Sunteți pe pagina 1din 33

STRATEGIILE ANTREPRENORIALE

“The shortest answer is…DOING!


(G.Herbert)
STRATEGIILE ANTREPRENORIALE

= urmaresc explorarea
variantelor strategice
pentru a decide asupra
modelului de afaceri
(MA) pentru firma;

 Presupun:
 Examinarea mediului MA;
 Evaluarea MA;
 Explorarea perspectivelor
MA.
OPTIUNI
PRIVIND STRATEGII ANTREPRENORIALE

A. Infiintarea unei noi firme (Start-up);

B. Asocierea (Joint-ventures);

C. Cumpararea unei afaceri deja existente


(Acquisition) /Preluare amiabila/ostila (Hostile takeover)

D. Fuziunea (Merger)

E. Franciza (Franchising)
A. Infiintarea unei noi firme (Start-up);
 Start-up = entitate nou creata, aflata in stadiu de dezvoltare si in cautare
de piete/ segmente de consumatori.

 Poate avea potential ridicat de crestere;

 Modelul de afaceri este, de regula, rezultatul unei abordari de sus in jos;

 Poate avea diverse dimensiuni si imbraca forme juridice diferite;

 Adesea, finantarea initiala se face din resursele intreprinzatorului.


ETAPELE infiintarii unei Soc.Com. (in general) si a unui SRL (in special):

1. Se alege forma juridica de societate;

2. Alegerea si rezervarea denumirii societatii: se aleg min. 3 denumiri, in ordinea


preferintelor;

3. Alegerea obiectului de activitate al firmei, potrivit clasificarii activitatilor din economia


nationala (codul CAEN);

4. Stabilirea locului / spatiului unde societatea va avea sediul principal + sedii secundare;

5. Stabilirea administratorului, sau administratorilor societatii;


ETAPE (continuare):

6. Tipul de societate pentru a fixa baza de impozitare: intreprindere mica -


microintreprindere (3% impozit) sau intreprindere mare -
macrointreprindere (16% impozit);

7. Se alege ca firma sa fie platitoare de TVA sau nu (foarte important);

8. Se intocmeste actul constitutiv corespunzator formei juridice alese;

9. Declaratii ale asociatilor ca nu au antecedente penale si ca indeplinesc


conditiile prevazute de lege pentru a fi asociati si administratori;

10. Incheierea contractului de comodat (imprumut de folosinta) sau de


inchiriere, indiferent daca spatiul unde se desfasoara activitatea este
proprietate sau nu; (continuare…)
ETAPE (continuare):

11.Cazierele fiscale ale viitorilor asociati;

12.Capitalul social al firmei - se stabileste suma (minim 200 lei/ SRL); se alege banca la care se
doreste deschiderea contului si se depun banii de catre un administrator, asociat sau un
imputernicit al acestora);

13.Depunere specimen semnatura la Registrul Comertului sau la notarul public;

14.Se face cererea de inregistrare a societatii comerciale;

15.Declaratie pe propria raspundere pentru desfasurarea unei activitati;

16.Dupa finalizarea intregii documentatii se depune dosarul la Biroul Unic din cadrul Oficiului
Registrului Comertului.

In termen de aproximativ 4 zile vor iesi actele de infiintare ale societatii, respectiv:
- incheierea judecatoreasca de autorizare a functionarii societatii,
- certificatul de inregistrare,
- certificatul sau certificatele constatatoare care tin loc de autorizatii (in cazul in care nu se
desfasoara o activitate care sa aiba un impact semnificativ asupra mediului).
Daca esti "in pana" de imaginatie pentru numele firmei poti apela la
numeroasele site-uri de generare de nume:

= sunt accesabile online cu sintagme Startup Company Name Generator


cheie, precum: "business name
generator", " generator name "  Use 2-3 Keywords | Go to 4 or
etc.).
more keywords tool >>
Optiunile sunt multiple, de la generare
in functie de un numar dorit de  Just enter your main keywords to
litere, la variante folosind sufixe, quickly generate company names
prefixe, mix de cuvinte cheie etc. and check domain availability.
Prin filtrare combinare, analogie
etc. poti identifica numele potrivit,  try - cool idea , app - maker , app*
original si, de dorit... unic. x, pay* p?? , live your dream
(Experimenteaza, de exemplu la:
www.namemesh.com/company-name-
generator). Pe unele site-uri se poate  With 20+ generators & Social
verifica inclusiv disponibilitatea numelui, availability check!
domeniului online etc. vizate.

Applicatii in Google Play sau App Store.


Ex. In Google Play -----------
Denumiri de firme:
 Xamples; Kout; incrwd;  Curl Up and Dye (pentru
uTap; Extreme Startups; salon de coafura);
 A Pane in the Glass (firma
Amplify.LA; Acceleprise; de curatat geamuri);
10-xcelerator; gener8tor;  "Mamaliga cu Usturoi SRL;
Angelcube; Oasis 500;  Apocalipsa Serv SRL;
Launch House;  Foarte Tare SRL;
LAUNCHub; Homebug;  Melcu Com SRL;
NearABuilder; Internfish;  Bebe Gogosarul SRL;
FlashStarts;  Teapa SRL etc.
StationCreator;  SC Dumnezeu Traieste si
OpenWatch Vorbeste SRL
 (https://openwatch.net Social Muckraking);
B. Asocierea (Joint-ventures)

 este o intelegere (formala/ informala) intre 2 sau


mai multi parteneri (per.fizice si/sau juridice) de
a contribui fin. la crearea unei noi entitati de
afaceri, cu un scop reciproc avantajos pentru o
perioada determinata, de regula, pana la
atingerea obiectivului propus;

 frecventa indeosebi la intrarea pe piete straine


(prin asocierea cu ag. ec. autohtoni); partenerii
straini contribuie,de obicei cu tehnol. noi si
practici de business moderne.
Asocierea (Joint-Venture):

Avantaje:
 membrii impart, deopotriva, riscurile si costurile/castigurile;

 poate amplifica potentialul de inovare, prin activitati comune de


cercetare si dezvoltare;

 ofera oportunitati de crestere a vanzarilor, indeosebi prin castigarea


accesului la noi piete;

 Firmele mici au sansa sa colaboreze cu companii mari pentru


dezoltarea, productia si comercializarea unor produse.

Dezavantaje:
 Riscuri legate de intelegerea defectuoasa a responsabilitatilor
fiecareia dintre parti.
JOINT-VENTURE (JV) - EXEMPLE

https://www.insidermonkey.com/blog/10-successful-joint-ventures-examples-international-and-domestic-597047/

 Toyota and Mazda – Vechea asociere dintre Ford și Mazda a produs mai multe tipuri de vehicule, dar
ultimele știri arata că Toyota și Mazda formează un JV. Reuters anunță că acești doi rivali își vor combina
eforturile și vor construi o fabrică de asamblare în valoare de 1,6 miliarde de dolari în SUA.

 Sony Ericsson – Ericsson, de origine suedeză, a fost expert în tehnologie, specializat în rețele mobile. Sony
și Ericsson au decis să înceapă un joint-venture de succes în 2001 cu o cotă de 50-50 %. Asocierea a fost
atât de reușită încât abia dacă cineva îşi mai amintea că acestea sunt două companii diferite. Cu toate
acestea, nimic nu durează pentru totdeauna în lumea afacerilor, iar The Guardian arată că alianța s-a
încheiat în 2011, odată cu cumpărarea de către Sony a cotei companiei Ericsson pentru peste un miliard de
dolari.

 Verizon and Vodafone – Verizon Communications s-a reunit cu gigantul european Vodafone în 2000, având
un impact imens asupra pieței din America de Nord. Asocierea s-a încheiat în 2014, când Verizon a oferit să
cumpere partea companiei Vodafone pentru 130 miliarde de dolari.

 Tata Starbucks Private Ltd - Starbucks și Tata Global Beverages reprezintă un exemplu de companie
indiana care intră într-un joint-venture cu o companie străina. Starbucks a decis să ofere cafea din India pe
lista sa de băuturi, introducând, în același timp, brandul său de ceai pe piața indiană. Tata Starbucks Private
Ltd a deschis primul magazin în 2012 și are acum 84 de magazine, ceea ce reprezintă o expansiune record
în istoria de 45 de ani ai Starbucks.
C. Cumpararea unei afaceri deja existente (Acquisition)
 AVANTAJE
 se preia un model de afaceri deja testat;
 exista o clientela formata care cunoaste localizarea afacerii;
 reteaua de distributie este deja una formata;
 costul de achizitie poate fi inferior altei forme de extindere a afacerii;
 existenta unui personal familiarizat cu cerintele si specificul afacerii;
 este favorizata creativitatea intreprinzatorului.

 DEZAVANTAJE
- riscul achizitionarii unei afaceri in declin;
- existenta unor relatii tensionate cu una sau mai multe categorii de
steakehold-eri (parti interesate in activitatea firmei);
- riscul supraevaluarii si plata unui pret prea mare pentru afacerea
achizitionata.
Exemple

 În 2005, Google a achiziționat Android pentru aproximativ 50 mil. dolari. La momentul


tranzacției, Android era un start-up necunoscut. Această mișcare a făcut posibil ca Google
să concureze pe o piață deținută de Microsoft cu Windows Mobile și de Apple cu iPhone.
Această afacere a fost una dintre cele mai importante acțiuni de tipul Achiziții&Fuziuni
realizate de Google. În 2018, de exemplu, 54,5% dintre abonații de smartphone-uri din
SUA utilizau un dispozitiv cu Google Android. (https://dealroom.net/blog/successful-acquisition-examples )

 eBay cumpara Skype pentru 2.6 mld. $ in speranta ca serviciile de telecomunicatii oferite
de Skype vor imbunatatii forma de comert online practicata de eBay (comunicare directa
cu clientii pentru vanzarea unor produse/servicii care necesita consultanta detaliata din
partea agentilor de vanzari). Lucurile nu s-au dovedit astfel, iar intr-un final, dupa lungi
incercari de remediere a cumpararii Skype, acesta a fost vandut catre Microsoft pentru
8.5 mld. $ (https://www.thestreet.com/story/11271958/1/7-awful-acquisitions-of-giant-companies.html )
D. Fuziunea (Merger)

 Motivatii specifice:
 Defensive:
 pentru supravietuire, in cazul: unei structuri deteriorate a
capitalului; unei tehnologii uzate moral; pierderii unor furnizori;
aparitiei unor produse superioare;
 Pentru protectia impotriva: unei preluari nedorite; inovatiilor de
produs ale altora; competitivitatii in declin.
 Ofensive:
 pentru castigarea: unei cote de piata superioare; pozitiei de
leader pe piata; consolidare financiara; valorificarea talentului
managerial;
 pentru diversificare, in vederea: reducerii sezonalitatii
activitatii; extinderea in plan international; dezvoltarii de planuri
strategice multiple.
EXEMPLE

 Disney si Pixar (2006) – Cars si Frozen cele mai mari succese ale companiei.
(http://www.rasmussen.edu/degrees/business/blog/best-and-worst-corporate-mergers)

 Exxon & Mobil – in 1999 Exxon și Mobil au semnat un acord de 81 mld. $ pentru a
fuziona și a forma ExxonMobil. Nu numai că a devenit cea mai mare companie din
lume, ci a reunificat fosta Companie Standard Oil a lui John D. Rockefeller din New
Jersey (Exxon) și Compania StandardOil din New York (Mobil). ExxonMobil este cel
mai puternic lider de pe piața petrolului. (http://www.rasmussen.edu/degrees/business/blog/best-and-worst-
corporate-mergers)

 H. J. Heinz și Kraft Foods (2015) – valoare fuziune: 100 mld. dolari. Noua companie
Kraft Heinz a devenit a treia cea mai mare companie de alimente și băuturi din
Statele Unite și a cincea ca mărime la nivel mondial. Multe mărci de produse
alimentare, cum ar fi Philadelphia și Heinz Tomato Ketchup, se încadrează acum sub
“un singur acoperiș”. (https://dealroom.net/blog/successful-acquisition-examples)
Fuziune si preluari de firme (comparaţie)
Preluari de firme
Fuziuni
Amiabile, realizate prin Amiabile Ostile
negocieri
1. fără rezistenţa din partea 1. fără rezistenţa din partea fimei 1. cu rezistentă din partea firmei
fimei vizate vizate vizate
2. plata prin schimb de acţiuni 2. plata cash sau prin schimb de 2. plata cash
acţiuni
3. un singur ofertant 3. un singur ofertant 3. ofertanţi multipli
4. anunţ anticipat 4. anunţ anticipat pâna la un anumit 4. surpriza
grad
5. managementul deţine o cota 5. managementul deţine o cota 5. managementul deţine o cota
importanta în firmă importanta în firmă redusă în firma
6. firma ofertantă cu surplus de 6. ţinta are performanţe deasupra 6. ţinta are performanţe sub
capital cauta o ţinta cu mari mediei din industria respectivă mediei din industria respectivă
oportunităţi dar care are nevoie
de capital
7. ţinta provine din industriile în 7. ţinta provine din industriile
crestere mature

8. ofertanţii sunt probabil firme care 8. ofertanţii sunt “vanatori de


caută noi oportunităţi de investiţii chilipiruri” (“Other People's Money)
https://www.youtube.com/watch?

Sursa: Hurduzeu Gh., Achizitii de firme pe piata de capital, p. 26. v=62kxPyNZF3Q


E. Franciza (Franchising)

= contract prin care o persoană/ francizor îi acordă


unei altei persoane/ beneficiar sau francizat, dreptul
de exploatare a unui ansamblu de drepturi de
proprietate industrială si/sau intelectuală, în scopul
de producție sau de comercializare a anumitor tipuri
de produse și/sau de servicii.

Obținerea unei francize implică plata unei taxe de


intrare în sistem precum și a unor redevențe anuale,
de regulă sub forma unui procent din cifra de
afaceri.
E. Franciza (Franchising)/ (II)

 Motivatii posibile:
 produs sau serviciu cu o piata bine definita si o imagine favorabila;

 Existenta unui brevet de inventie/ inovatie;

 Existenta unei marci protejate puternice;

 Un sistem de management financiar performant;

 Un model de afaceri testat si validat etc.

Acorduri de franciza se regasesc in domeniile: productiei de bunuri


(Campari, Coca-Cola), distributiei de marfuri (Santal, Yves Rocher)
si prestarilor de servicii (McDonalds, PizzaHut, Avis, Herz,
Sheraton).
E. Franciza (Franchising)

Avantaje:
 sansa de a exploata o marcă de prestigiu, deja cunoscuta și
prezenta în conștiința publicului, și de a intra pe o piață
concurențială folosind th. de prod., comercializare și mk.
perfecționate în timp, și cu un grad înalt de rentabilitate;

 consultanță managerială, pregătirea personalului, asistență tehnică


și comercială, know-how-ul etc.;

 Intrarea in afacere relativ facila, cu un necesar de capital initial


redus;

Dezavantaje:
 Costurile relativ ridicate ale francizei in conditiile in care,
standardele de calitate trebuie mentinute la un nivel inalt.
https://www.franchisedirect.com/top100globalfranchises/rankings/2019#:~:text=Top%20100%20Franchises%202019%20%20%20%20Rank,
%20Hotel%20Franchises%20%2016%20more%20rows%20

Top 100 Global Franchises - Rankings (2019) - Franchise Direct

Top realizat in urma examinarii francizelor din intreaga lume.


Francize romanesti…disponibile
http://www.francize.ro/
www.francize.com.ro

 Locatiile Chopstix (2008, Bucuresti –  Baneasa Shopping City) -


profitabilitate neta de 18%; 500.000 euro CA medie anuala;  
 Cel mai popular lant de restaurante cu servire rapida cu specific asiatic;
 In prezent: 12 locatii proprii, in 3 orase: Bucuresti, Constanta si Ploiesti.
 Franciza Chopstix este disponibila in Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi;
 Procesul de pregatire in vederea francizarii > 8 luni.
Franciza Gogoserie FITOSICA

 Functioneaza (2006) cel mai bine fie de sine-statatoare, fie alaturi de o


cafenea, o terasa sau un fast-food; vinde un desert (nu gustare de zi cu
zi);

 cea mai buna locatie este in zonele comerciale, zone de terase, cafenele
sau zone de promenada; zona pietelor, desi foarte populata nu reprezinta
clientii din tinta noastra;

 Durata contract/ Franciza Simpla/ 1 an; Taxa intrare in franciza: 5.000 -


10.000 Euro;

 Redeventa 3000 Euro;

 Unitati proprii 1; Unitati francizate:10; Locatii: Brasov, Bucuresti, Constanta, Iasi, Pitesti, Ploiesti,
Ramnicu-Valcea, Sf. Gheorghe, Sibiu, Tg. Mures.
SUBWAY   Anul primei francize
Domeniu de activitate
alim./ cafenele   2011
Internationalitate   Tara de origine
International   USA
Tip contract   Durata contract
Franciza Simpla   20 ani

Contributia la bugetul de marketing   Taxa intrare in franciza

5%   7500 Eur
Redevente   Unitati francizate
8%   21
Locatii
Bucuresti, Cluj, Constanta, Iasi, Pitesti, Ploiesti, Sibiu, Suceava, Timisoara
Strategia “Oceanului Albastru” (www.blueoceanstrategy.com/about/concepts/red_vs_blue/

 este considerata unul dintre cele mai “puternice”


instrumente legate de procesul de inovare in domeniul
afacerilor (dezvoltata de W. Chan Kim and Renée Mauborgne);

 vizeaza crearea de companii profitabile si cu un ritm


rapid de dezvoltare;

 are ca obiectiv fundamental crearea si/ sau captarea


cererii noi, prin centrarea pe segmente de consumatori
neglijate (non-consumatori), cu o oferta strategica care
creeaza un salt valoric important, deopotriva pentru
cumparatori si pentru firma.
Strategia “Ocenului Rosu” versus cea a “Oceanului Albastru”
(www.blueoceanstrategy.com/about/concepts/red_vs_blue/ )

“Ocenului Rosu”= concurenta “Oceanului Albastru” = crearea


accerba: de noi piete:

- Concureaza pentru piate - Creeaza/ identifica un spatiu


existente; de piata necontestat;

- Exploreaza cererea existenta; - Creeaza si capteaza cererea


noua;
- Invinge concurenta;
- Transforma concurenta in
- Stabileste raportul ceva irelevant;
corespunzator valoare/ cost;
- “rupe” raportul traditional
valoare/ cost;
Stretegia “Oceanului Albastru” – intrebari cheie:

 Care dintre factorii considerati specifici industriei


ar trebui eliminati?

 Care dintre factori ar trebui redusi sub


standardul industriei?

 Care dintre factori ar trebui “ridicati’ peste


standardul industriei?

 Ce factori noi (care NU au mai fost niciodata


oferiti) ar trebui creati?
Strategia “Oceanului Albastru” pentru compania “Cirque de Soleil”
https://www.facebook.com/BlueOceanStrategyRomania/photos/pb.338303986286701.-2207520000.1416481022./342272029223230/?type=1&theater

S-ar putea să vă placă și