CAPITOLUL 6

ANALIZA RENTABILITĂŢII

CUPRINS:
6.1. Analiza structurală a rezultatelor
6.2. Analiza factorială a profitului la nivel de întreprindere
6.3. Analiza factorială a profitului pe produs
6.4 Analiza ratelor de rentabilitate
6.5. Analiza ratelor de rentabilitate pe produs
6.6. Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic
6.7. Studiu de caz
 În literatura de specialitate conceptul de performanţă are mai multe
accepţiuni, şi anume creştere, rentabilitate, productivitate şi randament 1. Ca
măsură a performanţelor economico-financiare ale întreprinderii, rentabilitatea
este o formă sintetică de exprimare a eficienţei activităţii firmei, respectiv a
capacităţii acesteia de a obţine profit prin utilizarea resurselor materiale, umane
şi financiare de care dispune2.
În practica economică, rentabilitatea se măsoară utilizând două categorii
de indicatori – profitul, care reflectă mărimea absolută a rentabilităţii şi ratele
de rentabilitate, ce reflectă gradul în care utilizarea resurselor întreprinderii
aduce profit3. Concret, în primul caz se pot utiliza următorii indicatori:
rezultatul aferent cifrei de afaceri, rezultatul exploatării, rezultatul financiar,
rezultatul curent, rezultatul extraordinar, rezultatul brut al exerciţiului şi
rezultatul net al exerciţiului. În cea de a doua situaţie se utilizează, de regulă,
rata rentabilităţii economice, rata rentabilităţii comerciale, rata rentabilităţii
financiare şi rata rentabilităţii resurselor consumate.

6.1. Analiza structurală a rezultatelor

Analiza structurală a rezultatelor permite stabilirea contribuţiei
diferitelor tipuri de rezultate la modificarea totală, precum şi evidenţierea
modificărilor intervenite pe fiecare element component.
Analiza structurală a rezultatului brut al exerciţiului (profit brut sau
pierdere), se poate efectua pe baza grupării veniturilor şi a cheltuielilor după
natura lor sau a grupării cheltuielilor după funcţia (destinaţia) lor în cadrul
întreprinderii.

6.1.1. Analiza structurală a rezultatului brut al exerciţiului după

natura cheltuielilor şi veniturilor

Analiza structurală a rezultatului brut al exerciţiului după natura

cheltuielilor şi veniturilor se bazează pe structura veniturilor, respectiv a
cheltuielilor funcţie de apartenenţa lor, la activitatea de exploatare, financiară
sau extraordinară. Modelul de analiză este următorul (fig.6.1.):
Rb = Re + RF + Rex
unde:
Rb – rezultatul brut al exerciţiului;
Re – rezultatul exploatării;

1
Colasse B., Analyse financiere d’entreprise, Editura La Decouverte, Paris, 1999, p.23;
2
Walsh C., Key Management Ratios (4th Edition), Pearson Publishing House, 2008, p. 25.
3
Gil Lafuente A.M., Fuzzy Logic in Financial Analysis, Springer Berlin Heidelberg, 2010,
p.96
RF – rezultatul financiar;
Rex – rezultatul extraordinar.
sau
Rb = RC + Rex
unde:
RC - rezultatul curent, se calculează prin însumarea rezultatului exploatării şi a
rezultatului financiar.
Venituri din
exploatare
Marja brută faţă
de cheltuielile
variabile
Cheltuieli variabile
de exploatare
Rezultatul
exploatării –

Cheltuieli fixe
+ de exploatare

Venituri
Rezultatul financiare
brut al Rezultatul _
exerciţiului
- financiar
Cheltuieli
financiare

+
Venituri
extraordinare

Rezultatul
extraordinar
¯

Cheltuieli
extraordinare

Figura 6.1. Schema de analiză structurală a rezultatului brut4

Pentru a stabili contribuţia elementelor componente la modificarea
rezultatului brut se aplică metoda balanţieră.
Acest model de analiză structurală a rezultatului brut pune în evidenţă
un aspect esenţial, şi anume dacă marja brută faţă de cheltuielile variabile
4
Işfănescu A.,Robu V., Hristea A.M.,Vasilescu C.,Analiză economico-financiară, Edit.ASE,
Bucureşti, 2002, p.264
permite acoperirea cheltuielilor fixe (în caz contrar volumul de activitate este
inferior pragului de rentabilitate) şi a unor rezultate negative din activităţi
financiare şi extraordinare, astfel încât activitatea la nivelul firmei să fie
rentabilă.
În analiza structurală a rezultatului brut după natura cheltuielilor şi
veniturilor se utilizează şi soldurile intermediare de gestiune (SIG) care
reprezintă indicatori economico-financiari stabiliţi pe baza datelor din Contul
de profit şi pierdere (CPP). O parte dintre aceste solduri se preiau ca atare, în
timp ce alte solduri intermediare se calculează, prin operaţiuni succesive, în
baza datelor din CPP, şi anume: marja comercială (Mc); producţia exerciţiului
(Qe); valoarea adăugată (VA); excedentul brut din exploatare (EBE).
Soldurile intermediare de gestiune se prezintă în Tabloul SIG care este,
în esenţă, o modalitate derivată de prezentare a contului de rezultate, astfel5:
1. Vânzări de mărfuri (ct. 707)
2. Costul mărfurilor vândute (ct. 607)
3. Marja comercială (1-2)
4. Producţia vândută (ct. 701 la 708)
5. Variaţia producţiei stocate (ct. 711)
6. Venituri din producţia de imobilizări (ct. 721,722)
7. Producţia exerciţiului (4+5+6)
8. Consumurile exerciţiului provenind de la terţi (gr.60 mai puţin ct. 607, gr.61, gr.62)
9. Valoarea adăugată (3+7-8)
10. Subvenţii de exploatare
11. Cheltuieli cu impozite,taxe şi alte vărsăminte asimilate (gr.63)
12. Cheltuieli cu personalul (gr.64)
13. Excedentul (deficitul) brut al exploatării (9+10-11-12)
14. Alte venituri din exploatare inclusiv cele din provizioane
15. Alte cheltuieli de exploatare
16. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea şi provizioanele
17. Rezultatul exploatării (13+14-15-16)
18. Venituri financiare
19. Cheltuieli financiare
20. Rezultatul curent al exerciţiului (17+18-19)
21. Venituri extraordinare
22. Cheltuieli extraordinare
23. Rezultatul extraordinar al exerciţiului (21-22)
24. Rezultatul brut al exerciţiului (20+23)
25. Impozit pe profit
26. Rezultatul exerciţiului (profit net sau pierdere) (24-25)

5
Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.,
Bucureşti, 2003, p.81
 Marja comercială (Mc) este un indicator specific activităţii de comerţ.
Analiza factorială a marjei comerciale se realizează utilizând următorul model :
D C
Mc 
100
unde:

C
 gi  ci
100
în care:
D – cifra de afaceri din vânzări de mărfuri;
C - rata medie a marjei comerciale sau cota medie de adaos comercial ;
g i - structura vânzărilor pe grupe de mărfuri;
ci - cota de adaos comercial pe grupe de mărfuri.
Sistemul de factori care determină modificarea marjei comerciale,
potrivit modelului de mai sus, se prezintă astfel :
D

Mc gi

C
ci

Excedentul (deficitul) brut al exploatării (EBE) reprezintă fluxul

potenţial de disponibilităţi degajat de ciclul de exploatare şi se determină
deducând cheltuielile monetare de exploatare din veniturile monetare aferente
acestei activităţi. Veniturile monetare din exploatare sunt formate din vânzările
de mărfuri, producţia vândută şi subvenţiile de exploatare, în timp ce
cheltuielile monetare din exploatare cuprind acele categorii de cheltuieli care
presupun plăţi imediate sau la termen (consumurile provenind de la terţi,
cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate şi cheltuieli cu personalul).
Excedentul brut al exploatării este utilizat în procesul de analiză pentru
efectuarea de comparaţii, în dinamică şi în spaţiu, cu rezultatele firmelor care
îşi desfăşoară activitatea în acelaşi domeniu. Comparativ cu ceilalţi indicatori
utilizaţi în procesul de analiză a rezultatelor, excedentul brut al exploatării
prezintă avantajul că nu este influenţat de sistemul de amortizare practicat, de
politica de constituire a provizioanelor, de politica financiară (gradul de
îndatorare) şi fiscală (sistemul de impozitare a profitului), precum şi de politica
de distribuire a dividendelor.
 Analiza excedentului brut al exploatării poate fi aprofundată utilizând
următoarele rate de structură (repartiţie)6:
a)

b)

c)

d)

e)
unde :
Ra - rata amortizării ;
Rp - rata provizioanelor ;
Rcf - rata cheltuielilor financiare cu dobânzile ;
Ri - rata impozitului pe profit ;
Rd - rata dividendelor.
6.1.2. Analiza structurală a rezultatului brut al exerciţiului după
destinaţia cheltuielilor
Această metodă de analiză structurală a rezultatului brut al exerciţiului
este cunoscută ca metoda clasificării după funcţia cheltuielilor sau a „costului
vânzărilor”. Informaţiile necesare analizei sunt grupate astfel :
1. Cifra de afaceri netă
2. Costul vânzărilor
3. Rezultatul operaţional (1–2)
4. Alte venituri din exploatare
5. Costuri de distribuţie
6. Cheltuieli administrative
7. Alte cheltuieli de exploatare
8. Rezultatul exploatării (3+4–5–6–7)
9. Venituri financiare
10. Cheltuieli financiare
11. Rezultatul financiar (9–10)
12. Venituri extraordinare
13. Cheltuieli extraordinare
14. Rezultatul extraordinar (12–13)
15. Rezultatul brut al exerciţiului (8+11+14)

6
Niculescu M., Diagnostic global strategic, Editura Economică, Bucureşti, 1997, p.287
 Rezultatul operaţional7 sau marja brută faţă de costul vânzărilor se
calculează ca diferenţă între cifra de afaceri netă şi costul vânzărilor care este
format din:
 costul de producţie al produselor finite vândute, lucrărilor prestate şi
serviciilor executate pentru terţi;
 costul de cumpărare al mărfurilor vândute.
Această prezentare a elementelor din CPP oferă uneori informaţii mai
relevante pentru utilizatori decât clasificarea după natură. Alegerea metodei de
analiză între metoda costului vânzărilor şi metoda naturii cheltuielilor depinde
de factorii specifici sectorului economic respectiv şi de natura întreprinderii.
Întrucât fiecare metodă de prezentare are avantaje pentru diferite tipuri de
întreprinderi, Standardul IAS 1 (paragraful 84) specifică ca opţiune între
metode pe cea care prezintă cel mai fidel elementele de performanţă ale
întreprinderii.

6.2. Analiza factorială a profitului la nivel de

întreprindere
Analiza structurală a profitului permite evidenţierea dinamicii profitului
întreprinderii şi a evoluţiei structurale înregistrate pe parcursul unei perioade
date.
Aceste informaţii, deşi utile, nu sunt suficiente în procesul decizional,
întrucât pentru întreprinzători este esenţială atât cunoaşterea efectului (mărimea
profitului, fluctuaţiile înregistrate), cât şi a cauzelor care au stat la baza
fenomenului. Pentru a măsura contribuţia diverşilor factori, direcţi sau
indirecţi, asupra profitului, se utilizează analiza factorială a rezultatului brut al
exerciţiului, rezultatului exploatării şi rezultatului aferent cifrei de afaceri.

6.2.1. Analiza factorială a rezultatului brut al exerciţiului

Rezultatul brut al exerciţiului (Rb) se determină ca diferenţă între

veniturile totale şi cheltuielile totale. Modelul de analiză factorială este :
 Ct 
Rb  Vt  1    Vt  prb , unde: prb 
 g i  prbi
 Vt  100
în care :
prb - reprezintă rezultatul (profitul) mediu brut la 1 leu venituri totale;
g i - structura veniturilor totale pe categorii de activităţi ;

7
Peterson Pamela P., Fabozzi F.J., Analysis of financial statements, John Wiley and Sons,
1999, p.45
 prbi - profitul brut la 1 leu venituri pe categorii de activităţi.
Sistemul de factori care acţionează asupra profitului brut se
prezintă astfel :
Vt

Rb gi

prb

prbi
Cuantificarea influenţelor factorilor se realizează cu ajutorul metodei
substituirilor în lanţ, după cum urmează:
Rb  Rb1  Rb0
din care, datorită :
1. Influenţei modificării veniturilor totale :
Vt  (Vt1  Vt0 )  prb 0
2. Influenţei modificării profitului mediu brut la 1 leu venituri totale:
 prb  Vt1  ( prb1  prb 0 )
din care:
2.1. Influenţa structurii veniturilor totale pe tipuri de activităţi:
 r
g i  Vt1  prb  prb 0 
2.2. Influenţa profitului brut la 1 leu venituri pe tipuri de activităţi:

prbi  Vt1  prb1  prb
r

unde:
r
prb 
g i1  prbi 0
100
Aşadar, se poate obţine un rezultat brut al exerciţiului mai mare fie prin
creşterea veniturilor, fie pe seama îmbunătăţirii structurii acestora în favoarea
acelor activităţi care generează un profit mediu brut la 1 leu venituri mai mare.

6.2.2. Analiza factorială a rezultatului exploatării

Rezultatul exploatării (Re) se constituie la nivelul activităţii de bază a

întreprinderii şi caracterizează în mărime absolută rentabilitatea ciclului de
exploatare. Se determină ca diferenţă între veniturile din exploatare (Ve) şi
cheltuielile aferente exploatării (Ce), astfel :
Re = Ve – Ce
Analiza factorială a rezultatului exploatării se poate efectua pe baza
următoarelor metode :
 Ce 
a.) Re  Ve  1    Ve  pre
 Ve 

pre 
 g i  prei
100
cei
prei  1 
vei
Utilizând acest model de analiză, sistemul de factori se prezintă astfel:
Ns

Ve t
(Ve)
wh
Re
gi

pre
prei
unde:
pre - profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare;
g i - structura veniturilor din exploatare pe tipuri de activităţi;
prei - profitul sau pierderea la 1 leu venituri din exploatare pe tipuri de
activităţi;
vei - suma veniturilor din exploatare pe tipuri de activităţi;
cei - suma cheltuielilor din exploatare pe tipuri de activităţi.
Ns - numărul mediu de salariaţi;
T - fondul total de timp de muncă (ore);
t - timpul mediu de muncă pe un salariat (om-ore);
(Ve)
wh - productivitatea medie orară, stabilită pe baza veniturilor din
exploatare.
 Metodologia de analiză factorială şi respectiv cuantificarea influenţelor
factorilor este următoarea:
 Re  Re 1  Re 0
din care:
1. Influenţa modificării veniturilor din exploatare :
Ve  (Ve1  Ve0 )  pre 0
din care, datorită:
1.1. Influenţei modificării fondului total de timp de muncă:
T  (T1  T0 )  wh 0  pre 0
din care, datorită:
1.1.1. Influenţei modificării numărului mediu de salariaţi:
 Ns  ( Ns1  Ns 0 )  t 0  wh 0  pre 0
1.1.2. Influenţei modificării timpului mediu de muncă pe salariat:
t  Ns1  (t 1  t 0 )  wh 0  pre 0
1.2. Influenţei productivităţii medii orare:
(Ve)
wh  T1  (wh1  wh 0 )  pre 0
2. Influenţa modificării profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare:
 pre  Ve1  ( pre1  pre 0 )
din care, datorită:
2.1. Influenţei structurii veniturilor din exploatare pe tipuri de activităţi:

g i  Ve1  pre  pre 0
r

2.2. Influenţei profitului la 1 leu venituri din exploatare pe tipuri de
activităţi:

prei  Ve1  pre1  pre
r

unde:
r
pre 
g i1  prei 0
100
Rezultă din acest model că se poate obţine o creştere a rezultatului
exploatării prin:
 realizarea unor venituri din exploatare mai mari, fie datorită utilizării
extensive a forţei de muncă (creşterea fondului total de timp de muncă
ca urmare a creşterii numărului de ore lucrate în medie de un salariat
sau datorită creşterii numărului mediu de salariaţi), fie pe seama
îmbunătăţirii productivităţii muncii;
 majorarea preţurilor de vânzare prin modificarea structurii producţiei
(veniturilor din exploatare) în favoarea produselor cu o marjă de profit
superioară celei medii pe întreprindere. Evident că acest deziderat se
 poate realiza numai în condiţiile îmbunătăţirii calităţii produselor şi în
limitele impuse de politica de preţuri a concurenţei.
Ve Re
b.) Re  Ae  
Ae Ve
Sistemul de factori este următorul :
Ae

Ve
Re
Ae
gi
Re
Ve
prei
Valoarea activelor de exploatare (Ae) este dată de valoarea activelor
imobilizate şi a activelor circulante aferente ciclului de exploatare. Modelul de
analiză este fundamentat pe faptul că mărimea activelor de exploatare
determină mărimea producţiei exerciţiului şi, în consecinţă, a veniturilor din
exploatare şi a profitului din exploatare.
Ve
Indicatorul reprezintă veniturile medii din exploatare la 1 leu active
Ae
de exploatare şi reflectă eficienţa activelor de exploatare. Creşterea valorii
acestui indicator se poate realiza prin accelerarea vitezei de rotaţie a activelor
circulante de exploatare, îmbunătăţirea calităţii produselor etc..
Analiza factorială şi cuantificarea contribuţiei factorilor la modificarea
rezultatului din exploatare se fundamentează similar modelelor mai sus
prezentate, utilizând metoda substituirilor în lanţ.

6.2.3. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri

Pentru analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri în cazul

firmelor cu activitate de producţie se pot utiliza următoarele modele :
a.) Pr   qVi pi   qVi  ci


b.) Pr   qVi  pi  1 
 qVi  ci   CA  pr
  q  pi 
 Vi 

Mf CA Pr
c.) Pr  T   
T Mf CA
 CA Pr
d.) Pr  Ns  
Ns CA
Potrivit primului modelului de analiză („a”), sistemul de factori care
acţionează asupra profitului este:
qvi
gi
Pr
ci
pi
în care:
qvi - volumul fizic al producţiei vândute pe produse „i”;
gi - structura producţiei vândute pe produse ;
ci - costul complet unitar pe produs ;
pi - preţul de vânzare unitar pe produs, exclusiv TVA.
Analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri se realizează
astfel:
ΔPr = Pr1 - Pro
din care, datorită:
1. Influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute:
q v  Pr0  IqV  Pr0
unde:
IqV 
q Vi1  pi 0
 100
q Vi 0  pi 0
2.Influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse :
g   qVi1  pi 0   qVi1  ci 0   Pr0  IqV
3. Influenţei modificării costurilor complete unitare:
c   qVi1 pi 0   qVi1ci1    qVi1 pi 0   qVi1ci 0    qVi1ci1   qVi1ci 0 
4.Influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare, exclusiv TVA:
   
p   qVi1 pi1   qVi1ci1   qVi1 pi 0   qVi1ci1   qVi1 pi1   qVi1 pi 0
Acest model arată că majorarea profitului aferent cifrei de afaceri este
posibilă prin:
 creşterea cantităţii de produse vândute fie pe seama creşterii cererii pe
piaţa produsului respectiv, fie prin îmbunătăţirea politicii de marketing;
 modificarea structurii cifrei de afaceri în favoarea produselor cu o
marjă de profit superioară celei medii pe întreprindere;
  diminuarea costurilor de producţie unitare ca urmare a creşterii
eficienţei activităţii de aprovizionare şi producţie, şi nu în condiţiile în
care calitatea şi fiabilitatea produselor realizate ar fi afectată;
 majorarea preţurilor de vânzare în condiţiile îmbunătăţirii calităţii
produselor şi, desigur, în limitele impuse de politica de preţuri a
concurenţei.
Sistemul de factori care acţionează asupra profitului potrivit modelului
„b” este următorul:
qv

CA p

Pr g

pr p

c
Analiza factorială a profitului se prezintă astfel :
ΔPr = Pr1 - Pro
din care, datorită :
1.Influenţei modificării cifrei de afaceri :
CA  CA1  CA0   pr0
din care, datorită:
1.1. Influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute:
qV   qVi1  pi 0   qVi0  pi 0  pr0
1.2. Influenţei modificării preţurilor de vânzare unitare:
p   qVi1  pi1   qVi1  pi 0  pr0
2. Influenţei modificării profitului mediu la 1 leu cifra de afaceri :

 pr  CA1  pr1  pr 0 
din care, datorită:
2.1. Influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse:

g  CA1  1 
  qVi1 pi 0    qVi 0 pi 0 
1 
 qVi1ci 0   1   qVi0 ci 0   CA  pr '  pr
0 
2.2. Influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare:

p  CA1  1 
 qVi1ci 0   1   qVi1ci 0   CA   pr   pr ' 
  qVi1 pi1    q vi1 pi 0 
1
 
 2.3. Influenţei modificării costurilor unitare :

c  CA1  1 
 qVi1ci1   1   qVi1ci 0   CA   pr  pr  
  qVi1 pi1    qVi1 pi1 
1 1
 
unde:

pr  1 
'  qVi1ci 0 

 q p 
 Vi1 i 0 
şi

pr  1 
"  qVi1ci 0 
 q p 
 Vi1 i1 

Modelul prezentat evidenţiază impactul direct al modificării vânzărilor

totale şi al marjei de profit prin acţiunea indirectă a factorilor analizaţi anterior
(modelul „a”). Astfel, aşa cum am subliniat mai sus, întreprinderea poate
acţiona în direcţia creşterii cifrei de afaceri nete prin extinderea cotei de piaţă,
îmbunătăţirea calităţii produselor şi sau inovare, respectiv lansarea unor
produse noi, mai competitive.
Potrivit modelului de analiză „c”, sistemul de factori este următorul:
T

Mf
T
CA
Pr
Mf g
P
sau pr
CA p
c
în care:
T - fondul total de timp de muncă (ore);
Mf
- gradul de înzestrare tehnică a muncii;
T
CA
- eficienţa utilizării mijloacelor fixe, exprimată prin vânzările ce revin în
Mf
medie la 1 leu mijloace fixe.
Faţă de modelele precedente, acest model permite evidenţierea
infuenţelor datorate utilizării extensive a factorului uman, gradului de
înzestrare tehnică şi eficienţei folosirii mijloacelor fixe la modificarea
profitului.
 Sistemul de factori care acţionează asupra profitului conform ultimului
model de analiză („d”) mai sus prezentat este următorul:
Ns

CA
Pr
Ns g
Pr
sau pr
CA p
c
unde:

în care:
Ns - număr mediu de salariaţi;
- productivitatea medie anuală calculată pe baza CA;
– timpul mediu lucrat de un salariat;
- productivitatea medie orară calculată pe baza CA.
Acest model, care poate fi folosit atât în cazul întreprinderilor cu
activitate de producţie industrială, cât şi în cazul celor prestatoare de servicii,
evidenţiază impactul utilizării resursei umane, extensiv (prin creşterea
numărului de salariaţi) şi intensiv (creşterea productivităţii muncii), asupra
modificării profitului aferent cifrei de afaceri.

6.3. Analiza factorială a profitului pe produs

Aprofundarea analizei profitului total al întreprinderii presupune

studierea profitului realizat pe seama principalelor produse şi stabilirea
influenţelor factorilor direcţi şi indirecţi care acţionează asupra acestuia.
Analiza profitului pe produs (Prp) se poate realiza pe baza modelului :
Prp = qv × (p – c)
unde:
c = cm  csd  ci
în care:
cm   cs j  p j
csd  t  sh
Ci
ci 
q
unde:
cm - cheltuielile cu materiile prime şi materialele directe pe unitatea de
produs;
csd - cheltuielile cu manopera directă pe unitatea de produs;
c i - cheltuieli indirecte pe unitatea de produs;
cs j - consumul specific din resursa materială “j”;
p j - preţul de aprovizionare al resursei “j”;
t - timpul de muncă pe unitatea de produs;
sh - salariul mediu orar (inclusiv contribuţiile pentru asigurări şi protecţie
socială);
Ci - suma cheltuielilor indirecte;
q - volumul fizic al producţiei obţinute.
Sistemul de factori care acţionează asupra modificării profitului pe
produs se prezintă astfel :
qV cs j
cm
pj
t
Prp c csd

ci sh

Analiza factorială a profitului pe produs se prezintă după cum urmează:

ΔPrp = Prp1 - Prpo
din care, datorită :
1. Influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute :
qV  qV 1  qV 0    p0  c0 
2. Influenţei modificării costurilor unitare :
c  qV 1  c1  c0 
din care:
2.1.Influenţa modificării cheltuielilor cu materiile prime şi materialele
directe pe unitatea de produs:

cm  qV 1  cm1  cm0 
din care, datorită:
2.1.1.Influenţei modificării consumului specific din resursa materială
“j”:
  
cs j  qV 1    cs j1 p j 0   cs j 0 p j 0 
 
2.1.2.Influenţei modificării preţului de aprovizionare al resursei “j”:
 
p j  qV 1    cs j1 p j1   cs j1 p j 0 
 
2.2.Influenţa modificării cheltuielilor cu manopera directă pe unitatea de
produs:

csd  qV 1  csd1  csd 0 
din care, datorită:
2.2.1.Influenţei modificării timpului de muncă pe unitatea de produs:
t  qV 1  t1  t 0   sh0
2.2.2.Influenţei modificării salariului mediu orar:
 
sh  qV 1  t1  sh1  sh 0
2.3.Influenţa modificării cheltuielilor indirecte pe unitatea de produs:
 
ci  qV 1  ci1  ci 0
3. Influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare:
p  qV 1   p1  p 0 
În esenţă, majorarea profitului pe produs se poate obţine fie prin
creşterea cantităţii vândute aferente produsului respectiv, fie prin majorarea
preţului de vânzare sau diminuarea costului de producţie în condiţiile şi
restricţiile prezentate anterior.
În plus, acest model evidenţiază faptul că reducerea costurilor de producţie
presupune diminuarea costurilor directe şi indirecte. Cheltuielile directe se pot
diminua prin:
 reducerea consumurilor specifice şi a preţurilor de achiziţie. De
exemplu, consumurile specifice scad în cazul utilizării unor linii de
producţie performante, dar aceasta presupune efectuarea de investiţii,
respectiv posibilitatea accesului la surse de finanţare externe
competitive în situaţia în care fondurile proprii sunt insuficiente;
 diminuarea cheltuielilor cu salariile personalului direct productiv
raportate la volumul fizic al producţiei realizate, ceea ce presupune fie
creşterea eficienţei muncii fie reducerea salariului mediu orar.

6.4 Analiza ratelor de rentabilitate

Rata de rentabilitate este un raport între un indicator de rezultate şi un
indicator care reflectă un stoc (active totale, active imobilizate, capital propriu
etc.) sau un flux de activitate (cifra de afaceri, resurse consumate etc.).
Diferitele forme de exprimare ale ratelor de rentabilitate au valori
informaţionale variate şi oglindesc multiplele laturi ale activităţii economico-
financiare a firmei8.
Principalele rate operaţionale în analiza financiară a întreprinderii sunt:
 rata rentabilităţii comerciale;
 rata rentabilităţii resurselor consumate;
 rata rentabilităţii economice;
 rata rentabilităţii financiare.

6.4.1. Analiza ratei rentabilităţii comerciale

Rata rentabilităţii comerciale (Rc) exprimă corelaţia dintre profitul

aferent vânzărilor şi cifra de afaceri, dând expresie politicii comerciale a
întreprinderii. Principalele modele utilizate în analiza factorială a acestei rate se
bazează pe următoarea relaţie:

Astfel, se dezvoltă cele două modele de mai jos:

a.) R c 
Pr
 100 
 qvi pi   qvici  100, sau R c  1   qvici   100
 qvi pi  qvi pi   q pi 
 vi 

b.) R c

gr i i
c
 c 
, unde : ric  1  i  100
100  pi 
în care:
g i  structura producţiei vândute pe produse;
ric  rata rentabilităţii comerciale pe produse.
Potrivit modelului „a”, ordinea în care factorii acţionează asupra ratei
rentabilităţii comerciale este următoarea: structura producţiei vândute pe
produse, preţurile medii de vânzare unitare (exclusive TVA) şi costurile
unitare.
qv

c
Metodologia de cuantificare a influenţelor factorilor este următoarea:

8
Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N., Analiză economico-financiară, Editura Economică,
Bucureşti, 2005, p.269
 R c  R1c  R0c
din care, datorită:
1. Influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse:

qv  1 
 qvi1ci 0   100  1   qvi0 ci 0 100
 q p   q p 
 vi1 i 0   vi0 i 0 

2. Influenţei modificării preţurilor de vânzare unitare:


p  1 
 qvi1ci 0   100  1   qvi1ci 0 100
 q p   q p 
 vi1 i1   vi1 i 0 

din care, datorită :

2.1. Influenţei inflaţiei:
1   vi1 i 0   100  1   vi1 i 0   100
 q c   q c 
 q p I   q p 
 vi1 i 0 p   vi1 i 0 

2.2. Influenţei altor factori, decât inflaţia:

1   vi1 i 0   100  1   vi1 i 0   100
 q c   q c 
 q p   q p I 
 vi1 i1   vi1 i 0 p 

în care Ip reprezintă indicele inflaţiei faţă de baza de comparaţie.

3. Influenţei modificării costurilor unitare:

c  1 
 qvi1ci1   100  1   qvi1ci 0 100
 q p   q p 
 vi1 i1   vi1 i1 

În cazul utilizării modelului de analiză „b”, sistemul de factori se

prezintă astfel :
gi

Rc pi
ri c
ci

Analiză factorială este următoarea:

R c  R1c  R0c
din care, datorită:
1. Influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse:

q v 
 g i1 riOc  g i 0 riOc
  R c r  R0c
100 100
2. Influenţei modificării ratei rentabilităţii comerciale pe produse:
 ri c

g r c
i1 i1

g r c
i1 iO
 R1c  R c r
100 100
din care, datorită :
2.1. Influenţei modificării preţurilor de vânzare unitare:
 c   c 
 g i1 1  pi 0  100  g i1 1  pi 0   100
p   i1 
  i0 

100 100
2.2. Influenţei modificării costurilor unitare:
 c   c 
 g i1 1  pi1   100  g i1 1  pi 0   100
c   i1 
  i1 

100 100

6.4.2. Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate

Rata rentabilităţii resurselor consumate (Rrc) reflectă corelaţia dintre

rezultatul aferent cifrei de afaceri (Pr) şi costurile totale aferente vânzărilor
(Ch). Astfel, modelul de analiză factorială a acestei rate se bazează pe
următoarea relaţie:

Modelul de calcul şi analiză este următorul :

R rc 
Pr
 100 
 qvi pi   qvi ci  100
 qvi ci  qvici
Factorii direcţi care influenţează evoluţia ratei rentabilităţii resurselor
consumate sunt structura producţiei vândute (gi), costurile unitare (ci) şi
preţurile de vânzare unitare, exclusiv TVA (pi).
g

p
Analiza factorială şi cuantificarea influenţelor factorilor se prezintă
astfel:
R rc  R1rc  R0rc
din care, datorită:
1. Influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse:
 g 
q Vi1 pi 0   qVi1ci 0
 100  R0rc
q c
vi1 i 0

2. Influenţei modificării costurilor unitare:

c 
 qVi1 pi 0   qVi1ci1  100   qVi1 pi 0   qVi1ci 0  100
 qvi1ci1  qVi1ci 0
3. Influenţei modificării preţurilor de vânzare unitare pe produse:

p  R1rc 
 qVi1 pi 0   qVi1ci1  100
 qVi1ci1
Interpretarea contribuţiei factorilor este similară cu cea prezentată la
analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri. Totuşi, trebuie subliniat
faptul că asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate costul exercită o dublă
acţiune, influenţând în sensuri diferite prin numărătorul şi numitorul raportului.
De exemplu, în cazul depăşirii costurilor unitare pe produs, numărătorul
(profitul) se reduce în timp ce numitorul (cheltuielile totale) creşte, ceea ce face
ca influenţa negativă a acestui factor asupra ratei rentabilităţii resurselor
consumate să fie mult mai puternică decât în cazul altor rate de rentabilitate.
În ceea ce priveşte nivelul optim al ratei rentabilităţii resurselor
consumate, există, în literatura de specialitate, opinii potrivit cărora acesta ar
trebui să se situeze în intervalul 9-15%.

6.4.3 Analiza ratei rentabilităţii economice

Rata rentabilităţii economice (Re) reflectă relaţia dintre un rezultat

economic şi mijloacele economice angajate pentru obţinerea acestuia, punând
în evidenţă performanţa utilizării capitalului investit (acesta se regăseşte în
activul total al întreprinderii).
În calculul ratei rentabilităţii economice la numărător se poate utiliza
rezultatul exploatării, excedentul brut din exploatare sau profitul brut, iar la
numitor mijloacele economice totale (activul total) sau o parte a acestora (ca de
exemplu, activele din exploatare), funcţie de scopul analizei, astfel:
 dacă se utilizează rezultatul exploatării (Re), rata obţinută este
independentă atât de structura financiară (gradul de îndatorare) şi
politica fiscală (impozitarea profitului), precum şi de fluxurile
extraordinare (Rex);
 când rata rentabilităţii economice este calculată pe baza excedentului
brut din exploatare (EBE) se elimină, în plus, şi influenţele datorate
politicii referitoare la amortizarea activelor fixe;
 cea de a treia variantă este mai puţin utilizată în practică, întrucât
folosirea profitului brut , care induce un nivel mai ridicat al ratei, este
 necesară numai atunci când întreprinderea obţine profit din activităţi
financiare şi extraordinare9.
Având în vedere aceste aspecte, vom analiza rata rentabilităţii
economice determinată potrivit primelor două situaţii menţionate, după cum
urmează:
Re EBE
 100 sau  100
At At
unde: At – active totale
În baza acestei metodologii de calcul se pot construi următoarele
modele de analiză factorială a ratei rentabilităţii economice:
CA Re CA EBE
a. R e    100 sau R e    100
At CA At CA
în care:
CA
- viteza de rotaţie a activului total, exprimată ca număr de rotaţii;
At
EBE
- excedentul brut din exploatare la 1 leu cifră de afaceri.
CA
Rc
b. R  e
; iar At = Ai + Ac
1 1

CA CA
Ai Ac
în care:
R c - rata rentabilităţii comerciale calculată ca raport între Re şi CA;
Ai - active imobilizate;
Ac - active circulante.
Potrivit primului model de analiză (a) sistemul de factori care
determină modificarea ratei rentabilităţii economice este următorul:
CA CA
At At
Re g sau Re

EBE
Rc p
CA
c
Modelul de analiză factorială este următorul:

din care, datorită:

9
Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N., Opera citată, p.276
1.Influenţei modificării vitezei de rotaţie a activului total:

2.Influenţei modificării ratei rentabilităţii comerciale:

din care:
2.1. Influenţa modificării structurii producţiei vândute pe produse:

qv 
CA1 
 1
 qvi1ci 0   100  CA1  1   qvi0 ci 0 100
At1   qvi1 pi 0  At1   q vi0 pi 0 
2.2. Influenţa modificării preţurilor de vânzare unitare:

p 
CA1 
 1
 qvi1ci 0   100  CA1  1   qvi1ci 0 100
At1   qvi1 pi1  At1   qvi1 pi 0 
din care, datorită :
2.2.1. Influenţei inflaţiei:
CA1 
 1
 qvi1ci 0   100  CA1  1   qvi1ci 0   100
At1   q vi1 pi 0 I p  At1   q vi1 pi 0 
2.2.2. Influenţei altor factori, decât inflaţia:
CA1 
 1
 qvi1ci 0   100  CA1  1   qvi1ci 0   100
At1   qvi1 pi1  At1   q vi1 pi 0 I p 
în care Ip reprezintă indicele inflaţiei faţă de baza de comparaţie.
2.3. Influenţa modificării costurilor unitare:

c 
CA1 
 1
 qvi1ci1   100  CA1  1   qvi1ci 0 100
At1   q vi1 pi1  At1   q vi1 pi1 
În concluzie, modificarea ratei rentabilităţii economice se explică prin
prisma celor doi factori direcţi, respectiv viteza de rotaţie a activului total şi
rata rentabilităţii comerciale (rata marjei brute la 1 leu vânzări), a cărei analiză
poate fi aprofundată prin intermediul celor trei factori indirecţi, şi anume:
structura producţiei vândute pe produse, preţurile de vânzare unitare şi
costurile unitare.
Utilizând modelul de analiză “b”, sistemul de factori se prezintă astfel:
CA
g
Ai
CA
Re p
Ac
Rc c
în care:
CA
- randamentul activelor imobilizate (R);
Ai
CA
- viteza de rotaţie a activelor circulante, exprimată ca număr de rotaţii (n).
Ac
Modelul de analiză factorială este:
R e  R1e  R0e
din care, datorită:
1. Influenţei modificării randamentului activelor imobilizate:
R0c R0c
R  
1 1 1 1
 
R1 n0 R0 n0
2. Influenţei modificării vitezei de rotaţie a activelor circulante:
R0c R0c
n  
1 1 1 1
 
R1 n1 R1 n0
3. Influenţei modificării ratei rentabilităţii comerciale:
R c  R0c
R c  1
1 1

R1 n1
Dacă notăm viteza de rotaţie a activului total, exprimată ca durată, cu:
1 1
1  
R1 n1
putem determina contribuţia factorilor indirecţi, după cum urmează:
3.1 Influenţa modificării structurii producţiei vândute pe produse:

g 
R c '  R0c 
, unde R c '  1 
 qvi1ci 0   100
1  q p 
 vi1 i 0 

3.2 Influenţa modificării preţurilor de vânzare unitare:

p 
R c"  R c ' 
, unde R c"  1 
 qvi1ci 0   100
1  q p 
 vi1 i1 

3.3 Influenţa modificării costurilor unitare:

R c  R c"
c  1
1
În concluzie, faţă de primul model de analiză, acesta evidenţiază şi
eficienţa utilizării mijloacelor economice de natura activelor imobilizate şi
circulante, ca o condiţie esenţială pentru creşterea rentabilităţii economice.
Concret, potrivit modelului “b”, sporirea rentabilităţii economice se poate
obţine prin: îmbunătăţirea randamentului mijloacelor fixe (utilizarea intensivă a
acestora, având în vedere performanţele lor); accelerarea vitezei de rotaţie a
activelor circulante; creşterea ratei rentabilităţii comerciale prin metode
specifice activităţii de desfacere (politici comerciale).

6.4.4 Analiza ratei rentabilităţii financiare

Rentabilitatea financiară (Rf) exprimă corelaţia dintre profit şi capitalul

firmei, format din capital propriu şi datorii (împrumuturi şi credite pe termen
mediu şi lung), în calitatea lui de sursă de finanţare a activităţii întreprinderii.
Plecând de la diversele moduri de abordare a noţiunii de capital,
Bernard Colasse precizează că aceasta „are numeroase semnificaţii, care pot fi
precizate avându-se în vedere informaţiile contabile şi bursiere. Printre
indicatorii care pot fi reţinuţi ca măsura a capitalului, enumerăm: activul total,
activele fixe, capitalurile permanente, capitalurile proprii, capitalizarea
bursieră, activul real compus din active fixe şi stocuri etc”10.
Aşadar, rata rentabilităţii financiare ca expresie a eficienţei utilizării
capitalurilor firmei poate fi privită din unghiuri diferite, funcţie de interesele
cărora trebuie să le răspundă. În esenţă, principalii interesaţi în cunoaşterea
eficienţei folosirii capitalului sunt investitorii (acţionarii actuali sau potenţiali),
managementul firmei şi instituţiile financiar-bancare care acordă împrumuturi
întreprinderii.
Analiza ratei rentabilităţii financiare prezentată în continuare
corespunde structurii capitalurilor pe cele doua componente, capitaluri proprii
şi permanente.
6.4.4.1.Analiza ratei rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii
Această rată reflectă corelaţia dintre profitul net, ca venit al acţionarilor
şi capitalurile proprii ale întreprinderii, măsurând astfel, în mărime relativă,
remunerarea capitalurilor acţionarilor.
Rata rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii se determină pe baza
relaţiei :
Pn
Rf   100
Kp
unde:
Pn – profit net
Kp – capital propriu

10
Colasse B. , Opera citată, p. 28.
 Specialiştii11 recomandă ca la numitor să se folosească capitalul
propriu mediu calculat după următoarea relaţie:

unde:
Cpi - capital propriu iniţial;
NAE – număr de acţiuni emise în cursul anului;
VE – valoarea de emisie ;
NLE – numărul de luni de la data emiterii până la sfârşitul anului;
NARC - număr de acţiuni răscumpărate în cursul anului;
VRC – valoarea de răscumpărare;
NLRC – numărul de luni de la data răscumpărării şi până la sfârşitul anului.
Analiza factorială a ratei rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii
poate fi aprofundată utilizând, în acest sens, următoarele modele multiplicative
de analiză :
Vt At Pn
a.) Rf     100
At Kp Vt
Vt Pb Pn
b.) Rf     100
Kp Vt Pb
At CA Pn
c.) Rf     100
Kp At CA
În cazul primului model de analiză, sistemul de factori se prezintă
astfel:
Vt
At

At
Rf
Kp

Pn
Vt
în care :
Vt
- viteza de rotaţie a activului total, exprimată prin număr de rotaţii ;
At
At
- factorul de multiplicare a capitalului propriu;
Kp

11
Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N., Opera citată, p. 281.
 Pn
- rentabilitatea netă a veniturilor proprii (profit net la 1 leu venituri)
Vt
Factorul de multiplicare a capitalului propriu reflectă gradul de
îndatorare a firmei, potrivit relaţiei:
At Pt Kp  D D
   1
Kp Kp Kp Kp
în care:
Pt - pasivul total;
D - datoriile totale;
D
 gradul de îndatorare (braţul pârghiei financiare).
Kp
Modelul de analiză factorială este următorul:

din care, datorită:

1.Influenţei modificării vitezei de rotaţie a activului total:

2.Influenţei modificării factorul de multiplicare a capitalului propriu:

3. Influenţei modificării profit net la 1 leu venituri totale:

Acest model de analiză arată că rata rentabilităţii financiare poate fi

infuenţată favorabil prin:
 accelerarea vitezei de rotaţie a activului total concretizată în creşterea
eficienţei utilizării activelor totale. În practică, viteza de rotaţie a
activului total depinde în mare măsură de sectorul în care îşi desfăşoară
activitatea firma;
 creşterea factorului de multiplicare a capitalului propriu. Teoretic, cu
cât acesta este mai mare, cu atât creşte rentabilitatea financiară. În
practica economică însă, având în vedere că acest indicator reflectă şi
gradul de îndatorare, există restricţii impuse de societăţile financiar-
bancare. De exemplu, în prezent, limita maximă de îndatorare
acceptată de bănci este de circa 70% din sursele totale ale firmei,
depăşirea acesteia atrăgând dobânzi mai mari şi garanţii suplimentare,
deoarece riscul financiar este mai mare;
  sporirea rentabilităţii nete a veniturilor totale prin creşterea eficienţei
activităţii de exploatare a firmei (o politică axată pe preţuri competitive
prin controlul costurilor).
Modelul de analiză factorială „b” pune în evidenţă eficienţa utilizării
capitalului propriu, rentabilitatea brută a veniturilor totale şi ponderea
profitului net în profitul brut (reflectă evoluţia impozitului pe profit, a
elementelor nedeductibile din punct de vedere fiscal, precum şi a deducerilor
fiscale). Sistemul de factori este următorul:
Vt
Kp

Pb
Rf
Vt

Pn
Pb
în care :
Vt
- venitul mediu la 1 leu capital propriu ;
Kp
Pb
- profitul mediu brut la 1 leu venituri totale;
Vt
Pn
- ponderea profitului net în profitul brut.
Pb
În cazul ultimului model de analiză („c”), sistemul de factori se
prezintă astfel:

Aşadar, rentabilitatea capitalului propriu depinde de gradul de

îndatorare al firmei şi de rata rentabilităţii economice a activului.
6.4.4.2.Analiza ratei rentabilităţii financiare a capitalului
permanent
Rata rentabilităţii financiare a capitalului permanent (Rfp) evidenţiază
corelaţia dintre capitalul permanent şi profitul brut, înaintea deducerii
cheltuielilor financiare cu dobânzile şi a impozitului pe profit. Modelul de
analiză este următorul :
Pb CA Pb
Rfp   100    100
Kpr Kpr CA
în care:
Pb - profitul brut inaintea deducerii cheltuielilor financiare cu dobânzile şi a
impozitului pe profit ;
Kpr - capitalul permanent (format din capitalurile proprii, provizioanele pentru
riscuri şi cheltuieli şi datoriile pe termen mediu şi lung).
CA
- cifra de afaceri medie la 1 leu capital permanent;
Kpr
Pb
- profitul mediu brut la 1 leu cifră de afaceri.
CA
Modelul de analiză factorială este următorul:

din care, datorită:

1.Influenţei modificării cifrei de afaceri medii la 1 leu capital permanent:

2.Influenţei modificării profitului mediu brut la 1 leu cifră de afaceri:

Acest model de analiză pune în evidenţă eficienţa utilizării capitalului

permanent al întreprinderii, prin intermediul vânzărilor medii la 1 leu active,
finanţate pe seama cheltuielilor permanente, şi a marjei medii brute ce revine la
1 leu vânzări. Marja brută trebuie să asigure acoperirea cheltuielilor cu
dobânzile şi a impozitului pe profit pentru ca firma să obţină profit net destinat
remunerării acţionarilor.

6.5. Analiza ratelor de rentabilitate pe produs

La nivel de produs pot fi determinate două tipuri de rate, respectiv rata
rentabilităţii resurselor consumate şi rata rentabilităţii comerciale.
Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate pe produs se
fundamentează pe următorul model de analiză:
pc
r rc   100
c
unde:
p - preţul de vânzare al produsului;
c - costului unitar.
Analiza factorială a ratei rentabilităţii resurselor consumate pe produs se
prezintă astfel :
r rc  r1rc  r0rc
din care, datorită :
1. Influenţei modificării costului unitar :
p 0  c1 p c
c   100  0 0  100
c1 c0
2. Influenţei modificării preţului de vânzare al produsului :
p1  c1 p c
p   100  0 1  100
c1 c1
Analiza ratei rentabilităţii comerciale pe produs se bazează pe
următorul model:
pc  c
rc   100  1    100
p  p
Cuantificarea influenţei factorilor este:
r c  r1c  r0c
din care, datorită :
1. Influenţei modificării preţului de vânzare al produsului :
 c   c 
p  1  0   100  1  0   100
 p1   p0 
2. Influenţei modificării costului unitar :
 c   c 
c  1  1   100  1  0  100
 p1   p1 
Potrivit modelelor de analiză prezentate, se poate obţine o creştere a
rentabilităţii pe produs în următoarele condiţii:
 diminuarea costurilor de producţie prin utilizarea mai eficientă a
resurselor. Dacă preţul unitar de vânzare nu se modifică, raportul între
marja brută unitară (p-c) şi costul unitar (c) creşte, reflectându-se în
sporul de rentabilitate (rrc);
 creşterea preţului unitar de vânzare, în condiţiile în care costul unitar nu
se modifică, generează o creştere atât a număratorului (marja brută
 unitară) cât şi a numitorului (preţul unitar) cu impact pozitiv asupra
ratei rentabilităţii comerciale (rc).

6.6. Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic

Punctul critic, denumit şi prag de rentabilitate sau punct de echilibru,
reflectă acea dimensiune a activităţii la care veniturile din vânzarea bunurilor
produse, mărfurilor, lucrărilor prestate şi serviciilor executate acoperă în
totalitate cheltuielile fixe şi variabile, rezultatul activităţii fiind egal cu zero.
Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic reprezintă o metodă de analiză a
riscului, întrucât evidenţiază flexibilitatea activităţii întreprinderii faţă de
modificările de ordin economic, financiar şi social caracteristice mediului
extern întreprinderii (vezi cap.1), fiind utilă atunci când se realizează o
investiţie (analiza riscului face parte din planul de afaceri), dar şi în activitatea
de diagnosticare12.
Metodologia de calcul şi analiză a punctului critic are în vedere cele
două categorii de cheltuieli, fixe şi variabile, a căror evoluţie presupune
influenţa unor factori diferiţi şi se repercutează în mod diferit asupra
rezultatelor întreprinderii (de exemplu, creşterea preţului de achiziţie a materiei
prime determină o majorare a cheltuielilor variabile, dar nu şi a cheltuielilor
fixe şi necesită, în vederea menţinerii competitivităţii, măsuri specifice). De
asemenea, se are în vedere caracterul omogen sau eterogen al activităţii
întreprinderii, astfel:
 în primul caz, când producţia realizată este omogenă, se analizează
pragul de rentabilitate pe produs;
 în a doua situaţie (producţie eterogenă), se urmăreşte analiza pragului
de rentabilitate la nivelul întreprinderii.

6.6.1. Analiza pragului de rentabilitate pe produs

În cazul întreprinderilor cu activitate omogenă (realizează un singur

produs/sortiment sau produse care se exprimă într-o singură unitate fizică de
măsură), pragul de rentabilitate este dat de acel volum fizic al producţiei (qcr)
pentru care cifra de afaceri (CAcr) este egală cu cheltuielile totale.
Indicatorii utilizaţi în analiza pragului de rentabilitate sunt:
a) Volumul critic al productiei ( qcr ):
cf cf
qcr  
p  cv mbv

12
Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N., Opera citată, p. 287.
în care :
p – preţ de vânzare unitar;
mbv – marja brută faţă de cheltuielile variabile pe unitatea de produs.
b) Cifra de afaceri critică ( CAcr ) reflectă vânzările firmei pentru care profitul
este egal cu zero, potrivit relaţiei:
CAcr  qcr  p
c) Gradul critic de utilizare a capacităţii de producţie ( Gcr ) :
q
G cr  cr  100
q m ax
unde:
qmax – capacitatea maximă de producţie în expresie fizică.
d) Perioada critică (Tcr) :

CAcr
Tcr 
CA
T
în care :
CA
– cifra de afaceri medie pe unitatea de timp (zi, lună, an).
T
e) Profitul maxim ( Pm ax ) care poate fi obţinut în condiţiile date (latura CD din
triunghiul BCD), se determină astfel :
Pmax  q max  ( p  cv)  cf  q max  mbv  cf

6.6.2.Analiza pragului de rentabilitate la nivelul întreprinderii

Pentru firmele care produc şi comercializează o gama diversă de

produse şi mărfuri (producţie eterogenă), pragul de rentabilitate se exprimă cu
ajutorul următorilor indicatori valorici, asemănători celor anteriori:
a) Cifra de afaceri critică ( CAcr ) :
Cf Cf
CAcr  
Cv 1  cv
1
CA
în care:
Cf – suma cheltuielilor fixe la nivel de întreprindere;
Cv – suma cheltuielilor variabile la nivel de întreprindere;
cv  cheltuieli variabile la 1 leu cifra de afaceri.
b) Gradul critic de utilizare a capacităţii de producţie ( Gcr )
:
CAcr Cf
Gcr   100   100
Qmax Qmax (1  cv)
în care:
Qm ax  capacitatea maximă de producţie în expresie valorică, calculată astfel:
Qmax   qmaxi pi
c) Perioada critică (Tcr) :
CAcr
Tcr 
CA / T
În concluzie, utilizarea metodei de analiză a rentabilităţii pe baza
punctului critic prezintă o serie de avantaje, şi anume:
 permite stabilirea dimensiunii producţiei pentru care activitatea
întreprinderii devine profitabilă;
 evidenţiază corelaţiile dintre dinamica producţiei şi dinamica costurilor
grupate în variabile şi fixe;
 oferă posibilitatea determinării gradului de utilizare a capacităţii de
producţie corespunzător punctului critic;
 indică perioada de timp în care firma işi poate recupera toate
cheltuielile efectuate;
 permite determinarea profitului maxim care poate fi obţinut în anumite
condiţii date.

6.7. Studiu de caz

Pentru a exemplifica aspectele teoretice prezentate în cadrul acestui
capitol vom detalia, în continuare, analiza rentabilităţii activităţii întreprinderii
S.C.XXX S.A. care produce şi comercializează bunuri de larg consum.
Perioada supusă analizei este 2007-2009, iar informaţiile de bază sunt
preluate din Contul de profit şi pierdere (structurat conform OMFP
nr.3055/2009, formularul F20) prezentat în tabelul de mai jos (tab.6.1) şi Nota
explicativă 4 – Analiza rezultatului din exploatare (recomandată prin OMFP
nr.3055/10.11.2009).
Contul de Profit şi Pierdere 2007-2009 (lei)
Tabelul 6.1.
Denumirea indicatorilor 2007 2008 2009
1.Cifra de afaceri netă 10.760.228.198 13.078.308.815 12.284.378.408
Producţia vândută 6.992.774.802 7.478.726.193 11.795.873.413
Venituri din vânzarea mărfurilor 3.767.453.396 5.599.582.622 488.504.995
2.Variaţia stocurilor de produse
finite şi a producţiei în curs de
execuţie
Sold C 120.730.635 - 120.783.952
Sold D - 74.581.173 -
3.Producţia realizată de entitate
pentru scopurile sale proprii şi 28.350.560 26.042.948 22.145.515
capitalizată
4.Alte venituri de exploatare 63.873.984 386.018.992 57.638.849
VENITURI DIN EXPLOATARE
10.973.183.377 13.415.789.582 12.484.946.724
- TOTAL
5.a) Cheltuieli cu materiile prime
2.278.837.087 3.650.761.504 3.157.730.454
şi materialele consumabile
Alte cheltuieli cu materialele 40.593.658 72.944.355 42.880.206
b) Alte cheltuieli externe (cu
709.688.576 506.697.500 450.008.740
energie şi apă)
c) Cheltuieli privind mărfurile 329.737.178 199.372.209 395.873.972
6.Cheltuieli cu personalul, din
1.537.408.745 1.745.267.588 1.657.798.742
care :
a) Salarii şi indemnizaţii 1.147.967.635 1.324.861.157 1.276.888.854
b) Cheltuieli cu asigurările şi
389.441.110 420.406.431 380.909.888
protecţia socială
7.a) Ajustări de valoare privind
imobilizările corporale şi 839.092.170 818.802.457 1.146.101.922
necorporale
a.1) Cheltuieli 1.115.944.074 956.473.574 1.167.435.970
a.2) Venituri 276.851.904 137.671.117 21.334.048
b) Ajustări de valoare privind
(454.403.630) 1.201.887 (35.304.253)
activele circulante
b.1) Cheltuieli 72.022.137 470.542.062 180.519.872
b.2) Venituri 526.425.767 469.340.175 215.824.125
8.Alte cheltuieli de exploatare 3.285.563.733 3.673.900.696 3.747.555.913
8.1 Cheltuieli privind prestaţiile
2.389.945.946 2.595.890.355 2.722.199.495
externe
8.2 Cheltuieli cu alte impozite,
566.628.467 727.538.747 601.895.562
taxe şi vărsăminte asimilate
8.3 Cheltuieli cu despăgubiri,
328.989.320 350.471.594 423.460.856
donaţii şi activele cedate
Ajustări privind provizioanele 522.466.841 (30.546.883) (42.297.402)
- Cheltuieli 886.230.301 485.614.611 460.666.444
- Venituri 363.763.460 516.161.494 502.963.846
CHELTUIELI DE
9.088.984.358 10.638.401.293 10.520.348.294
EXPLOATARE - TOTAL
PROFITUL SAU PIERDEREA
DIN EXPLOATARE
- Profit 1.884.199.019 2.777.388.289 1.964.598.430
- Pierdere - - -
9.Venituri din interese de
7.367.207 27.764.532 35.417.362
participare
10.Venituri din alte investiţii
financiare şi împrumuturi care fac 566.072 - -
parte din activele imobilizate
11. Venituri din dobânzi 165.021.252 315.163.275 233.590.275
Alte venituri financiare 396.245.721 174.317.598 229.289.327
VENITURI FINACIARE -
569.200.252 517.245.405 498.296.964
TOTAL
12. Ajustări de valoare privind
imobilizările financiare şi
(42.965.468) 151.483.561 (85.928.284)
investiţiile deţinute ca active
circulante
- Cheltuieli 17.544.507 179.476.613 114.827.010
- Venituri 60.509.975 27.993.052 200.755.294
13. Cheltuieli privind dobânzile 55.891.422 38.608.669 -
Alte cheltuieli financiare 757.050.109 558.374.491 399.196.650
CHELTUIELI FINANCIARE -
769.976.063 748.466.721 313.268.366
TOTAL
PROFITUL SAU PIERDEREA
FINANCIAR(Ă)
- Profit - - 185.028.598
- Pierdere 200.775.811 231.221.316 -
14. PROFITUL SAU
PIERDEREA CURENT(Ă):
- Profit 1.683.423.208 2.546.166.973 2.149.627.028
- Pierdere - - -
15. Venituri extraordinare - - -
16. Cheltuieli extraordinare - - -
17. PROFITUL SAU
PIERDEREA DIN
ACTIVITATEA
EXTRAORDINARĂ:
- Profit - - -
- Pierdere - - -
VENITURI TOTALE 11.542.383.629 13.933.034.987 12.983.243.688
CHELTUIELI TOTALE 9.858.960.421 11.386.868.014 10.833.616.660
REZULTATUL BRUT:
- Profit 1.683.423.208 2.546.166.973 2.149.627.028
- Pierdere - - -
18. Impozitul pe profit 269.000.650 260.676.770 343.940.324
19. Alte impozite neprezentate în
- - -
elementele de mai sus
20. REZULTATUL NET AL
EXERCIŢIULUI FINANCIAR:
 - Profit 1.416.422.558 2.285.490.203 1.805.686.704
- Pierdere - - -

Analiza dinamicii indicatorilor de rezultate

Prelucrarea informaţiilor primare din Contul de profit şi pierdere
permite evidenţierea principalilor indicatori de rezultate şi a dinamicii acestora
(tab.6.2.).
Principalii indicatori din Contul de profit şi pierdere (mii lei)
Tabelul 6.2.
Indici (%)
Indicatori Simbol 2007 2008 2009
2008/ 2009/
2007 2008
1. Venituri din
Ve 10.973.183 13.415.789 12.484.946 122,25 93,06
exploatare
1.1. Cifra de
CA 10.760.220 13.078.308 12.284.378 121,54 93,92
afaceri netă
2. Cheltuieli de
Ce 9.088.984 10.638.401 10.520.348 117,04 98,89
exploatare
2.1. Cheltuieli
- 8.968.780 10.454.943 10.195.821 116,57 97,53
aferente CA
3. Rezultatul din
Re 1.884.199 2.777.388 1.964.598 147,41 70,74
exploatare
4. Venituri
- 569.200 517.245 498.297 90,87 96,33
financiare
4. Cheltuieli
- 769.976 748.466 313.268 97,2 41,85
financiare
4.1. Cheltuieli
- 55.891 38.608 - 69,08 0,00
privind dobânzile
5. Rezultatul -
RF -200.776 -231.221 185.029 115,17
financiar 80,03
6. Rezultatul
RC 1.683.423 2.546.167 2.149.627 151,25 84,43
curent
7. Venituri totale Vt 11.542.383 13.933.035 12.983.243 120,71 93,18

8. Cheltuieli totale Ct 9.858.960 11.386.868 10.833.616 115,49 95,14

9.Rezultatul brut Rb 1.683.423 2.546.167 2.149.627 151,25 84,43

10.Rezultatul net
Pn 1.416.423 2.285.490 1.805.687 161,36 79,01
(profit)
Pentru anul 2008 faţă de 2007 se remarcă, din datele prezentate,
următoarele:
Creşterea mai accentuată a veniturilor din exploatare decât a
cheltuielilor de exploatare (IVe > ICe) s-a concretizat în evoluţia pozitivă a
rezultatului din exploatare care a înregistrat un spor de 47,41%. O evoluţie
similară a înregistrat şi profitul aferent cifrei de afaceri (121,54 > 116,57);
Diminuarea mai accelerată a cheltuielilor financiare decât a
veniturilor financiare a generat o creştere a rezultatului financiar cu 15,17%;
Evoluţiile pozitive mai sus menţionate au condus la majorarea
rezultatului curent, respectiv rezultatului brut al exerciţiului, cu 51,25%;
Rezultatul net a înregistrat o creştere cu 61,36% atât pe seama
activităţii de exploatare cât şi a activităţii financiare.
Pentru anul 2009 faţă de 2008 evoluţia a fost, pe ansamblu, negativă,
astfel:
Reducerea mai accentuată a veniturilor din exploatare decât a
cheltuielilor de exploatare (IVe < ICe) s-a concretizat în diminuarea rezultatului
din exploatare cu circa 29%. O evoluţie similară a înregistrat şi profitul aferent
cifrei de afaceri (97,53 > 93,92);
Diminuarea mai accelerată a cheltuielilor financiare (cu proximativ
58%) decât a veniturilor financiare (cu cca. 4%) a generat o creştere a
rezultatului financiar cu 80,03%;
Pe ansamblu, deşi s-a obţinut profit, acesta reprezintă numai 79% din
nivelul anului anterior.
În concluzie, comparativ cu perioada 2007-2008 când s-a înregistrat o
evoluţie favorabilă susţinută atât de activitatea de exploatare cât şi de cea
financiară, în intervalul următor (2008-2009) trendul este negativ datorită
pierderilor masive (812.790 mii lei) din activitatea de exploatare.
Analiza structurală a rezultatelor
Analiza structurală se va realiza utilizând soldurile intermediare de
gestiune prezentate mai jos (tab.6.3.).
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune (mii lei)
Tabelul 6.3.

Nr. Indicatori Exerciţiu financiar

crt. 2007 2008 2009
1. Vânzări de mărfuri (ct. 707) 3.767.453 5.599.582 488.504
2. Costul mărfurilor vândute (ct. 607) 329.737 199.372 395.873
3. Marja comercială (1-2) 3.437.716 5.400.210 92.631
4. Producţia vândută (ct. 701 la 708) 6.992.774 7.478.726 11.795.873
5. Variaţia producţiei stocate (ct. 711) 120.730 -74.581 120.783
6. Venituri din producţia de imobilizări (ct. 28.350 26.042 22.145
721, 722)
7. Producţia exerciţiului (4+5+6) 7.141.854 7.430.187 11.938.801
8. Consumurile exerciţiului provenind de la
terţi (gr.60 mai puţin ct. 607, gr.61, gr.62) 3.029.118 4.230.401 3.650.618
 9. Valoarea adaugată (3+7-8) 7.550.452 8.599.996 8.380.814
10. Subvenţii de exploatare 0 0 0
11. Cheltuieli cu impozite,taxe şi alte 566.628 727.538 601.895
vărsăminte asimilate (gr.63)
12. Cheltuieli cu personalul (gr.64) 1.537.408 1.745.267 1.657.798
13. Excedentul (deficitul) brut al exploatării 5.446.416 6.127.191 6.121.121
(9+10-11-12)
14. Alte venituri din exploatare inclusiv cele 1.230.914 1.509.191 797.760
din provizioane
15. Alte cheltuieli de exploatare 2.718.935 2.946.362 3.145.661
16. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
şi provizioanele 2.074.196 1.912.632 1.808.622

17. Rezultatul exploatării (13+14-15-16) 1.884.199 2.777.388 1.964.598

18. Venituri financiare 569.200 517.245 498.297
19. Cheltuieli financiare 769.976 748.466 313.268
20. Rezultatul curent al exerciţiului (17+18- 1.683.423 2.546.166 2.149.627
19)
21. Venituri extraordinare 0 0 0
22. Cheltuieli extraordinare 0 0 0
23. Rezultatul extraordinar al exerciţiului 0 0 0
(21-22)
24. Rezultatul brut al exercitiului (20+23) 1.683.423 2.546.166 2.149.627
25. Impozit pe profit 267.000 260.676 343.940
26. Rezultatul exerciţiului (profit net sau
pierdere) (24-25) 1.416.423 2.285.490 1.805.687
În baza informaţiilor din tabloul Soldurilor intermediare de gestiune s-
au calculat o serie de rate de structură prezentate centralizat în tabelul de mai
jos.
Ratele de structură, 2007-2009 (procente)
Tabelul 6.4.
Nr. 2007 2008 2009
Rate de structură
crt. (%) (%) (%)

Rata
1. 20,49 15,61 19,08
amortizării

Rata
provizioa-
2. 17,60 15,61 10,48
nelor din
exploatare
Rata
cheltuieli-
3. lor finan- 1,03 0,63 0,00
ciare cu
dobânzile
Pentru anul 2007, calculele sunt următoarele:
 1. Rata amortizării:

Rata provizioanelor din

2.
exploatare:
Rata ch.financiare cu
3.
dobânzile:
Similar, se calculează ratele de structură aferente anilor următori, 2008
şi 2009.
În anul 2008 faţă de 2007 se remarcă diminuarea ponderii cheltuielilor
cu amortizarea, a cheltuielilor cu provizioanele din exploatare şi a cheltuielilor
cu dobânzile în excedentul brut din exploatare datorită pe de o parte creşterii
EBE cu 680.775 mii lei, iar pe de altă parte reducerii cheltuielilor cu
amortizarea cu 20.290 mii lei, cheltuielilor cu provizioanele cu 400.615 mii lei
şi a cheltuielilor cu dobânzile cu 17.283 mii lei.
În anul 2009 comparativ cu 2008 ponderea cheltuielilor cu
provizioanele din exploatare şi a cheltuielilor cu dobânzile în EBE a scăzut în
continuare, în contextul reducerii mai accentuate a acestor cheltuieli (cu 24.949
mii lei şi respectiv 38.609 mii lei) decât a excedentului brut din exploatare. De
asemenea, datorită diminuării EBE cu 6 mii lei şi creşterii cheltuielilor cu
amortizarea cu 327.300 mii lei, ponderea acestora s-a majorat de la 15,61% la
19,08%.
Analiza factorială a rezultatului brut va urmări cuantificarea
contribuţiei factorilor evidenţiati de următorul model de analiză:
 Ct 
Rb  Vt  1    Vt  prb , unde: prb 
 g i  prbi
 Vt  100
În baza datelor prezentate mai sus se calculează indicatorii analizei
factoriale a rezultatului brut al exerciţiului (tab.6.5.).
Indicatorii analizei factoriale a rezultatului brut al exerciţiului, 2007-2009
Tabelul 6.5.
Nr. Δ2008/ Δ2009/
Indicatori Simbol 2007 2008 2009
crt. 2007 2008
Rezultatul
brut al
1. exerciţiului Rb 1.683.423 2.546.166 2.149.627 862.743 -396.539
(mii lei), din
care:
1.1.
Rezultatul Re 1.884.199 2.777.388 1.964.598 893.189 -812.790
din exploatare
 1.2.
Rezultatul RF -200.776 -231.221 185.029 -30.445 416.250
financiar
1.3.
Rezultatul Rex 0 0 0 0 0
extraordinar
Venituri
2. Vt 11.542.383 13.933.035 12.983.243 2.390.652 -949.792
totale (mii lei)
Profitul
mediu brut la prb 0,1458 0,1827 0,1656 0,0369 -0,0171
3.
1 leu venituri
totale
Profitul - -
r
mediu brut la prb
4. 1 leu venituri - 0,1523 0,1820
totale
recalculate

Profitul mediu brut la 1 leu venituri totale recalculate se calculează în

baza datelor din tabelul de mai jos (tab.5.6.), astfel:
 anul 2008: 0,9629×0,1717+0,0371×(- 0,3528) = 0,1523;
 anul 2009: 0,9616×0,2071+0,0384×(- 0,4471) = 0,1820.
Structura veniturilor şi a profitului brut la un leu venituri pe categorii de
activităţi
Tabelul 6.6.

Venituri (mii lei) gi (%) prbi

Activ
2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009
Expl. 10.973.183 13.415.789 12.484.946 95,07 96,29 96,16 0,1717 0,2071 0,1574

Fin. 569.200 517.245 498.297 4,93 3,71 3,84 -0,3528 -0,4471 0,3714

Extr. 0 0 0 - - - - - -

Total 11.542.383 13.933.034 12.983.243 100 100 100 0,1458 0,1827 0,1656

Pentru anul 2007, indicatorii din tabelul de mai sus au fost calculaţi
astfel:

, după cum urmează:

a.) 95,07%
 b.) 4,93%

, după cum urmează:

a.)

b.)

În mod asemănător, se calculează structura veniturilor şi profitul brut la

un leu venituri pe categorii de activităţi pentru anii 2008 şi 2009.
Cuantificarea influenţelor factorilor asupra modificării rezultatului brut
al exerciţiului financiar 2008 faţă de 2007 se realizează după cum urmează:
Rezultat
Influenţa factorilor Simbol Relaţia de calcul
(mii lei)
Modificarea rezultatului ΔRb 2.546.166 - 1.683.423 862.743
brut al exerciţiului, din care:
1. Contribuţia veniturilor
ΔVt 2.390.652 × 0,1458 348.614*
totale
Contribuţia profitul
2. mediu brut la 1 leu  prb 13.933.035 × 0,0369 514.129
venituri totale, din care:
2.1. Influenţa structurii g i 13.933.035 × (0,1523-0,1458) 90.565
veniturilor
Influenţa profitului brut
2.2. la 1 leu venituri pe prbi 13.933.035 × (0,1827-0,1523) 423.564
tipuri de activităţi
*rezultatul a fost rotunjit pentru a valida relaţia de verificare şi a elimina diferenţele de calcul
generate de rotunjirile valorilor indicatorilor calculaţi anterior
În anul 2008 faţă de 2007 s-a înregistrat o creştere a rezultatului brut cu
862.743 mii lei datorită impactului pozitiv a celor doi factori analizaţi, şi
anume:
 creşterea veniturilor totale cu 2.390.652 mii lei a avut ca efect sporirea
rezultatului brut cu 348.614 mii lei;
 creşterea profitului mediu brut la 1 leu venituri totale cu 0,0369 s-a
concretizat în modificarea pozitivă a rezultatului brut al exerciţiului cu
514.129 mii lei.
Influenţa favorabilă a profitului mediu brut la 1 leu venituri totale
asupra modificării rezultatului brut al exerciţiului cu 514.129 mii lei s-a
datorat îmbunătăţirii structurii veniturilor în favoarea veniturilor din
exploatare, a căror pondere în total venituri a crescut cu 1% (de la 95% la
96%). Potrivit datelor din tabelul 5.6 activitatea de exploatare a generat în anul
2008 un profit mediu brut la 1 leu venituri în cuantum de 0,2071 lei, cu circa
21% mai mare decât cel înregistrat în anul anterior (0,1717 lei). Comparativ,
activitatea financiară, care a generat pierderi mai mari la 1 leu venituri cu
0,0943 lei, s-a restrâns ca pondere în venituri.
Cuantificarea influenţelor factorilor asupra modificării rezultatului brut
al exerciţiului financiar în anul 2009 faţă de 2008 se realizează după cum
urmează:
Rezultat
Influenţa factorilor Simbol Relaţia de calcul
(mii lei)
Modificarea rezultatului ΔRb 2.149.627 - 2.546.166 -396.539
brut al exerciţiului, din care:
1. Contribuţia veniturilor
totale ΔVt (-949.792) × 0,1827 -174.526*

Contribuţia profitul
2. mediu brut la 1 leu  prb 12.983.243 × (-0,0171) -222.013
venituri totale, din care:
2.1. Influenţa structurii g i 12.983.243 × (0,1820-0,1827) -9.088
veniturilor
Influenţa profitului brut
2.2. la 1 leu venituri pe prbi 12.983.243 × (0,1656-0,1820) -212.925
tipuri de activităţi
*rezultatul a fost rotunjit pentru a valida relaţia de verificare şi a elimina diferenţele de calcul
generate de rotunjirile valorilor indicatorilor calculaţi anterior
Pentru intervalul 2008-2009 evoluţia este opusă celei din perioada
2007-2008, fiind înregistrată o diminuare a rezultatului brut cu 396.539 mii lei
datorită impactului negativ a celor doi factori analizaţi, şi anume:
 reducerea veniturilor totale cu 949.792 mii lei a avut ca efect
diminuarea rezultatului brut cu 174.526 mii lei;
 reducerea profitului mediu brut la 1 leu venituri totale cu 0,0171 s-a
concretizat în modificarea nefavorabilă a rezultatului brut al exerciţiului
cu 222.013 mii lei.
Contribuţia profitului mediu brut la 1 leu venituri totale la diminuarea
rezultatului brut al exerciţiului cu 222.013 mii lei s-a datorat atât structurii
nefavorabile a veniturilor (9.088 mii lei), cât şi reducerii dramatice a profitului
mediu brut la 1 leu venituri generată de activitatea de exploatare (cu cca.24%,
de la 0,2071lei la 0,1574 lei).
Evident că, datorită ponderii reduse a veniturilor financiare în totalul
veniturilor (3,84%), chiar şi în condiţiile creşterii acesteia cu 3, 51%, efectul
pozitiv datorat sporului semnificativ al prbfinanciar (de la pierdere de 0,4471 lei
la câştig de 0,3714 lei) nu a modificat semnificativ trendul negativ înregistrat
de profitul mediu brut la 1 leu venituri totale.
 Simbol Rezultat (mii lei)
2008/2007 2009/2008
ΔRb 862.743 -396.539

ΔVt 348.614 -174.526

 prb 514.129 -222.013
g i 90.565 -9.088
prbi 423.564 -212.925

Sinteza datelor privind contribuţia factorilor asupra modificării

rezultatului brut al exerciţiului în perioada analizată, evidenţiază trendul
divergent nefavorabil, pentru a cărui corectare este necesară adoptarea unor
măsuri de creştere a eficienţei activităţii de exploatare, fie pe seama creşterii
veniturilor, dacă piaţa o permite, fie datorită reducerii cheltuielilor aferente
exploatării, măsuri care se pot concretiza în sporirea profitului brut la 1 leu
venituri din exploatare.
Analiza factorială a rezultatutului din exploatare se va realiza în
baza următorului model:

În baza datelor prezentate mai sus se calculează indicatorii analizei

factoriale a rezultatului din exploatare (tab.6.7.).
Indicatorii analizei factoriale a rezultatului din exploatare, 2007-2009
Tabelul 6.7.
Nr. Δ2008/ Δ2009/
crt.
Indicatori Simbol 2007 2008 2009
2007 2008
1. Rezultatul Re 1.884.199 2.777.388 1.964.598 893.189 -812.790
exploatării
Venituri Ve
2. din 10.973.183 13.415.789 12.484.946 2.442.606 -930.843
exploatare
Fondul
total de
3. timp de T 81.866.480 61.405.190 48.834.450 -20.461.290 -12.570.740
muncă
(ore)
Număr
4. mediu de Ns 43.546 32.837 26.397 -10.709 -6.440
salariaţi
Timpul
T
5.
mediu de t 1880 1870 1850 -10 -20
muncă pe Ns
salariat
(ore)
Productivi- (Ve ) Ve
6.
tatea medie wh  0,1341 0,2185 0,2557 0,0844 0,0372
orară T
 Profitul
Re
7.
mediu la 1 pre  0,1717 0,2071 0,1574 0,0354 -0,0497
leu venituri Ve
din
exploatare

Cuantificarea influenţelor factorilor asupra modificării rezultatului din

exploatare în anul 2008 faţă de 2007 se realizează astfel:
Rezultat
Influenţa factorilor Simbol Relaţia de calcul
(mii lei)
Modificarea rezultatului ΔRe 2.777.388 - 1.884.199 893.189
exploatării, din care:
1. Contribuţia veniturilor ΔVe 2.442.606×0,1717 418.270*
din exploatare, din care:
Contribuţia fondului total ΔT
1.1. de timp de muncă, din (-20.461.290)×0,1341×0,1717 -472.656
care:
1.1.1 Contribuţia numărului  Ns (-10.709)×1880×0,1341×0,1717 -465.070
mediu de salariaţi
Contribuţia timpului
1.1.2 mediu de muncă pe t 32.837×(-10) )×0,1341×0,1717 -7.586
salariat
Contribuţia (Ve )
productivităţii medii
 wh
1.2. 61.405.190×0,0844 ×0,1717 889.852
orare, stabilită pe baza
veniturilor din exploatare
Contribuţia profitului  pre 13.415.789×0,0354
2. mediu la 1 leu venituri 474.919
din exploatare
*rezultatul a fost rotunjit pentru a valida relaţia de verificare şi a elimina diferenţele de calcul
generate de rotunjirile valorilor indicatorilor calculaţi anterior
Datele din tabelul de mai sus întăresc concluziile analizei anterioare şi
permit totodată studierea mai aprofundată a influenţelor factorilor care au
contribuit la modificarea veniturilor din exploatare. Astfel, în perioada 2007-
2008, creşterea profitului din exploatare cu 893.189 mii lei, cu impact pozitiv
şi semnificativ asupra rezultatului brut, s-a datorat contribuţiei favorabile a
celor doi factori direcţi, după cum urmează:
 sporirea veniturilor din exploatare cu 2.422.606 mii lei a avut ca efect
creşterea rezultatului din exploatare cu 418.270 mii lei;
 creşterea profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare cu 0,0354 lei
a condus la sporirea profitului din exploatare cu 474.912 mii lei
Aşadar, cei doi factori de gradul I au acţionat în acelaşi sens (pozitiv) şi
cu intensităţi asemănătoare (47/53), determinând creşterea profitului din
exploatare.
Studiind influenţele factorilor de gradul II şi respectiv III, care au
acţionat asupra modificării veniturilor din exploatare, se constată următoarele:
 Diminuarea numărului mediu de salariaţi, cu 10.709, concomitent cu
reducerea timpului mediu de muncă pe salariat cu 10 ore au condus la
reducerea fondului total de timp de muncă cu 20.461.290 ore concretizată în
diminuarea rezultatului din exploatare cu 472.656 mii lei.
Creşterea productivităţii medii orare cu 0,0844 lei, datorată şi
reducerii fondului total de timp de muncă, a generat un spor al rezultatului din
exploatare în cuantum de 889.852 mii lei.
În consecinţă, reducerea fondului total de timp de muncă, pe seama
diminuării numărului mediu de salariaţi şi a timpului mediu de muncă pe
salariat, a avut un efect bivalent. Pe de o parte, a generat diminuarea
rezultatului exploatării, iar pe de altă parte, prin creşterea productivităţii
muncii, a condus la sporirea acestuia, impactul net fiind pozitiv (418.270 mii
lei).
În anul 2009 faţă de 2008, contribuţia factorilor la modificarea
rezultatului din activitatea de exploatare se prezintă după cum urmează:
Rezultat
Influenţa factorilor Simbol Relaţia de calcul
(mii lei)
Modificarea rezultatului ΔRe 1.964.598 - 2.777.388 -812.790
exploatării, din care:
Contribuţia veniturilor ΔVe
1. din exploatare, din (-930.843)×0,2071 -192.288*
care:
Contribuţia fondului
1.1. total de timp de muncă, ΔT (-12.570.740)×0,2185×0,2071 -569.454
din care:
1.1.1 Contribuţia numărului  Ns (-6.440)× 1870×0,2185×0,2071 -545.539
mediu de salariaţi
Contribuţia timpului
1.1.2 mediu de muncă pe t 26.397×(-20)× 0,2185×0,2071 -23.915
salariat
Contribuţia (Ve )
productivităţii medii
 wh
1.2. orare, stabilită pe baza 48.834.450×0,0372× 0,2071 377.166*
veniturilor din
exploatare
Contribuţia profitului  pre
2. mediu la 1 leu venituri 12.484.946 × (-0,0497) -620.502
din exploatare
*rezultatul a fost rotunjit pentru a valida relaţia de verificare şi a elimina diferenţele de calcul
generate de rotunjirile valorilor indicatorilor calculaţi anterior
În anul 2009 faţă de 2008, reducerea profitului din exploatare cu
812.790 mii lei, cu impact negativ semnificativ asupra rezultatului brut, s-a
datorat contribuţiei nefavorabile a celor doi factori direcţi, după cum urmează:
 diminuarea veniturilor din exploatare cu 930.843mii lei a avut ca efect
reducerea rezultatului din exploatare cu 192.288 mii lei;
  reducerea profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare cu 0,0497 lei
a condus la diminuarea profitului din exploatare cu 620.502 mii lei.
Studiind influenţele factorilor indirecţi se constată următoarele:
Diminuarea numărului mediu de salariaţi (cu 6.440) concomitent cu
reducerea timpului mediu de muncă pe salariat cu 20 ore au condus la
reducerea fondului total de timp de muncă cu 12.570.740 ore concretizată în
diminuarea veniturilor din exploatare cu 569.454 mii lei.
Creşterea productivităţii medii orare cu 0,0372 lei, datorată şi
reducerii fondului total de timp de muncă, a generat un spor al veniturilor din
exploatare în cuantum de 377.166 mii lei.
În consecinţă, menţinerea tendinţei din perioada anterioară, respectiv
reducerea în continuare a fondului total de timp de muncă, a condus la un
impact negativ (diminuarea Ve) de intensitate mai mare decât cel pozitiv
(creşterea productivităţii muncii cu impact favorabil asupra Ve).
Simbol Rezultat (mii lei)
2008/2007 2009/2008
ΔRe 893.189 -812.790
ΔVe 418.270 -192.288
ΔT -472.656 -569.454

 Ns -465.070 -545.539

t -7.586 -23.915
(Ve )
 wh 889.852 377.166

 pre 474.919 -620.502

În concluzie, sinteza datelor privind influenţa factorilor asupra

modificării rezultatului din exploatare în perioada analizată evidenţiază trendul
divergent nefavorabil, respectiv evoluţie pozitivă urmată de evoluţie negativă.
Acesta se datorează, în principal, scăderii rentabilităţii activităţii de exploatare,
dar şi reducerii continue a fondului total de timp de muncă, ca urmare a
diminuării numărului de salariaţi concomitent cu reducerea timpului de muncă
pe salariat.
Analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri va evidenţia
atât impactul cantităţii vândute, preţurilor de vânzare unitare şi costurilor
unitare, cât şi contribuţia resursei umane asupra modificării profitului aferent
cifrei de afaceri, prin utilizarea următoarelor modele de analiză:
MODELUL I exprimă influenţa cantităţii vândute, structurii vânzărilor,
preţurilor de vânzare unitare şi costurilor unitare:
 MODELUL II evidenţiază corelaţia dintre resursa umană şi profitul
aferent cifrei de afaceri:

Pentru primul model (I) indicatorii specifici sunt prezentaţi în tabelul de

mai jos (tab.6.8.).
Indicatorii analizei factoriale a rezultatului aferent CA (I), 2007-2009
Tabelul 6.8.
Δ2008/ Δ2009/
Nr. Indicatori Simbol 2007 2008 2009
crt. 2007 2008
1.
Cifra de afaceri
netă qv p 10.760.228 13.078.308 12.284.378 2.318.080 -793.930

q c
Cheltuieli totale
2. aferente cifrei v
8.968.780 10.454.943 10.195.821 1.486.163 -259.122
de afaceri
Volumul efectiv
al producţiei
3. vândute evaluat
în preţurile
q v1 p0 - 11.640.450 11.249.730
- -

anului anterior
Volumul efectiv
al producţiei
4. vândute evaluat
în costurile
q v1 0 c - 9.573.050 8.943.300
- -

anului anterior
Suma profitului
Pr= rd.1-
5. aferent cifrei de 1.791.448 2.623.365 2.088.557 831.917 -534.808
rd.2
afaceri

IqV 
q Vi1  pi 0
q
6. - 1,0818 0,8602
Vi 0  pi 0

Ip 
q Vi1  pi1
q
7. - 1,1236 1,0920
Vi1  pi 0

Ic 
q Vi1  ci1
q
8. - 1,0922 1,1401
Vi1  ci 0
Pentru anul 2008 faţă de 2007 determinarea contribuţiei factorilor la
modificarea profitului aferent cifrei de afaceri se realizează astfel:
Rezultat
Influenţa factorilor Simbol Relaţia de calcul
(mii lei)
Modificarea profitului aferent
ΔPr 2.623.365 -1.791.448 831.917
cifrei de afaceri, din care:
Contribuţia volumului
1. Δqv 1.791.448×1,0818 - 1.791.448 146.540
producţiei vândute
Contribuţia structurii (11.640.450 - 9.573.050) -
2. Δgi 129.412
producţiei vândute 1.791.448×1,0818
 Contribuţia costurilor
3. Δci - (10.454.943 - 9.573.050) -881.893
complete unitare
Contribuţia preţurilor de
4. Δpi 13.078.308 - 11.640.450 1.437.858
vânzare
Din datele de mai sus se remarcă faptul că, în perioada analizată, s-a
înregistrat o creştere cu 831.917 mii lei a profitului aferent cifrei de afaceri,
situaţie care influenţează pozitiv rezultatul exploatării şi respectiv rezultatul
brut.
Influenţele factorilor evidenţiati de acest model au fost următoarele:
Creşterea volumului producţiei vândute cu 8,18% a condus la sporirea
profitului cu 146.540 mii lei, situaţie favorabilă ce s-ar putea datora atât unor
factori interni (ca de exemplu îmbunătaţirea gradului de valorificare a
producţiei obţinute destinate livrării), cât şi unor factori externi conjuncturali,
ca de exemplu creşterea cererii pe piaţa produsului respectiv.
Modificarea structurii producţiei vândute în favoarea produselor care
înregistrează rate ale rentabilităţii comerciale (profit la 1 leu CA) mai mari
decât media la nivelul întreprinderii a condus la creşterea profitului aferent
cifrei de afaceri cu 129.412 mii lei.
Creşterea costurilor complete unitare cu 9,22% a condus la
diminuarea profitului aferent cifrei de afaceri cu 881.893 mii lei, situaţie
justificată, în contextul sporirii cantităţii vândute, prin îmbunătăţirea calităţii
produselor.
Preţurile de vânzare mai mari cu 12,36% au avut un impact
semnificativ asupra profitului aferent cifrei de afaceri, care a înregistrat o
creştere cu 1.437.858 mii lei.
Aşadar, evoluţia favorabilă înregistrată în anul 2008 faţă de 2007 ar
putea fi explicată prin îmbunătăţirea calităţii produselor care a condus la o
creşterea costurilor de producţie, cu impact negativ asupra profitului,
concomitent cu sporirea cantităţii vândute şi a preţurilor de vânzare, reflectată
pozitiv asupra profitului. În consecinţă, efectele benefice obţinute au fost
semnificativ mai mari decât efortul implicat, impactul net fiind pozitiv.
Cuantificarea influenţelor factorilor asupra modificării rezultatului din
exploatare în anul 2009 faţă de 2008 se realizează astfel:
Rezultat
Influenţa factorilor Simbol Relaţia de calcul
(mii lei)
Modificarea profitului aferent
ΔPr 2.088.557 - 2.623.365 -534.808
cifrei de afaceri, din care:
Contribuţia volumului
1. Δqv 2.623.365×0,8602 - 2.623.365 -366.746
producţiei vândute
Contribuţia structurii (11.249.730 - 8.943.300) -
2. Δgi 49.811
producţiei vândute 2.623.365×0,8602
Contribuţia costurilor
3. Δci - (10.195.821 - 8.943.300) -1.252.521
complete unitare
 Contribuţia preţurilor de
4. Δpi 12.284.378 - 11.249.730 1.034.648
vânzare

În anul 2009 faţă de 2008 s-a înregistrat o diminuare cu 534.808 mii lei
a profitului aferent cifrei de afaceri, situaţie care influenţează negativ rezultatul
exploatării şi respectiv rezultatul brut.
Analizând influenţele factorilor se constată următoarele:
Reducerea volumului producţiei vândute cu 14% a condus la
diminuarea profitului cu 366.746 mii lei, situaţie nefavorabilă care s-ar putea
datora atât scăderii gradului de valorificare a producţiei obţinute, cât şi
reducerii cererii pe piaţa produsului respectiv.
Modificarea structurii producţiei vândute în favoarea produselor care
înregistrează rate ale rentabilităţii comerciale (profit la 1 leu CA) mai mari
decât media la nivelul întreprinderii a condus la creşterea profitului aferent
cifrei de afaceri cu 49.811 mii lei.
Creşterea costurilor complete unitare cu 14,01% a generat un impact
negativ semnificativ concretizat în diminuarea profitului aferent CA cu
1.252.521 mii lei.
Preţurile de vânzare mai mari (cu 9,20%) au avut un impact
semnificativ asupra profitului, care a înregistrat o creştere cu 1.034.648 mii lei.
Aşadar, menţinerea tendinţei de creştere a costurilor de producţie şi a
preţurilor de vânzare, concomitent cu diminuarea cantităţii vândute, au avut un
impact negativ asupra profitului. În consecinţă, influenţele favorabile datorate
îmbunătăţirii structurii producţiei vândute şi creşterii preţurilor de vânzare au
fost depăşite, în cuantum, de efectele negative generate de creşterea costurilor
şi diminuarea cantităţii vândute.
Simbol Rezultat (mii lei)
2008/2007 2009/2008
ΔPr 831.917 -534.808
Δqv 146.540 -366.746
Δgi 129.412 49.811
Δci -881.893 -1.252.521
Δpi 1.437.858 1.034.648

În concluzie, datele sintetizate mai sus evidenţiază modificarea

trendului din ascendent în descendent, datorită, în principal, menţinerii
politicii referitoare la dinamica costurilor şi preţurilor. În consecinţă, se impune
o analiză mai detaliată a politicii privind costurile, precum şi a politicii
comerciale şi adaptarea acestora la modificările intervenite pe piaţă,
concretizate, la nivelul anului 2009, în scăderea cantităţii vândute.
MODELUL II este fundamentat pe următoarea relaţie:
 Indicatorii analizei factoriale a rezultatului aferent CA (II), 2007-2009
Tabelul 6.9.
Δ2008/ Δ2009/
Nr. Indicatori Simbol 2007 2008 2009
crt. 2007 2008
Cifra de
1. CA 10.760.228 13.078.308 12.284.378 2.318.080 -793.930
afaceri netă
Suma
profitului
2. Pr 1.791.448 2.623.365 2.088.557 831.917 -534.808
aferent cifrei
de afaceri
Profitul mediu Pr
3. la 1leu cifra de pr  0,1665 0,2006 0,1701 0,0341 -0,0305
afaceri CA
Fondul total de
4. timp de muncă T 81.866.480 61.405.190 48.834.450 - -
(ore)
Număr mediu
5. de salariaţi Ns 43.546 32.837 26.397 -10.709 -6.440
(persoane)
Timpul mediu
T
6. de muncă pe t 1880 1870 1850 -10 -20
salariat (om- Ns
ore)
Productivitatea ( CA ) CA
7. medie orară, wh  0,1315 0,2130 0,2516 0,0815 0,0386
stabilită pe T
baza CA
Productivitatea ( CA ) CA
8. medie anuală, wa  247,1 398,28 465,37 151,18 67,09
stabilită pe Ns
baza CA

Cuantificarea influenţelor factorilor asupra modificării profitului aferent

cifrei de afaceri în anul 2008 faţă de 2007 se realizează astfel:
Rezultat
Influenţa factorilor Simbol Relaţia de calcul
(mii lei)
Modificarea profitului aferent
ΔPr 2.623.365 - 1.791.448 831.917
cifrei de afaceri, din care:
Contribuţia cifrei de
1. ΔCA 2.318.080×0,1665 385.947*
afaceri
1.1. Contribuţia numărului  Ns (-10.709)×247,1×0,1665 - 440.591
mediu de salariaţi
Contribuţia productivităţii (CA )
1.2. medii anuale, stabilită pe
 wa
32.837×151,18×0,1665 826.538*
baza CA
1.2.1 Contribuţia timpului mediu t 32.837×(-10)×0,1315×0,1665 - 7.189
de muncă pe salariat
Contribuţia productivităţii (CA )
1.2.2 medii orare, stabilită pe  wh 32.837×1870×0,0815×0,1665 833.727*
baza CA
 Contribuţia profitul mediu
2.
la 1 leu cifră de afaceri  pr 13.078.308×0,0341 445.970
*rezultatul a fost rotunjit pentru a valida relaţia de verificare şi a elimina diferenţele de calcul
generate de rotunjirile valorilor indicatorilor calculaţi anterior
În perioada 2007-2008, creşterea profitului aferent cifrei de afaceri cu
831.917 mii lei s-a datorat contribuţiei favorabile a celor doi factori direcţi,
după cum urmează:
 sporirea cifrei de afaceri cu 2.318.080 mii lei a avut ca efect creşterea
profitului cu 385.947 mii lei;
 creşterea profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri cu 0,0341 lei a
condus la sporirea profitului aferent CA cu 445.970 mii lei
Aşadar, cei doi factori de gradul I au acţionat în acelaşi sens (pozitiv) şi
cu intensităţi apropiate (46/54), determinând creşterea profitului aferent cifrei
de afaceri.
Studiind influenţele factorilor indirecţi (de gradul II şi respectiv III)
care au acţionat asupra modificării profitului aferent cifrei de afaceri, se
constată următoarele:
Diminuarea numărului mediu de salariaţi cu 10.709 a condus la
reducerea profitului aferent cifrei de afaceri cu 440.591 mii lei.
Creşterea productivităţii medii anuale cu 151,18 lei, datorată
îmbunătăţirii productivităţii medii orare cu 0,0185 lei, pe fondul reducerii
timpului mediu de muncă pe salariat cu 10 ore, a generat un spor al profitului
aferent cifrei de afaceri în cuantum de 826.538 mii lei.
În consecinţă, reducerea numărului mediu de salariaţi şi a timpului
mediu de muncă pe salariat a avut un dublu efect, pe de o parte negativ, iar pe
de altă parte pozitiv, ca urmare a creşterii productivităţii muncii, impactul net
fiind favorabil.
Cuantificarea influenţelor factorilor asupra modificării profitului aferent
cifrei de afaceri în anul 2009 faţă de 2008 se realizează astfel:
Rezultat
Influenţa factorilor Simbol Relaţia de calcul
(mii lei)
Modificarea profitului aferent
ΔPr 2.088.557 - 2.623.365 -534.808
cifrei de afaceri, din care:
Contribuţia cifrei de
1. ΔCA (-793.930)×0,2006 - 160.135*
afaceri
1.1. Contribuţia numărului  Ns (-6.440)×398,28×0,2006 - 515.393*
mediu de salariaţi
Contribuţia productivităţii (CA )
1.2. medii anuale, stabilită pe  wa 26.397×67,09×0,2006 355.258
baza CA
Contribuţia timpului
1.2.1 mediu de muncă pe t 26.397×(-20)× 0,2130×0,2006 - 22.858*
salariat
 Contribuţia productivităţii (CA )
1.2.2 medii orare, stabilită pe  wh 26.397×1850×0,0386×0,2006 378.116
baza CA
Contribuţia profitul
2. mediu la 1 leu cifră de  pr 12.284.378×(-0,0305) - 374.673
afaceri
*rezultatul a fost rotunjit pentru a valida relaţia de verificare şi a elimina diferenţele de calcul
generate de rotunjirile valorilor indicatorilor calculaţi anterior
În anul 2009 faţă de 2008, reducerea profitului aferent cifrei de afaceri
cu 534.808 mii lei, cu impact negativ asupra rezultatului din exploatare şi
implicit rezultatului brut, s-a datorat contribuţiei nefavorabile a celor doi
factori direcţi, după cum urmează:
 diminuarea cifrei de afaceri cu 793.930 mii lei a avut ca efect reducerea
profitului aferent CA cu 160.135 mii lei;
 reducerea profitului mediu la 1 leu CA cu 0,0305 lei a condus la
diminuarea profitului aferent cifrei de afaceri cu 374.673 mii lei.
Studiind influenţele factorilor indirecţi se constată următoarele:
Scăderea numărului mediu de salariaţi cu 6.440 persoane a condus la
reducerea profitului aferent cifrei de afaceri cu 515.393 mii lei
Creşterea productivităţii medii anuale cu 67,09 lei, în contextul
reducerii timpului mediu de muncă pe salariat cu 20 ore şi îmbunătăţirii
productivităţii medii orare cu 0,0386 lei, a generat un spor al profitului aferent
CA cu 355.258 mii lei.
În consecinţă, menţinerea tendinţei din perioada anterioară, respectiv
reducerea în continuare a numărului de salariaţi şi a timpului de muncă, a
condus la un impact negativ de intensitate mai mare decât cel pozitiv,
înregistrându-se un impact net nefavorabil (-534.808 mii lei).
Simbol Rezultat (mii lei)
2008/2007 2009/2008
ΔPr 831.917 -534.808
ΔCA 385.947 - 160.135

 Ns - 440.591 - 515.393
(CA )
 wa 826.538 355.258

t - 7.189 - 22.858
(CA )
 wh 833.727 378.116

 pr 445.970 - 374.673

În concluzie, sinteza datelor privind influenţa factorilor asupra

modificării profitului aferent cifrei de afaceri în perioada analizată evidenţiază
trendul divergent, respectiv evoluţie pozitivă urmată de evoluţie negativă,
datorat, în principal, scăderii rentabilităţii comerciale, dar şi reducerii
numărului mediu de salariaţi şi a timpului de muncă pe salariat.
Analiza ratei rentabilităţii comerciale este fundamentată pe
următorul model:

Rc 
Pr
 100 
 qvi pi   qvici  100, sau R c  1   qvici   100
 qvi pi  qvi pi   q pi 
 vi 
Calculul ratei rentabilităţii comerciale se realizează astfel :
Nr. Indicatori Simbol 2007 2008 2009
crt.
1. Cifra de afaceri q p v 10.760.228 13.078.308 12.284.378

2.
Cheltuieli totale aferente
cifrei de afaceri q c v 8.968.780 10.454.943 10.195.821
Rezultatul aferent cifrei de
3. Pr 1.791.448 2.623.365 2.088.557
afaceri
Rata rentabilităţii
4.
comerciale Rc 16,65% 20,06% 17,01%

Având în vedere modelul de analiză, indicatorii specifici sunt prezentaţi

în tabelul de mai jos.
Indicatorii analizei factoriale a ratei rentabilităţii comerciale, 2007-2009
Tabelul 6.10.
Nr.
crt. Indicatori Simbol 2007 2008 2009
Rata rentabilităţii c
1. R 16,65% 20,06% 17,01%
comerciale
2. Cifra de afaceri q p v 10.760.228 13.078.308 12.284.378

3.
Cheltuieli totale
aferente CA q c v 8.968.780 10.454.943 10.195.821

4. CA recalculată q p v1 0
- 11.640.450 11.249.730
Cheltuieli totale
5. aferente CA q v1 0c - 9.573.050 8.943.300
recalculate
  qvi1ci 0 
6. 1   100 - 17,76% 20,50%
 q p 
 vi1 i 0 

1   vi1 i 0 100
 q c 
7. - 26,80% 27,19%
 q p 
 vi1 i1 

Cuantificarea influenţelor factorilor asupra modificării ratei

rentabilităţii comerciale în anul 2008 faţă de 2007 se realizează astfel:
 Rezultat
Influenţa factorilor Simbol Relaţia de calcul
(procente)
Modificarea ratei rentabilităţii comerciale, ΔRc 20,06 – 16,65 3,41
din care:
Contribuţia structurii producţiei
1. ΔqV 17,76 – 16,65 1,11
vândute pe produse:
Contribuţia preţurilor de vânzare
2. Δp 26,80 – 17,76 9,04
unitare:
Contribuţia costurilor de producţie
3. Δc 20,06 – 26,80 -6,74
unitare:
Contribuţia factorilor la evoluţia ratei rentabilităţii comerciale în anul
2009 faţă de 2008 este următoarea :
Rezultat
Influenţa factorilor Simbol Relaţia de calcul
(procente)
Modificarea ratei rentabilităţii comerciale, ΔRc 17,01 - 20,06 -3,05
din care:
Contribuţia structurii producţiei
1. ΔqV 20,50 – 20,06 0,44
vândute pe produse
Contribuţia preţurilor de vânzare
2. Δp 27,19 – 20,50 6,69
unitare
Contribuţia costurilor de producţie
3. Δc 17,01 – 27,19 -10,18
unitare
În perioada 2007 – 2008 s-a înregistrat o creştere cu 3,41% a ratei
rentabilităţii comerciale ceea ce demonstrează preocuparea întreprinderii pentru
îmbunătăţirea eficienţei activităţii comerciale şi controlul mai riguros al
costurilor. Analizând influenţele factorilor constatăm următoarele:
Îmbunătăţirea structurii producţiei vândute în favoarea produselor
care înregistrează rate ale rentabilităţii comerciale mai mari decât media la
nivelul întreprinderii a condus la creşterea rentabilităţii comerciale cu 1,11%;
Preţurile de vânzare mai mari au avut un impact semnificativ asupra
ratei rentabilităţii comerciale care a înregistrat o creştere cu 9,04%;
Majorarea costurilor complete unitare a condus la diminuarea ratei
rentabilităţii comerciale cu 6,74%.
În anul 2009 faţă de 2008 s-a înregistrat o diminuare cu 3,05% a ratei
rentabilităţii comerciale datorită influenţelor conjugate a următorilor factori:
Îmbunătăţirea structurii producţiei vândute a avut ca efect creşterea
ratei rentabilităţii comerciale cu 0,44%;
Majorarea preţurilor de vânzare a influenţat pozitiv dinamica ratei
rentabilităţii comerciale care a înregistrat o creştere cu 6,69%;
Costurilor complete unitare mai mari au avut un impact semnificativ
asupra evoluţiei ratei rentabilităţii comerciale care a scăzut cu 10,18%.
 Aşadar, în intervalul de timp supus analizei, se constată evoluţia
divergentă a ratei rentabilităţii comerciale concretizată într-un spor iniţial de
3,41% urmat de o diminuare cu 3,05%, situaţie care s-ar putea datora atât unor
factori interni (ca de exemplu politica comercială sau politica privind
costurile), cât şi unor factori externi conjuncturali, ca de exemplu modificările
intervenite în raportul cerere – ofertă pe piaţa produsului respectiv.
Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate utilizează următorul
model:

R rc 
Pr
 100 
 qvi pi   qvi ci  100
 qvi ci  qvi ci
Calculul ratei rentabilităţii resurselor consumate se realizează astfel :
Nr. Indicatori Simbol 2007 2008 2009
crt.
1. Cifra de afaceri q p v 10.760.228 13.078.308 12.284.378

2.
Cheltuieli totale aferente
cifrei de afaceri q c v 8.968.780 10.454.943 10.195.821
Rezultatul aferent cifrei
3. Pr 1.791.448 2.623.365 2.088.557
de afaceri
Rata rentabilităţii
4.
resurselor consumate R rc 19,98% 25,10% 20,49%

Având în vedere modelul de analiză ales, indicatorii specifici sunt

prezentaţi mai jos.
Indicatorii analizei factoriale a ratei rentabilităţii resurselor consumate,
2007-2009
Tabelul 6.11.
Nr.
crt. Indicatori Simbol 2007 2008 2009
Rata rentabilităţii
1. Rrc 19,98% 25,10% 20,49%
resurselor consumate
2. Cifra de afaceri q p v 10.760.228 13.078.308 12.284.378

3. Cheltuieli totale aferente CA q c v 8.968.780 10.454.943 10.195.821

4. CA recalculată q p v1 0
- 11.640.450 11.249.730

5.
Cheltuieli totale aferente CA
recalculate q c v1 0 - 9.573.050 8.943.300

6.
q Vi1 pi 0   qVi1ci 0
 100 - 21,60% 25,79%
q c
Vi1 i 0

7.
q Vi1 pi 0   qVi1ci1
100 - 11,34% 10,34%
q c
vi1 i1
 Contribuţia factorilor la evoluţia ratei rentabilităţii resurselor consumate
în anul 2008 faţă de 2007 este următoarea :
Rezultat
Influenţa factorilor Simbol Relaţia de calcul
(procente)
Modificarea ratei rentabilităţii resurselor ΔRrc 25,10 – 19,98 5,12
consumate, din care:
Contribuţia structurii producţiei
1. ΔqV 21,60 – 19,98 1,62
vândute pe produse
Contribuţia costurilor de producţie
2. Δc 11,34 – 21,60 -10,26
unitare
Contribuţia preţurilor de vânzare
3. Δp 25,10 – 11,34 13,76
unitare
Cuantificarea influenţelor factorilor asupra modificării ratei
rentabilităţii resurselor consumate în anul 2009 faţă de 2008 se realizează
astfel:
Rezultat
Influenţa factorilor Simbol Relaţia de calcul
(procente)
Modificarea ratei rentabilităţii resurselor ΔRrc 20,49 – 25,10 -4,61
consumate, din care:
Contribuţia structurii producţiei
1. ΔqV 25,79 – 25,10 0,69
vândute pe produse
Contribuţia costurilor de producţie
2. Δc 10,34 – 25,79 -15,45
unitare
Contribuţia preţurilor de vânzare
3. Δp 20,49 – 10,34 10,15
unitare
Datele prezentate mai sus evidenţiază trendul ascendent al ratei
rentabilităţii resurselor consumate (un spor de 5,12%) în perioada 2007 – 2008,
urmat de o evoluţie descendentă (diminuare cu 4,61%) în intervalul 2008 –
2009.
Creşterea ratei rentabilităţii resurselor consumate în perioada 2007 –
2008 s-a datorat, în primul rând, impactului pozitiv semnificativ (un spor de
13,76%) generat de creşterea preţurilor de vânzare unitare, şi, într-o măsură
mai mică (1,62%), îmbunătăţirii structurii producţiei vândute în favoarea
produselor cu o rentabilitate faţă de costuri mai mare decât media la nivelul
întreprinderii. Creşterea costurilor complete unitare a condus la reducerea ratei
rentabilităţii resurselor consumate cu 10,26%.
Diminuarea ratei rentabilităţii resurselor consumate cu 4,61% în anul
2009 faţă de 2008 s-a datorat, în totalitate, influenţei nefavorabile
semnificative (15,45%) generată de creşterea costurilor complete unitare.
Majorarea preţurilor de vânzare unitare, deşi a avut o contribuţie importantă
(10,15%), conjugată cu îmbunătăţirea structurii producţiei vândute, care a dus
la un spor de 0,69% a rentabilităţii resurselor consumate, nu a generat un
impact favorabil semnificativ, care să depăşească, în cuantum, efectul negativ
datorat modificării costurilor de producţie.
Analiza ratei rentabilităţii economice este fundamentată pe următorul
model:
Re CA Re
Re   100    100
At At CA
Calculul ratei rentabilităţii economice se realizează astfel :
Nr. Indicatori Simbol 2007 2008 2009
crt.
1. Rezultatul exploatării Re 1.884.199 2.777.388 1.964.598
2. Active totale At 17.753.486 19.369.774 21.065.656
Rata rentabilităţii 10,62% 14,34% 9,33%
3.
economice Re
Având în vedere modelul de analiză ales, indicatorii specifici sunt
prezentaţi în tabelul de mai jos (tab.6.12.).
Indicatorii analizei factoriale a ratei rentabilităţii economice, 2007-2009
Tabelul 6.12.
Nr.
Indicatori Simbol 2007 2008 2009
crt.
1. Rata rentabilităţii economice Re 10,62% 14,34% 9,33%
2. Cifra de afaceri CA 10.760.228 13.078.308 12.284.378
3. Active totale At 17.753.486 19.369.774 21.065.656
4. Rezultatul exploatării Re 1.884.199 2.777.388 1.964.598
5. Viteza de rotaţie a activului total CA/At 0,6061 0,6752 0,5832
6. Rata rentabilităţii comerciale Re/CA 17,51% 21,24% 16,00%

Contribuţia factorilor la evoluţia ratei rentabilităţii economice în anul

2008 faţă de 2007 este următoarea :
Rezultat
Influenţa factorilor Simbol Relaţia de calcul
(procente)
Modificarea ratei rentabilităţii ΔRe 14,34 – 10,62 3,72
economice, din care:
Contribuţia vitezei de rotaţie a
1. (0,6752 – 0,6061)×17,51% 1,21
activului total

2. Contribuţia ratei rentabilităţii

ΔRc 0,6752×(21,24% - 17,51%) 2,51
comerciale
Cuantificarea influenţelor factorilor asupra modificării ratei
rentabilităţii economice în anul 2009 faţă de 2008 se realizează astfel:
 Rezultat
Influenţa factorilor Simbol Relaţia de calcul
(procente)
Modificarea ratei rentabilităţii ΔRe 9,33 – 14,34 -5,01
economice, din care:
Contribuţia vitezei de rotaţie a
1. (0,5832 – 0,6752)×21,24% -1,95
activului total

2. Contribuţia ratei rentabilităţii

ΔRc 0,5832×(16,00% - 21,24%) -3,06
comerciale
Din datele prezentate mai sus se remarcă evoluţia pozitivă a ratei
rentabilităţii economice (spor de 3,72%) în perioada 2007 – 2008, urmată de o
evoluţie negativă (diminuare cu 5,01%) în intervalul 2008 – 2009.
Creşterea ratei rentabilităţii economice în perioada 2007 – 2008 s-a
bazat pe influenţa favorabilă a rentabilităţii comerciale, a cărei creştere a
generat un spor de 2,51%, precum şi pe majorarea vitezei de rotaţie a activului
total care a condus la un spor de 1,21%.
Diminuarea ratei rentabilităţii economice cu 5,01% în anul 2009 faţă de
2008 s-a datorat, în primul rând, influenţei nefavorabile (-3,06%) generată de
reducerea rentabilităţii comerciale, dar şi scăderii vitezei de rotaţie a activului
total care a avut o contribuţie în cuantum de 1,95%.
Analiza factorială a ratei rentabilităţii financiare a capitalurilor
proprii va fi aprofundată utilizând, în acest sens, următorul model
multiplicativ:
Vt At Pn
Rf     100
At Kp Vt
Calculul ratei rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii se
realizează astfel :
Nr.
Indicatori Simbol 2007 2008 2009
crt.
1. Rezultatul net al exerciţiului Pn 1.416.423 2.285.490 1.805.687
2. Capitaluri proprii Kp 10.727.089 12.324.704 13.184.118
Rata rentabilităţii
3. 13,21% 18,55% 13,70%
financiare

Indicatorii analizei factoriale a ratei rentabilităţii financiare a capitalurilor

proprii
Tabelul 6.13.
Nr.
Indicatori Simbol 2007 2008 2009
crt.
Rata rentabilităţii
1. Rf 13,21% 18,55% 13,70%
financiare (Kp)
2. Venituri totale Vt 11.542.383 13.933.035 12.983.243
3. Active totale At 17.753.486 19.369.774 21.065.656
 4. Capitaluri proprii Kp 10.727.089 12.324.704 13.184.118
Rezultatul net al 1.416.423 2.285.490 1.805.687
5. Pn
exerciţiului
Viteza de rotaţie a Vt/At 0,6164
6. 0,6502 0,7194
activelor totale
Factorul de multiplicare
7. At/Kp 1,6551 1,5717 1,5978
a capitalului propriu
Rentabilitatea netă a Pn/Vt 0,1228 0,1641 0,1391
8.
veniturilor
Contribuţia factorilor la evoluţia ratei rentabilităţii financiare a
capitalurilor proprii în anul 2008 faţă de 2007 este următoarea :
Rezultat
Influenţa factorilor Simbol Relaţia de calcul
(%)
Modificarea ratei
rentabilităţii financiare a ΔRf 18,55 – 13,21 5,34
capitalurilor proprii, din
care:
Contribuţia vitezei de
1. rotaţie a activului (0,7194 – 0,6502)×1,6551×0,1228×100 1,41
total
Contribuţia factorului
2. de multiplicare a 0,7194×(1,5717-1,6551) ×0,1228×100 -0,74
capitalului propriu
3. Contribuţia
rentabilităţii nete a 0,7194×1,5717×(0,1641-0,1228)×100 4,67
veniturilor
Contribuţia factorilor la evoluţia ratei rentabilităţii financiare a
capitalurilor proprii în anul 2009 faţă de 2008 este:
Rezultat
Influenţa factorilor Simbol Relaţia de calcul
(%)
Modificarea ratei
rentabilităţii financiare a ΔRf 13,70 – 18,55 -4,85
capitalurilor proprii, din
care:
1. Contribuţia vitezei de (0,6164-0,7194)× 1,5717×0,1641×100 -2,65
rotaţie a activului total
Contribuţia factorului
2. de multiplicare a 0,6164×(1,5978-1,5717) ×0,1641×100 0,26
capitalului propriu
3. Contribuţia
rentabilităţii nete a 0,6164×1,5978×(0,1391-0,1641)×100 -2,46
veniturilor
 Datele prezentate mai sus evidenţiază trendul ascendent al ratei
rentabilităţii financiare a capitalului propriu (un spor de 5,34%) în perioada
2007 – 2008, urmat de o evoluţie descendentă (diminuare cu 4,85%) în
intervalul 2008 – 2009.
Evoluţia favorabilă a ratei rentabilităţii financiare în perioada 2007 –
2008 s-a datorat, în primul rând, impactului pozitiv (un spor de 4,67%) generat
de creşterea rentabilităţii nete a veniturilor, şi, într-o măsură mai mică
(1,41%), majorării vitezei de rotaţie a activului total. Diminuarea factorului de
multiplicare a capitalului propriu a condus la reducerea ratei rentabilităţii
financiare cu 0,74%, aspect care nu este neapărat nefavorabil, dacă avem în
vedere că gradul de îndatorare al societăţii a scăzut de la 65,51% la 57,17%.
Evoluţia descendentă a ratei rentabilităţii financiare în anul 2009 faţă
de 2008 s-a datorat influenţelor nefavorabile conjugate generate de scăderea
vitezei de rotaţie a activului total (impact negativ în cuantum de 2,65%) şi de
reducerea ratei rentabilităţii nete a veniturilor (impact negativ în cuantum de
2,46%). Majorarea factorului de multiplicare a capitalului propriu a condus la
un spor al ratei rentabilităţii financiare de 0,26%, în contextul creşterii gradului
de îndatorare al societăţii de la 57,17% la 59,78%.
Analiza ratei rentabilităţii financiare a capitalului permanent este
fundamentată pe următorul modelul:
Pb CA Pb
Rfp   100    100
Kpr Kpr CA
Calculul ratei rentabilităţii financiare a capitalului permanent se
realizează astfel :
Nr.
Indicatori Simbol 2007 2008 2009
crt.
Rezultatul brut al 1.683.423 2.546.166 2.149.627
1. Pb
exerciţiului
2. Capitaluri permanente Kpr 12.992.905 14.604.074 15.793.125

Rata rentabilităţii
3. 12,96% 17,44% 13,62%
financiare

Indicatorii analizei factoriale a ratei rentabilităţii financiare a capitalului

permanent
Tabelul 6.14.
Nr.
Indicatori Simbol 2007 2008 2009
crt.
Rata rentabilităţii financiare
1. Rf 12,96% 17,44% 13,62%
(Kpr)
2. Cifra de afaceri CA 10.760.228 13.078.308 12.284.378

3. Capitaluri permanente Kpr 12.992.905 14.604.074 15.793.125

 4. Rezultatul brut al exerciţiului Pb 1.683.423 2.546.166 2.149.627
Cifra de afaceri medie la 1 leu
5. CA/Kpr 0,8282 0,8956 0,7779
capital permanent
Profitul mediu brut la 1 leu
6. Pb/CA 0,1565 0,1947 0,1750
cifră de afaceri
Contribuţia factorilor la evoluţia ratei rentabilităţii financiare a
capitalului permanent în anul 2008 faţă de 2007 este următoarea :
Rezultat
Influenţa factorilor Simbol Relaţia de calcul
(%)
Modificarea ratei rentabilităţii
financiare a capitalurilor ΔRf 17,44 – 12,96 4,48
permanente, din care:
Contribuţia cifrei de afaceri
1. medii la 1 leu capital (0,8956–0,8282)× 0,1565×100 1,06
permanent
2. Contribuţia profitului mediu 0,8956×(0,1947-0,1565) ×100 3,42
brut la 1 leu cifră de afaceri
Contribuţia factorilor la evoluţia ratei rentabilităţii financiare a
capitalului permanent în anul 2009 faţă de 2008 este următoarea :
Rezultat
Influenţa factorilor Simbol Relaţia de calcul
(%)
Modificarea ratei rentabilităţii
financiare a capitalurilor ΔRf 13,62 - 17,44 -3,82
permanente, din care:
Contribuţia cifrei de afaceri
1. medii la 1 leu capital (0,7779-0,8956)× 0,1947×100 -2,29
permanent
2. Contribuţia profitului mediu 0,7779×(0,1750-0,1947) ×100 -1,53
brut la 1 leu cifră de afaceri
Datele prezentate mai sus evidenţiază evoluţia divergentă, respectiv
ascendentă şi ulterior descendentă, a ratei rentabilităţii financiare a capitalului
permanent.
Creşterea acesteia cu 4,48% în perioada 2007 – 2008 s-a bazat pe
influenţele favorabile conjugate a cifrei de afaceri medii la 1 leu capital
permanent, a cărei creştere a generat un spor de 1,06% şi a profitului mediu
brut la 1 leu cifră de afaceri, a cărui majorare a condus la un spor de 3,42%.
Având în vedere că, în modelul de analiză aplicat, cifra de afaceri are un dublu
impact de sens contrar, acestă evoluţie este posibilă în condiţiile în care
dinamica profitului brut este superioară dinamicii cifrei de afaceri care, la
rândul ei, este superioară dinamicii capitalului permanent, respectiv dacă IPb >
ICA > IKpr (în cazul societăţii supuse analizei relaţia este 151,25% > 121,54% >
112,40%).
Diminuarea ratei rentabilităţii financiare a capitalului permanent cu
3,82% în anul 2009 faţă de 2008 s-a datorat influenţei negative a celor doi
factori, dar cu intensităţi diferite. Astfel, scăderea cifrei de afaceri medii la 1
leu capital permanent a generat o reducere a rentabilităţii financiare cu 2,29%,
în timp ce diminuarea profitului mediu brut la 1 leu cifră de afaceri a condus la
un impact negativ în cuantum de 1,53%. De remarcat că acestă evoluţie este
posibilă în condiţiile în care dinamica profitului brut este inferioară dinamicii
cifrei de afaceri care, la rândul ei, este inferioară dinamicii capitalului
permanent, respectiv dacă IPb < ICA < IKpr (în cazul firmei analizate relaţia este
84,43% < 93,92% < 108,15%).
Sintetizând aspectele prezentate mai sus cu privire la dinamica ratelor
de rentabilitate în perioada analizată, 2007-2009, se remarcă evoluţia pozitivă
înregistrată la nivelul majorităţii ratelor, cu excepţia ratei rentabilităţii
economice şi a rentabilităţii comerciale calculată după Re, pe fondul unui trend
divergent concretizat în creşteri în perioada 2007-2008 urmate de scăderi în
intervalul 2008-2009 (tab.6.15.)
Ritmul mediu anual de creştere a ratelor de rentabilitate (procente)
Tabelul 6.15.
Valoare (procente) Ritmul mediu
Denumire indicatori
anual de creştere
2007 2008 2009
(%)
Rata rentabilităţii comerciale (Rc) 16,65 20,06 17,01 1,08

Rata rentabilităţii comerciale după Re 17,51 21,24 16,00 -4,41

Rata rentabilităţii resurselor 1,28
19,98 25,10 20,49
consumate (Rrc)
Rata rentabilităţii economice (Re) 10,62 14,34 9,33 -6,27
Rata rentabilităţii financiare a 1,84
13,21 18,55 13,70
capitalurilor proprii (Rf)
Rentabilitatea netă a veniturilor totale 12,28 16,41 13,91 6,44
Rata rentabilităţii financiare a 2,52
12,96 17,44 13,62
capitalului permanent (Rf)
Se remarcă faptul că, pe întreg intervalul de analiză, rata rentabilităţii
financiare a capitalurilor proprii este mai mare decât rata rentabilităţii
economice (cu 2,59 puncte procentuale în anul 2007; 4,21% în 2008 şi 4,37%
în 2009), ceea ce situează firma în situaţia „risc-profit”. Cu alte cuvinte,
performanţele economice ale societăţii sunt superioare costului îndatorării,
asigurând acţionarilor creşterea veniturilor.
Pentru a evidenţia principalele concluzii ale analizelor efectuate vom
centraliza datele şi rezultatele obţinute pentru cele două perioade.
 RENTABILITATEA ACTIVITĂŢII ÎN 2008 FAŢĂ DE 2007

Rf (Kp)  Rf (Kpr)  Re  Rrc 

c
R (Re) IPr > ICh

Vrot. Rn (Vt) CA/Kpr

IVt>IAt IPn > IVt ICA > IKpr

Rc 
Pn Pb/CA Vrot. IPr > ICA
161,36% IPb > ICA ICA>IAt IRe > ICA

Pb
151,25%
IVt>ICt

Vt120,71% Ct115,49%

Re 147,41% Pr (CA) 146,44%

IVe>ICe Ip>Ic

Ce 117,04% Ve 122,25% CA (121,54%) Ch 116,57%

IVe>IT ICA>IT ICA>INs

T 75,01%

p qv c
 99,47% 75,41% 112,36% 108,18% 109,22%

Legendă: IKpr=112,40%; IAt=109,11%; -creştere; -scădere;

Influenţele negative sunt marcate cu roşu.

Figura 6.2. Radiografia dinamicii rentabilităţii activităţii în 2008 faţă de 2007

 Din datele sintetizate potrivit figurii de mai sus (fig.6.2.13) se desprind
câteva concluzii esenţiale cu privire la cauzele şi factorii care au determinat
creşterea rentabilităţii activităţii societăţii analizate, în anul 2008 faţă de
2007, şi anume:
Politica comercială mai eficientă concretizată atât într-o dinamică mai
accentuată a preţurilor de vânzare decât a costurilor complete unitare, cât şi în
creşterea gradului de valorificare a producţiei obţinute, a avut ca efect sporirea
profitului aferent cifrei de afaceri cu impact favorabil asupra rezultatului din
exploatare şi rezultatului brut al exerciţiului, precum şi asupra rentabilităţii
comerciale.
Controlul riguros al costurilor de producţie, în contextul mai sus
menţionat (Ic < Ip), a avut ca efect creşterea ratei rentabilităţii resurselor
consumate.
Utilizarea mai eficientă a forţei de muncă concretizată în majorarea
productivităţii muncii, în contextul reducerii numărului de salariaţi şi a
timpului de muncă, a avut ca efect creşterea CA cu impact favorabil asupra
veniturilor din exploatare.
Creşterea vitezei de rotaţie a activelor totale, pe fondul unei dinamici
mai accentuate a profitului din exploatare faţă de CA, precum şi a profitului net
faţă de veniturile totale, a condus la majorarea rentabilităţii economice,
respectiv a ratei rentabilităţii financiare a activităţii.
Comparativ cu perioada anterioară, în anul 2009 faţă de 2008, scăderea
rentabilităţii activităţii societăţii analizate a fost determinată, în principal, de
următorii factori:
Politica comercială ineficientă concretizată atât într-o dinamică mai
accentuată a costurilor de producţie unitare decât a preţurilor de vânzare, cât şi
în reducerea gradului de valorificare a producţiei obţinute, a avut ca efect
diminuarea profitului aferent cifrei de afaceri cu impact nefavorabil asupra
rezultatului din exploatare şi rezultatului brut al exerciţiului, precum şi asupra
rentabilităţii comerciale.
Controlul mai puţin riguros al costurilor de producţie, în contextul
mai sus menţionat (Ip < Ic), a condus la diminuarea ratei rentabilităţii resurselor
consumate.
Menţinerea politicii de personal concretizată în reducerea numărului
mediu de salariaţi şi a timpului mediu de muncă pe salariat a condus, în
contextul creşterii productivităţii medii orare a muncii, la diminuarea cifrei de
afaceri cu impact nefavorabil asupra veniturilor din exploatare şi veniturilor
totale.

13
În figura 6.2. s-au folosit următoarele abrevieri: Ch-cheltuieli aferente CA; Pr(CA)-profitul
aferent CA; V.rot-viteza de rotaţie a activelor circulante;Rn(Vt)-rentabilitatea netă a veniturilor
totale; Rc(Re)-rentabilitatea economică calculată ca raport între Re şi CA
 RENTABILITATEA ACTIVITĂŢII ÎN 2009 FAŢĂ DE 2008

Rf (Kp)  Rf (Kpr)  Re  Rrc 

c
R (Re) IPr <ICh

Vrot. Rn (Vt) CA/Kpr

IVt<IAt IPn < IVt ICA < IKpr

Rc 
Pn Pb/CA Vrot. IPr < ICA
79,01% IPb < ICA ICA<IAt IRe < ICA

Pb
84,43%
IVt<ICt

Vt 93,18% Ct 95,14%

Re 70,74% Pr (CA) 79,62%

IVe<ICe Ip<Ic

Ce 98,89% Ve 93,06% CA 93,92% Ch 97,53%

IVe>IT ICA>IT ICA>INs

T 79,53%

p qv c
 98,93% 80,39% 109,20% 86,02% 114,01%

Legendă: IKpr=108,15%; IAt=108,76%; -creştere; -scădere;

Influenţele negative sunt marcate cu roşu.

Figura 6.3. Radiografia dinamicii rentabilităţii activităţii în 2009 faţă de 2008

 De asemenea, datele centralizate şi sintetizate în figura de mai sus
(fig.6.3.14) evidenţiază faptul că reducerea vitezei de rotaţie a activelor totale,
pe fondul unei dinamici mai scăzute a profitului din exploatare în raport cu
cifra de afaceri, precum şi a profitului net faţă de veniturile totale, a condus la
diminuarea rentabilităţii economice, respectiv a rentabilităţii financiare a
activităţii în anul 2009 faţă de anul 2008.
Având în vedere aspectele prezentate, pentru corectarea trendului
descendent se impun măsuri de creştere a rentabilităţii activităţii societăţii
analizate, care să vizeze în principal următoarele:
o politică comercială mai eficientă (Iqv>100%; Ip>Ic);
un control mai riguros al costurilor şi o mai bună corelare între
dinamica cheltuielilor şi cea a veniturilor (IVe>ICe şi IVt>ICt);
corelarea dinamicii forţei de muncă cu dinamica productivităţii
muncii, astfel încât evoluţia rezultatelor activităţii (cifra de afaceri, respectiv
veniturile din exploatare) să nu fie influenţată nefavorabil;
creşterea vitezei de rotaţie a activelor totale în baza unei analize
detaliate pe tipuri de active.

14
În figura 6.3. s-au folosit următoarele abrevieri: Ch-cheltuieli aferente CA; Pr(CA)-profitul
aferent CA; V.rot-viteza de rotaţie a activelor circulante;Rn(Vt)-rentabilitatea netă a veniturilor
totale; Rc(Re)-rentabilitatea economică calculată ca raport între Re şi CA