UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA

Facultatea de Mecanica
Secţia : AR
Catedra :Organe de maşini şi Tribologie

UNIVERSITATEA
TEHNICA

ORGANE DE MASINI
PROIECT
AN 3

STUDENT: POP ALEXANDRU

GRUPA: 2431/3
AN: III AR

1999-2000
 SEMESTRUL II

UNIVERSITATEA TEHNICĂ
Facultatea de Mecanica
Secţia: AR
Catedra:Organe de maşini şi Tribologie

UNIVERSITATEA
TEHNICA

Studentul : Pop Alexandru

Sa se proiecteze o transmisie cu reductor pentru următoarele date :

1. Reductor cu doua trepte :

- treapta I : angrenaj cilindric cu dinti inclinati.
- treapta II : angrenaj cilindric cu dinţi înclinaţi.
2. Reductorul e antrenat printr-o transmisie prin curele trapezoidale.
3. Puterea la roata de curea motoare : Pn=2 Kw.
4. Turaţia roţii de curea motoare : nm=1800 rot/min.
5. Raportul de transmisie total : itot=20.
6. Ungerea angrenajelor se realizează prin imersia roţilor dinţate în baia de ulei .
Se cere :
1. Desen de ansamblu în trei vederi.
2. Desen de execuţie pentru arborele de intrare .
3. Desen de execuţie pentru oata de iesire.
4. Memoriul tehnic.
5. Memoriul justificativ de calcul.

Termen de predare: Îndrumător de proiect:

01.06.2000 ing. Popa Claudiu
 Cuprins

1. Memoriul tehnic.

1.1. Descrierea construcţiei si rolul funcţional al reductorului.

1.2. Funcţionare.
1.3. Justificarea soluţiei alese.
1.4. Întreţinerea dispozitivului.
1.5. Norme de protecţia a muncii.
1.6. Recomandări pentru proiectarea reductorului conico-cilindric.
1.7. Rodajul.

2. Memoriul justificativ de calcul.

1. Calculul puterilor
2. Calculul turatiilor
3. Calculul momentelor dwe torsiune
1) Calculul primei trepte a reductorului
1. Date de proiectare
2. Alegerea materialelor si a tensiunilor limita
3. Calculul de predimensionare
4. Calculul de predimensionare si verificare
5. Elementele rotilor dintate
6. Elementele angrenajului echivalent
7. Verificarea conditiilor de functionare corecta a angrenajului
8. Elemente de control
9. Abateri si tolerante tehnologice
10.Calculul fortelor in primul angrenaj cilindric
 2) Calculul celei de-a doua trepte a reductorului
1. Date de proiectare
2. Alegerea materialelor si a tensiunilor limita
3. Calculul de predimensionare si verificare
4. Elementele rotilor dintate
5. Elementele angrenajului echivalent
6. Elemente de control
7. Abateri si tolerante tehnologice
8. Calculul fortelor in al doilea angrenaj cilindric
9. Nivelul baii de ulei
10.Alegerea diametrelor capetelor de arbori in functie de momentul de
torsiune T1,2,3
11.Proiectarea formei constructive a arborilor
12.Proiectarea rulmentilor
13.Proiectarea carcasei
14.Calculul de verificare a arborilor
15.Capace de rulmenti
16.Varianre constructive ale rotilor dintate
17.Alegerea penelor
18.Dopul de golire si aerisitorul
19.Calculul transmisiei prin curele trapezoidale
20.Roata de curea

3. Desen de executie

4. Desen de ansamblu.

5. Bibliografie.
 1.Memoriul tehnic.

Activitatea umană a fost, este şi va fi orientată întotdeauna spre folosirea legilor

naturii pentru realizarea unei vieţi mai bune.
Disciplina Organe de maşini studiază elementele care intră în construcţia maşinilor
din punct de vedere al construcţiei, calculului şi proiectării, deşi indică modul de
proiectare a organelor de maşini în construcţia de maşini.
Organele de maşini sunt piese sau grupuri de piese care forează părţile componente
ale unor maşini, ele putând fi calculate şi proiectate separat de restul ansamblului.În cadrul
unei maşini sau al unui agregat, organele de maşini sunt grupate în ansambluri care au
anumite roluri funcţionale, de exemplu cutia de viteză de la un automobil, iar ansamblurile
la rândul lor pot fi formate din mai multe subansambluri, care sunt grupuri de organe de
maşini cu rol funcţional mai restrâns decât în cazul ansamblurilor (de exeplu ambreajul din
cutia de viteze ).

1.1. Descrierea construcţiei şi rolul funcţional al reductorului.

Transmisiile mecanice dintre motor şi maşina de lucru, măresc sau micşorează

viteza, respectiv momentul transmis, modifică sensul sau caracterul maşinii, protejează
organele maşinii motoare contra sarcinilor. Reductoarele pot fi cu una, două sau mai multe
trepte de reducere, constructive, fie ca subansamble izolate, fie ca făcând parte din
ansamblul unei maşini.
În funcţie de poziţiile relative ale arborelui motor şi condus, reductoarele, sunt de mai
multe feluri:
 cu roţi dinţate cilindrice;
 cu roţi dinţate conice sau pseudoconice;
 cu combinaţii de roţi dinţate conice sau angrenaje melcate cu roţi dinţate cilindrice.

Reductoarele cu roţi dinţate au o largă utilizare datorită avantajelor pe care le prezintă:

 raportul de transmitere constant;
 gabarit redus;
  randament ridicat;
 posibilitatea de realizare a unor transmisii de la câţiva newtoni la încărcări foarte
mari;
 întreţinere simplă şi ieftină.

Reductoarele de uz general au un singur lanţ cinematic deci un raport de transmisie mic

şi o carcasă independentă şi închisă. Elementele principale ale unui reductor, indiferent de
tip sunt următoarele: carcasa (corp + capac); angrenajele, arborii, lagărele şi elemente
auxiliare. Carcasele se execută în general din fontă prin turnare. Este prevăzută cu nervuri
care au următoarele scopuri: măresc rigiditatea ansamblului, reduc zgomotul şi vibraţiile,
măresc suprafaţa efectivă de răcire a reductorului.
Din punct de vedere constructiv reductorul conico-cilindric are următoarele elemente
principale:

Carcasa trebuie să asigure poziţia relativă corectă a arborilor (prin intermediul

lagărelor) şi roţilor dinţate servind ca şi baie de ulei. Carcasa se compune din două părţi:
corp şi capac protejând angrenajului faţă de mediul exterior.
Carcasele reductoarelor trebuie să îndeplinească următoarele funcţiuni :
 să asigure preluarea sarcinilor ce apar în timpul funcţionării;
 să asigure închiderea liniilor de forţăprin fundaţie;
 să proiecteze angrenajele contra unor factori externi;
 să păstreze lubrifiantul necesar pentru ungerea angrenajelor;
 să asigure transmiterea căldurii spre exterior.
Ţinând seama de cerinţele arătate mai sus, prin forma lor constructivă, carcasele
reductoarelor trebuie să satisfacă condiţii ca:
 rezistenţă şi stebilitate corespunzătoare;
 posibilitatea de prelucrare şi asamblare simplă;
 ungerea bună a angrenajelorşi rulmenţiilor;
 răcire corespunzătoare;
 posibilitatea de control şi supraveghere în funcţionare;
 formă estetică modernă;
 etc.
 Carcasa se sprijină pe picioare numite şi tălpi prevăzute cu găuri pentru fixare în
fundaţie.
Carcasa se asamblează prin şuruburi şi se centrează cu ajutorul unor ştifturi cilindrice
sau conice.
Formele constructive ale carcaselor de reductoare au evoluat destul de mult în timp, dar
întotdeauna proiectanţii au ţinut seama de factorii tehnologici şi funcţionali.

Angrenajele constituie partea funcţională principală a unui reductor.

Angrenajul conic.
Transmiterea mişcărilor şi a sarcinii între doua axe concurente care se intersectează sub
un anumit unghi oarecare se poate realiza cu ajutorul rotiilor dinţate conice cu dinţi drepţi
sau înclinaţi.
Prin analogie cu angrenajele cilindrice, unde suprafaţa de rostogolire este un cilindru,
suprafaţa de rostogolire a angrenajelor conice cu dinţi drepţi este un con.
Flancurile dinţilor roţilor dinţate conice se realizează asemănător cu flancurile dinţilor
rotilor dinţate cilindrice.În loc ca planul să se rostogolească pe un cilindru acesta se va
rostogoli în jurul unui ax, realizându-se o rostogolire pura între acest plan şi con.Procesul
de rostogolire pură, va descrie pe suprafaţa sferei o evolventică sferică.
Realizarea evolventei sferice este dificilă, de aceea profilarea roţiilor dinţate se face pe
conul frontal exterior a carui axă coincide cu axa roţiilor de prelucrat, iar generatoarea
acestuia este perpendiculară pe generatoarea conului de rostogolire.
Pe desfăşurată se trasează profilul evolventic şi se reconstituieşten apoi din nou conul
frontal exterior.

Angrenajul cilindric.
Angrenajele cilindrice cu dinţi înclinaţi sunt angrenaje cu axe paralele.În comparaţie cu
angrenajele cilindrice cu dinţi drepţi, preintă urmatoerele avantaje:
 gradul de acoperire este mai mare şi ca urmare capacitatea portantă este mai mare;
 produc un zgomot mai redus.

Ca dezavantaje se pot mentiona:

  aparitia forţei axiale;
 necesitatea utilizarii unor lagăre radial-axiale.

Roţile dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi pot fi:

 cu înclinare simplă;
 cu înclinare dublă cu canal pe mijloc;
La roţi cilindrice cu dinţi înclinaţi cu înclinare simpla şi dublă unghiul de înclinare este
8-20 de grade, iar la roti cu dinţi în V unghiul de înclinare este 35-45 de grade.

Arborii pe care sunt fixate angrenajele sunt arbori drepţi. Ei sunt proiectaţi cât mai
scurţi pentru a avea o rigiditate cât mai mare şi a asigura o construcţie compactă a
reductoarelor.
Arborele de intrare face corp comun cu pinionul conic.Acesta este rezemat cu ajutorul a
doi rulmenţi radiali axiali cu role conice.
Arborele de ieşire face corp comun cu pinionul cilindric. Acesta este rezemat cu
ajutorul a doi rulmenţi radiali axiali cu role conice.
Lagărele sunt în marea majoritate a cazurilor cu rulmenţi. Tipul şi mărimea rulmenţilor
vor fi în funcţie de: valoarea şi sensul forţelor ce solicită arborele, tipul construcţiei alese
etc.
Rulmenţii radial-axiali cu role conice sunt proiectaţi pentru a prelua încărcări
combinate (radiale şi axiale). Un rulment poate prelua încărcarea axiala într-un singur
sens. Din acest motiv se impune montarea celui de-al doilea rulment, care să preia sarcina
axiala din sens opus. Rulmenţii sunt demontabili, adică permit montarea separata a inelului
exterior şi a subansamblului inel interior-colivie cu role conice (con).
Rulmenţii radial-axiali cu role conice, SKF, în mod deosebit cei din gama TQ,
reprezintă ultimele noutăţi in materie. Suprafaţa de contact dintre rolă şi calea de rulare are
un profil logaritmic. Construcţia interioara modificată, care include suprafaţa de contact
dintre feţele frontale ale rolelor şi umerii ficşi ai inelului interior, confera rulmenţilor
redial-axiali cu role conice, SKF, următoarele avantaje:
 frecării interne reduse;
 capacitate de încărcare sparită;
 siguranţa reglării rulmenţiilor, unul faţă de celălalt;
  fiabilitate în funcţionare înbunătaţită, chiar în cazul unor încărcări mari sau al
ne1coaxialitaţilor.
Rulmenţii SKF în construcţie CL7A sau CL7C, pentru aplicaţii în care sarcinile axiale sunt
foarte mari, de exemplu, coroana diferenţialului unui autovehicul, prezinta avantaje
suplimentare.Aceşti rulmenţi au o precizie de rotire foarte bună, iar frecările interne sunt
mult reduse.
Orice reductor mai are o serie de elemente auxiliare strict necesare pentru o bună
funcţionare şi anume:
 elemente de etanşare;
 elemente pentru controlul nivelului de ulei din baia reductorului ( joje, vizoare );
 elemente pentru deplasarea şi transportul reductorului (inele de ridicare, umeri de
ridicare etc.);
 elemente pentru fixarea şi poziţionarea rulmenţilor şi roţilor dinţate pe arbor în
carcasă;
 şurub de golire;
 roata de curea;
 capace de fixare a rulmenţiilor;
 şaibă si piuliţă pentru fixarea rulmenţiilor radiali-axiali;
 etc.
Varianta prezentată se caracterizează prin următoarele aspecte constructive:
 pinionul conic de la treapta I face corp comun cu arborele de intrare;
 pinionul cilindric de la treapta a II-a face corp comun cu arborele pe care este
montată roata conica;
 carcasa reductorului e turnată din două bucăţi plasate în plan orizontal;
 arborele de intrare se sprijină pe lagăre cu rulmenţi radiali axiali (montaţi în O)
montaţi în casetă;
 arborele de intrare 1 şi arborele de ieşire 3 sunt etanşaţi prin montarea manşetelor de
rotaţie în capace;
 ungerea roţilor dinţate şi a lagărelor se asigură cu ulei de tip TIN125EP ales din
STAS 10588-76, prin barbotare şi stropire;
 arborele de intrare se sprijină pe lagăre cu rulmenţi asigurâdu-se astfel o rigiditate
mare a ei;
  asamblarea carcasei superioare şi inferioare se realizează şuruburi, centrarea lor fiind
asigurata cu ştifturi de centrare;
 controlul uleiului se face cu ajutorul unei joje.
Reductorul are în construcţia sa un angrenaj conic cu dinţi drepţi şi un angrenaj
cilindric cu dinţi înclinaţi.

1.2. Functionare.

După cum îi spune şi numele reductorul conoco-cilindric, livrează la arborele de

ieşire o turaţie mai mică decât turaţia existentă la arborele de intrare (în funcţie de reportul
total de transmitere).
Arborele de intrare (1) este antrenat cu o turaţie de 801,81 rot/min cu ajutorul
curelelor trapezoidale SPZ montate pe roţile de curea. Arborele de intrare transmite prin
intermediul angrenajului conic o turaţie de 286,363 rot/min arborelui intermediar (2).La
rândul lui acesta din urmâ transmite arborelui de ieşire (3) o turatie egală cu 90,90 rot/min.
Aceste turaţii diferă de la arbore de intrare şi până la arbore de ieşire deoarece, în
cazul 1 intervine raportul de transmitere al curelelor trapezoidale, în cazul 2 intervine
raportul de transmitere al angrenajului conic iar în ultimul caz intervine raportul de
transmitere al angrenajului cilindric.

1.3. Justificarea soluţiei alese.

Pentru ca dispozitivul să funcţioneze la parametri prevăzuţi din proiectere trebuie să fie

îndeplinite urătoarele condiţii:
 alegerea materialului să fie făcută în funcţie de importanţa piesei în
funcţionarea dispozitivului, solicitările la care este supusă piesa şi regiul de lucru la
care va fi supusă;
 dimensionarea şi verificarea pieselor se va face conform STAS;
 regimul de lucru la care va fi supusă piesa va fi cel pentru care a fost
proiectată, totodata materialele din care se confecţionează elementele
dispozitivului trebuie să nu aibă defecte de structură;
  întreţinerea dispozitivului se va face conform indicaţiilor de la următorul
paragraf;
 în cadrul acestui proiect sa încercat elaborarea unei prese cât mai bune din
punct de vedere funcţional şi economic.
Varianta aleasă a reductorul conico-cilindric prezintă particularităţi privind modul
de sprijinire a arborelui de intrare: sprijinit pe rulmenţi radial-axiali, pinionul nefiind
montat în consolă. Rulmenţii de intrare sunt montaţi într-o casetă comună. Astfel se
asigură o rigiditate mai mare a arborelui de intrare. Capacele rulmenţiilor de pe arborele
intermediar sunt montaţi pe carcasă. În acest caz prelucrarea carcasei devine mai uşoară.
Arborele de intrare face corp comun cu pinionul conic eliminându-se astfel
necesitatea introducerii unor pene iar prelucrarea acestua este mai simplă. Aceeaşi
problemă este şi la arborele intermediar care face corp comun cu pinionul cilindric.
Pentru controlul nivelului de ulei sa ales varianta cu jojă.

1.4. Întretinerea dispozitivului.

Exploatarea şi întreţinerea acestui dispozitiv impune o serie de măsuri care trebuie

să le luăm pentru a evita deteriorarea elementelor componente.
Înainte de montarea pieselor vor fi curăţate, spălate şi suflate cu aer comprimat. La
montare se vor respecta limitele toleranţelor prescrise, toate cotele indicate în
documentaţia de execuţie. Suprafeţele neprelucrate mecanic ale pieselor turnate care se
găsesc în interiorul carcasei trebuie să fie curăţate.
Toate suprafeţele exterioare cu excepţia suprafeţei de aşezare vor fi acoperite cu
vopsea. În timpul operaţiei de transport se vor lua măsurile necesare în vederea evitării
loviturilor sau a răsturnării reductorului.
Accesoriile care în timpul transportului sunt expuse deteriorării, se demontează şi se
aşează separat într-o ladă. Suprafeţele prelucrate mecanic se protejează contra coroziunii
prin acoperirea cu vaselină conform STAS 9116-60. Pachetele de arbore se pun în hârtie
parafinată şi se vor proteja împotriva deteriorării prin lovire, iar penele împotriva
smulgerii.
 1.5. Norme de protectie a muncii.

Pentru siguranţa desfăşurării procesului de lucru cu acest dispozitiv trebuie să se

respecte urătoarele reguli de protectie a muncii :
 trebuie respectate regulile de protecţie a muncii din atelierul de producţie;
 la apariţia unei defecţiuni se va retrage dispozitivul din lucru şi se va înlocui piesa
defectă;
 trebuie respectate întocmai regulile de întreţinere a dispozitivului;
 de este de preferat ca muchile şi colţurile să fie teşite pentru a diminua riscul unor
accidente;
 este preferat ca elementele mecanisului să se vopsească pentru a nu ruginii.

1.6. Recomandări pentru proiectarea reductorului conico-cilindric proiect.

1.6.1. Numărul minim de dinţi z1 ai roţii motoare (în funcţie de tratamentul termic
aplicat danturii)

Roţi dinţate cilindrice

 Danturi cementate şi călite: z1 = 12…17 (21)

 Danturi durificate inductiv: z1 = 15…23 (25)
 Danturi nitrurate: z1 = 15…23 (25)
 Danturi îmbunătăţite (HB ≤ 3500 MPa) : z1 = 25…35

Roţi dinţate conice cu dinţi drepţi

 u=1 z1 = 18…40
 u=2 z1 = 15…30
 u=3 z1 = 12…23
 u=4 z1 = 10…18
 u=5 z1 = 8…14
  u = 6,3 z1 = 6…10

Obs. 1: Pentru danturi îmbunătăţite z1 se ia spre limita superioară, iar pentru

danturi durifi-cate spre limita inferioară.
Obs. 2: Coeficientul diametral q se alege în funcţie de puterea la arborele
melcului:

P1 ≤ 4 KW q = 10…12
P1 = 4…7 KW q = 10…11
P1 ≥ 7 KW q = 8…10

1.6.2. Randamente

 Transmisie prin curele trapezoidale: ηtc = 0,92…0,96

 Angrenaje cu roţi dinţate cilindrice: ηc = 0,96…0,99
 Angrenaje cu roţi dinţate conice: ηk = 0,94…0,98
 Rulmenţi:
 cu bile ηrul = 0,999
 cu role ηrul = 0,99

1.6.3 Rapoarte de transmitere

 Transmisie prin curele trapezoidale: 1,2 ≤ itc ≤ 2

 Angrenaje cu roţi dinţate cilindrice: 2 ≤ ic
 Angrenaje cu roţi dinţate conice: 2 ≤ ik ≤ 5 ≤ 4,5
STAS 6012-82

Obs. 1: Abaterile (permise de STAS 6012-82) faţă de valorile nominale ale

rapoartelor de transmitere sunt:

 ± 2,5 % dacă u ≤ 4
 ±3 % dacă u > 4 (1)

Obs. 2: Pentru început se alege: itc = 2.

1.6.4 Calculul puterilor

P1  tc  rul  Pm
P2  tc  2rul  I  Pm (2)
P2  tc    I  II  Pm
3
rul

1.6.5. Calculul turaţiilor

nm
n1 
i tc
nm
n2  (3)
i tc  u I
nm
n3 
i tc  u I  u II

1.6.6. Calculul momentelor de torsiune

Pj
Tj  9.550.000  ; j  1,2,3
nj (4)
Tj  N  mm ; Pj  KW ; n j  rot / min

1.6.7. Nivelul băii de ulei

h h h

a) b) c)

Fig. 1

Roată dinţată cilindrică (fig. 1a)

df
h min  0,95 
2
(5)
k  2 da
h max  
k 2
Roată dinţată conică (fig. 1b)

Re  b
h min   sin δ f
cos θ f
(6)
k  2 da
h max  
k 2

Obs. 1: În relaţiile (5), (6) coeficientul k este funcţie de viteza periferică (pe
cercul de rostogolire) a roţii scufundate în ulei:

3 pentru vw  2 m/s
k  
6 pentru vw  2 m/s

Obs. 2: În relaţiile (5), (6) hmin (hmax) se referă la nivelul minim (maxim) al băii
de ulei, deşi cota se măsoară de la axa de simetrie a roţii sau a melcului.

1.6.8. Recomandări pentru calculul lui σHP

 min ( σ HP1 , σ HP2 ) ; daca HB1 ,2  3500MPa sa u


σ HP  0,45   σ HP1  σ HP2  ; daca HB1  3500 MPa si HB

 [dar nu mai mult de 1,23  min (σ HP1
, σ HP2 )]

(7)

1.1.9. Recomandări pentru împărţirea raportului total de transmitere u = uI·uII pe cele două
trepte ale reductorului

Reductor Conico-cilindric (fig. 3):

 Calcul complet

K vI K Hβ II
C η  ηk    cos β
K v II K Hβ I
σ HPI
Cσ 
σ HPII (8)
ψR   2  ψR 
2
Cψ 
ψ a  1  ψ R 
3

C  C η  Cσ  C ψ
  0,63  1  ψ R  
3

0,21  C  u  u I  0,63  C  u
3 2 3 2
; pentru u    C
 0,2726  ψ R 
u  0,63  1  ψ R  
3
(9)
0,21  C  u  u I 
3 2
; pentru u    C
2,02 3 u
 1  0,2726  ψ R 
1  ψR C

 Calcul simplificat:

0,4  3 u 2  u I  1,18...1,23  3 u 2 ; pentru u  2,25...2,5

u (10)
0,4  3 u 2  u I  ; pentru u  2,25...2,5
1,55...1,61  3 u  1

Obs.1: Relaţia (14) este valabilă numai atunci când cuplul de materiale (şi tratamentul
termic) ales pentru cele două angrenaje este identic.
1.7 RODAJUL
Rodajul joaca un rol foarte important in durata de exploatare si in buna functionare a
oricarui angrenaj, de unde si importanta care i se acorda Rodajul se poate face pe diferite
standuri ce se pot grupa in doua categorii:

 cu circuit inchis
 cu circuit deschis

Cele cu circuit deschis sunt de preferat avind un consum mic de energie.

Rodajul angrenajelor se face cu ulei speciel pentru rodaj
Se recomanda urmatoarea schema de rodaj:in prima treapta se rodeaza angrenajul in
gol cu o turatie de (0.3...0.4) n (n fiind turatia de regim) timp de o jumatate de ora pina la o
ora (t1 in ambele sensuri t1=30..60 min)
Se verifica in aceasta perioada daca functionarea cinematica este corecta,daca nu se
produc incalziri exagerate ale lagarelor,daca ungerea si etansarea se realizeaza corect.
In partea a doua se incearca ungerea in trepte pina la maximum de regim (M
momentul de torsiune) al angrenajului.
Durata de incarcare a fiecarei trepte va fi de cel putin o jumatate de ora (t2) iar
numarul acestora va fi de 3..5 trepte de incarcare egale.Turatia de lucru se ia 0.5 din n
Trecerea de la o treapta la cealalta se face lin si fara socuri.
 La trecerea de la o etapa de incarcare la incarcarea nominala M se va mari turatia
pina la valoarea turatiei de regim n si se va efectua rodajul timp de cel putin o ora.
Rodajul are loc in ambele sensuri daca angrenajul lucreaza in timpul exploatarii in
ambele sensuri.
Daca nu se constata defecte (zgomot,gripare,vibratii,incalzire in lagare),angrenajul
se supune unor incercari peste cele de regim si anume:

 se incarca la momentul 1.4xM timp de 20 de minute la turatia n

 se incarca la momentul de torsiune 2xM timp de 3 minute la turatia 0.5xn

Temperatura uleiului se controleaza din ora in ora si la fiecare faza a rodajului

se urmareste si zgomotul produs de angrenaj.Dupa rodajul angrenajului reductorul se
curata de ulei si de praful metalic rezultat in urma rodajului.
Se vor verifica cu atentie rotile dintate din angrenaj si lagarele, urmarindu-se si tipul
uzurii si existenta acesteia.
Dupa terminarea acestei verifcari se trece la efectuarea unor incercari de control.Ele
se executa la diferite incarcari insa toate la turatia de regim.
La fiecare treapta de incarcare se masoara temperatura si zgomotul.
La incarcarea de regim se masoara si randamentul care permite verificarea
economicitatii angrenajului si calitatea prelucrarii.
6. Bibliografie

În lucrarea de faţă sa folosit ca bibliografie umătoarele lucrări:

1. Adalbert Antal şi Ovidiu Tătaru – Elemente de proiectare a angrenajelor, editura

ICPIA 1998

2. Alexandru Chisiu, Dorina Matieşan, Teodor Mădărăşan, Dumitru Pop –Organe de

masini, editura Didactica şi Pedagogica-1981

3. Adalbert Antal, Dorina Matieşan, Dumitru Pop, Felicia Sucală, Aurica Căzilă,
Iacob Olteanu, Ovidiu Belcin, Ovidiu Tătaru, Lucian Tudose, Ioan Turcu, Ştefan
Bojan, Calin Tomoiag –Reductoare, 1994

4. I.Draghici, A.Jula, E.Chişu, C-tin.Rădulescu, P.Alexandru, Gh.Apetrei,

I.Tănăsescu, I.Achiriloaie, Gh.Moldovean, M.Ciobotă, I.Cismaru-Organe de
masini,probleme, editura Didactica şi Peda
gogica-1980.

5. Culegere de STAS-uri, Organe de maşini, volumul II.