FACULTATEA DE BUSINESS SI TURISM

CONTABILITATE

SUPORT DE CURS

1
 Tema 2 Situațiile financiare
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

Recunoasterea veniturilor si cheltuielilor si contul de profit și pierdere

Contul de profit şi pierdere oferă o imagine cu privire la „performanţa financiară”.

Rezultat = Venituri – Cheltuieli

Contul de profit și pierdere se întocmește pentru un an (exercițiu financiar) și conține veniturile și
cheltuielile înregistrate în anul respectiv.
■ Delimitarea profit contabil-trezorerie. Principiul contabilității de angajamente
Profitul contabil nu trebuie confundat cu fluxul net de trezorerie (diferenta dintre incasări și
plăți). De acea nu trebuie să ne surprindă situații în care entitatea are profit (Venituri-Cheltuieli),
dar inregistrează un flux net de trezorerie (Incasari-Plăți) negativ sau invers.

Momentul în care se recunoaşte o cheltuială în contabilitate poate fi:

-ulterior plăţii

Exemplu: Alfa SA a închiriat (luat cu chirie) o clădire şi plăteşte în exerciţiul N chiria

aferentă exerciţiului N+1. Deşi plătită anticipat, chiria este o cheltuială a exerciţiului N+1 şi va fi
recunoscută în N+1 în contul de profit și pierdere. In anul N entitatea recunoaste concomitent cu
scaderea disponibilităților cresterea unui activ (cheltuiala inregistrata in avans).
In anul N+1 este recunoascută cheltuiala cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile care
este o cheltuială din exploatare (scade în același timp cheltuiala înregistrată în avans).
In anul N are loc plata, in anul N+1 este recunoscută cheltuiala.

-anterior plăţii

Exemplu: Alfa SA primeşte in decembrie anul N factura pentru un serviciu de reparatii

prestat de un furnizor, iar tariful ce trebuie achitat este de 100 lei. Reparatia a fost efectuată în anul
N, iar plata facturii va fi efectuată în anul N+1.
Deşi plata se va face ulterior, cheltuiala va fi recunoscută în anul N , exercițiul in care a fost
prestat efectiv serviciul, concomitent cu cresterea datoriei fata de furnizor.
Alfa SRL recunoaste în anul N o cheltuială cu reparatiile care este o cheltuială din exploatare.
In anul N+1 are loc plata datoriei față de furnizorul care a prestat serviciul (scade datoria și
disponibilitățile din contul de la bancă).

Momentul în care se recunoaşte un venit în contabilitate poate fi:

-ulterior încasării

Exemplu: Alfa SA a dat cu chirie unui terţ o clădire şi încasează în exerciţiul N chiria
aferentă exerciţiului N+1. Deşi încasată anticipat, chiria este un venit al exerciţiului N+1 şi va fi
recunoscută în contul de profit şi pierdere al exerciţiului N+1. In anul N entitatea recunoaște
cresterea unei datorii (venitul inregistrat în avans).

2
 În anul N+1 entitatea recunoaște un venit din redevente, locatii de gestiune si chirii care este
un venit din exploatare (concomitent scade venitul înregistrat în avans).

-sau anterior încasării

Exemplu: Alfa SA vinde unui client pe credit un stoc de mărfuri, iar încasarea va avea loc
peste 30 de zile. În această situaţie, venitul se recunoaşte la momentul vânzării şi precede încasarea.
Concomitent cu recunoasterea venitului are loc cresterea creantei clienți pentru pretul de vanzare.
La momentul vânzarii entitatea recunoaste un venit din vanzarea mărfurilor care este un venit
din exploatare.
In acest caz, concomitent cu recunoasterea venitului din vânzarea mărfurilor entitatea trebuie
să recunoască si cheltuiala cu mărfurile aferenta acestuia pentru costul de achiziție al mărfurilor
vândute (potrivit principiului conectării cheltuielilor la venituri). Odata cu cresterea cheltuielii
privind mărfurile (o cheltuială din exploatare) scad mărfurile (active, stocuri) pentru costul de
achiziție al acestora.

Pot exista și situații în care veniturile și cheltuielile sunt recunoscute concomitent cu

incasările sau plățile. Trebuie menţionat că, pe lângă cheltuielile/veniturile care au în contrapartidă
plăţi/încasări trecute, prezente sau viitoare, există şi o serie de cheltuieli şi venituri care nu au
incidenţă monetară (de exemplu, cheltuielile cu amortizările şi provizioanele şi veniturile din
provizioane) sau care au în contrapartidă stocuri şi imobilizări (de exemplu, cheltuieli cu consumul
de materii prime etc.).

■ Conceptele de venit şi cheltuială

Pornind de la relaţia:
Cpr = A – D,
unde:
Cpr = capitaluri proprii
A = activ
D = datorii
variaţiile activelor/datoriilor vor determina variaţii ale capitalurilor proprii. Rezultatul
contabil poate fi determinat în aceste condiţii după relaţia:
Rezultat N = CprN – CprN-1 – Ip + Dp,
unde:
CprN = capitalurile proprii la sfarsitul exerciţiului N
CprN-1 = capitalurile proprii la sfarsitul exerciţiului N-1
Ip = investiţiile proprietarilor in timpul exercitiului N (de exemplu, aporturi ale acestora)
Dp = distribuiri în favoarea proprietarilor in timpul exercitiului N (de exemplu, distribuiri
de dividende).
După cum puteţi observa, nu se recunosc drept venituri contribuţiile din partea proprietarilor,
după cum nu se recunosc drept cheltuieli distribuirile către proprietari.
Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se

3
 concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale
acţionarilor.

Exemplu: Entitatea primeşte de la asociatul Popescu suma de 10.000 lei cu titlu de aport la
capital. Această contribuţie din partea dlui Popescu nu este recunoscută ca venit, deoarece este
rezultatul unei contribuţii din partea proprietarului şi nu îndeplineşte definiţia venitului (este o
creștere a activelor, determină creșterea capitalurilor proprii, dar rezultă dintr-o tranzacție cu
proprietarii, deci nu este venit)
În concluzie, când se analizează conceptele de venit şi cheltuială se exclud relaţiile entității
cu proprietarii săi.

Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei

contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care
se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din
distribuirea acestora către acţionari.

Recunoaşterea cheltuielilor Recunoaşterea veniturilor

Când scad Când cresc Când cresc Când scad
activele datoriile activele datoriile
- cheltuieli cu - cheltuieli cu salariile datorate - venituri din vânzarea de - venituri din diminuarea sau
consumul de personalului; stocuri, de imobilizări, de anularea provizioanelor pentru
materii prime şi - cheltuieli cu lucrările şi active financiare, din riscuri şi cheltuieli;
consumabile; serviciile primite de la terţi; executarea de lucrări sau - venituri din subvenţii pentru
- cheltuieli cu - cheltuieli cu provizioanele prestarea de servicii etc cu investiţii
consumul de pentru riscuri şi cheltuieli etc. încasarea imediată sau -venituri din chirii care au fost
imobilizări (cu ulterioară.; înregistrate anterior sub forma unui
amortizarea); - venituri din anularea sau venit în avans etc
- cheltuieli cu diminuarea ajustărilor
deprecierea pentru deprecierea activelor;
activelor (cu - venituri din dobânzi,
ajustarile pentru dividende, chirii,
depreciere) despăgubiri etc.
-cheltuieli cu chiriile
care au fost
înregistrate anterior
sub formă de cheltuieli
înregistrate în avans

4
 Contul de profit și pierdere

In cadrul contului de profit și pierdere cheltuielile şi veniturile sunt delimitate în cheltuieli şi

venituri din exploatare (pe baza cărora se determina rezultatul din exploatare) şi cheltuieli şi
venituri financiare (pe baza cărora se determina rezultatul financiar). Separat se prezintă cheltuiala
cu impozitul pe profit (691. Cheltuieli cu impozitul pe profit).
Venituri din exploatare
-Cheltuieli din exploatare
=Profitul (+) sau pierderea(-) din exploatare
Venituri financiare
-Cheltuieli financiare
=Profitul sau pierderea financiar(ă)
Venituri totale
-Cheltuieli totale
=Profitul sau pierderea brută
-Cheltuiala cu impozitul pe profit
=Profitul sau pierderea netă a perioadei de raportare

In cadrul veniturilor din exploatare se prezintă cifra de afaceri netă a întreprinderii care se
calculează astfel:

Producția vândută (ct. 701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708)
+Venituri din vanzarea mărfurilor(ct. 707)
-Reduceri comerciale acordate (ct. 709)
+Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct. 7411)

=Cifra de afaceri netă

Productia vanduta=
Venituri din vanzarea produselor finite, produselor agricole si a activelor biologice de natura
stocurilor
+Venituri din vanzarea semifabricatelor
+Venituri din vanzarea produselor reziduale
+Venituri din servicii prestate
+Venituri din studii si cercetari
+Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii
+Venituri din activitati diverse

Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:

a) rabaturile ‐ se acordă pentru defecte de calitate şi se aplică asupra prețului de vânzare;
b) remizele ‐ se acordă în cazul vânzărilor superioare volumului convenit sau dacă cumpărătorul
are un statut preferențial; şi
c) risturnele ‐ sunt reduceri de preț calculate asupra ansamblului tranzacțiilor efectuate cu acelaşi
terț, în decursul unei perioade determinate.

5
 Deoarece în practică se utilizează termenul de discount, în vederea unei reprezentări corecte
în contabilitate trebuie să se analizeze cauza pentru care se acordă reducerea de preț. Scontul
(reducere financiară) se acordă pentru a încuraja plata înainte de scadență. Dacă reducerea are altă
cauză (defecte de calitate sau neconformitatea cu mențiunile contractului, vânzarea în cantități
mari, recompensarea clienților fideli), atunci se contabilizează ca o reducere comercială.
Reducerile comericale acordate in facturi ulterioare facturii de vânzare determina diminuarea
creanței față de furnizori si diminuarea cifrei de afaceri.

Rețineți că nu toate veniturile din exploatare intră în calculul cifrei de afaceri.

Venituri din exploatare care nu intră în calculul cifrei de afaceri

Sunt venituri din exploatare și:

-veniturile aferente costului de producție al produselor (finite)
De exemplu, dacă în cursul perioadei entitatea a realizat o producție de produse finite la costul
de 1.000 de lei, producția se va recunoaște în bilanț la stocuri-produse finite, iar contrapartida va
fi acest venit în valoare de 1.000 de lei.
-venituri din producția de imobilizări corporale/necorporale
De exemplu, dacă entitatea construiește prin forțe proprii o clădire care va fi secție de producție
(imobilizare corporală în bilanț) și costul ei este de 1.000.000 de lei, recunoaște clădirea ca activ
și un venit latent (venituri din producția de imobilizări) în suma de 1.000.000 de lei.

-alte venituri din exploatare ce includ:-venituri din cedarea activelor (venituri din vânzările de
imobilizări corporale și necorporale); -veniturile din despăgubiri, amenzi și penalități; -veniturile
din subvenții pentru investiții, etc.

Exemple de cheltuieli din exploatare

-cheltuielile cu materiile prime și materialele consumabile (recunoscute atunci când se consumă
materiile prime și materialele consumabile)
-cheltuieli cu energía și apa
- cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
-cheltuieli cu mărfurile (recunoscute atunci când se vând mărfurile, concomitent cu recunoașterea
venitului din vânzarea mărfurilor)
-cheluieli cu chiriile
- cheltuieli cu serviciile executate de terţi
-cheltuielile de protocol, reclama și publicitate
-cheltuieli poștale
-cheltuieli cu alte impozite și taxe
-cheltuielile cu salariile
-cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale și necorporale
-cheltuieli cu ajustarea pentru deprecierea imobilizărilor corporale, necorporale, stocurilor sau
creanțelor

6
Exemplu
O entitate a recunoscut în anul N o creanță față de un client de 10.000 de lei. La sfârșitul anului N,
deoarece clientul se confruntă cu dificultăți financiare, entitatea estimează că va recupera doar
60% din creanta față de acest client.Entitatea recunoaste o cheltuială cu ajustarea pentru
deprecierea creanței clienți de 4.000 de lei. -o cheltuială din exploatare.În bilanț entitatea va
prezenta creanța clienți la valoarea contabilă netă de 6.000 de lei.

-cheltuielile cu provizioanele
-cheltuieli cu cedarea activelor (recunoscute la vânzarea de imobilizări corporale concomitent cu
venitul din cedarea activelor. De exemplu, o entitate vinde o clădire achizitionata la costul de
500.000 pentru care s-a inregistrat o amortizare cumulată până în momentul vânzării de 300.000.
Clădirea este vândută la prețul de vânzare de 400.000. Entitatea recunoaște un venit din cedarea
activelor (venit din exploatare) pentru prețul de vânzare și o cheltuială cu activele cedate de
200.000 de lei-reprezentand valoarea netă contabilă a clădirii, ce nu a fost amortizată până în
momentul vânzării.)
-cheltuielile cu amenzile, despăgubirile penalitățile
-pierderi din calamităţi

Venituri şi cheltuieli financiare:

Acestea sunt reprezentate, de elemente precum:

7611. Venituri din actiuni detinute la entitatile afiliate

(de exemplu dividendele primite de societatea mamă de la filala sa)
7612. Venituri din actiuni detinute la entitati asociate
7613. Venituri din actiuni detinute la entitati controlate in comun
7615. Venituri din alte imobilizari financiare
762. Venituri din investitii financiare pe termen scurt
7641. Venituri din imobilizari financiare cedate (Este recunoscut ca venit prețul la care
vindem acțiunile clasificate la imobilizări financiare. Dacă o entitate vinde acțiuni deținute
pe o perioadă mai mare de un an la prețul de 2.000.000 de lei, recunoaște un venit financiar
-venituri din imobilizări financiare cedate-de 2.000.000 de lei).
7642. Castiguri din investitii pe termen scurt cedate
(De exemplu, dacă entitatea vinde acțiuni deținute în scop speculativ pe termen scurt 200 de bucăți
la prețul de 15 lei/buc pe care le-a cumpărat anterior la 10 lei/buc, câștigul de 1.000 de lei (200
buc x 5 lei) se prezintă în contul de profit și pierdere la venituri financiare. Cazul vânzării de
investiții financiare pe termen scurt este o excepție de la principiul necompensării cheltuielilor cu
veniturile, deoarece nu recunoaștem separat venitul pentru prețul de vânzare și cheltuiala
corespondentă pentru costul de achiziție).

765. Venituri din diferente de curs valutar

De exemplu, la 10.12.N entitatea recunoaște o creanță față de un client de 10.000 de euro la cursul
de 4,7 lei/euro în urma vânzării pe credit de mărfuri către un client extern. Cursul de schimb la
data de 31.12.N a fost de 5 lei/euro. Reglementările contabile solicită ca această creanță să fie
prezentată în bilanț la cursul de închidere a exercițiului financiar. Înainte de 31.12.N creanța valora

7
în lei 47.000 de lei. După actualizarea ei la cursul de schimb de la 31.12.N, ea valorează în lei
50.000 de lei. Deci vom încasa în lei mai mult cu 3.000 de lei. Această creștere a valorii în lei a
creanței generează un venit financiar din diferența favorabilă de curs valutar. Dacă entitatea
încasează creanța pe 27.12.N când cursul de schimb este de 4,9 lei/euro, aceasta înacsează suma
de 49.000 lei și derecunoaște (elimină din activul bilanțului său) creanța la valoarea ei contabilă
de 47.000 de lei. Diferența de 2.000 de lei reprezintă un venit din diferențe de curs valutar-venit
financiar.

766. Venituri din dobanzi (Aici se includ, de exemplu, dobânzile aferente conturilor la
bănci ale entității.)
767. Venituri din sconturi obtinute
Scontul de decontare este o reducere de preț pe care furnizorul o acordă clientului în
situația în care acesta din urmă face plata achizițiilor înainte de scadență. Dacă entitatea
achiziționează mărfuri de la un furnizor la costul de 1.000 de lei și furnizorul ii acordă o
reducere de preț de 5% pentru că va face plata în 10 zile și nu în 30 de zile așa cum s-a
stabilit în contract, înseamnă că îi va plăti mai puțin. Datoria inițială a fost de 1.000 de lei.
Scontul (diminuarea datoriei) este de 50 de lei. Diminuarea datoriei față de furnizor
determină recunoașterea unui venit în contabilitate. Acest venit din scontul obținut de la
furnizor este un venit financiar.
768. Alte venituri financiare

663. Pierderi din creante legate de participatii

De exemplu, entitatea a acordat în trecut un împrumut de 200.000 de lei unei filiale, dar
filiala a dat faliment. Prin urmare, creanța față de filială nu se mai încasează și trebuie
scoasă din activul bilanțului său, fiind pierdută. Dacă un astfel de activ se pierde, ieșirea lui
din bilanț va determina recunoașterea unei cheltuieli financiare.

6641. Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate

De exemplu, dacă o entitate vinde un pachet de acțiuni deținute pe o perioadă mai mare de
un an și clasificate ca imobilizări financiare la prețul de vânzare de 100.000 de lei ce au
fost achiziționate cu 60.000 de lei, în contabilitate, la momentul vânzării, prețul de vânzare
se recunoaște ca venit, iar costul de achiziție de 60.000 de lei se recunoaște la cheltuieli
(Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate-cheltuieli financiare).

6642. Pierderi din investitiile pe termen scurt cedate

De exemplu, dacă entitatea vinde acțiuni deținute pe termen scurt în scop speculativ la prețul
de 20.000 de lei pe care le cumpărase anterior la costul de 30.000 de lei, pierderea de 10.000
de lei se recunoaște la cheltuieli financiare (Pierderi din investitiile pe termen scurt cedate).

665. Cheltuieli din diferente de curs valutar

De exemplu, dacă entitatea recunoaște la 20.12.N o datorie de 10.000 de euro la cursul de
schimb de 4,7 lei/euro in urma achizitiei de mărfuri pe credit de la un furnizor extern, iar la
31.12.N cursul de schimb este de 5 lei/euro, la sfârșitul anului datoria va valora mai mult în
lei. La momentul inițial valoarea în lei a datoriei era de 47.000 de lei, iar la sfârșitul anului
8
 valoarea ei devine 50.000 de lei. Creșterea valorii datoriei cu 3.000 de lei generează o
cheltuială în contul de profit și pierdere (din diferente de curs valutar-cheltuială
financiară).Similar, dacă entitatea plătește datoria pe data de 27 decembrie N, iar cursul de
schimb este de 4,9 lei/euro inregistrează cu ocazia plății o cheltuiala cu diferente de curs de
2.000 de lei (deoarece datoria scade cu 47.000 lei si trebuie plătită suma de 49.000 lei pentru
decontarea sa).

666. Cheltuieli privind dobanzile

Aici sunt incluse dobânzile datorate pentru creditele primite de la bănci, pentru finanțările
în leasing financiar, pentru împrumuturile din emisiunea de obligațiuni etc.
Cheltuiala cu dobânda este recunoscută pe măsura trecerii timpului independent de
momentul la care trebuie plătită. De exemplu, o entitate contractează la 1.10.N un credit
bancar de 100.000 de lei la o rata anuală a dobânzii de 10%. Presupunem că acesta este
rambursat impreună cu dobânda aferenta pe 30.09.N+1. Entitatea va recunoaște în anul N o
cheltuială cu dobânda aferentă zilelor scurse din anul N, și o datorie privind dobânda aferentă
creditului bancar.

667. Cheltuieli privind sconturile acordate

Aici sunt incluse sconturile de decontare acordate clienților pentru plățile efectuate de
aceștia înainte de scadență. De exemplu, dacă entitatea vinde unui client mărfuri la prețul
de 1.000 de lei și oferă o reducere de 5% pentru că el plătește după 10 zile și nu după 30 de
zile așa cum se stabilise în contract, aceasta înseamnă că se va încasa mai puțin de la client.
Creanța inițială față de client a fost de 1.000 de lei. Prin acordarea reducerii de preț, o parte
din creanță nu se mai încasează. Pierderea unei părți din creanță (50 de lei) generează
diminuarea creanței (activ), ceea ce va determina recunoașterea unei cheltuieli în contul de
profit și pierdere (cheltuiala cu scontul acordat-cheltuială financiară).

668. Alte cheltuieli financiare

Sunt incluse in calculul rezultatului financiar și următoarele elemente:

7863. Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizarilor
financiare
7864. Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare a activelor
circulante
7865. Venituri financiare din amortizarea diferentelor aferente titlurilor de stat
6861. Cheltuieli privind actualizarea provizioanelor
6863. Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare a
imobilizarilor financiare
6864. Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare a
activelor circulante
6865. Cheltuieli financiare privind amortizarea diferentelor aferente titlurilor de
stat
6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a
obligatiunilor si a altor datorii

La determinarea rezultatului financiar participa și

9
 Veniturile din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată (ct. 7418)

Exercițiu
Alfa SRL vinde pe credit mărfuri la pretul de vanzare de 10.000 lei. Mărfurile vândute au
fost achiziționate la costul de 6.000 lei. Identificati veniturile/cheltuielile ce trebuie recunoscute în
urma acestei tranzacții și determinati natura acestora (exploatare, financiare). În urma operației de
vânzare entitatea inregistrează un profit de 4.000 de lei. Insă, pentru a explica cum a fost obținut
acest profit, entitatea trebuie să recunoască separat venitul și cheltuiala din care s-a obținut acest
profit. În cazul acesta, entitatea va recunoaște un venit din vânzarea mărfurilor pentru prețul de
vânzare și o cheltuială cu mărfurile pentru costul de achiziție al mărfurilor vândute.Pentru a
respecta principiul necompensării veniturilor cu cheltuielile entitatea recunoaște separat venitul și
cheltuiala aferentă. Cheltuiala cu mărfurile este recunoscută concomitent cu venitul din vânzarea
mărfurilor pentru a respecta principiul conectării cheltuielor la venituri.

Venit din vanzarea marfurilor 10.000 lei (concomitent are loc cresterea unei creante clienti
10.000) -Acesta este un venit din exploatare
Cheltuieli cu mărfurile 6.000 lei (concomitent cu scaderea marfurilor)-Cheltuielile cu
mărfurile sunt cheltuieli din exploatare.

Exercițiu
Beta SRL este un productor care înregistrează în anul N următoarele consumuri:
-consum de materii prime 10.000 lei
-consum de materiale consumabile 5.000 lei
-consum de energie si apa în anul N de 4.000 lei pentru care a primit facturi de la furnizori
-salarii datorate personalului 20.000 lei
-amortizarea aferenta anului N pentru echipamentele de producție 15.000 lei
Toate consumurile sunt legate de producție și sunt incluse în costul de producție al
produselor finite.
In anul N Beta a obținut 100 de bucăti produs finit la costul de producție total de 54.000 lei.
Identificati veniturile si cheltuielile ce trebuie recunoscute în anul N și natura acestora (din
exploatare, financiare). Calculati rezultatul din exploatare. Entitatea recunoaște cheltuielile după
natură (cheltuieli cu materiile prime, materialele consumabile etc) atunci când se consumă
resursele, angajează datoriile. Atuci când se obțin produsele finite entitatea recunoaște un activ
(produsele finite) la costul de producție și un venit latent (Venituri aferente costului stocurilor de
produse) care compensează efectul cheltuielilor ce intră în costul de producție asupra rezultatului
exercițiului.

10
 In anul N
+Venituri aferente costului stocurilor de produse 54.000 (Venit din exploatare)
-Cheltuieli cu materiile prime 10.000 (Cheltuieli din exploatare)
-Cheltuieli cu materialele consumabile 5.000 lei (Cheltuieli din exploatare)
-Cheltuieli cu energía si apa 4.000 lei (Cheltuieli din exploatare)
-Cheltuieli cu salariile 20.000 lei (Cheltuieli din exploatare)
-Cheltuieli cu amortizarea 15.000 lei (Cheltuieli din exploatare)

=Rezultat 0 (Rezultat din exploatare 0)

În anul N+1 Beta SRL vinde pe credit produsele finite la pretul de vânzare de 80.000 lei
fără a mai înregistra alte venituri sau cheltuieli.Întocmiti contul de profit și pierdere și calculati
rezultatul din exploatare pentru anul N+1.

Venituri din vanzarea produselor finite 80.000 lei

-Venitul aferent costului stocurilor de produse 54.000
=Rezultatul din exploatare (profit)26.000 lei
Cu ocazia vânzării produselor finite pe credit Beta recunoaște o creanță față de clienți și un
venit pentru prețul de vânzare de 80.000 de lei. Concomitent are loc scăderea produselor finite
(active) pe care entitatea nu le mai deține și a venitului latent (venitul aferent costului
stocurilor de produse) pentru costul de producție al produselor finite vândute.

Studiu de caz
La 31.12.N, entitatea ALFA cunoaște următoarele informații privind veniturile și cheltuielile
înregistrate în cursul anului N (în lei):
1. Cheltuielile cu salariile 850.000
2. Cheltuieli cu dobânzile 50.000
3. Cheltuieli cu materii prime 250.000
4. Cheltuieli cu impozitul pe profit 445.600
5. Venituri aferente costului stocurilor de produse 2.000.000
6. Cheltuieli privind mărfurile 100.000
7. Venituri din producţia de imobilizări corporale 900.000
8. Pierderi din calamităţi 100.000
9. Cheltuieli cu materiale consumabile 300.000
10. Venituri din vânzarea produselor finite 1.400.000

11
11. Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 200.000
12. Cheltuieli cu impozitul pe clădiri, terenuri şi alte impozite şi taxe de exploatare
30.000
13. Cheltuieli cu provizioanele pentru litigii 150.000
14. Cheltuieli cu ajustările pentru deprecierea creanțelor 90.000
15. Venituri din dobânzi 60.000
16. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi 130.000
17. Venituri din diferenţe de curs valutar 10.000
18. Cheltuieli cu cedarea activelor 70.000
19. Venituri din vânzarea mărfurilor 500.000
20. Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 250.000
21. Pierderi din investiţii financiare pe termen scurt cedate 30.000
22. Cheltuieli cu ajustările pentru deprecierea imobilizărilor financiare 40.000
23. Venituri din acțiuni deținute la entitățile afiliate 100.000
24. Venituri din cedarea activelor (imobilizări corporale) 105.000
25. Venituri din provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 75.000
26. Cheltuieli cu despăgubiri, amenzi, penalități 100.000
27. Venituri din prestări de servicii 300.000
28. Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii 60.000
29. Cheltuieli cu energia şi apa 530.000
Precizați natura veniturilor și cheltuielilor enumerate mai sus (venituri din exploatare, cheltuieli
din exploatare, venituri financiare, cheltuieli financiare, cheltuiala cu impozitul pe profit-
prezentată separat).
Se cere să se întocmească contul de profit şi pierdere al entității ALFA, la 31.12.N, conform
OMFP nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare.

12
Contul de profit şi pierdere încheiat la 31 decembrie…N….. (lei)

Denumirea indicatorului Exerciţiul financiar

Precedent Încheiat

Venituri din exploatare:

Venituri din exploatare-Total

Cheltuieli din exploatare:

13
 Cheltuieli de exploatare-Total
Profitul sau pierderea din exploatare
-Profit
-Pierdere

Venituri financiare:

Venituri financiare – Total

Cheltuieli financiare:

Cheltuieli financiare-Total
Profitul sau pierderea financiar(ă):
-Profit
-Pierdere
Venituri totale
Cheltuieli totale
Profitul sau pierderea brut(ă):
-Profit
-Pierdere
Impozitul pe profit

14
 Profitul sau pierderea net(ă) a exerciţiului
-Profit -Pierdere

CONCEPTELE CONTABILE FUNDAMENTALE

Bilanțul contabil cuprinde următoarele 3 categorii de elemente: Active, Datorii și Capitaluri

proprii.
Activele, datoriile și capitalurile proprii descriu poziția financiară a entității.

Ce este un ACTIV?

Un activ reprezintă o resursă economică controlată de entitate ca urmare a unui eveniment

trecut şi de la care se aşteaptă să se obţină beneficii economice viitoare pentru entitate.

Controlul
Se consideră că o resursă este controlată dacă entitatea are posibilitatea sau abilitatea de a beneficia
exclusiv de activul pe care îl deține. Acest lucru se poate face prin deţinerea dreptului de
proprietate juridică şi/sau prin deţinerea dreptului de utilizare.
Eveniment trecut
Entitatea obține accesul la beneficiile încorporate într-o resursă ca urmare a unui eveniment trecut
şi nu ca urmare a unui eveniment care urmează să aibă loc.
Beneficii economice viitoare
Capacitatea de a genera beneficii economice viitoare este dimensiunea esenţială a unui activ.
Beneficiile economice reprezintă potenţialului prin care un activ contribuie, direct sau indirect,
la încasări viitoare (numite fluxuri de lichidități au fluxuri de numerar). Unele active generează
individual beneficii economice pentru entitate. De exemplu, un stoc poate fi vândut, o clădire
poate fi închiriată, o creanța poate fi încasată. Cel mai adesea, activele unei entități aduc acesteia
beneficii economice doar împreună cu alte active. Mai multe active contribuie la desfășurarea
procesului de producție, în urma căruia se obțin produsele finite ce vor fi vândute.

15
Pentru ca o resursă economică să fie recunoscută în activul bilanțului trebuie îndeplinite două
condiții:
1)să răspundă definiției activului;
2)să aibă un cost sau o valoare care să poată fi estimat/ă credibil.

Ce este o DATORIE ?

O datorie reprezintă o obligaţie actuală a entității rezultată din evenimente trecute şi pentru a
cărei decontare se aşteaptă să aibă loc o ieşire de resurse ce încorporează beneficii economice.

Explicitarea definiției:
▪ Obligație actuală
Pentru ca o entitate să recunoască o datorie trebuie ca să aibă o obligație. Cel mai adesea,
obligațiile unei entități sunt de natură contractuală (rezultă din contractele încheiate cu terții) sau
sunt de natură legală (rezultă din legi și alte acte normative).
▪ Eveniment trecut
Obligația actuală pe care o are entitatea trebuie să rezulte dintr-un eveniment care a avut loc deja.
▪ Ieșire de resurse
O datorie este o obligație pe care entitatea trebuie să o deconteze . O datorie se poate deconta
prin: -o plată sub formă de numerar (lichidităţi); -transferul altor active; -prestarea de servicii;
-o înlocuire a respectivei obligaţii cu o altă obligaţie; -prin conversia respectivei obligaţii în
capitaluri proprii; -o renunțare a creditorului la drepturile sale.
Pentru ca o obligație să fie recunoscută la datorii în bilanț trebuie îndeplinite două condiții:
1)să răspundă definiției datoriei;
2)ieșirea de resurse în vederea decontării ei să poată fi estimată credibil.
Ce sunt CAPITALURILE PROPRII ?
Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al proprietarilor în activele entității după
deducerea tuturor datoriilor.

CAPITALURI PROPRII = ACTIVE – DATORII

16
 Pe lângă bilanțul contabil în care se prezintă activele, datoriile și capitalurile proprii, entitatea
publică o a doua situație financiară fundamental numită CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE.
În această situație financiară se prezintă veniturile și cheltuielile entității, aferente perioadei de
raportare, iar prin diferența dintre acestea se determină profitul net sau pierderea netă a exercițiului
financiar:. Vă aminiti ca in bilanț profitul sau pierderea netă se prezintă în capitalurile proprii
(profitul cu+ iar pierderea cu -).
Profitul sau pierderea net/ă reprezintă performanța financiară a entității raportoare.
În contul de profit și pierdere se prezintă veniturile și cheltuielile
Ce sunt VENITURILE?
Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se
concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii
ale acţionarilor.

Exemplu
Entitatea ALFA vinde un stoc de marfă clientului BETA. ALFA are de încasat suma de 100.000
de lei reprezentând prețul de vânzare al mărfurilor livrate (pentru simplificare neglijăm incidența
TVA). Termenul de plată a facurii este de 30 de zile.Odata facută livrarea, înseamnă că entitatea
ALFA este îndreptățită să încaseze prețul de vânzare. Prin urmare, ALFA are de încasat suma de
100.000 de lei peste 30 de zile. Suma de încasat reprezintă o creanță pentru entitatea ALFA (un
drept față de BETA). Această creanță este un activ pentru entitatea ALFA.
Prin urmare, suma de încasat (creanța față de clientul BETA) determină o creștere în activul
entității ALFA cu 100.000 de lei. La datorii nu există incidențe deoarece ALFA nu datorează nimic
entității BETA la momentul vânzării. Dacă activul crește cu 100.000 de lei, iar datoriile nu sunt
afectate se produce o creștere în capitalurile proprii ale entității ALFA în sumă de 100.000 de lei.
Această creștere nu rezultă dintr-o tranzacție cu un acționar, ci cu un client și, prin urmare, în
contul de profit și pierdere trebuie recunoscut un venit în sumă de 100.000 de lei.

Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei

contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care
se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din
distribuirea acestora către acţionari.

Exemplu
Entitatea ALFA calculează și înregistrează în contabilitate salariile datorate personalului în sumă
de 200.000 de lei. Entitatea are o obligație față de salariați pentru care recunoaște o datorie în suma
de 200.000 de lei. Această sumă va fi achitată ulterior. Prin urmare, activele entității (în acest caz,
conturile la bănci) nu sunt afectate. Dacă activele nu se modifică,iar datoriile cresc cu 200.000 de
lei, efectul va fi diminuarea capitalurilor proprii cu suma de 200.000 de lei. Această diminuare nu

17
rezultă dintr-o distribuire de resurse către acționarii entității și, prin urmare, se recunoaște o
cheltuială în contul de profit și pierdere.

18