ROLUL CONTABILITATII DE GESTIUNE

Contabilitatea de gestiune furnizeaza informatii necesare sustinerii activitatii de

management. Prin urmare, aceasta este necesara oricarui tip de activitate (inclusiv in familie,
la o scara mai redusa). Sistemul de contabilitate de gestiune trebuie construit pornind de la
specificul si nevoile activitatii desfasurate. In acest scop, aveti nevoie de cunostinte de
contabilitate de gestiune si, mai ales, trebuie sa vedeti contabilitatea de gestiune in
perspectiva, adica prin relatia cu alte functii ale organizatiei, cu asteptarile managerilor, cu stilul
de conducere, cu ceea ce intelege firma prin a fi performant.
Primul modul isi propune sa va ofere o imagine generala asupra contabilitatii de gestiune:
cum se defineste aceasta prin raportare la contabilitatea financiara si la management
(gestiune), care este rolul sau in organizatii si care sunt componentele sistemului de
contabilitate de gestiune.
De asemenea, acest modul vizeaza familiarizarea cu cateva notiuni si concepte de baza
pe care le vom utiliza de-a lungul cursului. Fiind prezentate in contexte specifice, prin referire
la cazuri practice reale sau inspirate din realitate, va va fi usor sa le asimilati si sa intelegeti
utilitatea lor practica.

Dupa parcurgerea acestui modul, veti putea:

 Sa cunoasteti asemanarile si deosebilire dintre contabilitea financiara si
contabilitatea de gestiune;
 Sa explicati rolul contabilitatii de gestiune prin raportare la activitatile
managerilor;
 Sa identificati informatiile necesare managerilor pentru o anumita activitate de
management dupa natura acestora;
 Sa cunoasteti functiile contabilitatii de gestiune in organizatii si sa identificati,
intr-un context specific, ce rol are contabilitatea de gestiune;
 Sa prezentati componentele sistemului de contabilitate de gestiune;
 Sa enumerate functiile contabilului de gestiune in organizatii sis a prezentati
competentele necesare;
 Sa aplicati elementele de gestiune a stocurilor in context specific.

RELATIA
CONTABILITATE DE GESTIUNE - CONTABILITATE FINANCIARA
Multe tipuri de organizatii ne afecteaza viata in fiecare zi. Unele presteaza servicii, altele
produc bunuri; unele sunt firme mici, altele sunt firme mari; unele firme au un angajat, altele
sunt entitati multinationale; unele viseaza maximalizarea profitului iar altele, din contra, sunt
organizatii nonprofit. Insa toate aceste organizatii au in comun doua aspecte:
 -> orice organizatie are obiective – acestea reprezinta ratiunea de a fi a organizatiei
respective si se concretizeaza intr-o misiune si o strategie.

EXEMPLU
Un producator de televizoare doreste sa fie prima alegere a clientilor atunci cand acestia
cauta un televizor. Un supermarket doreste sa favorizeze accesul la consum in cadrul unui
comert echitabil. Un producator de automobile vizeaza o crestere rentabila, cu respectul
partenerilor si al mediului. De ce nu, administratia unui oras isi poate propune sa sigure servicii
publice de calitate care sa promoveze siguranta, sanatatea si calitatea vietii locuitorilor sai.

 Orice organizatie utilizeaza informatii – informatia este elemental care sta la baza
luarii deciziilor.
EXEMPLU
Pentru a-si finanta achizitia unui nou echipament, un producator are nevoie de un
imprumut la banca. Banca are nevoie de informatii care sa ateste ca firma este capabila sa
ramburseze imprumutul. Pentru a stabili pretul unui serviciu, un prestator de servicii trebuie sa
stie care este costul acestuia.
____________________________________________________________________________
Contabilitatea reprezinta procesul de identificare, masurare si comunicare a
informatiilor economice pentru a fundamenta luarea deciziilor de catre utilizatorii acestor
informatii.
Intre timp, s-a realizat o separare intre informatiile destinate utilizatorilor interni si celor
externi, astfel incat ne-am obisnuit sa vorbim despre contabilitatea de gestiune si
contabilitatea financiara:
Contabiliatea de gestiune identifica, masoara, analizeaza si comunica informatii
destinate managerilor pentru a sustine activitatile de management din interiorul firmei.
Deoarece este orientata spre nevoile managementului, contabilitatea de gestiune se mai
numeste si contabilitate manageriala sau contabilitate analitica.

EXEMPLU
Pentru a intelege mai bine aceasta definitie, sa luam urmatorul exemplu. Managerii unui
atelier de productie doresc sa cunoasta in fiecare luna care este volumul vanzarilor din fiecare
dintre ultimele 6 luni si, pe baza informatiilor disponibile despre piata, care este nivelul
estimate al vanzarilor pentru fiecare dintre urmatoarele 6 luni. Aceste informatii sunt furnizate
de contabilitatea de gestiune. Pe baza lor, managerii pot stabili si ajusta lunar planul de
productie, pot comanda materii prime in ritmul dorit sau in cel impus de necesarul de
productie, pot face apel la mai multa sau mai putin forta de munca.

INFORMATIA FURNIZATA DE
CONTABILITATEA DE GESTIUNE

Informatia furnizata de contabilitatea de gestiune este de natura istorica (prezinta

activitatea trecuta, precum costurile suportate pentru distributia produselor firmei pentru anul
trecut) sau de natura previzionala (previziuni asupra viitorului, precum planul stabilit de vanzari
pentru urmatorul an calendaristic) si este furnizata la cererea managerilor la o cadenta impusa
de necesitatile acestora (de exemplu, managerii unui raion de produse alimentare proaspete
dintr-un supermarket au nevoie sa cunoasca zilnic nivelul stocurilor; conducerea oricarei firmer
ar trebui sa stie care a fost nivelul real al vanzarilor ultimului trimestru pentru a putea ajusta
previziunile facute; managerii unui atelier de productie ar putea avea nevoie annual sa
cunoasca la ce cost s-a produs o unitatea din productia obtinuta etc).

Informatia poate reflecta interiorul firmei (costul unui produs, vanzarile unei perioade
etc) sau mediul extern (pretul concurentilor pentru un nou produs, estimari asupra evolutiei la
un produs, satisfactia clientilor etc). aceasta poate avea un format comun (pentru furnizarea
aceluiasi tip de informatii, precum costul aceluiasi produs fabricat in mai multe locatii) sau
format special (un raport asupra productivitatii muncii in atelierul de vopsitorie). In general,
fiind destinata conducerii firmei, aceasta informative nu are caracter standardizat, decat prin
pastrarea sa in cadrul firmei si oferirea de informatii comparative pe mai multi ani. Informatia
poate fi financiara (exprimata in unitati monetare – de exemplu, profitul, vanzarile, costul
produselor) sau nonfinanciara (exprimata in unitati fizice – de exemplu, numarul de plangeri de
la client, timpul de livrare a unui produs). Fiind destinata nevoilor interne, contabilitatea de
gestiune nu este supusa reglementarii.
Contabilitatea financiara produce informatii contabile destinate utilizatorilor din afara
organizatiei si prezentate de obicei sub forma situatiilor financiare anuale.

EXEMPLU
Raportul anual publicat de o firma cotata la bursa cuprinde situatiile financiare pentru
anul recent incheiat, precum si alte informatii generale despre firma. Aceste informatii sunt
utilizate de investitori pentru a decide daca vor achizitiona sau vor vinde actiunile firmei
respective. De asemenea, raportul anual este utilizat de banci in momentul in care firma solicita
un credit. Furnizorii, clientii sau salariatii apreciaza pe baza raportului anual stabilitatea
financiara a firmei.
 Informatiile publicate sunt istorice (se refera la un exercitiu financiar incheiat, de obicei
un an calendaristic) si arata efectul tranzactiilor economice pe care firma le-a efectuat in
exercitiul financiar. Informatiile publicate sunt informatii financiare (exprimate in unitati
monetare) si de cele mai multe ori sunt verificate (auditate) de persoane externe firmei (numite
auditori externi) inainte de a fi publicate.
Deoarece informatiile publicate de catre diverse organizatii trebuie sa fie comparabile,
contabilitatea financiara este reglemantata, adica se bazeaza pe norme, reguli, principia pentru
a intocmi situatiile financiare.
In concluzie, sistemul contabil al unei organizatii acumuleaza date si informatii din
diverse surse. Aceste informatii sunt utilizate fie de contabilitatea de gestiune, fie de
contabilitatea financiara. Cateodata, aceleasi informatii sunt prezentate diferit in cele doua
sisteme. Insa intentia este si ea diferita. Pe cand prezentarea informatiilor in contabilitatea
manageriala are drept scop informarea conducerii cu privire la eficienta proceselor desfacurate
in cadrul entitatilor gestionate de ei, informatiile prezentate in contabilitatea financiara sunt
destinate utilizatorilor externi, celor care doresc sa isi faca o idee despre mersul afacerilor
firmei respective.

Sistemul contabil
Acumuleaza date si informatii despre
firma si mediul extern

Contabilitatea de gestiune Contabilitatea financiara

Utilizeaza, analizeaza si
comunica informatiile necesare
managerilor pentru luarea
deciziilor
Utilizeaza informatiile despre tranzactiile
firmei, iar pe baza normelor in vigoare,
genereaza situatiile financiare care sunt
publicate si sunt folosite de utilizatori externi
pentru luarea deciziilor

Fig. 1
EXEMPLU
O societate fabrica si comercializeaza 2 produse, A si B. Despre activitatea firmei se
cunosc urmatoarele informatii:
 Vanzarile din produsul A au fost de 12.000 u.m., iar cele din produsul B au fost de
20.000 u.m.;
  Materiile prime consumate au fost de 11.500 u.m, din care 4.000 pentru A si 7.500
u.m. pentru B;
 Salariile perioadei au fost de 14.000 u.m, din care 4.000 u.m. pentru A (3.000 u.m. au
fost pentru personalul din productie, 500 u.m. pentru personalul din distributie, iar 500
u.m. pentru personalul administrative) si de 10.000 u.m. pentru B (6.000 u.m. au fost
pentru personalul din productie. 3.000 u.m. au fost pentru personalul din distributie,
iar 1.000 u.m. pentru personalul administrative);
 Pentru obtinerea produselor s-au folosit utilaje a caror amortizare a fost de 1.000 u.m.
pentru produsul A si 1.500 u.m. pentru obtinerea produsului B.

Cum vom prezenta aceste informatii in contabilitatea manageriala si in contabilitatea

financiara?
CALCULUL REZULTATULUI
Contul de profit si pierderi este o situatie care calculeaza rezultatul obtinut sub forma
venituri minus cheltuieli.
PREZENTAREA INFORMATIILOR PENTRU RAPORTAREA EXTERNA
Informatiile prezentate in contul de profit si pierderi intocmit in contabilitatea financiara
trebuie sa ofere o imagine generala asupra activitatii firmei: care a fost volumul vanzarilor, care
au fost principalele tipuri de cheltuieli si care a fost rezultatul generat de catre firma. O astfel
de prezentare a informatiilor se numeste prezentare cu clasificarea elementelor de cheltuieli
dupa natura.
EXEMPLU
Contul de profit si pierderi se poate prezenta astfel utilizatorilor externi (intr-o maniera
simplificata):
Informatii Valori
Venituri din vanzarea produselor 32.000
Cheltuieli cu materii prime 11.500
Cheltuieli cu salarii 14.000
Cheltuieli cu amortizarea 2.500
Rezultat 4.000

Pe baza acestor informatii, utilizatorul extern observa ca firma a generat un profit din
activitatea sa. Tot pe baza acestor informatii, el poate calcula rata de profitabilitate, ca raport
intre rezultatul generat si veniturile din vanzari.

Rata de profitabilitate = Rezultat/Vanzari

Rata de profitabilitate = 4.000/32.000 x 100 = 12,5%
 De asemenea, el poate observa ca natura cheltuielilor angajate (materii prime, salarii,
amortizari etc). Totusi, el nu isi poate da seama de cateva elemente pe care firma doreste sa le
protejeze, pentru a nu ajunge in posesia concurentilor sai. De exemplu, pe baza informatiilor
prezentate nu se poate calcula rata de profitabilitate a fiecarui produs in parte sau marja
obtinuta de catre firma prin vanzarea produselor sau a fiecaruia dintre cele doua produse in
mod separate.
Prezentarea informatiilor pentru manageri
O asemenea prezentare este putin utila pentru manageri, deoarece acestia sunt interesati
de profitabilitatea fiecarui produs in parte. In plus, managerii sunt interesati de costul functiilor
societatii. Aceste informatii au si caracter confidential, fiind prelucrate si oferite prin
intermediul contabilitatii de gestiune, exclusive utilizatorilor interni (conducerii). In
contabilitatea de gestiune, contul de profit si pierderi este prezentat cu clasificarea costurilor
pe functiile societatii.
In general, orice societate desfasoara trei functii:
 Functia de productie
 Functia de distributie si
 Functia de administratie

EXEMPLU (continuare)
Cum conducerea firmei este interesata si de consumul de resurse pentru fiecare activitate
in parte, pentru a putea eficientiza acest consum si a desfasura o activitate cat mai
profitabila, contul de profit si pierderi intocmit pentru uzul acestor utilizatori va diferi in
structura si format de cel prezentat utilizatorilor externi. Astfel, contul de profit si pierderi
destinat managerilor se prezinta dupa cum urmeaza:
Informatii Produsul A Produsul B Total
Venituri din vanzarea produselor 12.000 20.000 32.000
Costuri de productie
Materii prime 4.000 7.500 = 11.500
Salarii + 3.000 + 6.000 + 9.000
Amortizare + 1.000 + 1.500 + 2.500
Total costuri de productie = 8.000 = 15.000 = 23.000
Costuri de distributie
Salarii 500 3.000
Total costuri de distributie = 500 = 3.000 = 3.500
Costuri de administratie
Salarii 500 1.000
Total costuri de administratie = 500 = 1.000 1.500
Rezultat (cont de profit si pierderi) 3.000 1.000 4.000
 Pe baza acestui format si a modulului in care sunt regrupate informatiile in acest cont de
profit si pierderi, managerii pot calcula si profitabilitatea fiecarui produs in parte, pe langa
profitabilitatea generala. Astfel, ei pot lua decizii bazate pe resursele consummate sip e
veniturile aduse de catre fiecare dintre cele doua produse.
Informatie Produsul A Produsul B Total firma
Rata de = 3.000/12.000x100 = 1.000/20.000x100 = 4.000/32.000x100
profitabilitate = 25% = 5% = 12.5%

Prezentarea acestei functii este utila pentru manageri pentru a vedea importanta fiecarei
functii in costul produsului si pentru a putea lua decizii.

EXEMPLU (continuare)
Prezentarea informatiilor pentru fiecare produs in parte este utila pentru luarea deciziilor
legate de produse. In exemplul anterior prezentat, managerul va observa ca pentru produsul B
costul functiei de distributie este foarte mare. Astfel, pentru a reduce costul produsului B, ar
putea fi cautate modalitati alternative de distributie.
Totodata, se poate observa faptul ca produsul A este mult mai profitabil decat produsul
B. Pentru a creste rentabilitatea firmei, managerii ar putea studia mai multe posibilitati precum:
 Cresterea vanzarilor din produsul A si reducerea vanzarilor din produsul B;
 Renuntarea la produsul B, deoarece acesta scade rentabilitatea firmei;
 Achizitionarea unor componente pentru produsul B astfel incat costul acestuia sa
scada;
 Reducerea costului la produsul B pentru ca acesta sa fie mai profitabil.
In modulele urmatoare vom studia modul cum informatiile produse de contabilitatea de
gestiune sunt utile in luarea acestor decizii. De asemenea, vom vedea cum se calculeaza costul
fiecarui produs in parte. Pentru moment, ne propunem sa intelegem ca informatiile prezentate
in cele doua contabilitati au o baza de date comuna (veniturile si cheltuielile firmei), insa modul
de prezentare este diferit, deoarece se adreseaza unor utilizatori diferiti.

EXERCITIUL 1
Un mic atelier produce si vinde 2 tipuri de vaze: simple si cu desene. Pentru luna iunie, in
contul de profit si pierdere prezentate in contabilitatea financiara se dau urmatoarele
informatii:
Informatii Valori (u.m.)
Venituri din vanzarea produselor 7.000
Cheltuieli cu materii prime 2.500
Cheltuieli cu salarii 2.000
Cheltuieli cu amortizarea 1.400
Rezultat 1.100
 Se mai cunosc urmatoarele informatii:
 In cursul lunii, s-au vandut cate 100 bucati din fiecare model, pretul de vanzare unitar
fiind de 30 u.m. pentru modelul simplu si 40 u.m. pentru modelul cu desene;
 Materia prima a costat 10 u.m./bucata pentru modelul simplu si 15 u.m. pentru
modelul cu desene;
 Din cheltuielile cu salariile, 1.200 u.m. au fost pentru remunerarea muncitorilor care
au lucrat in productie (500 u.m. au fost pentru cei care au lucrat la modelul simplu si
700 u.m. pentru cei care au lucrat la modelul cu desene), 500 u.m. au fost pentru
remunerarea salariatilor care au lucrat in distributie (acestia au lucrat in mod egal la
cele doua modele) si 300 u.m. pentru remunerarea salariatilor care au lucrat in
administratie (50 u.m. au fost pentru modelul simplu si 250 u.m. pentru modelul cu
desene);
 Cheltuielile cu amortizarea inregistrate in cursul lunii au fost de 1.400 u.m.,
corespunzand utilajelor care au lucrat pentru productie (utilajele care au lucrat pentru
modelul simplu s-au amortizat in suma de 550 u.m., iar utilajele care au lucrat pentru
modelul cu desene s-au amortizat in suma de 750 u.m.), iar 100 u.m. reprezinta
amortizarea activelor folosite in scopuri administrative (folosite in mod egal pentru
cele doua modele).
Prezentati contul de profit si pierderi intocmit in contabilitatea manaeriala si destinat
managerilor societatii.

INTREBARI DE VERIFICARE
1. Care sunt utilizatorii informatiei contabile furnizate de contabilitatea de gestiune? Dar
cei ai informatiei contabile furnizate de contabilitatea financiara?
Utilizatorii informatiei contabile furnizate de contabilitatea de gestiune sunt managerii
firmei. Utilizatorii informatiei contabile furnizate de contabilitate financiara sunt
utilizatorii externi.
2. Care sunt principalele caracteristici (de exemplu periodicitate) ale informatiei furnizate
de contabilitatea de gestiune?
Principalele caracteristici ale informatiei furnizate de contabilitatea de gestiune sunt:
de natura istorica sau natura previzionala.
3. Care este gradul de confidentialitate a informatiilor oferite de cele doua circuite ale
informatiei contabile (contabilitatea manageriala si contabilitatea financiara)?
Informatiile oferite de catre contabilitatea manageriala sunt destinate managerilor
firmei pe cand informatiile oferite de contabilitatea financiara sunt destinate
utilizatorilor externi.
 Relatia contabilitate de gestiune – management
si procesul de luare a deciziilor

Pentru a intelege care este natura relatiei dintre contabilitatea de gestiune si

management, vom porni de la un exemplu concret.
EXEMPLU
Societatea Café au Lait are deschise deja 3 cafenele in Romania si vizeaza deschiderea
unei noi cafenele. Obiectivul firmei este sa creasca volumul vanzarilor si profitul. Dupa cum
aratam la inceputul modulului, orice organizatie are anumite obiective si utilizeaza informatii
pentru ca activitatea sa se indrepte spre indeplinirea obiectivelor propuse. Prin intermediul
informatiilor furnizate managerilor, contabilitatea de gestiune sustine operatiile de gestionare
a resurselor, oamenilor si activitatilor in scopul atingerii obiectivelor organizatiei.

Intr-o organizatie, manaerii realizeaza 4 tipuri de activitati: planificare, organizare si

conducere, control si luarea deciziilor; ei utilizeaza informatii din diferite surse, dintre care cea
mai importanta este contabilitatea de gestiune.

PLANIFICAREA
Planificarea reprezinta stabilirea unor planuri pe termen lung sis curt care sa asigure
atingerea obiectivelor strategice.
In cadrul activitatii de planificare, managerii cauta raspuns la intrebari legate de
produsele pe care sa le realizeze, ce strategie de piata sa adopte, care sa fie raportul calitate –
pret, carei categorii de client sa i se adreseze, ce volum al vanzarilor se estimeaza, ce resurse
sunt necesare pentru a realiza activitatea.

EXEMPLU (continuare)
Pentru activitatea de planificare, unele dintre intrebarile la care manaerii cauta raspuns
sunt:
 Ce tipuri de cafea se vor servi in noua cafenea?
 In ce locatie vom deschide cafeneaua?
 In functie de locatie, care este volumul vanzarilor la care ne asteptam?
 De cati angajati vom avea nevoie?
 Care va fi costul si profitul generat de noua cafenea?
Pentru a raspunde la aceste intrebari, se aduna informatii despre piata (locatii, aflux de
client in functie de locatie, preferintele clientilor), iar in functie de acestea si de experienta
firmei acumulata prin deschiderea si gestionarea cafenelelor anterioare, conducerea face
anumite previziuni. Efectuarea previziunilor (vanzari, costuri, rezultat) reprezinta atributul
contabilitatii de gestiune. In unul din modulele viitoare vom afla detalii referitoare la modul de
planificare si bugetare.

ORGANIZAREA SI CONDUCEREA
Organizarea si conducerea reprezinta alocarea resurselor (umane si materiale) in scopul
aplicarii planurilor.
Dupa etapa de planificare, managerii trebuie sa gestioneze cat mai bine resursele pe care
le au la dispozitie pentru realizarea activitatii. Activitatea de organizare si conducere vizeaza
alocarea resurselor umane si material in functie de activitatile propuse.

EXEMPLU (continuare)
Presupunand ca acum cafeneaua este deschisa, managerii au nevoie de informatii pentru
a asigura gestiunea sa curenta. Principalele probleme in acest moment pot fi formulate astfel:
 Sunt clientii multumiti de serviciile noastre?
 De ce resurse este nevoie si in ce moment pentru a asigura gestiunea operationala?
 Este suficient personalul pe care l-am angajat?
Informatiile furnizate de contabilitatea de gestiune si utile in acest moment sunt:
 Analize privind volumul vanzarilor si fluctuatia acestora (astfel, personalul si achizitiile
pot fi gestionate in functie de variatiile vanzarilor);
 Analize privind costurile, indicatori de performanta (satisfactia clientilor,
profitabilitate);
 De asemenea, cu ajutorul bugetelor se aloca resurse pentru realizarea activitatii.

CONTROLUL
Activitatea de control consta in compararea rezultatelor efective cu planurile stabilite
anterior.
Orice organizatie isi propune anumite obiective care se transforma in planuri concrete
pe termen mediu si lung. Pentru a se putea asigura ca se indreapta catre obiectivele propuse,
managerii compara rezultatele efective cu cele asteptate. In functie de aceasta comparative, se
iau masuri pentru cresterea rezultatelor positive si pentru diminuarea celor negative.
 EXEMPLU (continuare)
Din moment ce cafeneaua trebuie sa indeplineasca anumite obiective, rezultatele sale
sunt comparate cu planurile stabilite anterior. De exemplu, managerii sunt interesati de:
 Care sunt vanzarile cafenelei si cum se situeaza acestea fata de vanzarile previzionate?
 Care sunt costurile actuale si cum se situeaza acestea fata de costurile previzionate?
In functie de rezultatul acestei analize, managerii pot lua masuri corrective. De exemplu,
daca vanzarile sunt mai mici decat cele asteptate, managerii pot lua masuri care sa conduca la
cresterea vanzarilor, ca de exemplu propunerea de promotii care sa atraga clientii, acordarea
de reduceri de pret, diversificarea ofertei etc. De asemenea, acestia pot cauta cauzele care au
condus la un nivel mai mic al vanzarilor.

LUAREA DECIZIILOR
Luarea deciziilor presupune selectarea unei alternative. Aceasta este o functie care este
strans legata de celelalte functii mentionate anterior.
Practic, toate activitatile managerilor presupun luarea de decizii. Deciziile vizeaza
produsele, strategiile de piata, stabilirea volumului vanzarilor si a pretului de vanzare,
renuntarea sau nu la un produs, lansarea in fabricatie a unui nou produs, deschiderea unui nou
magazin sau a unei noi fabrici, achizitionarea sau producerea unei componente etc.

EXEMPLU (continuare)
Pentru a stabili ce tipuri de cafea se vor servi, ce echipamente se vor folosi, ce strategie
de marketing se utilizeaza, managerii au luat anumite decizii, adica au selectat o alternativa din
mai multe alternative posibile. De exemplu, pentru a alege echipamentul de preparare a cafelei,
s-au studiat cele cinci modele care existau pe piata, avand diferite capacitate de exploatare.
Contabilitatea de gestiune a realizat anumite previziuni tinand cont de locatie si numarul
asteptat de client. Pe baza acestei informatii, a calitatii asteptate si a pretului si randamentului
echipamentelor, conducerea firmei a ales un anumit model.

Deoarece luarea deciziilor este functia de baza a managementului, iar contabilitatea de

gestiune este o sursa importanta de informatii pentru acesta, rolul contabilitatii de gestiune a
crescut foarte mult in decursul anilor, ea fiind din ce in ce mai apropriata de management.
Profesionistii contabili indeplinesc deseori rolul de consultant interni pentru manageri, iar
competentele legate de analiza si sinteza informatiei cu devenit foarte importante.
Contabilitatea de gestiune joaca un rol important in procesul de luare a deciziilor prin
furnizarea informatiilor relevante. In acest scop, cel care pregateste informatia contabila
trebuie sa cunoasca foarte bine caracterul economic si organizational al deciziilor care trebuie
luate, astfel incat sa poata furniza informatia necesara intr-un timp scurt si in structura dorita.
 Prin urmare, putem considera informatia generata de contabilitatea de gestiune
reprezinta fundamentul exercitatii functiilor managementului:

Planificarea (stabilirea planurilor pe

termen mediu si lung)

Luarea deciziilor

Control (evaluarea diferentei dintre Organizare si conducere

performananta actuala si plan) (implementarea planurilor)

EXERCITIUL 2
Compania Mobline produce mobile pe comanda. Obiectivul sau este Acela de a fi
alegerea numarul 1 a clientilor, asigurandu-si astfel o parte de piata importanta. Incadrati
fiecare dintre actiunile companiei Mobline, prezentate mai jos, intr-unul dintre tipurile de
activitate explicate anterior (planificare, organizare si conducere, control, luarea deciziilor):
a) managerii au stabilit ca tinta de vanzari pentru anul urmator cifra de 100.000 u.m.;
b) deoarece au fost cateva plangeri de la client, managerii au decis sa realoce mai multi
salariati la activitatea de finisare;
c) costul pentru mobile de birou a fost mai mare decat cel previzionat de catre
conducere; prin urmare, managerii se decid sa analizeze in detaliu costul;
d) deoarece mobilierul de baie avea pierderi mari, managerii au decis sa renunte la
fabricarea acestui produs;
e) pentru a creste vanzarile, manaerii au in vedere un parteneriat cu o firma care se
ocupa de distribuirea de aparatura de bucatarie, pentru a propune cateva oferte
integrate (mobile + aparatura).
 INTREBARI DE VERIFICARE
1. Care sunt cele patru tipuri de activitati specifice managementului?
Cele patru tipuri de activitati ale managementului sunt: planificare, organizare si
conducere, control si luarea deciziilor.
2. Sub ce forme se manifesta legatura dintre contabilitatea de gestiune si management?
Informatia generata de contabilitatea de gestiune reprezinta fundamentul exercitatii
functiilor managementului.
3. De ce contabilitatea de gestiune are un rol atat de important in procesul de luare a
deciziilor de catre conducere?
Deoarece luarea deciziilor este functia de baza a managementului, iar contabilitatea
de gestiune este o sursa importanta de informatii pentru acesta, rolul contabilitatii de
gestiune a crescut foarte mult in decursul anilor, ea fiind din ce in ce mai apropriata
de management.

CUM ADAUGA CONTABILITATEA DE GESTIUNE VALOARE IN ORGANIZATII

Pentru a intelege modul cum contabilitatea de gestiune adauga valoare in organizatii, sa

plecam de la doua exemple care se bazeaza pe realitatea economica a mai multor firme din
Romania.

EXEMPLU
Firma X este lider de piata si se bucura de o excelenta formare tehnica a personalului sau.
Managerii de departamente sunt in general ingineri, cu o experienta bogata in domeniul lor.
Deciziile acestora (acceptare de comenzi, fixare de preturi, etc) sunt bazate pe cunostintele lor
tehnice. Piata in crestere in Romania nu a pus pana recent foarte mari problem firmei datorita
modului sau de gestionare. Insa cresterea concurentei, criza financiara si necesitatea reducerii
costurilor au dus la discutii interne in care s-a observat ca nu exista o intelegere comuna a
cifrelor prezentate de contabilitate si ca nu exista un consens asupra a ceea ce inseamna costul
sau pretul. Acceptarea unor comenzi neprofitabile, renuntarea la produse doar pe baza
caracteristicilor tehnice si fara analize de profitabilitate, lipsa de planuri si previziuni, toate
acestea s-au concretizat in rezultate din ce in ce mai slabe.
Al doilea exemplu este al firmei Y, o filiala a unui grup strain. Aici sunt intocmite rapoarte
catre manageri zilnic, saptamanal, lunar si trimestrial. Deciziile luate au la baza informatia
contabila. Schimbarile de pe piata (criza economica, variatiile cererii) sunt analizate si surprinse
in previziunile efectuate. Aceasta firma a stiut la ce produse sa renunte, de unde sa reduca
costurile si cum sa-si ajusteze preturile pentru a ramana performanta.
 Aceste exemple arata care este impactul utilizarii sau neutilizarii contabilitatii de gestiune
asupra organizatiilor ca suport pentru management.
In primul subcapitol am vazut ca una dintre diferentele dintre contabilitatea financiara si
cea de gestiune este ca aceea ca: prima este supusa reglementarii, pe cand cea de-a doua nu
este.

REGLEMENTARE
Contabilitatea de gestiune nu este reglementata, deoarece aceasta trebuie sa raspunda
nevoilor managerilor. Acestia pot cere informatii care au caracter particular si nu pot fi
imaginate de catre organismele de reglementare. Sau chiar in masura in care ar putea fi
imaginate, ele nu pot fi impuse tuturor firmelor, deoarece conducerea fiecarei firme are
libertatea sa isi gestioneze afacerea in modul care i se pare cel mai adecvat. Asa cum firmelor
nu li se poate impune (sau nu se poate reglementa) activitatea de conducere.
Insa este o mare eroare sa se considere ca, nefiind reglementata, contabilitatea de
gestiune este lipsita de utilitate. De asemenea, trebuie sa stim ca nu datorita reglementarii a
aparut sau s-a dezvoltat contabilitatea.

UTILITATEA CONTABILITATII
Contabilitatea ca practica sociala a evoluat de-a lungul timpului odata cu evolutia
societatilor si organizatiilor si a nevoilor informationale ale acestora. Este interesant de stiut ca
imaginea scribilor sau semnele gasite pe oase inca din cele mai vechi timpuri sunt atestari ale
practicii contabile in formele sale incipiente. Contabilitatea – ca mod de tinere a evidentei, ca
suport in luarea deciziilor, ca garant al unor afaceri sanatoase – a insotit dintotdeauna toate
formele de organizatii si s-a dezvoltat nu fiind impusa, ci datorita utilitatii sale. Cu atat mai mult
astazi, cand organizatiile sunt foarte complexe, cand mediul este instabil, cand concurenta este
puternica, contabilitatea de gestiune a devenit un instrument extrem de necesar pentru
asigurarea bunului mers al activitatii. Contabilitatea de gestiune in formele sale recente a
inceput sa se manifeste odata cu cresterea nevoilor proprietarilor marilor firme industriale sa
isi cunoasca mai bine activitatile, mai ales in conditiile intensificarii concurentei.

FUNCTIILE CONTABILITATII DE GESTIUNE sunt urmatoarele:

 furnizeaza informatii pentru a sustine activitatile de planificare, organizare si
conducere, luarea deciziilor si control;
 motiveaza managerii si angajatii in scopul atingerii obiectivelor organizatiei;
 masoara performanta departamentelor, produselor, angajatilor.
 Contabilitatea de gestiune permite asigurarea urmatoarelor activitati:
 determinarea costului produselor si gestionarea stocurilor;
 evaluarea performantei departamentelor prin intocmirea de conturi de profit si
pierderi si a bilanturilor periodice (lunare, trimestriale etc);
 oferirea de informatii care sa permita gestionarea pretului;
 analiza rentabilitatii produselor (conturi de profit si pierdere intocmite pe produs);
 analiza pietei, a firmei, a procedeelor de fabricatie si estimarea economiilor care
trebuie realizate;
 controluril stocurilor si detectarea pierderilor.

EXEMPLU (continuare)
Pentru firma X, informatiile contabile sunt intocmite si cunoscute doar la nivelul
departamentului contabil, prin urmare nu sunt acceptate ca fiind utile in activitatile
managerilor. Nefiind cunoscute si acceptate, ele nu reprezinta surse de motivare pentru
angajati si manageri. In intalnirile de analiza a performantei, managerii nu acceptau ca cifrele
prezentate reflecta performanta departamentului lor. Practice, in aceasta organizatie,
contabilitatea de gestiune este subdezvoltata, iar putinele informatii produse de aceasta nu
sunt intelese si acceptate. Pentru a-si putea indeplini functiile, contabilitatea de gestiune
trebuie sa fie un limbaj cunoscut si inteles de toti membrii organizatiei. In ceea ce priveste firma
Y, contabilitatea de gestiune isi indeplineste cele trei functii.

ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE

Desigur, contabilitatea de gestiune este organizata in mod diferit in diverse organizatii;
totodata, ea se axeaza pe anumite obiective sau este exercitata in mod diferit in functie de tipul
de activitate. Complexitatea mediului de afaceri, necesitatea de a avea un limbaj comun,
precum si necesitatea crescuta a unei gestiuni din ce in ce mai eficiente a resurselor limitate
mai ales in perioade de criza conduc la nevoia ca toti managerii, indiferent de nivelul ierarhic,
sa isi formeze deprinderi si sa utilizeze cunostinte contabile, in special in sfera contabilitatii de
gestiune.

CINE DESFASOARA ACTIVITATILE

Cei care asigura sarcinile legate de contabilitatea de gestiune in organizatii sunt contabilii
de gestiune. Cu toate acestea, informatizarea activitatilor sau hibridizarea posturilor fac ca
uneori noncontabilii sa indeplineasca unele sarcini care tin de contabilitatea de gestiune. De
aceea, asimilarea cunostintelor de baza din contabilitatea de gestiune este un lucru esential,
indiferent de tipul de activitate.
 EXEMPLU
Intr-un magazin de distributie se realizeaza urmatoarele activitati care tin de
contabilitatea de gestiune:
 sistemul integrat calculeaza in mod automat stocul de reaprovizionare, insa managerii
de departament analizeaza informatia si o coreleaza cu alte informatii disponibile
(oferte, promotii etc) inainte de a stabili planul de aprovizionare – prin urmare,
managerii trebuie sa inteleaga informatia contabila si modul in care aceasta a fost
obtinuta si sa anticipeze efectele financiare ale deciziilor lor;
 managerul de resurse umane intocmeste analize privind performanta si
productivitatea angajatilor – el utilizeaza pentru efectuarea analizelor sale informatii
oferite de contabilitatea de gestiune, iar analiza respectiva vizeaza gasirea celor mai
bune moduri de a motiva oamenii in scopul atingerii obiectivelor;
 zilnic are loc o analiza a vanzarilor. La sedinta participa managerii departamentelor,
directorul de magazin si contabilul de gestiune. Se analizeaza vanzarile din ziua
anterioara, se discuta comparatiile realului cu previziunile si cu vanzarile din perioadele
anterioare si se analizeaza pierderile aparute in magazin si cauzele lor. Toti cei prezenti
trebuie sa inteleaga informatiile prezentate si sa le utilizeze pentru a lua decizii;
 semestrial are loc o intalnire cu toti angajatii magazinului in care se prezinta rezultatele
si se acorda bonusuri celor mai performanti. Fiecare intelege cifrele cheie prezentate.
Acesta este un exemplu in care observam cum contabilitatea de gestiune nu este doar
apanajul contabililor. Intr-o organizatie, managerii si toti angajatii trebuie sa detina cunostinte
de contabilitate de gestiune.

Pregatirea si certificarea necesare pentru a lucra in domeniul contabil depend de natura

postului si de modul de organizare a firmei. Intr-o firma mic, este posibil ca, printre sarcinile pe
care un angajat trebuie sa le indeplineasca, unele sarcini sa tina de contabilitatea de gestiune.

EXEMPLU
Am observant ca, uneori, magazionerilor le sunt solicitate competente de calcul de cost.
Ei trebuie sa dea dovada ca inteleg fenomenul economic, ca au notiunile de baza, fara a avea o
certificare speciala.
In firmele mari exista o specializare mai mare a sarcinilor si, prin urmare, acestea sunt
indeplinite de personae care se ocupa in totalitate sau (si) partial de contabilitatea de gestiune.
Cu cat sarcinile sunt mai complexe, si pregatirea persoanei care le indeplineste trebuie sa fie
mai aprofundata.
 CONTABILUL DE GESTIUNE
Profesionistul contabil care actioneaza in contabilitatea manageriala se numeste contabil
de gestiune, iar in practica poate fi regasit sub o varietate de titulaturi: contabil pentru costuri,
controlor, controlor financiar, controlor de gestiune, manager financiar, analist financiar etc. In
mod sigur, firma la care lucrati si dumneavoastra are un asemenea post sau mai multe. V-ati
intrebat vreodata ce face aceasta persoana? Cum de reuseste aceasta sa prezinte rapoarte
periodic si mereu adecvate managerilor si de ce managerii consulta aceste persoane inainte sa
confirme acceptarea unei comenzi? Vom vedea impreuna, pe parcursul acestui curs, care sunt
“tehnicile” pe care le stapanesc acesti profesionisti pentru a putea raspunde intotdeauna
cerintelor managerilor si va veti da seama ca le veti aplica si dumneavoastra daca parcurgeti
toate modulele propuse.
Pentru sarcinile mai complexe, cei care le indeplinesc trebuie sa aiba studii in domeniu si
sa fie experti contabili sau contabili autorizati (adica membri ai Corpului Expertilor Contabili si
al Contabililor Autorizati din Romania – CECCAR). CECCAR regrupeaza profesionistii contabili
care lucreaza in toate domeniile contabilitatii din Romania.
In alte tari insa exista organisme profesionale specializate pentru contabilitatea de
gestiune (cum este cazul Certified Institute of Management Accountants din Marea Britanie).
Aderarea la un organism al profesiei reprezinta o certificare a competentelor si asigura
dezvoltatea si mentinerea acestora.
In general, pregatirea contabilului de gestiune include, pe langa cunostintele din domeniul
contabilitatii de gestiune, cunostinte de management, contabilitate financiara, analiza
financiara si finante.
Mediul economic actual prezina amenintari si oportunitati pentru contabilitatea
manageriala si pentru profesionistul contabil care actioneaza in aceasta sfera. Globalizarea
economiilor, dezvoltarea tehnologiilor informationale, dinamica schimbarii, importanta
resurselor intangibile impun mediului de afaceri o modificare a managementului: reducerea
ciclului de viata, gandirea unor structuri flexibile, accentul pus pe competentele de baza sau
regandirea resurselor utilizate.
Consecinta modificarilor conditiilor actuale o reprezinta cresterea gadului de folosire a
informatiilor contabilitatii manageriale. In acest context, vom avea in vedere ceea ce trebuie sa
faca profesionistul care aplica contabilitatea manageriala in organizatii si cine devine
responsabil pentru indeplinirea acestui rol pe fondul complexificarii mediului de afaceri si de
manifestare in caz de criza financiara.

ATRIBUTIILE CONTABILULUI DE GESTIUNE

Care sunt deci atributiile contabilului de gestiune in organizatii? Urmarind diferite oferte
de locuri de munca si raportandu-ne la functiile contabilitatii de gestiune, putem spune ca
atributiile contabilului de gestiune sunt urmatoarele:
  calculeaza costul pe produse, servicii, clienti, departamente, etc.;
 furnizeaza informatii de tip cost, utile pentru luarea deciziilor (renuntare la produse,
stabilire pret, negociere conditii de vanzare);
 participa la elaborarea previziunilor si intocmeste bugetele firmei;
 elaboreaza rapoarte privind performanta produselor, departamentelor, clientilor si a
firmei;
 analizeaza performanta prin raportare la performanta trecuta si la obiectivele firmei;
 asigura mentinerea unui limbaj contabil comun in organizatii (formarea managerilor,
atributii de comunicare si colaborare).
EXERCITIUL 3
A.P. este contabil de gestiune la o firma cu 200 de angajati. Firma are un sistem contabil
integrat care asigura un punct de plecare in intocmirea rapoartelor si analizelor pe care le
efectueaza A.P. Saptamanal are loc o sedinta in care managerii analizeaza rezultatele. Pentru a
pregati aceasta sedinta, A.P. intocmeste, pentru fiecare manager de produs, un raport care
prezinta activitatea acestuia si discuta cu fiecare raportul pentru a se asigura ca intelege corect
din punct de vedere contabil informatiilor respective. Uneori, in urma discutiei cu acestia,
raportul final discutat la sedinta este ajustat pentru a reprezenta cat mai bine activitatea
desfasurata.
Care sunt principalele atributii pe care contabilul le indeplineste in pregatirea acestor
sedinte saptamanale?
Principalele atributii pe care contabilul le indeplineste in pregatirea acestor sedinte sunt:
elaborarea de rapoarte privind performanta produselor si departamentelor, analizeaza
performanta prin raportare la performanta trecuta si la obiectivele firmei, asigura mentinerea
unui limbaj contabil comun in firma.

Contabilii de gestiune au rolul de consilieri ai managerilor prin indeplinirea acestor

atributii. Lucrand in stransa legatura cu manageri, cu oameni cu o formare diversa, capacitatea
de comunicare este foarte importanta. In acest sens, respectarea unor principii de etica este
esentiala.

PRINCIPII DE ETICA
Contabilii care sunt membri ai unor organisme profesionale sunt obligati sa respecte un
cod etic. Cele mai importante principii etice pentru un contabil de gestiune sunt:
 confidentialitatea – informatia trebuie comunicata doar celor carora le este destinata;
 integritatea – contabilul trebuie sa evite conflictele de interese;
 credibilitatea – informatia comunicata trebuie sa fie corecta, obiectiva, relevanta
pentru destinatar.
 EXERCITIUL 4
M.C. este contabil de gestiune la o societate care se ocupa de producerea de aparatura
electronica. Una dintre sarcinile sale in prezent o reprezinta realizarea unui raport privind
calitatea produselor si costurile asociate calitatii. In timpul procesului de culegere a datelor, a
observat ca pentru o anumita linie de produse numarul de reclamatii primite de la clienti este
foarte mare, iar costurile cu serviciile oferite in perioada de garantie sunt mult mai mari fata de
alte produse. M.C. a detaliat acest aspect in raportul destinat managerilor, insa managerul liniei
respective insista ca aceste informatii sa nu fie detaliate. Replica lui a fost:”Managerii sunt
interesati de o imagine generala a firmei si nu inteleg de ce linia mea trebuie scoasa in
evidenta”. Unii colegi sustin aceasta afirmatie spunand: “Poti mentiona in prezentarea orala
aceasta problema, insa nu e necesar sa-ti creezi dusmani detaliind asta in raport”. M.C. are un
coleg care lucreaza la o firma concurenta si se gandeste sa-i mentioneze problema si sa afle
parerea acestuia.
Care sunt problemele de etica asociate cu aceasta situatie?
In aceasta situatie M.C. incalca doua din cele trei principii etice ale unui contabil:
confidentialitatea si integritatea.

Gradul de dezvoltare a sistemului de contabilitate de gestiune nu este acelasi in toate

firmele. Rolul si atributiile contabilului sunt dependente de gradul de dezvoltare a sistemului.
Organismul inernational al profesiei contabile (International Federation of Accountants –
IFAC), la care sunt afiliate si organismele profesionale din Romania, realizeaza o periodizare a
evolutiei contabilitatii de gestiune (inclusiv a denumirii), precum si a atributiilor celor ce o
practica.

EVOLUTIA CONTABILITATII DE GESTIUNE

 inainte de 1950, se utiliza denumirea de contabilitatea costurilor (engl. Cost
accounting) pentru a include abordarile de determinare a costului si control financiar
(bugetare). Activitatea contabilului era pur tehnica si orientate spre determinarea
costului de productie;
 intre 1950 – 1965, termenul se transforma in contabilitate manageriala sau
contabilitate de gestiune (engl. Management accounting), dezvoltandu-se rolul de
suport in management prin oferirea de informatii legate de planificare si control.
Contabilul devine implicat in activitatea de management, sustinand activitatea de
productie si de administrare interna;
 pe la 1985, obiectivul contabilitatii de gestiune devine reducerea risipei, terminologia
utilizata fiind de managementul costurilor (engl. Cost management) sau
managementul strategic al costurilor (engl. Strategic cost management). Este perioada
in care apar instrumente evaluate si se dezvolta gestiunea transversal, contabilul
devenind implicat intr-o gestiune pe echipe;
  pe la 1995, obiectivul contabilitatii de gestiune devine crearea de valoare,
instrumentele sale fiind regrupate sub denumirea de managementul strategic al
resurselor (engl. Strategic resource management).
Desi prezentarea este una istorica, poate fi considerata si o clasificare a tipurilor de
sisteme de contabilitate de gestiune in functie de gradul de dezvoltare. Astfel, multe firme
astazi au sistemul subdezvoltat si se plaseaza in primele categorii.
Contabilitatea manageriala a evoluat foarte mult de la inceputul secolului al XIX-lea, de la
calculul costurilor la aplicarea unei multitudini de instrumente pentru a gestiona consumul
resurselor in scopul crearii de valoare, de la supraveghere si control la sustinerea luarii
deciziilor. Acesta este fundalul stiintific al evolutiei unei profesii.

INTREBARI DE VERIFICARE
1. Care sunt functiile contabilitatii de gestiune in organizatii?
Functiile contabilitatii de gestiune in organizatii sunt:
- furnizeaza informatii pentru a sustine activitatile de planificare, organizare si
conducere, luarea deciziilor si control;
- motiveaza managerii si angajatii in scopul atingerii obiectivelor organizatiei;
- masoara performanta departamentelor, produselor, angajatilor.
2. Care sunt atributiile contabilului de gestiune si cine le poate indeplini in organizatii?
Atributiile contabilului de gestiune sunt:
- calculeaza costul pe produse, servicii, clienti, departamente, etc.;
- furnizeaza informatii de tip cost, utile pentru luarea deciziilor (renuntare la produse,
stabilire pret, negociere conditii de vanzare);
- participa la elaborarea previziunilor si intocmeste bugetele firmei;
- elaboreaza rapoarte privind performanta produselor, departamentelor, clientilor si
a firmei;
- analizeaza performanta prin raportare la performanta trecuta si la obiectivele
firmei;
- asigura mentinerea unui limbaj contabil comun in organizatii (formarea
managerilor, atributii de comunicare si colaborare).
Persoanele care pot indeplini atributiile contabilului de gestiune in organizatie pot
fi: contabili pentru costuri, controlori, controlori financiari, controlori de gestiune,
manageri financiari, analisti financiari.
3. Care sunt principalele aspecte de etica care se aplica celor care exercita functiuni de
contabilitate de gestiune?
Aspectele de etica sunt urmatoarele: confidentialitatea, integritatea si credibilitatea.
 COMPONENTELE SISTEMULUI DE CONTABILITATE DE GESTIUNE:
COSTURI, BUGETE, INSTRUMENTE DE MANAGEMENT
AL PERFORMANTEI

Dupa cum am vazut mai devreme, contabilitatea de gestiune identifica, masoara,

analizeaza si comunica informatii destinate managerilor, pentru a sustine activitatile de
management din interiorul firmei. Pentru a intelege mai bine componentele sistemului de
contabilitate de gestiune, sa analizam urmatorul exemplu:

EXEMPLU
Societatea Alfa se ocupa cu productia de mobile. Pentru moment, se product trei modele
de mobile de bucatarie. Managerii au nevoie de informatii precum:
 Care este costul si rentabilitatea fiecarui model?
 Care sunt previziunile privind activitatea viitoare si care este profitul estimat pe baza
acestor previziuni?
 Se poate estima, pe baza rezultatelor actuale, ca firma isi indeplineste obiectivele
strategice?
 Este aceasta performanta vizavi de asteptarile clientilor, actionarilor, salariatilor,
partenerilor comerciali?

Acest exemplu a pus in evidenta principalele tipuri de informatii de care managerii au

nevoie pentru a-si desfasura activitatile de planificare, organizare si conducere, control si luare
a deciziilor. Informatiile necesare sunt obtinute prin utilizarea unor metode si tehnici de lucru
numite instrumente ale contabilitatii de gestiune.

Furnizarea informatiilor catre manageri se realizeaza prin trei tipuri de instrumente:

costuri, bugete si instrumente de management al performantei.

SISTEMUL DE COSTURI
Sistemul de costuri acumuleaza informatii de tip cost si permite exploatarea acestora in
scopul sustinerii activitatii managerilor.

EXEMPLU (continuare)
Revenind la exemplul cu atelierul de mobila, cateva dintre informatiile de tip cost care pot
fi utilizate de manageri sunt urmatoarele:
  Care este costul fiecarui model produs si care este pretul care asigura o buna
rentabilitate?
 Cum vor evolua costurile firmei daca productia va creste sau va scadea?
 Daca se vizeaza producerea unui nou model, care este costul estimat al acestuia, tinand
cont de experienta anterioara a firmei?
 Care sunt costurile fiecarei functii (sau department) si cum ar putea fi acestea reduse
fara a afecta calitatea produselor?

Pentru a raspunde la aceste intrebari, costurile sunt clasificate in diverse categorii si apoi
se utilizeaza diverse metode pentru a obtine informatia necesara managerilor. In modulele
urmatoare vom vedea ca sistemul de costuri este complex, iar tratarea informatiilor se
realizeaza prin diverse metode pentru a putea raspunde varietatii nevoilor managementului.

SISTEMUL DE BUGETE
Sistemul de bugete reprezinta o serie de planuri detaliate, exprimate in termeni
cantitativi, care arata modul cum vor fi obtinute si consumate resursele in decursul unei
perioade de timp.

EXEMPLU (continuare)
Managerii atelierului de mobila au nevoie de urmatoarele informatii:
 Care sunt vanzarile estimate in urmatoarea perioada?
 Tinand cont de vanzari si de stocurile existente, cat va trebui sa producem?
 In functie de necesarul de produs, cu ce materii prime trebuie sa ne aprovizionam?
 Tinand cont de vanzarile, productia si aprovizionarile previzionate, care vor fi profitul
si trezoreria (banii) estimate la sfarsitul perioadei respective?

Dezvoltarea bugetului este o etapa critica in planificarea oricarei activitati economice,

indiferent daca este vorba despre afaceri, activitati nonprofit sau despre o familie. Desigur,
sistemul de bugete este complex, iar pentru intocmirea acestuia trebuie utilizate diverse tehnici
si trebuie urmariti mai multi pasi. Aceste detalii vor fi prezentate in modulele urmatoare.

SISTEMUL DE MANAGEMENT AL PERFORMANTEI

Instrumentele de management al performantei sunt sisteme informationale formate din
indicatori care permit aprecierea performantei organizatiei. Performanta presupune atingerea
obiectivelor si satisfacerea partenerilor firmei (clienti, investitori, salariati, etc.).
 EXEMPLU (continuare)
Atelierul de mobila, ca orice alta organizatie, isi propune sa fie performant. Pentru a
aprecia acest lucru, managerii cauta raspuns la cateva intrebari:
 Care au fost asteptarile clientilor (timp de servire, rata acceptata a defectelor, etc.) si
cum am raspuns la aceste asteptari?
 Care este profitul atelierului si care era profitul asteptat?
 Care este productivitatea muncii angajatilor?
 Care a fost de formare a angajatilor si cum contribuie formarea acestora a performanta
viitoare?

Instrumentele de management al performantei sunt mai complexe decat sistemul de

costuri si cel de bugete si din planurile strategice ale firmei, informatii de pe piata (despre client,
concurenti, evolutia pietei), informatii din analizele effectuate intern. De obicei, acestea se
intocmesc de catre contabilul de gestiune si se prezinta managerilor pentru reluarea deciziilor.

EXERCITIUL 5
Societatea SweetCo produce dulceata de visine si dulceata de cirese. Clasificati
urmatoarele informatii in una dintre cele trei componente ale sistemului de contabilitate de
gestiune:
 Satisfactia clientilor a fost de 95%, iar firma isi propusese un grad de satisfactie de 97%;
 Se estimeaza ca luna urmatoare vor fi vandute 5.000 borcane de dulceatade visine,
pretul unitar fiind de 10 u.m.;
 Costurule legate de distributia dulcetei de cirese au fost in aceasta luna de 20.000 u.m.;
 Profitul acestei luni a fost de 45.000 u.m., iar profitul asteptat a fost de 43.000 u.m.;
 Pentru a asigura productia estimate de dulceata de cirese, firma trebuie sa
achizitioneze 4.000 de kg de cirese si 2.000 de kg de zahar.

STOCURILE
Unul dintre rolurile contabilitatii de gestiune este sa permita evaluarea, gestiunea si
controlul stocurilor. Elemente legate de stocuri se regasesc si in sistemul de cost, si in cel de
bugete, si in instrumente de management al performantei. Din aceste motive, vom invata in
cele ce urmeaza elementele de baza ale gestiunii stocurilor pe care le vom utiliza in modulele
urmatoare. Desigur, calculul costului si gestiunea stocurilor reprezinta o activitate foarte
complexa, ia pentru moment nde propunem sa intelegem modul cum afecteaza metoda de
calcul rezultatul obtinut, pentru a putea detecta eventualele problem (furturi, evitarea unor
variatii mari de rezultat printr-o gestiuneai buna a stocurilor, etc.).
 Principalele probleme legate de calculul costului si de gestionarea stocurilor sunt
urmatoarele:
 Cum se determina costul unui stoc atunci cand au fost folosite resurse commune
pentru mai multe produse?
 Cum se gestioneaza un stoc atunci cand a fost achizitionat sau produs in mai mjlte
etape la costuri diferite?
 Cum se trateaza problema stocurilor in curs de executie?
Prima problema legata de calculul costului va fi reluata si aprofundata in modulele
urmatoare. Acum ne propunem sa aflam raspunsul la celelalte doua intrebari.

METODE DE EVALUARE A STOCURILOR

Stocurile cunt de obicei bunuri fungibile, adica nu pot fi identificate in functie de costul de
achizitie. Din acest motiv, trebuie utilizata o metoda de evaluare a stocului la iesire pentru a
determina costul stocului utilizat sau vandut.

EXEMPLU
Compofruit este o mica afacere de familie care se ocupa cu producerea de compot de
fructe. In cursul lunii mai, societatea a produs doar compot de cirese, in doua etape: 500
borcane la un cost unitar de 6 u.m. si 800 borcane la un cost unitar de 5.5 u.m. La sfarsitul lunii
mai, firma a vandut 600 borcane la pretul de 9 u.m., obtinand deci un venit de 5.400 u.m. Care
este profitul realizat din vanzarea compotului?

Evident, raspunsul la aceasta intrebare depinde de borcanele pe care consideram ca au

fost vandute (din ce ciclu de productie). Totusi, deoarece borcanele sunt identice (adica
bunurile sunt fungibile sau neidentificabile), trebuie aplicata o metoda de evaluare a stocurilor.

O firma poate utiliza pentru gestiunea stocurilor una dintre urmatoarele metode de
evaluare: metoda primul intrat – primul iesit (prescurtata FIFO de la denumirea din limba
engleza first in first out), metoda ultimului intrat – primul iesit (prescurtata LIFO denumirea din
limba engleza last in first out) sau metoda costului mediu ponderat (calculat lunar sau dupa
fiecare intrare).

FISA STOCULUI
In acest scop se intocmeste o fisa a stocului, care cuprinde urmatoarele coloane:
 Data operatiei;
  Coloana pentru intrari (cu subcoloanele cantitate, cost unitar, valoare totala);
 Coloana pentru iesiri (cu subcoloanele cantitate, cost unitar, valoare totala);
 Coloana pentru stoc (cu subcoloanele cantitate, cost unitar, valoare totala).
In intocmirea fisei de stoc, se respecta urmatoarele reguli:
 Stocurile se trec in ordinea intrarii lor;
 Stocul (coloana stoc) se calculeaza dupa fiecare intrare (stoc precedent + intrari) sau
iesire (stoc precedent – iesiri);
 In fisa stocului se lucreaza doar cu costuri, nu se utilizeaza nicaieri pretul de vanzare;
 Pentru a evalua iesirile se utilizeaza ordinea prescrisa de metoda de evaluare utilizata.

METODA FIFO
Metoda FIFO se bazeaza pe prezumtia ca stocurile ies in ordinea in care au intrat, adica
stocurile care au intrat primele ies primele.

EXEMPLU (continuare)
Fisa de stoc intocmita conform metodei FIFO se prezinta astfel:
Intrari Iesiri Stoc

Cant. Cost Valoare Cant. Cost Valoare Cant. Cost Valoare

Etapa I 500 6 3.000 500 6 3.000
Etapa II 800 5.5 4.400 500 6 3.000
+ 800 5.5 + 4.400
= 7.400
Vanzare 500 6 3.000 700 5.5 3.850
+100 5.5 550
3.550
(700 = 1300 stoc anterior – 600 iesite)

Prin urmare, costul iesirilor este de 3.550 u.m., iar veniturile din vanzare sunt de 5.400
u.m. De aceea, profitul realizat este de 1.850 u.m.

METODA LIFO
Metoda LIFO, se bazeaza pe prezumtia ca stocurile ies in ordinea inversa in care au intrat,
adica stocurile care au intrat ultimele ies primele.
 EXEMPLU (continuare)
Fisa de stoc intocmita conform metodei LIFO, se prezinta astfel:
Intrari Iesiri Stoc

Cant. Cost Valoare Cant. Cost Valoare Cant. Cost Valoare

Etapa I 500 6 3.000 500 6 3.000
Etapa II 800 5.5 4.400 500 6 3.000
+ 800 5.5 + 4.400
= 7.400
Vanzare 600 5.5 3.300 500 6 3.000
+200 5.5 1.100
=4.100

Prin urmare, costul iesirilor este de 3.300 u.m., iar veniturile din vanzare sunt de 5.400
u.m. De aceea, profitul realizat este de 2.100 u.m.

METODA CMP
Metoda CMP, presupune calculul costului mediu ponderat si utilizarea acestuia pentru
evaluarea iesirilor.

EXEMPLU (continuare)
Costul mediu ponderat se calculeaza astfel: (500 x 6 + 800 x 5.5) / (500 + 800) = 7.400 /
1.300 ~ 5.69 u.m.
Fisa de stoc intocmita conform metodei CMP se prezinta astfel:
Intrari Iesiri Stoc

Cant. Cost Valoare Cant. Cost Valoare Cant. Cost Valoare

Etapa I 500 6 3.000 500 6 3.000
Etapa II 800 5.5 4.400 1.300 5.69 7.400
Vanzare 600 5.69 3.414 700 5.69 3.985

(7.400 = 4.400 intrate + 3.000 stoc anterior)

Prin urmare, costul iesirilor este de 3.415 u.m., iar veniturile din vanzare sunt de 5.400
u.m. De aceea, profitul realizat este de 1.985 u.m.
Pentru o mai buna intelegere a situatiei si a putea ajunge la concluzii generalizabile,
propunem urmatorul tabel recapitulativ:
 FIFO LIFO CMP
Venituri din vanzari 5.400 5.400 5.400
Cheltuieli cu stocurile 3.550 3.300 3.415
Profit 1.850 2.100 1.985
Valoarea stocului 3.850 4.100 3.985

CONSECINTELE METODELOR DE EVALUARE

Se observa ca metoda de evaluare a stocurilor influenteaza rezultatul obtinut si valoarea
stocurilor ramase. Totodata, se pot deriva anumite concluzii asupra utilizarii metodelor de
evaluare la iesire a stocurilor, valabile pentru cazul in care are loc o scadere a costurilor, valabile
pentru cazul in car eare loc o scadere a cosrurilor, ca in acest exemplu:
 Metoda primul intrat primul iesit genereaza o maximalizare a cheltuielii cu stocurile
descarcate dintre toate cele trei metode de evaluare la iesire, deoarece are loc o
descarcare din gestiune mai intai a stocurilor care au intrat la costul cel mai mare. Din
aceasta cauza, nivelul profitului si valoarea stocului sunt minime dintre toate cele trei
metode de evaluare;
 Metoda ultimul intrat primul iesit genereaza o minimalizare a cheltuielii cu stocurile
descarcate dintre toate cele trei metode de evaluare la iesire, deoarece are loc o
descarcare din gestiune ma intai a stocurilor care au intrat la costul cel mai mic. Din
aceasta cauza, nivelul profitului si valoarea stocului ramas in bilant sunt maxime dintre
toate cele trei metode de evaluare;
 Valorile obtinute pentru metoda costului mediu ponderat , sunt situate intre valorile
respective obtinute prin celelalte doua metode de evaluare.
Asa cum am aratat, aceste reguli sunt valabile pentru cazul in care costurile scad. In cazul
cresterii costurilor, regulile pentru metoda primul intrat primul iesit si ultimul intrat primul iesit
vor fi inversate. Si in acest caz, valorile obtinute pentru metoda costului mediu ponderat sunt
situate intre valorile respective, obtinute prin celelalte doua metode de evaluare.

EXERCITIUL 6
Sa luam cazul societatii Moblux, care produce scaune de bucatarie din lemn, in diverse
sortimente. Urmatoarele date sunt disponibile pentru luna mai:
 Societatea avea la inceputul lunii mai, disponibile pentru vanzare, un numar de 100 de
scaune din sortimentul Maria, pe care le-a produs pe fiecare cu 100 u.m.;
 Pe data de 4 mai, societatea a mai obtinut 200 de scaune din acelasi sortiment, la costul
de 115 u.m pe bucata;
 Pe 6 mai, societatea a vandut 230 de scaune din acest sortiment, la pretul de 120 u.m.
pe bucata;
 Pe 20 mai, societatea a mai produs 280 de scaune, la costul de 120 u.m. pe bucata;
  In sfarsit, pe 24 mai, societatea a mai vandut 200 de scaune la pretul unitar de vanzare
de 130 u.m. pe bucata.

Determinati costul de productie al celor 230, respectiv 200 de scaune vandute si calculati
profitul societatii pentru luna mai prin cele trei metode cunoscute.
1 mai – 100 scaune Maria x 100 u.m./buc = 10.000
4 mai – 200 scaune Maria x 115 u.m./buc = 23.000
6 mai – s-au vandut 230 scaune la pret de 120 u.m./buc = 27.600
20 mai – 280 scaune x 120 u.m. = 33.600
24 mai – s-au vandut 200 scaune x 130 u.m./buc = 26.000

METODA FIFO
Intrari Iesiri Stoc

Cant. Cost Valoare Cant. Cost Valoare Cant. Cost Valoare

Etapa I 100 100 10.000 100 100 10.000
Etapa II 200 115 23.000 100 100 10.000
+200 115 +23.000
=33.000
Vanzare I 100 100 10.000 70 115 8.050
+130 115 +14.950
=24.950

Etapa III 280 120 33.600 70 115 8.050

+280 120 +33.600
=350 =41.650
Vanzare II 70 115 8.050 150 120 18.000
+130 120 +15.600
=23.650

Vanzare I: 27.600 – 24.950 = 2.650 profit

Vanzare II: 26.000 – 23.650 = 2.350 profit
 METODA LIFO
Intrari Iesiri Stoc
Cant. Cost Valoare Cant. Cost Valoare Cant. Cost Valoare
Etapa I 100 100 10.000 100 100 10.000
Etapa II 200 115 23.000 100 100 10.000
+200 115 +23.000
=33.000
Vanzare I 200 115 23.000 70 100 7.000
+30 100 +3.000
=26.000
Etapa III 280 120 33.600 70 100 7.000
+280 120 +33.600
=350 =40.600
Vanzare II 200 130 26.000 70 100 7.000
+80 +130 +10.400
=17.400
Vanzare I: 27.600 – 26.000 = 1.600 profit
Vanzare II: 26.000 – 17.400 = 8.600 profit

METODA CMP
(100 X 100 + 200 x 115) / (100 + 200) = 33.000 / 300 = 110 u.m.
Intrari Iesiri Stoc
Cant. Cost Valoare Cant. Cost Valoare Cant. Cost Valoare
Etapa I 100 100 10.000 100 100 10.000
Etapa II 200 115 23.000 300 110 33.000
Vanzare I 230 110 25.300 70 110 7.700
Etapa III 280 120 33.600 70 110 7.700
+280 120 +33.600
=350 =41.300
Vanzare II 200 118 23.600 150 118 17.700
(70 x 110 + 280 x 120) / (70 + 280) = 41.300 / 350 = 118 u.m.
Vanzare I: 27.600 – 25.300 = 2.300 profit
Vanzare II: 26.000 – 23.600 = 2.400 profit
Vanzare I + Vanzare II = 23.000 + 23.600 = 48.900

FIFO LIFO CMP

Venituri din vanzari
 STOCURI NEVANDUTE
Desigur, firmele rareori vand intr-o perioada tot stocul produs in perioada respectiva.
Astfel, se pune problema calcularii rezultatului perioadei, si anume daca acesta tine cont de
cantitatea vanduta sau de cantitatea produsa.

EXEMPLU
O societate a produs in cursul unei perioade 100 bucati de scaune la costul de productie
unitar de 40 u.m. A vandut doar 80 de bucati la pretul unitar de 60 u.m. Costurile administrative
ale perioadei au fost de 1.000 u.m. Tinand cont de faptul ca nu a vandut tot stocul, care este
rezultatul perioadei?

Rezultatul se calculeaza tinand cont de veniturile obtinute din vanzarea stocului, de

costurile de productie si a stocului vandut si de costurile administrative si de desfacere a
perioadei.
Rezultat = Venituri din vanzari – Costul bunurilor vandute – Costuri de administratie si
desfacere.

EXEMPLU (continuare)
Prin urmare, rezultatul perioadei se calculeaza astfel:
Informatii Valori
Venituri din vanzari 80 x 60 = 4.800
-Costul bunurilor vandute 80 x 40 = 3.200
-Costuri de administratie 1.000
=Rezultat 600

Pentru a analiza efectul stocajului (creste stocul de produse finite) si al destocajului, vom
compara urmatoarele situatii:
a) Se vinde tot stocul de 100 de scaune;
b) Se vand doar 80 de scaune (cazul analizat mai sus);
c) Se vand 120 de scaune – firma mai are in stoc din perioada anterioara 20 de scaune.
Rezultate se prezinta astfel:
Informatii a) 100 scaune b) 80 scaune c) 120 scaune
Venituri din vanzari 100 x 60 = 6.000 80 x 60 = 4.800 120 x 60 = 7.200
-Costul bunurilor vandute 100 x 40 = 4.000 80 x 40 = 3.200 120 x 40 = 4.800
-Costuri de administratie 1.000 1.000 1.000
=Rezultat 1.000 600 1400
 Comparand rezultatele, se observa ca diferentele sunt date de marja (diferenta dintre
pretul si costul de productie) castigate (sau pierduta) pentru stocul vandut (sau nevandut). De
exemplu, cand se vand doar 80 de scaune, rezultatul este cu 400 u.m. mai mic (20 bucati
nevandute x 20 marja pierduta) decat daca s-ar fi vandut tot stocul.

IMPACTUL ASUPRA REZULTATULUI

Deoarece rezultatul se calculeaza pentru cantitatea vanduta, acesta nu este afectat
negative prin suportarea costului pentru productia nevanduta. Din punct de vedere contabil,
productia de stoc nu afecteaza rezultatul, nici in sensul cresterii, nici in sensul scaderii. Prin
urmare, trebuie retinut ca rezultatul este generat de veniturile si costurile aferente stocului
vandut.
In contul de profit si pierderi cu clasificarea dupa natura, cheltuielile prezentate sunt cele
ale perioadei (salarii, amortizari, servicii), si nu corespund doar produselor finite vandute. Insa,
in acest format apare un element special de venituri numit “Venituri din productia stocata” sau
“Variatia stocurilor”. Acest venit anuleaza practice costurile duportate pentru producerea
produselor finite care nu au fost vandute.

VARIATIA STOCURILOR
Variatia stocurilor se calculeaza ca diferenta intre soldul final si soldul initial al productiei
finite si productiei in curs de executie (in cazul in care acesta exista). Aceasta poate avea valori
positive (situatie numita stocaj), valori negative (situatie numita destocaj) sau poate fi 0.
Astfel, rezultatul este acelasi, indiferent daca se intocmeste contul de profit si pierderi cu
clasificarea elementelor dupa natura sau pe functii. Rezultatul este calculate ca:
 Veniturile din vanzari – costul vanzarilor (formatul pe functii – contabilitatea de
gestiune).
 Veniturile perioadei (vanzari + stocaj) – costul perioadei (costul obtinerii produselor
vandute si stocate) (formatul pe natura – contabilitatea financiara).
Contul de profit si pierderi cu clasificarea elementelor dupa natura, va cuprinde
urmatoarele linii: veniturile din vanzari, venitul din productia stocata, cheltuielile perioadei –
detaliate dupa natura (materii prime, salarii, amortizari, servicii, etc.), care cuprind costurile de
productie ale perioadei si cheltuielile de administratie si comerciale.

EXEMPLU (continuare)
Contul de profit si pierderi cu clasificarea elementelor dupa natura se prezinta astfel in
cele trei cazuri:
 Informatii a) 100 scaune b) 80 scaune c) 120 scaune
Venituri din vanzari 100 x 60 = 6.000 80 x 60 = 4.800 120 x 60 = 7.200
Variatia stocurilor 01) 202) x 40 = 800 - 20 x 40 = - 800
Cheltuieli dupa 4.000 (productie + 4.000 (productie + 4.000 (productie +
natura 1.000 (administratie) 1.000 (administratie) 1.000 (administratie)
= 5.000 = 5.000 = 5.000
=Rezultat 1.000 600 1400

1) Societatea a vandut tot ceea ce a produs (100 de bucati), deci variatia stocurilor este
0 (sold final) – 0 (sold initial).
2) 100 de bucati au fost produse, 80 de bucati au fost vandute; variatia stocurilor este
20 (sold final) – 0 (sold initial).
3) Acest caz presupune ca societatea avea sold initial la inceputul perioadei de cel putin
20 de bucati; 100 de bucati au fost produse, 120 de bucati au fost vandute; variatia
stocurilor este deci 0 (sold final) – 0 (sold initial).

PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE

De cele mai multe ori, la sfarsitul unei perioade raman produse neterminate, numite
productie in curs de executie. Urmarirea acestora se realizeaza cantitativ si valoric.
Din punct de vedere cantitativ, se urmareste ca totalul intrarilor sa fie egal cu totalul
iesirilor, adica:
Cantitate in curs de executie la inceputul perioadei + Cantitate inceputa = Cantitate
terminata + Cantitate in curs de executie la sfarsitul perioadei.
Din punct de vedere valoric, trebuie sa se tina seama de faptul ca produsele in curs de
executie de la inceputul perioadei cuprind deja o parte din costurile de productie; in plus,
acestea vor fi terminate in cursul perioadei urmatoare, transformandu-se in produse finite.
Totodata, dat fiind ca unele produse nu sunt terminate la sfarsitul perioadei, costurile lor
trebuie deduse din valoarea costurilor de productie angajate in cursul perioadei, pentru a putea
obtine in mod correct costul produselor finite obtinute in cursul perioadei.

In cazul in care exista productie in curs de executie, costul produselor finite se calculeaza
astfel:
Costurile de productie ale perioadei
+ Valoarea productiei in curs de executie la inceputul perioadei
- Valoarea productiei in curs de executie la sfarsitul perioadei
= Costul produselor finite
 EXEMPLU
In cazul unui atelier de mobile, sa presupunem ca:
 La inceputul perioadei se afla in curs de executie 20 de dulapuri la un cost unitary de
200 u.m.;
 In cursul perioadei s-au terminat cele 20 de dulapuri si s-au mai inceput inca 150
dulapuri, insa 10 au ramas neterminate, la un cost unitar de 300 u.m.;
 Costurile de productie aferente perioadei (salarii, amortizare, servicii, materii prime)
au fost de 79.000 u.m., iar costurile administrative si de distributie au fost de 4.000 lei;
 Au fost vandute 130 de dulapuri la pretul de 600 u.m./bucata.
Care este rezultatul perioadei?
Mai intai trebuie sa cunoastem cate dulapuri au fost obtinute in cursul lunii. Din
informatiile prezentate, rezulta ca firma are in stoc la sfarsitul perioadei 160 de dulapuri
terminate si 10 dulapuri in curs de productie. Relatia se prezina astfel:
20 dulapuri in curs la inceputul perioadei + 150 dulapuri incepute – 10 dulapuri in curs la
sfarsitul perioadei = 160 dulapuri terminate.
Mai intai, pentru a calcula rezultatul, trebuie sa cunoastem care este costul dulapurilor
vandute, iar pentru a afla acest lucru, avem nevoie de costul de productie al unui dulap. Pentru
a determina costul de productie al celor 160 de dulapuri terminate, aplicam formula de mai sus
si obtinem:
Informatii Valori
Costurile de productie ale perioadei 79.000
+ Valoarea productiei in curs de executie la inceputul perioadei +20 x 200 = 4.000
- Valoarea productiei in curs de executie la sfarsitul perioadei -10 x 300 3.000
= Costul produselor finite = 80.000

Prin urmare, costul unui dulap este de: 80.000 u.m. / 160 bucati = 500 u.m./bucata
Rezultatul se calculeaza astfel:
Informatii Valori
Venituri din vanzari 130X600 = 78.000
- Costul bunurilor vandute - 130x500 = 65.000
- Costuri de administratie -4.000
= Rezultat = 9.000
Pentru verificare, vom intocmi si contul de profit si pierderi cu clasificarea dupa natura.
Mai intai, vom calcula variatia stocurilor:
 La inceputul perioadei se afla in stoc 20 dulapuri in curs de executie la costul unitar de
200 u.m., deci valoarea stocului initial este de 4.00 u.m.;
 La sfarsitul perioadei se afla in stoc 10 dulapuri in curs de executie la costul unitar de
300 u.m., deci valoarea stocului de productie in curs este de 3.000 u.m. De asemenea,
 se afla in stoc 30 de dulapuri terminate (deci sunt produse finite) nevandute, valoarea
acestora (stoc final) fiind de 30 x 500 = 15.000 u.m.
Prin urmare, variatia stocului este de: 3.000 + 15.000 – 4.000 = 14.000 u.m.
Contul de profit si pierderi se prezinta astfel:
Informatii Valori
Venituri din vanzari 78.000
+ Variatia stocurilor + 14.000
- Cheltuieli dupa natura 79.000 (productie) + 4.000 (administratie) = 83.000
= Rezultat = 9.000

EXERCITIUL 7
O societate are in stoc la inceputul lunii 10 bucati de produse aflate in curs de executie,
costul total al acestora fiind de 1.700 u.m. In cursul lunii a lansat in productie 180 de bucati. La
sfarsitul lunii se afla in curs de executie 25 de bucati, costul acestora fiind de 2.500 u.m. Au fost
vandute 120 de bucati la pretul de vanzare unitar de 230 u.m. Cheltuielile de productie ale
perioadei au fost de 33.800 u.m., cheltuielile de distributie au fost de 1.500 u.m., iar cele
administrative au fost de 1.000 u.m.
a) Cate bucati de produse sunt finalizate in cursul lunii?
b) Care este valoarea produselor finite obtinute in cursul lunii si costul unitar al unui
produs?
c) Care este costul produselor finite vandute in cursul lunii?
d) Care este rezultatul obtinut in aceasta luna?
10 bucati produse in curs la inceputul periodei + 180 bucati produse incepute – 25 bucati
produse in curs la sfarsitul perioadei = 165 bucati produse terminate
Informatii Valori
Costurile de productie ale perioadei 33.800
+ Valoarea productiei in curs de executie la inceputul perioadei + 1.700
- Valoarea productiei in curs de executie la sfarsitul perioadei - 2.500
= Costul produselor finite = 33.000
Prin urmare, costul unui dulap este de: 30.000 u.m./ 165 bucati = 200 u.m./bucata
In cadrul perioadei au fost vandute 120 de bucati, desi costul produselor finite vandute
este 120 x 200 = 24.000 u.m.
Rezultatul se calculeaza astfel:
Informatii Valori
Venituri din vanzari 120 x 230 = 27.600
- Costul bunurilor vandute - 120 x 200 = 24.000
- Costuri de distributie - 1.500
- Costuri de administratie - 1.000
= Rezultat = 1.100
INTREBARI DE VERIFICARE
1. Care sunt cele trei componente ale sistemului de contabilitate de gestiune?
2. Care sunt metodele ce pot fi utilizate pentru evaluarea stocurilor la iesire?
3. Cum se calculeaza costul produselor obtinute in cazul in care exista productie in curs
de executie?
1. Cele trei componente ale sistemului de contabilitate de gestiune sunt: costuri, bugete
2. Metodele pentru evaluarea stocurilor la iesire sunt: FIFO, LIFO si CMP.
3. Costul produselor obtinute in cazul in care exista productie in curs de executie se
calculeaza pornind de la costurile de productie ale perioadei si din care se scade
valoarea productiei in curs de executie la sfarsitul perioadei.
REZUMATUL MODULULUI 1

1.1. Contabilitatea de gestiune identifica, masoara, analizeaza si comunica informatii

destinate managerilor pentru a sustine activitatile de management din interiorul
firmei. Prin comparatie, contabilitatea financiara produce informatii contabile
utilizatorilor din afara organizatiei.
1.2. Contul de profit si pierderi este o situatie care calculeaza rezultatul obtinut sub
forma venituri minus cheltuieli. In contabilitatea de gestiune, contul de profit si
pierderi este prezentat cu clasificarea costurilor pe functiile societatii (productie,
distributie si administratie). Prin comparative, in contabilitatea financiara, contul
de profit si pierderi se intocmeste cu clasificarea cheltuielilor dupa natura.
1.3. Spre deosebire de contabilitatea financiara, contabilitatea de gestiune nu este
reglementata. Aceasta nu inseamna ca este mai putin folositoare, fiind cea care
ajuta managerii sa isi gestioneze afacerile sis a ia decizii informate.
1.4. Intr-o organizatie, managerii realizeaza patru tipuri de activitati: planificare,
organizare si conducere, control si luarea deciziilor. Pentru realizarea acestora, ei
utilizeaza informatii din diferite surse, dintre care cea mai importanta este
contabilitatea de gestiune.
1.5. Functiile contabilitatii de gestiune sunt urmatoarele: furnizeaza informatii pentru
a sustine activitatile de planificare, organizare si conducere, control si luarea
deciziilor; motiveaza managerii si anajatii in scopul atingerii obiectivelor
organizatiei; masoara performanta departamentelor, produselor, angajatilor.
1.6. Cei care asigura sarcinile legate de contabilitatea de gestiune in organizatii sunt
contabilii de gestiune. Uneori, si noncontabilii indeplinesc unele sarcini care tin de
contabilitatea de gestiune. Contabilii de gestiune au rolul de consiglieri ai
managerilor si, datorita pozitiei lor in organizatii, trebuie sa respecte anumite
principiI de etica.
1.7. Contabilitatea de gestiune este formata din trei categorii de instrumente: costuri,
bugete si instrumente de management al performantei. Unul dintre rolurile
contabilitatii de gestiune este sa permita evaluarea, gestiunea si controlul
 stocurilor. Elemente legate de stocuri se regasesc in toate cele trei tipuri de
instrumente.
1.8. O firma poate utiliza pentru evaluarea la iesire a stocurilor neidentificabile una
dintre urmatoarele metode de evaluare: metoda primul intrat – primul iesit (FIFO),
metoda ultimul intrat – primul iesit (LIFO) sau metoda costului mediu ponderat
(calcul lunar sau dupa fiecare intrare). Alegerea uneia dintre aceste metode are
influenta asupra rezultatului si asupra valorii stocurilor in bilant.
1.9. Rezultatul se calculeaza tinand cont de veniturile obtinute din vanzarea stocului,
de costurile de productie ale stocului vandut si de costurile administrative si de
desfacere a perioadei. Din punct de vedere contabil, productia pe stoc nu
afecteaza rezultatul.
1.10. In cazul in care exista productie in curs de executie, costul produselor finite se
calculeaza pornind de la costurile de productie ale perioadei la care se adauga
valoarea productiei in curs de executie la inceputul perioadei si din care se scade
valoarea productiei in curs de executie la sfarsitul perioadei.

SFARSITUL MODULULUI I