Sunteți pe pagina 1din 9

U.T.C.-N. PROIECT DE DIPLOMA Pag.

2.Memoriul justificativ de calcul


2.1. Parmetrii de bază.
2.1.1. Puterea arborelui condus:

P  7 Kw
2
4.2.1. Viteza unghiulara a motorului:
2.1.2. Viteza ungiulară a motorului:
rad
1  155
s

2.1.3. Turaţiile extreme ale arborelui principal al maşinii:


4.2.2. Turaii
rot rot
n  500 n  2500
min min max min

2.2. Calculul vitezelor unghiulare extreme ale arborelui principal al maşinii:

 n
min
2min 
30
rad rad
2min  52.36 vom cosidera 2min  52.4
s s

 n
max
2max 
30

rad rad
2max  261.799 vom considera 2max  261.8
s s

2.3. Calculul cinematic preliminar.

2.3.1. Domeniul de reglare Δ1:

2max
1 
2min

1  4.996 se va lua = 5

La un domeniu de reglare Δ1 = 5, se admite un variator duo într-o treaptă.


2.3.2. Raportul de transmitere mediu:

1
i 
2max 2min

i  1.323

2.3.3. Calculul rapoartelor de transmitere:


 Maxim

1
i 
max 2min

i  2.958
max
U.T.C.-N. PROIECT DE DIPLOMA Pag.

 Minim

1
i 
min 2max

i  0.592
min

2.4. Alegerea motorului electric.

2.4.1. Randamentul variatorului la: ix= imin


ηimin = 0.87 % (vezi tabelul 2.1)
Tabelul 2.1

2.4.2. Momentul de torsiune la arborele consumatorului:

P i
2 min
M 
t2  1
0.001

M  26.738 [Nm] Vom considera Mt2 = 27 [Nm]


t2

2.4.3. Puterea necesară a motorului:

M  1
t2
P  0.001
1max imin i
min

P  8.046 [kw]
1max

2.5. Alegerea tipului curelei (cu ajutorul tensiunii utile admisibile)


2.5.1. Domeniul de reglare al variatorului simetric corespunzător lui Δ1 = 5 (vezi nomograma
din fig. 2.1)
Vom avea ∆ ≈ 6,2
U.T.C.-N. PROIECT DE DIPLOMA Pag.

2.5.2. Lăţimea relativă a curelelor:


Parametrul lp/h variază în limite relativ largi
(lp/h = 1,8...4,7), vădind o creştere de la lăţimile
primitive mici spre cele mari. Valoarea medie şi cea
mai frecventă este de aproximativ 3,5. Limitarea
superioară a acestui parametru la valoarea 3,5-4, este
impusă de asigurarea unei stabilităţi bune a curelei în
canal, legată de rigiditatea transversală.

Vom opta pentru:


lp/h = 3,2
Fig. 2.1
2.5.3. Unghiul flancurilor canalului:
Ungiul flancurilor canalului se ia tabelar.
αc = 26˚
2.5.4. Parametrul adimensional:
Avînd în vedere varietatea mare de curele şi greutăţile ce apar cînd se pune problema
interschimbabilităţii, a apărut necesitatea unei normalizări pe plan internaţional. În acest sens, au
fost elaborate de către ISO următoarele recomandări privind dimensiunile curelelor:
— valorile lăţimilor primitive lp sînt nouă termeni consecutivi ai seriei R 10 de numere
normale ;
— înălţimea nominală a secţiunii curelei este h = 0,32 lp, împărţită astfel: deasupra
liniei din dreptul lăţimii primitive b = 0,08 lp iar dedesubtul acestei linii, h—b = 0,24 lp;
— valorile lungimilor primitive Lp sînt multipli ai lăţimii primitive, coeficienţii
multiplicatori fiind opt termeni consecutivi ai seriei R 20 de numere normale, şi anume: 28; 31,5;
35,5; 40; 45; 50; 56; 63.
Vom opta pentru b/h = 0,25
2.5.5. Gradul de curbare necesar:
  c  
 l cos  
 0.95 p   2    2  1  b 
  
h  c    h
D  sin  
p1min

  2  
h  1

D
p1min
 6.854
h
U.T.C.-N. PROIECT DE DIPLOMA Pag.

Trebuie satisfăcută condiţia: Deci:


 Dpmin  D
 Dpmin  D D 
   p1min    p1min   pmin   6
 h  nec h
 h  nec h  h  nec

2.5.6. Gradul maxim de curbare pe roata condusă:


D
p2min
D
p1min  1  i 1  i

h h i 1 D
p2min
 10.215
h

2.5.7. Tensiunea utilă admisibilă:


l
p
ua  20  4
h

2
ua  7.2 [daN/ cm ]

2.5.8. Numărul de curele:


Numarul de curele va fi z = 1
2.5.9. Diametrul primitiv al roţii conduse:
3
2
h   p2min 
D M
D 
 27.1      
t2
p2min
 p  z ua
l h

D  132.829 [mm]
p2min

Vom considera Dp2min = 133 [mm].


2.5.10. Înălţimea profilului curelei:
 necesară
1
h  D 
nec p2min D
p2min
h

h  13.003 [mm]
nec

 efectivă
hef = 13 [mm]
Conform tabelului 2.2, rezultă o curea de tip W 40.

2.6. Calculul geometric


2.6.1. Coeficientul alunecării elastice:
ξ = 0,002

2.6.2. Diametrul primitiv minim al roţii motoare:


U.T.C.-N. PROIECT DE DIPLOMA Pag.

D
p1min
D  h  D  78 [mm]
p1min ef h p1min

2.6.3. Diametrul primitiv maxim al roţii conduse:

D   1    i D D  226.568 [mm]
p2max max p1min p2max

Considerăm Dp2max = 227 [mm]


2.6.4. Distanţa dintre axe, preliminară:
1.25 D  Ap  3 D
p2max p2max

283.5  Ap  681

Ap  500 [mm]

2.6.5. Diametrul primitiv corespunzător raportului de transmitere ix = 1:

 Dp1min  Dp2max   Dp1min  Dp2max


2

D   
p0  2  4  Ap

D  156.033 [mm]
p0

Vom considera Dp0 = 156 [mm]


2.6.6. Lungimea curelei:
 preliminară

Lp  2 Ap   D
p0

Lp  1490 [mm]

 efectivă (se alege din tabelul 2.2 )


Lp = 1500 [mm]
2.6.7. Distanţa dintre axe, efectivă:

Lp   D
p0
A 
2

A  504.904 [mm]

Vom alega A = 505 [mm]


2.6.8. Diametrul primitiv maxim al roţii motoare:
Din sistemul urmator vom calcula valoarea lui Dp1max:

 
Lp  2 A      D

 D D
p2min  
2

p2min 
p1max
D  
 2  p1max  4 A 

D   1    i D
p2min min p1max

Obţinem Dp1max = 196,288 [mm]


U.T.C.-N. PROIECT DE DIPLOMA Pag.

2.6.9. Diametrul primitiv minim al roţii conduse:

D   1    i D
p2min min p1max

D  113.878 [mm]
p2min

Vom cosidera Dp2min = 114 [mm]


2.6.10. Unghiul de înfăşurare pe roata motoare la:
 pentru ix = imax avem:
D D
p2max p1min
 1min     1min  2.84 [rad]
A

 pentru ix = 1 avem:

 10   [rad]

 pentru ix = imin avem:


D D
p2min p1max
 1max     1max  3.304 [rad]
A

2.6.11. Unghiul de înfăşurare pe roata condusă la:


 pentru ix = imax avem:

 2max  2    1min  2max  3.437 [rad]

 pentru ix = 1 avem:

 20  2     20   [rad]

 pentru ix = imin avem:

 2min  2    1max  2min  2.979 [rad]

2.6.12. Distanţa minimă între discuri:


 motoare

 c 
j  l   D  h   1 
b 
1 p p1max
D
p1min    tan  
  h   2 

j  12.1 [mm]
1

 conduse
b) conduse
 c 
j  l   D  h   1 
b 
D    tan  
2 p p2max p2min
  h   2 

j  13.2 [mm]
2

2.6.13. Deplasarea discului motor din poziţia corespunzătoare lui ix = 1, în poziţia cu:
U.T.C.-N. PROIECT DE DIPLOMA Pag.

 ix = imax

 c 
s
11 
 D
p1min
D
p0  tan 2 

s  18 [mm]
11

 ix = imin

 c 
s
12 
 D
p1max
D
p0  tan2 

s  9.2 [mm]
12

2.6.14. Deplasarea discului condus din poziţia corespunzătoare lui ix = 1, în poziţia cu:
 ix = imax

 c 
s
21 
 D
p2max
D
p0 
 tan 
 2 

s  16.3 [mm]
21

 ix = imin
cind ix=imin=i2 si s22=s2secund
 c 
s
22 
 D
p2min
D
p0  tan 2 

s  9.6 [mm]
22

2.6.15. Deplasarea relativă totală a discurilor:


 motoare
s  s s
1t 11 12

s  27.2 [mm]
1t

 conduse
s  s s
2t 21 22

s  25.9 [mm]
2t

2.7. Determinarea vitezelor extreme ale curelei


2.7.1. Viteza maximă:
D
p1max
v  0.0011
  v  15.19 [m/s]
max 2 max

2.7.2. Viteza minimă:


U.T.C.-N. PROIECT DE DIPLOMA Pag.

D
p1min
v  0.0011
  v  6.045 [m/s]
min 2 min

2.8. Determinarea forţelor din curea


2.8.1. Forţa periferică maximă:
200 M
t2
Ftmax  Ftmax  45.614 [daN]
D
p2min

2.8.2. Forţa periferică la ix = 1:


200 M
t2
Ftm  Ftm  33.333 [daN]
D
p0

2.8.3. Forţa periferică minimă:


200 M
t2
Ftmin  Ftmin  22.907 [daN]
D
p2max

2.9. Determinarea forţelor de interacţiune curea-discuri


2.9.1. Coeficientul de tracţiune:
φ = 0,6, se impune să fie constant.
2.9.2. Raportul vitezelor de alunecare tangenţială şi de-a lungul generatoarei discurilor :
υT/υR = 10, depinde de raportele Et/Ec şi lp/h.
2.9.3. Coeficientul de frecare aparent:
 pe roata motoare
μ'1 = 1,75
 pe roata condusă
μ'2 = 1,30
2.9.4. Ungiul de alunecare:
 pe roata motoare
βa1 = 0,86 [rad]
 pe roata condusă
βa2 = 1,07 [rad]
2.9.5. Unghiul de repaus pe roata motoare la:
 ix = imax βr1 min = β1 min - βa1
βr1 min = 1,987 [rad]
 ix = 1 βr10 = β10 - βa1
βr10 = 2,282 [rad]
U.T.C.-N. PROIECT DE DIPLOMA Pag.

 ix = imin βr1 max = β1 max - βa1


βr1 max = 2,444 [rad]
2.9.6. Porţiunea de unghi de repaus pe care cureaua se aşează în canal:
β'r1 = 0,2 [rad]
2.9.7. Porţiunea de unghi de repaus relativ total, pe roata motoare la:
 ix = imax β"r1 min = βr1 min – β'r
β"r1 min = 1,787 [rad]
 ix = 1 β"r10 = βr10 – β'r
β"r10 = 2,082 [rad]
 ix = imin β"r1 max = βr1 max – β'r
β"r1 max = 2,244 [rad]
2.9.7. Porţiunea de unghi de repaus relativ total, pe roata motoare la:
 ix = imax β"r1 min = βr1 min – β'r
β"r1 min = 1,787 [rad]
 ix = 1 β"r10 = βr10 – β'r
β"r10 = 2,082 [rad]
 ix = imin β"r1 max = βr1 max – β'r
β"r1 max = 2,244 [rad]

S-ar putea să vă placă și