- C.E.C.C.A.

R BUCURESTI Studiu de caz privind veniturile de exploatare

Pentru a calcula i comunica informaia privind profitul i pierderea unei societati se ntocmete
contul de rezultate, denumit n ara noastr contul de profit i pierdere.
Acesta reprezint un tabel recapitulativ (centralizator) privind mrimea cheltuielilor i
veniturilor, clasificate n raport de diverse criterii. De regul, aceste criterii sunt cel al naturii sau
al destinaiei cheltuielilor i veniturilor.
Cheltuielile, dup destinaia lor, sunt grupate pe feluri de activiti:
* de exploatare,
* financiare,
* extraordinare.
n cadrul lor se difereniaz pe elemente primare n raport de felul resurselor utilizate (materii
prime, materiale i mrfuri, lucrri i servicii primite de la teri, cheltuieli cu personalul, impozite, taxe
i vrsminte asimilate, amortizri i provizioane, dobnzi pltite, sconturi de decontare acordate etc.).
Veniturile, dup natura lor, sunt grupate pe feluri de activiti:
* de exploatare,
* financiare,
* extraordinare.
n cadrul lor se difereniaz n funcie de natura rezultatului (vnzri de produse, mrfuri i
lucrri, venituri din producia stocat i nevndut, venituri din producia proprie de imobilizri,
venituri din dobnzi i dividende, venituri din vnzarea mijloacelor fixe etc.).
Contul de rezultate construit n raport de natura veniturilor i cheltuielilor, se prezint astfel:
Contul de profit i pierdere
Indicatori
Venituri din exploatare
(-) Cheltuieli de exploatare
= Rezultatul din exploatare
Profit sau
Pierdere
Venituri financiare
(-) Cheltuieli financiare
= Rezultatul financiar
Profit sau
Pierdere
= Rezultatul curent al exerciiului

Realizri
An precedent
An curent

 Profit sau
Pierdere
Venituri extraordinare
(-) Cheltuieli extraordinare
= Rezultatul extraordinar al exerciiului
Profit sau
Pierdere
Impozitul pe profit
A. Total venituri
B. Total cheltuieli
= Rezultatul exerciiului A-B
Profit sau
Pierdere
Contul de profit i pierdere este proiectat (elaborat) ca un tablou (formulat distinct) n cadrul
cruia se face urmtoarea delimitare sau grupare privind rezultatele exerciiului.
Rezultatul curent este constituit din rezultatele activitilor de exploatare i rezultatele
activitilor financiare.
Rezultatul extraordinar mpreun cu rezultatul curent determin rezultatul brut. La rezultatul
brut se aplic cote de impozit pe profit i se obine rezultatul net al exerciiului ncheiat.
Avnd n vedere faptul c n reglementrile legale n vigoare se face o delimitare riguroas ntre
activitatea de exploatare curent, elementele financiare i elementele extraordinare, contul de profit i
pierdere este structurat n cte dou grupe pentru fiecare dintre acestea, o grup pentru veniturile i o
alt grup pentru cheltuieli, care, la rndul lor, sunt delimitate pe categorii sau feluri de venituri i
respectiv de cheltuieli.
Venituri de exploatare - conine urmtorii indicatori: Vnzri de mrfuri i Producia
vndut, care mpreun constituie Cifra de afaceri, precum i Producia stocat, Producia imobilizat,
care nsumate reprezint Producia exerciiului, dup care sunt nscrii i indicatorii: Subvenii de
exploatare, Alte venituri din exploatare.
Cheltuieli pentru exploatare - sunt nscrii indicatorii privind: costul mrfurilor vndute;
cheltuielile materiale (materii prime i materii consumabile; combustibil, energie i ap); impozite, taxe
i vrsminte asimilate; cheltuieli cu personalul (salarii personal; asigurri i protecie social); alte
cheltuieli de exploatare.
Rezultatul exerciiului (profitul sau pierderea) din exploatare se determin prin compararea
totalurilor veniturilor cu cheltuielile din exploatare.
Veniturile financiare - sunt constituite din: titluri i creane imobilizate; titluri de plasament;
diferene de curs valutar; venituri din dobnzi i comisioane; alte venituri financiare.
Cheltuieli financiare - sunt formate din: creane imobilizate; titluri de plasament; diferene
de curs valutar; dobnzi; alte cheltuieli financiare.
Veniturile i cheltuielile din exploatare mpreun cu veniturile i cheltuielile financiare se iau n
calcul i pentru stabilirea rezultatului curent al exerciiului financiar.

Veniturile extraordinare i cheltuielile extraordinare conin cheltuielile din calamiti naturale i

alte evenimente extraordinare.
Rezultatul extraordinar al exerciiului (profit sau pierdere) se stabilete prin compararea
veniturilor extraordinare cu cheltuielile extraordinare sau invers dup cum se obine profit i respectiv
pierdere.
Un alt element sau indicator distinct al contului de profit i pierdere l constituie impozitul pe
profit, ce reprezint o cot procentual aplicat asupra rezultatului exerciiului ncheiat n perioada
curent.
Contul de profit i pierdere, aa cum s-a putut observa, nu are forma unui cont obinuit, el
prezint veniturile i cheltuielile ntr-o anumit succesiune i pentru toi indicatorii sau elementele din
structura sa conine date de la finele exerciiului financiar ncheiat, precum i de la sfritul celui
precedent.
Prin compararea datelor exerciiului financiar ncheiat cu datele exerciiului financiar precedent
se poate concluziona dac activitatea agentului economic este rentabil sau nerentabil.
De asemenea, se poate analiza care dintre indicatorii realizai au influenat pozitiv sau negativ
activitatea agentului economic.
Veniturile si cheltuielile din exploatare(cunoscute si ca venituri si cheltuieli ale activitatii de baza),
sunt acele venituri si cheltuieli legate nemijlocit de activitatea firmei conform obiectului sau de
activitate, rezultatul din exploatare reflectand rentabilitatea activitatii de baza a societatii si indirect,
eficienta deciziilor manageriale luate.

Principala componenta a veniturilor din exploatare o reprezinta cifra de afaceri, un indicator

foarte important, atat din punct de vedere economic (prin incadrarea firmei ca si contribuabil
mic, mijlociu sau mare), cat si fiscal (fiind un criteriu in stabilirea termenelor de depunere a
diferitelor declaratii fiscale). Cifra de afaceri cuprinde totalitatea veniturilor din operatiunile
comerciale efectuate de firma, respectiv vanzarea de marfuri si produse ori prestarea de servicii
intr-o anumita perioada de timp.
Un alt element foarte important din cadrul veniturilor de exploatare il constituie variatia
stocurilor de produse finite. Aceasta este prezenta in contabilitatea societatilor ce desfasoara
activitati de productie de bunuri sau servicii si se calculeaza ca diferenta intre valoarea la cost
de productie a stocurilor de produse si productie in curs de executie, de la finele perioadei, si
valoarea initiala a acestor stocuri, fara a considera provizioanele constituite pentru depreciere.
Aceasta variatie a stocurilor poate reprezenta fie un plus, cand stocul final este mai mare decat
stocul initial, fie un minus, cand stocul final este mai mic decat stocul initial.
Tot in categoria veniturilor de exploatare se incadreaza si productia capitalizata sau altfel spus,
costul lucrarilor si cheltuielilor efectuate de o societate in scopul obtinerii unor imobilizari
corporale si necorporale (ex. constructia in regie proprie a unei cladiri, a unui utilaj). Aceste
venituri nu genereaza incasari monetare intr-o perioada imediat urmatoare, fiind surse de
posibile de venit pentru intreprindere la momentul vanzarii imobilizarii respective, insa, din
ratiuni de prudenta, sunt evaluate la nivelul costurilor de productie.
Alte venituri din exploatare intalnite in cadrul unei firme sunt venituri din vanzarea mijloacelor
fixe, venituri din donatii, venituri din amenzi si penalitati si alte venituri din exploatare.

Cheltuielile de exploatare reprezinta cheltuielile efectuate in scopul obtinerii veniturilor de exploatare,

reprezentand totalitatea costurilor inregistrate de companie ca urmare a desfasurarii activitatilor
conform obiectului sau de activitate.

Cheltuielile de exploatare cuprind o serie de cheltuieli cum ar fi cheltuielile cu materii prime si

materiale consumabile, cheltuielile privind marfurile, alte cheltuieli materiale, cheltuieli privind
energia si apa, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe, cheltuieli
privind prestatiile externe (chirii, servicii prestate de catre terti, cheltuieli cu deplasari,
comisioane bancare etc.), cheltuieli cu alte taxe si impozite si alte cheltuieli de exploatare
(amenzi, costul mijloacelor fixe vandute, donatii, alte cheltuieli de exploatare).

In contul de profit si pierdere mai este evidentiata o cheltuiala care nu poate fi incadrata in nicio
categorie prezentata mai sus (de exploatare, financiara sau extraordinara) - cheltuiala cu impozitul pe
profit. In CPP ea este evidentiata separat, in afara celorlalte categorii de cheltuieli si venituri.
Pe langa elementele de exploatare, veniturile si cheltuielile financiare sunt legate de activitatea
financiara a firmei, referindu-se in general la activitati de finantare, influenta diferentelor de curs
valutar, investitii etc.

Cele mai des intalnite venituri financiare in cadrul unei companii includ: venituri din dobanzi
bancare, venituri din diferente de curs valutar, venituri din sconturi financiare obtinute (pentru
plata inainte de scadenta a unor furnizori), alte venituri financiare, cum ar fi venituri din
diferentele de curs valutar aferente ratelor unui leasing financiar;
Cheltuielile financiare cuprind, in general, cheltuieli cu dobanda aferente creditelor obtinute,
cheltuieli cu diferentele de curs valutar, cheltuieli cu sconturile financiare acordate, alte
cheltuieli financiare.
Diferenta dintre veniturile si cheltuielile financiare este evidentiata in CPP ca rezultatul
financiar al perioadei.
Politicile manageriale ar trebui sa minimizeze impactul cheltuielilor si veniturilor datorate
diferentelor de curs valutar asupra rezultatului financiar al firmei, utilizand diverse instrumente
financiare (eng. hedging). Ca urmare a crizei economice si a fluctuatiei semnificative a cursului
de schimb valutar, in cadrul unei firme, rezultatul financiar poate avea un impact major asupra
CPP. In practica, au existat multe cazuri in care profitul operational obtinut a fost acoperit de
pierderea financiara mai mare sau pierderea operationala de profitul financiar, generand un
rezultat care nu reflecta in totalitate nivelul de profitabilitate al activitatii respective. Trebui
retinut faptul ca in cadrul rezultatului perioadei, ponderea cea mai mare trebuie sa o aiba
rezultatul din exploatare.

Ca ultima componenta a CPP, rezultatul extraordinar cuprinde veniturile si cheltuielile extraordinare,

avand o pondere redusa in cadrul acestuia si lipsind cu desavarsire in contabilitatea majoritatii firmelor
datorita faptului ca apar ca urmare a unor situatii neobisnuite sau a unor tranzactii ce nu sunt asteptate
sa se repete intr-un mod frecvent (operatiuni de capital, provizioane reglementate, provizioane pentru
riscuri si cheltuieli exceptionale etc.).
Venituri inscrise in Contul de profit si pierdere care cuprind:
a. Venituri din vanzarea marfurilor - sunt intalnite la intreprinderile comerciale, dar si la alte
tipuri de intreprinderi cu activitate de distributie. Vanzarile de marfuri sunt evaluate la pret de
vanzare (pretul pietei), exclusiv taxa pe valoarea adaugata;
b. Venituri din productia vanduta - includ veniturile din vanzarea de produse finite, semifabricate,
produse reziduale, executarea de lucrari, prestari de servicii, venituri si studii si cercetari, venituri
din redevente, locatii de gestiune si chirii, venituri din activitatile anexe. Productia vanduta este

evaluata la pret de vanzare, exclusiv taxa pe valoarea adaugata.

Insumarea vanzarilor de marfuri si a productiei vandute, evaluate la pret de vanzare, exclusiv
reducerile de pret acordate clientilor si TVA, duce la obtinerea indicatorului cifra de afaceri,
utilizat in caracterizarea marimii intreprinderii si in analiza situatiei economico-financiare a
acesteia.
c. Venituri in productia stocata - reprezinta variatia in plus (cazul stocajului, cand stocul final este
mai mare decat stocul initial) sau in minus (cazul destocajului, cand stocul final este mai mic
decat stocul initial), intre valoarea la cost de productie a stocurilor de produse si productie in curs
de executie, de la finele perioadei si valoarea initiala a acestor stocuri, fara a lua in considerare
provizioanele constituite pentru depreciere. Variatiile de productie stocata se determina pentru
fiecare forma de produse stocate (produse finite, semifabricate, produse reziduale) cat si pentru
productia in curs de executie. Ca si productia imobilizata, sunt venituri care nu genereaza incasari
monetare intr-o perioada imediat urmatoare; fiind surse de imbogatire virtuala pentru
intreprindere, ele sunt evaluate, din ratiuni de prudenta, la nivelul costurilor de productie.
d. Venituri din productia imobilizata - reprezinta costul lucrarilor si cheltuielilor efectuate de
unitatea patrimoniala, pentru ea insasi, si inregistrate ca active imobilizate corporale si
necorporale. Ca si productia stocata, sunt venituri care nu genereaza incasari monetare intr-o
perioada imediat urmatoare; fiind surse de imbogatire virtuala pentru intreprindere, ele sunt
evaluate, din ratiuni de prudenta, la nivelul costurilor de productie;
Suma algebrica dinter productia vanduta, productia stocata si productia imobilizata reprezinta
productia exercitiului.
e. Venituri in subventii de exploatare - reprezinta subventiile pentru acoperirea diferentelor de
pret si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii (finantarea activitatii de cercetare si
alte finantari) de care beneficiaza unitatea; sunt sume primite cu titlu gratuit (nepurtatoare de
dobanda si nerambursabile) pentru finantarea activitatii de exploatare, sume alocate din partea
statului, colectivitatilor publice sau a altor unitati patrimoniale;
f. Alte venituri din exploatare - cuprinzand veniturile din creante recuperate si alte venituri din
exploatare decat cele prezentate anterior;
g. Venituri din provizioane privind exploatarea - reprezinta veniturile din diminuarea sau anularea
provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, pentru deprecierea imobilizarilor si activelor circulante
aferente activitatii de exploatare.
Compararea veniturilor din exploatare cu cheltuielile de exploatare permite obtinerea rezultatului
din exploatare, care poate fi profit (cand veniturile sunt excedentare cheltuielilor aferente) sau
pierdere (in situatia inversa).
Planul de conturi Clasa 7 - Conturi de venituri
(conform cu Directiva a IV-a a CEE)
70 Cifra de afaceri neta
701 Venituri din vanzarea produselor finite(P)

702 Venituri din vanzarea semifabricatelor(P)

703 Venituri din vanzarea produselor reziduale(P)
704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate(P)
705 Venituri din studii si cercetari(P)
706 Venituri din revedente, locatii de gestiune si chirii(P)
707 Venituri din vanzarea marfurilor(P)
708 Venituri din activitati diverse(P)
71 Variatia stocurilor
711 Variatia stocurilor(P)
72 Venituri din productia de imobilizari
721 Venituri din productia de imobilizari necorporale(P)
722 Venituri din productia de imobilizari corporale(P)
74 Venituri din subventii de exploatare
741 Venituri din subventii de exploatare(P)
7411 Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri (se ia in calcul la determinarea cifrei
de afaceri)
7412 Venituri din subventii de exploatare pentru materii prime si materiale consumabile
7413 Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli externe
7414 Venituri din subventii de exploatare pentru plata personalului
7415 Venituri din subventii de exploatare pentru asigurari si protectie sociala
7416 Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare
7417 Venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri
7418 Venituri din subventii de exploatare pentru dobnda datorata
75 Alte venituri din exploatare
754 Venituri din creante reactive(P)
758 Alte venituri din exploatare(P)
7581 Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati(P)
7582 Venituri din donatii si subventii primite(P)
7583 Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital(P)
7584 Venituri din subventii pentru investitii(P)
7588 Alte venituri din exploatare(P)
76 Venituri financiare
761 Venituri din imobilizari financiare(P)
7611 Venituri din actiuni detinute la entitatile afiliate
7613 Venituri din interese de participare
762 Venituri din investitii financiare pe termen scurt(P)
763 Venituri din creante imobilizate(P)
764 Venituri din investitii financiare(P)
7641 Venituri din imobilizari financiare cedate(P)

7642 Venituri din investitii financiare cedate(P)

765 Venituri din diferente de curs valutar(P)
766 Venituri din dobanzi(P)
767 Venituri din sconturi obtinute(P)
768 Alte venituri financiare(P)
77 Venituri extraordinare
771 Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare(P)
78 Venituri din provizioane si ajustarea la inflatie
781 Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare
7812 Venituri din provizioane pentru riscurisi cheltuieli(P)
7813 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor(P)
7814 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante(P)
7815 Venituri din fondul comercial negativ (acest cont apare numai in situatiile financiare anuale
consolidate)
786 Venituri financiare din provizioane
7863 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare(P)
7864 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante(P)
n aceasta categorie se ncadreaza si conturile sintetice operationale de gradul al doilea ale contului 781
"Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare".
1) Veniturile privind cifra de afaceri neta sunt considerate venituri generate de activitatea de baza,
deoarece sunt legate direct sau indirect de profilul principal de activitate al agentilor economici si detin ponderea
cea mai mare n veniturile totale realizate de unitatile patrimoniale.
n contabilitate se urmaresc cu ajutorul unor conturi distincte pe elemente primare de venituri cuprinse n
grupa 70 "Cifra de afaceri neta".
Veniturile din vnzari de produse finite se compun din pretul de vnzare negociat al acestora, exclusiv
taxa 616h73g pe valoarea adaugata.
a) Contabilitatea veniturilor din vnzarea produselor finite se realizeaza cu ajutorul contului 701
"Venituri din vnzarea produselor finite".
b) n anumite cazuri, semifabricatele pot fi livrate tertilor, situatie ce genereaza venituri ce se evidentiaza
cu ajutorul contului 702 "Venituri din vnzarea semifabricatelor". Operatiile economice sunt asemanatoare cu
cele prezentate la contabilitatea veniturilor din vnzarea produselor finite, cu deosebirea ca n locul contului 701
"Venituri din vnzarea produselor finite" se utilizeaza contul 702 "Venituri din vnzarea semifabricatelor".
c) Rebuturile, materialele recuperabile si deseurile obtinute din procesul de productie sunt cunoscute sub
denumirea de produse reziduale. n situatia n care acestea se vnd, se obtin venituri ce se reflecta cu ajutorul
contului 703 "Venituri din vnzarea produselor reziduale". Operatiile economice sunt asemanatoare cu cele
prezentate la contabilitatea veniturilor din vnzarea produselor finite, cu deosebirea ca n locul contului 701

"Venituri din vnzarea produselor finite" se utilizeaza contul 703 "Venituri din vnzarea produselor reziduale".
d) Valoarea lucrarilor executate si serviciilor prestate pentru terti se considera venituri ale activitatii de
exploatare si se evidentiaza cu ajutorul contului 704 "Venituri din lucrari executate si servicii prestate".
Operatiile economice sunt asemanatoare cu cele prezentate la contabilitatea veniturilor din vnzarea produselor finite
cu urmatoarele deosebiri:
n locul contului 701 "Venituri din vnzarea produselor finite" se utilizeaza contul 704 "Venituri din lucrari
executate si servicii prestate";
contul de venituri reflecta tarifele lucrarilor executate si serviciilor prestate exclusiv taxa pe valoarea
adaugata;
n plus se efectueaza nregistrarile:
reflectarea contravalorii lucrarilor executate si serviciilor prestate, ncasate n
numerar:
evidentierea veniturilor nregistrate n avans aferente perioadei curente:
e) n veniturile activitatii de exploatare se ncadreaza si valoarea studiilor si cercetarilor efectuate pentru
terti pe baza de contracte de cercetare sau comenzi. Evidenta veniturilor respective se realizeaza cu ajutorul
contului 705 "Venituri din studii si cercetari". Operatiile economice sunt asemanatoare cu cele prezentate la
contabilitatea veniturilor din vnzarea produselor finite cu deosebirea ca n locul contului 701 "Venituri din
vnzarea produselor finite" se utilizeaza contul 705 "Venituri din studii si cercetari".
f) n categoria veniturilor se includ si redeventele, locatiile de gestiune si chiriile ce se evidentiaza cu
contul 706 "Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii". Operatiile economice sunt urmatoarele:
se nregistreaza valoarea redeventelor pentru concesiuni, a locatiilor de gestiune si a
chiriilor pentru care au fost emise facturi catre concesionari, locatori sau chiriasi:
reflectarea redeventelor, locatiilor de gestiune si a chiriilor pentru care nu s-au
ntocmit facturi:
evidentierea sumelor ncasate n numerar fara trecerea lor n categoria creantelor
din concesiuni, locatii de gestiune, chirii, precum si pentru folosirea brevetelor,
marcilor si a altor drepturi similare:
n situatia n care sumele sunt ncasate prin contul de disponibil de la banca, n locul contului 5311 "Casa
n lei" se utilizeaza contul 5121 "Conturi la banci n lei".
reflectarea sumelor ncasate n avans ca redevente, locatii de gestiune
si chirii care se fac venituri ale perioadei curente sau exercitiului n curs:
se nregistreaza sumele datorate de personal, reprezentnd chirii care se fac
venituri ale unitatii:
g) Vnzarile de marfuri se ntlnesc la unitatile cu profil comercial sau la unitati cu alt profil care dispun

de depozite de marfuri cu ridicata sau de unitati de desfacere cu amanuntul a marfurilor. Indiferent de natura
vnzarilor, acestea fac obiectul contului 707 "Venituri din vnzarea marfurilor". Operatiile economice se
prezinta astfel:
reflectarea marfurilor livrate clientilor pe baza de facturi:

evidentierea marfurilor livrate catre clienti pentru care nu s-au ntocmit facturi:

reflectarea sumelor ncasate n numerar din vnzarea cu amanuntul a marfurilor:

Agentii economici care utilizeaza pentru evidenta stocurilor de marfuri metoda inventarului permanent,
trebuie sa nregistreze n contabilitate, alaturi de realizarea veniturilor si descarcarea gestiunii de marfurile iesite.
h) n categoria veniturilor din activitati diverse, se cuprind: comisioanele primite, serviciile prestate n
interesul personalului, punerea la dispozitia tertilor a personalului unitatii contra plata, veniturile din valorificarea
ambalajelor, precum si alte venituri realizate din relatiile cu tertii. Contabilitatea acestora se realizeaza cu ajutorul
contului 708 "Venituri din activitati diverse". Operatiile economice privind veniturile din activitati diverse sunt
urmatoarele:

reflectarea sumelor facturate clientilor reprezentnd venituri din activitati diverse:

evidentierea sumelor datorate de clienti, pentru care nu s-au ntocmit facturi,

din activitati diverse:
se nregistreaza valoarea ambalajelor care circula n sistem de restituire, nerestituite
de clienti:
~ concomitent, se evidentiaza taxa pe valoarea adaugata aferenta
ambalajelor retinute de clienti:
reflectarea sumelor datorate de personal, reprezentnd consumuri efectuate pentru
acesta si care se fac venituri ale unitatii:
evidentierea sumelor ncasate de la terti n numerar, reprezentnd venituri
din activitati diverse:
n cazul n care sumele sunt ncasate n contul de disponibil de la banca, atunci n locul contului 5311
"Casa n lei" se utilizeaza contul 5121 "Conturi la banci n lei".
reflectarea veniturilor nregistrate n avans provenind din activitati diverse, aferente
perioadei curente sau exercitiului n curs:
~ concomitent, taxa pe valoarea adaugata neexigibila devine colectata:
2) n sistemul actual de contabilitate se considera venituri att productia vnduta ce se reflecta n creditul conturilor
din grupa 70 "Cifra de afaceri neta", la care se adauga daca este cazul veniturile reflectate n grupele de conturi 72,
74, 75, 78 ct si variatia stocurilor de produse si comenzi n curs de executie de la finele perioadei fata de cele de la
nceputul perioadei. Pentru urmarirea evolutiei respectivelor stocuri se utilizeaza contul 711 "Variatia
stocurilor", cont ce apare numai la unitatile economice care obtin productie depozitabila sau au productie

nedepozitabila n curs de executie. Functia contului 711 "Variatia stocurilor" difera de functia conturilor de venituri,
prin trecerea asupra rezultatului exercitiului numai a soldului, debitor sau creditor, n timp ce n cazul celorlalte
conturi de venituri, asupra rezultatului exercitiului se trec rulajele creditoare ale acestora.
Contul 711 "Variatia stocurilor", din punct de vedere al functiei contabile este un cont bifunctional.
Soldul contului poate fi n cursul lunii:
creditor, cnd productia stocata intrata n depozite inclusiv productia n curs de executie de la sfrsitul lunii,
depaseste productia iesita din depozite n cursul lunii, inclusiv productia n curs de executie de la nceputul lunii;
debitor, n situatia inversa, cnd productia stocata intrata n depozite inclusiv productia n curs de executie
de la sfrsitul lunii, este inferioara productiei iesite din depozite n cursul lunii, inclusiv productia n curs de
executie de la nceputul lunii.
La sfrsitul perioadei contul nu prezinta sold, deoarece diferentele dintre rulajele debitoare si creditoare
se nchid prin rezultatul exercitiului.
Veniturile din productia stocata, genereaza n contabilitate urmatoarele nregistrari:
reflectarea la finele perioadei a costului de productie al lucrarilor si serviciilor n
curs de executie:
se evidentiaza pretul de nregistrare al semifabricatelor, produselor finite
si produselor reziduale obtinute precum si diferentele ntre pretul prestabilit
si costul de productie (costul efectiv de productie > costul standard):
reflectarea pretului de nregistrare al animalelor si pasarilor obtinute din
productie proprie, precum si a diferentelor de pret aferente (diferente n plus):
reluarea la nceputul perioadei urmatoare a productiei, lucrarilor si serviciilor
n curs de executie:
scaderea din gestiune a semifabricatelor, produselor reziduale, produselor finite,
animalelor si pasarilor vndute sau constatate lipsa la inventariere, precum
si diferentele de pret n plus aferente (costul efectiv > costul standard):
Diferentele de pret n minus n cazul n care evidenta se tine la costul standard (costul efectiv < costul standard) se
nregistreaza prin debitarea contului 711 "Variatia stocurilor", si creditarea conturilor corespunzatoare de diferente de pret
iar repartizarea diferentelor de pret aferente productiei vndute se evidentiaza printr-o formula contabila inversa.
n situatia n care se utilizeaza metoda inventarului intermitent conturile de stocuri vor fi afectate la
nceputul si sfrsitul perioadei de gestiune.
Soldul creditor sau soldul debitor al contului 711 "Variatia stocurilor" se transfera la finele perioadei
asupra contului 121 "Profit si pierdere".
3) Veniturile din productia de imobilizari sunt evidentiate cu ajutorul conturilor din grupa 72 "Venituri
din productia de imobilizari".

a) Veniturile din productia de imobilizari necorporale sunt formate din costul de productie al imobilizarilor
necorporale realizate n regie proprie si din cheltuielile efectuate de unitate cu punerea n functiune a unor
imobilizari necorporale procurate de la terti.
Contabilitatea sintetica a acestor venituri se realizeaza cu ajutorul contului 721 "Venituri din productia
de imobilizari necorporale". Operatiile economice au fost efectuate la contabilitatea imobilizarilor necorporale.
b) Veniturile din productia de imobilizari corporale includ valoarea mijloacele fixe obtinute din productie
proprie, valoarea lucrarilor de punere n functiune a mijloacelor fixe procurate de la terti si valoarea amenajarilor de
terenuri realizate n regie proprie. Contabilitatea sintetica a acestor venituri se realizeaza cu ajutorul contului 722
"Venituri din productia de imobilizari corporale".
Operatiile economice au fost efectuate la contabilitatea
imobilizarilor corporale.
4) Unitatile patrimoniale pot primi din partea statului sau a altor organisme publice, subventii de
exploatare pentru acoperirea diferentelor de pret la produsele fabricate cu cheltuieli mai mari dect pretul de
livrare, ce sunt subventionate, pentru acoperirea pierderilor rezultate din activitatea economica desfasurata n
anumite perioade de timp sau pentru finantarea unor activitati de cercetare, mprumuturi nerambursabile cuvenite
persoanei juridice, cu respectarea anumitor conditii referitoare la activitatea de exploatare a acesteia. Evidenta
sumelor primite sau care urmeaza a fi primite se realizeaza cu ajutorul contului 741 "Venituri din subventii de
exploatare" (7411, 7412, 7413, 7414, 7415, 7416, 7417, 7418).
Operatiile economice se prezinta astfel:
primirea avizului de aprobare a unei subventii pentru acoperirea diferentelor
de pret la produsele subventionate, ce urmeaza a se ncasa ulterior:
ncasarea ulterioara a subventiei:
primirea subventiilor de exploatare direct n contul bancar, de la buget sau
de la alte organisme:
Reflectarea n contabilitate a operatiunilor care decurg din aplicarea prevederilor Legii nr.
76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, pentru
ncadrarea n munca a absolventilor institutiilor de nvatamnt:
nregistrarea salariului cuvenit absolventilor institutiilor de nvatamnt pentru
munca prestata:
evidentierea sumelor retinute din contributia la Fondul pentru plata ajutorului
de somaj:
nregistrarea sumelor de recuperat, n cazul n care suma necesara pentru
acoperirea platii salariilor absolventilor este mai mare dect contributia
la Fondul pentru plata ajutorului de somaj:
5) n categoria altor venituri din exploatare se cuprind veniturile din creantele recuperate de la clienti si debitori
diversi reactivati si alte venituri din activitatea de exploatare dect cele nominalizate n categoriile de venituri
enuntate anterior.

Contabilitatea sintetica a acestor venituri se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 75 "Alte venituri
din exploatare".
Creantele unitatii patrimoniale care devin din diferite motive incerte si nu se mai pot ncasa sunt trecute
asupra cheltuielilor, influentnd nefavorabil rezultatul exercitiului.
a) n situatia n care acestea revin la o stare de solvabilitate, se reactiveaza, adica se reintroduc n activul
unitatii, reactivare ce va influenta favorabil rezultatul exercitiului, motiv pentru care se considera venituri si se
nregistreaza cu ajutorul contului 754 "Venituri din creante reactivate si debitori diversi".
Operatiile economice se prezinta astfel:
reactivarea clientilor reveniti la o stare de solvabilitate:
Concomitent cu reactivarea creantelor diverse se crediteaza contul extrabilantier 8034 "Debitori scosi
din activ, urmariti n continuare", care a fost debitat n momentul n care clientii au devenit insolvabili si au fost
scosi din activul unitatii patrimoniale.
n cazul n care sunt reactivati debitorii reveniti la o stare de solvabilitate, atunci n locul contului 4111
"Clienti" se utilizeaza contul 461 "Debitori diversi".
b) n categoria altor venituri din exploatare se cuprind acele venituri care privesc activitatea de
exploatare si nu se regasesc n conturile de venituri din exploatare enuntate anterior. Evidenta acestora se realizeaza
cu ajutorul contului 758 "Alte venituri din exploatare", care se detaliaza n mai multe conturi sintetice
operationale de gradul al doilea, astfel:
contul 7581 "Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati";
contul 7582 "Venituri din donatii si subventii primite";
contul 7583 "Venituri din vnzarea activelor si alte operatii de capital";
contul 7584 "Venituri din subventii pentru investitii";
contul 7588 "Alte venituri din exploatare".
Operatiile economice referitoare la alte venituri din exploatare sunt urmatoarele:
reflectarea sumelor datorate de personalul unitatii privind debitele provenite din
imputatii:
evidentierea sumelor datorate de diversi debitori ca urmare a pagubelor
produse de acestia:
nregistrarea reparatiilor capitale efectuate cu forte proprii, constatate la
nchiderea exercitiului ca fiind aferente exercitiilor urmatoare:
reflectarea sumelor ncasate n lei prin casierie reprezentnd venituri din
exploatarea curenta pentru care nu au fost nregistrate anterior creante:

 evidentierea amenzilor, despagubirilor si penalitatilor datorate de terti:

trecerea la venituri a cotei parti din subventia pentru investitii, corespunzatoare
amortizarii lunare inclusa n costuri:
reflectarea bunurilor de natura activelor circulante materiale sau de trezorerie
primite cu titlu gratuit:
evidentierea activelor circulante materiale rezultate din dezmembrarea unor
imobilizari:
nregistrarea drepturilor de personal neridicate, prescrise:
reflectarea sumelor cuvenite unitatii, datorate de catre bugetul statului, altele
dect impozite si taxe:
facturarea catre terti a activelor imobilizate cedate:
~ concomitent se scot din evidenta imobilizarile corporale si necorporale vndute:
evidentierea datoriilor anulate aferente exercitiului curent:
reflectarea indemnizatiilor pentru concediile de odihna acordate n plus, a
salariilor, a sporurilor si adaosurilor necuvenite, precum si avansurile nejustificate:
6) Veniturile din provizioane si ajustari pentru depreciere se formeaza din anularea sau diminuarea
provizioanelor constituite anterior, n cazul n care ele au ramas fara obiect sau cheltuiala pentru care s-au constituit
a devenit exigibila.
Veniturile din provizioane si ajustari se reflecta n contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 78
"Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare".
Veniturile din provizioane privind activitatea de exploatare sunt evidentiate cu ajutorul contului 781
"Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare", care se dezvolta n
urmatoarele conturi sintetice operationale de gradul al 2-lea:
contul 7812 "Venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli";
contul 7813 "Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor";
contul 7814 "Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante".

STUDIU DE CAZ - CONTABILITATEA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR DE

EXPLOATARE LA SC ZOU SRL
Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor de exploatare.

Astfel avem:
Lista avansurilor din salarii, ridicate de la banca si platite in numerar insumeaza 300.000.000 lei,
iar centralizatorul statelor de plata 700.000.0001[8] lei, CAS 19,5% (din care ajutoare materiale
acordate angajatilor 10.000.000 lei), CASS 6%, CFS 2 %.
Centralizatorul retinerilor din salarii se prezinta astfel:
-

avansuri chenzinale ......300.000.000 lei;

impozit pe salarii ...... 80.000.000 lei;

contributia angajatilor la bugetul sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari

sociale...9,5 %;

contributia angajatilor la bugetele asigurarilor sociale de sanatate ...6,5 %;

contributia angajatilor la bugetul asigurarilor pentru somaj ..... 1 %;

popriri in favoarea tertilor

.....4.000.000 lei.

Se ridica de la banca restul de plata pentru chenzina a 2-a care se achita in numerar, ramanand salarii
neridicate de 15.000.000 lei, care se trec in evidenta separata si se redepun la banca.
Se cere inregistrarea tuturor operatiunilor privind cheltuielile si decontarile cu personalul, inclusiv
virarea contributiilor si retinerilor pe destinatii, precum si ridicarea de la banca si plata ulterioara in
numerar a salariilor neridicate in termenul legal de plata.
1). Ridicarea de la banca a numerarului necesar platii salariilor:
__________________
5311 "Casa in lei"

_________________________

= 5121"Conturi la banci in lei" 300.000.000

__________________

_________________________

2). Plata in numerar a avansurilor chenzinale:

____________________

_____________________

425 "Avansuri acordate = 5311 "Casa in lei"

300.000.000

personalului"
____________________

______________________

3). Inregistrarea centralizatorului statelor de plata a salariilor:

_______________________

____________________

641 "Cheltuieli cu salariile =

421 "Personal-salarii

personalului"

700.000.000

datorate"

_______________________

____________________

4). Inregistrarea contributiei angajatorului la bugetul sistemului public de pensii si alte drepturi de
asigurari sociale (700.000 x 19,5% = 136.500.000 lei):
________________________

______________________

6451 "Contributia unitatii la = 4311 "Contributia unitati 13.650

asigurarile sociale"

la asigurarile sociale"

________________________

______________________

5). Inregistrarea centralizatorului listelor de ajutoare materiale suportate din bugetul sistemului public
de pensii si alte drepturi de asigurari sociale:
_________________________
4311 "Contributia unitati la

____________________

= 423 "Personal-ajutoare 10.000.000

asigurarile sociale"

materiale"

_________________________

____________________

6). Inregistrarea contributiei angajatorului la bugetul asigurarilor asociale de sanatate

(700.000.000 x 7% = 49.000.000 lei):
________________________
6453 "Contributia angajato-

____________________

= 4313 "Contributia angaja- 49.000.000

rului pentru asigurarile

torului pentru asigu-

sociale de sanatate"
__________________________

rarile sociale de sanatate"

______________________

7). Inregistrarea contributiei angajatorului la bugetul asigurarilor sociale pentru somaj

(700.000.000 x 3,5% = 24.500.000 lei):

6452

"Contributia=
unitatii
la
ajutorul
de
somaj"

4371

"Contributia24.500.000
unitatii la fondul
de somaj"

8). Inregistrarea retinerilor din veniturile salariale ale angajatilor:

%
421 "Personal - salarii=
datorate"

502.000.000

425

"Avansuri300.000.000
acordate
personalului"
80.000.000

444

"Impozitul
salarii"

pe66.500.000
7.000.000

4312

"Contributia
personalului la44.500.000
asigurarile
sociale"
4.000.000
(700.000.000 x
9,5%)

4372

"Contributia
personalului la
fondul de somaj"
(700.000.000 x
1%)

4314

"Contributia
angajatilor
pentru asigurarile
sociale
de
sanatate"
(700.000.000 x
6,5%)

427

"Retineri din
salarii datorate
tertilor"

9) Ridicarea de la banca a numerarului necesar platii chenzinei a II-a

(700.000.000 - 502.000.000 = 198.000.000 lei):
5311 "Casa in lei"

581
interne"

"Viramente198.000.000

si concomitent,
581
interne"

"Viramente=

5121 "Conturi la banci198.000.000

in lei"

10). Plata, in numerar, a veniturilor salariale ridicate in termenul normal de plata

(198.000.000 - 15.000.000 = 183.000.000 lei):
421 "Personal - salarii=
datorate"

5311 "Casa in lei"

183.000.000

11). Separarea intr-un cont distinct a veniturilor salariale neridicate in termenul de plata:
421 "Personal - salarii=
datorate"

426
"Drepturi
de15.000.000
personal neridicate"

12). Depunerea la banca a sumelor reprezentand venituri salariale neridicate in termenul normal de
plata:
5121 "Conturi la banci=
in lei"

581
interne"

"Viremante15.000.000

si concomitent,
581
interne"

"Viramente=

5311 "Casa in lei"

15.000.000

13). Inregistrarea viramentelor bancare privind contributiile angajatorului, precum si a retinerilor din
veniturile salariale ale angajatilor:
%
4311 "Contributia unitatii la
asigurarile
sociale"(sold
ct.4311
=
171.500.00010.000.000)

= 5121 "Conturi
banci in lei"

la441.000.000
165.500.000
49.000.000
24.500.000

4313 "Contributia angajatorului

pentru asigurarile sociale de
sanatate" (sold ct. 4313)

80.000.000
66.500.000

4371 "Contributia unitatii la

fondul de somaj"(sold ct 4371)

7.000.000

444 " Impozitul pe salarii"

44.5000.000

(sold ct. 444)

4.000.000

4312 "Contributia personalului

la asigurarile sociale"
(sold ct. 4312)
4372 "Contributia personalului
la fondul de somaj"(sold ct.
4372)
4314 "Contributia angajatilor
pentru asigurarile sociale de
sanatate" (sold ct. 4314)
427 "Retineri
datorate tertilor"

din

salarii

14). Ridicarea de la banca a numerarului necesar platii veniturilor salariale neridicate in termenul
normal de plata:
5311 "Casa in lei"

581
interne"

"Viramente15.000.000

si concomitent,
581
interne"

"Viramente=

5121 "Conturi la banci15.000.000

in lei"

15). Achitarea, in numerar, a veniturilor salariale neridicate in termenul normal de plata:

426
"Drepturi
de=
personal neridicate"

5311 "Casa in lei"

15.000.000

Societatea comerciala "X" (vanzator) livreaza societatii comerciale "BIJUTERIA ANA SRL"
(cumparator) un produs finit, care pentru cumparator reprezinta un utilaj industrial, avand pretul de
facturarea fara TVA de 500.000.000 lei si TVA 24%. In contabilitatea financiara a vanzatorului evidenta
stocului de produse finite se tine prin inventar permanent, produsul finit avand un pret de evidenta
standard de 400.000.000 lei. La scadenta contractuala decontarea se face dintr-un acreditiv deschis
anterior de catre cumparator in favoarea furnizorului.
In contabilitatea vanzatorului
Livrarea produsului finit:
411 "Clienti"

%
595.000.000

701"Veni vanzari

500.000.000

prod.finite"
4427 "TVA colectata"

95.000.000

Descarcarea gestiunii de produse finite (pret vanzare FTVA):

711
"Variatia = 345
"Produse
stocurilor"
400.000.000

finite

"

Incasarea produsului finit livrat:

5121 "Conturi la = 4111
banci in lei"
595.000.000

"Clienti"

In contabilitatea cumparatorului
Receptia utilajului industrial:
%

= 404
"Furnizori
595.000.000

2131 "Echipamente
tehnologice"

de

imobilizari

4426
"TVA
deductibila"

500.000.000
95.000.000

2) Achitarea utilajului industrial din acreditivul deschis in favoarea furnizorului:

404 "Furnizori de = 5411
"Acreditive
imobilizari"
595.000.000

in

lei"

Nota de calcul:
Valoarea nominala a efectului de comert de incasat ..640.000.000 lei la 31.12.N
(20.000 USD x 32.000 lei/USD)
b) Valoarea de decontare a efectului de comert incasat 650.000.000 lei (20.000 USD x32.500
lei/USD)
c)

Diferenta favorabila de curs valutar (b-a)...10.000.000 lei

5124 "Conturi la banci =
in valuta"

650.000.000

5113"Efecte de incasat"
765 "Venituri din diferente

640.000.000
10.000.000

de curs valutar"

SC ZOU SRL achizitioneaza echipament de lucru, conform unei facturi care cuprinde: pret de
facturare fara TVA 25.000.000 si TVA 24%, echipament pe care il distribuie personalului angajat care
suporta 50% din valoarea lui, suma ce se retine din veniturile salariale acordate angajatilor in raport cu
munca prestata. Diferenta de 50% se suporta de catre agentul economic angajator ca avantaj in natura
acordat angajatilor sai.
Receptia echipamentului de lucru achizitionat:
%

401 "Furnizori"

29.750.000

321 "Obiecte de inventar"

25.000.000

4426 "TVA deductibila"

4.750.000

(25.000.000 x 24%)
Distribuirea echipamentului de lucru personalului angajat:
2.1. pentru cota de 50% suportata de personalul angajat:
4282 "Alte creante in=
legatura cu personalul"

%
708
"Venituri
activitati diverse"

14.875.000
din12.500.000
2.375.000

4427 "TVA colectata"

(4.750.000 x 50%)
2.2. pentru cota de 50% suportata de agentul economic angajator ca avantaj acordat in natura
(25.000.000 x 50%)
641 "Cheltuieli cu=
remuneratiile
personalului"
421
"Personal
-=
remuneratii datorate"
635 "Cheltuieli cu alte=
impozite,
taxe
si

421
"Personal
-12.500.000
remuneratii datorate"
708
"Venituri
din12.500.000
activitati diverse"
4427 "TVA colectata" 2.375.000

varsaminte asimilate"
Retinerea din veniturile salariale ale angajatilor a cotei de 50% suportate de acestia
(29.750.000 x 50% = 14.875.000):f
421
"Personal
-=
remuneratii datorate"

4282 "Alte creante in14.875.000

legatura cu personalul"

Nota:
Intrucat filiera de inregistrari contabile prezentate are loc in contextul ansamblului
inregistrarilor privind decontarile cu personalul si organismele de asigurari si protectie sociala, la
nivelul acesteia nu se poate pune problema soldarii contului 421 "Personal - remuneratii datorate".
In urma unui control profesionist, onest si impartial efectuat in exercitiul financiar N, s-au
constatat varsaminte efectuate in plus in exercitiul financiar N-1 de catre un agent economic angajator
la fondul pentru protectia sociala si reorientarea profesionala a somerilor in suma de 15.000.000 lei.
Prin actul de control intocmit in acest caz, agentul economic este autorizat sa retina aceste
varsaminte efectuate in plus din contributiile la acest fond.
Inregistrarea creantelor fata de bugetul fondului pentru ajutor de somaj:
4382 "Alte
sociale"

creante=

758 "Alte venituri din15.000.000

exploatare"

Retinerea creantelor din contributiile cuvenite la fondul de somaj:

4371
"Contributia=
unitatii la fondul de
somaj"

4382 "Alte
sociale"

creante15.000.000

si concomitent,
581
interne"

"Viramente=

5121 "Conturi la banci15.000.000

in lei"

15). Achitarea, in numerar, a veniturilor salariale neridicate in termenul normal de plata:

426
"Drepturi
de=
personal neridicate"

5311 "Casa in lei"

15.000.000

Agentul economic angajator achizitioneaza echipament de lucru, conform unei facturi care
cuprinde: pret de facturare fara TVA 25.000.000 si TVA 24%, echipament pe care il distribuie
personalului angajat care suporta 50% din valoarea lui, suma ce se retine din veniturile salariale
acordate angajatilor in raport cu munca prestata. Diferenta de 50% se suporta de catre agentul
economic angajator ca avantaj in natura acordat angajatilor sai.

Receptia echipamentului de lucru achizitionat:

%

321
"Obiecte
inventar"

401 "Furnizori"

29.750.000

de

25.000.000
4.750.000

4426
deductibila"

"TVA

(25.000.000 x 24%)
Distribuirea echipamentului de lucru personalului angajat:
2.1. pentru cota de 50% suportata de personalul angajat:
4282 "Alte creante in=
legatura cu personalul"

%
708
"Venituri
activitati diverse"

14.875.000
din12.500.000
2.375.000

4427 "TVA colectata"

(4.750.000 x 50%)
2.2. pentru cota de 50% suportata de agentul economic angajator ca avantaj acordat in natura
(25.000.000 x 50%)
Se livreaza, in exercitiul financiar N, produse finite a caror evidenta se tine prin inventar
intermitent in contabilitatea financiara, avand pret de vanzare fara T.V.A. de 50.000.000 lei si T.V.A.
24%. In cursul exercitiului financiar N clientul declara starea de faliment confirmata de hotarare
judecatoreasca.
In exercitiul financiar N+1, in baza unei hotarari judecatoresti definitive se incaseaza prin banca
30% din valoarea creantei comerciale fata de clientul falit.
Inregistrari contabile in exercitiul financiar N:
1) Livrarea produselor finite:
4111 "Clienti"

= %

59.500.000

701"Venituri din vanzarea 50.000.000

produselor finite"
4427 "T.V.A. colectata"

9.500.000

2) Trecerea in conturi separate a creantei comerciale incerte:

4118 "Clienti incerti = 4111
sau in litigiu"
59.500.000

"Clienti"

3) Constituirea provizionului deductibil fiscal pentru creanta comerciala fata de clientul care a declarat
falimentul confirmat de hotararea judecatoreasca:
6814 "Cheltuieli de = 491
"Provizioane
exploatare
privind
59.500.000
provizioanele pentru
deprecierea activelor
deprecierea creantelor
circulante"
clienti"

pentru

Inregistrari contabile in exercitiul financiar N+1:

1) Incasarea prin banca a unei parti din valoarea creantei incerte
(59.500.000 x 30% = 17.850.000 lei) si trecerea diferentei pe cheltuieli:

= 4118"Clienti incerti sau

5121 "Conturi
banci in lei"

la

59.500.000

in litigiu"
17.850.000

654 "Pierderi din

creante si debitori
diversi"

1.200.000

2) Anularea provizionului ramas fara obiect:

= 7814 "Venituri din exploa- 59.500.000

491

"Provizioane
pentru
deprecierea
creantelor
clienti"

tare privind provizioane pentru deprecierea

activelor circulante"

A. Aplicatie practica privind stocurile de materii prime

a) stoc initial de materii prime

20.000.000lei

b) aprovizionari de materii prime de la furnizori, in preturi cumparare fara TVA

280.000.000lei
c) TVA

24%

d) consumuri de materii prime evaluate

prin metoda FIFO

275.000.000lei

e) stoc final (inventariat) de materii prime

25.000.000lei

Rezolvare
1) In cazul inventarului permanent. In aceasta ipoteza se impune inregistrarea in cursul perioadei de
referinta numai a cumpararilor si consumurilor intrucat stocurile initiale deja reflectate in contul de stoc
ca urmare a inregistrarilor din perioada precedenta, iar stocul final se formeaza potrivit relatiei
bilantiere: Sold final =Sold initial + Intrarile -Iesiri
Filiera inregistrarilor contabile consta in :
1.1) Inregistrarea receptiei de materii prime :

333.200.000
=

401"Furnizori"

3301 "Materii prime"

280.000.000

44426 "TVA
deductibila"

53.200.000

1.2) Plata furnizorilor prin viramente

4401 "Furnizori"

5121"Conturi la
banci in lei"

333.200.000

1.3) Inregistrarea consumurilor de materii prime, evaluate prin metoda FIFO

6601"Cheltuieli cu
materiile prime"

= 3301"Materii prime" 275.000.000

Nota
Se observa ca Sf.ct.301= Si + Rd - Rc =

=20.000.000+280.000.000-275.000.000 = 25.000.000

2) In cazul inventarului intermitent, filiera inregistrarilor contabile consta in :

2.1) afectarea cheltuielilor cu valoarea stocului initial sub premiza ca aceasta se va consuma in
cursul perioadei de referinta :

6601"Cheltuieli cu
materiile prime"

= 3301"Materii prime" 275.000.000

2.2) inregistrarea aprovizionarilor privind materiile prime, in cursul perioadei de referinta :

333.200.000
=

4401 "Furnizori"

6601 "Cheltuieli cu
materiile prime"

280.000.000
53.200.000

44426 "TVA
deductibila"

2.3) Inregistrarea stocului final (stabilit pe baza de inventarieri faptice), la sfarsitul perioadei de
referinta :
301 "Materii prime" =

601 "Cheltuieli cu
materiile prime"

25.000.000

Nota
Consumurile de materii prime nu fac obiectul inregistrarilor in contabilitatea financiara, deoarece
ele au fost inregistrate ca si cheltuieli in momentul aprovizionarilor.
3)Inregistrarea consumurilor :
3.1) de materiale auxiliare :

6021 "Cheltuieli cu
materialele
=

140.000.000
3021 "Materiale
auxiliare"

auxiliare"
3.2) de combustibili :
6022 "Cheltuieli
privind

185.000.000
= 3022"Combustibili"

combustibilii"

3.3) de materiale pentru ambalat :

6023 "Cheltuieli cu
materiale
=

3023 "Materiale
pentru ambalat"

11.000.000

pentru ambalat"
3.4) de piese de schimb
6024 "Cheltuieli
privind piesele de
schimb"

105.000.000
=

3024 "Piese de
schimb"

3.5) de seminte si materiale de plantat :

6025 "Cheltuieli
privind semintele si =
materiale de plantat"

15.000.000
3025 "Seminte si
materiale
deplantat"

3.6) de furaje :
6026 "Cheltuieli
privind furajele"

3026 "Furaje"

1.500.0
00

3.7) de alte materiale consumabile :

6028 "Cheltuieli
privind alte materiale = 3028 "Alte materiale
consumabile"
consumabile

11.000.000

4) Repartizarea diferentelor de pret aferente consumatorilor :

Nota de calcul :

Si308+Rd308

4.400.000 + 28.900.000
Kc308 =

x 100 =

= 6%
Si302 +Rd3023

88.000.000+467.000.000

Diferente de pret repartizate - total :.458.500.000 x 6% = 27.510.000

din care aferente consumului de :
- Materiale auxiliare .140.000.000 x 6% = 8.400.000
- Combustibili185.000.000 x 6% = 11.100.000
- Materiale pentru ambalat 11.000.000 x 6% =

660.000

- Piese de schimb .105.000.000 x 6%= 6.300.000

- Seminte si materiale de plantat15.000.000 x 6% =
- Furaje1.500.000 x 6% =

90.000

- Alte materiale consumabile..1.000.000 x 6%

%

3608 "Diferente de
= pret la materii prime
si materiale"

6021 "Cheltuieli cu
materialele

900.000

60.000

27.510.000
8.400.000
11.100.000

auxiliare"
660.000
6022 "Cheltuieli
privind combustibili"
6023 "Cheltuieli cu
materiale

6.300.
000
900.000

pentru ambalat"
6024"Cheltuieli
privind piesele
schimb"

90.000
de

6025
"Cheltuieli
privind semintele si
materiale de plantat"
6026 "Cheltuieli

60.000

x100

privind furajele"
6028 "Cheltuieli
privind alte
materiale
consumabile"

Nota
In ipoteza in care, in totalitate sau in parte diferentele de pret la materii prime sunt favorabile,
respectiv preturile de evidenta standard mai mari decat mai mari decat costurile efective de
achizitie, inregistrarile in conturile efective de achizitie, inregistrarile in conturile de diferente de
pret se pot face in credit (in negru), fie in debit (in rosu), in functie de solutiile contabile adoptate
de unitatea patrimoniala. Daca astfel de diferente se inregistreaza "in rosu" in debitul conturilor
de diferente de pret, atunci soldul debitor al acestuia poate fi la randul lui "in negru" sau "in
rosu". Eventual sold debitor "in rosu" va genera un coeficient de repartizare "in rosu", iar
diferentele de pret repartizate vor fi la randul lor "in rosu" corectand "prin scadere" cheltuielile
cu consumabile de stocuri.
3)Inregistrarea consumurilor :
3.1) de materiale auxiliare :
6021 "Cheltuieli cu
materialele
=

140.000.000
3021 "Materiale
auxiliare"

auxiliare"
3.2) de combustibili :
6022 "Cheltuieli
privind

185.000.000
=

66022"Combustibili"

combustibilii"

3.3) de materiale pentru ambalat :

6023 "Cheltuieli cu
materiale
=
pentru ambalat"
3.4) de piese de schimb

33023 "Materiale
pentru ambalat"

11.000.000

6024 "Cheltuieli
privind piesele de
schimb"

105.000.000
=

3024 "Piese de
schimb"

3.5) de seminte si materiale de plantat :

6025 "Cheltuieli
privind semintele si =
materiale de plantat"

15.000.000
3025 "Seminte si
materiale
deplantat"

3.6) de furaje :
6026 "Cheltuieli
privind furajele"

1.500.0
00

3026 "Furaje"

3.7) de alte materiale consumabile :

6028 "Cheltuieli
privind alte materiale = 3028 "Alte materiale
consumabile"
consumabile

11.000.000

4) Repartizarea diferentelor de pret aferente consumatorilor :

Nota de calcul :
Si308+Rd308

4.400.000 + 28.900.000
Kc308 =

x 100 =

= 6%
Si302 +Rd3023

88.000.000+467.000.000

Diferente de pret repartizate - total :.458.500.000 x 6% = 27.510.000

din care aferente consumului de :
- Materiale auxiliare .140.000.000 x 6% = 8.400.000
- Combustibili185.000.000 x 6% = 11.100.000
- Materiale pentru ambalat 11.000.000 x 6% =

660.000

- Piese de schimb .105.000.000 x 6%= 6.300.000

- Seminte si materiale de plantat15.000.000 x 6% =
- Furaje1.500.000 x 6% =

90.000

900.000

x100

- Alte materiale consumabile..1.000.000 x 6%

%
6021 "Cheltuieli cu
materialele

3608 "Diferente de
= pret la materii prime
si materiale"

60.000

27.510.000
8.400.000
11.100.000

auxiliare"
660.000
6022 "Cheltuieli privind
combustibili"
6023 "Cheltuieli cu
materiale

6.300.
000
900.000

pentru ambalat"
6024"Cheltuieli privind
piesele de schimb"

90.000
60.000

6025 "Cheltuieli privind

semintele si materiale de
plantat"
6026 "Cheltuieli privind
furajele"
6028 "Cheltuieli privind
alte
Materiale consumabile"

1)

Situatia soldurilor initiale in conturile de produse fabricate se prezinta astfel:

a)

341 "Semifabricate"............10.000.000 lei

b)

345 "Produse finite"............60.000.000 lei

c)

346 "Produse reziduale"..........5.000.000 lei

d)

348 "Diferente de pret la produse".... -45.000.000 lei

2)

Centralizatorul produselor fabricate, in preturi de inregistrare "standard" cuprinde:

a)

semifabricate ................200.000.000 lei

b)

produse finite..............700.000.000 lei

c)

produse reziduale............... 25.000.000 lei

TOTAL produse fabricate ........... 925.000.000 lei

3)

Centralizatorul diferentelor dintre costurile de productie efective si preturile de inregistrare

"standard" ale produselor livrate (vandute) in preturi de inregistrare "standard" ale produselor
fabricate cuprinde:

a)

la semifabricate .............10.000.000 lei

b)

la produse finite..........-60.000.000 lei

c)

la produse reziduale.........-5.000.000 lei

TOTAL produse fabricate .......-55.000.000 lei

4)

Centralizatorul veniturilor realizate din productia vanduta, evaluate in preturi de vanzare fara
TVA:

a)

semifabricate..............200.000.000 lei

b)

produse finite..............1.000.000.000 lei

c)

produse reziduale...............30.000.000 lei

TOTAL produse fabricate ...........1.230.000.000 lei

5)

Centralizatorul veniturilor livrate (vandute) in preturi de inregistrare "standard" cuprinde:

a)

semifabricate...............175.000.000 lei

b)

produse finite...............750.000.000 lei

c)

produse reziduale............... 25.000.000 lei

TOTAL produse fabricate............1.950.000.000 lei

6)

Cota de TVA este de 24%.

Rezolvare

1)

Inregistrarea obtinerii produselor fabricate:

%

925.000.000
=

3341 "Semifabricate"

7711 "Variatia
stocurilor"

3345 "Produse finite"

3346"Produse
reziduale"
2)

2
220.000.000
700.000.000

55.000.000
Inregistrarea diferentelor dintre costurile de productie efective si cele "standard" ale produselor
fabricate:

3348 "Diferente de
=
7711 "Variatia
pret la produse"
stocurilor"
3)
Inregistrarea destocarii produselor vandute:

-55.000.000

%
711 "Variatia
stocurilor"

950.000.000

175.000.000

341 "Semifabricate"

345 "Produse finite"

346 "Produse
reziduale"

5 750.000.000

225.000.000
Calcularea si inregistrarea diferentelor de pret aferente productiei vandute:

4)

(-45.000.000)+(-55.000.000)
=
x 100 = -10%
10.000.000 +60.000.000 +5.000.000 +200.000.000+700.000.000+25.000.000
Rc348 = Rc(341+345+346) x K348 = 950.000.000 x (-10%) = -95.000.000 lei
7711 "Variatia
stocurilor"

3348 "Diferente de
= pret la

-95.000.000

produse"
Se cumpara marfuri : 60.000.000 lei fara TVA 24%, acre se revand la un pret de 750.000.000 fara TVA
si TVA 24%.
Se descarca gestiunea de marfuri.
Rezolvare
a)

Inregistrarea cumpararilor de marfuri :

%

7714.000.000
= 401 "Furnizori"

3371 "Marfuri"

600.000.000

44426 "TVA
deductibila"

114.000.000