,5% PANA LA 11,0% 13
6,6% PANA LA 8,4% 8
0 PANA LA 6,5% 3

TABEL CU MARIMEA ESANTIONULUI LA O POPULATIE > 400

MARIMEA
BANDA DE RISC
ESANTIONULUI
72,1% PANA LA 100% 59
58,7% PANA LA 72,0% 52
47,8% PANA LA 58,6% 48
39,0% PANA LA 47,7% 44
30,2% PANA LA 38,9% 40
23,4% PANA LA 30,1% 35
18,1% PANA LA 23,3% 30

169
14,0% PANA LA 18,0% 25
10,9% PANA LA 13,9% 20
8,4% PANA LA 10,8% 15
6,5% PANA LA 8,3% 10
PANA LA 6,4% 5

170
MODEL 5.1.6. – TABELUL „ PUNCTE TARI SI PUNCTE SLABE”

Se intocmeste conform procedurii 4.5.2.

S.C. Elite Consulting S.A.- auditor intern

C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.

PUNCTE TARI SI PUNCTE SLABE

Denumirea misiunii de audit : ........................................................................

Perioada supusa
auditului:............................................................................................ Intocmit
de: ......................................... la data de .................................
Aprobat de .......................................... la data de .................................

Domeniu Obiective Riscuri Opinie Comentariu

l
F/f Consecinte Grad de
incredere
0 1 2 3 4 5 6

171
172
MODEL 5.1.7. – PROGRAMUL DE AUDIT INTERN

Se intocmeste conform procedurii 4.6.

S.C. Elite Consulting S.A. – auditor intern

C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.

PROGRAM DE AUDIT INTERN

Denumirea misiunii de audit

intern: ..................................................................................
Perioada supusa auditului
intern: ......................................................................................
Intocmit de : ................................................... la data de: .......................................
Aprobat de: ..................................................... la data de: .......................................

Obiective Activitati Durata Personal Locul

implicat defasurarii
misiunii
Tema generala:
Obiective:
A. Enuntarea obiectivului A
B. Enuntarea obiectivului B
1. Ordinul de Responsabil de Numele structurii
serviciu Misiune Auditate
2. Declaratia de Auditorii interni Numele structurii
independenta Auditate
3. Notificarea Auditorii interni Numele structurii
Auditate
Obiectivul A:
Colectarea si Auditorii interni Numele structurii
prelucrarea auditate
informatiilor
- testul 1
- testul 2
..........................
Prelucrarea Auditorii interni Numele structurii
datelor auditate
Elaborarea Auditorii interni Numele structurii
F.I.A.P.-urilor auditate
Adunarea Auditorii interni Numele structurii
probelor auditate
173
(dovezilor)
Constatarea si Auditorii interni Numele structurii
raportarea auditate
iregularitatilor
Intocmirea Auditorii interni Numele structurii
Formularului de auditate
constatare si
raportare a
iregularitatilor
Revizuirea Auditorii interni Numele structurii
documentelor auditate
Indosarierea Auditorii interni Numele structurii
documentelor auditate

174
Obiectivul B:
Colectarea si Auditorii interni Numele structurii
prelucrarea auditate
informatiilor
- testul 1
- testul 2
..........................
Prelucrarea Auditorii interni Numele structurii
datelor auditate
Elaborarea Auditorii interni Numele structurii
F.I.A.P.-urilor auditate
Adunarea Auditorii interni Numele structurii
probelor auditate
(dovezilor)
Constatarea si Auditorii interni Numele structurii
raportarea auditate
iregularitatilor
Intocmirea Auditorii interni Numele structurii
Formularului de auditate
constatare si
raportare a
iregularitatilor
Revizuirea Auditorii interni Numele structurii
documentelor auditate
Indosarierea Auditorii interni Numele structurii
documentelor auditate
4. Sedinta de Auditorii interni Numele structurii
deschidere auditate
5. Elaborarea Auditorii interni Numele structurii
Proiectului de auditate
raport
6. Transmiterea Responsabil de Numele structurii
Proiectului de Misiune auditate
raport
7. Reuniunea de Auditorii interni Numele structurii
conciliere auditate
8. Raportul final Auditorii interni Numele structurii
de audit intern auditate
9. Difuzarea Auditorii interni Numele structurii
raportului de auditate
audit intern
10. Urmarirea Auditorii interni Numele structurii
recomandarilor auditate
175
176
MODEL 5.1.8. – PROGRAMUL INTERVENTIEI LA FATA LOCULUI

Se intocmeste conform procedurii 4.6.

S.C. Elite Consulting S.A.- auditor intern

C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.

PROGRAMUL INTERVENTIEI LA FATA LOCULUI

Denumirea misiunii de
audit : ........................................................................................
Perioada : ...................................................................................................................
Intocmit de: ......................................... la data de: .......................................
Aprobat de: .......................................... la data de: .......................................

Tipul Locul Auditori

Obiectiv Durata
verificarilor verificarilor interni
0 1 2 3 4

177
178
MODEL 5.1.9. – MINUTA SEDINTEI DE DESCHIDERE

Se intocmeste conform procedurii 4.7.

S.C. Elite Consulting S.A. – auditor intern

C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.

MINUTA SEDINTEI DE DESCHIDERE

A. Mentiuni generale:

Tema misiunii de audit intern: ...........................................................................

Perioada desfasurarii misiunii: ...........................................................................

Intocmit de: ...................................... la data de: .....................

Aprobat de: ....................................... la data de: .....................

Lista participantilor:

Directie/departament/biro
Numele Functia Nr. telefon
u
0 1 2 3

B. Stenograma Sedintei de deschidere

179
180
MODEL 5.1.10. – FISA DE IDENTIFICARE A PROBLEMELOR

Se intocmeste conform procedurii 4.8.

S.C. Elite Consulting S.A. – auditor intern

C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.

FISA DE IDENTIFICARE SI ANALIZA A PROBLEMEI NR.

.......DIN ..........

Numele auditorului intern: ...........................................................................

1. Probleme: ........................................................................................................
.............

2. Constatari: .......................................................................................................
..............

3. Cauze: .............................................................................................................
........

4. Consecinte: ......................................................................................................
...............

5. Recomandari si solutii
propuse: ...........................................................................................................
..........

Intocmit de (auditor intern): ...........................................................................

Aprobat de (Responsabil de Misiune): ..................................................

Pentru conformitate (din partea structurii auditate): ........................................ ...

181
182
Model 5.1.11. – LISTA DE VERIFICARE

S.C. Elite Consulting S.A. – auditor intern

C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.

LISTA DE VERIFICARE

Denumirea misiunii de audit: intern: ........... .............................................................

Perioada:...............................................................................................................
Intocmit de: ....................................................... la data de: ...................................
Aprobat de: ........................................................ la data de: ...................................

Obiectivul 1:
Activitatatea de audit intern: D N Auditor intern
A U
0 1 2 3

Obiectivul 2:
Activitatea de audit intern D N Auditor intern
A U

183
184
Model 5.1.12.1. – FORMULAR DE CONSTATARE SI RAPORTARE A
IREGULARITATILOR – FORMA SCURTA

Se intocmeste conform procedurii 4.9.

S.C. Elite Consulting S.A. – auditor intern

C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.

FORMULAR DE CONSTATARE SI RAPORTARE A

IREGULARITATILOR

Catre(manger structura auditata):

In urma misiunii de audit intern .............................. efectuata la ..........................

s-au constatat urmatoarele:

a) constatarea (abaterea):

b) actele normative, procedurile, standardele incalcate:

c) recomandari:

d) anexe:

Data Auditor intern

185
Model 5.1.12.2. – FORMULAR DE CONSTATARE SI RAPORTARE A
IREGULARITATILOR – FORMA DETALIATA

S.C. Elite Consulting S.A. – auditor intern

C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.

FISA DE CONSTATARE DE AUDIT

Denumirea auditului Perioada revizuita:

Pregatita de: Data:
Revizuita de: Data:
Constatarea: Numar: Data:
Conditia:
Aceasta sectiune ar trebui sa contina o declaratie clara si concisa a conditiei
CRITERII, CAUZE, EFECTE
Auditorul ar trebui sa justifice analiza problemei in aceasta sectiune. Ar trebui
incluse referinte la standardele si procedurile aplicabile.
RECOMANDARI

Nivelul de prioritate________________

Aceasta sectiune ar trebui sa includa actiunile corective care sa fie prezentate

celor auditati, raspunzand la urmatoarele intrebari:
• Ce ar trebui facut?
• Cine ar trebui sa faca?
• Cand ar trebui sa se faca?

Aceasta sectiune trebuie sa fie actualizata pentru a reflecta cele prezentate in

proiectul de raport.

Recomandarile ar trebui clasificate dupa nivelul de prioritate:

• Majore califica actiunile obligatorii care trebuie sa fie implementate

imediat;
• Medii califica actiunile obligatorii care trebuiesc luate in termen de 30 de
zile;
• Minore califica imbunatatirile operationale si administrative care sa fie
implementate in decurs de 60 de zile.
Natura Numele sursei P/L
Denumirea
sprijinului /contactului Referinta
Observarea
Testarea

186
Interviul

DISCUTII REFERITOARE LA CONSTATARI

Data Numele si functia persoanei auditate Comentarii

Cum se trateaza constatarea facuta

Data Constatarea facuta(/) Comentarii

-renuntat din lipsa de dovezi;
-renuntat din cauza timpului;
-renuntat ca rezultat de informatii suplimentare;
-amanat pentru dezvoltari ulterioare;
-inclus in proiectul de raport;
-inclus in raportul final.

187
Model 5.1.13. – NOTA CENTRALIZATOARE A DOCUMENTELOR DE
LUCRU

Se intocmeste conform procedurii 4.10.

S.C. Elite Consulting S.A. - auditor intern

C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.

NOTA CENTRALIZATORE A DOCUMENTELOR DE LUCRU

Denumirea misiunii de audit

intern: ...................................................................................
Perioada: ....................................................................................................................
...
Intocmit de: ..................................... la data de ................................................

Constatarea Documentul justificativ Exista Auditori

interni
DA NU
0 1 2 3 4

188
189
Model 5.1.14. – MINUTA SEDINTEI DE INCHIDERE

Se intocmeste conform procedurii 4.11.

S.C. Elite Consulting S.A. – auditor intern

C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.

MINUTA SEDINTEI DE INCHIDERE

A. Mentiuni generale:

Tema misiunii de audit: ....................................................................................

Perioada auditata: ...........................................................................................

Intocmit de: ........................................ la data de: ...........................................

Verificat de: ........................................ la data de: ...........................................

Lista participantilor:

Numele Functia Directia/Deparatmentul/Serviciu Nr. telefon

l
0 1 2 3

B. Concluzii:

190
191
Model 5.1.15. – PROIECT DE RAPORT DE AUDIT INTERN

Se intocmeste conform procedurii 4.12.

S.C. Elite Consulting S.A. – auditor intern

C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.

PROIECT RAPORT AUDIT INTERN

Pagina de titlu

Reprezinta pagina in care se mentioneaza denumirea misiunii de audit intern.

Cuprinsul

Va contine cuprinsul capitolelor, lucrarilor, documentelor anexate si numarul

paginii.

Cap. 1 Introducere

Descrie tipul de audit si baza legala a misiunii de audit intern (planul anual de
audit intern, solicitari speciale).

Prezinta datele de identificare a misiunii de audit intern (ordinul de serviciu,

echipa de audit intern, structura auditata, durata actiunii de audit, perioada).

Identifica activitatea ce este auditata si prezinta informatii sintetice cu privire la

misiunea de audit intern.

Prezinta modul de desfasurare a misiunii de audit intern (sondaj, documentare,

proceduri, metode, tehnici utilizate, documente, materiale examinate in cursul
misiunii de audit intern, materiale intocmite de auditori in cursul misiunii de audit
intern).

Face referire la recomandarile misiunilor de audit intern sau a controalelor

anterioare care pana la momentul prezentei misiuni de audit nu au fost
implementate.

Cap. 2 Stabilirea obiectivelor

Obiectivele de audit prezentate in Raportul de audit intern coincid cu cele inscrise

in programul de audit.

192
Cap. 3 Stabilirea metodologiei

Explica tehnicile si instrumentele de audit intern folosite pentru a indeplini

obiectivele misiunii de audit intern.

Cap. 4 Constatarile si recomandarile auditorilor interni

Auditorii interni trebuie sa se pronunte asupra obiectivelor de audit in ordinea in

care au fost stabilite in Programul de audit.

Constatarile efectuate trebuie prezentate sintetic, cu trimitere explicita la anexele

la Raportul de audit intern. Sunt prezentate distinct constatarile cu caracter pozitiv
de constatarile cu caracter negativ, in scopul generalizarii aspectelor pozitive, pe
de o parte si al identificarii cailor de eliminare a deficientelor stabilite, pe de alta
parte.

Concluziile echipei de audit intern sunt elaborate pe baza constatarilor facute,

avand un caracter fundamentat. Trebuie sa fie pertinente si sa nu fie
disproportionate in raport cu constatarile pe care se bazeaza.

Recomandarile din Raportul de audit intern trebuie sa fie fezabile si economice si

sa aiba un grad de semnificatie important in ceea ce priveste efectul previzibil
asupra structurii auditate.

Trebuie sa aiba un caracter de anticipare si, pe aceasta baza, de prevenire a

eventualelor disfunctionalitati sau tendinte negative la nivelul structurii auditate.
De asemenea, trebuie sa contribuie la crearea unor sisteme de dezvoltare a
activitatii structurii auditate si de crestere a performantelor de management.

Fiecare recomandare trebuie sa fie elaborata dupa urmatoarea structura:

1. Faptele;
2. Criteriiile, cauzele, efectele;
3. Recomandarile – vor fi redactate clar, concis pentru fiecare deficienta
constatata. Recomandarile vor fi prezentate in functie de nivelul de
prioritate stabilit in Fisa de Identificare si Analiza a Problemelor : majore,
medii si minore.

Semnatura:

Raportul de audit intern va fi semnat de catre fiecare membru al echipei de audit

interm pe fiecare pagina a acestuia. Ultima pagina a Raportului de audit intern va
fi semnata de Responsabilul de Misiune.
193
194
Model 5.1.16. – MINUTA REUNIUNII DE CONCILIERE

Se intocmeste conform procedurii 4.14.

S.C. Elite Consulting S.A. – auditor intern

C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.

MINUTA REUNIUNII DE CONCILIERE

A. Mentiuni generale:

Tema misunii de audit intern ...........................................................................

Structura auditata: ..........................................................................................

Perioada auditata: ...........................................................................................

Intocmit de: ........................................ la data de: ..........................................

Verificat de: ........................................ la data de: ...........................................

Lista participantilor:
Numele Functia Directia/Serviciul Nr. Telefon
0 1 2 3

B.Rezultatele concilierii:

195
196
Model 5.1.17. – RAPORT DE AUDIT INTERN

Se intocmeste conform procedurii 4.15.

S.C. Elite Consulting S.A. – auditor intern

C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.

RAPORT DE AUDIT INTERN

Pagina de titlu
Reprezinta pagina in care se mentioneaza denumirea misiunii de audit intern.

Cuprinsul
Va contine cuprinsul capitolelor, lucrarilor, documentelor anexate si numarul
paginii.

Cap. 1 Introducere
Descrie tipul de audit si baza legala a misiunii de audit intern (planul anual de
audit intern, solicitari speciale).

Prezinta datele de identificare a misiunii de audit intern (ordinul de serviciu,

echipa de audit intern, structura auditata, durata actiunii de audit, perioada).

Identifica activitatea ce este auditata si prezinta informatii sintetice cu privire la

misiunea de audit intern.

Prezinta modul de desfasurare a misiunii de audit intern (sondaj, documentare,

proceduri, metode, tehnici utilizate, documente, materiale examinate in cursul
misiunii de audit intern, materiale intocmite de auditori in cursul misiunii de audit
intern).

Face referire la recomandarile misiunilor de audit intern sau a controalelor

anterioare care pana la momentul prezentei misiuni de audit nu au fost
implementate.

Cap. 2 Stabilirea obiectivelor

Obiectivele de audit prezentate in Raportul de audit intern coincid cu cele inscrise
in programul de audit.

Cap. 3 Stabilirea metodologiei

Explica tehnicile si instrumentele de audit intern folosite pentru a indeplini
197
obiectivele misiunii de audit intern.

Cap. 4 Constatarile si recomandarile auditorilor interni

Eventualele modificari stabilite la Reuniunea de conciliere, precum si cele
propuse de catre Responsabilul de misiune vor fi cuprinse in Raportul de audit
intern.

Auditorii interni trebuie sa se pronunte asupra obiectivelor de audit in ordinea in

care au fost stabilite in Programul de audit.

Constatarile efectuate trebuie prezentate sintetic, cu trimitere explicita la anexele

la Raportul de audit intern. Sunt prezentate distinct constatarile cu caracter pozitiv
de constatarile cu caracter negativ, in scopul generalizarii aspectelor pozitive, pe
de o parte si al identificarii cailor de eliminare a deficientelor stabilite, pe de alta
parte.

Concluziile echipei de audit intern sunt elaborate pe baza constatarilor facute,

avand un caracter fundamentat. Trebuie sa fie pertinente si sa nu fie
disproportionate in raport cu constatarile pe care se bazeaza.
Recomandarile din Raportul de audit intern trebuie sa fie fezabile si economice si
sa aiba un grad de semnificatie important in ceea ce priveste efectul previzibil
asupra structurii auditate.

Trebuie sa aiba un caracter de anticipare si, pe aceasta baza, de prevenire a

eventualelor disfunctionalitati sau tendinte negative la nivelul structurii auditate.
De asemenea, trebuie sa contribuie la crearea unor sisteme de dezvoltare a
activitatii structurii auditate si de crestere a performantelor de management.

Fiecare recomandare trebuie sa fie elaborata dupa urmatoarea structura:

1. Faptele;
2. Criteriiile, cauzele, efectele;
3. Recomandarile – vor fi redactate clar, concis pentru fiecare deficienta
constatata. Recomandarile vor fi prezentate in functie de nivelul de
prioritate stabilit in Fisa de Identificare si Analiza a Problemelor: majore,
medii si minore

Semnatura:
Raportul de audit intern va fi semnat de catre fiecare membru al echipei de audit
intern pe fiecare pagina a acestuia. Ultima pagina a Raportului de audit intern va
fi semnata de Responsabilul de Misiune.

198
Model 5.1.18. – FISA DE URMARIRE A RECOMANDARILOR

Se intocmeste conform procedurii 4.18.

S.C. Elite Consulting S.A. – auditor intern

C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.

FISA DE URMARIRE A RECOMANDARILOR

Structura auditata: ................................................................................................

Raport de audit nr.: ..................................

Sfarsit de luna: .....................................................................................................

Misiunea de audit:
Partial Data
Nr. Recomandarea Implementat implementa Neimplementat planificata/Data
t implementarii
0 1 2 3 4 5

Semnatura managerului entitatii Semnatura responsabilului de

misiune

Data

Coloana 1: Se introduc recomandarile de audit in ordinea prezentata in

Raportul de audit intern;

Coloanele 2, 3, 4: Se bifeaza stadiul implementarii recomandarilor de audit;

199
Coloana 5: Se introduce data planificata de implementare din Raportul de
audit intern si in cazul in care aceasta se efectueaza, se
completeaza data implementarii.

200
Model 5.1.19. – NORME METODOLOGICE

privind auditarea sistemelor si aplicatiilor informatice la

C.N. IMPRIMERIA NATIONALA S.A.
In vederea implementarii activitatii de audit in cadrul C.N. IMPRIMERIA
NATIONALA S.A., in temeiul actelor normative indicate in preambulul Deciziei
de aprobare a prezentei, Compania emite prezentele norme metodologice:

Art. 1 – Sistemul informatic cuprinde totalitatea echipamentelor, aplicatiilor,

serviciilor, legaturilor de comunicatie, retelelor de calculatoare si transmisiuni de
date, materialelor si mediilor informatice, documentatia de exploatare aferenta,
aflate in folosinta directa a Societatii, la sediu si sucursale, precum si in cadrul
subunitatilor acestora.

I. MANAGEMENTUL SISTEMELOR INFORMATICE

Art. 2 – Managementul sistemelor informatice include, fara a se limita la acestea,

urmatoarele activitati: organizarea, conducerea, coordonarea, controlarea activitatii
de procurare si dezvoltare a tehnologiilor informatice, protectia si securitatea
echipamentelor, administrarea retelelor de calculatoare si comunicatii, gestiunea
resurselor informatice, planul de continuitate, implementarea si utilizarea
sistemului de asigurare a calitatii, etc. in concordanta cu nevoile si politica
Companiei.
Activitatea de audit a acestei componente consta in evaluarea:
- fundamentarii si implementarii strategiei de dezvoltare;
- modului de alocare a resurselor financiare si umane;
- structurii organizatorice a Companiei; si
- politicii fata de prestatorii de servicii si auditorii externi.
Se vor efectua investigatii privind modul de realizare a activitatilor mentionate
anterior si se va urmari respectarea legalitatii, regularitatii si conformitatii lor,
evaluarea riscurilor asociate acestora si determinarea solutiilor in vederea
diminuarii lor si indeplinirea atributiilor persoanelor responsabile.
Art. 3 – Pentru simplificarea si orientarea investigatiei auditorul intern va solicita
conducatorului directiei sau sucursalei verificate sa expuna problemele cu care se
confrunta in activitatea sa.
A. Acitivitati si responsabilitati

Nota: N/A – neaplicabil 163

Se marcheaza cu “x” raspunsul adecvat.
Observatii – se prezinta aspecte care pot asigura o baza rezonabila pentru analiza.
Art. 4 – In domeniul organizarii si structurarii activitatii informatice auditorul
intern va efectua verificari conform Chestionarului 5.2.1.1..
Art. 5 – La nivelul sistemelor informatice se va urmari daca exista o parte din
urmatoarele functii sau echivalente ale acestora: administrator sistem informatic,
manager operator, operator, bibliotecar programe, bibliotecar documentatii
programe, conducator proiect sau sistem, analist sistem, programator, programator
sistem, programator aplicatii, administrator suport telecomunicatii, ofiter cu
securitatea sistemelor informatice, asistent utilizator, administrator suport tehnic,
administrator retea, administrator baze de date, responsabil asigurare calitate.
Auditorul intern va urmari daca exista o descriere corespunzatoare a acestor
activitati si daca este in concordanta cu prvederile din Fisa postului pentru pozitia
respectiva.
Art. 6 – Se va urmari daca exista un progres de migrare a salariatilor spre alte
structuri, interne sau externe, si se vor analiza cauzele acestui proces. Migrarea
personalului poate constitui un factor de risc in functionarea sistemelor informatice
si prin consecintele sale in ceea ce priveste:
- intretinerea si dezvoltarea aplicatiilor realizate;
- deteriorarea intentionata a activitatii;
- schimbarea strategiei de informatizare.
Se vor analiza criteriile de selectie a personalului responsabil si modul in care se
desfasoara activitatea de recrutare a personalului.
Pentru realizarea acestor activitati se vor solicita si se vor consulta urmatoarele
documente:
- regulamentul de organizare si functionare (ROF);
- organigrama;
- fisa postului;
- reglementarile interne cu privire la activitatea directiei, serviciului sau
compartimentului SI;
- procedurile privind activitatea personalului pe functii;
- notele interne cu sarcinile de serviciu;
- corespondenta privind managementul de personal.
B. Strategii si planuri
Art. 7 – Strategia de informatizare se constituie din ansamblul programelor pe
termen lung si mediu privind informatizarea activitatii Companiei, in conditiile
unor resurse limitate, pentru realizarea unei activitati de performanta.
Art. 8 – Inspectorul va verifica modul de implementare a strategiei de
informatizare a Companiei la nivelul tuturor componentelor sistemului informatic:
Nota: N/A – neaplicabil 164
Se marcheaza cu “x” raspunsul adecvat.
Observatii – se prezinta aspecte care pot asigura o baza rezonabila pentru analiza.
arhitectura hardware si software, securitatea sistemului, echipamentele si serviciile
de comunicatie, alte servicii cu caracter informatic. Pentru aceasta se vor efectua
verificari conform Chestionarului 5.2.1.2..
Art. 9 – Se va verifica existenta comisiilor de specialitate (comisii de licitatie,
comisii tehnice de avizare, comisii de implementare proiecte majore, etc.)
autorizate sa decida in probleme de strategie a sistemului informatic. Se vor
verifica componenta si programele acestor comisii, conform Chestionarului
5.2.1.3..
Pentru realizarea acestei proceduri se vor solicita si se vor consulta: corespondenta
cu directiile beneficiare privind necesarul de software si de hardware, destinatia
acestora, strategia de informatizare, reglementarile interne care au influentat
strategia, proiectele majore, sarcinile comisiilor de specialitate, etc..

II. ACTIVITATI CRITICE

Art. 10 – O parte din activitatile Companiei sunt considerate activitati critice, in

sensul ca nerealizarea sau intarzierea acestora constituie factori de risc care pot
afecta reputatia sau situatia financiara a Companiei. Acestea sunt sistemele de plati
si de decontare, sistemul de comunicatii, sistemul financiar-contabil, relatiile cu
bancile si alte instituitii financiare, etc. Pentru aceste activitati:
- se va verifica daca exista un plan de continuitate a functionarii sistemului in
orice situatie;
- se va verifica daca s-au facut testari asupra echipamentelor destinate
domeniilor critice, daca acestea raspund in timp real solicitarilor, daca
functionarea lor depinde de alti factori externi.
Art. 11 – Unele activitati critice desfasurate in cadrul structurii care administreaza
sisteme informatice si care pot influenta functionarea acestora sunt:
- achizitionarea de software operational (sisteme de operare, medii de
programare, platforme program, aplicatii utilitare) determinata de
schimbarea echipamentelor sau modernizarea aplicatiilor informatice
(“software upgrade”). Se va verifica:
 daca managerul a avut in vedere efectuarea unui instructaj cu
subordonatii;
 procesele verbale al sedintelor de lucru, notele de sarcini ale
salariatilor, corespondenta cu beneficiarii interni de servicii
informatice, corespondenta cu furnizorii externi.
- exploatarea aplicatiilor;
- modificarea programelor aflate in exploatare la utilizatori finali;
Nota: N/A – neaplicabil 165
Se marcheaza cu “x” raspunsul adecvat.
Observatii – se prezinta aspecte care pot asigura o baza rezonabila pentru analiza.
 - refacerea bazelor de date in caz de accidente;
- asigurarea confidentialitatii si securitatii datelor;
- acoperirea financiara a cheltuielilor cu noile produse informatice,
echipamente, instructaje, instalari, asistenta postimplementare, etc..

III. CONTROLUL INTERN

Art. 12 – In domeniul controlului, auditorul intern va verifica:

- calitatea si gradul de acoperire al procedurilor interne emise (respectarea
prevederilor legale, a regulamentelor interne, conformitatea cu politicile
Companiei); si
- modul operational de aplicare a acestora.
Auditorul va verifica existenta procedurilor in cadrul Chestionarului 5.2.1.4. si va
testa aplicarea acestora prin Chestionarului 5.2.1.5.

IV. PROGRAMAREA SI DEZVOLTAREA SISTEMELOR INFORMATICE

Art. 13 – Auditorul intern va examina activitatea de analiza, proiectare, dezvoltare

si implementare a sistemelor informatice si a aplicatiilor pentru departamentele din
cadrul Aparatului Central si a sucursalelor.
Pentru aceasta auditorul va solicita conducerii Departamentului Informatic detalii
cu privire la fiecare program utilizat, dupa modelul indicat de Chestionarului
5.2.1.6.
Art. 14 – Auditorul intern va examina documentatia proiectului/programului,
analizand fiecare etapa parcursa, conform Chestionarului 5.2.1.7.
Art. 15 – Pentru programele aflate in exploatare auditorul intern va desfasura
verificari potrivit Chestionarului 5.2.1.8..

V. SELECTARE, ACHIZITIE, ADMINISTRARE SOFTWARE.

A. Selectarea software
Art. 16 – Selectarea software-ului este considerata o activitate importanta datorita
implicatiilor pe care le are asupra bunei desfasurari a activitatii Aparatului Central
si a sucursalelor si a subunitatilor acestora, rezolvarii in conditii de calitate a
nevoilor prezente si viitoare ale acestora. Responsabilitati privind avizarea
achizitionarii software-ului revin unei comisii speciale constituite in acest sens.
Nota: N/A – neaplicabil 166
Se marcheaza cu “x” raspunsul adecvat.
Observatii – se prezinta aspecte care pot asigura o baza rezonabila pentru analiza.
Auditorul intern va analiza aceasta activitate potrivit Chestionarului 5.2.1.9..
B. ACHIZITIE SI ADMINISTRARE SOFTWARE
Art. 17 – Auditorul intern va verifica atat respectarea legislatiei in vigoare privind
achizitionarea sau inchirierea activelor (acte normative care reglementeaza
activitatea de investitii, reparatii capitale si curente, reglementari privind
operatiunile de leasing, etc.), cat si unele aspecte specifice redate in
Chestionarului 5.2.1.10..

VI. SELECTAREA, ACHIZITIEA SI GESTIUNEA TEHNICII DE

CALCUL

Art. 18 – Auditorul intern va verifica atat respectarea legislatiei in vigoare privind

achizitionarea activelor informatice, cat si unele aspecte specifice, conform
Chestionarului 5.2.1.11..
Pentru realizarea acestor activitati se vor solicita urmatoarele:
 planul de investitii – capitalul: tehnica de calcul;
 documentatia de fundamentare a planului;
 ultimul inventar;
 situatia actuala a reparatiilor, up-gradarilor si/sau modernizarilor;
 metodologia de gestiune a tehnicii de calcul;
 caietul de sarcini;
 ofertele de vanzare;
 studiul de fezabilitate;
 procedurile proprii de achizitie si aprovizionare; si
 documentatiile tehnice.

VII. APROVIZIONAREA, UTILIZAREA SI PASTRAREA

CONSUMABILELOR

Art. 19 – Gestionarea consumabilelor nu reprezinta o activitate critica in sine, dar

nerealizarea acesteia poate determina disfunctionalitati sau riscuri ale sistemului
informatic. Auditorul intern va examina aceste activitati utilizand Chestionarului
5.2.1.12..

Nota: N/A – neaplicabil 167

Se marcheaza cu “x” raspunsul adecvat.
Observatii – se prezinta aspecte care pot asigura o baza rezonabila pentru analiza.
 VIII. INTRETINEREA TEHNICII DE CALCUL

Art. 20 – Calitatea activitatii de intretinere si gestiune a tehnicii de calcul in

particular, si a resurselor informatice in general, influenteaza utilizarea eficienta a
sistemelor informatice. Aceasta are urmatoarele componente:
a) organizarea activitatii de intretinere fizica si service: auditorul intern isi va
desfasura verificarile potrivit Chestionarului 5.2.1.13. punctul A;
b) amplasarea echipamentelor: conditioneaza buna lor functionare si securitatea
datelor pe care le proceseaza; drept urmare, auditorul intern va urmari
obiectivele descrise in Chestionarului 5.2.1.13. punctul B;
c) masurile asiguratorii: auditorul va verifica daca s-au luat masuri de asigurare
fizica si functionala a echipamentelor, folosind Chestionarului 5.2.1.13.
punctul C;
d) protectia antivirala: auditorul intern se va asigura ca sunt instalate programe
anti-virus si ca acestea sunt actualizate la timp.

IX. SALVARILE, ARHIVARILE, RESTAURAREA FISIERELOR SI

BAZELOR DE DATE

Art. 21 – Aceste activitati sunt esentiale pentru orice sistem informatic. Ele sunt
determinate atat de factori tehnici previzibili (utilizarea unor suporturi de pastrare a
datelor cu capacitate limitata, comunicarea intre sisteme informatice neomogene,
etc), cat si de factori imprevizibili care impun restabilirea functionalitatii
sistemului si refacerea bazelor de date (accidente, avarii, etc).
Auditorul va verifica cum se fac aceste activitati (folosind software-ul intern sau
software-ul de sistem), daca se fac in timp real, daca se pot urmari (conversational
sau nu) aceste activitati. Tehnici de salvare utilizate (mirroring, duplexing, etc);
riscuri implicate de acestea.

Auditorul intern va urmari daca:

 Daca se face un listing al fisierelor salvate, precum si confirmarea salvarii
lor. Cum se resalveaza fisierele care nu s-au putut salva anterior datorita
faptului ca in momentul lansarii acestor programe fisierele erau deschise sau
nu aveau atributul de salvare;
 Daca se salveaza anumite fisiere (baze de date, sisteme de operare, utilitate,
tranzactii, documentatii, etc) sau se salveaza toate fiserele, fapt ce conduce
la prelungirea timpului de intrerupere. Salvarea se face in timpul sau in afara

Nota: N/A – neaplicabil 168

Se marcheaza cu “x” raspunsul adecvat.
Observatii – se prezinta aspecte care pot asigura o baza rezonabila pentru analiza.
 programului de lucru; Programe de compactare (ARJ, ZIP, etc) folosite si
eficienta lor;
 Periodicitatea operatiunilor de salvare (partiale sau totale). Se va stabili daca
exista riscul ca o salvare sa fie nereusita sau sa nu se poata constata in timp
real o salvare nereusita. Daca se mai pot recupera datele nesalvate si in cat
timp;
 Delimitarea atibutiilor in domeniul salvarii / restaurarilor intre Directia
Servicii Informatice si utilizatorii finali, iar procedurile sunt riguros
formulate;
 Gradul de compactare al programelor de arhivare, mediile de pastrare a
informatiilor.
Art. 22 – Se vor solicita structurii care administreaza sistemul informatic
urmatoarele:
 documentatia programelor de salvare / arhivare / restaurare;
 listing martor cu fisierele salvate / restaurate;
 orarul / programul salvarilor; si
 fisele postului pentru salariatii care executa aceste activitati.

X. SECURITATEA SISTEMELOR INFORMATICE

Art. 23 – Securitatea sistemelor informatice reprezinta ansamblul masurilor

organizatorice, informationale, fizice, tehnologice, capabile sa asigure
confidentialitatea si integritatea datelor, siguranta procesarii si stabilirea resurselor
de calcul in limita unui risc asumat si a unui raport cost / performanta acceptabil.
Se va evalua managementul securitatii informatice (politica de securitate,
procedurile si regulile de securitate, administrarea sistemului de securitate).
Art. 24 – Se va solicita departamentului care administreaza sistemul informatic
urmatoarele:
 planul de securitate;
 procedurile interne pentru asigurarea securitatii;
 fisele de atributii ale administratorilor de sisteme si personalului care
raspunde de securitate; si
 rapoarte privind activitatea desfasurata in domeniul securitatii.
La acest nivel auditorul intern va desfasura verificari potrivit Chestionarului
5.2.1.14..

Nota: N/A – neaplicabil 169

Se marcheaza cu “x” raspunsul adecvat.
Observatii – se prezinta aspecte care pot asigura o baza rezonabila pentru analiza.
Art. 25 – Componentele sistemului de securitate sunt:
a) protectia fizica a echipamentelor si a datelor gestionate;
b) protectia impotriva accesului neautorizat, operatiilor necorespunzatoare,
procesarilor incomplete;
c) protectia impotriva virusarii;
d) securitatea retelelor;
e) securitatea aplicatiilor.
Pentru fiecare componenta in parte, auditorul intern va desfasura verificari,
conform Chestionarului 5.2.1.15. de la A la E.
Art. 26 – Auditorul intern va fi anuntat in cazul evenimentelor de securitate
informatica (distrugeri de date, fraude, accesare neautorizata de informatii, etc).
Pentru realizarea auditarii securitatii sistemelor informatice se vor solicita
urmatoarele:
 strategiile de securitate, elaborate pe sisteme si elemente componente;
 fisa postului pentru personalul responsabil cu asigurarea securitatii;
 jurnalul de erori al serverului de fisiere;
 jurnalul de conturi; si
 lista mesajelor emise prin activarea programelor de audit (incorporate in
sistem sau externe), etc.

XI. SISTEMELE DE COMUNICATII

Art. 27 – Principalele obiective urmarite in procesul de realizare / achizitionare a

sistemelor de comunicatii sunt reducerea timpului de comunicatie si pastrarea
integritatii datelor transmise prin retelele de comunicatie.
Riscul major al acestei activitati este legat de aparitia unor situatii care impiedica
transmiterea datelor in retea (caderea liniilor dedicate, stabilirea conexiunilor,
protocoale necorespunzatoare, etc).
Se vor folosi programe care sa monitorizeze si dispecereze principalele activitati
din retea. Se va urmari:
 Reducerea timpului de conectare in retea sau de conectare la programele
care functioneaza in retea;
 Lansarea cu prioritate a unor joburi (activitati critice, peoceduri refacere
date, etc), modul de gestionare a acestor prioritati;

Nota: N/A – neaplicabil 170

Se marcheaza cu “x” raspunsul adecvat.
Observatii – se prezinta aspecte care pot asigura o baza rezonabila pentru analiza.
  Calitatea transmisiilor pe liniile dedicate sistemelor on-line, alternative
pentru functionarea acestor sisteme in cazul caderii liniilor sau
disfunctionalitatii transmisiilor;
 Existenta unei evaluari a riscului de interceptare a canalelor de comunicatie
folosite.

XII. INFORMATICA UTILIZATORILOR FINALI

Art. 28 – Personalul structurilor, prin activitatea sa, poate fi generator de riscuri in

functionarea sistemului informatic. Se vor elabora proceduri privind intretinerea
tehnicii de calcul, activitatile permise si restrictiile utilizatorilor finali –
Chestionarului 5.2.1.16..

XIII. PROIECTAREA, REALIZAREA SI EXPLOATAREA BAZELOR

DE DATE

Art. 29 – Auditorul intern va desfasura examinari si verificari, conform

Chestionarului 5.2.1.17..

Art. 30 - Actiunea de audit se va finaliza cu elaborarea unui raport de audit.

Raportul va cuprinde atat deficiente, neregularitati, erori, riscuri asociate in
functionarea sistemului informatic, identificare in timpul si ca urmare a actiunii de
audit, cat si recomandari, opinii, propuneri de masuri pentru corectarea acestora si
diminuarea riscurilor, dupa caz.
Art. 31 – Procedurile de audit intern pentru verificarea sistemelor informatice
(Proceduri SI) fac parte integranta a prezentelor norme metodologice.

5.2. – PROCEDURI SPECIFICE AUDITULUI INTERN DE SISTEM

C.N. IMPRIMERIA CHESTIONAR PRIVIND

ROMANA S.A. ORGANIZAREA SI STRUCTURA
REF
SUCURSALA /PUNCT ACIVITATII INFORMATICE
5.2.1.1
ZONAL
.........................................
PROCEDURA 5.2.1. Pagina 1 din 2

Nota: N/A – neaplicabil 171

Se marcheaza cu “x” raspunsul adecvat.
Observatii – se prezinta aspecte care pot asigura o baza rezonabila pentru analiza.
SISTEME Intocmit Data:
INFORMATICE de:
Revizuit Data:
de:

Proceduri de verificat Da Nu N/ Observatii

A
Regulamentul de organizare si
functionare include atributii care sa
tina seama de noile cerinte impuse de
politica Societatii si standardele in
domeniul informatic?
Atributiile cuprinse in ROF acopera
activitatile informatice ale directiilor
care administreaza sisteme
informatice?
Se realizeaza delimitarea stricta a
responsabilitatilor pentru activitatile
care se intrepatrund cu cele ale altor
sectii?
Activitatile cuprinse in ROF sunt
acoperite corespunzator cu personal?
Personalul este distribuit pe activitati
corespunzator pregatirii profesionale?
Exista activitati cu personal insuficient
sau supraincarcat?
Activitatile cu deficit de personal sunt
critice si exista riscul nerealizarii lor?
Sunt delimitate atributiile si
responsabilitatile pe angajati, functii,
structuri?
S-a facut o rotatie a angajatilor in
cadrul aceleiasi clase de functii?
Exista un control al activitatii pe
calculator in timpul si in afara
programului de lucru?
Exista proceduri scrise care sa descrie
activitatile si lucrarile desfasurate in
cadrul fiecarui compartiment din
cadrul directiei?
Fisa postului este actualizata?
Daca un angajat pleaca, lucrarea
respectiva poate fi preluata de un altul
Nota: N/A – neaplicabil 172
Se marcheaza cu “x” raspunsul adecvat.
Observatii – se prezinta aspecte care pot asigura o baza rezonabila pentru analiza.
care nu a mai efectuat aceasta lucrare?
S-au facut predari-primiri de gestiuni
la modificarile de atributii?
Salariatii stiu ce au de facut si sunt
constienti de responsabilitatea
activitatii lor?
Se analizeaza modul de realizare a
activitatilor care se intrepatrund in
cadrul compartimentelor aceleiasi
directii care administreaza sisteme
informatice?
Exista proceduri de control pe
activitati si acestea sunt functionale?
Salariatii sunt pregatiti sa faca fata
unor sarcini suplimentare determinate
de anumite evenimente (modificarea
strategiei sistemelor informatice,
schimbarea activitatilor impuse de
restructurare, produse informatice si
sisteme de calcul noi) dar si situatii
neprevazute (cutremure, incendii)?
S-au intreprins masuri de remediere
cum ar fi redistribuiri de personal de la
alte activitati, propuneri de angajare de
personal, redistribuiri de activitati?

Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit

(semnatura) ....................

Nota: N/A – neaplicabil 173

Se marcheaza cu “x” raspunsul adecvat.
Observatii – se prezinta aspecte care pot asigura o baza rezonabila pentru analiza.
Nota: N/A – neaplicabil 174
Se marcheaza cu “x” raspunsul adecvat.
Observatii – se prezinta aspecte care pot asigura o baza rezonabila pentru analiza.
C.N. IMPRIMERIA
CHESTIONAR PRIVIND
ROMANA S.A.
MODUL DE REF
SUCURSALA /PUNCT
IMPLEMENTARE A 5.2.1.2
ZONAL
STRATEGIEI DE
...........................................
INFORMATIZARE
PROCEDURA 5.2.1. Pagina 1 din 1
SISTEME Intocmit Data:
INFORMATICE de:
Revizuit Data:
de:

Proceduri de verificat D Nu N/ Observatii

a A
Sunt definite programe cu termene si
responsabilitati privind domeniile care
se informatizeaza, caile de realizare
necesare, tehnicile folosite, resursele
necesare, produsele si serviciile
informatice ce se vor realiza sau
achizitiona?
Strategia corespunde nevoilor si
politicii Societatii si are aprobare
finala?
Au fost consultati si utilizatorii finali
cu privire la strategie?
S-a efectuat o evaluare a sistemului
informatic existent?
Daca managerii s-au confruntat cu
probleme deosebite, acestea au fost
solutionate in timp util?
Programele tin cont de resursele
materiale, financiare si umane
disponibile?

Concluzii

Nota: N/A – neaplicabil 175

Se marcheaza cu “x” raspunsul adecvat.
Observatii – se prezinta aspecte care pot asigura o baza rezonabila pentru analiza.
 Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit
(semnatura) ....................

Nota: N/A – neaplicabil 176

Se marcheaza cu “x” raspunsul adecvat.
Observatii – se prezinta aspecte care pot asigura o baza rezonabila pentru analiza.
C.N. IMPRIMERIA
CHESTIONAR PRIVIND
ROMANA S.A.
EXISTENTA COMISIILOR REF
SUCURSALA /PUNCT
DE SPECIALITATE 5.2.1.3
ZONAL
PRIVIND STRATEGIA DE
...........................................
INFORMATIZARE
PROCEDURA 5.2.1. Pagina 1 din 1
SISTEME Intocmit Data:
INFORMATICE de:
Revizuit Data:
de:

Proceduri de verificat Da Nu N/A Observatii

S-a intocmit comisie pentru propuneri
de achizitii hardware si software
pentru elaborarea proiectului planului
de investitii?
S-a intocmit comisie pentru
monitorizari de proiecte majore,
stabilindu-se termene, prioritati,
standarde, performante si proceduri de
realizare?
S-a intocmit comisie pentru propuneri
privind elaborarea sistemului de
comunicare intre sucursale?
S-a intocmit comisie pentru
organizarea fluxului informatic intern
si extern?

Concluzii

Nota: N/A – neaplicabil 177

Se marcheaza cu “x” raspunsul adecvat.
Observatii – se prezinta aspecte care pot asigura o baza rezonabila pentru analiza.
 Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit
(semnatura) ....................

Nota: N/A – neaplicabil 178

Se marcheaza cu “x” raspunsul adecvat.
Observatii – se prezinta aspecte care pot asigura o baza rezonabila pentru analiza.
C.N. IMPRIMERIA
ROMANA S.A. CHESTIONAR PRIVIND
REF
SUCURSALA /PUNCT EXISTENTA
5.2.1.4
ZONAL PROCEDURILOR DE
........................................... CONTROL INTERN
PROCEDURA 5.2.1. Pagina 1 din 1
SISTEME Intocmit de: Data:
INFORMATICE Revizuit de: Data:

Proceduri de verificat Da Nu N/A Observatii

Sunt definite standarde de achizitie,
criterii de selectare a echipamentelor,
aplicatiilor informatice si a
furnizorilor la achizitionarea tehnicii
de calcul si a aplicatiilor informatice?
Elaborarea documentatiei de personal
propriu sau terte persoane?
Culegerea si pregatirea datelor de
intrare in sistem?
Activitatea de programare se executa
de personal propriu sau terte
persoane?
Exista procedura formalizata de
distributie a rapoartelor de iesire?
Asigurarea securitatii sistemelor
informatice este asigurata?
Folosirea calculatoarelor de catre
utilizatorii finali este adecvata?
Exista planul de continuitate a
activitatii in caz de avarie?
Intretinerea si folosirea activelor
specifice (medii de stocare a datelor,
documentatii, servere, statii de lucru si
periferice, etc.).

Concluzii

Nota: N/A – neaplicabil 179

Se marcheaza cu “x” raspunsul adecvat.
Observatii – se prezinta aspecte care pot asigura o baza rezonabila pentru analiza.
 Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit
(semnatura) ....................

Nota: N/A – neaplicabil 180

Se marcheaza cu “x” raspunsul adecvat.
Observatii – se prezinta aspecte care pot asigura o baza rezonabila pentru analiza.
C.N. IMPRIMERIA
ROMANA S.A.
CHESTIONAR PRIVIND REF
SUCURSALA /PUNCT
RESPECTAREA 5.2.1.5
ZONAL
PROCEDURILOR DE
...........................................
CONTROL INTERN
PROCEDURA 5.2.1. Pagina 1 din
SISTEME 1
INFORMATICE Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Proceduri de verificat Evaluare Observatii

Scala de evaluare:
Da 1
In mare parte 2
Nesigur, neclar 3
Nu 4

Achizitionarea de software operational.

Modificarea aplicatiilor.
Testarea sistemului informatic (software).
Testarea sistemului informatic (hardware).
Asigurarea securitatii datelor si
echipamentelor.
Refacerea bazelor de date in caz de
accidente.
Pregatirea datelor de intrare.
Autocontrolul din rapoartele listate si din
documentele primare.
Nivelul de securitate al aplicatiei.
Testele privind consistenta datelor.
Verificarile suplimentare pentru datele din
afara.

Concluzii

Nota: N/A – neaplicabil 181

Se marcheaza cu “x” raspunsul adecvat.
Observatii – se prezinta aspecte care pot asigura o baza rezonabila pentru analiza.
 Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

Nota: N/A – neaplicabil 182

Se marcheaza cu “x” raspunsul adecvat.
Observatii – se prezinta aspecte care pot asigura o baza rezonabila pentru analiza.
 C.N. IMPRIMERIA
ROMANA S.A.
REF
SUCURSALA /PUNCT
5.2.1.6
ZONAL CHESTIONAR PRIVIND LISTA PROGRAMELOR INFORMATICE
...........................................
PROCEDURA 5.2.1. Pagina 1 din
SISTEME 1
INFORMATICE Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Mod de
Functie Tip Rezultat test In Contract Contract
Denumire procurar Stadiu Responsabil
principala aplicatie conformitate retea achizitie service
e
Se va Nr si
Numele
solicita in Analiza / Nr si data
ntern Denumirea Principala Achizitie / persoanei
prealabil o proiectare / Da/ nu / Da / data contract
programului functie a intern / responsabile
lista cu implementare neefectuat nu contract service
mului si versiunea programului mixt cu
tipurile / exploatare achizitie sau
intretinerea
detinute asistenta

Nota: N/A – neaplicabil 183

Se marcheaza cu “x” raspunsul adecvat.
Observatii – se prezinta aspecte care pot asigura o baza rezonabila pentru analiza.
 Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

Nota: N/A – neaplicabil 184

Se marcheaza cu “x” raspunsul adecvat.
Observatii – se prezinta aspecte care pot asigura o baza rezonabila pentru analiza.
C.N. IMPRIMERIA
CHESTIONAR PRIVIND
ROMANA S.A.
EXAMINAREA REF
SUCURSALA /PUNCT
DOCUMENTATIEI 5.2.1.7
ZONAL
PROGRAMELOR SI
...........................................
PROIECTELOR DE
PROCEDURA 5.2.1. Pagina 1 din
PROGRAM
SISTEME 3
INFORMATICE Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Proceduri de verificat Evaluare Observatii

Scala de evaluare:
Da 1
In mare parte 2
Nesigur, neclar 3
Nu 4

Tema de realizare si proiectul de

ansamblu

A fost obtinut acordul de necesitate al

departamentului beneficiar?
S-a intocmit un studiu de fezabilitate al
proiectului din care sa rezulte necesitatea,
oportunitatea si eficienta realizarii?
Au fost analizate atat posibilitatile de
realizare cu forte proprii, cat si de achizitie?
S-a facut analiza activitatii departamentului
beneficiar?
Exista o conceptie de realizare?
Au fost analizat modul de integrare in
cadrul sistemului informatic?

Concluzii

178
Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

179
C.N. IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.2.1.7
CONTINUARE
SUCURSALA /PUNCT
ZONAL Pagina 2 din
........................................... 3

Proceduri de verificat Evaluare Observatii

Proiectul ethnic

Datele de intrare pot fi preluate direct din

sistem, nu este necesara reintroducerea
acestora?
Descrierea campurilor este corespunzatoare
documentelor sursa?
Exporturile si importurile pentru date sunt
efectuate corect?
Documentele emise corespund cerintelor
departamentului beneficiar?
Documentele emise sunt conforme cu
prevederile legale?
Iesirile de date pot fi efectuate fara
conversie suplimentara spre alte sisteme?
Totalurile si contorizarile sunt efectuate
corect?
Documentele emise contin elementele
obligatorii cum sunt data, emitentul,
identificarea numarului de pagina, utilizator
activ, etc.?
Simularile efectuate de aplicatie sunt
marcate distinctiv ca fiind obtinute pe baza
de informatii nereale?
Algoritmii de calcul si algoritmii logici sunt
corecti si acopera toate variantele posibile?
Validarea datelor de intrare se face prin
efectuarea testelor de integritate?
Redundantele au fost eliminate?
Legaturile dintre campurile cheie sunt
corect definite?
Se respecta macheta documentelor de
intrare, ordinea si aranjarea campurilor?
Campurile variabile detin asistenta privind

180
variantele posibile?
Utilizatorul este asistat la fiecare pas de
explicatii privind introducerea datelor si
modul de obtinere a informatiilor?
Comenzile sunt clar definite, nu creeaza
ambiguitate?

Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

181
C.N. IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.2.1.7
CONTINUARE
SUCURSALA /PUNCT
ZONAL Pagina 3 din
........................................... 3

Proceduri de verificat Evaluare Observatii

Manualul de exploatare/operare

Descrie toate functiile din meniul

principal?
Descrie actiunile pentru functii
suplimentare?
Cuprinde actiunile ce trebuie demarate in
caz de incidente?
Cuprinde proceduri pentru
salvari/restaurari?
Cuprinde proceduri pentru introducerea
corecta a datelor?
Atinge punctele de referinta si standardele
impuse?
Este actualizat la timp?
A fost trimis utilizatorilor?
Descrie toate functiile din meniul
principal?

Concluzii

182
Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

183
C.N. IMPRIMERIA
ROMANA S.A.
CHESTIONAR PRIVIND REF
SUCURSALA /PUNCT
VERIFICAREA 5.2.1.8
ZONAL
PROGRAMELOR IN
...........................................
EXPLOATARE
PROCEDURA 5.2.1. Pagina 1 din
SISTEME 1
INFORMATICE Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Proceduri de verificat Evaluare Observatii

Scala de evaluare:
Da 1
In mare parte 2
Nesigur, neclar 3
Nu 4

Programele finale satisfac cerintele

formulate initial de catre beneficiar?
Programele finale satisfac solicitarile
exprimate ulterior de catre beneficiar?
Gradul de informatizare pentru activitatea
la care se refera programul este adecvat?
Riscul activitatilor manuale este scazut?
S-au efectuat toate testarile adecvate pentru
programe si situatiile de iesire ale acestora?
Sistemul actual este mai fiabil decat cel
anterior?
Programele aflate in exploatare si
modificarile acestora au fost avizate de
comisiile de specialitate?
Se realizeaza un control ierarhic pentru
activitatea de programare?
Sistemul de operare suporta software-ul
instalat?
Se efectueaza instruiri ale administratorilor
de sistem privind consecintele upgrade-ului
de sistem asupra aplicatiilor care ruleaza?

Concluzii

184
Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

185
C.N. IMPRIMERIA
ROMANA S.A.
CHESTIONAR PRIVIND REF
SUCURSALA /PUNCT
VERIFICAREA ACTIVITATII 5.2.1.9
ZONAL
DE SELECTARE A
...........................................
SOFTWARE-ULUI
PROCEDURA 5.2.1. Pagina 1 din
SISTEME 1
INFORMATICE Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:
Proceduri de verificat Evaluar Observatii
e
Scala de evaluare:
Da 1
In mare parte 2
Nesigur, neclar 3
Nu 4
Aplicatiile corespund obiectivelor si necesitatilor
prezente si viitoare ale Societatii?
Raportul cost/performante confirma fezabilitatea?
In cadrul etapei de selectare au fost analizate mai
multe propuneri/oferte?
Aplicatiile corespund strategiei de informatizare a
Societatii?
Departamentele beneficiare au fost consultate in
ceea ce priveste aplicatiile optime?
S-a efectuat o analiza a compatibilitatii aplicatiilor
cu mediul/subsistemul informatic in cadrul carora
vor functiona?
S-a procedat la asigurarea interfatarii corecte a
aplicatiilor cu alte sisteme?
S-a analizat impactul pe care aplicatiile
achizitionate il vor avea asupra resurselor si
sistemelor existente (renuntarea la alte aplicatii,
necesitatea upgrade-ului componentelor hardware,
necesitatea cursurilor de instruire a personalului,
etc.)?
S-a asigurat faptul ca aplicatiile genereaza jurnale
de monitorizare a activitatii (log-uri), astfel incat
auditorii interni sa poata identifica activitatile
neobisnuite?
S-a asigurat faptul ca aplicatiile permit pastrarea
unui istoric al tranzactiilor?

186
S-a analizat modul de realizare a accesului
(parolare, criptare)?
S-a specificat numarul de statii pentru care poate fi
utilizat software-ul si acest numar corespunde cu
nevoile departamentului beneficiar?
S-a verificat daca documentatia este completa si
redactata in limba romana?
Conditiile financiare ale furnizorului au fost
analizate?

Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

C.N. IMPRIMERIA
ROMANA S.A.
CHESTIONAR PRIVIND REF
SUCURSALA /PUNCT
VERIFICAREA ACHIZITIEI 5.2.1.10
ZONAL
SI ADMINISTRARII DE
...........................................
SOFTWARE
PROCEDURA 5.2.1. Pagina 1 din
SISTEME 1
INFORMATICE Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Proceduri de verificat Evaluare Observatii

Scala de evaluare:
Da 1
In mare parte 2
Nesigur, neclar 3
Nu 4

Exista o conceptie unitara bine definita

privind achizitionarea software-ului, care sa
tina cont de platformele existente,
aplicatiile care proceseaza aceleasi
informatii, respectarea legislatiei si a
politicilor in cadrul procesului de procesare
a datelor?
Achizitia de software are loc atunci cand
acesta nu poate fi realizat din resurse

187
proprii?
Achizitia de software se face de la firme
autorizate, consecrate?
Instalarea, administrarea si utilizarea se fac
conform recomandarilor producatorului?
Exista cd-uri sau discuri floppy originale
pentru fiecare aplicatie?
Exista manuale cu instructiuni de utlizare
pentru toate sistemele de operare?
Exista certificate de autentificare pentru
fiecare copie a programului?

Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

C.N. IMPRIMERIA
ROMANA S.A.
CHESTIONAR PRIVIND REF
SUCURSALA /PUNCT
VERIFICAREA SELECTARII, 5.2.1.11
ZONAL
ACHIZITIEI SI GESTIUNII
...........................................
TEHNICII DE CALCUL
PROCEDURA 5.2.1. Pagina 1 din
SISTEME 1
INFORMATICE Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Proceduri de verificat Evaluare Observatii

Scala de evaluare:
Da 1

188
In mare parte 2
Nesigur, neclar 3
Nu 4
Exista o conceptie unitara privind
achizitionarea tehnicii de calcul?
Strategia de informatizare se incadreaza in
politica Societatii?
Politica de investitii hardware si software
satisface nevoile Societatii (se compara
planul de investitii cu necesarul solicitat de
sucursale)?
S-au efectuat studii de marketing privind
oferta pietii, tendintele de dezvoltare,
standardele internationale in domeniul
informatic?
Achizitiile se fac pe baza unui studiu de
fezabilitate prin care se evalueaza nevoile
prezente si viitoare ale Societatii, gradul de
informatizare a diferitelor activitati,
volumul de activitate, strategia de
informatizare?
In etapa de selectie se realizeaza evaluarea
capacitatii si performantelor
calculatoarelor, calitatii procesarii
(procesare rapoarte, imagini, comunicatii),
posibilitatile de integrare in sistem?
Se iau in considerare numai ofertele primite
de la firme autorizate?
Se efectueaza o evaluare a costurilor totale
(initiale si suplimentare) si se iau in
considerare variantele de inchiriere sau
leasing?
Achizitiile realizate se incadreaza in plan
(se compara planul de investitii cu tehnica
de calcul existenta conform ultimului
inventar)?
Distributia calculatoarelor pe structuri si
activitati se efectueaza conform planului
aprobat?
Verificarea prin sondaj a inventarului
tehnicii de calcul nu a dezvaluit nereguli?
Propunerile de casare privind tehnica de
calcul sunt justificate?

189
Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

190
C.N. IMPRIMERIA
ROMANA S.A. CHESTIONAR PRIVIND
REF
SUCURSALA /PUNCT VERIFICAREA
5.2.1.12
ZONAL APROVIZIONARII,
........................................... UTILIZARII SI PASTRARII
PROCEDURA 5.2.1. CONSUMABILELOR Pagina 1 din
SISTEME 1
INFORMATICE Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Proceduri de verificat Evaluare Observatii

Scala de evaluare:
Da 1
In mare parte 2
Nesigur, neclar 3
Nu 4

Exista o delimitare intre consumabilele

aprovizionate de compartimentul
Informatic si cele folosite de unitatile care
efectueaza service-ul?
Modul de gestionare al consumabilelor se
desfasora conform procedurilor prevazute?
Necesarul de consumabile este intocmit pe
baza nevoilor reale de la nivelul
departamentelor?
Ritmicitatea aprovizionarii asigura
continuitatea operatiilor dependente de
consumabile?
Suportii de informatii sunt verificati
suplimentar la achizitie?
Scoaterea din uz a suportilor de informatii
se realizeaza cu respectarea
confidentialitatii datelor pe care le contin?
Contractele de furnizare a consumabilelor
s-au intocmit cu furnizori autorizati?
Sunt utilizate consumabilele agreate de
catre producatorii de tehnica de calcul,
pentru a se preveni deteriorarea
echipamentelor si scaderea calitatii
operatiunilor?

191
Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

192
C.N. IMPRIMERIA
ROMANA S.A.
CHESTIONAR PRIVIND REF
SUCURSALA /PUNCT
VERIFICAREA MODULUI DE 5.2.1.13
ZONAL
INTRETINERE A TEHNICII
...........................................
DE CALCUL
PROCEDURA 5.2.1. Pagina 1 din
SISTEME 3
INFORMATICE Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Proceduri de verificat Evaluare Observatii

Scala de evaluare:
Da 1
In mare parte 2
Nesigur, neclar 3
Nu 4

A. Organizarea activitatii de intretinere

fizica si service

Exista proceduri scrise privind folosirea

tehnicii de calcul?
Personalul care efectueaza interventii
hardware la tehnica de calcul (service,
schimbari componente, modernizari,
conectari, etc) este autorizat pentru astfel
de operatii si respecta recomandarile
producatorului?
Personalul intern are calificarea necesara si
responsabilitati stabilite prin fisa postului?
Personalul extern isi desfasoara activitatea
pe baza contractuala?
Este realizata delimitarea genurilor de
interventii efectuate de personalul extern
fata de cele efectuate de personalul intern
pentru aceeasi componenta tehnica?
Activitatea descrisa se efectueaza pe baza
unui program care este controlat ?
Personalul extern care efectueaza service
este insotit si asistat de reprezentanti din
structura?
Activitatea de service este consemnata in

193
rapoarte?
Pentru service-ul extern, se acorda garantii
service?
Activitatea dispeceratului intern este
organizata in mod corespunzator, fiind
definite genul de interventii autorizate,
frecventa, operativitatea?
Se efectueaza un minim de interventii la
toate echipamentele: curatirea interioara a
perifericelor, curatirea si ungerea
imprimantelor, stergerea capetelor de citire,
etc?
Se efectueaza service pentru echipamentele
informatice?

194
C.N. IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.2.1.13
CONTINUARE
SUCURSALA /PUNCT
ZONAL Pagina 2 din
........................................... 3

Proceduri de verificat Evaluare Observatii

Se analizeaza istoricul defectiunilor cu cea
mai mare frecventa si se propun masuri
pentru inlaturarea cauzelor lor?
Personalul care efectueaza interventii
hardware la tehnica de calcul (service,
schimbari componente, modernizari,
conectari, etc) este autorizat pentru astfel
de operatii si respecta recomandarile
producatorului?
Personalul intern are calificarea necesara si
responsabilitati stabilite prin fisa postului?

B. Amplasarea echipamentelor

Echipamentele nu sunt plasate in zone de

circulatie interna?
Echipamentele nu sunt plasate pe suprafete
inclinate?
Tensiunea curentului este stabilizata sau s-a
facut dotarea cu surse neinteruptibile UPS
sau alte echipamente specifice?
Echipamentele nu sunt plasate in zone
traversate de campuri electromagnetice?
Echipamentele sunt ferite de incendii,
inundatii, surse puternice de caldura,
umiditate si se asigura aer conditionat unde
este necesar?
Dotarea cu materiale si echipamente PSI
este corespunzatoare?
Pastrarea copiilor de siguranta se realizeaza
in conditii optime, in locuri protejate?
Personele care au acces la copiile de
siguranta sunt nominalizate?
Mediile magnetice care contin copii ale
datelor si documentelor, precum si

195
echipamentele de back-up sunt pastrate in
alte incaperi decat originalele?

196
C.N. IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.2.1.13
CONTINUARE
SUCURSALA /PUNCT
ZONAL Pagina 3 din
........................................... 3

Proceduri de verificat Evaluare Observatii

C. Masuri asiguratorii

Echipamentele de calcul, proprii sau in

leasing, care ar putea fi deteriorate fizic din
cauza unor fenomene naturale sau a unui
grad ridicat de expunere sunt asigurate si a
fost analizat impactul pierderii
functionalitatii acestora?
S-au luat masuri corespunzatoare de
protectie fizica a echipamentelor?
Clauzele din contractele de achizitie,
service si asistenta asigura independenta
financiara si operationala fata de parteneri?

Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

197
C.N. IMPRIMERIA
ROMANA S.A.
REF
SUCURSALA /PUNCT CHESTIONAR PRIVIND
5.2.1.14
ZONAL TESTAREA SECURITATII
........................................... SISTEMELOR INFORMATICE
PROCEDURA 5.2.1. Pagina 1 din
SISTEME 1
INFORMATICE Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Proceduri de verificat Evaluare Observatii

Scala de evaluare:
Da 1
In mare parte 2
Nesigur, neclar 3
Nu 4

Exista un plan de securitate conform cu

politica de securitate a Societatii?
Planul cuprinde masuri de securizare a
activitatilor critice?
Gestiunea elementelor securizate se face in
concordanta cu necesitatile de securizare
ale departamentelor beneficiare?
Sunt analizate sursele de risc in mod
continuu (accesarile neautorizate,
virusarile, atacurile hackerilor, factorul
uman)?
Modalitatile de prevenire a riscurilor sunt
adecvate?
Au fost analizate metodele de remediere in
caz de producere a riscurilor si costurile pe
care le implica acestea?
Planul de securitate este cunoscut de catre
toti angajatii implicati?
Sunt prevazute masuri pentru disciplinarea
utilizatorilor?

Concluzii

198
Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

199
C.N. IMPRIMERIA
ROMANA S.A. CHESTIONAR PRIVIND
REF
SUCURSALA /PUNCT VERIFICAREA
5.2.1.15
ZONAL COMPONENTELOR
........................................... SISTEMULUI DE
PROCEDURA 5.2.1. SECURITATE Pagina 1 din
SISTEME 2
INFORMATICE Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Proceduri de verificat Evaluare Observatii

Scala de evaluare:
Da 1
In mare parte 2
Nesigur, neclar 3
Nu 4

A. Protectia fizica a echipamentelor si

datelor

Expunerea fata de factorii distructivi

(umani, naturali, accidentali) este
minimalizata?
Exista accesorii suficiente care sa detecteze
pericolul si sa il previna?
Exista norme bine definite pentru acces si
lucru cu echipamentele?

B. Protectia impotriva accesului

neautorizat, operatiilor
necorespunzatoare, procesarilor
incomplete

Modul de identificare si autorizare al

utilizatorilor este competent?
Gestiunea utilizatorilor conectati la retea
este competenta?
Accesul la resurse (aplicatii, programe,
sisteme, servicii) este controlat?
Exista reguli de alocare a parolelor?
Parolele sunt criptate?
Parolele au efecte limitative ca perioada?

200
Gestionarea modificarii parolelor este
competenta?
Utilizatorii sunt instruiti sa utilizeze
deconectarea de la sisteme si aplicatii (log
off) cand se incheie activitatea?
Drepturile de acces ale utilizatorilor
corespund necesitatilor si competentelor
acestora?
Accesul in afara programului de lucru este
controlat?
Sunt analizate periodic rapoartele de log-
are si de violari de acces?
Comportarea sistemului in momentul unei
incercari neautorizate de accesare este
corecta?
Masurile luate de administratori ca urmare
a accesului neautorizat sunt eficiente?
Toate tranzactiile sunt specificate in jurnale
generate de system?

C.N. IMPRIMERIA REF

ROMANA S.A. 5.2.1.15
CONTINUARE
SUCURSALA /PUNCT
ZONAL Pagina 2 din
........................................... 2

Proceduri de verificat Evaluare Observatii

C. Protectia impotriva virusarii

Sunt folosite numai dischete autorizate si
testate?
Activitatea de back-up se desfasoara cu
regularitatea necesara?
Protocoalele pentru transmiterea datelor
prin retele externe sunt corect definite?
Sunt programele de protectie impotriva
virusilor actualizate?
Calculatoarele virusate sunt deconectate de
la retea?
Operatiunile de devirusare se efectueaza
numai de catre specialisti?
Sunt folosite numai dischete autorizate si
testate?

201
D. Securitatea retelelor
Datele confidentiale sunt criptate?
Gestiunea cheilor de criptare este
securizata?
Mesajele de autentificare sunt
implementate correct?
Protocoalele de comunicatie nu prezinta
erori?
Exista o evaluare a riscului de incerceptare
a canalelor de comunicatie utilizate?
Este implementat controlul informatiilor
transmise prin sistemele on-line?
Exista o alternativa pentru caderile fizice
ale liniilor de comunicatie?
Exista proceduri bine definite in caz de
cadere fizica a liniilor de comunicatie?

E. Securitatea aplicatiilor
Exista un circuit al informatiilor de la o
aplicatie la alta?
Accesul la aplicatii se face pe baza de
parola?
Receptia datelor in cadrul aplicatiilor este
autentificata si confirmata?
Exista un istoric al tranzactiilor procesate
cu posibilitatea de identificare exacta a
momentului si utilizatorului?

Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

C.N. IMPRIMERIA
ROMANA S.A.
CHESTIONAR PRIVIND REF
SUCURSALA /PUNCT
INFORMATICA 5.2.1.16
ZONAL
UTILIZATORILOR FINALI
...........................................
PROCEDURA 5.2.1. Pagina 1 din

202
SISTEME 1
INFORMATICE Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Proceduri de verificat Evaluare Observatii

Scala de evaluare:
Da 1
In mare parte 2
Nesigur, neclar 3
Nu 4

Exista limitari privind dezvoltarea

software-ului intern de catre utilizatorii
interni?
Exista proceduri scrise privind exploatarea
programelor si toti utilizatorii au luat
cunostinta de ele?
Se comunica modificarile procedurilor ca
urmare a dezvoltarii sau modificarii
programelor si se realizeaza instructajul
necesar?
Utilizatorii cunosc restrictiile impuse de
Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor
si alte drepturi conexe?
Criteriile de repartitie a tehnicii de calcul
sunt corect stabilite?
Hardware-ul si software-ul existent
corespund cu cele din listele de inventar?
Este restrictionata utilizarea dischetelor din
afara, fara verificarea prealabila?
Exista proceduri de salvare si restaurare a
informatiei critice pentru acele aplicatii
care nu sunt administrate de catre
departamentul de specialitate?
Utilizarea computerelor in scopuri
personale se face numai cu aprobare?
Utilizatorii acorda drept de acces share
numai pentru informatiile de pe harddisk-ul
propriu care necesita acest lucru?
Este justificata acordarea unor drepturi de
acces suplimentare anumitor utilizatori?
Drepturile acordate utilizatorilor nu intra in
conflict cu sarcinile sau drepturile

203
administratorilor de sistem si de retea?

Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

C.N. IMPRIMERIA
ROMANA S.A. CHESTIONAR PRIVIND
REF
SUCURSALA /PUNCT VERIFICAREA
5.2.1.17
ZONAL PROIECTARII, REALIZARII
........................................... SI EXPLOATARII BAZELOR
PROCEDURA 5.2.1. DE DATE Pagina 1 din
SISTEME 1
INFORMATICE Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Proceduri de verificat Evaluare Observatii

Scala de evaluare:
Da 1
In mare parte 2
Nesigur, neclar 3
Nu 4

Exista o conceptie unitara privind crearea,

elaborarea si administrarea bazelor de date?
Se utilizeaza un sistem de gestiune a
bazelor de date performant?
Compartimentul de gestiune a bazelor de
date efectueaza teste de integritate a
datelor?
Operatiunile de actualizare sunt desfasurate
in conditii de siguranta (nu pot conduce la
pierderea sau alterarea datelor)?
Conditiile de validare a datelor sunt corect
definite?
Sistemul memoreaza si prezinta datele cu
precizie suficienta?
Baza de date este independenta de aplicatii?
Standardele de definire a schemelor de
campuri sunt respectate?
204
 Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

C.N. IMPRIMERIA
CHESTIONAR PRIVIND
ROMANA S.A.
VERIFICAREA REF
SUCURSALA /PUNCT
ORGANIZARII, DELEGARII 5.2.2.1
ZONAL
AUTORITATII SI A
...........................................
SISTEMULUI DE
PROCEDURA 5.2.2. Pagina 1 din
RAPORTARE
CONTROL INTERN 4
Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Da Nu N/A Observatii

1. Intrebari pentru verificarea organizarii

Isi adapteaza societatea modul de organizare astfel incat sa se intareasca

sistemul de management al riscului si sa se implementeze masuri specifice de
prevenire a riscurilor provenite din modificarile in mediul financiar si de
afaceri?

205
 Isi adapteaza societatea modul de organizare si alocare a personalului astfel
incat sa se intareasca sistemul de managemet a riscului?

Este clar definita si atribuita responsabilitatea privind operatiile societatii si

managementul riscului?

Exista un sistem care poate controla expunerea la risc pe masura ce are loc
adaptarea la modificarile mediului economic utilizandu-se date de la
departamentul de cercetare?

Exista un sistem de control intern capabil sa trateze adecvat riscurile nou

identificate datorita modificarilor mediului?

Este managementul societatii constient de necesitatea modificarilor

organizationale pe masura ce apar schimbari in mediul ei extern? Exista un
departament responsabil de planificarea si implementarea masurilor de
raspuns la aceste situatii?

Sectiunea de management a riscului pentru intreaga organizatie apreciaza

eficacitatea sistemului de control a riscului?

Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

C.N. IMPRIMERIA REF

ROMANA S.A. 5.2.2.1
CONTINUARE
SUCURSALA /PUNCT
ZONAL Pagina 2 din
........................................... 4

206
Da Nu N/A Observatii

2 Intrebari pentru verificarea separarii responsabilitatilor

Sunt clare cadrul si procedurile pentru luarea deciziilor?

Delegarea autoritatii si alocarea responsabilitatii sunt conduse corespunzator

din punct de vedere al asigurarii unui sistem de dubla verificare si evitare a
conflictelor de interese?

Regulile interne care vizeaza delegarea autoritatii sunt rationale din punct de
vedere al asigurarii unei duble verificari a operatiilor si a controlului riscului,
si in conformitate cu expansiunea afacerii?

A confirmat societatea ca nu exista o concentrare excesiva a autoritatii si nici

o delegare extrema a autoritatii catre subordonati?

Exista un cadru in care monitorizarea si evaluarea riscurilor principale este

condusa de o sectie specializata si independenta de departamentul de
promovare a afacerii?

Pentru directorii in functie si la nivelul departamentelor de conducere exista o

definire clara a responsabilitatilor in ceea ce priveste managementul riscului?

207
C.N. IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.2.2.1
CONTINUARE
SUCURSALA /PUNCT
ZONAL Pagina 3 din
........................................... 4

Da Nu N/A Observatii

Departamentul de conducere mentine, pentru riscul care nu poate fi evitat, un

nivel cat mai redus si doar acolo unde nu poate fi aplicat un sistem de dubla
verificare? Dar, in locul sistemului de dubla verificare, exista un sistem de
monitorizare atenta?

Concluzii

208
Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

209
C.N. IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.2.2.1
CONTINUARE
SUCURSALA /PUNCT
ZONAL Pagina 4 din
........................................... 4

Da Nu N/A Observatii

3. Intrebari pentru verificarea raportarii informatiilor privind afacerea

Are societatea instituit un sistem de raportare corespunzator prin care

managementul sa primeasca informatii utile si valoroase despre operatiile
societatii si managementul riscului?

Deciziile luate de conducere sunt clar intelese de intreaga organizatie?

Exista un sistem de raportare corespunzator prin care directorii in exercitiu si

consiliul director primesc informatii despre operatiile desfasurate de societate
si riscuri fara intarzieri nejustificate?

Exista un fomat de raportare consecvent, acordandu-se consideratia necesara

intelegerii si coerentei continutului?

Deciziile luate de directori si consiliul director sunt comunicate adecvat si

intelese de sectoarele interesate?

Exista un sistem de raportare cu regularitate catre functionarii responsabili si

management in ceea ce priveste managementul riscului?

Concluzii

210
 Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

C.N. IMPRIMERIA
ROMANA S.A.
CHESTIONAR PRIVIND REF
SUCURSALA /PUNCT
RECRUTAREA SI 5.2.2.2
ZONAL
PREGATIREA
...........................................
PERSONALULUI
PROCEDURA 5.2.2. Pagina 1 din
CONTROALE 2
INTERNE Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Da Nu N/A Observatii

1. Intrebari pentru verificarea modului de recrutare a personalului

Societarea recruteaza personal cu experienta necesara, nivel de instruire, si

certificate de atestare suplimentara corespunzatoare pentru preluarea
operatiunilor specifice ale afacerii, mai ales in ceea ce priveste acele operatii
care au legatura cu managementul riscului?

Personalul participa in mod activ la operatiile societatii, in conformitate cu

functia si responsabilitea sa?

Recrutarea personalului se face pe baza unui plan de angajari?

211
 Managementul analizeaza periodic modul de realizare a planului si dispune
masuri de rectificare a acestuia?

Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

C.N. IMPRIMERIA REF

ROMANA S.A. 5.2.2.2
CONTINUARE
SUCURSALA /PUNCT
ZONAL Pagina 2 din
........................................... 2

Da Nu N/A Observatii

2. Intrebari pentru a verificarea pregatirii personalului

Exista programe de instruire conforme cu descrierea postului si nivelul de

pregatire?

Functioneaza in mod adecvat programul de pregatire si instruire la locul de

212
munca?

Sunt revizuite programele pe masura ce apar modificari in operatiile societatii

si pe masura ce se diversifica riscurile legate de management?

Rezultatele testarior sunt utilizate in promovarea personalului?

Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

213
C.N. IMPRIMERIA
ROMANA S.A.
REF
SUCURSALA /PUNCT
CHESTIONAR PRIVIND 5.2.2.3
ZONAL
AUDITUL INTERN
...........................................
PROCEDURA 5.2.2. Pagina 1 din
CONTROALE 2
INTERNE Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Da Nu N/A Observatii

1. Intrebari pentru verificarea sistemului de audit

Au loc audituri interne eficiente pentru a se asigura sistemul de management a

riscului si modul de aplicare a regulilor interne?

Frecventa, scopul si verificarile auditurilor interne sunt adecvate?

Societatea de audit intern are personal experimentat in fiecare domeniu de

afacere al societatii, capabili si auditeze efectiv operatiile respective?

Auditorii interni au acces la toate documentele necesare?

Auditul tuturor departamentelor are loc cu regularitate, chiar si pentru acele

departamente care sunt in mod obisnuit considerate scutite de audit?

Societatea de audit intern este complet independenta si raporteaza direct

conducerii?

214
 Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

C.N. IMPRIMERIA REF

ROMANA S.A. 5.2.2.3
CONTINUARE
SUCURSALA /PUNCT
Revizuit de: Pagina 2 din
ZONAL
2
...........................................

Da Nu N/A Observatii

2. Intrebari privind consecintele auditului

Managementul asigura atentia corespunzatoare si imediata rezultatelor

auditului, si ia masurile corespunzatoare pentru problemele detectate?

Rezultatele auditului intern sunt raportate promt si cu acuratete

managementului?

Informatia este folositoare pentru imbunatatirea operatiilor care in mod curent

merg mai departe la structurile pe care le vizeaza?

Societatea de audit intern are initiative in directia masurilor de imbunatatire

cum ar fi revizuirea regulilor interne pentru a preveni reaparitia problemelor?

215
 Managementul monitorizeaza corespunzator daca masurile de imbunatatire
directionate catre departamente sunt aplicate?

Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

C.N. IMPRIMERIA
CHESTIONAR PRIVIND
ROMANA S.A. REF
CONSTITUIREA SI
SUBUNITATEA 5.2.3.
EXERCITAREA
...........................................
CONTROLULUI
PROCEDURA 5.2.3. Pagina 1 din
FINANCIAR PREVENTIV
CONTROLUL 2
FINANCIAR PREVENTIV Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Da Nu N/A Observatii

Exista o decizie a conducatorului societatii de numire a persoanelor care sa

exercite activitatea de control financiar preventiv?

216
Test: Se obtine un tabel nominal cu persoanele desemnate sa exericite
controlul financiar preventiv si departamentele de care apartin. Se va anexa
un tabel separat.

Toate actele prezentate pentru acordarea vizei de control financiar preventiv

au semnaturile persoanelor autorizate din departamentele care le-au emis?

Aceste acte au atasate documentele justificative aferente?

Daca raspunsul la una din intrebarile de mai sus a fost „Nu”, se pune
intrebarea: documentele sunt returnate emitentului, insotite de precizarea in
scris a motivelor restituirii?

Persoanele desemnate sa exercite controlul financiar preventiv efectueaza

verificarea operatiunilor din punct de vedere al legalitatii, regularitatii si, dupa
caz, al incadrarii in limitele si destinatia creditelor/angajamentelor bancare?

Viza de control financiar preventiv este acordata prin aplicarea parafei (care
trebuie sa contina urmatoarele date: denumirea societatii, mentiunea „vizat
pentru control financiar preventiv”, numarul de identificare al titularului
sigiliului, data acordarii vizei) si a semnaturii persoanei desemnate sa exercite
controlul financiar preventiv?

Persoanele desemnate sa exercite controlul financiar preventiv efectueaza

inregistrarea documentelor in Registrul privind operatiunile prezentate la viza
de control financiar preventiv?

217
C.N. IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.2.3.
SUCURSALA /PUNCT CONTINUARE
ZONAL Pagina 2 din 2
.........................................

Da Nu N/A Observatii

Exista cazuri de refuzuri de acordare a vizei de control financiar preventiv?

Daca raspunsul la intrebarea anterioara a fost „Da”, se obtine un tabel cu

cauzele care au determinat refuzul de acordare a vizei de control financiar
preventiv.

Refuzurile de acordare a vizei de control financiar preventiv sunt mentionate

in Registrul privind operatiunile prezentate la viza de control financiar
preventiv?

Refuzurile de acordare a vizei de control financiar preventiv sunt aduse la

cunostinta conducatorului societatii?

Exista cazuri de operatiuni refuzate la acordarea vizei de control financiar

preventiv dar efectuate pe propria raspundere a conducatorului societatii?

Daca raspunsul la intrebarea anterioara a fost „Da”, se va specifica daca

persoanele desemnate sa exercite controlul financiar preventiv au informat
conducatorul structurii despre acest lucru?

Exista cazuri de suspendare, schimbare sau destituire din activitatea de

exercitare a controlului financiar preventiv?

218
 Daca raspunsul la intrebarea anterioara a fost „Da”, se intcomeste un tabel cu
motivele care au derminat acest fapt.

Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

C.N. IMPRIMERIA
ROMANA S.A. REF
CHESTIONAR PRIVIND
SUBUNITATEA 5.2.4.
CONTROLUL FINANCIAR
...........................................
DE GESTIUNE
PROCEDURA 5.2.4. Pagina 1 din
CONTROL FINANCIAR 5
DE GESTIUNE Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Da Nu N/A Observatii

Controlul financiar de gestiune functioneaza ca un compartiment distinct aflat

in subordinea structurii auditate?

Controlul financiar de gestiune se efectueaza de salariati cu studii superioare

sau medii incadrati in compartimentul de control cu sarcini exclusive de
efectuare a controlului?

Sunt indeplinite conditiile cerute de lege referitoare la pregatire economica,

experienta necesara, conditii de cinste si corectitudine?

219
 Activitatea de control financiar de gestiune se desfasoara pe baza programelor
de lucru semestriale?

Controlul s-e efectuaza in totalitate?

Controlul s-e efectuaza prin sondaj?

Pe perioada efectuarii controlului echipa a avut dificultati in ceea ce priveste

cererile referitoare de punerea la dispozitie a actelor justificative ai a altor
documente necesare controlului ?

Au fost prezentate la control valorile de orice fel pe care le gestioneaza sau pe

care le au in pastrare si care intra sub incidenta controlului?

S-a respectat programul de activitate aprobat?

C.N. IMPRIMERIA REF

ROMANA S.A. 5.2.4.
SUCURSALA /PUNCT CONTINUARE
Pagina 2 din
ZONAL
5
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

Organele de control financiar de gestiune consemneaza constatarile in acte de

control bilaterale, respectiv procese verbale si note de constatare? Acestea
sunt standardizate?

220
Pentru abaterile constatate se solicita de la persoanele vinovate note
explicative scrise?

Se analizeaza apararile formulate de catre persoanele vinovate?

In cazul controlului prin inventariere a unor gestiuni se anexeaza la procesele

verbale de control, declaratiile gestionarilor, listele de inventariere, lista cu
diferentele constatate?

In actele de control au fost trecute toate deficientele constatate?

S-au intocmit si s-au inaintat conducatorului compartimentului actele de

control la termenele stabilite?

Pe baza actelor de control intocmite, seful compartimentului prezinta

conducerii structurii concluziile controlului efectuat impreuna cu masurile
propuse ?

In cadrul competentei si a termenelor legale, conducatorii societatii iau

masuri pentru aplicarea integrala si la timp a masurilor propuse, sactionarea
persoanelor vinovate, recuperarea pagubelor, inaintarea catre procuratura a
actelor cuprinzand fapte penale?

In situatia in care conducatorul structurii nu ia masurile necesare,

conducatorul compartimentului CFG sesizeaza in scris Consiliul de
administratie?

221
C.N. IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.2.4.
SUCURSALA /PUNCT CONTINUARE
Pagina 3 din
ZONAL
5
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

Seful compartimentului financiar de gestiune participa la sedintele consiliului

de administratie atunci cand se dezbat probleme financiare, contabile si de
control de gestiune?

Personalul din compartimentul de control financiar de gestiune verifica

existenta faptica a:
-stocurilor,
-a mijloacelor fixe?

S-a verificat legalitatea si realitatea operatiunilor de intrare si iesire din

patrimoniu a acestora?

S-a verificat existenta faptica a numerarului si a altor valori banesti aflate la

caseria structurii?

S-a verificat ritmicitatea aprovizionarii tehnico-materiale in vederea realizarii

obiectului de activitate?

In cazul in care au fost incheiate contracte cu furnizorii s-a verificat daca se

222
 respecta legislatia in vigoare referitoare la disciplina contractuala?

S-a verificat aplicarea prevederilor legale referitoare la receptia ( cantitativa si

calitativa ) expeditia si transportul:
- stocurilor,
- mijloacelor fixe?

S-au respectat dispozitiile legale referitoare la pierderile acceptate pe timpul

transportului, depozitarii, desfacerii ?

C.N. IMPRIMERIA REF

ROMANA S.A. 5.2.4
SUCURSALA /PUNCT CONTINUARE
Pagina 4 din
ZONAL
5
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

Materialele date in consum coincid cu normele de consum si cu productia

planificata si realizata?

S- a respectat numarul de personal aprobat prin organigrama?

Se respecta incadrarea in fondul de salarii aprobat prin BVC?

S-a verificat daca se intocmesc corect documentele privind salarizarea si

evidenta muncii ?

223
 S-a verificat legalitatea si realitatea platilor salariilor si a altor drepturi sau
avantaje acordate salariatilor?

S-a verificat legalitatea, realitatea si necesitatea platilor sau a cheltuielilor

efectuate in numerar sau din contul curent (in lei si in valuta)?

S-a analizat concordanta soldurilor din evidenta contabila cu documentele care

au stat la baza inregistrarii acestora?

S-a verificat modul de efecuare a instrucatjului privind realizarea inventarierii

patrimoniului?

Inventarierea patrimoniu propriu sau inchiriat, aflat la terti spre prelucrare sau
in custodie, s-a realizat in conditiile si la termenele prevazute in decizia
managementului structurii?

C.N. IMPRIMERIA REF

ROMANA S.A. 5.2.4.
SUCURSALA /PUNCT CONTINUARE
Pagina 5 din
ZONAL
5
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

S-a verificat daca modul de organizare si conducere a evidentei tehnico-

operative si contabile este conforma cu actele normative in vigoare si cu
dispozitiile primite de la Aparatul Central?

224
Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

225
C.N. IMPRIMERIA
ROMANA S.A. REF
CHESTIONAR PRIVIND
SUBUNITATEA 5.2.5.
VERIFICAREA
...........................................
SISTEMULUI CALITATII
PROCEDURA : 5.2.5. Pagina 1 din
CONTROLUL 6
CALITATII Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Da Nu N/A Observatii

1. Intrebari privind politica si procedurile sistemului calitatii

Structura are o politica privind calitatea care specifica obiectivele si

angajamentul pentru calitate?

Este politica calitatii documentata ca parte a manualului calitatii, publicata in

cadrul entitatii si inteleasa de personalul implicat in activitatea de control a
calitatii?

Daca exista, Manualul calitatii este elaborat in conformitate cu prevederile si

cerintele standardelor de calitate ISO 9002?

Toate procedurile referitoare la controlul calitatii sunt incluse in Manualul

calitatii sau se fac referiri la ele in cadrul acestuia?

Exista proceduri documentate care sa acopere toate clauzele relevante ale

standardelor?

Gradul de documentare corespunde cu metodele, aptitudinile si nivelul de

instruire
al personalului entitatii?

226
 Documentatia adecvata este disponibila pentru consultare, in functie de
necesitati de catre intreg personalul implicat in activitatea de control a
calitatii?

Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

C.N. IMPRIMERIA REF

ROMANA S.A. 5.2.5.
SUCURSALA /PUNCT CONTINUARE
Pagina 2 din
ZONAL
6
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

2 Intrebari pentru verificarea responsabilitatii si autoritatii in cadrul

sistemului calitatii

Entitatea are definita o structura manageriala care sa precizeze care sunt

managerii cu autoritate si responsabilitati pentru calitate si care sunt legaturile
interfunctionale cu privire la calitate?

Structura este documentata ca parte a manualului calitatii?

Structura arata cine este responsabil pentru identificarea deficientelor privind

calitatea?

227
 Structura arata cine este responsabil pentru controlul si pastrarea acuratetii
sistemului calitatii?

Structura arata cine este responsabil pentru controlul si eficacitatea actiunilor

corective care au fost luate?

Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

C.N. IMPRIMERIA REF

ROMANA S.A. 5.2.5.
SUCURSALA /PUNCT CONTINUARE
Pagina 3 din
ZONAL
6
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

3. Intrebari pentru verificarea resurselor alocate sistemului calitatii

Entitatea pune la dispozitie resurse si personal instruit pentru identificarea

228
cerintelor referitoare la sistemul calitatii?

Exista resurse si personal disponibil pentru analiza competentei sistemului

calitatii produselor?

Exista resurse si personal disponibil pentru supravegherea calitatii activitatilor

interne si a operatiilor si proceselor specifice entitatii?

Exista o procedura de dimensionare a resurselor si personalului necesar

sistemului calitatii?

Existenta resurselor poate fi verificata?

Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

229
C.N. IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.2.5.
SUCURSALA /PUNCT CONTINUARE
Pagina 4 din
ZONAL
6
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

4. Intrebari pentru verificarea planificarii in cadrul sistemului calitatii

Exista o procedura de planificare a activitatilor specifice din cadrul sisitemului

calitatii?

Exista o planificare a modului in care vor fi satisfacute cerintele stipulate in

cadrul manualului calitatii?

Exista o procedura de identificare a elementelor cheie din cadrul sistemului

calitatii?

Exista mijloace planificate de identificare si masurare a elementelor cheie din

cadrul sistemului calitatii?

Exista o procedura de revizuire a planificarii activitatilor specifice din cadrul

sistemului calitatii?

Concluzii

230
 Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

C.N. IMPRIMERIA REF

ROMANA S.A. 5.2.5.
SUCURSALA /PUNCT CONTINUARE
Pagina 5 din
ZONAL
6
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

5. Intrebari pentru verificarea controlului neconformitatilor

Exista proceduri documentate care sa identidice neconformitatile?

Exista proceduri de izolare (daca este cazul), cercetare si evaluare a

neconformitatilor detectate?

Functiile entitatii implicate sunt instiintate in mod oficial de neconformitatea

identidicata?

Exista personal responsabil cu analizarea factorilor care au condus la existenta

neconformitatii?

231
 Exista proceduri de derogare sau declasare a produsului, serviciului detectat ca
neconform?

In cazul produselor, serviciilor pentru care exista derogare sunt inregistrate

toate informatiile privind neconformitatea si derogarea?

Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

C.N. IMPRIMERIA REF

ROMANA S.A. 5.2.5.
SUCURSALA /PUNCT CONTINUARE
Pagina 6 din
ZONAL
6
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

6. Intrebari pentru verificarea urmaririi actiunilor preventive si corective

Exista proceduri documentate pentru actiunile corective si preventive

referitoare la neconformitati?

232
Gradul unei actiuni corective si preventive este determinat de amploarea
problemei si de riscul aferent acesteia?

Schimbarile din cadrul procedurilor implementate si inregistrate sunt rezultatul

actiunilor corective si preventive?

In cadrul actiunilor corective exista proceduri de investigare a cauzelor

neconformitatilor?

Exista proceduri de stabilire a actiunilor necesare pentru eliminarea

neconformitatilor?

Sunt efectuate controale pentru a se asigura ca actiunile corective sunt

intreprinse si sunt eficiente?

Exista o procedura de analiza de catre managementul calitatii a actiunilor

preventive si corective?

Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

233
5.3. – PROCEDURI SPECIFICE AUDITULUI INTERN DE
PERFORMANTA

C.N. IMPRIMERIA
ROMANA S.A.
CHESTIONAR PRIVIND REF
SUCURSALA/PUNCT
MONITORIZAREA 5.3.1.1
ZONAL
PERFORMANTEI
...........................................
(PROFIT/PIERDERE)
PROCEDURA 5.3.1. Pagina 1 din
MANAGEMENTUL 3
PERFORMANTEI SI Intocmit de: Data:
RISCULUI Revizuit de: Data:

Da Nu N/ Observatii
A

1. Intrebari pentru verificarea monitorizarii profitului/pierderii

Managementul si directiile individuale din companie monitorizeaza

profitul/pierderea atunci cand se ia in considerare oscilatia intre riscuri si
beneficii?

Directiile specializat e (ex.: Directia financiar contabilitate) monitorizeaza

profitul/pierderea din diferite puncte de vedere cum ar fi profitul pe client sau
pe activitati, produse si la nivel consolidat?

Fiecare directie vizualizeaza profitul/pierderea tinand cont de alocarea

cheltuielilor indirecte?

Este acordata consideratia cuvenita profilelor de risc atunci cand se apreciaza

si se determina conditiile de profit/pierdere?

Exista un suport computerizat pentru managementul profitului/pierderii

(componenta a tabloului de bord)?

234
Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

235
C.N. IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.3.1.1
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
Pagina 2 din
ZONAL
3
...........................................

Da Nu N/A Observatii

2. Intrebari pentru verificarea distribuirii resurselor luand in considerare

riscul si beneficiul

Este acordata consideratia corespunzatoare raportului dintre risc si beneficiu,

si dintre risc si capital atunci cand se repartizeaza resursele catre fiecare
structura?

Managementul decide o politica de distributie a resurselor corespunzatoare, pe

baza rapoartelor privind profitul/pierderea?

Concluzii

236
Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

237
C.N. IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.3.1.1
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
Pagina 3 din
ZONAL
3
.......................................

Da Nu N/A Observatii

3. Intrebari pentru verificarea stabilirii rationale a preturilor

Preturile sunt rationale, din perspectiva planificarii profitului, a conditiilor de

piata si a riscurilor?

Este clar definita delegarea autoritatii in ceea ce priveste stabilirea preturilor?

In stabilirea preturilor este acordata consideratia corespunzatoare nu numai

operatiilor, profitului si conditiilor de piata ci si costurilor operationale,
creditului si altor aspecte semnificative ale afacerii?

Concluzii

238
Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

239
C.N. IMPRIMERIA
ROMANA S.A. CHESTIONAR PRIVIND
REF
SUCURSALA/PUNCT MONITORIZAREA
5.3.1.2
ZONAL PERFORMANTEI SI
........................................... RISCULUI LA COMPANIE SI
PROCEDURA 5.3.1. SOCIETATILE AFILIATE Pagina 1 din
MANAGEMENTUL 2
PERFORMANTEI SI Intocmit de: Data:
RISCULUI Revizuit de: Data:

Da Nu N/A Observatii

1. Intrebari pentru verificarea monitorizarii profitului/pierderii consolidate

inclusiv a societatilor afiliate

Performanta financiara este monitorizata corespunzator, la nivel consolidat,

sau la un nivel care include societatile afiliate dar nesupuse consolidarii?

Performanta financiara este monitorizata pe o baza consolidata, cu deplina

intelegere a performantei societatilor supuse contabilitatii de grup
(consolidarii)?

Performanta financiara este monitorizata incluzand si societatile afiliate si

neconsolidate?

Concluzii

240
Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

241
C.N. IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.3.1.2
CONTINUARE
SUCURSALA/PUNCT
Pagina 2 din
ZONAL
2
...........................................

Da Nu N/A Observatii

2. Intrebari pentru verificarea managementului riscului la societatile

afiliate

Conducerea recunoaste pe deplin riscul inerent societatilor afiliate si il

monitorizeaza corespunzator?

Exista un sector responsabil de monitorizarea operatiunilor societatilor

afiliate?

Este compania capabila sa verifice activitatile neobisnuite?

Conducerea recunoaste profilele de risc inerent ale societatilor afiliate?

Sunt monitorizate cu regularitate riscurile la care sunt expuse societatile

afiliate pentru a se asigura ca se mentin intr-o marja rezonabila, proportionala
cu puterea lor financiara (ex. capitalul)?

Concluzii

242
Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

243
C.N. IMPRIMERIA
ROMANA S.A.
REF
SUCURSALA/PUNCT CHESTIONAR PRIVIND
5.3.2.1
ZONAL STABILITATEA SI CLARITATEA
........................................... POLITICII MANAGERIALE
PROCEDURA 5.3.2. Pagina 1 din
POLITICA 2
MANAGERIALA Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Da Nu N/A Observatii

1. Intrebari pentru stabilirea rationalitatii si integritatii politicii manageriale

A stabilit conducerea o politica stabila si rationala (strategii pe termen lung si

pe termen scurt) luand pe deplin in considerare conditiile curente si viitoare?

Atunci cand se elaboreaza o politica manageriala, conducerea ia in considerare

stabilitatea, rationalitatea si fezabilitatea?

Este politica manageriala integrata?

Concluzii

244
Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

245
C.N. IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.3.2.1
CONTINUARE
SUCURSALA/PUNCT
ZONAL Pagina 2 din
........................................... 2

Da Nu N/A Observatii

2. Intrebari pentru claritatea si permeabilitatea politicii manageriale:

Este politica manageriala clara in ceea ce priveste modalitatile de actiune

pentru fiecare directie?

Este politica manageriala bine inteleasa de salariatii companiei? Aplicarea ei

functioneaza corect?

Se stabileste un plan de afaceri pe termen mediu-lung (ex 3-5 ani)?

Este conceput un plan de afaceri anual sau semestrial?

Directia insarcinata cu planificarea manageriala monitorizeaza cu regularitate

gradul de indeplinire al acestuia si ia masurile necesare daca este cazul?

Concluzii

246
Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

247
C.N. IMPRIMERIA
ROMANA S.A.
REF
SUCURSALA/PUNCT CHESTIONAR PRIVIND
5.3.2.2
ZONAL POLITICA DE MANAGEMENT A
........................................... RISCULUI
PROCEDURA 5.3.2. Pagina 1 din
POLITICA 4
MANAGERIALA Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Da Nu N/A Observatii

1. Intrebari pentru intelegerea riscului managerial

Identifica managementul cu acuratete tipurile de riscuri si de expunere la risc

si intelege metodele de management a riscului; a incurajat acesta structura sa
stabileasca o cunostinta deplina a importantei controlului riscului?

Are managementul standarde inalte de etica profesionala si face eforturi

pentru a se asigura ca angajatii au inteles pe deplin importanta controalelor
interne?

Recunoaste managementul factorii interni si externi care constituie un risc

potential pentru companie?

Este managementul constient de diferitele tipuri si niveluri de risc si expunere

la risc ce insotesc factorii mentionati mai sus?

Identifica managementul care sunt acele metode de management a riscului

aplicabile tipurilor de risc si de expunere la risc identificate?

Stabileste managementul nivelul acceptabil (limita) al gradului de risc inerent

248
 pentru organizatie si instruieste in mod adecvat sectoarele corespunzatoare?

Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

C.N. IMPRIMERIA REF

ROMANA S.A. 5.3.2.2
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
ZONAL Pagina 2 din
........................................... 4

Da Nu N/A Observatii

2. Intrebari pentru a stabili strategia de baza pentru managementul riscului

Este managementul implicat in mod activ in elaborarea strategiilor si stabilirea

cadrului pentru managementul riscului, acordand consideratia corespunzatoare
diferitelor riscuri asupra capitalului si importanta asumarii acestui risc?

Este managementul constient in mod clar de responsabilitatea sa pentru

elaborarea unor politici adecvate de management a riscului?

Documentele justificative care insotesc Ordinele de plata si/sau Efectele au

toate aprobarile necesare pentru efectuarea platii si sunt revazute de catre cei
care trebuie sa semneze Ordinele de plata si/sau Efectele?

249
 Comitetul director decide politica de baza vis-à-vis de asumarea riscului si
controlul riscului, acordand consideratia cuvenita atat riscurilor asupra
capilatului cat si asupra fiecarei operatiuni a companiei?

Managementul verifica cu regularitate eficacitatea sistemului de management

a riscului?

Elaboreaza managementul cadrul, sistemul si procedurile pentru identificarea,

monitorizarea si controlul diverselor riscuri?

Exista printre obiectivele managementului si acela de a construi un sistem de

management a riscului cuprinzator, pentru intreaga companie?

Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

C.N. IMPRIMERIA REF

ROMANA S.A. 5.3.2.2
CONTINUARE
SUCURSALA/PUNCT
Pagina 3 din
ZONAL
4
...........................................

Da Nu N/A Observatii

3. Intrebari pentru diversificarea riscurilor

Diversifica compania riscurile in functie de diversele aspecte si componente

ale afacerii?

Este compania constienta de necesitatea diversificarii surselor de obtinere a

250
 fondurilor si modalitatilor de investitie?

Are compania un cadru organizational si operational care subliniaza

importanta regulilor de management a riscului cum ar fi limitarea expunerii
cauzate de existenta unui singur creditor?

Evita compania dependenta excesiva de o anume terta parte in activitatea sa?

Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

C.N. IMPRIMERIA CONTINUARE REF

ROMANA S.A. 5.3.2.2
SUCURSALA/PUNCT
Pagina 4 din
251
ZONAL 4
...........................................

Da Nu N/A Observatii

4. Intrebari pentru a stabili daca exista masuri luate pentru cazurile in care
o terta parte (client sau furnizor) inregistreaza probleme

A luat managementul in considerare posibilitatea disparitiei sau incapacitatea

de plata a unei terte parti, importanta pentru companie si sistemul ei financiar?
A prevazut masuri necesare in aceste cazuri?

Intelege managementul posibilitatea de pierdere si prejudiciu asupra

sistemelor de plati sau decontari? Sunt prevazute masuri corespunzatoare?

Exista masuri pentru cazurile in care mediul de afaceri se caracterizeaza prin

instabilitate?

Concluzii

252
Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

253
C.N. IMPRIMERIA
ROMANA S.A.
CHESTIONAR PRIVIND REF
SUCURSALA/PUNCT
STABILIREA UNUI CADRU 5.3.3.1
ZONAL
PENTRU CONFORMITATE SI
...........................................
PREZENTARE
PROCEDURA 5.3.3. Pagina 1 din
CONFORMITATE SI 5
PREZENTARE Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Da Nu N/A Observatii

1. Intrebari pentru verificarea Capacitatii managementului de a intelege

conformitatea cu legile si actiunile de obtinere a acestei capacitati

Intelege managementul importanta conformitatii cu legile si reglementarile in

vigoare, regulile pietei, regulile interne?

Ia managementul masuri necesare pentru a creste intelegerea importantei

conformitatii cu legile?

Intelege managementul ca structura poate fi prejudiciata de o conformitate

insuficienta cu legile?

Conducerea de varf face eforturi pentru a asigura ca in intreaga companie se

recunoaste importanta conformitatii cu legea?

Cunoaste managementul care sunt operatiile care ar putea sa cauzeze probleme

in ceea ce priveste conformitatea?

Atunci cand incepe un nou tip de operatie, este luat in considerare de catre
management riscul care apare in domeniul conformitatii?

254
 Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

C.N. IMPRIMERIA REF

ROMANA S.A. 5.3.3.1
CONTINUARE
SUCURSALA/PUNCT
Pagina 2 din
ZONAL
5
...........................................

Da Nu N/A Observatii

2. Intrebari pentru verificarea stabilirii si implementarii cadrului necesar

pentru conformitate

A stabilit compania un cadru si proceduri concrete (un program de

conformitate) pentru a se asigura o conformitate constanta?

Sunt toate aspectele legate de operatiile structurii supuse unui control

centralizat?

Sunt stabilite si functioneaza proceduri concrete care conduc eficient la

conformitate (ex.: planificarea programelor de educare si instruire, coduri de
comportament si manuale de conformitate, stabilirea de reguli interne, etc)?

Pentru fiecare societate afiliata exista un responsabil de conformitate care

255
colecteaza informatii privind modificarile in legislatia locala?

A fost stabilita o persoana responsabila cu aspectele privind conformitatea in

serviciile semnificative si este clar stipulata descrierea postului si alocarea
sarcinilor?

Au fost aceste posturi efectiv puse in practica? (ex.: implementarea

programelor de instruire si activitati educationale, consultanta, inspectii in
cazul unor contradictii neclare cu regulile, raportari catre departamentul care
coordoneaza problemele de conformitate)

256
C.N. IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.3.3.1
CONTINUARE
SUCURSALA/PUNCT
Pagina 3 din
ZONAL
5
...........................................

Da Nu N/A Observatii

In dezvoltarea si vanzarea unor produse noi, se confirma conformitatea cu

legea si cu politica de instiintare anterioara a clientilor, a acestor produse?

Este mentinut un contact strans cu avocatii companiei pentru a se preveni

problemele si a se rezolva operativ orice incident?

Concluzii

257
Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

258
C.N. IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.3.3.1
CONTINUARE
SUCURSALA/PUNCT
Pagina 4 din
ZONAL
5
...........................................

Da Nu N/A Observatii

3. Intrebari pentru verificarea monitorizarii si raportarii catre management

Pe langa monitorizare, exista un serviciu independent care sa verifice

conformitatea operatiilor diverselor sectoare de activitate?

Litigiile si alte probleme care ar putea prejudicia reputatia companiei sunt

raportate in mod corespunzator managementului?

Este monitorizata conformitatea constanta cu legea a fiecarui tip de activitate

al companiei, de catre persoanele responsabilie, prin controale zilnice?

Persoanele responsabile raporteaza promt si corespunzator conformitatea cu

legile sau problemele aparute catre serviciul de coordonare a acestei activitati?

Incidentele si accidentele sunt raportate catre autoritatea de supraveghere?

259
C.N. IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.3.3.1
CONTINUARE
SUCURSALA/PUNCT
ZONAL Pagina 5 din
........................................... 5

Da Nu N/A Observatii

Sunt trimise centralizatoare privind reclamatiile clientilor si litigiile trimise

catre subunitati, pentru a se evita sau rezolva timpuriu problemele?

Concluzii

260
Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

261
C.N. IMPRIMERIA
ROMANA S.A.
CHESTIONAR PRIVIND REF
SUCURSALA/PUNCT
PROCESUL DE CONTABILIZARE 5.3.3.2
ZONAL
SI PREZENTARE (RAPORTARE
...........................................
FINANCIARA)
PROCEDURA 5.3.3. Pagina 1 din
CONFORMITATE SI 3
PREZENTARE Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Da Nu N/ Observatii
A

1. Intrebarii pentru verificarea prezentarii informatiei financiare

Din punct de vedere al indeplinirii responsabilitatilor, are loc o prezentare

activa si corecta a informatiilor financiare de catre management?

Politica si strategia manageriala a companiei sunt facute publice prin mijloace

de informare legale?

Indicatorii principali de performanta sunt prezentati cu acuratete?

Consiliul de administratie functioneaza in mod corespunzator pentru a asigura

desfasurarea corecta a afacerii de catre management?

Activitatea de audit extern se deruleaza in conformitate cu scrisorile de

angajament contractate?

Managementul tine cont de opiniile auditorilor externi, examineaza si

implementeaza masurile de imbunatatire corespunzatoare?

262
C.N. IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.3.3.2
CONTINUARE
SUCURSALA/PUNCT
ZONAL Pagina 2 din
........................................... 3

Da Nu N/ Observatii
A

Se asigura corectitudinea principiilor contabile si credibilitatea situatiilor

financiare prin audit extern adecvat?

Concluzii

263
 Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

C.N. IMPRIMERIA REF

ROMANA S.A. 5.3.3.2
CONTINUARE
SUCURSALA/PUNCT
ZONAL Pagina 3 din
........................................... 3

Da Nu N/ Observatii
A

2. Intrebari pentru verificarea existentie unor proceduri de contabilizare

corespunzatoare

Are loc procesarea zilnica a conturilor si stabilirea anuala a situatiilor

financiare?

264
Procesarea zilnica a conturilor se desfasoara corect?

Situatiile financiare anuale sunt conforme cu politicile contabile ale

companiei?

Exista o utilizare contabila necorespunzatoare a situatiilor financiare, cum ar fi

mentinerea pierderilor care ar fi trebuit realizate?

Sumele necesare pentru amortizari si provizioane sunt determinate prin

estimari corespunzatoare?

Concluzii

Revizuit (semnatura) ..................... Intocmit (semnatura) ....................

265
 5.4. – PROCEDURI SPECIFICE AUDITULUI DE REGULARITATE
(OPERATIONAL)

C.N. IMPRIMERIA
CHESTIONAR PRIVIND
ROMANA S.A.
VERIFICAREA EXISTENTEI REF
SUCURSALA/PUNCT
CADRULUI PROCEDURAL 5.4.1.1
ZONAL
DE GESTIONARE SI
...........................................
INVENTARIERE MIJLOACE
PROCEDURA 5.4.1. Pagina 1 din
FIXE
MIJLOACE FIXE 3
Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Da Nu N/ Observatii
A

1. Intrebari pentru verificarea cadrului general de gestionare al mijloacelor

fixe din patrimoniu

Exista o procedura de verificare a punerii in practica a politicii de mijloace

fixe aprobate de management?

Exista Registrul mijloacelor fixe?

Registrul mijloacelor fixe contine informatiile minime cerute de legislatia in

vigoare?

Exista o procedura de codificare si atribuire a numerelor de inventar?

Sunt codificate mijloacele fixe in functie de codurile de clasificare din

Catalogul de clasificare al mijloacelor fixe?

266
Exista o procedura conform caeia se tine evidenta miscarillor fizice si valorice
ale mijloacelor fixe(achizitii, transferuri, vanzari, casari, modernizari, etc.)?

Concluzii

Revizuit(semnatura) ..................... Intocmit(semnatura) ....................

267
C.N. IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.4.1.1
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
Pagina 2 din
ZONAL
3
...........................................

Da Nu N/A Observatii

2. Intrebari pentru verificarea activitatii de inventariere a mijloacelor fixe

La ce perioade de timp se face inventarierea mijloacelor fixe?

Inventarierea mijloacelor fixe se face in conformitate cu prevederile legale in

vigoare?

Se face inventarierea fizica si cantitativ valorica pentru fiecare mijloc fix in

parte?

Se intocmesc liste cu mijloacele fixe deteriorate, depreciate, uzate tehnologic

si moral?

Exista o procedura de analiza a rezultatelor inventarierii?

In cazul in care sunt constate plusuri sau minusuri de inventar exista o

procedura de analizare si inregistrare a acestora?

Exista o procedura de imputare a minusurilor de inventar constatate?

268
In cazul in care se aproba trecerea in conservare a unor mijloace fixe exista o
procedura de gestionare a acestora?

In cazul in care se aproba casarea mijloacelor fixe exista o procedura de

casare?

Exista o procedura de valorificare a materiilor si materiale obtinute in urma

dezmembrarii mijloacelor fixe aprobate pentru casare?

269
C.N. IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.4.1.1.
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
Pagina 3 din
ZONAL
3
...........................................

Da Nu N/ Observatii
A

In cazul in care anumite repere, ansamble sau subansamble obtinute in urma

casarii sunt necesare ca piese de schimb pentru alte mijloace fixe similare
aflate in functiune, exista o procedura de inventariere si aprobare spre
refolosire a acestora?

In cazul in care se constata ca anumite mijloace fixe nu mai sunt necesare

in activitatea societatii, exista o procedura de valorificare prin vanzare a

acestora?

Exista o procedura de culegere de informatii, in cursul actiunii de inventariere,

care vor fi folosite ulterior in activitatea de reevaluare sau evaluare a
mijloacelor fixe?

Concluzii

270
Revizuit(semnatura) ..................... Intocmit(semnatura) ....................

271
C.N. IMPRIMERIA
ROMANA S.A.
REF
SUCURSALA/PUNCT CHESTIONAR PRIVIND
5.4.1.2
ZONAL VERIFICAREA ACTIVITATII
........................................... DE INVESTITII
PROCEDURA 5.4.1. Pagina 1 din
MIJLOACE FIXE 2
Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Da Nu N/ Observatii
A

1. Intrebari pentru verificarea existentei cadrului procedural aferent

desfasurarii activitatii de investitii

Exista o procedura de verificare a conformitatii activitatii de investitii cu

incadrarea in actele normative si legislatiei in vigoare care reglementeaza
aceasta activitate?

Exista o procedura de intocmire si aprobare a planului de investitii anual?

Exista o procedura de analiza si evaluare a resurselor necesare realizarii

obiectivelor de investitii din programul de investitii anual?

Se tine o evidenta lunara a realizarii investitiilor pentru fiecare obiectiv de

investitii care sa fie in concordanta cu programul aprobat?

Exista o procedura de semnalare a abaterilor sau depasirilor de la conditiile

initiale aprobate in programul de investitii?

272
Exista proceduri conform prevederilor legale de desfasurare a licitatiilor
pentru atribuirea de contracte aferente obiectivelor de investitii?

Exista proceduri de monitorizare a contractelor aferente fiecarui obiectiv de

investitii in parte?

Exista proceduri de receptie preliminara si definitiva a contractelor incheiate?

273
C.N. IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.4.1.2.
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
ZONAL Pagina 2 din
........................................... 2

Da Nu N/ Observatii
A

Exista un program de urmarire a lucrarilor de investitii si de raportare a

sumelor cheltuite lunar pentru fiecare obiectiv in parte?

Exista o procedura de evaluare a cheltuielilor de investitii si incadrare in

fondul aprobat prin programul anual de dezvoltare?

Exista o procedura de sistare a lucrarilor de investitii aferente unui obiectiv?

Exista o procedura de arhivare a documentelor aferente lucrarilor de investitii

pentru fiecare obiectiv in parte?

Exista proceduri de analiza trimestriala ale lucrarilor de investitii si raportare

statistica a derularii acestora?

Exista o metodologie de alocare a creditelor externe si interne pentru investitii,

modernizari, retehnologizari?

Exista o procedura de urmarire a proiectelor de investitii a caror finantare se

face de la buget pana la obtinerea fondurilor?

274
Exista o procedura de raportare periodica a stadiilor fizice de realizare si a
costurilor pentru lucrarile de investitii finantate de la buget?

Concluzii

Revizuit(semnatura) ..................... Intocmit(semnatura) ....................

275
C.N. IMPRIMERIA
ROMANA S.A.
CHESTIONAR PRIVIND REF
SUCURSALA/PUNCT
VERIFICAREA ACTIVITATII 5.4.1.3
ZONAL
DE INTRETINERE SI
...........................................
REPARATII MIJLOACE FIXE
PROCEDURA 5.4.1. Pagina 1 din
MIJLOACE FIXE 2
Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Da Nu N/ Observatii
A

1. Intrebari pentru verificarea cadrului procedural general al activitatii de

intretinere si reparatii mijloace fixe

Mijloacele fixe inregistrate in patrimoniu au fiecare Fisa mijlocului fix tinuta

la zi?

Fisa mijlocului fix contine toate caracteristicile si datele tehnice din cartea

utilajului, precum si istoricul acestuia( data P.I.F., revizii, reparatii ,

reparatii capitale, etc.)?

Exista o arhiva tehnica cu documentatia tehnica de intretinere si reparatie

aferenta echipamentelor?

Exista o planificare anuala a reviziilor si reparatiilor de echipamente?

Exista proceduri de revizii tehnice, reparatii curente, reparatii accidentale,

reparatii capitale?

276
 Se intocmeste anual un Necesar de materii prime si materiale aferent Planului
de revizii si reparatii?

Exista o procedura de aprobare si de emitere a documentatiei de reparatie in

cazul reparatiilor accidentale ale mijloacelor fixe?

Exista o procedura de raportare lunara sau trimestriala a executarii lucrarilor

de revizii si reparatii planificate?

C.N. IMPRIMERIA REF

ROMANA S.A. 5.4.1.3
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
ZONAL Pagina 2 din
........................................... 2

Da Nu N/ Observatii
A

Exista o procedura de estimare a materiilor prime si materialelor necesare a fi

aprovizionate pentru intretinerea tuturor utilajelor?

Exista o procedura de verificare a calitatii lucrarilor de revizii si reparatii

mijloace fixe?

Exista o procedura de raportare lunara a cheltuielilor cu intretinerea si

reparatiile mijloacelor fixe?

277
Exista o procedura de analiza, estimare a costurilor si planificare pentru
utilajele care necesita reparatii capitale?

Exista o procedura de analiza a oportunitatii si estimare a costurilor

modernizarilor mijloacelor fixe?

Concluzii:

Revizuit(semnatura) ..................... Intocmit(semnatura) ....................

278
C.N. IMPRIMERIA
ROMANA S.A. CHESTIONAR PRIVIND
REF
SUCURSALA/PUNCT VERIFICAREA
5.4.2
ZONAL APROVIZIONARII,
........................................... PRODUCTIEI SI
PROCEDURA 5.4.2. DESFACERII DE STOCURI Pagina 1 din
STOCURI 14
Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Da Nu N/A Observatii

1. Intrebari pentru verificarea aprovizionarii

Sunt stabilite ca entitati diferite compartimentele implicate in primirea,

gestionarea si expedierea stocurilor?

Exista un circuit al documentelor? Daca da, se va verifica fluxul

documentelor, tinandu-se cont de nomenclatorul formularelor specifice si
tipizate in vigoare.

Exista un Serviciu de aprovizionare pentru materiale?

Exista o concordanta intre necesarul de aprovizionat si planul de productie?

Necesarul de aprovizionat se determina pe baza programului de productie?

Necesarul de aprovizionat se determina pe baza consumurilor normate

aprobate?

279
Necesarul de aprovizionat se determina pe baza stocurilor normate?

Exista o alocare de resurse in functie de prognozarea vanzarilor. Daca da, se

va verifica baza in functie de care sunt stabilite aceste alocari. De asemena se
va verifica si daca aceste alocari se modifica in cazul schimbarii sistemelor de
vanzare si tipurilor de jocuri.

Necesarul de aprovizionat este asigurat prin contracte?

280
C.N.IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.4.2.
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
Pagina 2 din
ZONAL
14
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

Necesarul de aprovizionat este asigurat prin comenzi ferme?

Licitatiile efectuate pentru aprovizionarea stocurilor se fac in conformitate cu

legislatia in vigoare? Daca da, se vor face verificari cu privire la modul de
derulare a acestora.

Achizitiile se fac in functie de pretul stocurilor respective?

Achizitiile se fac in functie de calitatea stocurilor?

Achizitiile se fac in functie de raportul calitate / pret?

Diferentele cantitative constatate la receptie sunt comunicate furnizorului in

vederea solutionarii?

Detine societatea, sucursala un compartiment care sa stabileasca calitatea

stocurilor aprovizionate?

Exista contracte de lunga durata incheiate cu furnizorii de stocuri? In cazul in

281
care raspunsul este afirmativ se vor verifica contractele respective, urmarindu-
se respectarea legislatiei in vigoare.

Receptia stocurilor se face corect? In acest sens, se vor controla intrarile de

stocuri din punct de vedere cantitativ, calitativ pe baza notei de intrare
receptie. De asemenea se va verifica si daca corespunde cantitatea din contract
sau comanda cu cea specificata in avizul de expeditie si cu cea din factura.

282
C.N.IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.4.2.
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
Pagina 3 din
ZONAL
14
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

Documentele care atesta aprovizionarea si intrarea in gestiune au toate

semnaturile si toate vizele necesare conform procedurilor de control intern?

Preturile de inregistrare a bunurilor materiale sunt reale si legale?

Mentinerea stocurilor tine seama de riscul de deteriorare si invechire a

acestora? Cum?

Stocurile aprovizionate sunt depozitate in mod corespunzator?

La iesire, stocurile sunt evaluate la metoda stabilita in politicile contabile?

In documentele care atesta eliberarea din depozit s-au trecut toate datele
necesare?

Aceste documente au toate semnaturile persoanelor abilitate sa aprobe iesirea?

Au fost eliberate cantitatile si sortimentele specificate in documente?

283
 Exista stocuri aflate in custodie la terti?

Pentru aceste stocuri exista confirmari de la terti?

Se efectueaza un punctaj lunar intre contabilitatea materialelor si gestiuni?

C.N.IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.4.2.
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
Pagina 4 din
ZONAL
14
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

Se efectueaza si inventarieri ocazionale, prin sondaj, dispuse de conducere?

Se efectueaza verificarea de catre controlul financiar de gestiune utilizand

metoda prin sondaj?

Se efectueaza verificarea de catre controlul financiar de gestiune in totalitate?

Periodicitatea acestui control este cel putin o data pe an?

Acest control se efectueaza semestrial?

284
 Este posibil ca acest control sa se efectueze de cate ori este nevoie?

Verificarea se face de catre specialisti angajati in compartimentul C.F.G. ai

SNP aparat central?

Verificarea se face de catre specialisti angajati in compartimentul de C.F.G. ai

sucursalei verificate?

Verificarea s-a facut si prin echipe mixte?

Concluzii

Revizuit(semnatura)..................... Intocmit(semnatura)....................

C.N.IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.4.2.
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
Pagina 5 din
ZONAL
14
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A
2. Intrebari pentru verificarea productiei

Se intocmeste de catre societate un “Buget al activitatii de productie“?

Sunt definiti parametrii economici si de randament pentru derularea profitabila

285
a activitatii?

Este definit un consum normat maxim standardizat?

Aceasta antecalculatie se mentine de regula pana la sfarsitul anului?

Daca apar modificari importante in cheltuielile standard sau normate,

calculatia efectuata la inceputul anului se actualizeaza pe parcurs?

Sunt stabilite corect consumurile normate de materii prime si materiale

consumabile?

Daca au existat depasiri ale consumurilor normate au fost trecute acestea pe

cheltuieli in perioada din care provin?

In cazul in care au existat astfel de depasiri exista o procedura de analiza a

acestora?

Se face o analiza comparativa plan – realizari?

In cazul in care se lanzeaza jocuri noi, exista un document care sa certifice

aprobarea de catre Directorul general al C.N. IMPRIMERIA NATIONALA ?

286
C.N.IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.4.2.
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
Pagina 5 din
ZONAL
14
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

Exista un grafic de aprovizionare cu materie prima necesara productiei de

lozuri ?

Se urmareste si se verifica corect cantitatea primita?

In cazul in care apar diferente intre cantitatea primita si cea specificata in aviz,
acestea sunt solutionate?

Bonurile de consum sunt semnate de persoanele autorizate sa avizeze

consumul?

Cantitatea stocurilor de materii prime, materiale necesare in procesul de

productie de lozuri specificata in bonurile de consum coincide cu cantitatea
prevazuta in consumurile normate?

Exista depasiri ale consumurilor normate?

In cazul in care exista astfel de depasiri ale consumurilor normate, acestea pot
fi catalogate ca fiind risipa si proasta gospodarire?

287
 S-au luat masuri pentru evitarea unor astfel de consumuri irationale?

In cazul in care in procesul de productie nu sunt consumate toate materiile

prime, materialele date in consum, se restituie acestea pe baza de “Bon de
predare –transfer, restituire”?

C.N.IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.4.2.
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
Pagina 6 din
ZONAL
14
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

Sucursala are productie care nu a urmat toate operatiunile de transformare

dintr-un ciclu de productie?

Evaluarea productiei neterminate se determina prin inventarieare la sfarsitul

perioadei?

Evaluarea productiei neterminate se determina prin metode tehnice de

constatare a stadiului sau gradului de efectuare a operatiunilor tehologice?

Evaluarea productie neterminate se determina prin metode contabile

directe(stabilirea cheltuielilor aferente productiei neterminate)?

288
Valoarea productiei neterminate se inregistreaza corect in valoarea productiei
stocate la sfarsitul lunii si se storneaza la inceputul lunii urmatoare?

Pentru semifabricatele si produsele finite obtinute se efectueaza corect fluxul

de primire / receptie a acestora in magazie( cantitativ si calitativ)?

Exista definiti paramentrii calitativi pe care trebuie sa-l indeplineasca

productia obtinuta?

289
C.N.IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.4.2.
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
Pagina 7 din
ZONAL
14
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

Diferentele de pret aparute intre costul efectiv si cel antecalculat sunt

evidentiate corect?

Exista o activitate adecvata de gestionare, pastrare, ambalare pe sortimente?

Sucursala foloseste intreaga capacitate de productie?

In cazul in care nu se foloseste intreaga capacitate de productie, costul

subactivitatii intra in cheltuielile perioadei?

Se pot determina corect cheltuielile directe si indirecte pe fiecare tip de produs

obtinut?

Cheltuielile indirecte sunt repartizate asupra costului produselor obtinute dupa

o cheie relevanta, permanenta?

Cuprinde costul de productie cheltuielile de administratie si cheltuielile de

desfacere?

290
In cazul in care sucursala obtine produse principale cat si subproduse, se poate
face o delimitare intre cheltuielile efectuate pentru produsul principal si pentru
subproduse?

Produsele secundare( subprodusele) sunt destinate reutilizarii in productie?

Produsele secundare sunt destinate vanzarii?

291
C.N.IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.4.2.
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
Pagina 8 din
ZONAL
14
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

In urma procesului de productie se obtin si produse reziduale?

Aceste produse reziduale pot fi folosite in procesul de productie?

In acest caz costul de productie al produselor principale este micsorat cu

valoarea acestor produse reziduale?

Sucursala obtine si deseuri sau rebuturi care pot fi vandute?

In acest caz preturile de valorificare sunt corecte?

In cadrul procesului de productie se obtin deseuri sau rebuturi care trebuiesc

evacuate sau distruse?

In acest caz costul de productie al produselor principale se mareste cu

cheltuielile suplimentare efectuate pentru evacuarea sau distrugerea produselor
reziduale?

Se intocmesc documente justificative pentru toate iesirile de produse finite si

292
semifabricate?

Se foloseste in mod unitar si consecvent metoda de descarcare a gestiunii

aprobata prin politicile contabile?

Exista proceduri alternative de verificare a corectitudinii datelor inscrise in

procesele verbale lunare de miscare?

293
C.N.IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.4.2.
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
Pagina 9 din
ZONAL
14
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

In cadrul procesului de productie se obtin deseuri sau rebuturi care trebuiesc

evacuate sau distruse?

Concluzii

Revizuit(semnatura)..................... Intocmit(semnatura)....................

294
C.N.IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.4.2.
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
Pagina 10
ZONAL
din 14
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

3. Intrebari pentru verificarea desfacerii produselor

Se aplica instructiunile, normele si metodologiile de organizare a activitatilor

de comercializare din cadrul depozitelor sistemului de distributie C.N.
IMPRIMERIA ROMANA ?

Exista o strategie de dimensionare si modernizare a capaciatatii de depozitare

a sistemului de distributie C.N. IMPRIMERIA ROMANA ?

Concluzii

Revizuit(semnatura)..................... Intocmit(semnatura)....................

295
C.N.IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.4.2.
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
Pagina 11
ZONAL
din 14
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

4. Intrebari pentru verificarea inventarierii stocurilor

Inventarierea se efectueaza cel putin o data pe an?

Exista decizie de numire a comisiei de inventariere, emisa de persoanele

autorizate?

In decizie se mentioneaza componenta comisiei, numele responsabilului

comisiei, modul de efectuare a inventarierii, gestiunile care vor fi inventariate,
data de incepere si terminare a inventarierii?

Exista incompatibilitati ale membrilor comisiei?

Daca inventarierea nu este efectuata de salariati, exista contracte de prestari

sevicii incheiate cu persoanele respective?

S-au creat conditii corespunzatoare de lucru comisiei de inventariere?

Comisia de inventariere a fost dotata cu aparatele si instrumentele necesare

masurarii, cantaririi?

Au fost puse la dispozitie comisiei de inventariere mijloacele tehnice de calcul

296
 si de sigilare, precum si a formularelor si registrelor necesare?

Au fost vizate listele de inventariere pretiparite(necompletate) de catre

contabilul sef(director economic, alte persoane numite sa indeplineasca
aceasta functie)?

Au fost luate declaratiile scrise ale gestionarilor responsabili(pentru gestiunile

inventariate)?

C.N.IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.4.2.
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
Pagina 12
ZONAL
din 14
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

S-au barat si s-au semnat ultimile operatiuni in fisele de magazie,

specificandu-se si data?

S-au sistat operatiunile de predare-primire a bunurilor in timpul inventarierii?

Pe perioada inventarierii s-a afisat programul si perioada de inventariere?

La inventariere au participat toti membrii comisiei?

Stocurile faptice s-au stabilit prin numarare, cantarire, masurare sau cubare, si

297
 s-au inscris in listele de inventariere?

Inventarierea bunurilor aflate in ambalaje originale s-a facut prin sondaj?

Pentru stocurile aflate in custodie s-au intocmit liste de inventariere separate?

Pentru stocurile depreciate, inutilizabile, sau deteriorate, fara miscare sau greu
vandabile, s-au intocmit liste separate?

C.N.IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.4.2.
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
Pagina 13
ZONAL
din 14
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

Pentru productia in curs de executie s-a consemnat gradul de executie?

Fiecare fila de inventar a fost semnata de catre toti membrii comisiei si de

298
gestionari?

Pe ultima fila de inventariere a unei gestiuni s-a facut mentiunea de catre

gestionari “ ca toate valorile materiale si banesti au fost inventariate “ si au
fost consemnate eventualele obiectiuni?

In cazul existentei unor astfel de obiectiuni din partea gestionarului comisia de

inventariere a analizat si a solutionat aceste obiectiuni?

S-au comparat rezultatele inventarierii inscrise in listele de inventariere cu

fisele de magazie si cele din contabilitate?

Eventualele diferente s-au consemnat in listele de inventariere(cod 14-3-12)?

Stocurile s-au evaluat la valoarea de inventar?

S-au inscris eventualele deprecieri constatate si cauzele acestora in listele de

inventariere?

Inventarierea s-a efectuat conform graficului de derulare si in termenele

stabilite?

S-a elaborat procesul verbal cu rezultatele inventarierii de catre comisia de

inventariere?

299
300
C.N.IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.4.2.
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
Pagina 14
ZONAL
din 14
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

Propunerile au fost prezentate conducatorului sucursalei?

Solutiile propuse sunt legale?

Au fost inregistrate in contabilitate rezultatele inventarierii, cu regularizarea

diferentelor conform normelor sau recuperarea pagubelor pe seama celor
vinovati?

Au fost imputate lipsurile si recuparate debitele?

A fost actualizata evidenta tehnico-operativa?

Concluzii

301
Revizuit(semnatura)..................... Intocmit(semnatura)....................

302
C.N.IMPRIMERIA
ROMANA S.A.
CHESTIONAR PRIVIND REF
SUCURSALA/PUNCT
CREANTELE 5.4.3.
ZONAL
..........................................
PROCEDURA 5.4.3. Pagina 1 din 4
CREANTE Intocmit Data:
de:
Revizuit de: Data:

Da Nu N/A Observatii

S-a efectuat in mod analitic verificarea privind realitatea creantelor

inregistrate in balanta?(Test 1)

Creantele sunt inregistrate pe baza documentelor justificative legale?

S–a verificat daca documentele de livrare au semnaturile persoanelor abilitate

pentru avizare?

Exista gestionare a clientilor respectivi daca este stabilita o destinatie clara

pentru clientii interni, respectiv externi?

Sunt elaborate studii de marketing?

In vederea cresterii vanzarilor se utilizeaza diferite forme de publicitate si

reclama?

Se realizeaza o analiza a clientilor in functie de

303
 ♦ Bonitate?
♦ cifra de afaceri?

C.N.IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.4.3.
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
ZONAL Pagina 2 din 4
.........................................

Da Nu N/A Observatii

Pentru clientii mai vechi se verifica daca s-au facut formele legale de
recuperare?

Pentru livrari se incheie contracte de vanzare –cumparare?

Comenzile primite sunt inregistrate in Registru de comenzi sau intr-o lista

distincta?

Se intocmeste un scadentar al livrarilor?

Pentru livrarile onorate se intocmesc dispozitii de livrare?

304
Exista comenzi neonorate?

S-au solutionat acestea?

Au existat cazuri de refuzuri sau retururi?

S–a facut o receptie a produselor returnate sau refuzate?

305
C.N.IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.4.3.
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
ZONAL Pagina 3 din 4
.........................................

Da Nu N/A Observatii

Se practica preturile(tarifele) corecte, in vigoare, la data livrarii?

Sunt prevazute in contracte:

♦ termene limita de efectuare a platilor; si
♦ clauze de penalizare?

Are loc o urmarire riguroasa a incasarilor? Respectiv sunt incasate creantele

la termenele stabilite?

In cazul in care exista intarzieri se declanseaza demersurile necesare pentru

recuperarea restantelor si a penalitatilor prevazute in contract?

Exista clienti incerti sau declarati in imposibilitate de plata(prin hotarare

judecatoreasca)?

Au fost facute demersurile de inaintare in instanta?

A fost stabilit un procent de recuperare a acestora?

306
Pentru acesti clienti incerti au fost constituite provizioane, potrivit politicilor
contabile?

S-a tinut cont de procentul de recuperare stabilit?

Exista clienti externi?

307
C.N.IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.4.3.
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
Pagina 4 din
ZONAL
4
.........................................

Da Nu N/A Observatii

Diferentele de curs aparute la incasare sunt inregistrate corect pe venituri si

cheltuieli?

La sfarsitul anului au fost evaluate corect si in totalitate creantele in valuta?

(Test 2)

S-a facut o analiza a vechimii creantelor?(Test 3)

Exista confirmari de solduri la clienti?

S-a respectat principiul independentei exercitiului?(Test 4)

S-a facut o analiza a creantelor?(Test 5)

Concluzii

308
Revizuit(semnatura) ..................... Intocmit(semnatura) ....................

309
Test 1

Obiectiv:Punctarea se va face pe fiecare cont in parte de creantelor prin verificarea

listei analitice a creantelor cu sumele din balanta de verificare:

Numar cont:
Totalul listei facturilor neincasate pana la data
de ..............
Sold conform balantei de verificare la data de ..........
Diferenta

Explicatii privind diferenta

-
-
-
-
-

Test 2

Obiectiv: Prin acest test se verifica daca clienti externi nu sunt in mod
semnificativ subevaluati sau supraevaluati.

Sold lei la Sold lei

Curs la Curs la
Denumire Sold data la
data sfarsitu Diferenta(lei)
clienti valuta livrarii sfarsitul
livrari l anului
anului

Test 3

Obiectiv:Analiza clientilor comerciali se va efectua in functie de vechimea

acestora, determinand cauzele pentru care acestia se mai afla inca in sold:

310
 Din care pe vechimi:
Sold la
Inaintati
Client data 30-90 >90 Explicatii
<30 zile in
de ......... zile zile
instanta

Altii
Total

Test 4
Obiectiv: Sunt verificate ultimele 5 facturi emise din exercitiul incheiat si primele
5 facturi emise din exercitiul nou, pentru a testa daca sunt inregistrate in perioada
in care trebuie recunoscute.

INAINTE DE SFARSITUL EXERCITIULUI INCHEIAT:

Mii lei
Perioada
Valoare Descrier
Numar Numar Denumire in care a
Data neta din e Note
aviz factura client fost
factura Produse
inregistrat

DUPA SFARSITUL EXERCITIULUI INCHEIAT:

Mii lei
Perioada
Valoare
Numar Numar Denumire Descriere in care a
Data neta din Note
aviz factura client Produse fost
factura
inregistrat

311
Test 5

Obiectiv: Se va efectua o analiza comparativa a soldurilor din anul precedent cu

cele din anul curent, calculandu-se viteza de rotatie:

Cont Sold initial(sold Sold final Sold mediu Viteza de

final anul anul current rotatie
precedent)

312
C.N.IMPRIMERIA
ROMANA S.A.
CHESTIONAR PRIVIND REF
SUCURSALA/PUNCT
VERIFICAREA 5.4.4.1
ZONAL
DISPONIBILULUI DIN
...........................................
CASIERIE
PROCEDURA 5.4.4. Pagina 1 din
DISPONIBILITATI 2
Intocmit Data:
de:
Revizuit Data:
de:

Da Nu N/A Observatii

Toate filele din Registrul de casa sunt numerotate cronologic?

Toate filele din Registrul de casa au atasate documentele justificative

aferente?

Soldul zilnic este reportat corect de la o pagina la alta?

Se respecta plafonul zilnic de casa?

Se respecta plafonul maxim de plati ce pot fi efectuate intr-o zi?

Disponibilul sub forma de numerar este tinut intr-un loc sigur?

Care este frecventa cu care este verificata inopinat casieria?

313
 Mentionati concluziile rezultate in urma ultimei verificari a casieriei.

Dispozitiile de incasare, de plata si Ordinele de deplasare au toate

semnaturile necesare?

C.N.IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.4.4.1
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
Pagina 2 din
ZONAL
2
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

Avansurile acordate salariatilor sunt decontate la timp?

In cazul in care avansurile nu sunt decontate la timp, se percep penalitati?

Chitantele utilizate sunt prenumerotate?

Toti casierii indeplinesc conditiile necesare pentru a ocupa posturile

respective?

314
Concluzii

Revizuit(semnatura) ..................... Intocmit(semnatura) ....................

315
C.N.IMPRIMERIA
ROMANA S.A.
CHESTIONAR PRIVIND REF
SUCURSALA/PUNCT
VERIFICAREA 5.4.4.2
ZONAL
DISPONIBILULUI DIN
...........................................
BANCA
PROCEDURA 5.4.4. Pagina 1 din
DISPONIBILITATI 2
Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Da Nu N/A Observatii

Toate extrasele de cont primite de la banci sunt inregistrate in contabilitate?

Toate extrasele de cont au atasate documentele justificative aferente?

Exista un sistem de raportare corespunzator prin care directorii in exercitiu si

consiliul director primesc informatii despre operatiile desfasurate de societate
si riscuri fara intarzieri nejustificate?

Cine sunt persoanele care semneaza Ordinele de plata si Cecurile?

De catre cine a fost facuta numirea acestora?

Documentele justificative care insotesc Ordinele de plata si/sau Cecurile au

toate aprobarile necesare pentru efectuarea platii si sunt revazute de catre cei
care trebuie sa semneze Ordinele de plata si/sau Cecurile?

316
Au existat cazuri de Cecuri si/sau Ordine de plata anulate?

Daca raspunsul a fost da, documentele justificative aferente au fost anulate?

317
C.N.IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.4.4.2
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
Pagina 2 din
ZONAL
2
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

In ce consta procedura de anulare?

Au fost trimise scrisori de confirmare a soldurilor bancare?

Societatea a inregistrat descoperiri de cont?

Daca da, cum s-a rezolvat aceasta situatie?

Societatea detine depozite bancare pe termen scurt?

Dar pe termen lung?

Societatea inregistreaza corect dobanda aferenta acestor depozite?

Sunt calculate si inregistrate corect incasarile si platile in valuta?

Sunt calculate si inregistrate corect diferentele de curs valutar aferente

318
 incasarilor si platilor in valuta?

Concluzii

Revizuit(semnatura) ..................... Intocmit(semnatura) ....................

C.N. IMPRIMERIA
ROMANA S.A.
REF
SUCURSALA/PUNCT CHESTIONAR PRIVIND
5.4.4.3
ZONAL ASIGURARILE
...........................................
PROCEDURA 5.4.4. Pagina 1 din 1
DISPONIBILITATI Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Da Nu N/A Observatii

Societatea si-a asigurat bunurile impotriva unor eventuale pierderi?

Daca da, care sunt bunurile ce sunt asigurate?

Care este compania la care acestea sunt asigurate?

Valorile la care bunurile sunt asigurate sunt cele care reflecta realitatea?

Pe ce perioada sunt asigurate bunurile?

319
Au avut loc evenimente care au determinat incasarea valorii totale sau partiale
a asigurarii?

Care au fost aceste evenimente?

S-au inregistrat litigii cu societatea de asigurare?

Mentionati masurile luate de societate pentru a asigura securitatea bunurilor

sale(cu exceptia contractelor cu societatile de asigurare):

Concluzii

Revizuit(semnatura) ..................... Intocmit(semnatura) ....................

320
C.N.IMPRIMERIA
ROMANA S.A.
REF
SUCURSALA/PUNCT CHESTIONAR PRIVIND
5.4.5.
ZONAL CREDITORII SI
........................................... ANGAJAMENTE
PROCEDURA 5.4.5. Pagina 1 din
CREDITORI SI 5
ANGAJAMENTE Intocmit de: Data:
Revizuit de: Data:

Da Nu N/A Observatii

S-a verificat in mod analitic realitatea creditorilor comerciali inregistrati in

balanta de verificare la finele perioadei auditate? (Test 1)

Furnizorii creditori sunt inregistrati pe baza de documente justificative legale?

Achizitiile de bunuri si contractarea de prestari servicii presupun urmarirea de

catre conducere a performantei atat in faza de aprovizionare( cel mai bun pret)
cat si in faza de utilizare( cea mai buna calitate)?

Sunt organizate activitati de informare, documentare, inaintea alegerii

furnizorilor?

Se participa la targuri si expozitii in vederea actualizarii la zi a performantelor

tehnice ale serviciilor si bunurilor ce urmeaza sa se achizitioneze?

Elaborarea si expedierea cererilor de oferta (caiete de sarcini) se efectueaza

dupa un studiu prealabil a prospectelor, lucrarilor si cataloagelor de
specialitate?

321
 In aceste cereri de oferte sunt definite cerintele tehnico-economice?

Se respecta prevederile legii si a normelor interne privind achizitiile?

Se efectueaza licitatie pentru achizitiile publice?

C.N.IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.4.5.
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
Pagina 2 din
ZONAL
5
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

In acest caz este vorba de:

♦ licitatie deschisa?
♦ licitatie restransa?

Se efectueaza negociere pentru achizitiile publice?

Aceasta este:
♦ competitiva?
♦ cu o singura sursa?

322
Achizitia publica se realizeaza prin cerere de oferta?

Se organizeaza licitatii pentru aceste achizitii?

In cazul in care se incheie contracte are loc o negociere a conditiilor de

livrare-receptie, a termenelor, a modalitatilor si formelor de plata, a
penalitatilor?

Au fost stabilite conditii de garantie si de asigurare?

Se urmaresc termenele de aprovizionare si urmarirea derularii contractelor?

S-a stabilit un scadentar de plati, atunci cand se prevede in contract plata

esalonata?

323
C.N.IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.4.5.
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
Pagina 3 din
ZONAL
5
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

In cazul in care au loc intarzieri la aprovizionare care ar avea consecinte

asupra procesului de productie se declanseaza proceduri de recuperare a
inarzierilor sau a pierderilor pricinuite?

Exista litigii cu furnizorii?

Exista o evidenta a modului de solutionare si a conformitatii?

S-a facut o analiza a creditorilor comerciali neachitati?(Test 2)

Plata furnizorilor si creditorilor este reala, adica in concordanta cu documentul

justificativ care atesta datoria?

Exista sume platite in plus la furnizori si creditori?

Au fost facute demersurile necesare pentru recuperarea acestora?

Exista furnizori sau creditori prescrisi?

324
In acest caz sumele respective au fost trecute pe cheltuiala sau pe venit, dupa
caz?

Societatea are furnizori externi?

325
C.N.IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.4.5.
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
Pagina 4 din
ZONAL
5
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

Diferentele de curs aferente platilor sunt inregistrate corect pe cheltuieli sau pe

venituri?

La sfarsitul anului se face evaluarea corecta si in totalitate a datoriilor in

valuta?

Au fost inregistrate corect pe venituri sau pe cheltuieli(dupa caz)?( Test 3)

Au fost acordate avansuri furnizorilor?

S-a facut regularizarea corecta a acestor avansuri?

S-a facut o reconciliere a bazei de impozitare a TVA din jurnalul de cumparari

cu sumele inregistrate in balanta?

Exista confirmari de solduri de la furnizori la data inventarierii?

Este respectat principiul independentei exercitiilor pentru cumparari, creditori,

plati?

326
(Test 4)

Datoriile catre personal sunt in concordanta cu statele de plata si alte

documente justificative de inregistrare?

Acestea au fost platite la timp?

327
C.N.IMPRIMERIA REF
ROMANA S.A. 5.4.5
SUCURSALA/PUNCT CONTINUARE
Pagina 5 din
ZONAL
5
.........................................

Da Nu N/ Observatii
A

Impozitele, taxele si fondurile sunt inregistrate corect?(Test 5)

Acestea sunt platite la termenele prevazute de legislatia in vigoare?

In cazul in care au existat intarzieri la plata au fost calculate si virate

penalitati?

Sucursala are incheiate contracte de leasing si de cumparare cu plata in rate?

(Test6)

Sunt evidentiate corect acestea?

Sucursala are cheltuieli inregistrate in avans?

S-a analizat documentatia care a stat la baza inregistrarii acestora?

S-a efectuat o analiza a soldurilor finale din anul precedent cu cele din anul
curent?
( Test 7)

328
Concluzii

Revizuit(semnatura) ..................... Intocmit(semnatura) ....................

329
Test 1

Obiectiv: Punctarea se va face pe fiecare cont in parte de creditori comerciali prin

verificarea listei analitice a creditorilor comerciali, cu sumele din balanta de
verificare:

Numar cont:
Totalul listei facturilor de la creditori neplatite pana
la ...........
Sold conform balantei de verificare la data de ..........
Diferenta

Explicatii privind diferenta

-
-
-
-
-

Test 2

Obiectiv: Analiza creditorilor comerciali se va efectua in functie de vechimea

acestora, determinand cauzele pentru care acestia se mai afla inca in sold:

Sold la
Furnizor data Din care pe vechimi: Explicatii
de .........
<30 30-90
>90 zile Prescrisi
zile zile

Altii
Total

Test 3

Obiectiv: Prin acest test se verifica daca furnizorii comerciali externi nu sunt in

330
mod semnificativ subevaluati.

Curs la Sold lei Sold lei

Curs la
Denumire Sold data la data la
sfarsitu Diferenta(lei)
furnizor valuta achizitie achizitiei sfarsitul
l anului
i anului

331
Test 4

Obiectiv: Sunt verificate ultimele 5 facturi din exercitiul incheiat si primele 5 din
exercitiul nou, pentru a testa daca sunt inregistrate in perioada in care trebuie
recunoscute.

INAINTE DE SFARSITUL EXERCITIULUI INCHEIAT:

Mii lei
Perioada
Valoare Descrier
Numar Numar Denumire in care a
Data neta din e Note
aviz factura furnizor fost
factura produse
inregistrat

DUPA SFARSITUL EXERCITIULUI INCHEIAT:

Mii lei
Perioada
Valoare Descrier
Numar Numar Denumire in care a
Data neta din e Note
aviz factura furnizor fost
factura produse
inregistrat

Test 5

Obiectiv: Se verifica daca s-au inregistrat corect sumele datorate si daca s-au platit
ca atare.

Cont Suma Sume Sume Diferente

datorata constituite(rulaj platite(rulaj
conform creditor) debitor)

332
 documetelor
justificative

Test 6

Obiectiv: Asigurarea ca datoriile nu sunt subevaluate sau supraevaluate in mod

semnificativ.

Denumirea valutei: ...........

Scadenta Capital Dobanda Total

Sub un an
Peste un an
Total

LEI

Scadenta Capital Dobanda Total

Sub un an
Peste un an
Total

Test 7

Obiectiv: Se va efectua o analiza comparativa a soldurilor din anul precedent cu

cele din anul current, calculandu-se viteza de rotatie:
333
Cont Sold initial (sold Sold final Sold mediu Viteza de
final anul anul curent rotatie
precedent)

CAPITOLUL 6 – Documente necesare desfasurarii muncii de audit intern

Obiective: Acest capitol ca si anexa a “Manualului de audit intern” asigura o prima baza documentara

necesara desfasurarii muncii de audit intern.

Cuprins: In acest capitol sunt redate documentele de reglementare legala

interna si internationala, flow chart-ul utilizat in practica
profesionala de C.N. Imprimeria Naţională S.A. la principalele
activitati din domeniu, precum si punctele salbe si forte depistate
de specialistii S.C. ELITE CONSULTING S.A. la o prima aplicatie.

Rezumat: Informatiile cuprinse in acest capitol reprezinta baza de pornire a

muncii de audit intern. De aceea a fost structurat pe trei sectiuni,
dupa cum urmeaza: legislatia romana in domeniul auditului intern,
Standardele internationale de practica profesionala in auditul intern
si circuitul documentelor utilizate in activitatea CN IMPRIMERIA
NAŢIONALĂ SA.

Pentru a asigura operativitatea in munca de audit intern,

documetele utilizate in activitatea companiei sunt prezentate pe arii
de aplicabilitate: formulare comune pe economie si cu regim
special si formulare specifice utilizate in activitatea CN IMPRIMERIA
NAŢIONALĂ SA.

334
6.1 – Legislatia romana in domeniul auditului intern

DENUMIRE ACT ANUL PAG.

ORDONANŢĂ Nr. 119 *)
din 31 august 1999
1999
privind controlul intern şi controlul financiar preventiv
Publicată în M.Of. Nr. 799/12.11.2003
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 75 *)
din 1 iunie 1999
1999
privind activitatea de audit financiar
Publicată în M. Of. Nr. 598/22.08.2003
LEGE Nr. 672
din 19 decembrie 2002
2002
privind auditul public intern
Publicată în: Monitorul Oficial Nr. 953 din 24 decembrie 2002
ORDIN Nr. 38
din 15 ianuarie 2003
pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea 2003
activităţii de audit public intern*)
Publicat în: Monitorul Oficial Nr. 130 bis din 27 februarie 2003
ORDONANŢĂ Nr. 37
din 29 ianuarie 2004
pentru modificarea şi completarea reglementărilor privind 2004
auditul intern
Publicată în: Monitorul Oficial Nr. 91 din 31 ianuarie 2004
ORDIN Nr. 252
din 3 februarie 2004
pentru aprobarea Codului privind conduita etică a auditorului 2004
intern
Publicat în: Monitorul Oficial Nr. 128 din 12 februarie 2004
ORDIN Nr. 423
din 15 martie 2004
pentru modificarea şi completarea Normelor generale
privind exercitarea activităţii de audit public intern,
2004
aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.
38/2003
Publicat în: Monitorul Oficial Nr. 245 din 19 martie 2004

Ministerul Finanţelor
ORDIN Nr. 1.267
din 21 septembrie 2000

335
pentru aprobarea Normelor minimale de audit intern (Cadrul general)

Publicat în: Monitorul Oficial Nr. 480 din 2 octombrie 2000

6.2. - Standardele practicii profesionale de audit intern

Introducere

Inainte ca auditorii interni sa isi exercite activitatea trebuie sa se asigure

conformitatea cu conceptele enuntate de Standarde in vederea unei bune
desfasurari a acesteia . Astfel, dupa cum este specificat si in Codul de Etica,
Membrii Institutului Auditorilor Interni si Auditorii Interni Autorizati vor adopta
mijloacele potrivite pentru a fi in conformitate cu Standardele.

Conceptul de “independenta“, asa cum este prezentat acesta in Standarde, cere

lamuriri. Auditorii interni trebuie sa fie independenti de activitatile pe care le
auditeaza. O astfel de independenta permite auditorilor interni sa isi efectueze
munca in mod obiectiv si independent. Fara independenta, rezultatele auditului
intern sunt neconcludente.

Urmatoarele probleme au fost luate in considerare in cadrul procesului de stabilire

a Standardelor:
1. Comitetele de conducere sunt responsabile de caracterul adecvat si eficace al
sistemelor de control din cadrul organizatiei si totodata de calitatea activitatii
depuse.
2. Membrii conducerii se bazeaza pe auditul intern ca fiind un mijloc de furnizare
a unor analize obiective, evaluari, recomandari, sfaturi si informatii privind
controlul si activitatea organizatiei.
3. Auditorii externi utilizeaza rezultatele auditurilor interne pentru a-si completa
munca acolo unde auditorii interni au furnizat probele corespunzatoare unei
munci de audit profesioniste, adecvate si independente.

In lumina unor astfel de probleme, obiectivele Standardelor sunt sa :

336
1. Comunice tuturor nivelurilor manageriale, comitetelor de conducere,
organismelor publice, auditorilor externi si organizatiilor profesionale o
intelegere profunda a rolului si responsabilitatilor auditului intern.
2. Stabileasca baza pentru calauzirea si masurarea realizarii auditului intern.
3. Imbunatateasca practica auditului intern.

Standardele disting intre diferitele responsabilitati ale organizatiei, departamentul

de audit intern, directorul auditului intern si auditorii interni.

Cele cinci Standarde Generale sunt exprimate cu majuscule ingrosate. Fiecare

dintre aceste Standarde Generale este urmat de Standarde Specifice exprimate cu
litere mici ingrosate. Fiecare Standard Specific este insotit de Indrumari care
descriu mijloacele potrivite de respectare a respectivului standard.

Standardele cuprind :
1. Independenta departamentului de audit intern de activitatile auditate si
obiectivitatea auditorilor interni.
2. Competenta auditorilor interni si grija profesionala pe care trebuie sa o exercite.
3. Scopul muncii de audit intern
4. Performanta sarcinilor de audit intern
5. Managementul departamentului de audit intern

Standardele si Indrumarile insotitoare angajeaza termeni carora le-au fost acordate

intelesuri in contextul Standardelor. Acesti termeni sunt inclusi in Glosar.

Rezumatul Standardelor Generale si Specifice

pentru Practica Profesionala a Auditului Intern

100 INDEPENDENTA – AUDITORII INTERNI TREBUIE SA FIE

INDEPENDENTI
DE ACTIVITATILE PE CARE LE AUDITEAZA.
110 Statutul Organizational – Statutul organizational al departamentului
de Audit intern trebuie sa fie suficient pentru a permite indeplinirea
responsabilitatilor sale de audit.
120 Obiectivitate – Auditorii interni trebuie sa fie obiectivi in efectuarea
muncii de audit.

337
200 COMPETENTA PROFESIONALA – AUDITURILE INTERNE
TREBUIE EFECTUATE CU COMPETENTA SI CU GRIJA
PROFESIONALA NECESARA.
Departamentul de Audit Intern
210 Completarea cu personal– Departamentul de audit intern trebuie sa
se fie sigur de competenta tehnica si studiile teoretice ale
auditorilor interni, astfel incat acestea sa fie corespunzatoare
activitatii
de audit intern.
220 Cunostinte, Atitudini ai Discipine – Departamentul de Audit Intern
trebuie sa posede sau sa obtina cunostintele, aptitudinile si disciplinele
necesare pentru a-si indeplini responsabilitatile de audit.
230 Supravegherea - Departamentul de Audit Intern trebuie sa ofere
asigurarea ca auditurile interne sunt supravegheate corespunzator.
Auditorul Intern
240 Conformitatea cu Standardele de Conduita – Auditorii interni
trebuie sa se conformeze cu standardele profesionale de conduita.
250 Cunostinte, Aptitudini si Discipline – Auditorii interni trebuie sa
posede cunostintele, aptitudinile si discipinele esentiale pentru
efectuarea auditurilor interne.
260 Relatii umane si comunicari – Auditorii interni trebuie sa fie apti sa
se inteleaga cu oamenii si sa comunice eficient.
270 Instruirea continua – Auditorii interni trebuie sa-si mentina
competenta tehnica printr-o instruire continua.
280 Grija profesionala necesara – Auditorii interni trebuie sa exercite o
grija profesionala in efectuarea auditurilor interne.

300 SCOPUL MUNCII – SCOPUL AUDITULUI INTERN TREBUIE SA

CUPRINDA EXAMINAREA SI EVALUAREA ADECVARII SI
EFICACITATII SISTEMULUI DE CONTROL INTERN AL
ORGANIZATIEI SI CALITATEA INDEPLINIRII
RESPONSABILITATILOR ATRIBUITE.
310 Credibilitatea si integritatea informatiilor – Auditorii interni
trebuie sa verifice credibilitatea si integritatea informatiilor privind
activitatea financiara precum si mijoacele utilizate pentru
identificarea, masurarea, clasificarea si raportarea unor astfel de
informatii.
320 Conformitatea cu Politicile, Planurile, Procedurile, Legile si
Regulamentele – Auditorii interni trebuie sa verifice sistemele
stabilite pentru a asigura conformitatea cu acele politici, planuri,
proceduri, legi, si regulamente care ar putea avea un impact
semnificativ asupra operatiuniilor si rapoartelor si totodata trebuie sa
determine daca organizatia este in conformitate cu acestea.

338
 330 Protejarea activelor - Auditorii interni trebuie sa verifice mijloacele
de protejare a activelor si acolo unde este nevoie sa verifice existenta
unor astfel de active.
340 Utilizarea economica si eficienta a resurselor – Auditorii interni
trebuie sa evalueze economicitatea si eficienta cu care resursele sunt
utilizate.
350 Indeplinirea Obiectivelor Stabilite si a Scopurilor privind
Operatiunile sau Programele - Auditorii interni trebuie sa verifice
operatiunile sau programele pentru a constata daca rezultatele
corespund obiectivelor si scopurilor propuse si daca operatiunile sau
programele sunt realizate dupa cum au fost planificate.

400 EFECTUAREA MUNCII DE AUDIT - MUNCA DE AUDIT TREBUIE

SA INCLUDA PLANIFICAREA AUDITULUI, EXAMINAREA SI
COMUNICAREA INFORMATIILOR, COMUNICAREA
REZULTATELOR SI URMARIREA ACESTORA
410 Planificarea Auditului - Auditorii interni trebuie sa planifice fiecare
audit.
420 Examinarea si Evaluarea Informatiilor – Auditorii interni trebuie
sa colecteze, analizeze, interpreteze si sa isi documenteze informatiile
pentru a justifica rezultatele obtinute in urma muncii de audit.
430 Comunicarea rezultatelor – Auditorii interni trebuie sa raporteze
rezultatele muncii lor de audit.
440 Urmarirea – Auditorii interni trebuie sa urmareasca si sa constate
daca au fost luate masurilei corespunzatoare pentru neregulile gasite
si raportate.

500 MANAGEMENTUL DEPARTAMENTULUI DE AUDIT INTERN –

DIRECTORUL AUDITULUI INTERN TREBUIE SA ORGANIZEZE
CORECT DEPARTAMENTUL DE AUDIT INTERN.
510 Scop, Autoritate, si Resonsabilitate – Directorul auditului intern
trebuie sa aiba o declaratie de scop, autoritate si responsabilitate
pentru departamentul de audit intern
520 Planificare – Directorul auditului intern trebuie sa stabileasca planuri
pentru indeplinirea responsabilitatilor departamentului de audit
intern.
530 Politici si Proceduri – Directorul auditului intern trebuie sa ofere
politici scrise si proceduri pentru a indruma personalul implicat in
activitatea de audit.
540 Managementul si dezvoltarea personalului – Directorul auditului
intern trebuie sa stabileasca un program pentru selectia si
dezvoltarea resurselor umane ale departamentului.
550 Auditorii externi – Directorul auditului intern trebuie sa coordoneze
eforturile de audit intern si extern.

339
 560 Asigurarea calitatii – Directorul auditului intern trebuie sa
stabileasca si sa mentina un program de asigurare a calitatii pentru a
evalua operatiunile departamentului de audit intern.

100 INDEPENDENTA
AUDITORII INTERNI TREBUIE SA FIE INDEPENDENTI DE
ACTIVITATILE PE CARE LE AUDITEAZA.
1. Auditorii interni sunt independenti atunci cand isi pot indeplini munca
lor in mod liber si cu obiectivitate. Independenta permite auditorilor
interni sa realizeze judecati impartiale care sunt esentiale pentru
conducerea corecta a activitatilor de audit. Aceasta este realizata prin
statut organizational si obiectivitate.
Statutul organizational
Statutul organizational al departamentului de audit intern trebuie sa fie
suficient pentru a permite indeplinirea responsabilitatilor sale de audit.
1. Auditorii interni trebuie sa aiba sustinerea conducerii si a consiliului
de administratie pentru a castiga cooperarea celor auditati si pentru a-
si efectua munca liberi de orice interferenta.

340
1. Directorul departamentului de audit intern trebuie sa fie
responsabil catre cineva din organizatie care sa dispuna de autoritate
suficienta pentru a promova independenta si pentru a asigura o arie
larga de acoperire a auditului, pentru a acorda atentia necesara
raportului de audit si pentru a lua masuri corespunzatoare legate de
recomandarile auditului.

2. Directorul trebuie sa comunice direct cu consiliul de administratie.

Comunicarile constante cu consiliul ajuta asigurarea independentei si
ofera un mijloc prin care consiliul si directorul sunt permanent
informati asupra problemelor de interes reciproc.

Comunicarea directa apare cand directorul participa cu regularitate la

acele consilii de administratie care se refera la responsabilitatile sale
de supraveghere a auditului, raportarii financiare, conducere
organizationala si control. Participarea directorului la aceste sedinte si
prezentarea de rapoarte scrise sau orale ofera un schimb de informatii
in legatura cu planurile si activitatile departamentului de audit intern.
Directorul auditului intern trebuie sa se intalneasca in mod particular
cu consiliul cel putin o data pe an.

3. Independenta este sporita atunci cand consiliul participa la numirea

sau destituirea directorului departamentului de audit intern.

4. Scopul, autoritatea si responsabilitatea departamentului de audit

intern trebuie definite intr-un document formal scris (statut).
Directorul trebuie sa obtina aprobarea statutului de catre conducere
precum si acceptul consiliului.
Statutul trebuie:
a) sa stabileasca pozitia departamentului in cadrul organizatiei
b) sa autorizeze accesul la inregistrari , personal si recuzitele fizice
relevante pentru efectuarea auditului.

5. Directorul auditului intern trebuie sa depuna anual conducerii

superioare pentru aprobare un rezumat al programului lucrarilor de
audit ale departamentului, un plan de angajare de personal si bugetul
financiar. De asemenea, aceste elemente sunt puse si la dispozitia
consiliului de administratie pentru informarea acestuia.
Directorul trebuie de asemenea sa supuna spre examinare toate
schimbarile provizorii pentru aprobare si informare.
Programele lucrarilor de audit, planurile de personal si bugetele
financiare trebuie sa informeze conducerea si consiliul despre scopul
lucrarilor de audit intern si despre orice limitari impuse in acest scop.

341
 a. Programul lucrarilor de audit aprobat, planul de personal si
bugetul financiar impreuna cu toate schimbarile provizorii
semnificative trebuie sa contina informatii suficiente pentru a
permite consiliului sa constate daca obiectivele si planurile
departamenului de audit intern le sustin pe cele ale organizatiei si
ale consiliului. Aceste informatii ar fi preferabil sa fie
comunicate in scris.
b. O limitare a scopului este o restrictie plasata asupra
departamentului de audit intern ce impiedica departamenul de
audit intern sa-si indeplineasca obiectivele si planurile. Printre
alte lucruri, o limitare a scopului poate restrictiona :

- Scopul definit in statut

- Accesul departamentului la inregistrari, personal si recuzitele
relevante in efectuarea auditului.
- Programul aprobat al lucrarilor de audit
- Efectuarea procedurilor de audit necesare
- Planul de personal si bugetul financiar aprobat.
c. O limitare a scopului impreuna cu efectul ei potential trebuie
comunicata consiliului, preferabil in scris.

d Directorul auditului intern trebuie sa stabileasca daca este necesar

sa informeze consiliul in privinta limitarilor de scop care au fost
comunicate anterior si acceptate de consiliu .Acest lucru ar putea fi
necesar in special cand au existat modificari in cadrul organizatiei,
consiliului sau conducerii.

6. Directorul auditului intern trebuie sa depuna rapoarte de activitate

conducerii si consiliului anual sau mai frecvent daca este
necesar.Rapoartele de activitate trebuie sa puna in lumina
problemele semnificative si recomandarile si trebuie sa informeze
conducerea si consiliul despre orice abateri semnificative de la
programul aprobat al lucrarilor de audit, de la planurile de personal
si de la bugetele financiare, precum si motivele acestor abateri.
a. Rapoartele de activitate trebuie comunicate preferabil in scris..
b. Problemele semnificative gasite sunt acele conditii care, in
judecata directorului de audit intern , ar putea afecta organizatia
in mod negativ. Problemele semnificative constatate pot include
conditii in legatura cu nereguli, documente ilegale, erori,
ineficienta, pierderi, conflicte de interes si punctele slabe ale
controlului. Dupa verificarea unor astfel de probleme cu
conducerea, directorul auditului intern trebuie sa comunice
consiliului problemele semnificative, indiferent daca acestea
342
 au fost rezolvate in mod satisfacator sau nu.
c. Responsabilitatea conducerii este sa ia decizii legate de
masurile adecvate privind problemele semnificative constatate.
Conducerea poate decide sa-si asume riscul de a nu corecta
abaterile raportate datorita costului ridicat sau altor consideratii.
Consiliul trebuie sa fie informat despre decizia conducerii
legata de problemele semnificative de audit constatate.
d. Directorul auditului intern trebuie sa stabileasca daca este
necesar sa informeze
consiliul in privinta problemelor de audit semnificative
constatate si raportate anterior in acele cazuri in care
conducerea si consiliul si-au asumat riscul de a nu le corecta.
Acest lucru ar putea fi necesar in special cand au existat
schimbari in organizatie, consiliu sau conducere.
e. Motivele pentru abaterile semnificative de la programele
lucrarilor de audit, planurile de angajari si bugetele financiare
aprobate care pot avea nevoie de explicatii includ :
- Schimbari in cadrul organizatiei si al conducerii
- Conditii economice
- Cerinte legale si regulamentare
- Schimbarile in personalul de audit intern
- Cereri ale conducerii
- Expansiunea sau reducerea scopului auditului asa cum este
aceasta determinata de directorul auditului intern.

120 Obiectivitatea
Auditorii interni trebuie sa fie obiectivi in efectuarea auditurilor.
1. Obiectivitatea este o atitudine mentala independenta pe care auditorii interni
trebuie sa o mentina in efectuarea auditurilor. Auditorii interni nu isi vor
subordona rationamentul lor in probleme de audit in functie de
rationamentul altora.
2. Obiectivitatea cere auditorilor interni sa efectueze audituri intr-o asemenea
maniera incat sa aiba o incredere totala in produsul muncii lor si nici un
compromis legat de calitate sa nu fie facut. Auditorii interni nu vor fi pusi in
situatii in care se simt incapabili sa faca rationamente profesionale obiective.

1. Sarcinile personalului trebuie elaborate astfel incat conflictele de interes sau

influentele actuale sau potentiale sa fie evitate.Directorul trebuie sa obtina
periodic de la personalul de audit informatii privind conflicte de interes si
influente potentiale.
2. Auditori interni trebuie sa informeze directorul despre orice situatii in care
exista un conflict de interese sau o influentare si care pot fi in mod rezonabil

343
 deduse. Directorul trebuie atunci sa ii insarcineze cu alte responsabilitati pe
acesti auditori.
3. Sarcinile auditorilor interni trebuie sa fie schimbate periodic oricand este
practic posibil sa se faca acest lucru.
4. Auditorii interni nu trebuie sa-si asume responsabilitati suplimentare. Dar
daca ocazional conducerea directioneaza auditorii interni sa efectueze alta
munca decat auditul trebuie inteles ca acestia nu functioneaza ca auditori
interni. Mai mult, obiectivitatea este presupusa a fi afectata cand auditorii
interni auditeaza orice activitate pentru care acestia au autoritate sau
responsabilitate. Acest lucru trebuie sa fie luat in considerare cand se
raporteaza rezultatele de audit.
5. Persoanele transferate sau temporar angajate la departamentul de audit intern
nu trebuie sa fie insarcinate sa auditeze acele activitati pe care le-au efectuat
anterior pana cand nu a trecut o perioada rezonabila de timp.Asemenea
sarcini sunt presupuse ca afecteaza obiectivitatea si trebuie luate in
considerare cand se supravegheaza munca de audit si cand se raporteaza
rezultatele auditului.
6. Rezultatele lucrarilor de audit intern trebuie verificate inainte ca raportul de
audit aferent sa fie emis pentru a oferi o asigurare rezonabila ca lucrarile au
fost efectuate cu obiectivitate.
3. Obiectivitatea auditorilor interni nu este afectata in mod advers cand
auditorul recomanda standarde de control pentru sisteme sau verifica
procedurile inainte sa fie implementate.Proiectarea, instalarea si lucrul cu
sistemele nu sunt functii ale auditului.Deasemenea, proiectarea procedurilor
entru sisteme nu este o functie a auditului.Efectuarea de asemenea activitati
se presuune ca afecteaza obiectivitatea auditului.

200 COMPETENTA PROFESIONALA

AUDITURILE INTERNE TREBUIE EFECTUATE CU
COMPETENTA SI GRIJA PROFESIONALA DATORATA
1. Competenta profesionala este resonsabilitatea departamentului de
audit intern si a fiecarui auditor intern. Departamentul trebuie sa
atribuie fiecarui audit acele persoane care impreuna poseda

344
 cunostintele , aptitudinile si disciplinele necesare pentru a conduce
auditul corect.
Departamentul de audit intern
Angajarea de personal
Departamentul de audit intern trebuie sa ofere asigurarea ca,
competenta tehnica si studiile teoretice ale auditorilor interni sunt
corespunzatoare pentru auditurile de efectuat.
1. Directorul de audit intern trebuie sa stabileasca criterii potrivite de
studii si experienta pentru ocuparea pozitiilor de audit intern,
acordand consideratia datorata scopului muncii si nivelului de
responsabilitate.
2. O asigurare rezonabila trebuie sa fie obtinuta la fel pentru fiecare
calificare
de viitor si competenta a auditorului.

Cunostinte, Aptitudini si Discipline

Departamentul de audit intern trebuie sa posede sau sa obtina
cunostintele, aptitudinile si disciplinele necesare sa duca la bun sfarsit
responsabilitatile sale de audit.
1. Personalul de audit intern trebuie impreuna sa posede cunostintele si
aptitudinile esentiale practicarii profesiei in cadrul organizatiei.
Aceste atribute includ competenta in aplicarea standardelor de audit
intern, procedurilor si tehnicilor.
2. Departamentul de audit intern trebuie sa aiba angajati sau sa
foloseasca consultanti care sunt calificati in asemenea discipline
precum : contabilitate, economie, finante, statistica, procesarea
electronica a datelor, inginerie, impozite si drept dupa cum este
necesar pentru indeplinirea responsabilitatilor de audit. Fiecare
membru al departamentului oricum nu trebuie sa fie calificat in toate
aceste discipline.

230 Supravegherea
Departamentul de audit intern trebuie sa ofere asigurarea ca auditurile
interne sunt supervizate corespunzator.
1. Directorul auditului intern este responsabil pentru oferirea unei
supravegheri potrivite.
Supravegherea este un proces continu, incepand cu planificarea si
sfarsind cu concluzia sarcinii de audit.
2. Supravegherea include :
1. Oferirea de instructiuni potrivite catre subordonati la inceputul
auditului si aprobarea programului de audit
2. Urmarirea ca programul de audit aprobat sa fie indeplinit in afara
de cazul in care deviatiile sunt si justificate si autorizate.

345
 3. Determinarea daca foile de lucru sustin adecvat problemele gasite
concluziile si rapoartele.
4. Asigurarea ca rapoartele de audit sunt exacte, obiective, clare,
concise, constructive si depuse la timp.
5. Determinarea daca obiectivele de audit sunt realizate.
3. Evidenta corespunzatoare a suravegherii trebuie documentata si
retinuta.
4. Extinderea supravegherii cerute va depinde de competenta auditorilor
interni si de dificultatea sarcinii de audit intern.
5. Toate sarcinile de audit intern, fie ca sunt efectuate de catre sau pentru
departamentul de audit intern , raman responsabilitatea directorului
sau.

240 Auditorul Intern

Conformitatea cu Standardele de Conduita
01.Codul de Etica al Institutului Auditorilor Interni fixeaza mai departe
standarde de conduita si ofera o baza pentru aplicare. Codul cere standarde
inalte de onestitate, obiectivitate, diligenta si loialitatea cu care auditorii
interni trebuie sa se conformeze.

250 Cunostinte, Aptitudini si Discipline

Auditorii interni trebuie sa posede cunostintele, aptitudinile si
disciplinele esentiale efectuarii auditurilor interne.
1. Fiecare auditor intern trebuie sa posede anumite cunostinte si
aptitudini precum :
1. Competenta in aplicarea standardelor de audit intern,
procedurilor si tehnicilor este ceruta in efectuarea
auditurilor interne. Competenta inseamna abilitatea de a
aplica cunostintele in situatii probabile sa fie intalnite si
de a le rezolva fara un recurs extensiv la cercetarea
tehnica si asistenta.
2. Competenta in principiile si tehnicile contabile este
ceruta auditorilor care lucreaza extensiv cu inregistrari
financiare si rapoarte.
3. O intelegere a principiilor de management este ceruta
pentru a recunoaste si evalua semnificanta si semnificatia
deviatiilor de la practica de afaceri buna.O intelegere
inseamna abilitatea de a aplica cunostintele generale
situatiilor probabile a se intalni, de a recunoaste deviatiile
semnificative, si sa duca cercetarea necesara pentru a
ajunge la solutii rezonabile.
4. O apreciere a fundamentelor acestor subiecte precum :
contabilitatea, economia, dreptul comercial, impozitele,

346
 finantele, metodele cantitative si sistemele informatice
computerizate, este ceruta.O apreciere inseamna
abilitatea de a recunoaste existenta problemelor sau
problemelor potentiale si de a determina cercetarile
suplimentare de angajat sau asistenta de obtinut.

260 Relatii umane si comunicari

Auditorii interni trebuie sa fie apti in intelegerea cu oamenii si in
comunicarea efectiva.
1. Auditorii interni trebuie sa inteleaga reatiile umane si sa mentina
relatii satisfacatoare cu cei auditati.
2. Auditorii interni trebuie sa fie apti in comunicarea scrisa si orala astfel
incat sa poata sa exprime clar si efectiv astfel de probleme ca
obiective de audit, evaluari, concluzii si recomandari.

270 Instruire continua

Auditorii interni trebuie sa-si mentina competenta tehnica printr-o
instruire continua.
1. Auditorii interni sunt responsabili pentru continuarea pregatirii lor
pentru a-si mentine competenta.Ei trebuie sa fie in continu informati
despre imbunatatirile si dezvoltarile curente in standardele,
procedurile si tehnicile de audit intern.
Pregatirea continua poate fi obtinuta prin intrarea in asociatii

profesionale, participarea la conferinte, urmarea unor seminarii,

cursuri, programe de pregatire, si particiarea la proiecte de cercetare.

280 Grija profesionala datorata

Auditorii interni trebuie sa exercite grija profesionala datorata in
efectuarea auditurilor interne.
1. Grija profesionala datorata cere aplicarea grijii si aptitudinii unui
auditor intern competent si prudent in circumstante similare.
Grija profesionala trebuie prin urmare, sa fie coresunzatoare
complexitatilor auditului de efectuat. In exercitarea grijii profesionale
datorate, auditorii interni trebuie sa fie atentionati de posibilitatea
unor nereguli intentionate, grseli si omisiuni, ineficiente, pierderi si
conflicte de interes.
Acestia trebuie deasemenea sa fie atentionati despre acele conditii si
activitati unde neregulile sunt cel mai probabil sa apara. In plus, ei

347
trebuie sa identifice controale inadecvate si sa recomande imbunatatiri
pentru a promova conformitatea cu procedurile si practicile
acceptabile.
1.Frauda cuprinde o zona de nereguli si acte ilegale caracterizata
printr-o actiune de inselaciune intentionata.Ea poate fi comisa pentru
beneficiul sau in detrimentul organizatiei si de catre persoane din
afara sau din interiorul organizatiei.
2.Frauda proiectata sa aduca beneficii organizatiei in general produce
asemenea beneficii prin exploatarea unui avantaj incorect si necinstit
care de asemenea insala o parte externa.Cei care comit asemenea
fraude de obicei beneficiaza indirect, din moment ce beneficiul
personal revine cand organizatia este ajutata de acte. Cateva exemple :

a. Vanzarea sau atribuirea unor active fictive sau gresit

reprezentate.
b. Plati incorecte precum contributii politice ilegale, mite, plati
catre oficiali guvernamentali sau intermediari ai oficialilor
guvernamentali, clienti sau furnizori.
c. Reprezentarea sau evaluarea tranzactiilor, activelor, datoriilor
sau veniturilor in mod incorect si intentionat.
d. Preturi de transfer incorecte (ex. evaluarea bunurilor schimbate
intre organizatii). Prin structurarea tehnicior de pret stabilite
incorect in mod intentionat, conducerea poate imbunatati
rezultatele din exploatare ale unei organizatii implicata in
tranzactie in detrimentul celeilalte organizatii.
e. Tranzactii cu anumite parti in care una primeste anumite
beneficii care nu pot fi obtinute de regula intr-o tranzactie cu
pret declarat.
f. Omiterea intentionata de la inregistrarea sau prezentarea
informatiilor semnificative cu scopul de a imbunatati imaginea
financiara a organizatiei in fata tertilor.
g. Activitati economice interzise precum sunt cele care incalca
reglementari guvernamentale, reguli, regulamente sau
contracte.
h. Evaziune fiscala

3. Frauda comisa in detrimentul organizatiei in general este comisa in

beneficiul direct sau indirect al unui angajat, unei persoane externe
sau alte organizatii. Exemple :
a. Acceptarea luarii de mita.
b. Abaterea de catre un angajat sau o persoana externa de la o
tranzactie potential profitabila ce ar genera in mod normal
profituri pentru organizatie.

348
 c. Delapidarea, reprezentata prin insusirea ilegala de bani sau
proprietati, si falsificarea de inregistrari financiare pentru a
acoperi fapta, astfel facand detectarea dificila.
d. Ascunderea intentionata sau reprezentarea incorecta a
evenimentelor sau datelor.
e. Reclamatii depuse pentru servicii sau bunuri nefurnizate in
prezent de catre organizatie.
4. Impiedicarea fraudei constand in acele masuri luate pentru
descurajarea comiterii fraudei si limitarea expunerii daca frauda
apare.Principalul mecanism pentru impiedicarea fraudei este
controlul.Responsabilitatea primara pentru stabilirea si
mentinerea controlului depinde de conducere.
5. Auditorii interni sunt responsabili de asistarea la impiedicarea
fraudei prin examinarea si evaluarea adecvarii si eficacitatii
sistemului de control intern, comensurata cu nivelul de
expunere potentiala / riscul in diferitele segmente de operatiuni
ale organizatiei.In indeplinirea acestei responsabilitati, auditorii
interni trebuie, de exemplu, sa determine daca :
a. Mediul organizational creste controlul constiincios.
b. Sunt stabilite scopuri organizationale realistice si
obiective.
c. Exista politici scrise ( ex : cod de conduita) ce descriu
activitatile interzise si masurile de luat oricand sunt
descoperite incalcari.
d. Sunt stabilite si mentinute politici corespunzatoare pentru
autorizarea tranzactiilor.
e. Politici practici, proceduri rapoarte, si alte mecanisme
sunt dezvoltate pentru a monitoriza activitatile si a
proteja activele, in special in zone de risc mare.
f. Canalele de comunicare ofera conducerii informatii
adecvate si credibile.
g. Trebuie sa fie facute recomandari pentru stabilirea si
sporirea controalelor de tip cost-eficienta pentru a ajuta la
impiedicarea fraudei.
02. Grija datorata implica grija si competenta rezonabila, nu performanta
extraordinara
si perfecta. Grija datorata cere auditorului sa conduca examinarile
pana la un nivel rezonabil, dar nu cere audituri detaliate ale tuturor
tranzactiilor.
In consecinta, auditorii interni nu pot da o asigurare absoluta ca nu
exista neconformitati sau neregularitati.Cu toate acestea, posibilitatea
unor neregularitati semnificative sau neconformitatea trebuie luate in
considerare oricand un auditor intern se angajeaza intr-o sarcina de
audit intern.

349
 1. Detectarea fraudei consta in identificara indicatorilor de frauda
suficienti sa garanteze recomandarea unei investigatii. Acest
indicatori pot lua nastere ca o consecinta a controalelor stabilite
de conducere, testelor conduse de auditori si alte surse fie in
interiorul sau exteriorul organizatiei.
2. In conducerea sarcinilor de audit, resonsabilitatile auditorului
intern de detectare a fraudei sunt sa :
a)Aiba cunostinte suficiente de frauda, sa fie capabili sa
identifie indicatori
ca frauda ar fi putut fi comisa. Aceste cunostinte includ nevoia
de a sti caracteristicile fraudei, tehnicile utilizate entru
comiterea fraudelor, si tipurile de fraude asociate cu activitatile
auditate.
b)Fie atentionat de oportunitati, precum slabiciuni ale
controlului, ce ar
permite frauda.Daca sunt descoperite slabiciuni semnificative
ale controlului atunci testele suplimentare conduse de auditorii
interni trebuie sa includa teste directionate catre identificarea
altor indicatori de frauda.
Cateva exemple de indicatori sunt tranzactii neautorizate,
anularea controalelor, reduceri de preturi neexplicate, si de
obicei pierderi mari de produse. Auditorii interni trebuie sa-si
dea seama daca prezenta mai multor indicatori, la un moment
dat, creste probabilitatea ca frauda sa fi aparut.
c) Evalueze indiciile ca frauda ar fi putut fi comisa si sa decida
daca orice masura suplimentara este necesara sau daca o
investigatie trebuie recomandata.
d) Notifice autoritatilor corespunzatoare din cadrul organizatiei
daca s-a stabilit ca exista suficienti indicatori de comitere a unei
fraude pentru a recomanda o investigatie.
3. De la auditorii interni nu se asteapta sa aiba cunostintele
echivalente cu cele ale unei persoane a carei responsabilitate
primara este detectarea si investigarea fraudei.Deasemenea,
procedurile de audit singure, chiar si atunci cand sunt indelinite
cu grija profesionala datorata, nu garanteaza ca frauda va fi
detectata.
03. Cand un auditor intern suspecteaza fapte incorecte, autoritatile
corespunzatoare din cadrul organizatiei trebuie informate.Auditorul
intern trebuie sa recomande orice investigatie considerata a fi necesara
in functie de circumstante.Prin urmare, auditorul trebuie sa continue
sa vada daca responsabilitatile departamentului de audit intern au fost
indeplinite.
1. Investigarea fraudei consta in efectuarea de proceduri extinse
necesare sa se determine daca frauda sugerata de indicatori a

350
 aparut.Aceasta include adunarea de informatii suficiente despre
detaliile specifice ale unei fraude descoperite.Auditorii interni,
avocatii, investigatorii, personalul de securitate si alti specialisti
din interiorul sau exteriorul organizatiei sunt partile care de
obicei conduc sau participa la investigarea fraudei.
2. Cand conduc investigari ale fraudei, auditorii interni trebuie sa :
a. Evalueze nivelul probabil si extinderea complicitatii la
frauda in cadrul organizatiei.Aceasta poate fi critica in
asigurarea ca auditorul intern evita furnizarea de
informatii sau obtinerea de informatii care induc in
eroare, catre sau de la persoane care pot fi implicate.
b. Determine cunostintele, aptitudinile si disciplinele
necesare pentru indeplinirea eficace a investigatiei.O
evaluare a calificarilor si aptitudinilor auditorilor interni
si ai specialistilor disponibili sa participe la investigatie
trebuie sa fie efectuata pentru a asigura ca este condusa
de persoane avand tipul si nivelul corespunzator de
expertiza tehnica.Aceasta trebuie sa includa asigurarea
asupra unor probleme ca certificate profesionale licente,
reputatie si ca nu exista nici o legatura cu cei investigati
sau cu oricare din angajatii sau conducerea organizatiei.
c. Procedurile de planificare de urmat in incercarea
identificarii
Infaptuitorilor, extinderea fraudei, tehnicile folosite, si
cauza fraudei.
d. Coordoneze activitatile cu personal de organizare ,
consultanti legali si alti specialisti corspunzatori pe tot
parcursul investigatiei.
e. Fie in cunostinta de drepturile pretinse de infaptuitori si
personalul din cadrul scopului investigatiei si de reputatia
organizatiei insasi.
3. Odata ce o investigatie de frauda este incheiata, auditorii interni
trebuie sa evalueze faptele cunoscute pentru a :
a. Determina daca este necesar a se implementa controale
sau imbunatatite cele existente pentru a reduce
vulnerabilitatea viitoare.
b. Proiecta teste de audit ajutatoare la dezvaluirea existentei
de fraude similare in viitor.
c. Ajuta indeplinirea responsabilitatii auditorului intern de a
mentine cunostinte suficiente despre frauda si prin
aceasta sa fie capabil sa identifice indicatori viitori de
frauda.

351
4. Raportarea fraudei consta in diverse comunicari interimare sau
finale scrise si orale catre conducere privind statutul si
rezultatele investigatiei fraudei.
5. Un raport preliminar sau final poate fi de dorit la incheierea
fazei de detectare.Raportul trebuie sa includa concluzia
auditorului intern precum si daca exista suficiente informatii
pentru a conduce o investigatie.Acesta trebuie deasemenea sa
prezinte un rezumat al problemelor gasite ce servesc ca baza
pentru o astfel de decizie.
6. Sectiunea 430 a Standardelor ofera interpretari aplicabile
rapoartelor de audit intern emise ca rezultat al investigatiilor
privind fraudele.Indrumari interpretative suplimentare privind
raportarea fraudei sunt dupa cum urmeaza :
a. Cand incidenta unei fraude semnificative a fost stabilita
cu o siguranta rezonabila, conducerea si consiliul director
trebuie sa fie notificati imediat.
b. Rezultatele unei investigatii de frauda pot indica ca
frauda a avut un efect semnificativ nefavorabil
nedescoperit anterior asupra pozitiei financiare si
rezultatelor operatiunilor unei organizatii pentru unu sau
mai multi ani pentru care situatiile financiare au fost deja
intocmite. Auditorii interni trebuie sa informeze
conducerea si consiliul despre astfel de constatari.
c. Un raport scris trebuie emis la incheierea fazei de
investigatie.Acesta trebuie sa includa toate descoperirile,
concluziile, recomandarile si masurile corective luate.
d. Un proiect al raportului propus privind frauda trebuie sa
fie inmanat consilierului legal pentru verificare. In aceste
cazuri in care auditorul intern doreste sa invoce
privilegiul unui client, trebuie ca odata cu trimiterea
raportului consilierului legal sa fie puse la dispozitie si
anumite consideratii.

7. Exercitarea grijii profesionale necesare inseamna utilizarea

unor aptitudini si rationamente de audit rezonabile in efectuarea
auditului. Pana la acest punct auditorul trebuie sa ia in
considerare :
1. Extinderea lucrarilor de audit necesare pentru realizarea
obiectivelor de audit.
2. Semnificatia relativa a problemelor la care se aplica
procedurile de audit.
3. Eficacitatea controalelor interne.
4. Costul auditului comparativ cu beneficiile potentiale.

352
 4. Grija profesionala datorata include evaluarea standardelor
operationale stabilite si determinarea daca aceste standarde sunt
acceptabile si sunt respectate.

300 SCOPUL MUNCII

SCOPUL AUDITULUI INTERN TREBUIE SA CUPRINDA
EXAMINAREA SI EVALUAREA ADECVARII SI EFICACITATII
SISTEMULUI DE CONTROL INTERN AL ORGANIZATIEI SI
CALITATEA REALIZARII SARCINILOR ATRIBUITE.
1. Scopul muncii de audit intern, asa cum este specificat in acest
standard, cuprinde lucrarile de audit care trebuie efectuate. Este
recunoscut oricum faptul ca atat conducerea cat si consiliul director
ofera o directie generala a scopului muncii si activitatilor ce urmeaza
a fi auditate.
2. Scopul verificarii daca sistemul de control intern este sau nu adecvat il
reprezinta constatarea faptului ca sistemul stabilit ofera sau nu o baza
rezonabila pentru ca obiectivele organizatiei si scopurile acesteia sa
fie indeplinite in mod eficient si economic.
1. Obiectivele sunt cele mai largi declaratii a ceea ce organizatia
alege sa realizeze in viitor. Stabilirea obiectivelor precedeaza
selectia scopurilor si proiectarea, implementarea si intretinerea
sistemelor al caror scop este sa indeplineasca obiectivele si
scopurile organizatiei.
2. Scopurile sunt obiective specifice ale unor sisteme specifice si
pot fi denumite altfel obiective sau scopuri operative sau de
program, standarde operationale, niveluri de performanta, tinte
sau rezultate asteptate .Ele trebuie sa fie clar definite,
masurabile, realizabile si consecvente cu obiectivele mai
generale stabilite, si ele trebuie sa recunoasca explicit riscurile
asociate cu nerealizarea acestor obiective.
3. Un sistem (proces, operatie, functie sau activitate) este un
aranjament, un set sau o colectie de concepte, parti, activitati
si/sau oameni ce sunt conectati sau au legaturi pentru a realiza
anumite obiective si scopuri. (Aceasta definitie se aplica
ambelor tipuri de sisteme manuale si automate). Un sistem
poate fi de asemenea o colectie de subsisteme functionand
impreuna pentru un obiectiv sau scop comun.
4. Controlul adecvat este prezent daca, conducerea a planificat si
organizat (proiectat) intr-o maniera care ofera o asigurare
rezonabila ca obiectivele si scopurile organizatiei vor fi
realizate eficient si intr-un mod economic.Procesul de
proiectare a sistemului incepe cu stabilirea obiectivelor si
scopurilor.Acesta este urmat de conectarea conceptelor,

353
 partilor, activitatilor, si / sau oamenilor intr-o asemenea
maniera incat sa functioneze impreuna pentru realizarea
obiectivelor si scopurilor.Daca proiectarea sistemului este
corect efectuata, activitatile planificate trebuie executate dupa
cum au fost proiectate iar rezultatele asteptate ar trebui
realizate.
5. Asigurarea rezonabila este oferita cand masuri cost –eficienta
sunt luate pentru a restrictiona abaterile pana la un nivel
tolerabil. Aceasta implica, de exemplu, ca erorile semnificative
si actele ilegale si incorecte vor fi prevenite sau detectate si
corectate intr-o perioada scurta de catre angajati, in cursul
normal al efectuarii sarcinilor care le-au fost atribuite. Relatia
cost – beneficiu este luata in considerare de catre conducere in
timpul proiectarii sistemelor. Pierderea potentiala asociata cu
orice expunere sau risc trebuie comparata cu costul necesar
pentru ca aceasta sa fie controlata.
6. Performanta eficienta indeplineste obiectivele si scopurile intr-
un mod exact si la timp, cu utilizarea minima a resurselor.
7. Performanta economica indeplineste obiectivele si scopurile la
un cost comensurat cu riscul.Termenul eficient incorporeaza
conceptul de performanta economica.
3. Scopul verificarii eficacitatii sistemului de control intern este de a
constata daca sistemul functioneaza cum s-a intentionat sa
functioneze.
1. Controlul eficace este prezent cand conducerea coordoneaza
sistemele intr - o asemenea maniera incat sa ofere o asigurare
rezonabila ca obiectivele si scopurile organizatiei vor fi
realizate.
2. Coordonarea implica, in pus fata de indeplinirea obiectivelor si
activitatilor planificate, autorizarea si monitorizarea
performantei, compararea periodica a performantei actuale cu
cea planificata si documentarea acestor activitati pentru a oferi
o asigurare suplimentara a faptului ca sistemele functioneaza
dupa cum s-a planificat.
a. Autorizarea inseamna initierea sau acordarea permisiunii
de a efectua activitati sau tranzactii. Autorizarea implica
faptul ca cel care autorizeaza a verificat si a validat ca
activitatea sau tranzactia este conforma cu politicile si
procedurile stabilite.
b. Monitorizarea cuprinde supravegherea, observarea,
testarea activitatilor si raportarea corespunzatoare catre
persoanele responsabile. Monitorizarea ofera o verificare
continua a progresului facut in vederea realizarii
obiectivelor si scopurilor propuse.

354
 c. Compararea periodica a performantei realizate cu cea
planificata sporeste probabilitatea ca activitatile sa se
desfasoara conform planului.
d. Documentarea ofera evidenta exercitarii autoritatii si
responsabilitatii, conformitatea cu politicile, procedurile
si standardele de performanta, supravegherea, observarea
si testarea activitatilor; si verificarea performantei
planificate.
4. Scopul verificarii calitatii performantei este de a constata daca
obiectivele si scopurile organizatiei au fost realizate.
5. Obiectivele primare ale controlului intern sunt de a asigura :
1. Credibilitatea si integritatea informatiei
2. Conformitatea cu politicile, planurile, procedurile, legile si
regulamentele.
3. Protejarea activelor
4. Utilizarea economica si eficienta a resurselor.
5. Indeplinirea obiectivelor si scopurilor stabilite entru operatii sau
programe.
6. Un control este orice masura luata de catre conducere pentru a spori
probabilitatea ca obiectivele si scopurile stabilite sa fie realizate.
Conducerea panifica, organizeaza si coordoneaza performanta unor
actiuni suficiente pentru a oferi o baza rezonabila pentru ca
obiectivele si scopurile vor fi realizate. Asadar, controlul este
rezultatul unei planificari, organizari si coordonari potrivite, efectuate
de catre conducere.
1. Controlul poate fi preventiv ( pentru a opri (impiedica)aparitia
unor evenimente nedorite),detectiv (pentru a detecta si corecta
evenimente nedorite care au aparut), sau directiv ( pentru a
cauza sau incuraja sa apara un eveniment de dorit).
2. Toate variantele termenului control (control administrativ,
control contabil intern, control intern, control managerial,
control operational, controlul productiei, control preventiv etc.)
pot fi incorporate in termenul generic. Aceste variante difera in
primul rand in termeni de obiective de realizat. Odata ce aceste
variante sunt utile pentru descrierea aplicatiilor specifice de
control, participantii la procesul de control trebuie sa fie
familiarizati cu termenii precum si cu aplicarea acestora.
Oricum metodologia urmata de auditorii interni in evaluarea
unor astfel de controale este consecventa pentru toate
variantele.
3. Varianta control intern a ajuns la o utilizare generala pentru a
distinge controalele din cadrul organizatiei de cele existand in
afara organizatiei (controlul legilor). Odata ce auditorii interni
opereaza in cadrul unei organizatii si, printre alte

355
 responsabilitati, evalueaza raspunsul conducerii la stimuli
externi ( cum ar fi legile ), nici o astfel de distinctie intre
controlul intern si extern nu este necesara.
De asemenea, din punctul de vedere al organizatiei, controalele
interne reprezinta toate activitatile care incearca sa asigure
indeplinirea obiectivelor si scopurilor organizatiei. Controlul
intern este considerat similar cu controlul in cadrul organizatiei.
4. Sistemul general de control este de natura conceptuala.Este
colectia integrata a sistemelor controlate utilizate de o
organizatie pentru a-si indeplini obiectivele si scopurile sale.
7. Conducerea planifica, organizeaza si coordoneaza intr-un astfel de
mod incat sa ofere o asigurare rezonabila ca obiectivele si scopurile
stabilite vor fi realizate.
1. Planificarea si organizarea implica stabilirea de scopuri si
obiective si utilizarea de instrumente precum : organigrame,
grafice de fluxuri, proceduri, inregistrari si rapoarte pentru a
stabili fluxul informatiilor si responsabilitatile persoanelor de a
efectua activitati, stabilind circuite informationale si stabilirea
de standarde de performanta.
2. Coordonarea implica anumite activitati pentru a oferi o
asigurare suplimentara ca sistemele functioneaza conform
planului.Aceste activitati includ autorizarea si monitorizarea
performantei, compararea periodica a performantei actuale cu
cea lanificata, si documentarea corespunzatoare a acestor
activitati.
3. Conducerea asigura ca obiectivele si scopurile sale raman
corespunzatoare si ca sistemele ei raman curente.Prin urmare,
conducerea isi verifica periodic obiectivele si scopurile si isi
modifica sistemele pentru a le adapta la schimbarile in
conditiile interne si externe.

4. Conducerea stabileste si mentine un mediu ce creste controlul.

8. Auditorii interni examineaza si evalueaza planificarea, organizarea si

coordonarea proceselor pentru a determina daca exista o asigurare
rezonabila ca obiectivele si scopurile vor fi realizate. Astfel de
evaluari, agregate, ofera informatii pentru a evalua sistemul general de
control intern.
1. Toate sistemele, procesele, operatiunile, functiile si activitatile
din cadrul organizatiei sunt subiectul evaluarilor auditorilor
interni.
2. Astfel de evaluari ar trebui sa releve daca exista o asigurare
rezonabila ca :
a. Obiectivele si scopurile au fost stabilite;

356
 b. Activitatile de autorizare, monitorizare si comparare
periodica au fost planificate, efectuate si documentate
dupa cum a fost necesar sa se realizeze obiectivele si
scopurile.
c. Rezultatele planificate au fost realizate (obiectivele si
scopurile au fost indeplinite).
3. Auditorii interni efectueaza evaluari la anumite intervale de
timp, dar ar trebui sa fie atenti la schimbari actuale sau
potentiale in conditiile care afecteaza capacitatea de a oferi o
asigurare dintr-o perspectiva de viitor. In astfel de cazuri ,
auditorii interni ar trebui sa indice ce risc duce la scaderea
performantei.

310 Credibilitatea si integritatea informatiilor

Auditorii interni ar trebui sa verifice credibilitatea si integritatea
informatiilor financiare si operationale si mijloacele utilizate pentru
identificarea, masurarea, clasificarea si raportarea unor astfel de
informatii.
1. Sistemele informationale ofera informatii pentru luarea deciziilor,
controlul si conformitatea cu cerintele externe. Prin urmare, auditorii
interni trebuie sa examineze sistemele informationale si in mod
corespunzator sa constate daca:
1. Inregistrarile financiare si operationale si rapoartele contin informatii
exacte, credibile, complete si utile.
2. Controalele asupra evidentei inregistrarilor si raportarilor sunt
adecvate si eficace.
320 Conformitatea cu Politicile, Planurile, Procedurile, Legile si
Regulamentele Auditorii interni trebuie sa verifice sistemele stabilite sa
asigure conformitatea cu acele politici, planuri, proceduri, legi, si
regulamente care ar putea avea un impact semnificativ asupra
operatiuniilor si rapoartelor si trebuie sa determine daca organizatia
este in conformitate.
1. Conducerea este responsabila de stabilirea sistemelor proiectate sa
asigure conformitatea cu astfel de cerinte cum ar fi politici, planuri,
proceduri si legi aplicabile. Auditorii interni sunt in masura sa
determine daca sistemele sunt adecvate si eficiente si daca activitatile
auditate sunt conforme cu cerintele corespunzatoare.

330 Protejarea activelor

Auditorii interni trebuie sa verifice mijloacele de protejare a activelor
si, acolo unde este nevoie, sa verifice existenta unor astfel de active.
1. Auditorii interni trebuie sa revizuiasca utilizarea mijloacelor de
protejare a activelor fata de diferite tipuri de pierderi precum cele
rezultate din furt, foc, actititati incorecte sau ilegale.

357
 2. Auditorii interni, cand verifica existenta activelor, trebuie sa
foloseasca procedurile de audit corespunzatoare.

340 Utilizarea economica si eficienta a resurselor

Auditorii interni trebuie sa evalueze economicitatea si eficienta cu care

resursele sunt angajate.

1. Conducerea este responsabila de stabilirea de standarde operationale

pentru a masura utilizarea economica si eficienta a resurselor unei
activitati. Auditorii interni sunt responsabili sa determine daca:
1. Standardele operationale au fost stabilite pentru masurarea

economicitatii

si eficientei.

2. Standardele operationale stabilite sunt intelese si respectate.

3. Deviatiile de la standardele operationale sunt identificate, analizate,

si comunicate catre cei responsabili de masurile corective.

4. Au fost aplicate masurile corective.

2. Auditul aferent utilizarii economice si eficiente a resurselor trebuie sa

identifice conditii precum:
1. Locuri de productie utilizate partial.
2. Munca neproductiva
3. Proceduri ale caror costuri nu sunt justificate.
4. Supraangajarea sau subangajarea de personal.

350 Atingerea Obiectivelor Stabilite si a Scopurilor privind Operatiunile

sau Programele
Auditorii interni trebuie sa revizuiasca operatiunile sau programele

pentru a constata daca rezultatele sunt consecvente cu obiectivele si

358
scopurile stabilite si daca operatiunile sau programele sunt duse la bun

sfarsit asa cum a fost planificat.

1. Conducerea este responsabila pentru stabilirea obiectivelor

operationale sau de program, dezvoltarea si implementarea
procedurilor de control si indeplinirea rezultatelor operationale sau de
program dorite. Auditorii interni trebuie sa constate daca astfel de
obiective si scopuri sunt conforme cu cele ale organizatiei si daca
acestea sunt repectate.
1. Termenul “operatiuni“ se refera la activitatile recurente ale unei
organizatii coordonate catre producerea unui produs sau
prestarea unui serviciu. Asemenea activitati pot include, dar
fara a se limita, marketing, vanzari, productie, aprovizionare,
resurse umane, finante si contabilitate, si asistenta
guvernamentala. Un rezultat din operatiuni poate fi masurat fata
de obiectivele si scopurile stabilite care pot include: bugete,
programe de productie sau timp, si/sau planuri operationale.
2. Termenul “programe“ se refera la activitati cu un scop special
al unei organizatii. Asemenea activitati includ cresterea
capitalului, vanzarea unei facilitati, campanii de sporire a
fondurilor, campanii de introducere a unui nou produs sau
serviciu, cheltuieli de capital si subventii guvernamentale cu
scop special. Activitatile cu scop special pot fi pe termen scurt
sau lung, durand cativa ani. Cand un program este complet,
acesta in general inceteaza sa mai existe. Rezultatele
programului pot fi masurate fata de obiectivele si scopurile de
program.
3. Conducerea este responsabila de stabilirea criteriilor prin care
se
determina daca obiectivele si scopurile au fost indeplinite.
4. Auditorii interni trebuie sa constate daca aceste criterii au fost
stabilite. Daca da, auditorii interni pot folosi asfel de criterii
pentru evaluare daca sunt considerate adecvate.
5. In cazul in care conducerea nu a stabilit criteriile, sau daca
criteriile stabilite, in opinia auditorilor interni, sunt mai putin
adecvate, auditorii interni trebuie sa raporteze aceste conditii
nivelelor de conducere competente. In plus, auditorii interni pot
recomanda masuri corespunzatoare in functie de circumstante.
6. Auditorii interni pot recomanda conducerii surse de criterii
alternative conducerii , precum:
a. Standarde industriale acceptabile
b. Standarde dezvoltate de profesii sau asociatii

359
 c. Standarde de legislatie si reglementari guvernamentale.
7. Daca nu sunt stabilite de catre conducere criterii adecvate,
auditorii interni pot inca sa formuleze criterii pe care le
considera adecvate pentru a efectua un audit, a formula o opinie
si a emite un raport privind indeplinirea scopurilor si
obiectivelor stabilite.
8. Evaluarea auditorilor interni privind indeplinirea obiectivelor si
scopurilor stabilite poate fi indeplinita cu privire la o intreaga
operatiune sau un intreg program sau numai o portiune din
acestea.
Obiectivele de audit pot include determinari cum ar fi:
a. Obiectivele si scopurile stabilite de conducere pentru un
program sau operatiune propusa, noua sau existenta sunt
adecvate si au fost efectiv comunicate.
b. Operatiunea sau programul isi realizeaza nivelul dorit de
rezultate interimare sau finale.
c. Factorii care inhiba performanta satisfacatoare sunt
identificati, evaluati si controlati intr-o maniera
corespunzatoare.
d. Conducerea a luat in considerare alternative pentru
coordonarea unei operatiuni sau program care pot
produce rezultate mai eficace si eficiente.
e. O operatiune sau program suplimenteaza, dubleaza, se
suprapune sau intra in conflict cu alte operatiuni sau
programe.
f. Controalele pentru masurarea si raportarea indeplinirii
obiectivelor si scopurilor sunt stabilite si sunt adecvate.
g. O operatiune sau program este in conformitate cu
politicile, planurile, procedurile, legile si reglementarile
in vigoare.
9. Auditorii interni trebuie sa comunice rezultatele auditului
nivelului corespunzator al conducerii. Raportul trebuie sa
declare criteriile stabilite de conducere si folosite de auditorii
interni si sa prezinte neexistenta sau neadecvarea oricaruia din
criteriile necesare. Daca auditorii interni au formulat criteriile
prin care sa masoare indeplinirea obiectivelor si scopurilor,
raportul trebuie sa declare clar ca auditorii interni au formulat
criteriile si apoi au prezentat rezultatele auditului.
2. Auditorii interni pot oferi asistenta conducerii care dezvolta obiective,
scopuri si sisteme determinand daca presupunerile subintelese sunt
corespunzatoare; daca sunt utilizate informatii exacte, curente si
relevante; si daca au fost incorporate controale potrivite in operatiuni
sau programe.

360
400 EFECTUAREA MUNCII DE AUDIT
MUNCA DE AUDIT TREBUIE SA INCLUDA PLANIFICAREA
AUDITULUI, EXAMINAREA SI EVALUAREA INFORMATIEI,
COMUNICAREA REZULTATELOR SI CONTINUITATEA.
01. Auditorul intern este responsabil de planificarea si conducerea sarcinii
de audit,
subiect al verificarii supravegheate si aprobarii.
410 Planificarea auditului
Auditorii interni trebuie sa planifice fiecare audit.
1. Planificarea trebuie sa fie documentata si trebuie sa includa:
1. Stabilirea obiectivelor de audit si scopului muncii.
a. Obiectivele auditului sunt declaratii generale dezvoltate
de auditorii interni si definesc realizarile auditului.
Procedurile de audit sunt mijloacele de realizare a
obiectivelor auditului. Obiectivele auditului si
procedurile, luate impreuna definesc scopul muncii
auditorului intern.
b. Obiectivele auditului si procedurile trebuie sa prezinte
riscul asociat cu activitatea auditata. Termenul “risc”
reprezinta probabilitatea ca un eveniment sau o actiune
sa poata afecta nefavorabil activitatea auditata.
Indrumarile continute in Sectiunile 520.04.01 - .14 ale
Standardelor trebuie utilizate de auditorii interni pentru a
evalua riscul pentru sarcini de audit individuale.
c. Scopul evaluarii riscului in timpul fazei de planificare a
auditului este de a identifica domenii semnificative ale
activitatii auditabile.
2. Obtinerea informatiilor fundamentale privind activitatile ce vor
fi auditate.
a. O verificare a informatiilor fundamentale trebuie sa fie
efectuata pentru a determina impactul asupra auditului.
Astfel de elemente includ :
- Declaratii de misiune, scopuri si planuri.
- Informatii organizationale ex: numarul si numele
angajatilor, angajati de baza, descrieri ale posturilor,
manuale de politici si proceduri, si detalii despre
schimbari recente in organizatie, incuzand schimbari
majore de sistem

361
 - Informatii privind bugetul, rezultatele operationale si
informatiile financiare ale activitatii ce va fi auditata.
- Foi de lucru de audit anterioare.
- Rezultatele altor audituri, incluzand munca auditorilor
externi, terminata sau in curs de executie.
- Dosare de corespondenta pentru determinarea de
probleme de audit semnificative potentiale.
- Literatura competenta si tehnica corespunzatoare
activitatii.
b. Alte cerinte ale auditului, precum perioada de audit
acoperita, datele estimate de incheiere, trebuie
determinate. Formatul raportului final de audit trebuie
gandit de cand planificarea corecta in aceasta faza
faciliteaza scrierea raportului final de audit.

3. Determinarea resurselor necesare pentru efectuarea auditului.

a. Numarul si nivelul de experienta al personalului de audit
intern cerut trebuie sa fie bazat pe o evaluare a naturii si
complexitatii sarcinii de audit, constrangerile de timp si
resursele disponibile.
b. Cunostintele, aptitudinile si discipinele personalului de
audit intern trebuie luate in considerare in selectarea
auditorilor
interni pentru sarcini de audit.
c. Nevoile de pregatire a auditorilor interni trebuie luate in
considerare, odata ce fiecare sarcina de audit serveste ca
o baza pentru indeplinirea nevoilor de dezvoltare a
departamentului de audit intern.
d. Considerarea utilizarii resurselor externe acolo unde
cunostinte, aptitudini si discipline suplimentare sunt
necesare.
4. Comunicarea cu toti cei care au nevoie sa cunoasca auditul.
a. Trebuie sa fie tinute sedinte cu conducerea responsabila
de activitatea in curs de examinare. Temele de discutie
pot include:
- Obiective de audit planificate si scopul muncii
- Incadrarea in timp a muncii de audit.
- Auditorii interni insarcinati cu auditul
- Procesul comunicarii totalitatii auditului incluzand
metodele, perioadele de timp si persoanele care vor fi
responsabile.

362
 - Conditiile de afaceri si operatiunile activitatii auditate,
incluzand schimbarile recente in conducere sau
sisteme principale.
- Interese sau orice cereri ale conducerii.
- Probleme de interes special sau interes al auditorului
intern.
- Descrierea procedurilor de raportare ale
departamentului de audit intern si procesul de
continuare.
b. Un rezumat al problemelor discutate la sedinte si orice
concluzii trase trebuie sa fie intocmite, distribuite
persoanelor in mod corespunzator si mentionate in foile
de lucru ale auditului.
Efectuarea, in mod corespunzator, a unei anchete pentru a deveni familiar cu
activitatile, riscurile si controalele pentru a identifica domeniile pentru accentuarea
auditului si a incuraja comentariile si sugestiile celor auditati.

420 Examinarea si evaluarea informatiilor

Auditorii interni trebuie sa colecteze, analizeze, interpreteze si sa-
si documenteze informatiile pentru a sustine rezultatele auditului
01.Procesul examinarii si evaluarii informatiei se desfasopara astfel :
1. Informatiile trebuie colectate cu privire la toate problemele
legate de obiectivele auditului si scopul muncii.
a. Auditorii interni folosesc proceduri analitice de audit
cand examineaza si evalueaza informatiile.
b. Procedurile analitice de audit sunt efectuate rin studierea
si compararea relatiilor dintre informatiile financiare si
nonfinanciare.
c. Aplicarea procedurilor analitice de audit este bazata pe
premiza ca, in absenta conditiilor cunoscute si existenta
unor conditii contrare, se poate astepta rezonabil ca
relatiile dintre informatii sa existe si sa continue.
Exemplele de conditii contrare includ tranzactii si
evenimente neobisnuite sau nerecurente, schimbari
contabile, organizationale, operationale, de mediu si
tehnologice, ineficiente, ineficacitati, erori, neregularitati
sau acte ilegale.
d. Procedurile analitice de audit ofera auditorilor interni
mijloace eficiente si eficace de efectuare a unei evaluari a
informatiei colectata intr-un audit.Evaluarea rezulta din
compararea unei astfel de informatii cu asteptari
identificate sau dezvoltate de auditorul intern.

363
e. Procedurile analitice de audit sunt utile la identificarea
urmatoarelor:
-Diferentele neasteptate sau neprognozate.
-Absenta diferentelor cand acestea sunt asteptate sau
prognozate.
-Erorile potentiale.
-Neregularitatile sau actele ilegale potentiale.
-Alte tranzactii sau evenimente neobisnuite sau
nerecurente.
f. Procedurile analitice de audit pot include:
-Compararea informatiilor din perioada curenta cu
informatii similare pentru perioade anterioare.
-Compararea informatiilor din perioada curenta cu bugete
sau cu previziuni
-Studiul relatiilor informatiilor financiare cu informatiile
nefinanciare corespunzatoare (de exemplu, cheltuielile cu
salariile inregistrate in comparatie cu schimbarile in
numarul mediu de angajati).
-Studiul relatiilor dintre elemente ale informatiilor (ex :
fluctuatia cheltuielii cu dobanda inregistrata in
comparatie cu schimbarile in conturile aferente
debitoare).
-Compararea informatiilor cu informatii similare pentru
alte unitati organizationale.
-Compararea informatiilor cu informatii similare pentru
industria in care organizatia isi desfasoara activitatea.
g. Procedurile analitice de audit pot fi efectuate utilizand
sume monetare, cantitati fizice, rate sau procentaje.
h. Procedurile analitice specifice de audit includ, dar nu
sunt limitate la, rate, trenduri, si analiza regresiva , teste
de rezonabilitate, comparari de la perioada la perioada,
comparari cu bugete, previziuni si informatii economice
externe.
i. Procedurile analitice de audit asista auditorii interni la
identificarea conditiilor care pot cere proceduri de audit
ulterioare. Auditorii interni trebuie sa foloseasca
procedurile analitice de audit in planificarea auditului in
conformitate cu indrumarile continute in Sectiunea 410 a
Standardelor.
j. Procedurile analitice de audit trebuie de asemenea
utilizate in timpul auditului la examinarea si evaluarea
informatiilor pentru a sustine rezultatele
auditului.Auditorii interni trebuie sa ia in considerare

364
 urmatorii factori la determinarea extinderii pana la care
procedurile analitice trebuie utilizate :
-Semnificatia domeniului in curs de examinare
-Compatibilitatea sistemului de control intern
-Disponibilitatea si credibilitatea informatiilor natura
financiara si de natura nefinanciara.
-Precizia cu care rezultatele procedurilor analitice pot fi
prezise.
-Disponibilitatea si comparabilitatea informatiei privind
industria in care organizatia isi desfasoara activitatea.
-Extinderea pana la care alte proceduri de audit ofera
sprijin pentru rezultatele auditului.
Dupa evaluarea factorilor mai sus mentionati, auditorii
interni trebuie sa ia in considerare si sa utilizeze
proceduri de audit suplimentare, dupa cum este necesar,
pentru a realiza obiectivul auditului.
k. Cand procedurile analitice identifica rezultate sau relatii
neasteptate, auditorii interni trebuie sa examineze si sa
evalueze astfel de rezultate sau relatii.
l. Examinarea si evaluarea rezultatelor si relatiilor
neasteptate din aplicarea procedurilor analitice de audit
trebuie sa includa cereri catre conducere si alte proceduri
de audit pana cand auditorii interni sunt satisfacuti de
rezultatele obtinute sau realtiile sunt suficient explicate.
m. Rezultatele si relatiile neexplicate din aplicarea
procedurilor analitice de audit pot fi indiciul unei conditii
semnificante precum o eroare potentiala, neregularitate
sau act ilegal.
n. Rezultatele din aplicarea procedurilor analitice de audit
ce nu sunt suficient explicate trebuie sa fie comunicate
nivelului de conducere corespunzator. Auditorii interni
pot recomanda masuri corespunzatoare, in functie de
circumstante.
2. Informatia trebuie sa fie suficienta, competenta, relevanta si
utila pentru a oferi o baza solida pentru descoperirile si
recomandarile auditului.
a. Informatia suficienta este faptica, adecvata si
convingatoare astfel incat o persoana prudenta si
informata ar ajunge la aceiasi concluzie ca si auditorul.
b. Informatia competenta este credibila si cea mai probabil
a fi realizabila prin utilizarea tehnicilor de audit
corespunzatoare.

365
 c. Informatia relevanta sustine descoperirile si
recomandarile auditului si este consecventa cu
obiectivele auditului.
d. Informatia utila ajuta organizatia sa-si indeplineasca
scopurile.
3. Procedurile de audit, incluzand testarea si tehnicile de
esantionare angajate, trebuie selectate in avans, acolo unde este
practicabil si extinse sau modificate daca circumstantele
justifica acest lucru.
4. Procesul colectarii, analizarii, interpretarii si documentarii
informatiei trebuie sa fie supravegheat entru a oferi o asigurare
rezonabila ca obiectivitatea auditorului este mentinuta si
scopurile auditului sunt indeplinite.
5. Foile de lucru ce documenteaza auditul trebuie elaborate de
auditor si verificate de conducerea departamentului de audit
intern. Aceste foi trebuie sa contina informatia obtinuta si
analizele facute si trebuie sa sustina baza pentru descoperirile si
recomandarile ce trebuie raportate.
a. In general, foile de lucru indeplinesc urmatoarele
obiective:
-Ofera principalul suport pentru raportul auditului intern
-Ajuta in planificarea, performanta si verificarea
auditurilor
-Servesc ca document justificativ pentru a verifica daca
obiectivele auditului au fost realizate.
-Faciliteaza verificarile tertilor
-Furnizeaza o baza pentru evaluarea programului de
asigurare a calitatii al departamentului de audit intern.
-Furnizeaza sprijin in anumite circumstante, cum ar fi
cereri de asigurare, cazuri de frauda si litigii judiciare.
-Ajuta la dezvoltarea profesionala a personalului implicat
audit
-Demonstreaza conformitatea departamentului de audit
intern cu Standardele Practicii Profesionale de Audit
Intern.
b. Organizarea, proiectarea si continutul foilor de lucru va
depinde de natura auditului. Foile de lucru trebuie,
oricum, sa documenteze urmatoarele aspecte ale
procesului de audit:
-Planificarea
-Examinarea si evaluarea adecvarii si eficacitatii
sistemului de control intern.
-Procedurile de audit efectuate, informatiile obtinute si
concluziile la care s-a ajuns.

366
 -Verificare
-Raportare
-Urmarire
a. Foile de lucru trebuie sa fie complete si sa contina sprijin
pentru concluziile de audit la care s-au ajuns.
b. Printre altele, foile de audit pot include:
-Planificarea documentelor si programelor de audit.
-Chestionare de control, grafice de fluxuri, liste de
verificare si explicatii.
-Note si memoranduri rezultate in urma interviurilor.

c. Printre alte lucruri, foile de audit pot include :

-Planificarea documentelor si programelor de audit.
-Chestionare de control, grafice de fluxuri, liste de
verificare si explicatii.
-Note si memorii rezultate din interviuri.
-Date organizationale, precum organigrame si descrieri
ale posturilor.
-Copii ale contractelor si acordurilor importante.
-Informatii despre politici financiare si operationale.
-Rezultate ale evaluarilor controlului.
-Scrisori de confirmare si de reprezentare.
-Analize si teste ale tranzactiilor, proceselor si soldurilor
conturilor.
-Rezultatele procedurilor analitice de audit.
-Raportul de audit si raspunsurile conducerii.
-Corespondenta de audit daca documenteaza concluziile
de audit la care s-a ajuns.
d. Foile de lucru pot fi sub forma de hartie, casete, discuri,
dischete, filme sau alte mijloace media. Daca foile de
lucru sunt sub alta forma decat hartia, trebuie luata in
considerare generarea de copii de siguranta.
e. Daca auditorii interni raporteaza in privinta informatiilor
financiare, foile de lucru trebuie sa documenteze daca
inregistrarile contabile sunt puse de acord cu astfel de
informatii financiare.
f. Unele foi de lucru pot fi categorizate ca dosare
permanente de audit. Aceste dosare in general contin
informatii de o importanta continua.
g. Directorul auditului intern trebuie sa stabileasca politici
pentru tipurile de dosare ale foilor de lucru pastrate,
stationar utilizate, indexate sau alte probleme aferente.

367
 Foile de lucru standardizate precum chestionarele si
programele de audit pot imbunatati eficienta unui audit si
sa faciliteze delegarea muncii de audit.
h. Urmatoarele sunt tehnici tipice de pregatire a foilor de
lucru :
-Fiecare foaie de lucru trebuie sa contina un titlu. Titlul
de obicei consta in numele organizatiei sau activitatii
examinate, o descriere a continutului sau scopului foii de
lucru, si data sau perioada acoperita de audit.
-Fiecare foaie de audit trebuie sa fie semnata si datata de
catre auditorul intern.
-Fiecare foaie de lucru trebuie sa contina un index sau un
numar de referinta.
-Simbolurile de verificare a auditului trebuie sa fie
explicate.
-Sursele de date trebuie sa fie clar identificate.
i. Toate foile de lucru trebuie sa fie verificate pentru a se
asigura sustinerea in mod corect a raportului de audit si
efectuarea tuturor procedurilor de audit necesare. Dovada
verificarii de catre supraveghetor trebuie sa fie
inregistrata in foile de lucru ale procesului de audit.
Directorul de audit intern are responsabilitatea intregii
revizii dar poate desemna membri ai departamentului de
audit intern pentru a efectua revizia. Revizia trebuie
condusa la un nivel de responsabilitate mai inalt decat
cel al pregatirii foilor de lucru.
j. Dovada verificarii de catre supraveghetor consta in
semnarea si datarea fiecarei foi de lucru de catre
revizuitor dupa verificare.
k. Alte tehnici de verificare ce ofera dovada revizuirii
supraveghetorului includ completarea unei liste de
verificare a revizuirii foilor de lucru si /sau elaborarea
unui memoriu specificand natura, intinderea si rezultatele
verificarii.
l. Verificatorii pot sa faca o inregistrare scisa (note de
verificare) a intrebarilor aparute in procesul verificarii.
Cand se clarifica notele de verificare, trebuie sa existe
preocupare pentru asigurarea ca foile de lucru ofera
dovada faptului ca intrebarile aparute in timpul verificarii
au fost rezolvate. Alternativele acceptabile cu respectarea
dispozitiilor notelor de verificare sunt urmatoarele:
-Retinerea notelor de verificare ca o inregistrare a
intrebarilor ridicate de verificator si pasii urmati pentru
rezolvarea lor.

368
 -Inlaturarea notelor de verificare dupa ce intrebarile
ridicate s-au rezolvat si foile de lucru corespunzatoare au
fost modificate pentru a oferi informatia suplimentara
ceruta.
m. Foile de lucru sunt proprietatea organizatiei.
n. Dosarele foilor de lucru trebuie in general sa ramana sub
controlul departamentului de audit intern si trebuie sa fie
accesibile numai personalului autorizat.
o. Conducerea si alti membri ai organizatiei pot cere
accesul la foile de lucru. Un astfel de acces poate fi
necesar pentru a se explica descoperirile procesului de
audit sau a se utiliza documentatia auditului pentru alte
scopuri ale afacerii. Aceste cereri de acces trebuie sa fie
subiectul aprobarii directorului auditului intern.
p. Este o practica obisnuita pentru auditorii interni si externi
de a acorda accesul reciproc la foile de lucru. Accesul la
foile de lucru al auditorilor externi trebuie sa fie subiectul
aprobarii directorului auditului intern. Anterior eliberarii
unor astfel de documente, directorul auditului intern
trebuie sa obtina aprobarea conducerii si /sau a
consilierului legal.
q. Directorul auditului intern trebuie sa dezvolte cerinte de
retinere pentru foile de lucru.Aceste cerinte de retinere
trebuie sa fie consecvente cu indrumarile organizatiei si
orice cerinta legala pertinenta.

430 Comunicarea rezultatelor

Auditorii interni trebuie sa raporteze rezultatele muncii lor de audit.
1. Un raport scris semnat trebuie sa fie emis dupa ce examinarea de audit
este terminata. Rapoartele interimare pot fi scrise sau orale si pot fi
transmise formal sau neformal.
1. Rapoartele interimare pot fi utilizate pentru a comunica
informatiile care cer o atentie imediata, pentru a comunica o
schimbare in scopul auditului pentru activitatea verificata, sau
pentru a tine conducerea informata de progresul procesului de
audit cand auditul se extinde pe o perioada lunga. Utilizarea
rapoartelor interimare nu diminueaza sau elimina nevoia pentru un
raport final.
2. Rapoartele rezumat evidentiind rezultatele auditului pot fi adecvate
nivelulului de conducere superior subiectului auditat. Ele pot fi
emise separat sau in legatura cu raportul final.
3. Termenul “ semnat “ inseamna ca numele auditorului intern
autorizat trebuie sa fie semnat manual pe raport.

369
 4. Daca raportul de audit este distribuit prin mijloace electronice, o
versiune semnata a raportului trebuie tinuta la dosar in
departamentul de audit intern.

2. Auditorii interni trebuie sa discute concluziile si recomandarile cu

nivelele corespunzatoare de conducere inainte de emiterea rapoartelor
finale scrise.
1. Discutarea concluziilor si recomandarilor este de obicei
efectuata in timpul efectuarii auditului si / sau la sedinte post-
audit. O alta tehnica este revizuirea proiectelor de rapoarte de
audit de catre conducerea subiectelorauditate.
Aceste discutii si revizuiri contribuie la asigurarea ca nu a
existat nici o neintelegere sau interpretare gresita a faptelor,
oferind oportunitatea pentru pentru cei auditati sa clarifice
probleme specifice si sa-si exprime parerea in privinta
descoperirilor, concluziilor si recomandarilor.
2. Desi nivelul participantilor la discutii si revizuiri poate varia in
functie de organizatie si de natura raportului, acestia vor
include in general acele persoane care cunosc operatiunile
detaliate si aceia care pot autoriza implementarea actiunilor
corective.
3. Rapoartele trebuie sa fie obiective, clare, concise, constructive si
oportune.
1. Rapoartele obiective sunt faptice, impartiale si lipsite de
denaturari. Descoperirile, concluziile si recomandarile trebuie
sa fie incluse fara prejudecati.
a. Daca se stabileste ca un raport final contine o eroare,
directorul auditului intern trebuie sa ia in considerare
necesitatea de a emite un raport modificat care poate
identifica informatia care este corectata. Raportul
modificat trebuie sa fie distribuit catre toate persoanele
care au primit raportul de audit initial.
b. O “ eroare ” este definita ca o afirmatie gresita
neintentionat sau o omisiune a unei informatii
semnificative in raportul de audit.
3. Rapoartele clare sunt usor de inteles si logice. Claritatea poate
fi imbunatatita prin evitarea unui limbaj tehnic inutil si oferirea
de informatii suport suficiente.
4. Rapoartele concise sunt exacte si evita detaliile inutile. Ele
exprima idei complete in cele mai putine cuvinte posibile.
5. Rapoartele oportune sunt cele care sunt emise fara intarziere si
permit actiuni prompte si eficace.

370
04. Rapoartele trebuie sa prezinte scopul si rezultatele unui audit, si, unde
este cazul, rapoartele trebuie sa contina exprimarea opiniei
auditorului.
1. Desi formatul si continutul rapoartelor de audit pot varia in
functie de organizatie sau tipul de audit, ele trebuie sa contina
cel putin scopul si rezultatele auditului.
2. Rapoartele de audit pot include informatii de baza si rezumate.
Informatiile de baza pot identifica unitatile organizationale si
activitatile verificate si oferi informatii explicative relevante.
Ele pot include de asemenea starea descoperirilor, concluziilor
si recomandarilor din rapoartele anterioare. Pot contine de
asemenea o indicatie referitoare la problema acoperirii de catre
raport a auditului programat sau raspunsul la o cerere.
Rezumatele incluse trebuie sa fie reprezentari echilibrate ale
continutului raportului de audit.
3. Declaratiile de scop trebuie sa descrie obiectivele de audit si pot
informa cititorul , acolo unde este cazul, despre motivul
conducerii activitatii de audit si despre ce se asteapta sa se
realizeze.
4. Declaratiile referitoare la domeniul de aplicabilitate trebuie sa
identifice activitatile auditate si sa includa, acolo unde este
cazul, informatii suport precum perioada de timp auditata.
Activitatile auxiliare neauditate trebuie sa fie identificate daca
este necesar pentru a delimita granitele auditului. Natura si
intinderea auditului efectuat de asemenea trebuie sa fie descrise.
5. Rezultatele pot include descoperiri, concluzii (opinii) si
recomandari.
6. Descoperirile sunt declaratii pertinente asupra faptelor. Aceste
descoperiri care sunt necesare pentru a sustine concluziile si
recomandarile auditorului intern sau pentru a preveni
intelegerea gresita a acestora, trebuie sa fie incluse in raportul
final de audit. Informatiile mai putin semnificative sau
descoperirile pot fi comunicate oral sau prin corespondenta
neformala.
7. Descoperirile auditului se completeaza cu un proces de
comparare a ceea ce ar trebui sa fie cu ceea ce este realizat. Fie
ca este sau nu o diferenta, auditorul intern are o baza pe care sa
construiasca un raport. Cand conditiile indeplinesc criteriile,
este adecvata aducerea la cunostinta in raportul de audit a
performantei satisfacatoare. Descoperirile trebuie sa se bazeze
pe urmatoarele atribute :
a. Criterii: Standardele, masurile sau asteptarile folosite in
efectuarea unei evaluari si/sau a unei verificari (ce
trebuie sa existe)

371
 b. Conditii : Evidenta faptica pe care auditorul intern a
gasit-o in cursul examinarii (ceea ce exista).
c. Cauza : Motivul diferentei dintre conditiile asteptate si
cele actuale (de ce exista diferente).
d. Efectul : Riscul sau expunerea pe care organizatia
auditata si /sau altii o intalnesc deoarece conditiile nu
sunt similare cu criteriile (impactul diferentei). In
determinarea gradului de risc sau expunere, auditorii
interni trebuie sa ia in considerare efectul pe care il pot
avea descoperirile lor asupra situatiilor financiare ale
organizatiei.
e. Descoperirile raportate pot de asemenea include
recomandari, realizari ale subiectelor auditate si
informatii suport, in cazul in care nu sunt incluse in alta
parte.
8. Concluziile (opiniile) reprezinta evaluarea auditorilor interni a
efectelor descoperirilor privind activitatile verificate. Ei de
regula pun descoperirile in perspectiva bazandu-se pe
implicarea lor generala. Concluziile auditului, daca sunt incluse
in raportul de audit, trebuie sa fie identificate exact.
Concluziile pot cuprinde intreaga sfera a unui audit sau numai
aspecte specifice. Ele pot acoperi dar nu sunt limitate la
urmatoarele: daca obiectivele operationale sau de program sunt
conforme cu cele ale organizatiei, daca scopurile si obiectivele
organizatiei sunt indeplinite, si daca activitatea verificata
functioneaza asa cum s-a dorit..

05. Rapoartele pot include recomandari pentru imbunatatiri potentiale si

confirmari ale performantelor satisfacatoare si masurilor corective.
1. Recomandarile sunt bazate pe descoperirile si concluziile
auditorului intern. Acestea necesita masuri pentru corectarea
conditiilor existente sau imbunatatirea operatiunilor.
Recomandarile pot sugera abordari de corectare sau sporire a
performantei luand forma unui ghid pentru conducere in
relizarea rezultatelor dorite. Recomandarile pot fi generale sau
specifice. De exemplu, in anumite circumstante, poate fi de
dorit sa se recomande cursul general al actiunii si sugestii
specifice pentru implementare. In alte circumstante, este
adecvata doar sugerarea unor investigatii sau studii
suplimentare.
2. Realizarile subiectilor auditati, cu referire la imbunatatiri
efectuate ulterior ultimului audit sau stabilirea unei operatii
bine controlate, pot fi incluse in raportul de audit. Aceste
informatii pot fi necesare pentru a reprezenta fidel conditiile

372
 existente si pentru a oferi o perspectiva corecta si un echilibru
corespunzator raportului de audit.
6. Opiniile persoanelor auditate despre concluziile sau recomandarile
auditului pot fi incluse in raportul de audit.
1. Ca parte a discutiilor sale cu persoanele auditate,
auditorul intern trebuie sa incerce sa obtina acorduri
asupra rezultatelor auditului si asupra unui plan de
actiune pentru imbunatatirea operatiunilor, in functie de
necesitati. Daca auditorul intern si persoanele auditate nu
cad de acord in privinta rezultatelor, raportul de audit
poate cuprinde ambele pozitii si motivele dezacordului.
Comentariile scrise de catre persoanele auditate pot fi
incluse ca o anexa la raportul de audit. Alternativ, opinia
persoanelor auditate poate fi prezentata in corpul
principal al raportului sau intr-o scrisoare de insotire.

7. Directorul auditului intern sau persoana desemnata trebuie sa

verifice si sa aprobe raportul final de audit inainte de emitere si
trebuie sa decida catre cine va fi distribuit raportul.
1. Directorul auditului intern sau persoana desemnata
trebuie sa aprobe si poate semna toate raportele finale.
Daca circumstante specifice justifica permiterea
auditorului insarcinat, supraveghetorului sau auditorului
conducator sa semneze raportul ca reprezentant al
directorului, si aceasta modalitate trebuie luata in
considerare.
2. Rapoartele de audit trebuie sa fie distribuite catre acei
membri ai organizatiei care sunt capabili sa se asigure ca
rezultatelor auditului le este acordata consideratia
datorata. Aceasta inseamna ca raportul trebuie sa ajunga
la persoanele care sunt intr-o pozitie care le permite sa ia
masuri corective sau sa se asigure ca masurile corective
sunt luate. Raportul final de audit trebuie distribuit
conducerii organizatiilor auditate. Membrii aflati la un
nivel mai inalt in organizatie pot primi numai un raport
sumar. Rapoartele pot de asemenea sa fie distribuite catre
alte parti interesate sau afectate precum auditori externi
sau consiliul de administratie.
3. Anumite informatii ar putea sa nu fie potrivite pentru
prezentare catre toti destinatarii pentru ca sunt
privilegiate, personale sau aferente unor fapte incorecte
sau ilegale. Asemenea informatii pot fi prezentate intr-un
raport separat. In cazul in care conditiile raportate

373
 implica si conducerea, distribuirea raportului trebuie sa
fie destinata consiliului organizatiei.

440 Urmarirea
Auditorii interni trebuie sa urmareasca si sa constate daca actiuni
corespunzatoare sunt intreprinse asupra descoperirilor raportate.
1. Auditorii interni trebuie sa hotarasca daca masurile corective au fost
luate si au dus la realizarea rezultatelor dorite, sau daca conducerea
sau consiliul de administratie si-au asumat riscul de a nu lua masuri
corective in privinta descoperirilor raportate.
1. Urmarirea de catre auditorii interni este definita ca un proces
prin care ei determina adecvarea, eficacitatea si oportunitatea
masurilor luate de conducere in privinta descoperirilor
raportate. Astfel de descoperiri includ descoperiri relevante
facute de auditorii externi si de catre alte persoane.
2. Responsabilitatea urmaririi trebuie sa fie definita in statutul
departamentului intern de audit.
3. Conducerea este responsabila de deciderea actiunilor
corespunzatoare de intreprins ca raspuns la descoperirile
raportate ale auditului. Directorul auditului intern este
responsabil de evaluarea unor astfel de actiuni pentru
rezolvarea oportuna a problemelor raportate de audit. In
deciderea extinderii urmaririi, auditorii interni trebuie sa ia in
considerare procedurile de natura urmaririri efectuate de alte
persoane din organizatie.
4. Dupa cum a fost declarat in Sectiunea 110.01.6(c) a
Standardelor, conducerea poate decide sa-si asume riscul de a
nu corecta conditiile raportate datorita costurilor sau altor
considerente. Consiliul trebuie sa fie informat de decizia
conducerii asupra tuturor descoperirilor semnificative ale
auditului.
5. Natura, perioada si extinderea urmaririi trebuie sa fie
determinate de directorul auditului intern.
6. Factorii ce trebuie luati in considerare in determinarea
procedurilor de urmarire corspunzatoare sunt :
a. Semnificatia descoperirilor raportate.
b. Gradul de efort si costurile necesare pentru corectarea
situatiei raportate.
c. Riscurile ce pot aparea daca actiunile corective au esuat.
d. Complexitatea actiunilor corective.
e. Perioada de timp implicata.
7. Anumite descoperiri raportate pot fi atat de importante incat sa
fie necesare actiuni imediate ale conducerii. Aceste conditii

374
 trebuie sa fie monitorizate de auditorii interni pana cand sunt
corectate datorita efectului pe care l-ar putea avea asupra
organizatiei.
8. Pot exista de asemenea cazuri in care directorul auditului intern
considera ca raspunsul scris sau oral al conducerii arata ca
actiunea deja intreprinsa este suficienta luand in considerare
importanta relativa a descoperirilor auditului. In asemenea
ocazii, urmarirea poate fi efectuata ca parte a urmatorului audit.
9. Auditorii interni trebuie sa constate daca masurile luate in
privinta descoperirilor auditului remediaza conditiile de baza.
10. Directorul auditului intern este responsabil de programarea
activitatilor de urmarire ca parte a dezvoltarii programelor
lucrarilor de audit.
11. Programarea urmariririi trebuie bazata pe riscul si expunerea
implicata, precum si pe gradul de dificultate si semnificatia
timpului in implementarea masurilor corective.
Directorul auditului intern trebuie sa stabileasca proceduri care
sa includa urmatoarele :
a. Un termen in care este cerut raspunsul conducerii la
descoperirile auditului.
b. O evaluare a raspunsului conducerii.
c. O verificare a raspunsului ( daca este necesar).
d. Un audit de urmarire ( daca este necesar).
e. O procedura de raportare care cuprinde
raspunsurile/actiunile nesatisfacatoare incluzand
asumarea riscului, catre nivelele corespunzatoare ale
conducerii.
12.Tehnicile de indeplinire eficace a urmaririi includ :
a. Adresarea descoperirilor auditului catre nivelele
corespunzatoare ale conducerii responsabile de luarea
masurilor corective.
b. Primirea si evaluarea raspunsului conducerii la
descoperirile auditului in timpul auditului sau in cadrul
unei perioade rezonabile de timp dupa ce raportul este
emis.Raspunsurile sunt mai utile daca ele cuprind
informatii suficiente pentru directorul auditului intern
pentru a evalua adecvarea si oportunitatea actiunilor
corective.
c. Primirea de actualizari periodice de la conducere pentru a
evalua situatia eforturilor conducerii de a corecta
conditiile raportate anterior.
d. Primirea si evaluarea rapoartelor de la alte unitati
organizationale insarcinate cu responsabilitati privind
procedurile de natura urmaririi.

375
 e. Raportarea catre conducere sau consiliu cu privire la
situatia raspunsurilor la descoperirile auditului.

500 MANAGEMENTUL DEPARTAMETULUII DE AUDIT INTERN

DIRECTORUL DEPARTAMENTULUI DE AUDIT TREBUIE SA
CONDUCA IN MOD CORESPUNZATOR
DEPARTAMENTUL DE AUDIT INTERN.

1. Directorul departamentului de audit intern este responsabil pentru o

conducere corespunzatoare a departamentului dupa cum urmeaza:
1. munca de audit indeplineste toate obiectivele si responsabilitatile
aprobate de managementul superior (senior management) si acceptate
de consiliu.
2. resursele departamentului de audit intern sunt efectiv si eficient
utilizate.
3. munca de audit este conforma cu Standardele pentru Practica
Profesionista a Auditului Intern

510 Scop, autoritate si responsabilitate.

Directorul auditului intern trebuie sa detina o declaratie privind scopul urmarit,
autoritatea si responsabilitatea departamentului de audit intern.
1. Intra in atributiile directorului auditului intern sa obtina aprobarea
managementului superior si acceptul consiliului pentru un document oficial
in forma scrisa destinat departamentului de audit intern.

520 Planificare
Directorul auditului intern trebuie sa stabileasca planuri care sa duca la
indeplinirea responsabilitatilor departamentului de audit intern.
1. Aceste planuri trebuie sa fie in conformitate cu organigrama
departamentului de audit si cu obiectivele organizatiei.
2. Procesul de planificare implica stabilirea:
1. obiectivelor
2. orarului privind munca de audit
3. planificarea privind personalul
4. raportari ale activitatii
3. obiectivele depatamentului de audit intern trebuie sa fie indeplinite de
planurile stabilite si de bugete si, in masura in care este posibil, sa fie
masurate (cuantificate). Ar trebui sa fie insotite de criterii de masurare si de
date limita de indeplinire.
4. Orarul muncii de audit trebuie sa includa: a) activitatile care urmeaza a fi
auditate b) datele la care vor fi auditate si c) timpul necesar tinand cont de
obiectivul auditului, natura si durata intinderii unui audit similar. In
stabilirea prioritatilor programului de audit trebuie sa se tina cont de a)

376
datele si rezultatele ultimului audit; b) expunerea financiara; c) pierderi si
riscuri potentiale; d) cerintele manageriale; e) schimbari majore in ceea ce
priveste operatiile, programele, sistemele si controalele; f) oportunitati de
obtinere a beneficiilor si g) capacitatile echipei de audit. Programul de audit
trebuie sa ofere o flexibilitate suficienta pentru a putea acoperi eventualele
cerinte neprevazute ale departamentuluid de audit intern.
1. aprecierea riscului e un proces crucial pentru dezvoltarea programului
efectiv de audit. Procesul de apreciere a riscului include identificarea
activitatilor de auditat, identificarea factorilor relevanti
2. termenul de risc reprezinta probabilitatea ca un eveniment sau
actiune sa afecteze negativ organizatia
3. efectele riscului pot include
a) o decizie eronata din utilizarea unei informatii incorecte,
incomplete, neactuale sau, cu alte cuvinte, a unei informatii
necredibile.
b) inregistrari eronate, contabilitate inadecvata, raportari
financiare frauduloase, pierdere financiara si expunere la
risc
c) protejarea inadecvata a bunurilor
d) insatisfactia clientilor, publicitate negativa si denigrarea
reputatiei organizatiei
e) nereusita aderarii la policitile firmei, la planurile si
procedurile ei, neindeplinirea cerintelor unor legi si a
regulamentelor relevante.
f) achizitia de resurse neeconomicoase sau utilizarea lor
ineficienta sau ineficace
g) nereusita in atingerea obiectivelor si a telurilor pentru
operatii sau programe
4. prima faza a procesului de stabilire a riscului este aceea de a
indentifica si cataloga activitatile care pot fi auditate
5. activitatile ce pot fi auditate constau in acele subiecte, unitati sau
sisteme care pot fi definite si evaluate. Activitatile ce pot fi auditate
pot include:
a) politici, proceduri si practici
b) centre de cost, de profit si de investitii
c) sisteme informationale, (manuale si computerizate)
d) contracte si programe majore
e) unitati organizationale, cum ar fi liniile de productie si de
servicii
f) functii, cum ar fi: procesarea electronica a datelor,
achizitionare, marketing, productie, finante, contabilitate si
resurse umane

377
 g) sisteme tranzactionale pentru activitati, cum ar fi vanzari,
colectionare, achizitie, contabilitatea stocurilor si a
costurilor, productie, trezorerie, plati
h) situatii financiare
i) legi si regulamente
6. factorii de risc sunt criteriul utilizat pentru identificarea importantei
relative si probabilitatea ca conditiile si/sau evenimentele care pot
aparea sa afecteze negativ organizatia
7. numarul factorilor de risc utilizati trebuie sa fie limitat dar suficient ca
sa furnizeze directorului auditului intern increderea ca aprecierea
riscului este inteleasa.
8. factorii de risc pot include:
a) climat etic si presiunea asupra managementului pentru a
indeplini obiectivele
b) competenta, adecvarea si integritatea personalului
c) marimea activelor, lichiditate si volumul tranzactiilor
d) conditiile financiare si economice
e) conditii competitive
f) complexitatea sau volatilitatea activitatilor
g) impactul asupra clientilor, furnizorilor si regulamentelor
guvernamentale
h) gradul de computerizare a sistemelor infomatice
i) dispersia geografica a operatiilor
j) adecvarea si eficienta controlului intern
k) schimbarile organizationale, operationale, tehnologice, sau
economice
l) judecati manageriale si estimari contabile
m) acceptarea rezultatelor auditului si actiuni intreprinse pentru
indreptarea acestora
n) perioada si rezultatele auditurilor anterioare
9. directorul auditului intern poate decide sa supraevalueze factorii de
risc pentru a sublinia importanta lor relativa. Supraevaluarea factorilor
de risc reflecta judecata directorului despre impactul relativ pe care un
factor il poate avea asupra selectarii activitatii pentru auditare.
10. evaluarea riscului e un proces sistematic in vederea aprecierii si
integrarii judecatii profesionale asupra conditiilor sau evenimentelor
eventuale negative. Procesul de apreciere a riscului trebuie sa
furnizeze mijloace de organizare si integrare a judecatii profesionale
in vederea elaborarii orarului muncii de audit. Directorul auditului
intern trebuie, in general, sa stabileasca prioritatile primordiale pentru
activitatile cu risc ridicat.
11. directorul trebuie sa incorporeze informatii din surse diferite in
procesul de apreciere a riscului. Aceste surse pot include (dar nu se
limiteaza numai la acestea): discutii cu consiliul si cu diferiti membri

378
 din management, discutii dintre management si personalul
departamentului de audit intern, discutii cu auditori externi, luarea in
considerare a unor legi si regulamente aplicabile, analiza datelor
financiare si de exploatare, revederea auditurilor anterioare, tendintele
economice sau industriale.
12. procesul aprecierii riscului trebuie sa conduca directorul auditului
intern la stabilirea prioritatilor programului muncii de audit.
Directorul poate ajusta orarul planificat al muncii de audit dupa ce a
luat in considerare si alte informatii cum ar fi coordonarea cu auditorii
externi si cerintele managementului si al consiliului.
13. trebuie sa se evalueze periodic efectul oricaror modificari majore in
catalogul activitatilor ce pot fi auditate sau a factorilor de risc asociati
care au aparut din momentul stabilirii programului muncii de audit. O
asemenea evaluare il va ajuta pe directorul auditului intern in vederea
stabilirii ajustarilor prioritatilor de audit si a programului de munca.
14. procesul aprecierii riscului trebuie realizat anual. Totusi, datorita
faptului ca conditiile se modifica, prioritatile auditului stabilite in
urma procesului de apreciere a riscului pot fi revizuite si aduse la zi
in cursul anului..
5. planurile de personal si bugetele financiare, inclusiv numarul auditorilor si
cunostintele, abilitatile si disciplinele necesare in vederea indeplinirii muncii
lor trebuie sa fie determinate din orarele muncii de audit, activitatile
administrative, cerintele educationale si de training si din cercetarea de audit
si din eforturile de dezvoltare.
6. raportarile asupra activitatilor trebuie sa fie semnate periodic de
managementul superior si de catre consiliu. Aceste raportari trebuie sa
compare: a) performanta cu obiectivele departamentului si cu programele
muncii de audit si b) cheltuielile cu bugetele financiare. Ei trebuie sa
explice motivul care a dus la abateri majore si sa indice actiunile necesare si
cele care au fost intreprinse.

530 Politici si proceduri

In vederea indrumarii personalului de audit, directorul de audit trebuie sa puna la
dispozitia acestuia politici si proceduri scrise.

01. forma si continutul politicilor si procedurilor scrise trebuie sa fie in

conformitate cu marimea si structura departamentului de audit intern si cu
complexitatea muncii acestuia. Manualele de audit tehnic si de conducere oficiala
s-ar putea sa nu fie necesate in toate departamentele de audit intern. Un
departament mic de audit intern poate fi condus neoficial. Personalul sau poate fi
calauzit si controlat in fiecare zi, prin supraveghere si memoriu scris. Intr-un
departament mare de audit, politicile si procedurile mai oficiale si mai
cuprinzatoare sunt esentiale pentru calauzirea personalului de audit in
conformitate cu standardele de performanta ale departamentului.

379
540 managementul si evolutia/dezvoltarea personalului
Directorul auditului intern trebuie sa stabileasca un program in vederea selectarii
si dezvoltarii resurselor umane ale departamentului de audit intern.

1. programul este necesar pentru:

1. elaborarea fisei de post pentru fiecare nivel al personalului de audit
2. selectarea unor persoane calificate si competente
3. cursuri si oportunitati educationale permanente pentru fiecare auditor
intern
4. evaluarea performantelor fiecarui auditor intern cel puitn o data pe an
5. consilierea auditorilor interni in ceea ce priveste performanta si
evolutia profesionala.
550 Auditorii externi
Directorul auditului intern trebuie sa coordoneze eforturile auditului intern si
extern

1. Auditul intern si extern trebuie sa fie coordonat in asa maniera incat sa

asigure o acoperire adecvata a auditului si sa minimizeze eforturile
redundante.
1. aria de aplicabilitate a auditului contine obiective si activitati de
exploatare si financiare. Aria de aplicabilitate a auditului intern este
descrisa in Sectiunea 300 a Standardelor. Pe de alta parte, examinarea
uzuala a auditorilor externi este destinata pentru a obtine o asigurare
suficienta in vederea exprimarii unei opinii asupra corectitudinii
situatiilor financiale anuale. Aria de aplicabilitate a auditului extern
este determinata de standardele lor profesionale si ei sunt responsabili
pentru utilizarea de proceduri adecvate si pentru probele obtinute in
vederea sustinerii opiniei asupra situatiilor financiare anuale.
2. supravegherea muncii auditorilor externi, inclusiv coordonarea cu
departamentul de audit intern, este in general responsabilitatea
consiliului. Coordonarea actuala trebuie sa fie responsabilitatea
directorului auditului intern. Directorul auditului intern va cere
sprijinul consiliului pentru a coordona eficient munca de audit.
3. in coordonarea muncii de audit intern impreuna cu cea a auditorilor
externi, directorul auditului intern trebuie sa se asigure ca munca ce
va fi prestata de auditorii interni in concordanta cu Sectiunea 300 a
Standardelor nu se va suprapune cu munca auditorilor externi. In
masura in care responsabilitatile profesionale si organizationale
permit, auditorii interni trebuie sa execute examinarile in asemenea
maniera, incat sa permita o coordonare si o eficienta maxima a
auditului.

380
a. O ancheta este un proces pentru adunarea de informatii,
fara o
verificare detaliata a activitatii in curs de examinare.
Principalele scopuri sunt sa :
-Se inteleaga activitatea in curs de verificare.
-Se identifice domenii semnificante ce justifica o
accentuare speciala.
-Se determine daca o auditare suplimentara este necesara.
b. O ancheta permite o abordare informata a planificarii si
indeplinirii muncii de audit, si este un instrument eficace
pentru alocarea resurselor departamentului de audit intern
acolo unde pot fi folosite cel mai eficace.
c. Concentrarea unui studiu va diferi in functie de natura
auditului.
d. Scopul muncii si cerintele de timp ale unei anchete vor
varia. Factorii contributori includ pregatirea si experienta
auditorului intern, cunostintele despre activitatea
examinata, tipul de audit efectuat, si daca studiul este
parte a unei sarcini recurente sau urmatoare.Cerintele de
timp vor fi deasemenea influentate de marimea si
complexitatea activitatii examinate si de dispersia
geografica a activitatii
e. O ancheta poate implica utilizarea urmatoarelor
proceduri :
-Discutii cu cei auditati
-Interviuri cu persoanele afectate de activitate, ex :
utilizatori ai productiei activitatii.
-Observatii la fata locului
-Verificarea rapoartelor si studiilor conducerii
-Proceduri analitice de audit.
-Grafice ale fluxurilor
-Teste ale unor activitati de lucru specifice de la inceput
la sfarsit.
-Documentarea activitatilor de control de baza.
f. Un rezumat al rezultatelor trebuie sa fie elaborat la
incheierea anchetei. Rezumatul trebuie sa identifice :
-probleme de audit semnificante si motive pentru
urmarirea lor mai amanuntita.
-Informatii pertinente dezvoltate in timpul anchetei.
-Obiectivele de audit procedurile de audit si abordarile
speciale precum tehnicile de audit asistate de calculator.
-Puncte de control critice potentiale, deficiente de
control, si /sau controale excesive.
-Estimari preliminare ale cerintelor de timp si resurse

381
 -Date revizuite pentru faze de raportare si completarea
auditului.
-Motivele pentru necontinuarea auditului cand sunt
aplicabile
5. Scrierea programului de audit
a. Programele de audit trebuie sa :
-Documenteze procedurile auditorului intern pentru
colectarea, analizarea, interpretarea, si documentarea
informatiilor in timpul auditului.
-Declare obiectivele auditului
-Fixeze mai departe scopul si gradul de testare cerut
pentru realizarea obiectivelor de audit in fiecare faza de
audit.
-Identifice aspecte tehnice, riscuri, procese si tranzactii
care trebuie sa fie examinate.
-Declare natura si extinderea testarii cerute.
-Fie pregatite anterior inceperii muncii de audit si
modificate in mod corespunzator, in timpul desfasurarii
auditului.
6. Determinarea cum, cand si cui vor fi comunicate rezultatele de
audit.
a. Directorul auditului intern este responsabil de
determinarea cum, cand si cui vor fi comunicate
rezultatele de audit.Aceasta determinare trebuie
documentata si comunicata conducerii, pana la un nivel
considerat practicabil, in timpul fazei de planificare a
auditului.Schimbarile ulterioare care afecteaza timpul sau
raportarea rezultatelor auditului trebuie deasemenea
comunicate conducerii, daca este necesar.
7. Obtinerea aprobarii planului lucrarilor de audit
a. Planurile de audit trebuie sa fie aprobate in scris de catre
directorul auditului intern sau stabilite anterior
desfasurarii muncii de audit.
b. Ajustarile planurilor lucrarilor de audit trebuie sa fie
aprobate la timpul potrivit.Initial, arobarea poate fi
obtinuta oral, daca anumiti factori impiedica obtinerea
aprobarii scrise anterior inceperii lucrarilor de audit.

560 Asigurarea calitatii

Directorul auditului intern trebuie sa stabileasca si sa mentina un program de
asigurare a calitatii pentru a evalua activitatea departamentului de audit intern.

382
1. Scopul acestui program consta in a furniza o asigurare rezonabila ca
munca auditorilor interni este in conformitate cu Standardele de practica
profesionista a auditului intern, carta departamentului de audit intern si cu
alte standarde aplicabile. Un program de asigurare a calitatii include
urmatoarele elemente: supervizare, revizuiri interne si revizuiri externe.
1. asigurarea rezonabila mentionata in acest ghid este destinata si altor
grupuri in afara de auditorii interni. Acestea pot include
managementul superior, auditorii externi, consiliul, agentii de
reglementare, fiecare dintre acestea avand motivele lui pentru a se
baza pe performanta departamentului de audit intern.
2. conformitatea cu standardele aplicabile nu inseamna numai sa se
supuna politicilor si procedurilor stabilite ci include si performanta
departamentului de audit intern la un nivel inalt de eficienta si
eficacitate. Asigurarea calitatii este esentiala pentru a atinge o
asemenea performanta, cat si pentru mentinerea credibilitatii
departamentului de audit intern.
3. un criteriu cheie cu ajutorul caruia se poate masura activitatea unui
departament de audit intern este carta sa. Evaluarea cartei
departamentului trebuie sa includa o apreciere a cartei prin prisma
elementelor specificate in Sectiunea 110 a Standardelor.
4. exemple de alte standarde aplicabile si alte criterii de masurare care
trebuie luate in considerare atunci cand se evalueaza performanta
departamentului de audit intern sunt:
a. Codul etic
b. Politicile, obiectivele si procedurile departamentului de audit
intern
c. Politicile si procedurile organizatiei care se pot aplica
departamentului de audit intern
d. Legi, regulamente si standarde guvernamentale sau industriale
care mentioneaza cerinte de audit sau de raportare.
e. Metode de determinare a activitatilor ce pot fi auditate,
aprecierea riscului, determinarea frecventei si a ariei de
cuprindere a auditului.
f. Documentele de planificare a auditului, in special cele
destinate managementului superior si consiliului.
g. Planul organizatiei, fisa postului, descrierea pozitiei si
planurile de dezvoltare profesionala a departamentului de
audit intern.
2. Supravegherea muncii auditorilor interni trebuie efectuata permanent
pentru a asigura conformitatea cu standardele de audit intern, politicile
departamentului si programele de audit.
1. o supraveghere adecvata reprezinta baza programului de asigurare a
calitatii. Furnizeaza o baza pe care pot fi cladite revizuirile de audit
intern si extern.

383
 2. felul si responsabilitatea supravegherii sunt stabilite in Sectiunea 230
din Standarde si in alte ghiduri similare. Printre altele, supravegherea
include si:
a. planificare adecvata si instructiuni corespunzatoare acordate
subordonatilor.
b. decizia ca programul de audit aprobat a fost dus la indeplinire
si ca comentariile raportului de audit sunt corespunzatoare.
c. supravegherea adecvata si bine documentata a tuturor
activitatilor de audit intern care, in ultima instanta, este
responsabilitatea directorului auditului intern.
3. cuvantul “permanent” indica faptul ca supravegherea trebuie realizata
in toate planurile: planificare, examinare, evaluare, raportare si asupra
fazelor ce urmeaza tuturor sarcinilor stabilite. Supravegherea trebuie
sa se extinda si asupra pregatirii profesionale, evaluarii performantelor
angajatilor, controlului timpului si costurilor si asupra altor domenii
similare.
3. Revizuirile interne trebuie sa aiba loc periodic si se efectueaza de catre
membrii departamentului de audit intern pentru a evalua calitatea auditului
realizat. Aceste revizuiri trebuie sa aiba loc in acelasi fel ca si orice alt audit
intern.
1. revizuirile interne oficiale sunt aprecieri periodice ale departamentului
de audit intern. Aceste revizuiri sunt in general efectuate de o echipa
sau de un individ ales de directorul auditului intern. In
departamentele mai mari exista o persoana desemnata ca manager al
asigurarii calitatii sau cu un titlu si responsabilitati asemanatoare.
2. revizuirile interne de asigurare a calitatii servesc in primul rand
nevoilor directorului auditului intern, dar pot de asemenea sa fie
necesare si managementului superior si consiliului impreuna cu o
apreciere a departamentului de audit intern. Aceasta revizuire trebuie
structurata in asa fel incat sa arate gradul de conformare cu
Standardele de practica profesionista a auditului intern, nivelul de
eficienta al auditului, precum si cat de mult concorda cu politicile si
standardele organizatiei si departamentului. Revizuirea trebuie de
asemenea sa furnizeze recomandari de imbunatatire.
3. un program intern de revizuire, in special in departamentele mici de
audit intern, necesita adaptari care sa tina cont de structura
departamentului si de gradul de implicare al directorului in auditurile
individuale.
4. in cazul in care revizuirile interne oficiale nu sunt in confirmitate cu
cerintele departamentului de audit intern sau in vederea suplimentarii
acestor revizuiri se pot folosi urmatoarele metode care pot furniza
elemente de acoperire a revizuirilor:
a. revizuiri efectuate de directorul de audit intern, managerii de
audit sau supraveghetori ale unor arii limitate de audit acolo

384
 unde munca a fost prestata sub indrumarea altor manageri sau
supraveghetori. Intr-un proces continuu, aceasta poate furniza
pregatire profesionala, schimburi de idei si o mai mare
uniformitate, ca si o asigurare pentru directorul auditului
intern.
b. feedback-ul celor auditati prin prisma chestionarelor si a
sondajelor, dupa fiecare audit sau periodic pentru auditurile
selectate. Acest proces va dezvalui perceptia managenentului
asupra departamentului de audit intern si poate de asemenea
sa duca la sugestii pentru a-l face mai eficient, sa raspunda
mai bine nevoilor mamagementului.
5. directorul auditului intern trebuie sa initieze si sa monitorizeze
procesul de revizuire interna. In cadrul instruirii si selectarii echipei
pentru o revizuire interna directorul auditului intern trebuie sa se
asigure ca echipa este calificata si ca este cat mai independenta
posibil.
6. directorul trebuie sa primeasca un raport scris despre fiecare revizuire
interna si sa se asigure ca se iau masurile necesare. Cu toate ca scopul
revizuirilor interne este de a aprecia eficienta departamentului
auditului intern, in scopuri interne, poate fi acecvat ca directorul sa
arate rezultatele si persoanelor care nu fac parte din departament, de
ex. managemantul superior, consiliul, auditorii externi. Revizuirire
interne sunt si o metoda de apreciere de sine a departamentului de
audit intern in procesul de pregatire pentru revizuirea externa.
4. Revizuirile externe ale departamentului de audit intern trebuie sa fie facute
pentru a evalua calitatea operatiilor departamentului. Aceste revizuiri
trebuie facute de persoane calificate care sunt independente de organizatie
si cu care nu au un conflict de interese real sau aparent. Astfel de revizuiri
trebuie facute cel putin o data la trei ani. In vederea definitivarii revizuirii
trebuie sa se intocmeasca si un raport scris. Raportul trebuie sa exprime o
parere cu privire la conformitatea cu Standardelor de practica profesionista
si, unde este cazul, trebuie sa includa recomandari pentru imbunatatiri.
1. revizuirile externe pot avea o importanta considerabila pentru director
si alti membri ai departamentului de audit intern. Un alt scop
important a revizuirilor auditului extern este acela de a furniza o
asigurare independenta a calitatii pentru managementul superior,
consiliu, si altii cum ar fi auditorii externi care se bazeaza pe munca
auditorilor interni.
2. directorul auditului intern trebuie sa discute cu managentul superior si
cu consiliul natura auditului extern in contextul programului de
asigurare a calitatii si sa-i implice si pe acestia in selectarea celui ce
va face revizuirea externa.
3. revizuirile externe trebuie realizate de indivizi calificati care sunt
independenti de organizatie si care nu au cu aceasta un conflict de

385
 interese aparent sau real. Indivizii calificati sunt persoane care au o
baza de cunostinte adecvata si un certificat tehnic valabil pentru
revizuirea activitatilor de audit si pot coopta si auditori interni din
afara organizatiei, consultanti din afara sau alti auditori externi. A fi
independent de organizatie inseamna sa nu faca parte din ea sau sa nu
fie supus controlului organizatiei careia ii apartine departamentul de
audit intern. In selectarea revizuitorului extern, trebuie sa se acorde o
atentie deosebita unui conflict de interese posibil, real sau aparent pe
care acesta ar putea sa il aiba ca urmare a relatiilor sale trecute sau
prezente cu organizatia sau cu departamentul de audit intern.
4. organizatiile de auditori externi din diferite tari au specificat anumite
proceduri de care trebuie sa se tina cont in evaluarea si utilizarea
muncii departamentului de audit intern. Acestea se leaga in principal
de calitatea muncii si de gradul de independenta fata de cei auditati.
Aceste proceduri utilizate in revizuire de catre auditorii externi se
leaga in principal de auditul situatiilor finaciare ale organizatiei si in
general nu constituie o revizuire externa.
5. in completarea unei revizuiri externe, echipa de revizuire trebuie sa
emita un raport oficial care sa contina o opinie privind conformitatea
activitatii departamentului cu Standardele. Raportul trebuie sa faca
referiri la conformitatea cu carta departamentului si cu alte standarde
aplicabile si sa includa recomandari pentru imbunatatiri. Raportul
trebuie adresat persoanei sau organizatiei care a cerut revizuirea.
Directorul auditului intern trebuie sa pregateasca un plan scris ca
raspuns la comentariile semnificative si la recomandarile continute in
raportul de revizuire externa. Modificarile ulterioare sunt tot
responsabilitatea directorului.
6. revizuirile externe trebuie facute cel putin o data la trei ani. Totusi,
pot exista circumstante care sa justifice un interval diferit. Aceste
circumstante pot include: a)revizuiri semnificative si monitorizarea
consiliului; b)revizuiri aprofundate realizate de catre auditori externi
si altii; c) stabilitatea relativa a cartei departamentului de audit intern,
organizatiei, personalului si catalogului activitatilor ce pot fi auditate.
Natura, aria de aplicabilitate, gradul de independenta si concluziile
generale ale programului intern de revizuire trebuie sa fie si ele luate
in considerare in stabilirea intervalului de revizuire externa.
7. revizuirea externa este un element important pentru obtinerea
asigurarii asupra calitatii. Totusi, daca resursele sunt limitate sau din
alte motive, dinainte cunoscute si notate, departamentul de audit
intern poate sa nu fie capabil sa obtina o revizuire externa. In aceste
conditii trebuie sa se puna accentul pe revizuiri interne periodice si pe
alte metode de asigurare a calitatii pe care departamentul poate
dispune. Este responsabilitatea directorului auditului intern sa
evalueza anual conditiile care restrictioneaza accesul la o revizuire

386
 externa. O alta metoda consta in utilizarea unor grupuri interne
calificate care sa indrume o revizuire (ex. manageri auditori care sunt
in slujba organizatiei, alti directori auditori intr-o organizatie cu audit
descentralizat, consilier de personal). Totusi, o asemenea revizuire nu
poate sa atinga toate obiectivele unei revizuiri externe.

GLOSAR

Standardele si ghidurile ce le insotesc folosesc termeni care au urmatoarele sensuri

in contextul standardelor:

RAPORTUL DE ACTIVITATE a departamentului de audit intern subliniaza

descoperirile importante si recomandarile si informeaza managementul superior si
consiliul director de orice indepartare semnificativa de la programul muncii de
audit aprobat, planurile de personal si bugetele financiare, precum si motivele
acestor devieri.

CONTROLUL ADECVAT apare atunci cand managementul a planificat si

organizat intr-o maniera care sa furnizeze o asigurare rezonabila ca obiectivele si
telurile organizatiei vor fi indeplinite eficient si economicos.

PROCEDURILE ANALITICE DE AUDIT sunt realizate prin studierea si

compararea corelatiilor dintre informatia financiara si non-financiara. Aplicarea
procedurilor analitice de audit se bazeaza pe premisa ca, in absenta unor conditii
cunoscute, care le fac imposibile, corelatiile dintre informatii sunt de asteptat sa
existe si sa ramana in continuare. Exemple de conditii care fac imposibile
corelatiile sunt tranzactii sau evenimente neobisnuite sau nerecurente; schimbari
contabile, organizationale, operationale, de mediu, tehnologice; ineficienta, erori,
neregularitati, sau fapte ilegale. (420.01.1b si c)

EVALUAREA inseamna abilitatea de recunoaste existenta problemelor existente

sau potentiale si capacitatea de a realiza cercetari aprofundate sau de a obtine
ajutor. (250.01.4)

OBIECTIVELE AUDITULUI sunt definite ca declaratii generalizate dezvoltate de

auditorii interni si definesc realizarile ce se intentioneaza a fi obtinute de audit.
(410.01.1a)

PROCEDURILE AUDITULUI sunt sarcini pe care un auditor intern le realizeaza

prin colectarea, analizarea, interpretarea si informatiile documentate, pe parcursul

387
unui audit. Procedurile sunt mijloacele prin care se ating obiectivele auditului.
(401.01.1a)

PROGRAMUL DE AUDIT este un document care contine procedurile de audit ce

trebuie urmate pe parcursul unui audit. De asemenea contine si obiectivele
auditului. (410.01.6a)

RAPORTUL DE AUDIT este un document scris si semnat care prezinta telul,

scopul si rezultatul auditului. Rezultatele auditului pot contine descoperiri,
concluzii (opinii), si recomandari. (430.01, 430.04 si 430.04.5)

SCOPUL AUDITULUI se refera la activitatile cuprinse de un audit intern. El

include, acolo unde sunt oportune:
- obiectivele auditului;
- natura si intinderea procedurilor de audit realizate;
- perioada de timp auditata;
- activitatile neauditate cu scopul de a delimita clar granitele auditului.
(430.04.4)

PROGRAMUL MUNCII DE AUDIT include a) activitatile ce urmeaza sa fie

auditate, b) cand vor fi acestea auditate, c) timpul necesar estimat, tinand cont de
scopul planificat al auditului, de natura si intinderea muncii de audit realizata de
ceilalti. (520.04)

FOILE DE LUCRU ALE AUDITULUI inregistreaza informatiile obtinute,

analizele efectuate, si concluziile la care s-a ajuns in timpul auditului. Ele sunt
fundamentul descoperirilor si recomandarilor ce urmeaza a fi raportate. (420.01.5
si 420.05.5c)

ACTIVITATILE CE POT FI AUDITATE consista in acele subiecte, unitati,

sisteme, ce pot fi definite si evaluate. Acestea pot contine:
- politica, proceduri si practici;
- centre de cost, de profit, si de investitii;
- general ledger account balances;
- sistemele informationale (manuale sau computerizate)
- contractele si programele majore;
- unitatile organizationale cum ar fi liniile de productie sau depanare;
- functii ca procesarea electronica a datelor, achizitionarea, marketingul,
productia, finantele, contabilitatea, resursele umane;
- sistemele de tranzactionare pentru activitati ca vanzarile, colectarea,
achizitionarea, inventarierea, si contabilitatea de gestiune, productia,
trezoreria, platile, si imobilizarile.
- situatii financiare
- legi si regulamente. (520.04.5)

388
AUDITAT include orice individ, unitate, activitatea organizationala care este
auditata.

AUTORIZATIE implica faptul ca autoritatea care poate autoriza a verificat si

validat ca activitatea sau tranzactia este conforma cu politicile si procedurile sale.
(300.03.2a)

CONSILIUL include consiliul director, comitetele de audit de pe langa consiliile

directoare, sefii agentiilor sau organelor legislative carora le raporteaza auditorul
intern, consiliile guvernatorilor sau consiliile de administratie a organizatiilor non-
profit, precum si orice alta structura de conducere a organizatiilor.

CAUZA este motivul diferentelor dintre conditiile prevazute si cele realizate

(430.04.7c)

CARTA departamentului de audit intern este definita ca un document oficial, scris,

care stabileste scopul departamentului, autoritatea si responsabilitate. Carta ar
trebui a) sa determine pozitia departamentului in cadrul organizatiei, b) sa
autorizeze accesul la inregistrari, personal, proprietati fizice relevante pentru
calitatea auditului; c) sa defineasca scopul activitatilor de audit intern. (110.01.4)

CODUL ETIC AL INSTITUTULUI DE AUDIT INTERN (IIA) stabileste

standardele de conduita pentru membrii sai, pentru a exprima clar responsabilitatile
lor. Contine standarde ridicate de onestitate, obiectivitate, loialitate (240.01)

CONCLUZII (PARERI) sunt evaluari ale auditorului intern in ceea ce priveste

efectele descoperirilor in activitatile revizuite. Prezinta de obicei descoperirile in
perspectiva pe baza implicatiilor generale ce le pot avea. (430.04.8)

SITUATIA defineste o dovada reala pe care auditorul intern a descoperit-o in

cursul examinarii (ceea ce exista) (430.04.7b)

CONFLICTUL DE INTERESE se refera la orice relatie care nu este in interesul

organizatiei sau pare a nu fi in interesul acesteia. Conflictul de interese poate dauna
capacitatii indivizilor de a-si realiza indatoririle si responsabilitatile in mod
obiectiv.(280.01)

CONTROLUL este definit ca orice actiune realizata de management cu scopul de a

mari posibilitatea ca scopurile si telurile sa fie atinse. Managementul planifica,
organizeaza, si directioneaza cu scopul de a asigura o atingere a scopurilor si
telurilor. Prin urmare controlul este rezultatul unei bune planificari, organizari si
directionari de catre management.(300.06)

389
CONTROLUL MEDIULUI se refera la atitudinea si actiunile consiliului si
managementului in ceea ce priveste importanta controlului in cadrul organizatiei.
Controlul mediului conduce la disciplina si structurarea necesara atingerii
scopurilor primare ale sistemului de control intern.

Controlul mediului include:

- integritatea si valorile etice
- filozofia managementului si stilul de operare
- structura organizationala
- atribuirea de autoritate si responsabilitate
- politica si practicile resurselor umane
- competenta personalului

RELATIA COST-PROFIT inseamna ca potentiala pierdere asociata unui risc

trebuie comparata cu costul necesar pentru a controla acel risc(300.02.5)

CRITERIILE sunt standarde, masuri si asteptari folosite pentru a realiza o

evaluare sau/si o verificare (ce ar trebui sa fie) (430.04.7a)

CONTROLURI DE DETECTARE sunt actiuni efectuate in scopul de a detecta si

corecta evenimente nedorite care s-au intamplat (300.06.1)

DIRIJAREA implica, pe langa realizarea obiectivelor si activitatilor planificate,

autorizarea si monitorizarea performantelor, compararea periodica a
performantelor realizate cu cele planificate, si documentarea acestor activitati
pentru a se asigura in plus ca sistemul sa lucreze asa cum a fost prevazut.
(300.03.2)

CONTROALE DE INDRUMARE sunt actiuni efectuate in scopul de a cauza sau

incuraja aparitia unui eveniment dorit.(300.06.1)

DIRECTORUL AUDITULUI INTERN sau DIRECTOR se numeste cel din

fruntea departamentului de audit intern. Termenul include si titulaturi ca Auditor
General, Seful Auditului Intern, Directorul Executiv de Audit, Inspector General.

A AVEA GRIJA DE DATORIILE PROFESIONALE necesita aplicarea grijii si

abilitatii asteptate de la un auditor prudent si competent in aceleasi circumstante
sau in circumstante asemanatoare. Aceasta grija se realizeaza atunci cand auditul
intern este realizat in concordanta cu Standardele pentru Practica Profesionala a
Auditului. Exercitarea acestei griji presupune:
- auditorii interni trebui sa fie independenti de activitatile pe care la
auditeaza;

390
 - auditul intern trebuie sa fie realizat de acele persoane care, impreuna,
poseda cunostintele necesare, abilitatile, disciplina necesara pentru a realiza un
audit asa cum se cuvine.
- activitatea de audit trebuie planificata si supervizata
- raporturile de audit trebuie sa fie obiective, clare, concise, constructive si
actuale.
- auditorii interni trebuie sa urmareasca descoperirile continute in raportul de
audit pentru a stabili daca s-au luat masurile adecvate. (280.01)

PERFORMANTA ECONOMICA realizeaza obiective si scopuri la un cost

corespunzator cu riscul.(300.02.7)

EFECT este riscul sau expunerea pe care o organizatie auditata si/sau altele le
poate intalni din cauza ca conditia nu este aceeasi cu criteriul (impactul diferentei)
(430.04.7d)

CONTROLUL EFECTIV apare atunci cand managementul indruma sistemele in

asa fel incat sa se asigure ca obiectivele si scopurile organizatiei sunt atinse.
(300.03.1)

INDEPLINIREA EFICIENTA realizeaza obiectivele si scopurile intr-o maniera

precisa si actuala cu o utilizare minima de resurse.(300.02.6)

EROARE, atunci cand se refera la un raport de audit intern, semnifica declaratie

falsa neintentionata, sau omiterea unei informatii semnificante dintr-un raport de
audit intern. (430.03.1b)

AUDITORII EXTERNI se definesc ca fiind acei profesionisti ai auditului care

realizeaza independent audituri anuale privind declaratiile financiare ale unei
organizatii.

RECENZIA EXTERNA a unui departament de audit intern este realizata pentru a

evalua calitatea operatiunilor departamentului. Acestea ar trebui facute de catre
persoane calificate care sunt independente de organizatie si care nu au un conflict
real sau aparent de interese.(560.04)

DESCOPERIRI sunt declaratii pertinente ale faptelor. Ele provin din procesul de
comparare a ceea ce ar trebui sa fie.(430.04.6 si7)

FLOW-CHART este o reprezentare, in primul rand prin utilizarea simbolurilor, a

secventelor activitatilor dintr-un sistem (proces, operatie, functie, activitate)
(420.01.5d)

391
URMARIREA de catre auditorii interni este definita ca procesul prin care ei
determina adecvanta, eficienta si reprezentarea in timp a actiunilor luate de
management in ceea ce priveste descoperirile din raportul de audit. (440.01.1)

RECENZII INTERNE OFICIALE sunt efectuate din proprie initiativa de catre

departamentul de audit intern, periodic, pentru a evalua calitatea muncii de audit
depuse. Sunt in general realizate de o echipa sau un individ selectat de seful
departamentului de audit intern.(560.03.1)

FRAUDA cuprinde o arie de neregularitati si fapte ilegale caracterizate prin voita

inducere in eroare.(280.01.1)

SCOPURI sunt obiectivele specifice unor sisteme specifice, care pot fi denumite ca
obiective sau scopuri operationale sau de program, standarde operationale, nivele
de performanta, tinte, sau rezultatele asteptate.(300.02.2)

PRINCIPIILE CALAUZITOARE sunt mijloacele prin care se pot indeplini

Standardele Generale sau Specifice pentru Practica Profesionista a Auditului
Intern.(Introduction)

ACTE ILEGALE definesc incalcari ale legilor si regulamentelor guvernamentale.

(280.01.1)

INDEPENDENTA este cea care asigura ca munca auditorilor interni sa se

realizeze intr-o maniera libera si obiectiva. Acest concept cere ca auditorul sa fie
independent de activitatea pe care o auditeaza. Independenta este obtinuta prin
statul organizational si obiectivitate.(100.01)

INFORMATIA este data pe care o obtine auditorul intern in decursul unui audit
pentru o obtine o baza pentru descoperirile sale si pentru recomandari. Informatia
ar tebui sa fie suficienta, competenta, relevanta, si folositoare. (420.01.2)

AUDITUL INTERN este o functie de evaluare independenta aparuta intr-o

organizatie pentru a examina si evalua activitatile sale ca un serviciu adus
organizatiei. Obiectivul auditului intern este acela de a ajuta membrii sai sa se
achite de responsabilitatile pe care le au. In acest scop, auditul intern le furnizeaza
analize, aprecieri, recomandari, consilieri, si informatii legate de activitatile vizate.
Obiectivul auditului intern include promovarea unui control eficient la un cost
rezonabil. (Introducere)

DEPARTAMENTUL INTERN DE AUDIT contine orice unitate sau activitate din

cadrul unei organizatii care realizeaza functii de audit intern.

392
AUDITORUL INTERN este un individ din cadrul departamentului de audit intern
si este insarcinat cu realizarea functiilor de audit.

CONTROLUL INTERN este procesul dintr-o organizatie creat pentru a oferi

asigurari rezonabile privind nivelul de realizare a obiectivelor primare:
- gradul ridicat de incredere si integritatea informatiilor
- reconcilierea cu politicile, planurile, legile si regulamentele
- apararea bunurilor
- utilizarea economica si eficienta a resurselor
- atingerea obiectivelor propuse pentru operatii si programe. (300.05)

NEREGULARITATI inseamna declaratii gresite intentionat sau omiterea de

informatiii relevante din inregistrarile contabile, declaratii financiare, alte rapoarte,
documente sau inregistrari. Neregularitatile includ a) raportari financiare
frauduloase care duc la inducerea in eroare a declaratiilor financiare si b)
delapidarea de active. Neregularitatile implica:
- falsificarea sau alterarea inregistrarilor contabile sau de alta natura si a
documentele ce stau la baza acestora
- aplicarea eronata a principiilor contabile
- redarea eronata sau omisiunea intentionata a unor evenimente, tranzactii,
sau alte informatii semnificative (280.01.1)

MANAGEMENTUL include acei indivizi care au responsabilitati in ceea ce

priveste stabilirea si/sau atingerea obiectivelor organizatiei.

MONITORIZAREA cuprinde supravegherea, observarea si testarea activitatilor si

raportarea adecvata indivizilor responsabili. Monitorizarea ofera o verificare in
timp real a progresului in vederea atingerii obiectivelor si scopurilor.(300.03.2b)

OBIECTIVE sunt cele mai largi declaratii ce contin ceea ce alege organizatia sa
infaptuiasca.(300.02.1)

OBIECTIVITATEA este o stare mentala de independenta care cere ca auditorii

interni sa realizeze auditul intr-o astfel de maniera incat sa creada in scopul onest
al produsului muncii lor si sa nu faca compromisuri in ceea ce priveste calitatea
acestuia. Obiectivitatea cere auditorilor interni sa nu-si subordoneze judecata in
ceea ce priveste probleme de audit (120.01 si 02)

OPERATIILE reprezinta activitati recurente ale unei organizatii in scopul

producerii unui produs sau oferiririi unui serviciu. Astfel de activitati includ, dar
nu sunt limitate la acestea, marketingul, vanzarile, producerea, achiztiile, resursele
umane, finantele si contabilitatea, asistenta guvernamentala.(350.01.1)

393
CONTROLUL PREVENTIV contine actiuni luate in scopul evitarii producerii
unor evenimente nedorite.(300.06.1)

COMPETENTA defineste abilitatea de a aplica cunostintele in situatii probabile si

de a rezolva aceste situatii fara o utilizare extensiva a cercetarii tehnice si a
asistentei.(250.01.1)

PROGRAMELE se refera la activitati ale organizatiei, care au un scop precis.

Asemenea activitati includ, printre altele, cresterea capitalului, vinderea unei
instalatii, campanii de strangere de fonduri, campanii de familiarizare cu noile
produse sau servicii, cheltuieli capitale, subventii guvernamentale cu scopuri
precise. (350.01.2)

DECLARATII DE INTENTIE in raporturile de audit constau in descrierea

obiectivelor auditului si, in cazul in care este necesar, informeaza cititorul de
motivul pentru care a fost efectuat auditul si despre ceea ce se astepta sa se obtina
de la el.(430.04.3)

ASIGURAREA CALITATII este un program cu ajutorul caruia directorul de audit

intern evalueaza operatiunile efectuate de departamentul de auditul intern. Scopul
programului de asigurare a calitatii este de a oferi o asigurarea rezonabila ca munca
de audit intern se desfasoara in conformitate cu Standardele de Practica
Profesionista a Auditului Intern, carta departamentului de audit intern si alte
standarde aplicabile. Programul ar trebui sa includa urmatoarele elemente:
- supervizare
- revizuiri interne
- revizuiri externe (560.01)

ANALIZA PROPORTIILOR se defineste ca fiind studierea starii financiare si a

performantelor prin rapoarte derivate din diferite articole provenite din declaratiile
financiare sau din alte informari financiare sau non-financiare. (420.01.1h)

TESTUL DE REZONABILITATE consta in comparatia dintre o cantitate

estimata, pe baza calculelor utilizand informatii relevante financiare si non-
financiare, si cantitatea raportata. (420.01.1h)

RECOMANDARI sunt actiuni pe care auditorul intern le considera necesare

pentru a corecta conditiile existente si pentru a imbunatati actiunile.(430.05.1)

ANALIZA REGRESIEI reprezinta un procedeu matematic utilizat pentru a

determina si masura relatia presupusa dintre o variabila (variabila dependenta) si
una sau mai multe variabile (variabile independente) (420.01.1h)

394
RISCUL este probabilitatea ca un eveniment sau actiune sa afecteze negativ
organizatia sau activitatea auditata (410.01.1b si 520.04.2)

EVALUAREA RISCULUI consta intr-un proces sistematic de evaluare si

integrarea opiniilor profesioniste in ceea ce priveste aparitia evenimentelor sau/si
conditiilor cu efecte negative. Acest proces de evaluare a riscului ar trebuie sa
ofere un instrument de organizare si integrare a opiniilor profesioniste pentru
dezvoltarea orarului muncii de audit. (520.04.10)

FACTORII DE RISC sunt mijloacele folosite pentru a determina importanta

relativa ca evenimente si/sau actiuni cu efecte negative sa se intample (520.04.6)

LIMITAREA ARIEI reprezinta o restrictie impusa departamentului de audit intern

care face posibila ca departamentul sa-si indeplineasca obiectivele si planurile.
Printre altele, limitarea ariei se poate reduce:
- scopul definit de carta
- accesul departamentului la inregistrari, personal, proprietatile materiale
relevante pentru calitatea auditului.
- orarul muncii de audit aprobat
- calitatea procedurilor de audit
- bugetul financiar si planul de personal aprobat (110.01.5b)

MANAGEMENTUL SUPERIOR se refera la acei indivizi fata de care raspunde

directorul auditului intern.

SEMNIFICATIVITATEA este nivelul de importanta sau magnitudinea asociata

unui element, informatie, sau problema de catre auditorul intern.

DESCOPERIRILE SEMNIFICATIVE sunt acele conditii, care in opinia

directorului de audit intern, pot afecta negativ organizatia. Pot include iregularitati,
acte ilegale, erori, ineficienta, risipa, conflictele de interese, slabiciunea controlului
(110.01.6b)

STANDARDELE PENTRU PRACTICA PROFESIONISTA A AUDITULUI

INTERN (STANDARDELE) sunt criteriile pe baza carora operatiile
departamentului de audit intern sunt evaluate si masurate. Ele au fost create pentru
a descrie cum ar trebui sa fie practica auditului intern.

DECLARATIA RESPONSABILITATILOR IN AUDITUL INTERN reprezinta un

document care prezinta intr-o forma sumara:
- obiectivul si scopul auditului intern
- responsabilitatea si autoritatea departamentului de audit intern
- independenta auditorilor interni

395
SUPERVIZAREA este un proces continuu, incepand cu planificarea si terminand
cu conluziile sarcinii de audit. Ea include:
- furnizarea de instructiuni adecvate subordonatilor si aporobarea
programul de audit
- urmarirea ca programul de audit aprobat sa fie dus la indeplinire, mai
putin incazul in care apar deviatii justificate si aprobate
- stabilirea gradului in care descoperirile, concluziile si raporturile apar in
foile de lucru ale auditului
- asigurarea acuratetei, obiectivitatii, claritatii, conciziei, constructetei, si
oportunitatii raporturilor de audit
- determinarea indeplinirii obiectivelor auditului. (230.01 si 02)

SONDAJUL defineste un proces prin care se aduna informatia, fara o verificare

detaliata, despre activitatea examinata. Telurile principale sunt
- intelegerea activitatii studiate
- identificarea ariilor semnificative care cer o atentie accentuata
- obtinerea de informatii utile in desfasurarea activitatii de audit
- determinarea necesitatii efectuarii auditului (410.01.5a)

SISTEM (proces, operatiune, functie, activitate) este un aranjament, o configuratie,

sau o colectie de concepte, componente, activitati, oameni, care sunt conectati sau
inruditi in scopul atringerii obiectivelor si scopurilor. (definitie ce poate fi aplicata
atat sistemelor manuale cat si automatizate) de asemenea un sistem poate fi o
colectie de sub sisteme care opereaza impreuna pentru un obiectiv sau tel comun.
(300.02.3)

ANALIZA TRENDULUI reprezinta analiza schimbarilor pentru o componenta

peste o anumita perioada de timp (420.01.1h)

INTELEGEREA inseamna abilitatea de a aplica cunostintele generale pentru

situatii probabile, de a recunoaste deviatii semnificative, de a fi capabil sa
indeplineasca munca de cercetare necesara pentru o obtine solutii rezonabile
(250.01.3)

SCRISOAREA DE ANGAJAMENT IN AUDITUL INTERN

Scopul acestei declaratii este de a oferi intr-o forma concisa, sumara, o intelegere
generala a resonsabilitatilor pe care le presupune munca de audit intern. Pentru
informatii mai detaliate consultati Standardele de Practica Profesionala a Auditului
Intern.

OBIECTIVUL SI SCOPUL

396
Auditul intern este o functie independenta de evaluare, infiintata in cadrul
intreprinderii pentru a analiza si evalua activitatile acesteia sub aspectul utilitatii
pentru intreprindere. Obiectivul auditului intern este de a ajuta membrii
organizatiei in indeplinirea eficienta a acestora de responsabilitatile ce le au. In
acest scop, auditul intern le ofera acestora analize, evaluari, recomandari,
consiliere si informatii legate de activitatile revizuite. Obiectivul include si
promovarea unui control efectiv si la un cost rezonabil. Printre membrii
intreprinderii asistati de auditul intern se numara si managerii si Consiliul de
Administratie.

Scopul auditului intern asigura examinarea si evaluarea sistemului de control intern

in ceea ce priveste adecvarea si eficacitatea, precum si de calitatea modului cum se
duc la indeplinire sarcinile stabilite. Auditorii interni ar trebui:
- Sa revizuiasca corectitudinea si integritatea informatiilor financiare si
operationale si metodele de identificare, masurare, clasificare, precum si
sa raporteze asemenea informatii;
- Sa revizuiasca sistemele realizate pentru a asigura respectarea acelor
politici, planuri, proceduri, regulamente, care au un impact semnificativ
asupra operatiilor si raportarilor si sa determine daca intreprinderea
respecta aceste prevederi;
- Sa revizuiasca modalitatile de protejare a activelor si, daca este necesar,
sa verifice existenta acestor active;
- Sa evalueze utilizarea economicoasa si eficace a resurselor;
- Sa revizuiasca operatiilor si a programelor pentru a concluziona daca
rezultatele sunt in concordanta cu obiectivele si scopurile stabilite si daca
operatiile sau programele au fost efectuate conform planificarilor.

RESPONSABILITATEA SI AUTORITATEA

Directia de auditul intern este o parte integranta a intreprinderii si functioneaza

dupa politicile stabilite de managementul superior si administratori. Scopul,
autoritatea si responsabilitatea directiei de audit intern ar trebui definte intr-un
document oficial (carta). Directorul de audit intern ar trebui sa obtina aprobarea
cartei de catre managementul superior, precum si acceptul consiliului. Carta ar
trebui sa prezinte clar obiectivele directiei de audit intern, sa specifice clar aria de
aplicare a muncii sale si sa declare ca auditorii nu au nici o responsabilitate sau
autoritate in ceea ce priveste activitatile auditate.

In toata lumea auditul intern apare in diverse medii si organizatii care difera ca
scop, marime, structura. In plus, legile si practicile din diferite tari difera intre ele.
Aceste diferente pot afecta practica auditului intern in fiecare din acele medii.
Implementarea Standardelelor pentru Practica Profesionala a Auditului Intern va fi
influentata de mediul in care directia de audit intern isi desfasoara activitatea.
Respectarea conceptelor enuntate in Standardele pentru Practica Profesionista a

397
Auditului Intern este esentiala inainte ca datoriile auditorilor interni sa poata fi
indeplinite. Asa cum prevede Codul de Etica, membrii Institutului Auditorilor
Interni si Auditorii Interni Autorizati vor adopta modalitati adecvate pentru a
respecta Standardelor pentru Practica Profesionista a Auditului Intern.

INDEPENDENTA

Auditorii interni trebuie sa fie independenti de activitatile auditate. Ei sunt

independenti atunci cand isi pot indeplini responsabilitatile in mod liber si obiectiv.
Independenta le confera auditorilor posibilitatea de a-si expune in mod impartial si
fara impedimente rationamentele esentiale pentru desfasurarea activitatii de audit.
Aceasta se realizeaza prin statutul organizational si prin obiectivitate.

Statutul organizational al directiei de audit intern trebuie sa fie dezvoltat astfel

incat sa permita enuntarea responsabilitatilor de audit. Directorul departamentului
de audit intern trebuie fie subordonat unei persoane din intreprindere cu suficienta
autoritate pentru a promova independenta si de a asigura o arie larga de acoperire
a auditului, luarea in consideratie a rapoartelor de audit si actiuni corespunzatoare
cu recomandarile auditorului.

Obiectivitatea este o atitudine mentala de independenta pe care auditorii interni

trebuie sa o mentina in timpul realizari auditului. Ei nu trebuie sa isi subordoneze
rationamentul asupra problemelor de audit rationamentului altor persoane.
Proiectarea, instalarea si functionarea sistemelor nu sunt functii ale auditului. De
asemenea, definirea de proceduri de sistem nu este o functie a auditului. Se pleaca
de la ideea ca realizarea acestor activitati pericliteaza obiectivitatea auditului.

Codul de Etica

SCOP: Un semn distinctiv al unei profesii este acceptarea de catre membrii sai a
responsabilitatii fata de interesele celor pe care ii deserveste.
Membrii Institutului Auditorilor Interni (Membrii) si Auditorii Interni Autorizati
(CIAs) trebuie sa mentina inalte standarde de conduita pentru a-si indeplini efectiv
sarcinile. Institutul Auditorilor Interni (Institutul) adopta acest Cod de Etica pentru
Membrii si CIAs.

APLICABILITATE: Acest Cod de Etica este aplicabil tuturor Membrilor si

Auditorilor Interni Autorizati. Obtinerea statutului de membru al Institutului si
acceptarea calitatii de “Auditor Intern Autorizat” sunt actiuni voluntare. Prin
acceptare, Membrii si Auditorii Interni Autorizati i-si asuma o obligatie de
disciplina auto-impusa, peste si dincolo de cerintele legislative si a altor prevederi.

398
Standardele de conduita stabilite in continuare in acest Cod de Etica ofera principii
de baza in practica auditului intern. Membrii si Auditorii interni autorizati trebuie
sa stie ca judecata lor individuala este necesara in aplicarea acestor principii.

Auditorii interni autorizati vor utiliza titulatura “Auditor Intern Autorizat” cu

discretie si cu demnitate, pe deplin constienti de implicatiile acesteia. Titulatura va
fi utilizata in conformitate cu toate cerintele statutare.

Membrii care sunt examinati de catre Consiliul Director al Institutului pentru

incalcarea standardelor de conduita ale Codului de Etica vor fi supusi anularii
calitatii de membru in Institut. Auditorii interni autorizati care sunt examinati
pentru aceleasi incalcari vor fi deasemenea supusi anularii titulaturii de “Auditor
Intern Autorizat”.

STANDARDE DE CONDUITA
I. Membrii si auditorii interni autorizati vor demonstra onestitate, obiectivitate
si diligenta in efectuarea datoriilor si responsabilitatilor lor.
II. Membrii si auditorii interni autorizati vor demonstra loialitate in toate
problemele cu referire la afacerile organizatiei pe care o reprezinta sau ale
celor pentru care presteaza servicii. In orice caz, membrii si auditorii interni
autorizati nu vor fi parte in cunostinta de cauza in nici o activitate ilegala sau
neadecvata.
III. Membrii si auditorii interni autorizati nu se vor angaja in cunostinta de cauza
in actiuni sau activitati care ar putea discredita profesia de auditor intern sau
organizatia pentru care lucreaza.
IV. Membrii si auditorii interni autorizati vor evita angajarea in orice activitate
care poate fi in conflict cu interesul organizatiei lor sau care ar prejudicia
abilitatea lor de a-si duce la indeplinire cu obiectivitate indatoririle si
responsabilitatile.
V. Membrii si auditorii interni autorizati nu vor accepta nimic de valoare de la
un angajat, client, furnizor sau asociat al organizatiei care ar diminua sau ar
presupune diminuarea judecatii profesionale.
VI. Membrii si auditorii interni autorizati se vor angaja numai in acele servicii
pe care acestia le pot indeplini in mod rezonabil cu competenta profesionala.
VII. Membrii si auditorii interni autorizati vor adopta mijloace potrivite pentru a
se conforma cu standardele de practica profesionala ale Auditului Intern.
VIII. Membrii si auditorii interni autorizati vor fi prudenti in utilizarea
informatiilor obtinute pe parcursul exercitarii indatoririlor lor. Ei nu vor
utiliza informatii confidentiale pentru orice castig personal si nici in alt mod
care contrar legii sau in detrimentul bunastarii organizatiei lor.
IX. Atunci cand raporteaza asupra rezultatelor muncii lor, membrii si auditorii
interni autorizati vor evidentia toate faptele semnificative cunoscute de ei si
care, daca nu ar fi dezvaluite, ar putea fie sa distorsioneze rapoartele de
operatiuni sub verificare, fie sa ascunda practici ilegale.

399
X. Membrii si auditorii interni autorizati vor urmari continuu imbunatatirea
competentei lor profesionale, precum si a eficacitatii si calitatii serviciilor
lor.
XI. In exercitarea profesiei, membrii si auditorii interni autorizati vor fi
permanent constienti de obligatia de a mentine standarde inalte de
competenta, moralitate si demnitate prevazute de Institut. Membrii vor
respecta legile locale si vor sustine obiectivele Institutului.

.
Adoptat de Consiliul de Directori Iulie 1988

400
6.3. - FLOWCHART-UL DOCUMENTELOR UTILIZATE IN ACTIVITATEA C.N. IMPRIMERIA ROMANA SA

6.3.1 GRAFICUL DE CIRCULATIE AL FORMULARELOR COMUNE PE ECONOMIE

6.3.1.1 MIJLOACE FIXE

Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si in Unde circula Unde se
documentului câte exemplare arhiveaza
Registrul 14-2- - atribuirea numerelor de - compartimentul - nu circula, fiind - la
numerelor de 1 inventar mijloacelor fixe financiar-contabil sau document de compartimentul
inventar persoana care conduce inregistrare contabila financiar –
evidenta contabila a contabil
mijloacelor fixe
- 1 exemplar
Fisa mijlocului fix 14-2- - pentru evidenta analitica a - compartimentul - nu circula, fiind - la
2 mijloacelor fixe financiar-contabil sau document de compartimentul
persoana care conduce inregistrare contabila financiar –
evidenta contabila a contabil
mijloacelor fixe
- 1 exemplar
Bon de miscare a 14-2- - document justificativ de - compartimentul care - ambele exemplare la: - exemplarul 1
mijloacelor fixe 3A predare primire a mijloacelor dispune miscarea: ⇔ persoana care la
fixe intre doua locuri de ⇔ mecanic sef; aproba miscarea si la compartimentul
folosinta ale unitatii; ⇔ energetic sef sectia predatoare si financiar –
- document de insotire a ⇔ administrativ, etc. primitoare, pentru contabil
mijlocului fix pe timpul - 2 exemplare semnaturi; - exemplarul 2
transportului de la predator la - 1 exemplar la sectia la sectia

401
 Denumirea Cod La ce serveste
documentului
primitor;
- document justificativ de
inregistrare in evidenta tinuta
la locul de folosinta si in
contabilitate
Proces verbal de 14-2- - document de constatare a
scoatere din 3A indeplinirii conditiilor de
functiune a scoatere din functiune a
mijloacelor fixe/ de mijlocului fix, de scoatere
declasare a unor din uz a obiectelor de
bunuri materiale inventar in folosinta si
declasare a unor bunuri
materiale, altele decât
mijloacele fixe potrivit
dispozitiilor legale
- de consemnare a scoaterii
efective din functiune a
mijloacelor fixe, obiectelor
de inventar si de declasare a
bunurilor materiale;
- document de predare la
magazie a ansamblelor,
subansamblelor, pieselor
componente si materialelor
402
Cine il intocmeste si in Unde circula Unde se
câte exemplare arhiveaza
care il ia in folosinta predatoare
pentru semnaturi si
luare in evidenta;
- 1 exemplar la comp.
financiar-contabil
pentru inregistrare in
contabilitate
- compartimentul sau - la persoana autorizata - exemplarul 1
persoana imputernicita sa aprobe scoaterea din la
expres sa propuna functiune a mijl. fixe, compartimentul
scoaterea din functiune/ scoaterea din uz a financiar-
de declasare obiectelor de inventar contabil;
- 2 exemplare, separat sau declasarea bunurilor - exemplarul 2
pentru mijloace fixe, materiale; la
obiecte de inventar in - la gestiunea care le are compartimentul
folosinta, bunuri in evidenta pentru a fi care tine
materiale aflate in scoase din functiune; evidenta
gestiunea unui singur - la gestiunea care bunurilor
gestionar primeste ceea ce rezulta respective
din dezmembrare;
- la compartimentul
financiar-contabil sau
persoana care conduce
evidenta contabila a
mijl.fixe, ob. de
inventar sau a
 Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si in Unde circula Unde se
documentului câte exemplare arhiveaza
rezultate; gestiunilor materiale
- document justificativ de pentru bunurile
inregistrare in evidenta declasate – exemplarul
gestiunilor si in contabilitate 1;
- la comp. care a propus
scoaterea din functiune,
din uz sau de declasare
pentru inregistrarea in
evid. contab.-
exemplarul 2
Programul de - calculul amortizarii anuale - compartimentul - nu circula, fiind - la
amortizare anual si a cotelor lunare ce se financiar-contabil document de calcul si compartimentul
conform Normelor include in costurile de - 1 exemplar inregistrare in financiar-
metodologice de productie in functie de gradul contabilitate a contabil
aplicare a Legii nr. de utilizare a mijloacelor fixe amortizarii
15/94 privind de baza
amortizarea,
aprobate prin
O.M.F. nr.
746/1994

6.3.1.2 MATERIALE

403
 Cine il intocmeste
Denumirea Unde se
Cod La ce serveste si in câte Unde circula
documentului arhiveaza
exemplare
Nota de receptie 14-3- - document pentru receptia - comisia de - la magazie, dupa semnare de catre - la
si constatare de 1A valorilor materiale, receptie; comisia de receptie, delegatii comparti
diferente 14-3- utilajelor care necesita - 1 exemplar in furnizorului, carausului sau mentul
1/aA montaj, aprovizionare cazul utilizarii ca persoane neutre (in cazul constatarii financiar -
precum si a materialelor document de de diferente) si de gestionar pentru contabil
refolosibile rezultate la receptie a incarcarea in gestiune (toate
receptie; materialelor sosite exemplarele)
- document justificativ in transe; - la comp. aprovizionare pentru
pentru incarcarea in - 2 exemplare in inregistrarea cantitatilor
gestiune; cazul utilizarii ca aprovizionate si certificarea platii
- act de proba in litigiile cu document de catre furnizor (1 sau 3 exemplare);
furnizorii si carausii, pentru receptie pentru - la compartimentul financiar-
diferentele constatate la materialele contabil pentru intocmirea formelor
receptie; aprovizionate, de lichidare a diferentelor (1 sau 3
- document justificativ pentru cele primite exemplare), precum si pentru
pentru inregistrarea in spre prelucrare, in inregistrarea in evidenta contabila
evidenta magaziilor custodie sau sintetica si analitica atasata la
(depozitelor) si in pastrare documentele de livrare;
contabilitate - 3 exemplare in - la unitatea furnizoare (exemplarul
cazul in care se 2) si la unitatea de transport
constata diferente (exemplarul 3) pentru comunicarea
la receptie lipsurilor constatate la receptie;
- in cazul materialelor primite spre
prelucrare sau pastrare, exemplarul

404
 Cine il intocmeste
Denumirea Unde se
Cod La ce serveste si in câte Unde circula
documentului arhiveaza
exemplare
1 la predator si exemplarul 2 la
compartimentul financiar - contabil

Bon de primire 14 – 3 - - dovada de primire/predare - unitatea de - la deponent pentru confirmarea de - la

(consignatie) 2 a obiectelor spre vânzare in consignatie primire a obiectului (exemplarul 1) comparti
consignatie primitoare - la casierie pentru plata sumei mentul
- act de plata catre deponent - 2 exemplare la (exemplarul 1) financiar
- document de inregistrare primirea obiectelor - la compartimentul financiar- – contabil
in contabilitate cu pretul stabilit si contabil (exemplarul 2)
se semneaza de
deponent si
pretuitor
Bon de predare – 14-3- - document de predare la - unitatea de - la compartimentul tehnic pentru - la
transfer – 3A depozit a produselor finite productie sau certificarea executarii efective a comparti
restituire iar a semifabricatelor si atelierul pe produselor finite, semnându-se mentul
Poate fi utilizat si materialelor refolosibile la masura predarii pentru realitate in caseta ,,Vizat financiar
ca: magazie produselor C.T.C.” – contabil
* Bon de predare - document justificativ de - 2 exemplare - la magazia de produse finite, (exemplar
a produselor finite integistrare in evidenta semnându-se de predare de catre ul 1)
la depozit si a magaziei si in contabilitate unitatea de productie si de primire - la

405
 Cine il intocmeste
Denumirea Unde se
Cod La ce serveste si in câte Unde circula
documentului arhiveaza
exemplare
materialelor - document justificativ in gestiune de catre gestionar comparti
refolosibile si a pentru descarcarea (ambele exemplare) mentul
semifabricatelor cheltuielilor de productie si - la compartimentul financiar- care
la magazie de incarcare in gestiune contabil pentru inregistrarea in urmareste
* Bon de transfer - sursa de date pentru contabilitatea sintetica si analitica realizarea
intre gestiuni urmarirea realizarii (exemplarul 1) productiei
* Bon de productiei si pentru - la compatimentul care urmareste (exemplar
restituire a raportare realizarea productiei (exemplarul 2) ul 2)
materialelor - sursa de date pentru
neconsumate calculul si plata salariilor in
situatia platii pe unitate
fizica de produs realizat
Bon de consum 14-3- - document de eliberare din - compartimentul - la persoanele autorizate sa ateste - la
Bon de consum 4A magazie pentru consum a care efectueaza necesitatea operatiunii (exemplarele comparti
(colectiv) 14-3- materiilor prime si lansarea pe baza 1 si 2) mentul
4/aA materialelor consumabile programului de - la persoanele autorizate sa aprobe financiar
- document justificativ de productie si a folosirea altor materiale inlocuitoare – contabil
scadere din gestiune consumurilor (exemplarele 1 si 2)
- document justificativ de normate sau alte - la magazia de materiale pentru
inregistrare a cheltuielilor compartimente ale eliberarea cantitatilor prevazute,
de productie unitatii care semnându-se de predare de catre
- document justificativ de solicita materiale gestionar si de primire de delegatul
inregistrare in evidenta pentru consum care primeste materialele
magaziei si in contabilitate - 2 exemplare (exemplarele 1 si 2)

406
 Cine il intocmeste
Denumirea Unde se
Cod La ce serveste si in câte Unde circula
documentului arhiveaza
exemplare
- la compartimentul financiar –
contabil pentru operarea in
contabilitatea sintetica si analitica
(exemplarele 1 si 2)
Fisa limita de 14-3- - document de stabilire a - compartimentul - la persoanele autorizate sa - la
consum 4/bA cantitatii limita dintr-un tehnic sau de semneze pt. acordarea vizei de comparti
Fisa limita de 14-3- material sau mai multe lansare a necesitate (ambele exemplare); mentul
consum 4/cA materiale necesare productiei pe baza - la persoanele autorizate sa aprobe financiar
(colectiv) executarii unui produs programului de inlocuirea, suplimentarea sau – contabil
(comanda) sau unei lucrari productie si a diminuarea cantitatilor de materiale (ambele
- document de eliberare consumurilor cu ocazia modificarii programului exemplare
succesiva a aceluiasi fel de normate de productie (ex. 1 si 2); )
material pentru acelasi - 2 exemplare la - la magazia de materiale pentru
produs (comanda) sau inceputul lunii sau inscrierea cantitatilor eliberate,
lucrare lansarii produsului semnându-se de delegatul care
- document justificativ de (comenzii) sau primeste materialele (ex. 1)
scadere din gestiune lucrarii - la sectie, atelier etc. pentru a fi
- document justificativ de folosite ca cerere de materiale si
inregistrare in evidenta situatie a eliberarilor in cadrul
magaziei si in contabilitate cantitatilor limita, semnat de
gestionarul predator (ex. 2)
- la compartimentul financiar –
contabil pt. inregistrarea in
contabilitatea sintetica si analitica

407
 Cine il intocmeste
Denumirea Unde se
Cod La ce serveste si in câte Unde circula
documentului arhiveaza
exemplare
(ex. 1 pentru scaderea din gestiune,
iar ex. 2 pentru inregistrarea in
contabilitate a costurilor)
Lista tehnica de 14-3- - la stabilirea meniurilor - persoana - la comp. financiar-contabil pentru - la
alimente 4/dA zilnice; desemnata, pe viza si calculatie; comparti
- la calculul alocatiei de baza - la persoana autorizata sa aprobe mentul
hrana si urmarirea centralizatorului eliberarea alimentelor din magazie; financiar
incadrarii in nivelul meniurilor zilnice - la magazia de alimente, pentru – contabil,
acesteia; - 2 exemplare eliberarea cantitatilor aprobate, exemplaru
- document pentru semnat de predare de catre l 1;
eliberarea din magazie a gestionar, de primire de catre - la blocul
alimentelor necesare bucatar, precum si de persoana alimentar,
pregatirii hranei; desemnata sa asiste si sa confirme cantina,
- document justificativ de predarea-primirea alimentelor dupa caz,
inregistrare in evidenta (ambele exemplare); exemplaru
magaziei si in contabilitate - la comp. financiar-contabil pentru l2
inregistrarea in contabilitatea
sintetica si analitica (exemplarul 1);
- la blocul alimentar, cantina etc.,
dupa caz, pentru urmarirea
meniurilor preparate si a meselor
servite (ex. 2)
Dispozitie de 14-3- - document pentru - compartimentul - la magazie pentru eliberarea - la
livrare 5A eliberarea din magazie a comercial sau produselor, marfurilor sau a altor magazie

408
 Cine il intocmeste
Denumirea Unde se
Cod La ce serveste si in câte Unde circula
documentului arhiveaza
exemplare
produselor, marfurilor sau a desfacere valori materiale si pentru (ex. 1)
altor valori materiale - 2 exemplare inregistrarea in evidenta magaziei, - la
destinate vânzarii; semnându-se de gestionarul comparti
- document justificativ de predator pentru cantitatile livrate mentul
scadere din gestiunea (ambele exemplare); comercial
magaziei predatoare; - la compartimentul comercial- -desfacere
- document de baza pentru desfacere pentru inregistrarea (ex. 2)
intocmirea avizului de cantitatilor livrate in evidenta
insotire a marfii sau acestuia si pentru intocmirea
facturii, dupa caz avizului de insotire a marfii sau a
facturii, dupa caz (ex. 2)
Aviz de insotire 14-3- - document pentru - compartimentul La furnizor - la
a marfii 6A eliberarea din magazie a comercial – - la persoanele autorizate sa dispuna comparti
produselor, marfurilor sau a desfacere la livrarea (ambele ex.); mentul
altor valori materiale unitatile care nu - la delegatul transportatorului sau financiar
destinate vânzarii, trimise au posibilitatea al clientului pentru insotirea pe – contabil
spre prelucrare la terti, in intocmirii timpul transportului (exemplarul 1); atasat la
custodie sau spre pastrare; facturilor in - la comp. comercial – desfacere exemplaru
- document justificativ de momentul livrarii pentru inregistrarea cantitatilor l 3 al
scadere din gestiunea produselor, livrate si intocmirea facturii in care facturii
furnizorului; marfurilor sau a obligatoriu se va inscrie si numarul (ex. 2)
- document de insotire in altor valori avizului de insotire a marfii (ex. 2);
timpul transportului; materiale - la comp. financiar-contabil atasat
- document pentru - 2 exemplare facturii (exemplarul 2)

409
 Cine il intocmeste
Denumirea Unde se
Cod La ce serveste si in câte Unde circula
documentului arhiveaza
exemplare
intocmirea facturii; La cumparator
- document de primire in - la magazie, pentru incarcarea in - la
gestiune a cumparatorului gestiune a produselor primite, dupa comparti
efectuarea receptiei si consemnarea mentul
rezultatelor (exemplarul 1); financiar
- la comp. aprovizionare pentru – contabil
inregistrarea cantitatilor atasat la
aprovizionate in evidenta acestuia si exemplaru
certificarea efectuarii platii catre l 1 al
furnizor (exemplarul 1); facturii
- la comp. financiar – contabil (ex. 1)
pentru intocmirea formelor de plata,
precum si pentru inregistrarea in
contabilitatea sintetica si analitica,
atasat la factura (exemplarul 1)
Borderou de 14-3-7 - document de predare in - de gestionar, - se semneaza de gestionarul - la
predare a contabilitate de catre zilnic sau pe predator si de persoana desemnata comparti
documentelor gestionar a documentelor masura predarii din compartimentul financiar- mentul
justificative privind documentelor, contabil sau alt compartiment din financiar-
miscarea valorilor separat pentru unitate, cu primirea documentelor contabil
materiale; intrari si separat (exemplarul 1) insotit de sau
- document de predare a pentru iesiri in documentele justificative celelalte
documentelor justificative baza documentelor comparti
intre compartimentele justificative; mente

410
 Cine il intocmeste
Denumirea Unde se
Cod La ce serveste si in câte Unde circula
documentului arhiveaza
exemplare
unitatii; - de primitoare
- document de control al compartimentul (ex. 1);
sumelor inregistrate in care preda - la
contabilitatea sintetica si documente; magazie
analitica prin confruntarea - 2 exemplare sau
acestora cu totalul celelalte
borderoului comp.
emitente
(ex. 2)
Fisa de magazie 14-3-8 - document de evidenta la - comp. financiar - nu circula, fiind document de - la
Fisa de magazie 14-3- locul de depozitare a contabil la inregistrare contabila comparti
cu doua unitati 8/a intrarilor, iesirilor si deschiderea fisei si mentul
de masura stocurilor de valori la verificarea financiar-
materiale, cu una sau doua inregistrarilor; contabil
unitati de masura, dupa caz - gestionarul sau
- document de contabilitate persoana
analitica in cadrul metodei desemnata pentru
operativ-contabila (pe intrari, iesiri si
solduri) stoc (inregistrarile
- sursa de informatii pentru se fac document cu
controlul operativ curent si document, iar
contabil al stocurilor de stocul se stabileste
valori materiale obligatoriu zilnic)
- sursa de informatii pentru - 1 exemplar

411
 Cine il intocmeste
Denumirea Unde se
Cod La ce serveste si in câte Unde circula
documentului arhiveaza
exemplare
determinarea stocurilor
peste si sub necesar, fara
miscare si de prisos
Fisa de magazie 14-3- - document de evidenta a - se intocmeste - nu circula, fiind document de - la
a formularelor 8/b intrarilor, iesirilor si a intr-un exemplar inregistrare contabila comparti
cu regim special stocului de formulare cu pentru fiecare fel mentul
regim special; de formular cu financiar
- document de evidenta a regim special, de contabil
formularelor cu regim catre gestionar;
special anulate; - fisele se tin la
- document pentru stabilirea locul de depozitare
grupelor de numere (serii), a formularelor cu
pe compartimente in regim special
vederea numerotarii
formularelor
- sursa de informare pentru
controlul operativ-curent si
contabil al stocului de
formulare
Fisa de magazie 14-3- - document de evidenta a Se intocmeste la - nu circula, fiind document de - la
cu repatizarea 8/c intrarilor, iesirilor si unitatile care inregistrare contabila comparti
iesirilor stocurilor de valori executa lucrari de mentul
materiale, la locul de constructii-montaj financiar
depozitare intr-un exemplar si – contabil

412
 Cine il intocmeste
Denumirea Unde se
Cod La ce serveste si in câte Unde circula
documentului arhiveaza
exemplare
- document de evidenta a se completeaza de:
iesilor de valori materiale - comp. financiar-
pe locuri de consum contabil la
- document de evideta deschiderea fisei,
analitica in cadrul metodei verificarea
operativ-contabile (pe sold) inregistrarilor,
utilizata in unitatile care sfârsitul fiecarei
executa lucrari de luni cu ocazia
constructii stabilirii intrarilor-
- sursa de informatii pentru iesirilor totale,
controlul operativ curent si inclusiv a iesirilor
contabil al stocurilor de repartizate pe
valori materiale locurile de consum
- sursa de informatii pentru - gestionar sau
determinarea stocurilor persoana
peste si sub necesar, fara desemnata pentru
miscare sau de prisos coloanele de
intrari, iesiri si
stoc, inclusiv
iesirile cantitative
pe locurile de
consum
(inregistrarile se
fac document cu

413
 Cine il intocmeste
Denumirea Unde se
Cod La ce serveste si in câte Unde circula
documentului arhiveaza
exemplare
document, iar
stocul se stabileste,
obligatoriu, zilnic)
Fisa de evidenta 14-3-9 - document de evideta a - gestionar sau - nu circula, fiind document de - la
a obiectelor de obiectelor de inventar, a persoana inregistrare contabila comparti
inventar in echipamentelor si desemnata sa tina mentul
folosinta materialelor de protectie evidenta acestora, financiar-
date in folosinta pe masura darii in contabil
personalului, pâna la folosinta a
scoaterea lor din uz bunurilor pe
fiecare persoana
- 1 exemplar
Fisa de cont 14-3-10 - la tinerea contabilitatii - comp. financiar- - nu circula, fiind document de - la
analitic pentru analitice (cantitativ si contabil, intr-un inregistrare contabila comparti
valori materiale valoric) pe sortimente, a exemplar, separat mentul
materialelor, pentru fiecare fel financiar-
semifabricatelor, produselor de material, contabil
si marfurilor, in cazul semifabricat,
aplicarii metodei cantitativ- produs sau marfa,
valorice (pe fise de conturi pe gestiuni si
analitice) conturi
Registrul 14-3-11 - ca document de evaluare a -comp. financiar - nu circula, fiind document de - la
stocurilor 14-3- stocurilor de valori contabil, la inregistrare contabila comparti
11/a materiale si verificare a sfârsitul fiecarei mentul

414
 Cine il intocmeste
Denumirea Unde se
Cod La ce serveste si in câte Unde circula
documentului arhiveaza
exemplare
concordantei inregistrarilor luni, pe feluri de financiar-
efectuate in fisele de materiale, obiecte contabil
magazie si in contabilitate de inventar si
produse, grupate
pe magazii
(depozite), conturi
sau in ordine
alfabetica prin
inscrierea
stocurilor din
fisele de magazie si
evaluarea lor la
preturile de
inregistrare
- 1 exemplar
Lista de 14-3-12 - document pentru - comisia de - la gestionar, pentru semnarea - la
inventariere inventarierea elementelor inventariere, intr- fiecarei file, cu mentionarea pe comparti
- se intocmeste pe patrimoniale aflate in un exemplar, la ultima fila a listei ca toate cantitatile mentul
baza datelor gestiunile unitatii; locurile de au fost stabilite in prezenta sa, ca financiar -
prezentate de - document de baza pentru depozitare, de valorile materiale se afla in contabil
compartimentul stabilirea lipsurilor si regula anual sau in pastrarea si raspunderea sa
financiar-contabil plusurilor de valori situatiile prevazute - la comp. financiar-contabil pt.
materiale de dispozitiile calcularea diferentelor valorice si
(imobilizari/stocuri) si a legale, pe gestiuni, semnarea listei pentru exactitatea

415
 Cine il intocmeste
Denumirea Unde se
Cod La ce serveste si in câte Unde circula
documentului arhiveaza
exemplare
altor valori (elemente de conturi de valorii soldului scriptic si verificarea
trezorerie etc.) materiale si calculelor efectuate
- document justificativ de mijloace fixe ale - la comisia de inventariere, pentru
inregistrare in evidenta unitatii si separat stabilirea minusurilor, plusurilor si a
magaziilor (depozitelor) si pentru cele in deprecierilor constatate la inventar,
in contabilitate a plusurilor custodie, aflate precum si pentru consemnarea in
si minusurilor constatate asupra procesul verbal al rezultatului
- document pentru personalului inventarierii
intocmirea Registului – unitatii la data - la conducatorul comp. financiar-
inventar inventarierii, contabil si la comp. juridic pentru
- document pentru stabilirea primite pt. avizarea propunerilor facute de
provizioanelor pentru prelucrare etc. si comisia de inventariere
deprecieri se semneaza de - la conducatorul unitatii, impreuna
- document centralizator al catre membrii cu procesul verbal al rezultatelor
operatiunilor de comisiei de inventarierii pentru a decide asupra
inventariere inventariere si de propunerilor facute
catre gestionari
- pentru valorile
materiale primite
in custodie, si /sau
consignatie, pentru
prelucrare, etc.,
listele de
inventariere se

416
 Cine il intocmeste
Denumirea Unde se
Cod La ce serveste si in câte Unde circula
documentului arhiveaza
exemplare
intocmesc in 2
exemplare, copia
inaintându-se la
agentul economic
in al carui
patrimoniu se afla
valorile respective
Lista de 14-3- - document pentru - se intocmeste in 3 - la gestionar (gestionari- in cazul - la
inventariere 12/a inventarierea marfurilor si exemplare la predarii – primirii) pentru semnarea comparti
(pentru gestiuni ambalajelor aflate in locurile de fiecarei file a listei, mentionând pe mentul
global valorice) unitatile cu amanuntul depozitare, in ultima fila a listei ca toate cantitatile financiar
- document pentru situatiile prevazute au fost stabilite in prezenta sa, ca – contabil
inventarierea rechizitelor de de dispozitiile bunurile se afla in pastrarea si exemplaru
birou, imprimatelor, legale, din care un raspunderea sa, ca nu are alte bunuri l1
articolelor destinate exemplar de catre care nu au fost supuse inventarierii - la
ambalarii, evidenta cartilor gestionar, iar doua si ca nu are obiectii de facut. comparti
tehnice procurate din exemplare de catre - la membrii comisiei de mentul
fondurile de productie un membru al inventariere, pentru semnat pe verificari
- document pentru stabilirea comisiei de fiecare fila a listei, calcularea gestionare
minusurilor si plusurilor inventariere, pe listelor, intocmirea recapitulatiei exemplaru
valorice din gestiunile gestiuni, pe conturi listelor, stabilirea minusurilor si l2
inventariate de materiale, plusurilor, stabilirea perisabilitatilor
- document justificativ de marfuri si in cadrul procesului -verbal al
inregistrare in evidenta de ambalaje si se rezultatelor inventarierii

417
 Cine il intocmeste
Denumirea Unde se
Cod La ce serveste si in câte Unde circula
documentului arhiveaza
exemplare
la locurile de depozitare si semneaza de - la contabilitate pentru confruntare
in contabilitate membrii comisiei cu raportul de gestiune depus,
- document pentru de inventariere, de corecta determinare a deprecierilor
intocmirea Registului – gestionar si constatate si inregistrarea
inventar contabilul care provizioanelor pentru deprecieri
- document pentru stabilirea tine evidenta - la conducatorul comp. financiar-
provizioanelor pentru gestiunii contabil si comp. juridic, cu
deprecieri - in cazul predarii- procesele-verbale de stabilire a
primirii gestiunii, deprecierilor si procesul-verbal al
listele de rezultatelor inventarierii pentru
inventariere se avizarea propunerii comisiei de
intocmesc in 5 inventariere
exemplare, 1 ex. de - la conducatorul unitatii, impreuna
gestionarul cu procesele verbale mentionate,
predator, 1 ex. de pentru a decide asupra solutionarii
gestonarul propunerilor facute
primitor si 3
exemplare de un
membru al
comisiei de
inventariere

418
6.3.1.3 MIJLOACE BANESTI SI DECONTARI

419
 Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si Unde circula Unde se
documentului in câte exemplare arhiveaza
Chitanta 14-4-1 - document justificativ - casierul unitatii, - la depunator exemplarul 1, cu - la
Chitanta 14-4- pentru depunerea unei sume care semneaza stampila unitatii compartime
(pentru 1/a in numerar la casieria pentru primirea - exemplarul 2 ramâne in carnet, ntul
operatii in unitatii sumei fiind folosit ca document de financiar –
valuta) - document justificativ de - 2 exemplare verificare a operatiunilor efectuate contabil,
inregistrare in registrul de in registrul de casa dupa
casa si in contabilitate utilizarea
completa a
carnetului
(ex.2)
Proces verbal 14-4- - document justificativ - fata formularului - la compartimentul financiar – - la
de plati 3A pentru sumele predate de se completeaza de contabil, ca anexa la exemplarul 2 compartime
casierul unitatii casierului casierul unitatii care al registrului de casa ntul
platitor in vederea semneaza de financiar –
efectuarii platilor predarea sumelor si contabil
- document justificativ de a actelor de plata si
primire a sumelor de catre casierul platilor
casierul (mandatara platitor pentru primirea
- document justificativ de acestora
inregistrare in contabilitate Verso-ul
a salariilor si a altor formularului se
drepturi neachitate celor completeaza de
mentionati pe verso. casierul platitor la
restituirea sumelor
neachitate impreuna
cu actele de plati si

420
 Denumirea Cod La ce serveste
documentului
Dispozitie de 14-4-4 - dispozitie catre casierie in
plata - incasare 14-4-4a vederea achitarii in numerar
catre casierie a unor sume de deplasare, a
Dispozitie de diferentelor de incasat in
plata-incasare cazul justificarii unor sume
catre casierie mai mari decât avansul
(colectiva) primit, procurarea de
materiale, etc. de catre
personalul unitatii
- dispozitie pentru casierie
in vederea incasarii in
numerar a unor sume de la
personalul unitatii sau alte
persoane
- document justificativ de
inregistrare in registrul de
casa si in contabilitate, in
cazul platilor in numerar
Cine il intocmeste si Unde circula Unde se
in câte exemplare arhiveaza
semneaza de acestea
si se verifica de
casierul unitatii
- 1 exemplar care se
retine la casierie
când se fac plati
prin mandat
- de compartimentul - la persoana imputernicita sa - la
financiar-contabil exercite controlul financiar compartime
intr-un exemplar: preventiv ntul
- ca dispozitie de - la persoanele autorizate sa financiar-
plata când nu exista aprobe plata sumelor respective contabil,
alte documente prin - la casierie pentru operatiei de anexa la
care se dispune incasare sau plata, semnata de registrul de
plata casier, iar in cazul platilor si de casa
- ca dispozitie de persoana care a primit suma (când
plata a avansurilor se utilizeaza ca dispozitie de
pentru cheltuieli de incasare, casierul emite chitanta
deplasare, procurari cod 14-4-1 pentru sumele
de materiale etc. incasate)
- ca dispozitie de - la compartimentul financiar-
incasare când nu contabil, anexa la registrul de
exista alte casa, pentru efectuarea
documente prin care inregistrarilor in contabilitatea
se dispune incasarea sintetica si analitica
421
 Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si Unde circula Unde se
documentului in câte exemplare arhiveaza
fara alt document - se semneaza de
justificativ intocmire la comp.
financiar – contabil

Imputernicire 14-4-5 - document de - de catre titularul - la seful ierarhic al titularului - la

imputernicire pentru drepturilor banesti drepturilor banesti pentru aprobare compartime
incasarea unor drepturi ce urmeaza a se - la casierie, cu ocazia platii ntul
banesti de la casieria incasa de la casierie drepturilor cuvenite si se anexeaza financiar –
unitatii, când titularul nu se si se semneaza de la documentul de plata a contabil,
poate prezenta pentru acesta si persoana drepturilor respective. anexa la
aceasta si imputerniceste un imputernicita - 1 documentul
membru al famoliei sau exemplar de plata a
coleg de serviciu drepturilor
banesti
Registrul de 14-4- - document de inregistrare - de catre casier, - la compartimentul financiar – - la casierie,
casa 7A operativa a incasarilor si zilnic pe baza contabil pentru verificarea exemplarul
Registrul de 14-4- platilor in numerar, actelor justificative exactitatii sumelor inscrise si 1
casa (in valuta) 7/aA efectuate prin casierie pe de incasari si plati respectarea dispozitiilor legale - la
baza actelor justificative - se semneaza de privitoare la efectuarea operatiilor compartime
- document de stabilire la catre casier pentru de casa (exemplarul 2) ntul
sfârsitul fiecarei zile a cofirmarea financiar-
soldului de casa inregistrarii contabil,
422
 Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si Unde circula Unde se
documentului in câte exemplare arhiveaza
- document de inregistrare operatiilor efectuate, exemplarul
zilnica in contabilitate a si de catre persoana 2
operatiilor de casa din compartimentul
financiar-contabil
desemnata pentru
primirea
exemplarului 2 si a
actelor justificative
anexate
- 2 exemplare
Factura fiscala 14-13- - document pe baza caruia - de catre furnizor, La furnizor: - la comp.
27-02 se intocmeste instrumentul distinct pe cote de - la compartimentul in care se desfacere,
de decontare al produselor TVA efectueaza operatiunea de control exemplarul
si marfurilor livrate, (compartimentul financiar preventiv (toate 2
lucrarilor executate sau a desfacere sau alt exemplarele), viza se acorda - la
serviciilor prestate compartiment numai pe exemplarul 3 compartam
- document de insotire a desemnat pe baza - la persoanele autorizate sa entul
bunurilor livrate pe timpul dispozitiei de dispuna incasari in contul unitatii financiar –
transportului livrare, a avizului de (toate exemplarele) contabil,
- document de incarcare in insotire a marfii sau - la compartimentul desfacere exemplarul
gestiunea primitorului alte documente pentru inregistrarea in evidentele 3
- document justificativ de tipizate care atesta operative si pentru eventualele
inregistrare in contabilitatea executarea reclamatii ale clientilor
furnizorului si lucrarilor si (exemplarul 2, la care se anexeaza
cumparatorului prestarea dispozitia de livrare)
serviciilor) si se - la compartimentul financiar-

423
 Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si Unde circula Unde se
documentului in câte exemplare arhiveaza
semneaza de contabil pentru intocmirea
compartimentul borderoului si depunerea la banca
emitent si inregistrarea in contabilitate - la
- 3 exemplare (exemplarul 3) compartime
La cumparator: ntul
- la compartimentul aprovizionare, financiar –
pentru confirmarea operatiunii, contabil,
având atasat exemplarul din avizul exemplarul
de insotire a marfii, inclusiv nota 1
de receptie si constatare de
diferente, in cazul cand marfa nu a
fost insotita de factura pe timpul
transportului (exemplarul 1)
- la compartimentul care
efectueaza operatiunea de control
financiar preventiv, pentru viza
(exemplarul 1) cu avizul de
insotire a marfii, inclusiv nota de
receptie si constatatre de diferente
- la compartimentul financiar –
contabil pentru acceptarea platii,
precum si pentru inregistrarea in
contabilitate (exemplarul 1 cu
avizul de insotire a marfii si nota
de receptie si constatare de
diferente)

424
425
6.3.1.4 SALARII SI ALTE DREPTURI DE PERSONAL

Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si in câte Unde circula Unde se

documentului exemplare arhiveaza
Stat de salarii 14-5- - document plata - lunar, pe sectii, ateliere, - la persoanele - la
1 salariilor, servicii, etc., de comp. cu aceste autorizate sa exercite compartime
indemnizatiilor atributii, pe baza documentelor controlul financiar ntul
materiale platite in de evidenta a muncii si a preventiv si sa aprobe financiar –
contul asigurarilor timpului efectiv lucrat, a plata (exemplarul 1) contabil,
sociale de stat salariilor individuale, a - la casierie pentru separat de
- document pentru documentelor privind retinerile efectuarea platilor actele
calculul contributiei legale, a listelor de avans cuvenite, (exemplarul justificative
pentru asigurarile chenzinal, concediilor de 1) de plati si se
sociale de stat, a odihna, certificatelor medicale - la comp. financiar- pastreaza
fondului de somaj si si se semneaza de persoana care contabil, ca anexa la permanent
impozitului pe salariile determina salariul cuvenit si exemplarul 2 al in arhiva
cuvenite salariatiior intocmeste statul de plata registrului de casa (exemplarul
- document justificativ - 2 exemplare pentru inregistrarea in 1)
de inregistrare in contabilitate - la
contabilitate (exemplarul 1, impreuna compartime
cu exemplarul 1 al ntul care a
borderoului de salarii intocmit
neridicate) statele de
- la comp. care a salarii
intocmit statele (exemplarul
(exemplarul 2 impreuna 2)
cu exemplarul 2 al
borderoului de salarii

426
 Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si in câte Unde circula Unde se
documentului exemplare arhiveaza
neridicate si drepturi
banesti – chenzina a II –
a – extras)
Lista de avans 14-5- - document pentru - lunar, de compartimentul cu - la persoanele - la
chenzinal 1/d calculul si plata aceasta atributie, pe baza autorizate sa exercite compartime
avansurilor chenzinale documentelor de evidenta a controlul financiar ntul
- dispozitie catre muncii, a timpului efectiv lucrat, preventiv si sa aprobe financiar –
casierie pentru plata certificatelor medicale si se plata (exemplarul 1) contabil,
sumelor cuvenite semneaza pentru exactitatea - la caserie, impreuna cu exemplarul
- document pentru calculelor de persoana care drepturi banesti – extras 1 ca anexa
retinerea prin statele intocmeste lista – chenzinal I pentru la
de salarii a avansurilor - 2 exemplare plata avansurilor exemplarul
platite chenzinal cuvenite (exemplarul 1) 2 al
- document justificativ - la compartimentul registrului
de inregistrare in financiar-contabil ca de casa
contabilitate anexa la exemplarul 2 al - la
registrului de casa compartime
(exemplarul 1) ntul care a
- la compartimentul care intocmit
a intocmit lista de avans lista de
(exemplarul 2) avans, ex. 2
Desfasuratorul 14-5- - ca document de - de catre comp. financiar – - nu circula, fiind - la
indemnizatiilor 1/g centralizare a zilelor contabil la sfârsitul fiecarei document de compartime
platite in contul lucratoare de concedii luni, pe baza certificatelor inregistrare contabila ntul
asigurarilor sociale medicale, alte ajutoare, medicale si a statelor de salarii financiar-
de stat precum si a - 1 exemplar contabil,

427
 Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si in câte Unde circula Unde se
documentului exemplare arhiveaza
indemnizatiilor platite anexat la
in contul asigurarilor dispozitia
sociale de stat de plata
privind
asigurarile
sociale

Lista de 14-5- - document pentru - pe masura plecarii salariatilor - la persoanele - la

indemnizatii 1/f stabilirea drepturilor
pentru concediul privind indemnizatiile
de odihna cuvenite pe timpul
concediului de odihna
in concediu de odihna, de comp. autorizate sa exercite compartime
Cu aceasta atributie, pe baza controlul financiar ntul
datelor din fisa de evidenta a preventiv si sa aprobe financiar –
salariilor si se semneaza pentru plata, exemplarul 1 contabil,
exactitatea calculelor de - la casierie, impreuna exemplarul
persoana care a stabilit cu drepturi banesti – 1
indemnizatiile si a intocmit lista chenzina a II – a, - la
- 2 exemplare exemplarul 1 compartime
- la comp. financiar – ntul care a
contabil ca anexa la intocmit
exemplarul 2 al lista,
registrului de casa, exemplarul
pentru inregistrare in 2
contabilitate,
exemplarul 1
- la compartimentul care
a intocmit lista, pentru
intocmirea statelor la

428
 Denumirea Cod La ce serveste
documentului
Drepturi banesti 14-5- - document pentru
-chenzina I (extras) 1/h plata drepturilor
- chemzina a II –a 14-5- banesti cuvenite
(extras) 1/i salariatilor
Ordin de deplasare 14-5- - dispozitie catre
(delegatie) 4 persoana desemnata sa
Ordin de deplasare 14-5- efectueze deplasarea
in strainatate 4/a - document pentru
decontarea de catre
titularul de avans a
cheltuielilor efectuate
- document pentru
stabilirea diferentelor
de primit sau de
restituit de catre
titularul de avans
- document justificativ
de inregistrare in
contabilitate
Cine il intocmeste si in câte Unde circula Unde se
exemplare arhiveaza
sfârsitul lunii,
exemplarul 2
- de comp. cu atributii de calcul - la casierie sau casierii - la
a salariilor, insotind orice plata a platitori, pentru compartime
acestora si se semneaza de efectuarea platilor catre ntul
persoana care a calculat salariati financiar-
drepturile - la compartimentul contabil,
- exemplarul 1 se semneaza de financiar-contabil, exemplarul
catre salariat la primirea sumei exemplarul 1, ca anexa 1
- 2 exemplare la exemplarul 1 al - la salariat,
documentelor de plata ex. 2
- pentru fiecare deplasare a - la persoana - la
persoanei care urmeaza a imputernicita sa dispuna compartime
efectua deplasarea avansurilor deplasarea, pentru ntul
acordate pentru procurarea de semnare financiar-
valori materiale cu numerar - la persoana care contabil
- 1 exemplar efectueaza deplasarea
- la persoanele
autorizate de la unitatea
unde s-a efectuat
deplasarea, pentru
confirmarea sosirii si
plecarii
- la compartimentul
financiar – contabil,
pentru verificarea
429
 Denumirea Cod La ce serveste
documentului
Decont de 14-5- - document pentru
cheltuieli (pentru 5 decontarea
deplasari externe) cheltuielilor efectuate
Decont de 14-5- (in valuta si lei) cu
cheltuieli valutare 5/a ocazia deplasarii in
(transporturi strainatate
internationale) - document pentru
stabilirea diferentelor
de primit sau restituit
de catre titularul de
avans
- document justificativ
de inregistrare in
registrul de casa (in
Cine il intocmeste si in câte
exemplare
- de titularul de avans, pentru
cheltuielile efectuate pe intreaga autorizate sa verifice
durata a deplasarii
- 1 exemplar
Unde circula Unde se
arhiveaza
decontului, la
intoarcerea din delegatie
sau dupa procurarea
valorilor materiale
- la persoana autorizata
sa efectueze controlul
financiar preventiv,
pentru viza
- la conducatorul
unitatii, pentru
aprobarea cheltuielilor
efectuate
- la persoanele - la
compartime
legalitatea actelor de ntul
cheltuieli si exactitatea financiar -
calculelor privind contabil
sumele decontate si sa
semneze de verificare
- la persoanele
autorizate sa exercite
controlul financiar
preventiv si sa aprobe
plata diferentelor de
primit
- la casieria unitatii

430
 Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si in câte Unde circula Unde se
documentului exemplare arhiveaza
valuta) si in pentru plata diferentelor
contabilitate de primit sau incasarea
eventualelor diferentei
de restituit ori penalizari
pentru intârzierea
decontului

6.3.1.5 IMPOZITE, TAXE SI ALTE OBLIGATII

Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si Unde circula Unde se

documentului in câte exemplare arhiveaza
- la stabilirea si calculul - de catre - la persoanele autorizate - la organul fiscal,
Declaratie de
profitului impozabil si a contribuabilii mari, in pentru semnare exemplarul 1
impunere a
profitului 14-13- impozitului pe profit de comp. financiar – - la organul fiscal pentru - la
catre contribuabilii mari contabil inregistrare compartimentul
impozabil pentru 01-01/a
-2 exemplare - la comp. financiar – financiar-contabil,
contribuabilii
contabil pentru virarea exemplarul 2
mari
sumelor datorate
Cerere de luare 14-13- - la inregistrarea in - de catre comp. - la persoanele autorizate - la organul fiscal,
in evidenta ca 04-02 evidenta organului fiscal financiar-contabil al pentru semnare exemplarul 1
platitor de TVA ca platitor de TVA contribuabilului - la organul fiscal pentru - la
- 2 exemplare inregistrare compartimentul
- la comp. financiar- financiar –
contabil contabil,
431
 Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si Unde circula Unde se
documentului in câte exemplare arhiveaza
exemparul 2
pentru dosarul
fiscal
TVA – Decont pe 14-13- - la stabilirea si calculul - de catre comp. - la persoanele autorizate - la organul fiscal,
luna………. 01-02 TVA lunar de plata sau financiar – contabil al pentru semnare exemplarul 1
An…….. de recuperat platitorului - la organul fiscal pentru - la
- 2 exemplare inregistrare compartimentul
- la comp. financiar – financiar-contabil,
contabil pentru virarea exemplarul 2
sumei datorate pentru dosarul
fiscal
Accize – Decont 14-13- - la cuantificarea - de catre comp. - la persoanele autorizate - la organul fiscal,
pe luna…….. 03-03 accizelot platite care, financiar-contabil al pentru semnare exemplarul 1
An……….. potrivit legii, se cuvin a fi agentului economic - la organul fiscal pentru - la
restituite agentului - 2 exemplare inregistrare compartimentul
economic - la comp. financiar- financiar –
contabil pentru virarea contabil,
sumei datorate exemplarul 2
pentru dosarul
fiscal

Accize – Cerere 14-13- - cuantificarea accizelor - de catre comp. - la persoanele autorizate - la organul fiscal,
de restituire pe 03-03 platite care, potrivit legii, financiar-contabil al pentru semnare xemplarul 1
luna……… se cuvine a fi restituite agentului economic - la organul fiscal pentru - la
an……….. agentului economic - 2 exemplare inregistrare si confirmare compartimentul
- la comp. financiar- financiar-contabil,

432
 Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si Unde circula Unde se
documentului in câte exemplare arhiveaza
contabil pentru urmarirea exemplarul 2
incasarii sumei cuvenite pentru dosarul
fiscal
Declatie pentru 14-13- - la declararea si - de catre comp. - la persoanele autorizate - la organul fiscal,
stabilirea 01-06 stabilirea impozitului pe financiar-contabil al pentru semnare exemplarul 1
impozitului pe cladiri si pe terenuri, agentului economic- - la organul fiscal pentru - la
cladiri, a precum si a taxei pentru persoana juridica inregistrare si confirmare compartimentul
impozitului pe folosirea terenului - 2 exemplare - la comp. financiar- financiar –
ternuri ocupate proprietate de stat de contabil pentru efectuarea contabil,
de cladiri si de catre persoanele juridice platilor la termenele exemplarul 2
alte constructii si scadente pentru dosarul
a taxei pentru fiscal
folosirea
terenului
proprietate de
stat in cazul
contribuabililor
persoane
juridice
Declaratie / 14-13- - la declararea - contribuabilul - la persoanele autorizate - la dosarul fiscal
situatie nominala 01-05 mijloacelor de transport persoana juridica pentru semnare al contribuabilului
privind si stabilirea taxei datorate - 1 exemplar - la organul fiscal pentru
stabilirea taxei pentru acestea de catre inregistrare si confirmare
asupra contribuabili, persoane
mijloacelor de juridice
transport ale

433
 Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si Unde circula Unde se
documentului in câte exemplare arhiveaza
persoanelor
juridice
Declaratie 14-13- - la scoaterea din - contribuabiul - la persoanele autorizate - la dosarul fiscal
pentru scoaterea 06-05 evidentele fiscale a persoana juridica pentru semnare al contribuabilului
din evidenta a mijlocului de transport si - 1 exemplar - la organul fiscal pentru
mijloacelor de comunicare catre inregistrare si confirmare
transport unitatile fiscale si - comunicarile catre
contribuabili organul fiscal si
contribuabil se intocmesc
in copie de organul fiscal

6.3.1.6 CONTABILITATE GENERALA

434
 Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si in Unde circula Unde se
documentului câte exemplare arhiveaza
- document de -comp. financiar – - la conducatorul comp. - la
comunicare a operatiilor contabil, pe baza actelor financiar – contabil sau compartiment
de decontare intre unitati justificative care stau la inlocuitorul sau pentru ul financiar –
si organul ierarhic baza operatiei semnare (ambele contabil al
superior, unitate si -2 exemplare exemplare) partilor
Nota de debitare 14-6- subunitati cu contabilitate - la comp. financiar – participante
proprie si intre contabil, pentru la decontare:
– creditare 1A subunitatile aceleiasi inregistrare (ex. 2) - primitor
unitati care tin - la unitatea sau (ex.1)
contabilitate proprie subunitatea care participa - emitent
- document justificativ de la operatia de decontare, (ex.2)
inregistrare in pentru inregistrare
contabilitate (exemplarul 1)
Nota de 14-6- - document justificativ de - comp. financiar – - la persoana autorizata sa - la
contabilitate 2A inregistrare in contabil verifice si sa semneze compartiment
14-6- contabilitatea sintetica si - 2 exemplare documentul ul financiar –
2/aA analitica pentru operatiile - la persoana care contabil
care nu au la baza conduce jurnalul de
documente justificative inregistrari pentru numar
(stornari, virari etc) de ordine in jurnal
- la persoana care asigura
contabilitatea sintetica si
analitica
Extras de cont 14-6-3 - la comunicarea si - comp.-financiar-contabil - la contabilul sef si - la
solicitarea de la debitori a al unitatii beneficiare pe conducatorul unitatii compartiment
sumelor pretinse baza datelor din emitente, pentru semnare ul financiar-

435
 Denumirea Cod La ce serveste
documentului
neachitate, provenite din
relatii economico-
financiare si ca instrument
de conciliere prearbitrala
Jurnal – situatie 14-6-4 - la inregistrarea
privind operatiilor in creditul
operatiile conturilor a caror
contabile dezvoltare in analitic se
poate asigura direct pe
formular la unitatile care
folosesc forma de
inregistrare – pe jurnale
- la completarea
formularului “Cartea
mare”
Cine il intocmeste si in Unde circula Unde se
câte exemplare arhiveaza
contabilitatea analitica (toate exemplarele) contabil al
- 3 exemplare - la unitatea debitoare emitentului,
(rx.1 si 2) care resttituie ex. 2 si 3 – la
unitatii emitente debitor, ex. 1
exemplarul 2 semnat de
persoanele autorizate
pentru confirmarea
debitului in vederea
decontarii
- comp. financiar – - nu circula fiind - la
contabil, intr-un exemplar document de inegistrare- compartiment
zilnic sau pe masura contabila ul financiar-
efectuarii operatiilor, contabil
completându-se document
cu document sau pe baza
de centralizare
Lunar, se determina
rulajele creditoare si
debitoare totale si
totalurile fiecaruia din
conturile coresondente,
rulaje totale cumulate de la
inceputul anului si
soldurile, efectuându-se si
gruparea sumelor pe
conturi corespondente
436
 Denumirea Cod La ce serveste
documentului
Jurnal – situatiei 14-6-5 - la inregistrarea zilnica a
privind 14-6- operatiilor in creditul si
operatiile de 5/a debitul conturilor de
casa si banca mijloace banesti, la
unitatile care folosesc
forma de inregistrare-pe
jurnale
- la completarea
formularului “Cartea
mare”
Jurnalul privind 14-6-6 - la inregistrarea zilnica a
decontarile cu operatiilor privind
furnizorii decontarile cu furnizorii,
pentru materiale,
transporturi, lucrari
executate, servicii
prestate, etc., la unitatile
care practica forma de
Cine il intocmeste si in Unde circula Unde se
câte exemplare arhiveaza
debitoare
- comp. financiar-contabil, - nu circula fiind - la
intr-un exemplar, lunar sau document de inregistrare compartiment
pe masura efectuarii contabila ul financiar-
operatiilor, pentru fiecare contabil1
cont sintetic. Se
completeaza zilnic pe baza
registrului de casa sau
extrasului de cont la care
sunt anexate documente
justificative.
La sfârsitul lunii, se
stabilesc rulajele debitoare
si creditoare, se stabilesc
soldurile in scopul
confruntarii cu registrul de
casa, extrasul de cont sau
cartea mare.
- de comp. financiar – - nu circula fiind -
contabil, intr-un exemplar document de inregistrare compartiment
pe total furnizori sau contabila ul financiar –
separat pe feluri de contabil
furnizori, gestiuni. Se
completeaza zilnic pe baza
documentelor justificative
sau centralizatoare pentru
437
 Denumirea Cod La ce serveste
documentului
inregistrare pe jurnale
- la tinerea evidentei
analitice a furnizorilor
- la completarea
registrului “Cartea mare”
Situatia incasarii 14-6-6 - la tinerea evidentei
– achitarii analitice a clientilor sau
facturilor furnizorilor la unitatile
care aplica forma de
inregistrare pe jurnale
- ca situatie a soldurilor
conturilor de clienti sau
furnizori
Jurnal privind 14-6-8 - la inregistrarea lunara a
consumurile si 14-6- operatiilor in creditul
alte iesiri de 8/a conturilor de valori
materiale materiale la unitatile care
folosesc forma de
Cine il intocmeste si in Unde circula Unde se
câte exemplare arhiveaza
operatiile din creditul
contului de furnizori si pe
baza documentelor
justificative anexate la
extrasul de cont sau
registrul de casa pentru
operatiile din debitul
acestui cont
- la sfârsitul lunii se
determina rulajul creditor
total si totalul fiecarui cont
corespondent debitor care
se trec in “Cartea mare”
- de compartimentul - nu circula fiind - la
financiar-contabil, se document de inregistrare compartiment
completeaza lunar sau pe contabila ul financiar-
masura efectuarii contabil
operatiilor, fie pentru toti
clientii sau furnizorii, fie
separat pe feluri de
furnizori sau clienti
- de compartimentul - nu circula fiind - la
financiar – contabil, intr- document de inregistrare compartiment
un exemplar se intocmeste contabila ul financiar –
lunar sau pe masura contabil
efectuarii operatiilor,
438
 Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si in Unde circula Unde se
documentului câte exemplare arhiveaza
inregistrare pe jurnale centralizat sau pe sectii, in
- la completarea functie de organizarea
formularului “Cartea evidentei cheltuielilor de
mare” productie. In cazul
intocmirii pe sectii, se
intocmeste un centralizator
al acestora pentru
inregistrarea in “Cartea
mare”
- se inregistreaza document
cu document sau pe baza
de centralizatoare de
operatii in functie de
metoda folosita pentru
evidenta analitica a
materialelor.
- rulajele creditoare totale
se trec in “Cartea mare”
Jurnal – situatie 14-6-9 - la stabilirea la sfârsitul - de compartimentul - nu circula fiind - la
privind miscarea lunii a rulajului si soldului financiar-contabil, intre-un document de inregistrare compartiment
materialelor si a fiecarui cont de materiale exemplar lunar, pe unitate contabila ul financiar –
diferentelor de si a contului de diferente sau magazii, dupa caz. contabil
pret de pret, la unitatile care - se completeaza la
folosesc forma de sfârsitul lunii pe baza
inregistrare pe jurnale jurnalelor in care apar
debitul conturilor de

439
 Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si in Unde circula Unde se
documentului câte exemplare arhiveaza
materiale si diferentele de
pret.
Rulajele debitoare si
creditoare ale conturilor de
valori materiale vor
asigura diferentele de pret
aferente rulajului creditor
al contului de diferente ce
se include pe conturile de
cheltuieli si cele aferente
stocurilor si obligatoriu
trebuie sa fie egale cu cele
din “Cartea mare”
Jurnal privind 14-6-10 - la inregistrarea lunara a - de compartimentul - nu circula fiind - la
salariile si operatiilor in creditul financiar-contabil, intr-un document de inregistrare compartiment
contributia la conturilor privind salariile exemplar lunar, pe unitate contabila ul financiar-
asigurarile si contributia la sau sectii de productie se contabil
sociale asigurarile sociale tin pe sectii
- la completarea - se completeaza la
formularului “Cartea sfârsitul lunii pe baza
mare” statelor de salarii
- conturile corespondente
debitoare se deschid in
ordinea in care au fost
deschise in jurnalul privind
consumurile si alte iesiri de

440
 Denumirea Cod La ce serveste
documentului
Jurnal privind 14-6-11 - la inregistrarea lunara in
repartizarea si creditul conturilor privind
decontarea cheltuielile indirecte de
cheltuielilor productie, decontarea
productie cheltuielilor productiei de
baza ti auxiliare, etc. (ct.
331, 332, 923, 924, 902)
la unitatile care aplica
forma de inregistrare pe
jurnale
- la completarea
formularului “Cartea
mare”
Jurnal privind 14-6-12 - la inregistrarea
vânzarea operatiilor privind
produselor si expedierea produselor si
alte iesiri materialelor si a
veniturilor incasate din
Cine il intocmeste si in Unde circula Unde se
câte exemplare arhiveaza
materiale
- de compartimentul - nu circula fiind - la
financiar – contabil intr-un document de inregistrare compartiment
exemplar lunar, pe unitate contabila ul financiar-
- se completeaza la contabil
sfârsitul lunii pe baza
documentelor
centralizatoare privind
repartizarea cheltuielilor
indirecte, precum si a celor
privind decontarea
productiei de baza si
auxiliare
- inregistrarile in acest
jurnal se fac in ordinea
inchiderii conturilor de
cheltuieli, stabilirea
costului efectiv, in cadrul
contabilitatii de gestiune
- rulajele creditoare totale
se trec in “Cartea mare”
- de compartimentul - nu circula fiind - la
financiar-contabil, intr-un document de inregistrare compartiment
exemplar pe unitate, zilnic, contabila ul financiar-
la alte perioade sau lunar, contabil
completându-se document
441
 Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si in Unde circula Unde se
documentului câte exemplare arhiveaza
vânzarea acestora, in cu document sau
unitatile care aplica forma centralizatoare,
de inregistrare pe jurnale stabilizându-se rulajele
- la completarea creditoare totale care se
formularului “Cartea trec in “Cartea mare”
mare”
Jurnal pentru 14-6- - registru jurnal pentru - de compartimentul - nu circula fiind - la
vânzari (TVA) 12/a vânzarea valorilor financiar – contabil, intre- document de inregistrare compartiment
materiale sau a prestarilor un exemplar cu paginile contabila, pentru ul financiar-
de servicii numeroatate, in care se certificarea sumelor contabil
- document de stabilire inregistreaza zilnic, fara inscrise in conturi si a
lunara a taxei pe valoarea stersaturi si spatii respectarii dispozitiilor
adaugata colectata neutilizate, elementele legale referitoare la taxa
- document de control al necesare pentru pe valoare adaugata.
unor operatii inregistrate determinarea corecta a
in contabilitate TVA colectat, pe baza
documentelor justificative
tipizate privind vânzarile
sau prestarile de servicii
Jurnal pentru 14-6-13 - la inregistrarea - de compartimentul - nu circula fiind - la
vânzarea operatiilor privind financiar – contabil, intr- document de inregistrare compartiment
marfurilor si marfurile vândute din un exemplar pe unitate, contabila ul financiar-
alte iesiri depozite, unitatile cu zilnic, la alte perioade sau contabil
amanutul, alimentatie lunar, pentru fiecare cont
publica, produselor sintetic
vândute si date spre - se completeaza pe baza

442
 Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si in Unde circula Unde se
documentului câte exemplare arhiveaza
prelucrare la terti etc., la documentelor privind
unitatile care folosesc marfurile si produsele
forma de inregistrare pe livrate si incasate acestora,
jurnale document cu document sau
- la completarea centralizatoare, se
formularului “Cartea stabilesc rulajele
mare” creditoare pe total si ale
conturilor corespondente
debitoare care se trec in
”Cartea mare”
Borderou de 14-6-14 - la centralizarea - de pretuitor sau persoana - la comp. financiar- - la
primire a obiectelor primite spre desemnata cu evaluarea contabil (exemplarul 1) compartiment
obiectelor in vânzare in consignatie obiectelor primite de la - la gestionar, impreuna ul financiar-
consignatie (exemplarul 2) deponenti, in 2 exemplare, cu obiectele, pentru contabil,
- ca document de si se semneaza de acesta incarcare in gestiune exemplarul 1
incarcare in gestiune cu pentru predare si de (exemplarul 2) - la gestiune,
obiectele primite spre gestionar pentru primire ex.2
vânzare
- document de inregistrare
contabila
Borderou de 14-6-15 - la evidenta miscarii - de gestionar, zilnic, in 2 - la comp. financiar- - la
iesire a obiectelor in consignatie exemplare, pe baza contabil impreuna compartiment
obiectelor din documentelor de vânzare documentele justificative ul financiar-
consignatie (bonuri, facturi) pe care il (exemplarul 1) contabil,
semneaza - ramâne la gestionar, exemplarul 1
pentru justificarea - la gestiune,

443
 Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si in Unde circula Unde se
documentului câte exemplare arhiveaza
predarii documentelor ex.2
(exemplarul 2)
Borderou de 14-6- - document de - de comp. financiar- - nu circula fiind - la
vânzare 15/a centralizare zilnica a contabil, intre-un document de inregistrare compartiment
(incasari) vânzarilor (incasarilor) exemplar, pe baza contabila pentru persoana ul financiar –
realizate de unitate monetarelor sau care conduce “Jurnalul contabil
- la inregistrarea borderourilor de vânzare, pentru vânzari”
vânzarilor (incasarilor) innotelor de plata,
jurnalul de vânzari borderourilor de decontare
- stabilirea TVA colectata a prestatiilor, etc.)
intocmite de fiecare unitate
- se intocmeste separat in
functie de modul de
determinare al TVA
Borderoul 14-6-16 - la programarea la plata a - de catre gestionar, pe - la comp. financiar – - la
programarii la deponentilor ale caror baza bonurilor de primire contabil (exempl. 1+ 2) compartiment
plata obiecte au fost vândute prezentate de deponenti - la casierie, impreuna cu ul financiar –
- 2 exemplare ex. 1 din bonul de primire contabil,
(consignatie) care a fost ambele
semnat de persoanele exemplare
autorizate, pentru
efectuarea platii si pe care
deponentul semneaza
pentru primirea sumei
cuvenite
- dupa efectuarea platii,

444
 Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si in Unde circula Unde se
documentului câte exemplare arhiveaza
documentele justificative
se restituie la contabilitate
Jurnal pentru 14-6-17 - la inregistrarea - de comp. financiar – - nu circula fiind - la
operatii diverse 14- operatiilor in creditul contabil, intr-un exemplar, document de inregistrare compartiment
(pentru conturi 6+17/a conturilor fara dezvoltare zilnic sau pe masura contabila ul financiar-
sintetice) analitica, necuprinse in efectuarii operatiilor, contabil
alte jurnale, la unitatile compleându-se document
care aplica forma de cu document sau pe baza
inregistrare pe jurnale de centralizatoare
- la completarea - la sfârsitul lunii, dupa
formularului “Cartea inregistrarea tuturor
mare” opertiilor se va face
gruparea sumelor pe
conturi debitoare
corespondente, verificarea
acestora cu rulajul creditor
al contului, rulajele
creditoare ale fiecarui
cont, precum si sumelor
totale debitoare ale
conturilor corespondente,
se trec in “Cartea mare”
Jurnal pentru 14-6- - registrul jurnal auxiliar - de comp.financiar- - la comp. financiar- -la
cumparari 17/b pentru inregistrarea contabil, intr-un exemplar, contabil pentru verificarea compartiment
(TVA) cumpararilor de valori având paginile numerotate, sumelor inscrise in ul financiar –
materiale sau prestari de in care se inregistreaza conturi si respectarea contabil

445
 Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si in Unde circula Unde se
documentului câte exemplare arhiveaza
servicii zilnic, fara stersaturi si dispozitiilor legale
- document de stabilire spatii libere, elementele referitoare la TVA
lunara a TVA deductibila necesare determinarii
- document de control al corecte a TVA deductibila,
unor operatii inregistrate pe baza documentelor
in contabilitate justificative tipizate privind
cumpararile de valori
materiale sau prestari
servicii
Situatia privind 14-6-18 - la contabilitatea analitica - de comp. financiar – - nu circula fiind - la
avansurile spre a avansurilor spre contabil, intr-un exemplar, document de inregistrare compartiment
decontare decontare acordate, pe masura efectuarii contabila ul financiar –
precum si a cheltuielilor operatiilor contabil
decontate, la unitatile care - se completeaza pe baza
aplica forma de dispozitiilor de plata catre
inregistrare pe jurnale casierie, a ordinelor de
- ca document deplasare, la care sunt
centralizator pentru anexate documentele
inregistrarea cheltuielilor justificative de cheltuieli
decontate in jurnalul
pentru creditul contului-
542 “Avansurii de
trezorerie”

Fisa de cont 14-6-22 - la tinerea evidentei - intr-un exemplar, pentru - nu circula fiind - la
pentru operatii 14-6- analitice a conturilor de fiecare client, debitor, document de inregistrare compartiment

446
 Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si in Unde circula Unde se
documentului câte exemplare arhiveaza
diverse 22/a clienti, furnizori, debitori, furnizor sau creditor, si se contabila ul financiar –
creditori, etc. sorteaza pe conturi contabil
- la tinerea contabilitatii analitice de grupare
sintetice a operatiilor conform planului de coturi
economice si financiare, (gr. I sau II)
la unitatile care utilizeaza - la sfârsitul lunii se
forma de inregistrare totalizeaza rulajele pe luna
“maestru- sah” simplificat respectiva si cumulat de la
inceputul anului pentru
stabilirea soldurilor
Scadentarul 14-6-29 - document de esalonare a - intr-un exemplar, pe - nu circula fiind - la
cheltuielilor cheltuielilor efectuate in baza documentelor de plata document de inregistrare compartiment
anticipate perioada curenta si anexate la extrasul de cont contabila ul financiar –
(efectuate in privesc perioada viitoare primit prin banca, registru contabil
avans) care urmeaza a fi de casa sau alte documente
repartizate lunar asupra de inregistrare a unor
cheltuielilor cheltuieli, intocmite in
- document justificativ de acest scop
inregistrare in
contabilitate
Balanta de 14-6-30 - la verificarea exactitatii - lunar sau ori de câte ori - la Directia generala a -a
verificare 14-6- inregistrarilor se considera necesar, pe finantelor publice ti compartiment
Balanta analitica 30/c - la controlul concordantei baza notelor de jurnal sau controlul financiar de stat ul financiar –
a valorilor dintre contabilitatea a fiselor sintetice sah teritoriale, o data cu contabil
Materiale sintetica si analitica depunerea raportarilor
- la intocmirea trimestriale si a bilantului

447
 Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si in Unde circula Unde se
documentului câte exemplare arhiveaza
raportarilor trimestriale si anual
a bilantului contabil
anual, precum si a
contului de profit si
pierdere
Registrul – 14-1-1 - document obligatoriu de - zilnic sau lunar, dupa caz, - nu circula fiind - la unitatea
jurnal inregistrare cronologica si prin inregistrare document de inregistrare care este
sistematica a miscarii cronologica, fara stersaturi contabila obligata sa-l
patrimoniului unitatii si spatii libere a pastreze
- proba in litigii documentelor in care se impreuna cu
reflecta miscarea documentele
patrimoniului justificative
- in cazul in care unitatea care au stat la
foloseste registre jurnal baza
auxiliare, totalul lunar al intocmirii lui
fiecaruia se trece in
registrul-jurnal general
- in registrul general se trec
toate operatiile economice
privind miscarea
patrimoniului unitatii
indiferent daca acestea au
loc in numerar sau prin
contul de decontare de la
banca,netinandu-se seama
daca a avut loc plata sau

448
 Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si in Unde circula Unde se
documentului câte exemplare arhiveaza
incasarea efectiva,etc.
- intr-un exemplar, dupa
ce a fost numerotat snuruit,
parafat si inregistrat la
organul fiscal teritorial la
inceperea activitatii,
precum si de cate ori este
cazul
Registrul – 14-1-2 - document contabil - la sfarsitul anului, fara - nu circula fiind - la unitatea
inventar obligatoriu de inregistrare stersaturi si spatii libere, document de inregistrare care este
anuala si de grupare a pe baza listelor si contabila obligata sa-l
rezultatelor inventarierii proceselor verbale de pastreze
patrimoniului inventariere, prin gruparea impreuna cu
- proba in litigii acestora pe conturi sau documentele
grupe de conturi si a justificative
bilantului contabil care au stat la
- intr-un exemplar, dupa baza
ce a fost numerotat, intocmirii lui
snuruit, parafat si
inregistrat la inceperea
activitatii, precum si in
cazul epuizarii filelor
acestuia si deschiderea
unui registru nou

449
 Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si in Unde circula Unde se
documentului câte exemplare arhiveaza
Cartea mare 14-1-3 - la stabilirea rulajelor - de comp. financiar – - nu circula fiind - la
lunare si a soldurilor pe contabil intr-un exemplar document de inregistrare compartiment
conturi sintetice, la la sfârsitul lunii, astfel: contabila ul financiar –
unitatile la care aplica - rulajul creditor se contabil
forma de inregistrare “pe reporteaza din jurnalul
jurnale” contului respeciv, intr-o
- la verificarea singura suma, fara
inregistrarilor contabile desfasurare pe conturi
efectuate corespondente
- la furnizarea de date - sumele cu care a fost
pentru efectuarea analizei debitat contul respectiv in
activitatii economice si diverse jurnale se
financiare a unitatii reporteaza din acele
- la intocmirea balantei de jurnale, obtinându-se
verificare defalcarea rulajului
debitor pe conturi
corespondente
- soldul debitor sau
creditor al fiecarui cont se
stabileste in functie de
rulajele debitoare si
creditoare ale contului
respectiv, tinându-se seama
de soldul de la inceputul
anului (care se inscrie pe
rândul destinat in acest
scop)
450
 Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si in Unde circula Unde se
documentului câte exemplare arhiveaza
Cartea mare 14-1- - la tinerea contabilitatii - de comp. financiar – - nu circula fiind - la
(sah) 3/a sintetice a operatiilor contabil , intr-un exemplar, document de inregistrare compartiment
economice si financiare in lunar, separat pentru contabila ul financiar –
unitatile care utilizeaza debitul si separat pentru contabil
forma de inregistrare creditul fiecarui cont
contabila “maestru - sah” sintetic, deschizându-se
- la intocmirea balantei de dupa necesitati, pe masura
verificare a conturilor inregistrarii operatiilor
sintetice - la inceputul anului, la
- la furnizare de date dechiderea fiselor, pe
pentru analiza economica primul rând al coloanei
si financiara “Suma” se inregistreaza
soldul initial, pe baza
balantei conturilor
sintetice incheiate la
sfârsitul anului precedent:
dupa bararea soldului
inscris se efectueaza
inregistrarea operatiilor
- la sfârsitul lunii, se
aditioneaza pe verticala
sumele pe conturi
corespondente; totalul
sumelor din conturile
corespondente, adunate pe
orizontala, trebuie sa fie
egale cu totalul sumelor
451
452
6.3.1.7 ALTE SUBACTIVITATI

Denumirea Cod La ce serveste Cine il intocmeste si in Unde circula Unde se

documentului câte exemplare arhiveaza
Declaratie de 14-8-1 - ca declaratia scrisa a - de gestionar, dupa - la membrii comisiei de - la
gestionarului raspunzator sigilarea locurilor de inventariere care semneaza compartiment
inventar
de gestionarea valorilor pastrare a valorilor pentru confirmare ca ul financiar –
materiale si banesti, pe materiale si banesti, sau declaratia a fost data in fata contabil,
care o prezinta comisiei inainte de inceperea acesteia impreuna cu
de inventariere inventarierii si se lucrarile
semneaza de acesta comisiei de
- 1 exemplar inventariere
Decizie de 14-8-2 - document de imputare a - 2 exemplare sau mai - la contabilul sef pentru - la
imputare valorii pagubei produse multe in functie de acordarea vizei de control compartiment
de persoanele incadrate numarul persoanelor preventiv ul financiar –
in munca raspunzatoare pentru - la juristconsult, pentru contabil
- titlu executoriu din paguba produsa, pe baza avizare asupra legalitatii si (exemplul 1)
momentul comunicarii actelor de constatare, si realitatii
- document de se semneaza de - la conducatorul unitatii,
inregistrare in conducatorul unitatii, cu pentru semnare (ambele
contabilitate viza controlului financiar exemplare)
preventiv si a juridicului - la persoana sau persoanele
raspunzatoare de paguba
adusa, pentru semnare de
luare la cunostinta si
primire a acesteia in ambele
exemplare
Angajament de 14-8- - angajament de plata a - intr-un exemplar, de - la persoana in fata careia - la

453
plata 2/a unei sume ce reprezinta o
paguba adusa unitatii
- titlu executoriu pentru
recuperarea pagubei
- titlu executoriu pentru
executarea silita in cazul
nerespectarii
angajamentului
Contract de 14-8-3 - document de constituire
garantie a garantiei, conform
numerar 14-8- normelor legale, pentru
Contract de 3/a acoperirea eventualelor
garantie pagube aduse unitatii
suplimentara - document in baza caruia
se depun sume la casierie
sau se retin sume din
salariu in contul garantiei
in numerar constituite
- contractul de garantie
suplimentara constituite
document de garantie a
bunurilor imobile
prevazute in anexele
acestuia si se autentifica
la organele notariale
persoana care isi ia s-a luat angajamentul compartiment
anagajamentul, in (organ de control, ul financiar –
conditiile când exista juristconsult, etc.) pentru contabil
documente din care semnare
rezulta pagube sau alte
obligatii de plata
- de compartimentul - la juridic pentru - la
personal, la angajare confirmarea legalitatii compartiment
sau la trecerea intr-o documentului si pentru ul financiar-
functie care impune semnare (ambele contabil
constituirea de garantii exemplare) (exemplarul 1)
si se semneaza de - la conducatorul unitatii cu - la gestionar
gestionar care s-a incheiat contractul (ex. 2)
- 2 exemplare pentru semnare (ambele
exemplare)
454