CURS

CONTABILITATE

Contul de profit si pierdere

Lect.dr.ec. Cristina Bîgioi

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

 Document de raportare
 Se intocmeste obligatoriu o data pe an, la sfarsitul anului
 Arata rezultatul activitatii societatii pentru 1 an de zile
 Se masoara astfel performanta societatii
 Cuprinde venituri si cheltuieli
 Se leaga de bilant prin rezultatul net
 Mentioneaza impozitul pe profit/venit
 Rezultatul exerciţiului se defineşte ca fiind teoretic egal cu:
- diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile exerciţiului
- variaţia capitalurilor proprii între începutul şi sfârşitul exerciţiului.

Veniturile se definesc ca fiind creşteri de beneficii economice înregistrate în cursul exerciţiului sub
formă de intrări sau creşteri de activ şi micşorări de pasiv, care au ca efect creşterea capitalurilor
proprii, altele decât aporturi din partea proprietarilor.

Exemplu. Vanzarea unui serviciu aduce ca beneficiu banii ce se vor incasa; emiterea acestei
facturi determina aparitia unei creante (daca scadenta este ulterioara) sau determina aparitia banilor
(daca se incaseaza imediat); creanta/ banii –element de active
Prin vanzare se obtine un venit care determina cresterea profitului care se regaseste in
capitaluri proprii.

Cheltuielile sunt micşorări de beneficii economice înregistrate în perioada exerciţiului sub forma
ieşirilor sau micşorărilor de activ şi creşterilor de pasiv, care au ca efect micşorarea capitalurilor
proprii, altele decât distribuiri către proprietari (acţionari).
 Atentie!!!
Principiul contabilitatii de angajamente
Efectele tranzacţiilor şi altor evenimente sunt înregistrate atunci când acestea se produc (şi nu pe
măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit).
Ex: Se emite factura clientului de 10.000 lei care se incaseaza peste 30 zile. Care este venitul la
momentul emiterii facturi?
10.000 lei = venit
0= incasare
Criteriul de recunoaştere este cel al angajării cheltuielilor şi veniturilor şi nu cel al plăţii
cheltuielilor şi încasării veniturilor.
 Atentie!!!
În funcţie de perioada în care se efectuează cheltuiala sau venitul şi cea la care se referă distingem:
✓ cheltuieli/venituri curente
➢ se efectuează în perioada curentă şi se referă la aceeaşi perioadă;
➢ Se regasesc in contul de profit si pierdere

✓ cheltuieli/venituri în avans
➢ se efectuează în perioada curentă, dar se referă la o perioadă viitoare (de exemplu, asigurarea
încheiată pentru două sau mai multe exerciţii viitoare).
➢ Cheltuielile/veniturile în avans devin curente în perioadele viitoare, la care se referă.
➢ Se regasesc in Bilant
 Cheltuiala se poate înregistra în urmatoarele momente:

1. la angajarea unei datorii (de exemplu, la primirea facturii pentru consumul de energie sau servicii
telefonice);
2. în momentul plăţii, dacă acesta coincide cu momentul angajării datoriei (amenda achitată în numerar
organului de control);
3. la consumul factorilor de producţie care se înregistrează în mod diferit, în funcţie de natura
acestora. Astfel:
- consumul obiectelor muncii (materii prime, materiale auxiliare, semifabricate) se înregistrează în
momentul eliberării spre consum, la întreaga valoare a acestora;
- consumul mijloacelor de muncă (imobilizări corporale) se înregistrează pe toată durata de
funcţionare a acestora şi ia forma cheltuielilor cu amortizarea;
- consumul forţei de muncă se înregistrează lunar şi ia forma cheltuielilor cu personalul entităţii
(cheltuieli salariale).
 4. Încorporarea în cheltuielile curente ale exerciţiului financiar expirabil a unor sume
reprezentând deprecieri economice ireversibile (amortizările imobilizărilor), deprecieri
probabil reversibile (provizioane pentru deprecieri) sau rezerve pentru acoperirea
riscurilor viitoare (provizioane pentru riscuri şi cheltuieli)

Exemplu:
a) Se primeşte o factură pentru servicii prestate de terţi în exerciţiul „N”, în sumă de 5.000 lei, din
care se achită în acelaşi exerciţiu 3.000 lei, iar restul în exerciţiul „N+1”.
Cheltuiela cu servicii pentru exerciţiul „N” se recunoaşte la nivelul sumei de 5.000 lei, chiar dacă
nu s-a achitat integral.
b) La 01.01.N se primeşte factura pentru asigurarea de bunuri în sumă de 1.200 lei, pentru 3
exerciţii financiare şi se achită integral.
Cheltuiala cu asigurarea de bunuri pentru exerciţiul „N” se recunoaşte la nivelul sumei de 1.200 /
3 = 400 lei (cheltuiala in CPP). Restul de 800 lei este o cheltuială în avans (ACTIV in bilant) care se va
recunoaşte în exerciţiul „N+1” şi „N+2”.
 Venitul se poate înregistra în urmatoarele momente:

a) în momentul vânzării (la întocmirea documentului de vânzare, respectiv factura sau documentul
înlocuitor);
b) în momentul încasării, dacă acesta corespunde cu momentul vânzării;
c) la obţinerea rezultatelor din procesul de producţie (este însă un venit potenţial, realizat numai prin
şi în momentul vânzării bunurilor produse).
d) Încorporarea (includerea) în veniturile curente ale exerciţiului financiar a unor sume
reprezentând venituri care au fost estimate ca probabile în exerciţiile financiare
anterioare, dar care au devenit certe în exerciţiul financiar current (venituri constatate în
avans, anularea provizioanelor pentru deprecieri, riscuri şi cheltuieli , rămase fără
obiect).
 REZULTAT=Venituri- Cheltuieli
care poate fi:
- profit, adică venitul rămas după acoperirea cheltuielilor (Rezultat >0)
- pierdere, cheltuială neacoperită din venit (Rezultat <0).

Cheltuielilor şi veniturilor sunt grupate în funcţie de activitatea la care se referă:

- activitatea de exploatare constând în producţia de bunuri, comercializarea de mărfuri, prestarea
de servicii sau executarea de lucrări;
- activitatea financiară reprezentată de primirea-rambursarea-acordarea de împrumuturi şi/sau
decontările cu tertii.
 REZULTATUL EXERCITIULUI- profit sau pierdere

Rezultatul exercitiului se determina ca diferenţă între venituri şi cheltuieli si poate fi:

PROFIT (Rezultat >0), dacă într-o perioadă de timp determinată veniturile (V) sunt mai
mari decât cheltuielile (C)
PIERDERE (Rezultat<0), dacă într-o perioadă de timp determinată veniturile (V) sunt mai
mici decât cheltuielile (C)

Rezultat din exploatare (profit/pierdere)= Venituri din exploatare – Cheltuieli de

exploatare
Rezultatul financiar (profit/pierdere) = Venituri financiare – Cheltuieli financiare

Rezultatul exercițiului face parte din categoria CAPITALURILOR PROPRII.

Rezultatul exercițiului apare în Situația Financiară Anuală numită ”Contul de Profit și
pierdere”, care prezintă sinteza cheltuielilor şi veniturilor inregistrate intr-un exerciţiu
financiar.
 Determinarea rezultatului net

Rezultat brut (contabil)

= Rezultat din exploatare + Rezultatul Financiar
= Venituri totale - Cheltuieli totale

Rezultat fiscal (Profitul impozabil)

= Rezultat brut + Cheltuieli nedeductibile – Venituri neimpozabile
Cheltuielile nedeductibile şi Veniturile neimpozabile se determină în baza Codului Fiscal.

Impozitul pe profit = Rezultat fiscal *Cota de impozit pe profit

Cota de impozit pe profit = 16%

Rezultatul net
= Rezultat brut (contabil) – Impozitul pe profit
 CONT DE PROFIT SI PIERDERE
Incheiat la 31.12. N

ELEMENTE 31.12.N-1 31.12.N

a. Venituri din exploatare
b. Cheltuieli din exploatare
c. Rezultat din exploatare = a - b
d. Venituri financiare
e. Cheltuieli financiare
f. Rezultat financiar = d-e
g. Rezultat brut = c+f= Venituri totale- Cheltuieli
totale
h. Impozit pe profit /pe venit
i. Rezultat net = rezultat brut – impozit pe profit

In Bilant : impozitul pe profit- apare la pasive (datorie)

Rezultatul net apare la pasiv ca si Rezultatul exercitiului (la capitaluri proprii)
 a. Venituri din exploatare:
- venituri din vânzari de bunuri;
- venituri din lucrări executate şi servicii prestate;
- venituri din studii şi cercetări;
- venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii;
- venituri din subvenţii de exploatare;
- venituri din amenzi, penalităţi, despăgubiri încasate;
- venituri din donaţii, subvenţii primite şi încasate;
- venituri din operaţii de capital (din cedarea activelor).

b. Cheltuieli din exploatare

- cheltuieli cu materiile prime;
- cheltuieli cu materialele auxiliare,
- cheltuieli cu materialele de natura obiectelor de inventar;
- cheltuieli privind energia şi apa;
- cheltuieli privind mărfurile;
- cheltuieli cu servicii prestate de terţi;
- cheltuieli cu salariile;
- cheltuieli cu contribuţia la asigurări şi protecţie socială;
- cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele;
- cheltuieli amenzi, penalităţi, despăgubiri achitate;
- cheltuieli donaţii, subvenţii acordate.
 d. Venituri financiare
- venituri din participaţii;
- venituri din investiţii financiare pe termen scurt;
- venituri din creanţe imobilizate;
- venituri din diferenţe de curs valutar;
- venituri din dobânzi;
- venituri din sconturi obţinute.

e. Cheltuieli financiare
- pierderi din creanţe legate de participaţii;
- cheltuieli privind investiţiile financiare cedate;
- cheltuieli din diferenţe de curs valutar;
- cheltuieli privind dobânzile;
- cheltuieli privind sconturile acordate (reduceri de preţ acordate la încasarea creanţelor înainte de
scadenţă).
Impozitul pe profit/venit

-depinde de regimul fiscal ales/impus de lege:

*daca societatea este platitoare de impozit pe venit- se plateste impozit 3% (1% in

anumite conditii) la VENITURILE obtinute
Conform Codului Fiscal, anumite venituri nu se impoziteaza

* daca societatea este platitoare platitor de impozit pe profit-se plateste impozit 16% la
PROFITUL FISCAL obtinut

Rezultat fiscal = (Venituri totale-Venituri neimpozabile)- (Cheltuieli totale -Cheltuieli

nedeductibile)

Cheltuielile nedeductibile şi Veniturile neimpozabile sunt stabilite conform Codului Fiscal.

!!! Pentru venituri anuale peste 1.000.000 EUR- obligatoriu platitor de Impozit pe
profit
TABLOUL FLUXURILOR DE NUMERAR

 Document de raportare
 Se intocmeste obligatoriu o data pe an, la sfarsitul anului
 Arata banii disponibili la sfarsitul anului
 Arata modul in care compania genereaza si utilizeaza banii pe o anumita perioada de timp.
 Cuprinde incasari si plati (in cazul metodei directe)
 Soldul final al fluxurilor de numerar se regaseste in bilant la “Casa si conturile la banci” , in cadrul
Activelor circulante
 Permite actionarilor companiei sa determine modul de distribuire a dividendelor sau daca compania
are nevoie de finantare suplimentara pentru dezvoltarea afacerii.
 Permite investitorilor sa decida daca investesc intr-o companie sau daca societatea genereaza
suficient disponibil de bani pentru a-si plati datoriile.
 Fluxurile provin din 3 tipuri de activitati:

A) fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare: sunt generate de principalele activităţi ale
întreprinderii.

B) fluxuri de trezorerie din activităţi de investiţii: cuprind incasari - plati generate de miscari in activele
imobilizate ale intreprinderii. Ori de câte ori o entitate achiziţionează sau produce prin eforturi proprii
imobilizări ea realizează investiţii. De asemenea, ori de câte ori entitatea renunţă la un activ imobilizat
realizeaza o dezinvestiţie.

C) fluxuri de trezorerie din activităţi de finanţare: provin din activităţi care au ca efect modificări ale
dimensiunii şi compoziţiei capitalurilor proprii şi datoriilor întreprinderii. O companie poate să atragă
noi surse de finanțare pentru a-și finanța dezvoltarea afacerii sau pentru a susține pierderile financiare
generate de activitatea operațională.
A) Fluxuri de numerar generate de activităţile de exploatare (principalele activităţi ale întreprinderii)

Intrări - încasări din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;

de numerar şi - încasări din redevenţe, onorarii, comisioane;
echivalente de numerar - încasări din dobânzi pentru credite şi dividende pentru plasamente;
- încasări din restituiri ale impozitului pe profit (venit).

Ieşiri - plăţi către furnizori şi prestatori de servicii;

de numerar şi - plăţi către salariaţi;
echivalente de numerar : - plăţi de dobânzi pentru credite;
A) Fluxuri de numerar generate de activităţile de investitii:

Intrări - încasări din vânzarea de imobilizări;

de numerar şi - încasări din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii
(actiuni;obligatiuni)
echivalente de numerar - încasări din rambursarea avansurilor şi creditelor acordate altor părţi;
- încasări din dividende
-încasări din dobanzi

Ieşiri - plăţi pentru achiziţionarea de imobilizări;

de numerar şi - plăţi pentru achiziţia de instrumente de capitaluri proprii
echivalente de numerar : - plăţi de avansuri în numerar şi împrumuturi efectuate către terţi.
A) Fluxuri de numerar generate de activităţile de finanțare:

Intrări - încasări din emisiunea de acţiuni sau alte instrumente de capital;

de numerar şi - încasări din emisiunea titlurilor de creanţă, a împrumuturilor,
echivalente de numerar - încasări din împrumuturi pe termen scurt sau lung,

Ieşiri - plăţi către proprietari pentru a răscumpăra acţiunile firmei;

de numerar şi - plăţi ale dividendelor către acţionari
echivalente de numerar : - plăţi pentru reducerea obligaţiilor aferente unui contract de leasing
financiar.
-rambursări ale unor sume împrumutate
 TABLOUL FLUXURILOR DE NUMERAR
Incheiat la 31.12.N
Nr.
Specificaţie Anul N Anul N+1
rd.
01 I. Flux de numerar din activităţi de exploatare (∆ TExp )
+Incasari
-Plăți
02 II. Flux de numerar din activităţi de investiţii (∆ TI)
+Incasari
-Plăți
03 III. Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare (∆ TF)
+Incasari
-Plăți
04 IV. FLUXURI NETE DE NUMERAR (rd. 01+02+03+04)
(∆ TN )
05 Numerar la începutul perioadei (TN0)
06 Numerar la finele perioadei (05+04) (TN1)
 Fluxul net de trezorerie (∆ TN) rezultă din variaţia în valori absolute a trezoreriei nete de la un an la
altul, reprezentând fluxul monetar net, respectiv fluxul de numerar degajat din activitatea firmei pe
parcursul unui exerciţiu financiar (cash-flow).
∆ TN = TN1 – TN0
TN1 = trezoreria la sfârșitul anului
TN0 = trezoreria la începutul anului

∆ TN = ∆ TExp + ∆ TI + ∆ TF
∆ TExp = variatia fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare
∆ TI = variatia fluxurilor de numerar din activitatea de investiții
∆ TF = variatia fluxurilor de numerar din activitatea de fiannțare

Fluxul monetar poate fi: pozitiv sau negativ.

Fluxul net de trezorerie pozitiv semnifică creşterea puterii de investire a firmei şi a averii
acţionarilor.
 Exemplu: O societate are urmatoarele incasari si plati:
- incasari de la client 200.000 lei
- Plati catre furnizori 15.000 lei
- Plati catre salariati 2.500 lei
- Impozit pe profit platit 6000 lei
- Plati pentru achizitii de terenuri 100.000 lei
- Plati pentru achizitii de instalatii 400.000 lei
- Incasari din vanzarea utilajelor 50.000 lei
- Incasari din dividend 120.000 lei
- Incasari din emisiuni de actiuni 7.000 lei
- Incasari din imprumuturi bancare pe termen lung 1.500 lei
- Plati de dobanzi aferente creditului 100 lei

La inceputul anului dispunea de 150.000 lei in conturile bancare.

Intocmiti Tabloul fluxurilor de numerar prin Metoda directa:
 TABLOUL FLUXURILOR DE NUMERAR

Incheiat la 31.12.N

Nr.rd Specificaţie Anul N Anul N+1

01 I. Flux de numerar din activităţi de exploatare (∆ TExp )= +176.500
+Încasări de la client 200.000 lei
-Plăți către furnizori 15.000 lei
-Plăți către salariați 2.500 lei
-Impozit pe profit plătit 6.000 lei
02 II. Flux de numerar din activităţi de investiţii (∆ TI) -330.000
+Încasări din vânzarea utilajelor 50.000 lei
+Incasări din dividend 120.000 lei
-Plăți pentru achiziții de terenuri 100.000 lei
-Plăți pentru achiziții de instalații 400.000 lei
03 III. Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare (∆ TF) +8.400
+Încasări din emisiuni de acțiuni 7.000 lei
+Încasări din împrumuturi bancare pe termen lung 1.500 lei
-Plăți de dobânzi aferente creditului 100 lei
04 IV. FLUXURI NETE DE NUMERAR (rd. 01+02+03+04)(∆ TN ) -145.100
05 Numerar la începutul perioadei (TN0) 150.000
06 Numerar la finele perioadei (05+04) (TN1) 4.900