Recomandări pentru Proiectul Nr.

1. Numărul minim de dinţi z1 ai roţii motoare (în funcţie de tratamentul

termic aplicat danturii)
1.1 Roţi dinţate cilindrice
 Danturi cementate şi călite: z1 = 12…17 (21)
 Danturi durificate inductiv: z1 = 15…23 (25)
 Danturi nitrurate: z1 = 15…23 (25)
 Danturi îmbunătăţite (HB ≤ 3500 MPa) : z1 = 25…35
1.2 Roţi dinţate conice cu dinţi drepţi
 u=1 z1 = 18…40
 u=2 z1 = 15…30
 u=3 z1 = 12…23
 u=4 z1 = 10…18
 u=5 z1 = 8…14
 u = 6,3 z1 = 6…10

Obs: Pentru danturi îmbunătăţite z1 se ia spre limita superioară, iar pentru danturi durifi-
cate spre limita inferioară.
1.3 Angrenaje melcate
 u = 7…8 z1 = 4
 u = 9…13 z1 = 3…(4)
 u = 14…24 z1 = (2)…3
 u = 25…27 z1 = 2…(3)
 u = 28…35 z1 = 1…(2)

Obs: Coeficientul diametral q se alege în funcţie de puterea la arborele melcului:

 P1 ≤ 4 KW q = 10…12
 P1 = 4…7 KW q = 10…11
 P1 ≥ 7 KW q = 8…10

2. Randamente
 Transmisie prin curele trapezoidale: ηtc = 0,92…0,96
 Angrenaje cu roţi dinţate cilindrice: ηc = 0,96…0,99
 Angrenaje cu roţi dinţate conice: ηk = 0,94…0,99
 Angrenaje melcate: ηm = 0,7…0,92
 Melcul pe treapta I a reductorului: ηm = 0,84
 Melcul pe treapta II a reductorului: ηm = 0,8
 Rulmenţi:
 cu bile ηrul = 0,999
 cu role ηrul = 0,99

3. Rapoarte de transmitere
 Transmisie prin curele trapezoidale: 1,2 ≤ itc ≤ 2
 Angrenaje cu roţi dinţate cilindrice: 2 ≤ ic ≤ 4,5
 Angrenaje cu roţi dinţate conice: 2 ≤ ik ≤ 5 STAS 6012-82
 Angrenaje melcate: 8 ≤ itc ≤ 40
1
 Obs 1: Abaterile (permise de STAS 6012-82) faţă de valorile nominale ale rapoartelor
de transmitere sunt:
 ± 2,5 % dacă u≤4
 ±3 % dacă u>4

Obs 2: Pentru început se alege: itc = 2.

4. Calculul puterilor
P1  tc   rul  Pm
P2   tc   rul
2
  I  Pm (2)
P3  tc   3
rul   I   II  Pm

5. Calculul turaţiilor
nm
n1 
itc
nm
n2  (3)
itc  u I
nm
n3 
itc  u I  u II

6. Calculul momentelor de torsiune

Pj
T j  9.550.000  ; j  1,2,3
nj (4)
T j  N  mm ; Pj  KW  ; n j  rot / min

7. Nivelul băii de ulei

h h h

a) b) c)

Fig. 1
7.1 Roată dinţată cilindrică (fig. 1a)

df
hmin  0,95 
2
(5)
k  2 da
hmax  
k 2

2
 7.2 Roată dinţată conică (fig. 1b)

Re  b
hmin   sin  f
cos f
(6)
k  2 da
hmax  
k 2
7.3 Melc (fig. 1c)

df
hmin  0,95 
2 (7)
k  2 da
hmax  
k 2

Obs 1: În relaţiile (5), (6) şi (7) coeficientul k este funcţie de viteza periferică (pe cercul
de rostogolire) a roţii scufundate în ulei:
3 pentru vw  2 m/s
k  
6 pentru vw  2 m/s

Obs 2: În relaţiile (5), (6) şi (7) hmin (hmax) se referă la nivelul minim (maxim) al băii de
ulei, deşi cota se măsoară de la axa de simetrie a roţii sau a melcului.

8. Recomandări pentru calculul lui σHP

 min (  HP ,  HP ) ; pe n tru H B1 ,2  35 00MPa sa
 
 
1 2

HP  0,45   HP  HP  ; p e ntru H B1  3 500 MPa şi H

   
1 2

 da r nu ma i mu lt de 1 ,2 3  m in ( HP1
, HP2
)

(8)

9. Recomandări pentru împărţirea raportului total de transmitere u =

uI·uII pe cele două trepte ale reductorului
9.1 Reductor CC (fig. 2):
 Calcul complet

A  z1  z3  3  2   9 cos  II 
B   z1 z3  u  3  u  3   9 z1 cos  II  9 z3 cos  I
(9)
C  u  z3  3z1    1  4 cos  I 
A  u I2  B  u I  C  0  u I  u II

2
 u  1   0,6  z1  1  u I  1
3
 aII   HPI  z3
 c      uI   II   (10)
 u I  1   0,6  z3  1  u II  1
 aI   HP  z1
 II 

 Calcul simplificat:

u  3 2u
uI  (11)
3
2u  1

Obs: Relaţia (11) este valabilă numai atunci când cuplul de materiale (şi tratamentul
termic) ales pentru cele două angrenaje este identic.
3
Nivelul băii de ulei:
maxim
minim hSTAS
δ·aw aw
30 …40

C2 (b)

z3
z4 uII

z1 z2
uI

C1(c)

Fig. 2

9.2 Reductor KC (fig. 3):

C1 Calcul complet

hSTAS
K vI K H II
C   k   acos 
K vII K H I w
30 …40
 HPI
C 
 HPII (12)
 R   2  R  2
C 
 a  1   R  3
C  C  C  C C2 (b)

uII
z3 z4 II
z1

uI z2 4 II
C1(c)

!
 Fig. 3

 0,63  1   R  
3

0,21  C  u  u I  0,63  C  u
3 2 3 2
; pentru u    C
 0,2726   R 
u  0,63  1   R  
3
(13)
0,21  C  u  u I 
3 2
; pentru u    C
2,02 3 u  0 , 2726   
 1 R

1  R C

 Calcul simplificat:

0,4  3 u 2  u I  1,18...1,23  3 u 2 ; pentru u  2,25...2,5

u (14)
0,4  3 u 2  u I  ; pentru u  2,25...2,5
1,55...1,61  3 u  1
Obs.: Relaţia (14) este valabilă numai atunci când cuplul de materiale (şi tratamentul
termic) ales pentru cele două angrenaje este identic.
10. Reductor MC (fig. 4)
10.1 Alegerea materialului roţii melcate
u II  4... 4,5

u II  2,5

5
 Materialul roţii melcate se alege în funcţie de viteza de alunecare, care se estimează cu
relaţia de mai jos:

v al   3,7...4,1  n1  3 T2  10 5
(15)
v al  m/s ; n1  rot/min  ; T2  N  mm

awII

awI
hSTAS

C1 30 …40

C2 (b)

uII
z3 z4
z2

z1 uI !
C1(c)

Fig. 4

10.2 Calculul termic al angrenajului melcat

B 2  4 AC  B (16)
a wnec   103 [mm]
2A

A2
 z2  4k  6 q  3k  8  11   k  2 
2

 z2  q  2
 9   k  2 
B  0,01  11 

 z 2  q 
103  1  m   Pm*
C  0,0013 
41 1   1  t  t0 
unde:
6
Pm
*
 Pm  K1  K2 (Pm [kW] - puterea pe arborele melcului )
8
K1 
 1

0,5 ; atunci când melcul este pe treapta I


K2  0,8...0,9 ; atunci când melcul este pe treapta a II - a
1 ; pentru reductor cu o treaptă

t  t0  40...45 
C
 1  8...18 [W/(m 2  
C) ] (uzual 
1  14)
 1  0,25

Recomandări:

z1  1 ηm  0,7 k 4
z1  2 ηm  0,75 k  3,5
z1  3 ηm  0,82 k  3,5
z1  4 ηm  0,82 k 3

Obs: Se va calcula aw nec din punct de vedere al presiunii de contact şi din punct de
vedere termic. Dintre cele două valori se va lucra în continuare cu valoarea cea
mai mare.