Pachete Programe Contabile Rizescu

Universitatea “Dunărea de Jos “ Galaţi
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
PACHETE DE PROGRAME
CONTABILE
n o t e de cu rs
LECT. DR. RIZESCU GIANINA

PACHETE DE PROGRAME
CONTABILE
2
CAP I. CONTEXTUL ISTORIC AL DEZVOLTĂRII

PRODUSELOR SOFTWARE PENTRU
CONTABILITATE
CAP II. CONTABILITATEA CA SISTEM
INFORMAŢIONAL
CAP III. PRODUSE SOFTWARE PENTRU
CONTABILITATE
CAP IV. SISTEME ERP – ENTERPRISE RESOURCE
PLANNING
CAP V. PRODUSE SOFTWARE PENTRU
CONTABILITATE OFERITE CA SERVICII
(SAAS)
CAP. I
CONTEXTUL ISTORIC AL DEZVOLTĂRII
PRODUSELOR SOFTWARE PENTRU
CONTABILITATE
3
1.1. PRODUSELE SOFTWARE PENTRU CONTABILITATE ÎN

CONTEXTUL DEZVOLTĂRILOR HARDWARE ŞI SOFTWARE
1.2. EVOLUŢIA PRODUSELOR SOFTWARE PENTRU CONTABILITATE ÎN

CONTEXTUL TEHNOLOGIILOR CLIENT/SERVER
1.3. PRODUSELE SOFTWARE PENTRU CONTABILITATE ÎN CONTEXTUL

DEZVOLTĂRII SISTEMELOR INTEGRATE DE ÎNTREPRINDERE
1.4. GENERAŢII ALE SISTEMELOR INFORMAŢIONALE CONTABILE
1.5. EVOLUŢIA CONTABILITĂŢII CA SISTEM INFORMAŢIONAL
1.6. PROFESIA CONTABILĂ ÎN CONTEXTUL NOILOR TEHNOLOGII

INFORMAŢIONALE
1.7. VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR

Cap I. Contextul istoric al
dezvoltării produselor software
pentru contabilitate
4
1.1 PRODUSELE SOFTWARE PENTRU

CONTABILITATE ÎN CONTEXTUL
DEZVOLTĂRILOR HARDWARE ŞI
SOFTWARE
Apariţia calculatoarelor
5
1890 - prima încercare de procesare a datelor folosind un

calculator realizată cu ocazia recensământului din SUA de
către Herman Hollerith (bazat pe sistemul de cartele perforate
a lui C. Babbage). Acest calculator a redus cu două treimi
timpul necesar realizării activităţilor de afaceri şi a fost utilizat
o periodă îndelungată de timp.
1931 - primul calculator analogic dezvoltat de către V. Bush
1939 - primul calculator digital realizat de către G. Stibitx
1946 - primul calculator electronic digital care a devenit şi

operaţional creat de J. Muchly şi J.P. Eckert (cântărea mai
mult de 80 de tone şi conţinea în jur de 18000 de radio relee).
Clasificarea calculatoarelor
6
În funcţie de numărul de procese, capacitatea

memoriei principale şi viteza de procesare,
calculatoarele sunt clasificate în patru categorii
principale:
calculatoarele mainframe;
super calculatoarele;
minicalculatoarele;
microcomputerele sau calculatoarele personale PC-
urile (Personal Computers).
Caracteristicile mainframe-urilor
7
calculatoare mainframe erau foarte mari ca dimensiune şi

cântăreau zeci de tone;
utilizatorii transmiteau datele folsind terminale;
interfaţele utilizator erau doar mod comandă;
datele erau prelucrate folosind tehnica prelucrării pe loturi
(batch);
cererile (jobs) erau procesate potrivit sistemului de
priorităţi și al cozilor de așteptare;
mainframe-urile deserveau un număr mare de utilizatori şi
asigurau un nivel de securitate şi încredere ridicat.
Caracteristicile minicalculatoarelor
8
minicalculatoarele ofereau funcţii similare mainframe-

urilor;
mult mai mici din punctul de vedere al gabaritului;
mai puţin puternice;
astăzi distincţia dintre mainframe-uri şi minicalculatoare

este foarte vagă;
Factori care au determinat apariţia primelor
produse sofware pentru contabilitate
9
anii 50-60 volum mare de date şi cerinţe de informare în

creştere;
caracterul repetitiv şi volumul ridicat al datelor financiar
contabile;
formalizarea ridicată pe baza unor reguli precise a
activităţii contabile.
Caracteristicile programele software pentru contabilitate
realizate pentru mainframe-uri şi minicalculatoare
10
sunt scrise în limbaje de programare precum COBOL,

Assembler, FORTAN;
datele sunt stocate în sisteme de fişiere secvenţiale sau fişiere
indexate;
datele sunt stocate în baze de date ierarhice sau reţea (primele
modele de baze de date);
sunt dezvoltate de către programatorii organizaţiei pentru
rezolvarea unor porbleme punctuale (dezvoltare in-house);
cu timpul au fost preluate şi dezvoltate de către programatori şi
s-au dezvoltat produse software pentru contabilitate care erau
vândute pe piaţă;
sistemele rezultate erau rigide, inflexibile şi lipsite de
scalabilitate;
Evoluţia limbajelor de programare şi a software-ului
11
Generaţia Limbaje de programare/software

Programe scrise de programatori (in-house);
Generaţia 1
Limbaje cod maşină;
Programe dezvoltate de firme specializate;
Generaţia 2
Limbaje de nivel înalt;
Sisteme de operare;
Generaţia 3
Limbaje de nivel înalt;
Sisteme de gestiune a bazelor de date;
Generaţia 4 Limbaje de generaţia a 4-a;
Pachete de programe;
Limbaje naturale ;
Destinaţii multiple;
Generaţia 5
Interfeţe grafice ;
Pachete de programe pentru asistarea deciziilor;
Evoluţia modului de organizare a datelor
12
Modul de organizare a
Descriere
datelor
Datele sunt stocate într-un singur tabel, iar accesul la
Fişiere secvenţiale
date se face doar secvenţial
Datele pot fi accesate secvenţial sau aleatoriu folosind un
Fişiere indexate
index al înregistrărilor
Baze de date ierarhice Date sunt organizate ierarhic în structuri de tip arbore
Similare cu bazele de date ierarhice. Spre deosebire de
bazele de date ierarhice, în bazele de date reţea o tabelă
Baze de date reţea
copil poate avea mai multe tabele părinte (suportă
relaţiile mai mulţi la mai mulţi – n:n)
Baze de date Datele sunt stocate în tabele organizate după logica
relaţionale algebrei relaţionale
Baze de date orientate Permite modelarea şi structurarea datelor ca obiecte,
obiect utile în aplicaţii multi-media
Evoluţia modului de organizare a datelor
13
Modul de organizare a
Descriere
datelor
Serverul de baze de date rulează 7 zile din 7, 24 de ore
Baze de date client-
din 24 pentru a răspunde cererilor clienţilor. Cele mai
server
multe dintre acestea sunt baze de date realţionale
Permite organizarea şi interogarea datelor după criterii
Baze de date multiple, numite dimensiuni. Sunt explorate folosind
multidimensionale proceduri de analiză multidimensionale (OLAP) sau
proceduri de analiză statistico-matematică (Data Mining)
Colecţii de date provenite din surse de date variate
Depozite de date (data
pentru a fi suport în luarea deciziilor; utile în prezentarea
warehouse)
unei imagini a organizaţiei la un anumit moment în timp
Data mart-uri (Data Subseturi ale unui depozit de date dedicate unui singur
marts) departament sau un singur subiect
Evoluţia tehnologiilor de comunicaţie
14
inovaţii importante în cadrul tehnologiilor comunicaţiei:

tehnologia digitală, fibra optică, tehnologia laser;
dezvoltările echipamentelor de birou: terminalele
inteligente, videotelefoane, PDA-urile (Personal Digital
Assistents), telefoanele inteligente;
apariţia şi dezvoltarea Internet-ului şi a serviciului WWW;
dezvoltarea Intranet-urilor;
dezvoltarea Extranet-urilor;
CAP I. Contextul istoric al
15
1.2. EVOLUŢIA PRODUSELOR

SOFTWARE PENTRU CONTABILITATE
ÎN CONTEXTUL TEHNOLOGIILOR
CLIENT/SERVER
Cum se evaluează un produs software prntru
contabilitate?
16
cât de scalabil este produsul software contabil? poate acesta face

faţă creşterii afacerii?
în ce măsură produsul se poate integra cu alte sisteme din cadrul

organizaţiei sau din afara ei?
cât de bine rulează produsul în cazul unui număr mare de

tranzacţii?
cum se va adapta produsul la schimbările care se vor produce în

procesul de afaceri?
cât de dificil de actualizat sau de adaptat este produsul atunci

când se doreşte personalizarea aplicaţiilor sau când logica
afacerilor se schimbă?
Tipuri de produse software pentru contabilitate
funcţie de granularitatea proiectării
17
Caracteristici:
performanţă;
scalabilitate;
adaptabilitate;
cost redus;
Sursa: prelucrare după McKie, 1998

Nivelurile funcţionale ale produselor software bazate
pe componente
18
nivelul prezentare - ceea ce vede utilizatorul pe ecran,

interfaţa utilizator a aplicaţiei;
nivelul validare – la acest nivel se realizează verificarea

regulilor care garantează că datele introduse sau solicitate de
către utilizator sunt valide;
nivelul prelucrare – realizează toate prelucrările din sistem:

înregistrările în conturi, închiderea conturilor de venituri şi
cheltuieli, calculul balanţei de verificare etc.;
nivelul bazei de date – asigură stocarea, gestiunea şi

administrarea datelor contabile.
Nivelurile arhitecturii client-server
19
nivelul prezentare (client) – constă din interfaţa grafică

utilizator sau programul de navigare (browser) pentru accesarea
funcţiilor sistemului;
nivelul aplicaţie (server de aplicaţii) – cuprinde regulile

afacerii, logica şi funcţiunile sistemului, programele care asigură
transferul datelor la şi de la serverele de baze de date;
nivelul de date (server de baze de date)– asigură gestiunea

datelor organizaţiei, inclusiv a metadatelor. La acest nivel cel mai
adesea se găseşte un sistem de gestiune a bazelor de date
relaţional.
Evoluţia arhitecturii produselor software pentru
contabilitate
20
Sursa: adaptare după McKie, 1998

21
1 . 3. P R O D U S E L E S O F T W A R E P E N T R U
CONTABILITATE ÎN CONTEXTUL
DEZVOLTĂRII SISTEMELOR
INTEGRATE
Carcateristici ale produselor integrate
22
produse ERP (Enterprise Resource Planning);
au apărut la începutul anilor ’90;
aplicaţiile componente acoperă o mare parte a funcţiilor

organizaţiei;
integrează diferitele subsisteme ale organizaţiei: subsistemul

financiar, contabil, producţie, resurse umane, vânzări, distribuţie
etc.;
utilizează SGBD-uri puternice şi depozite de date (data

warehouse) pentru gestiunea unui volum mare de date;
sunt construite pe arhitecturi client server pe 3 şi n niveluri;

Produse ERP româneşti
23
Cele mai cunsocute ERP-uri la nivel mondial:

SAP ERP produs de gigantul mondial SAP (50000 angajaţi şi
reprezentanţe în 50 de ţări);
Oracle Applications produs de gigantul mondial ORACLE;
Cele mai cunoscute ERP-uri româneşti:
Siveco Applications produs de SIVECO (21% din piaţă);
Charisma produs de Totalsoft;
WizPro produs de către Wizrom;
B-Org produs de către CriSoft;
Clarivision produs de către Transart;
Socrate+ produs de către BIT Software;
Senior ERP Suite produs de către EBS;
70% din piaţa românească este deţinută de SAP, Oracle şi Siveco
Componenţa produselor software pentru
contabilitate în contextul sistemelor integrate
24
Module pentru gestiunea afacerilor
Module pentru gestiunea afacerii
electronice
Controlul şi Module pentru

planificarea contabilitate Raportare în format
producţiei Web
Managementul Plăţi în format electronic
depozitelor • Contabilitate generala Schimbul electronic de
Managementul • Evidenta date (EDI)
proiectelor aprovizionarilor
Managementul Suport Web pentru:
• Evidenta desfacerilor
resurselor umane Diverse schimburi şi
Managementul • Evidenta incasarilor si operaţii în format
lanţului de platilor electronic
aprovizionare • Calculul salariilor Managementul lanţului
(SCM) • Gestiunea stocurilor de aprovizionare (SCM);
Managementul Managementul relaţiilor
• Evidenta mijloacelor
relaţiilor cu cu furnizorii (SRM)
clienţii (CRM) fixe Managementul relaţiilor
Managementul • Generare rapoarte cu clienţii (CRM)
relaţiilor cu
furnizorii (SRM)
Personalizarea funcţiilor oferite de aplicaţie
Importul şi exportul de date
Personalizarea interfeţelor
Generare de noi rapoarte
Instrumente pentru personalizare

Tendinţa produselor software pentru contabilitate în
contextul sistemelor integrate
25
integrarea tuturor funcţiilor organizaţiei;
integrarea externă a organizaţiei cu sistemele informaţionale ale

clienţilor, furnizorilor, instituţii ale statului etc.;
schimbarea proceselor aferente tuturor ciclurilor contabile din

organizaţie ca urmare a dezvoltării afacerilor în mediul
electronic;
modulul pentru contabilitate rămâne încă modulul

principal/central al oricărui produs pentru gestiunea afacerilor;
26
1.4-1.5. GENERAŢII ALE SISTEMELOR

INFORMAŢIONALE CONTABILE ŞI
EVOLUŢIA CONTABILITĂŢII CA
SISTEM INFORMAŢIONAL
Sistemul informaţional contabil
27
Mediul Extern
Utilizarea
tehnologiilor
Sistemul
informaţionale în Informaţional
Gestiunea
Contabil
contabilitate se face bazelor de date
prin intermediul
sistemelor generic
numite, sisteme Surse Culegerea Procesarea Generarea Utilizatori
externe datelor datelor informaţiilor externi
informaţionale de date
contabile. Prin
sistem informaţional
contabil se înţelege Feedback
infrastructura care Surse interne

de date
Utilizatori
interni
sprijină producerea şi
Organizaţia
distribuirea
produsului
Feedback
contabilităţii.
Generaţii tehnologice în evoluţia sistemelor
informaţionale contabile
28
generaţia 1 – sistemele contabile manuale;
generaţia 2 – sisteme contabile bazate pe calcul;
generaţia 3 – sisteme contabile bazate pe înregistrare;
generaţia 4 – sisteme contabile având ca suport bazele de

date;
generaţia 5 – sisteme contabile bazate pe Internet;
Evoluţia contabilităţii ca sistem informaţional
29
Al. Ţugui (2006) sintetizează trei mari stadii de evoluţie a

contabilităţii ca sistem informaţional și descrie
caracteristicile acestuia în fiecare stadiu de evoluţie:
d-contabilitatea – contabilitatea bazată pe date;
i-contabilitatea – contabilitatea bazată pe informaţii;
k-contabilitate – contabilitatea bazată pe cunoştinţe;

d-contabilitate
30
A fost specifică perioadei până în 1970 şi a fost caracterizată de

simpla înregistrare a datelor economice despre tranzacţiile
desfăşurate în cadrul organizaţiei.
Caracteristici:
rigurozitate – urma reguli stricte, uneori nescrise;
inflexibilitate – dificultate în adaptarea la schimbările

survenite în organizaţie;
neintegrată – datele erau succesiv înregistrate în diferite

registre ceea ce ducea la date duplicate, date rămase
neînregistrate sau date inconsistente;
d-contabilitate
31
Caracteristici (continuare):
nestandardizată – inexistenţa unor proceduri unitare şi

aplicarea unor proceduri cu particularităţi diverse de la o entitate
la alta;
dificil de verificat – datorită înregistrărilor repetate ale

aceloraşi date în registre diferite era necesară verificarea
suplimentară a acestor date, operaţie consumatoare de timp;
postfactum – oferea informaţii doar despre evenimentele

trecute şi nici o informaţie pentru luarea deciziilor;
i-contabilitatea
32
Definiţie:
esenţa contabilităţii bazată pe informaţie constă în preluarea

datelor despre evenimentele economice (tranzacţiile economice)
o singură dată şi accesarea lor de mai multe ori, din locuri
diferite, ori de câte ori este nevoie;
actualizarea zilnică a bazei de date (datorită noilor tehnologii,
chiar în timp real) a condus la posibilitatea de a obţine
informaţii contabile sub formă de rapoarte diverse de către
utilizatori diverşi (inclusiv de către managementul
organizaţiei);
i-contabilitatea
33
Stadii de evoluţie :
sistemele de contabilitate autonome în care doar anumite

activităţi sunt informatizate;
sistemele contabile parţial integrate în care datele sunt
transferate între diferitele aplicaţii ale sistemului informaţional
contabil;
sistemele contabile integrate, sau aşa numita contabilitate
orientată pe eveniment, în care se trece de la simpla
înregistrarea a datelor despre evenimentele economice la o
descriere unică şi detaliată a unui eveniment la locul şi în
momentul producerii lui, descriere valabilă pentru toate
subsistemele organizaţiei.
i-contabilitatea
34
Carcateristici:
informatizată;
riguroasă;
flexibilă şi parametrizabilă;
uşor de verificat şi interogat;
oferă informaţii utile în luarea deciziilor;
parţial sau total integrată;
orientată pe eveniment.
k-contabilitate
35
Context:
apariţia şi dezvoltarea sistemelor integrate;
extinderea Internet-ului și a tehnologiilor sale;
dezvoltarea sistemelor multi-media;
dezvoltarea domeniului inteligenţei artificiale;
creşterea volumului de informaţii şi cunoştinţe la nivelul

organizaţiei;
apariţia și dezvoltarea societăţii cunoaşterii;

k-contabilitate
36
Caracteristici:
să folosească instrumente specializate pentru achiziţia şi obţinerea

de cunoştinţe;
să utilizeze cunoştinţe şi să le prezinte utilizatorilor într-un format
inteligent;
să sesizeze automat apariţia de erori în procesarea datelor contabile;
să ofere soluţii automate în cazul unor erori sau situaţii critice;
să genereze cât mai multe operaţii contabile cu cât mai puţină

intervenţie din partea factorului uman, folosind: senzori
specializaţi, agenţi inteligenţi, roboţi industriali și chiar roboţi
umani specializaţi în colectarea datelor şi înregistrarea lor în
contabilitate;
k-contabilitate
37
Instrumente tehnologice existente:
sistemele expert utilizate în sistemele contabile şi în cele de

taxare;
agenţi inteligenţi specializaţi pentru contabilitate;
roboţi industriali pentru extragerea cunoştinţelor din fluxurile
tehnologice;
baze de date inteligente, depozite de date;
instrumente de analiză multidimensională a datelor și data
mining.
Contabilitatea bazată pe cunoştinţe se preconizează să devină
realitate abia în anii 2035-2040.
38
1.6. PROFESIA CONTABILĂ ÎN

CONTEXTUL NOILOR TEHNOLOGII
INFORMAŢIONALE
Profesia contabilă în contextul noilor tehnologii
informaţionale
39
Factori care au determinat creşterea rolului profesiei contabile în

societate:
apariţia organizaţiilor de mari dimensiuni;
globalizarea afacerilor;
dezvoltarea societăţii informaţionale;
extinderea cunoştinţelor şi creşterea specializării profesiei ca

urmare a creşterii complexităţii afacerilor.
informaţionale
40
Întrebări legate de viitorul profesioniştilor contabili şi al profesiei

contabile:
cum se va schimba rolul profesionistului contabil în era

informaţională şi în viitoarea eră a cunoaşterii?
evoluţiile în tehnologiile informaţionale vor reduce nevoia de

contabili şi auditori?
cum ar trebui instruit şi educat contabilul de mâine?

informaţionale
41
Primul efect al informatizării a fost

pe de o parte
scăderea cererii pentru personal la nivel de execuţie şi
profesionişti contabili începători;
preluarea şi executarea sarcinilor contabile de rutină de către
sistemele informaţionle,
pe de altă parte
creşterea volumului informaţiilor disponibile;
creşterea cererii de informaţii din partea utilizatorilor;
noi oportunităţi pentru profesioniştii contabili.

informaţionale
42
Hibridizarea profesiei contabile care presupune

pe de o parte că
grupuri profesionale diverse, ca o consecinţă a adoptării noilor
tehnologii şi, în special a implementării sistemelor ERP, încep să
înveţe să lucreze şi pentru contabilitate,
iar pe de altă parte că
profesioniştii contabili trebuie să deţină cunoştinţe hibride, adică
trebuie să aibă expertiză atât în contabilitate, cât şi în probleme
generale legate de sistemele şi tehnologiile informaţionale;
informaţionale
43
Extinderea serviciilor contabile ⇒ nivel extrem de înalt de

pregătire şi competenţă din partea profesioniştilor contabili
Conform lui P. Favaro (2001), profesioniştii contabili trebuie să

joace astăzi un rol dinamic în patru domenii critice:
planificarea strategică;
managementul informaţiei;
relaţiile cu investitorii;
conducerea organizaţiei.
informaţionale
44
informatizarea a creat cerere pentru analişti, proiectanţi şi

implementatori de sisteme informaţionale contabile;
complexitatea în creştere a sistemelor informaţionale

de afaceri creează noi oportunităţi pentru fraude, ceea ce
sporeşte cererea pentru auditarea fraudelor, auditarea sistemelor
informaţionale contabile şi servicii contabile juridice;
Internet-ul şi tehnologiile sale au creat oportunităţi pentru

profesioniştii contabili în domeniul serviciilor de consultanţă;
dezvoltarea sistemelor inteligente - profesionistul contabil

va trebui să se orienteze către servicii cu valoare adăugată
ridicată. Sistemele inteligente transformă profesionistul contabil
din producător de informaţii în creator de cunoştinţe.
informaţionale
45
În Ghidul Internaţional pentru Educaţie (Information Technology

in the Accounting Curriculum), IFAC sintetizează dezvoltările în
domeniul TI şi oportunităţile pe care acestea le prezintă pentru
profesia contabilă astfel:
contabilul utilizator al tehnologiilor informaţionale;
contabilul manager al sistemelor informaţionale;
contabilul proiectant de sisteme informaţionale;
contabilul implementator de sisteme informaţionale;

informaţionale
46
În România:
Programul naţional de dezvoltare profesională continuă elaborat de

către CECCAR pentru perioada 2007-2011, include un singur curs care
abordează tehnologiile şi sistemele informaţionale contabile, Cursul 4 -
Sisteme Informatice
Acest curs nu s-a regăsit în nici unul din calendarele cursurilor de

pregătire ale filialelor CECCAR din ţară, stabilite pentru anii 2007,
2008 şi 2009;
curicula pregătirii superioare este săracă în cursuri dedicate

domeniului tehnologiilor informaţionale;
eliminarea specializării Informatică de gestiune din cadrul domeniului

de doctorat Contabilitate;
informaţionale
47
Sarcinile pe care contabilii trebuie să le execute în contextul existenţei

unui sistem ERP:
participarea la proiectarea generală a unui sistem informaţional prin

evaluarea cerinţelor curente şi viitoare, standard şi ad-hoc de
raportare;
participarea la alegerea şi achiziţionarea software-ului;
participarea la implementarea software-ului;
instruirea celor care vor utiliza sistemul ERP;
activităţi legate de mentenanţa sistemului.

informaţionale
48
Consecinţe majore:
creşterea nivelului profesiei contabile;
îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite de membrii

profesiei contabile.
49
1 . 7. V E R I F I C A R E A C U N O Ş T I N Ţ E L O R
Verificarea cunoştinţelor
50
1. Care sunt caracteristicile calculatoarelor mainframe şi ale produselor

software pentru contabilitate dezvoltate pentru aceste calculatoare?
2. Care sunt caracteristicile minicalculatoarelor şi a produselor software
pentru contabilitate dezvoltate pentru aceste calculatoare?
3. Descrieţi caracteristicile tipurilor de produse software pentru
contabilitate în funcţie de granularitatea proiectării;
4. Ce presupun scalabilitatea, performanţa şi adaptabilitatea produselor
software pentru contabilitate?
5. Prezentaţi nivelurile de proiectare a produselor software pentru
contabilitate bazate pe componente.
6. Prezentaţi arhitecturile client/server ale produselor software pentru
contabilitate.
Verificarea cunoştinţelor (continuare)
51
7. Caracterizaţi produsele software pentru contabilitate în contextul

dezvoltării sistemelor integrate de întreprindere.
8. Prezentaţi caracteristicile d-contabilităţii;
9. Prezentaţi caracteristicile i-contabilităţii;
10. Prezentaţi caracteristicile k-contabilităţii;
11. Care sunt efectele cele mai vizibile ale noilor tehnologii
informaţionale asupra profesiei contabile?
12. Care sunt noile competenţe pe care trebuie să le aibă profesionistul
contabil în contextul noilor tehnologii informaţionale?
CAP. II CONTABILITATEA CA
52
2.1. ATRIBUTELE CONTABILITĂŢII CA SISTEM
INFORMAŢIONAL
2.2. ATRIBUTELE CALITATIVE ALE CONTABILITĂŢII CA
2.3. OBIECTUL ŞI FUNCŢIILE CONTABILITĂŢII CA
2.4. LOCUL ŞI ROLUL SISTEMUL INFORMAŢIONAL
CONTABIL ÎN CADRUL SISTEMULUI
INFORMAŢIONAL AL UNEI ORGANIZAŢII
2.5. ARHITECTURA ŞI FUNCŢIILE SISTEMELOR
INFORMAŢIONALE CONTABILE
Cap. II Contabilitatea ca sistem
informaţional
53
2.1. ATRIBUTELE CONTABILITĂŢII CA

Atributele contabilităţii ca sistem informaţional
54
Contabilitatea este caracterizată de patru atribute esenţiale:
evenimentele economice;
operaţiile specifice: identificarea, măsurarea, înregistrarea

şi comunicarea evenimentelor economice;
organizaţia;
utilizatorii informaţiei contabile.
Evenimentele economice
55
Un eveniment economic reprezintă o consecinţă produsă într-o entitate

economică = tranzacţii economice.
Tipuri:
Evenimente externe - implică un transfer/schimb a ceva de valoare

între două sau mai multe entităţi.
Evenimente interne - apar şi se desfăşoară în întregime în cadrul unei
organizaţii
Provocări:
creşterea numărului şi importanţei evenimentelor externe pentru orice
organizaţie;
schimbarea mijloacelor de producere a evenimentelor economice,
acestea devenind din ce în ce mai mult mijloace de natură electronică.
Operaţii specifice: identificarea
56
Identificarea = determinarea a ceea ce va fi înregistrat
Implică activităţi de observare şi selectare a acelor evenimente

economice care sunt considerate că fac parte din evidenţa
contabilă a activităţii economice.
Provocări:
în condiţiile unor sisteme informaţionale contabile din ce în ce
mai performante, identificarea va trebui să fie realizată automat
de către acestea, şi nu de către profesionistul contabil.
Operaţii specifice: măsurarea
57
Măsurarea = cuantificarea (inclusiv evaluarea) tranzacţiilor de

afaceri în termeni financiari, utilizând unitatea monetară ca
unitate de măsură.
Provocări:
măsurarea şi înregistrarea în contabilitate a bunurilor
intangibile: know-how, abilităţi, personalitate, reputaţie şi
experienţă, documentaţia unui produs software, drepturile de
autor asupra unui produs software etc.
Operaţii specifice: înregistrarea
58
Înregistrarea = ansamblul operaţiilor de sintetizare şi agregare a

datelor contabile obţinute în urma identificării şi măsurării
Evenimentele sunt înregistrate în registrele contabile în ordine

cronologică şi într-o manieră sistematică atât în cuvinte, cât şi în
cifre.
Provocări:
înregistrarea va deveni o operaţie complet automatizată
Operaţii specifice: comunicarea
59
Comunicarea = punerea la dispoziţia utilizatorilor a informaţiilor

necesare
Forme:
situaţiilor financiare obligatorii (registre, balanţe de verificare,
bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor
capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie, note
explicative)
diverse rapoarte
Provocări:
proces de raportare automat
creşte importanţa capacităţii profesionistului contabil de a
concepe noi rapoarte şi de a interpreta datele raportate
Organizaţia
60
Organizaţia = ansamblul structurilor de natură umană, materială,

tehnologică, informaţională şi funcţională, constituită în vederea
desfăşurării de activităţi economice pentru producerea de bunuri şi servicii.
Potrivit Legii contabilităţii, următoarele entităţi patrimoniale sunt obligate să
organizeze şi să conducă contabilitate proprie:
societăţile comerciale, societăţile, companiile naţionale;
regiile autonome, societăţile cooperatiste;
Banca Naţională a României şi societăţile bancare;
institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, instituţiile publice;
unităţile de asigurări sociale, altele decât cele de stat;
asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop lucrativ;
personale fizice autorizate să desfăşoare activităţi independente.
Provocări:
organizaţiile virtuale
Utilizatorii informaţiilor contabile
61
Utilizator = cel care într-un fel sau altul are nevoie de informaţia
contabilă
Categorii:
utilizatori interni
utilizatori externi care au un interes financiar direct
utilizatori externi care au un interes financiar indirect

Utilizatorii informaţiilor contabile
62
Utilizatori interni
Atributele sistemului informaţional contabil
63
Evenimente economice
⇓
Identificarea evenimentelor economice contabile (tranzacţiilor contabile)

⇓
Măsurare (unităţi monetare)

⇓
Înregistrarea (înregistrare, clasificare, agregare, filtrare)

⇓
Comunicare
⇓
⇓ ⇓
(Realizarea rapoartelor contabile) (Analiză şi interpretare)
Utilizatori interni Utilizatori externi
⇓ ⇓
Management la toate nivelurile Direct interesaţi Indirect interesaţi

⇓ ⇓ ⇓
Manageme Manageme
Management Investit Autorită Sindicat
nt de nivel nt de nivel Creditori Clienţi
de nivel înalt ori ţi e
mediu scăzut
⇓
Decizii
⇓
extinderea sau politica de controlul acordarea sau decizii de politici nivel decizii
restrângerea personal; proceselor; sistarea investire; fiscale; retribuir de
afacerii; portofoliul nivel creditării; menţiner control e; cumpărar
lansarea de noi de furnizori aprovizionar nivel dobânzi ea, fiscalitate siguranţ e
produse/servicii şi clienţi; e/ desfacere; penalizatoare; majorare ; a locului calitate
; planificare reînnoirea a sau politici de produse
obiective pe operaţională sau sistarea diminuar sociale; muncă; ,
termen mediu şi ; contractelor ea protecţie servicii;
lung; comerciale; capitalul socială; nivel
ui preţuri;
investit;
informaţional
64
1.2. ATRIBUTELE CALITATIVE ALE

SISTEMULUI INFORMAŢIONAL
CONTABIL
Atributele calitative ale sistemului
informaţional contabil
65
Relevanţa
Inteligibilitatea
Credibilitatea
reprezentarea fidelă
prevalenţa economicului asupra juridicului
neutralitatea
prudenţa
integralitatea
Comparabilitatea
66
67
Limitele informaţiei relevante şi credibile [IASC, 2002;

IASB, 2007]:
oportunitatea;
echilibrul cost-beneficiu;
echilibrul între atributele calitative;
imaginea fidelă.
informaţional
68
1 . 3. O B I E C T U L Ş I F U N C Ţ I I L E
CONTABILITĂŢII CA SISTEM
INFORMAŢIONAL
Obiectul contabilităţii ca sistem informaţional
69
Concepţia juridică consideră că obiectul contabilităţii îl formează

patrimoniul unui subiect de drept, privit prin prisma relaţiilor
juridice, adică drepturile şi obligaţiile pecuniare ale unei
persoane fizice sau juridice în corelaţie cu obiectele (bunurile,
valorile) corespunzătoare.
Concepţia economică defineşte ca obiect al contabilităţii circuitul

capitalului privit sub aspectul destinaţiei lui, respectiv capital fix
şi capital circulant şi sub aspectul modului de dobândire,
respectiv capital propriu şi capital străin (atras şi împrumutat).
Funcţiile contabilităţii ca sistem informaţional
70
Funcţii:
funcţia de înregistrare şi prelucrare a datelor;
funcţia de informare;
funcţia de control gestionar;
funcţia juridică;
funcţia previzională;
informaţional
71
1.4. LOCUL ŞI ROLUL SISTEMUL

INFORMAŢIONAL CONTABIL ÎN
CADRUL SISTEMULUI
INFORMAŢIONAL AL UNEI
ORGANIZAŢII
Locul SIC în SI al organizatiei
72
Tehnologiile moderne au permis contabilităţii:
să elimine redundanţa datelor;
să reducă numărul de persoane implicate în procesarea

tranzacţiilor prin eliminarea punctelor de control suplimentare;
să automatizeze tranzacţiile de la facturarea electronică, la

întocmirea Cărţii mari, a Balanţei, a Contului de profit şi
pierdere, a Bilanţului etc.
Subsistemele SI al organizaţiei
73
Subsistemul Subsistemul
informational informational
contabil pentru management
Natura tranzactiilor
Financiare sau Nonfinanciare
Tranzacţiile
74
Definiţie: un eveniment care afectează organizaţia şi care este

prelucrat de către sistemul informaţional într-o singură operaţie.
Tranzacţiile financiare sunt evenimente economice care

afectează patrimoniul organizaţiei, sunt înregistrate în conturi şi
sunt măsurate în unităţi monetare.
Tranzacţiile nefinanciare sunt evenimente care nu îndeplinesc

definiţia unei tranzacţii financiare
Subsistemele SIC
75
subsistemul de contabilitate generală
subsistemul de gestiune
subsistemul de raportare
Subsistemul contabilităţii generale
76
Definiţie:
Subsistemul de contabilitate generală este responsabil cu
operaţiile lunare de descărcare de gestiune, de
regularizare TVA, de închidere a conturilor de venituri şi
cheltuieli) şi obţinerea situaţiilor financiare obligatorii ale
organizaţiei: registre, balanţă, bilanţ, note explicative etc.
Subsistemul de gestiune
77
Definiţie: înregistrează operaţiile zilnice ale organizaţiei, este

responsabil cu oferirea de numeroase documente şi rapoarte.
Tranzacţii:
intrări –evidenţa aprovizionărilor, evidenţa plăţilor, evidenţa

personalului şi calculul salariilor, mijloacelor fixe etc.;
ieşiri –evidenţa vânzărilor şi a încasărilor;
operaţii interne –calculul costurilor şi planificarea şi controlul

producţiei.
Subsistemul de raportare
78
Definiţie:
Subsistemul de raportare oferă managementului intern
rapoarte şi informaţii necesare luării deciziilor cum ar fi:
rapoartele de cost, rapoartele de stare a producţiei,
rapoartele de stocuri, bugete, tablouri de bord, indicatori
financiari etc.
Subsistemele sistemului informaţonal contabil
79
Sistemul informaţional pentru management
80
Definiţie:
prelucrează tranzacţiile nefinanciare, cele care nu sunt în
mod normal prelucrate de către sistemul informaţional
contabil.
Obiectiv principal:
oferirea de informaţii factorilor de decizie din organizaţie.
Aplicaţii ale sistemului informaţional pentru
management
81
Aplicaţii ale sistemului informaţional

Funcţia
pentru management
•managementul portofoliului;
Funcţia financiară
•construirea şi urmărirea bugetelor;
•analize de piaţă;
Funcţia de marketing •dezvoltare de noi produse;
•analize de produs;
•organizarea şi planificarea spaţiilor de depozitare;
Funcţia de distribuţie •planificarea livrărilor;
•alocarea şi încărcarea mijloacelor de transport;
•managementul calificării şi pregătirii
Funcţia de management a personalului;
resurselor umane •gestiunea unui sistem de beneficii pentru
angajaţi.
Interacţiunea SIC cu celelalte subsisteme ale
organizaţiei
82
Motivele pentru care SIC este cel mai important
subsistem al SI al organizaţiei
83
SIC este singurul care permite managementului şi utilizatorilor externi

să obţină o imagine de ansamblu asupra întregii organizaţii;
SIC leagă alte subsisteme informaţionale importante cum ar fi:

marketing, personal, cercetare şi dezvoltare, producţie într-o asemenea
manieră încât informaţiile tuturor acestor subsisteme să fie exprimate
în ultimă instanţă în termeni financiari;
informaţiile nefinanciare din domenii cum sunt responsabilitatea

socială şi resursele umane sunt integrate cu informaţiile contabile
pentru a permite luarea de decizii;
integrarea contabilităţii cu celelalte subsisteme conduce la o viteză mai

mare şi o acurateţe sporită în oferirea de informaţii utilizatorilor.
Funcţiile sistemului informaţional contabil
84
preluarea informaţiilor din exteriorul și din interiorul organizaţiei

(de la alte subsiteme) pe bază de documente, numite documente
justificative:
documente externe, emise de către: furnizori, bănci, organisme
sociale, clienti etc;
documente interne, emise de organizaţie pentru: terti (clienti,
furnizori, banci etc.), nevoi interne;
prelucrarea și stocarea informaţiilor prin operaţii specifice ce
au la bază documentele contabile
schimburi de informaţii cu celelate subsisteme ale organizaţiei și
cu exteriorul
control financiar-contabil a activităţii ce se desfășoară în cadrul
SIC
elaborarea situaţiilor financiare de sinteză
informaţional
85
2.5. ARHITECTURA SISTEMELOR

INFORMAŢIONALE CONTABILE
Arhitectura sistemelor informaţionale contabile
86
Sistem informaţional contabil autonom
Sistem informaţional contabil parţial integrat
Sistem informaţional contabil integrat

Sistemul informaţional contabil autonom
87
modulele componente ale sistemului funcţionează independent,

fără nici o legătură unele cu altele;
documentele primare se înregistrează în modulele de gestiune

după care sunt transmise contabilităţii unde sunt înregistrate din
punct de vedere contabil;
transferul de date între module, necesar pentru confruntare şi

control, se face pe suport de hârtie sub formă de liste sau pe
suport electronic (FloppyDisk, MemoryFlash, CD, DVD);
Sistemul informaţional contabil parţial integrat
88
este implementat pe o reţea locală de de calculatoare (LAN -

Local Area Network);
la înregistrarea documentului primar în modulele contabilităţii

de gestiune se creează automat şi articolul contabil aferent
documentului;
articole sunt salvate în jurnale care, ulterior, sunt transferate

prin intermediul reţelei, de cele mai multe ori prin operaţii de
import/export, în modulul de contabilitate financiară;
Sistemul informaţional contabil integrat
89
este implementat pe o arhitecturi client/server;
folosește o bază de date unică pentru tot sistemul;
documentul primar se înregistrează o singură dată în modulul de

gestiune şi automat, în timp real, este văzut de toate celelalte
module ale sistemului, inclusiv modulul de contabilitate
financiară pentru care se generează articolul contabil aferent;
atunci când modulele implementate acoperă întreaga paletă de

activităţi ale organizaţiei, sistemul poartă denumirea de sistem
ERP - Enterprise Resource Planning;
Comparaţie SIC autonom/parţial integrat/integrat
90
Autonom Parţial integrat Integrat

PC-uri individuale, Reţea de calculatoare Arhitectură
bază de date LAN, produse client/server nTier
contabilă informatice modulare Reţea LAN, MAN
Arhitectură
soft contabil ieftin cu baze de date (Metropolitan Area
informatică
proprii Network), Internet
Produse modulare
Bază de date unică
Orientare pe circuite Orientare pe Orientare pe procese:
contabile: departamente:
Contabilitate
Arhitectură
intrări-ieşiri, încasări- Contabilitate, financiară, Gestiune
informaţională
plăţi, producţie- Gestiune, Producţie, stocuri, Producţie,
stocuri-imobilizări, Personal-salarizare Aprovizionare,
salarii Desfacere
Mărimea
Mică Mijlocii şi mari Mari şi foarte mari
organizației
Comparaţie SIC autonom/parţial integrat/integrat
(continuare)
91
Autonom Parţial integrat Integrat
Introducerea manuală a Contarea se realizează Datele sunt preluate o

datelor. Unele date se automat în urma singură dată şi sunt
introduc în mod repetat. descrierii disponibile întregului
Compartimentul contabil evenimentului. Datele sistem, inclusiv
exercită un control direct se pot introduce de contabilităţii, în timp
asupra tuturor datelor către persoane fără real în momentul şi la
introduse în baza de pregătire de locul producerii lor.
Organizare date a contabilităţii specialitate Descriere multiplă a
contabilă evenimentelor.
Se practică frecvent Se implementează Proceduri complexe de
externalizarea proceduri de control al audit şi control al
contabilităţii datelor înregistrate în datelor înregistrare în
contabilitate contabilitate
Scop: orientare pur Scop: orientare fiscală Scop: sunt deserviţi
fiscală şi către factorii de informaţional utilizatori
decizie diverşi
Sursa: adaptare după Țugui, 2003
informaţional
92

93
1. Descrieţi principalele atribute ale contabilităţii ca sistem

informaţional.
2. Care sunt principalele provocări actuale pentru sistemul
informaţional contabil?
3. Descrieţi operaţiile specifice contabilităţi ca sistem
informaţional şi principalele provocări din perspectiva
acestora.
4. Prezentaţi principalele atribute calitative ale contabilităţii ca
sistem informaţional;
5. Prezentaţi obiectul şi funcţiile contabilităţii ca sistem
informaţional;
94
6. Prezentaţi cele două mari subsisteme ale sistemului

informaţional al organizaţiei;
7. Prezentaţi subsistemul informaţional contabil al organizaţiei;
8. Descrieţi principalele arhitecturi ale sistemului informaţional
contabil;
9. Descrieţi funcţiile sistemului informaţional contabil;
CAP. III
PRODUSE SOFTWARE
PENTRU CONTABILITATE
95
3.1. DEFINIŢII ŞI CARACTERISTICI
3.2. FUNCŢIILE PRODUSELOR SOFTWARE PENTRU

CONTABILITATE
3.3. REGLEMENTĂRI PRIVIND PRODUSELE SOFTWARE

3.4. ALEGEREA, IMPLEMENTAREA ŞI EXPLOATAREA

PRODUSELOR SOFTWARE PENTRU CONTABILITATE

Cap. III Produse software pentru
contabilitate
96
3. 1 . DEFINIŢII ŞI CARACTERISTICI
Definiţii
97
Pachete de programe contabile
acoperă un set complet de activităţi din domeniul contabilităţii;
sunt compuse din mai multe module;
pot fi dezvoltate atât de către organizaţie, cât şi în afara

organizaţiei de către firme specializate;
sunt comercializate pe module;
modulele sunt proiectate pentru a putea comunica între ele fie

prin integrare parţială prin operaţii de import/export, fie prin
integrare directă;
Definiţii
98
Produse informatice generalizate
sunt dezvoltate doar de către producători specializaţi;
sunt destinate comercializării către un număr mare de clienţi;
produsul este proiectat să satisfacă cerinţele unui domeniu cu un

grad mare de omogenitate;
Definiţii
99
Produse informatice pentru contabilitate
este un termen mai general, celelalte două putând fi substituite

acestuia;
este mai adecvat tendinţei actuale de informatizare integrată a

sistemelor informaţionale;
Carcateristici
100
să fie dezvoltat de firme specializate (care să garanteze calitatea

produsului);
să fie însoţit de documentaţie fie sub formă de manual de

utilizare, fie sub forma de Help încorporat în program;
să se adreseze unui număr mare de clienţi;
să fie complet parametrizabil şi flexibil (uşor de adaptat);
să fie proiectat astfel încât să nu existe necesitatea introducerii

repetate a aceloraşi date, indiferent în câte locuri sunt utilizate
acestea în organizaţie;
Caracteristici (continuare)
101
să aibă implementat un sistem de control eficient al datelor prin

proceduri automate de verificare şi validare care să asigure
corectitudinea datelor stocate şi a informaţiilor obţinute;
să fie capabil să comunice cu alte produse informatice prin

interfeţe specializate;
să includă proceduri pentru actualizare automată, pentru

salvarea şi restaurarea datelor;
să fie conceput modularizat în vederea actualizării rapide, fără

necesitatea unei reproiectări semnificative.
contabilitate
102
3.2.FUNCŢIILE PRODUSELOR
Funcţii
103
Produsele software pentru contabilitate sunt dezvoltate pe cele

două subsisteme ale contabilităţii:
contabilitatea generală (financiară) care cuprinde:

contabilitatea intrărilor, contabilitatea ieşirilor, contabilitatea
încasărilor şi plăţilor, contabilitatea operaţiunilor diverse
(salarii, imobilizări, operaţii diverse de închidere a perioadei);
contabilitate managerială: gestiune trezorerie, gestiune

aprovizionare, gestiune desfacere, gestiune stocuri, salarii,
imobilizări, producţie, calculaţie costuri, gestiunea bugetelor etc.
Funcţiile modulelor pentru contabilitatea financiară
104
Contabilitatea intrărilor - trebuie să ofere cel puţin

următoarele funcţii:
înregistrarea intrărilor de stocuri cu posibilitatea creării de

conturi analitice pe element de stoc şi pe furnizor;
înregistrarea intrărilor de servicii cu posibilitatea creării de
conturi analitice pe serviciu şi pe furnizor,
crearea Jurnalului de cumpărări;
actualizare Registru jurnal;
rapoarte pe tipuri de stocuri, pe furnizori, pe elemente de stoc;

105
Contabilitatea ieşirilor trebuie să ofere cel puţin

înregistrarea vânzărilor de stocuri;
înregistrarea consumului de stocuri;
înregistrarea transferului de stocuri;
crearea de conturi analitice pentru elementele de stoc şi pentru

clienţi;
crearea Jurnalului vânzări;
actualizarea Registrului jurnal;
rapoarte pe elemente de stoc, pe clienţi, pe tipuri de ieşiri.

106
Contabilitatea trezoreriei trebuie să ofere cel puţin

înregistrarea încasărilor;
înregistrarea plăţilor;
creare de conturi analitice pentru bancă, parteneri;
crearea Registrului de casă şi a Registrului de bancă;
rapoarte pe tipuri de operaţii încasări/plăţi, pe tipuri de

încasări/plăţi – prin casă sau prin bancă, pe parteneri etc.
107
Contabilitatea operaţiilor diverse trebuie să ofere cel puţin

înregistrarea datelor legate de salarii;
înregistrarea datelor legate de imobilizări;
înregistrarea oricărei alte operaţii desfăşurate;
crearea de jurnale;
realizarea operaţiilor de închidere perioadă de gestiune;
crearea fişelor de cont şi Cartea Mare;
întocmirea balanţei de verificare;

108
Logica de lucru cu un produs software pentru contabilitate

generală se desfăşoară astfel :
1. se crează societatea şi se introduc datele generale ale societăţii;
2. se introduc soldurile iniţiale;
3. se înregistrează documentele aferente operaţiunilor perioadei

curente:
se primeşte documentul primar justificativ (factură fiscală, chitanţă
fiscală, OP, CEC, Extras de cont, Stat de plata salarii etc.);
se selectează opţiunea de meniu a produsului destinată înregistrării
operaţiei respective;
(continuare)
109
se introduc datele de identificare ale documentului justificativ;

se selectează contul debitor şi contul creditor. Se creează eventualele
analitice;
se introduc sumele aferente conturilor;
se validează înregistrarea (se trimite articolul contabil în Registrul
jurnal);
4. se realizează inventarul stocurilor pentru verificarea

corespondenţei între stocurile din gestiune şi stocurile din
contabilitate. Se înregistrează eventualele diferenţe.
5. se realizează închiderea de lună prin selectarea opţiunii

corespunzătoare;
(continuare)
110
6. se listează Registrul de cumpărări, Registrul de vânzări,

Registrul de casa, Registrul de banca etc. (opţional), Registrul
jurnal, Balanţa de verificare şi Cartea Mare (obligatoriu);
7. se întocmesc declaraţiile fiscale cu ajutorul produsului software

sau cu programele puse la dispoziţie de către Ministerul
Finanţelor Publice;
8. se întocmeşte Bilanţul, Contul de profit şi pierdere, Notele

explicative etc. (atunci când este cazul) cu ajutorul produsului
software sau folosind programele puse la dispoziţie de către
Ministerul Finanţelor Publice.
Funcţiile modulelor pentru contabilitatea
managerială
111
Modulul pentru gestiunea încasărilor şi plăţilor:

adăugarea şi actualizarea unui cont de trezorerie (cont bancar,
acreditiv, avans spre decontare, cont de împrumut, cont de casă etc.);
înregistrarea/emiterea documentelor de încasare/plată: chitanţe
fiscale, CEC-uri, Ordine de plată, Ordine de compensare, Extrase de
cont etc.;
ataşarea/selectarea contului de trezorerie şi partenerul corespondent
sau alt cont (de cheltuială sau de trezorerie) la efectuarea unei
încasări/plăţi;
obţinerea de jurnale zilnice sau periodice pentru operaţiile care au loc
(Registrul de casă, Registrul de bancă);
obţinerea de balanţe analitice pentru conturile de trezorerie;
posibilităţi de generare a unor liste speciale (scadenţare, tablouri de
fluxuri de disponibilităţi – cash flow-uri previzionale);
managerială
112
Modulul pentru gestiunea desfacerii şi a clienţilor:

declararea şi actualizarea unui client, a reperelor, a unei gestiuni, a
unui centru de cost, etc., cu toate datele aferente care le definesc;
ataşarea automată a acestor informaţii de documentul de ieşire;
întocmirea documentelor de ieşire: Facturi, Avize de însoţire, Dispoziţii
de livrare, Facturi de retur etc.;
întocmirea ofertelor, întocmirea/înregistrarea contractelor,
înregistrarea comenzilor de la clienţi;
evidenţa livrărilor prin întocmirea Dispoziţiilor de livrare;
detalierea pe fiecare reper ieşit cu ataşarea gestiunii din care iese;
obţinerea de balanţe analitice pe clienţi, pe tipuri de repere, pe repere,
pe gestiuni, pe centre de cost;
obţinerea de situaţii centralizatoare în legătură cu vânzările, cu debitele
clienţilor, cu creanţele restante etc.;
managerială
113
Modulul pentru gestiunea stocurilor:

declararea şi actualizarea unui element de stoc, a unei gestiuni, a
unui centru de cost etc., cu toate datele aferente care le definesc;
ataşarea acestor informaţii de documentul de intrare/ieşire;
să permită calcul automat al costului la scoaterea din gestiune

după metode multiple: FIFO, LIFO, preţ prestabilit, CMP cu
actualizare după fiecare mişcare, CMP cu recalculare la finalul
lunii etc.;
întocmirea/înregistrarea Bonurilor de consum, Notelor de
transfer între gestiuni, Proceselor verbale de plus/minus
gestiune etc.;
realizarea inventarului şi a rapoartelor de evaluare;
managerială
114
Modulul pentru gestiunea stocurilor (continuare)
detalierea pe fiecare poziţie a stocului intrat/ieşit cu ataşarea

gestiunii în/din care intră/iese;
obţinerea fişelor de magazie pentru fiecare element de stoc;
obţinerea balanţei analitice pe tipul de stoc, pe elemente de stoc,

pe gestiuni, pe centre de cost;
obţinerea de situaţii centralizatoare pe tipuri de operaţiuni:
intrări, ieşiri, transferuri;
managerială
115
Modulul pentru evidenţa aprovizionărilor şi furnizorilor:

declararea şi actualizarea unui furnizor, a reperelor, a unei gestiuni, a
unui centru de cost etc., cu toate datele aferente care le definesc;
ataşarea acestor informaţii de documentul de intrare;
înregistrarea documentelor de intrare: Facturi, Bonuri fiscale, NIR-uri,

Facturi de retur;
întocmirea/înregistrarea contractelor, emiterea şi urmărirea
comenzilor de aprovizionare;
detalierea pe fiecare reper intrat cu ataşarea gestiunii în care intră;
obţinerea de balanţe analitice pe furnizori, pe tipuri de repere, pe

repere, pe gestiuni, pe centre de cost;
obţinerea de situaţii centralizatoare în legătură cu aprovizionările,
debitele restante ale furnizorilor, cu creanţele furnizorilor etc.;
managerială
116
Modulul pentru evidenţa personalului şi calculul salariilor:
adăugarea şi actualizarea datelor despre salariaţi;
crearea şi gestionarea echipelor, formaţiilor de lucru, dacă este cazul;
setarea parametrilor de lucru (salariul de bază, tarif/oră, cotele

procentuale pentru reţinerile salariale atât pentru organizaţie, cât şi
pentru angajat, sporuri, popriri etc.);
descrierea fiscală a angajaţilor;
introducerea pontajelor/prezenţelor;
introducerea reţinerilor faţă de terţi;
gestionare concedii medicale;
obţinerea listelor de avans, a statelor de plată şi a fluturaşilor pentru

salarii;
managerială
117
Modulul pentru evidenţa personalului şi calculul salariilor

(continuare):
să faciliteze întocmirea declaraţiilor obligatorii cerute de lege (de

exemplu: Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a
obligaţiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru şomaj, Declaraţia
privind evidenţa obligaţiilor de plată către bugetul Fondului Naţional
Unic de Asigurări Sociale de Sănătate - FNUASS pentru concedii şi
indemnizaţii, Declaraţia privind obligaţiile de plată la FNUASS-
sănătate, Declaraţie privind evidenţa nominală a obligaţiilor de plată
către bugetul asigurărilor sociale de stat etc.)
calculul şi generarea notei contabile aferentă amortizării cheltuielilor
salariale lunare;
obţinerea de rapoarte diverse;
generarea fişelor fiscale;
managerială
118
Modulul pentru evidenţa imobilizărilor:

adăugarea şi actualizarea datelor despre imobilizări (categorie, grupă,
gestiune, durată normată de utilizare conform Nomenclatorului
mijloacelor fixe, metodă de amortizare, cotă de amortizare);
introducerea gradului de utilizare a imobilizărilor;
înregistrarea intrărilor-cedărilor de imobilizări;
calculul şi generarea notei contabile aferentă amortizării lunare a
imobilizărilor;
scoaterea din funcţiune sau casarea imobilizărilor;
reevaluarea imobilizărilor şi calcul provizioanelor;
obţinerea situaţiei cu amortizarea imobilizărilor;
obţinerea balanţei imobilizărilor;
managerială
119
Modulul pentru gestiunea producţiei:
gestionarea nomenclatoarelor de produse şi a nomenclatoarelor

de materiale;
gestiunea reţetarelor pentru obţinerea produselor finite;
programarea şi realizarea graficului de producţie prin

înregistrarea comenzilor de producţie şi programarea
consumurilor;
programarea consumurilor prin introducerea/calcularea
necesarelor şi devizelor;
urmărirea producţiei prin preluarea notelor de predare şi a
rapoartelor de lucru;
managerială
120
Modulul pentru gestiunea producţiei (continuare):
urmărirea consumurilor prin emiterea Bonurilor de consum;
obţinerea programului de fabricaţie şi încărcarea graficului de

producţie la nivel de atelier/sectie/organizaţie;
obţinerea stadiului productiei, pe diferite faze, centralizat sau
detaliat;
Rapoarte privind costurile şi încadrarea în cele planificate;
Rapoarte detaliate şi centralizate la diferite niveluri cu privire la

consumurile programate sau realizate, Balanţa materialelor, Fişe
de magazie;
managerială
121
Modulul pentru calculul costurilor:
declararea purtătorilor de costuri;
stabilirea metodei de calculaţie a costurilor;
colectarea cheltuielilor directe şi a cheltuielilor indirecte

(cheltuieli comune secţiei şi cheltuieli generale ale organizaţiei);
colectarea cheltuielilor de desfacere, a cheltuielilor auxiliare;
înregistrarea producţiei neterminate;
repartizarea cheltuielilor indirecte;
determinarea costului efectiv şi a abaterii de la costul efectiv;
diferite alte rapoarte şi liste.

managerială
122
Modulul pentru gestiunea bugetelor:
definirea şi modificarea elementelor de buget;
elaborarea bugetului pentru anul financiar următor;
urmărirea încadrării în bugetul stabilit prin compararea în

permanenţă a veniturlor şi cheltulilor bugetate cu cele
realizate;
realizarea de rectificări bugetare pe parcursul anului;
contabilitate
123
3.3. REGLEMENTĂRI PRIVIND PRODUSELE

Reglementări privind produsele software pentru
contabilitate
124
Reglementări obligatorii:
Legea contabilităţii nr. 82/1991 cu modificările ulterioare,

republicată în MO Partea a I-a, nr. 454/18.06.2008;
Ordinul Ministerului Economiei şi Finanţelor nr. 3512/2008

privind documentele financiar-contabile, publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 870 din 23.12.2008 şi intrat în vigoare la 1
ianuarie 2009, paragrafele G – H, punctele 58 – 67;
contabilitate
125
OMEF nr. 3512/2008 impune trei categorii de cerinţe minime

obligatorii:
Obligaţiile organizaţiei care utilizează programul;
Cerinţe minimale pentru produs (obligaţii ale dezvoltatorului);
Condiţiile în care se pot întocmi, edita şi arhiva electronic

documentele financiar-contabile;
contabilitate
126
Acte normative importante din perspectiva introducerii noilor

tehnologii :
Legea 455/2001 privind semnătura electronică, MO nr. 429 din
31/07/2001;
Legea 451/2004 privind marcarea temporală, M.O Partea I nr. 1021 din
05/11/2004;
Legea 260/2007 privind înregistrarea operaţiunilor comerciale prin
mijloace electronice, MO Partea I nr. 506 din 27/07/2007;
Legea 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică,
publicată în MO Partea I nr. 345 din 22/05/2007;
Decizia ANRC 888/2008 privind procedura de verificare şi omologare
a sistemelor informatice destinate operaţiunilor de emitere a facturilor
în formă electronică, MO Partea I nr. 699 din 14/10/2008;
Decizia ANRC 896/2008 privind normele pentru aplicarea Legii
451/2004 privind marca temporală, MO Partea I nr. 754 din
7/11/2008;
Condiţiile legale de producere, distribuţie şi
comercializare
127
Principalele acte normative:
Legea 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe,

cu actualizările ulterioare;
Ordonanţa 25/2006 privind întărirea capacităţii

administrative a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,
publicată în MO nr. 84/30 ianuarie 2006.
comercializare
128
Art 17 alin 1 al Ordonanţei 25/2006 stipulează: „înscrierea în Registrul

Naţional al Programelor pentru Calculator este obligatorie
pentru:
1. persoanele fizice autorizate şi persoanele juridice care desfăşoară
pe teritoriul României oricare dintre următoarele activităţi:
producere de programe pentru calculator;
import de programe pentru calculator;
distribuire de programe pentru calculator;
închiriere de programe pentru calculator;
comercializare de programe pentru calculator;
2. programele pentru calculator:
produse în România şi comercializate de către comercianţi specializaţi;
importate în România şi comercializate de către comercianţi specializaţi. “
comercializare
129
Art. 20 alin. 1 al Ordonanţa 25/2006 specifică:
„persoanele fizice sau juridice prevăzute la art. 17 alin. (1),

înregistrate în Registrul Naţional al Programelor pentru
Calculator, sunt obligate să înscrie programele pentru calculator în
Registrul Naţional al Programelor pentru Calculator, înainte de
introducerea acestora în circuitul comercial”
contabilitate
130
3.4. ALEGEREA, IMPLEMENTAREA ŞI

EXPLOATAREA PRODUSELOR SOFTWARE
Alegerea, implementarea şi exploatarea produselor
software pentru contabilitate
131
Într-o organizaţie există patru căi principale de procurare a

unui produs software pentru contabilitate, şi anume:
achiziţionarea produsului de la producători sau distribuitori

specializaţi;
comandarea produsului software la unul din dezvoltatorii
existenţi pe piaţă;
proiectarea şi dezvoltarea in-house a produsului;
achiziţionarea şi utilizarea produselor software ca servicii, cu
licenţiere după modelul SaaS (Software as a Service).
Achiziţionarea produsului de la producători sau
distribuitori specializaţi
132
Avantaje:
produsul are o calitate garantată de faptul că este realizat de o
companie specializată în realizarea de astfel de produse;
produsul are o istorie pe piaţă;
preţul (costul) incomparabil mai mic decât în cazul dezvoltării in-
house sau realizării lui “la comandă”;
numărul mare de astfel de produse existente pe piaţă care permite
alegerea celui mai potrivit produs în funcţie de specificul
organizaţiei;
garanţia adaptării rapide a produsului la modificările legislative,
garanţie obţinută prin contractul de achiziţionare a produsului;
Dezavantaje:
slaba adaptare a produsului la specificul organizaţiei sau adaptarea
lui cu costuri suplimentare;
dependenţa de dezvoltatorul produsului (cazul în care dezvoltatorul
dă faliment, de exemplu);
Comandarea produsului software la unul din
dezvoltatorii existenţi pe piaţă
133
Avantaje:
produsul este perfect adaptat specificului şi necesităţilor organizaţiei;
timpul de obţinere este mult mai mic decât în cazul dezvoltării in-
house;
costul mai redus decât în cazul dezvoltării in-house;
posibilitatea proiectării lui astfel încât să se integreze cu alte aplicaţii
specifice implementate în organizaţie;
Dezavantaje:
timpul mai mare de obţinere a produsului;
apariţia unor costuri neprevăzute pe parcursul dezvoltării
produsului;
incertitudinea calităţii produsului final;
dependenţa de dezvoltatorul produsului;
necesitatea alocării de resurse umane interne care să participe la
procesul de dezvoltare a produsului şi să urmărească acest proces;
Proiectarea şi dezvoltarea in-house a produsului
134
Avantaje:
produsul este perfect adaptat specificului şi necesităţilor organizaţiei;
eliminarea dependenţei de dezvoltatorul produsului;
Dezavantaje:
necesitatea existenţei resurselor umane (specialiştilor IT) necesare
dezvoltării produsului;
timpul foarte mare de obţinere a produsului;
costul foarte mare şi apariţia de costuri neprevăzute pe parcursul

dezvoltării produsului;
incertitudinea calităţii produsului final;
necesitatea actualizării şi mentenanţei produsului după

implementare;
dependenţa de personalul care a participat la dezvoltarea produsului
(problema fluctuaţiei de specialişti IT în cadrul organizaţiei);
Achiziţionarea şi utilizarea produselor software ca
servicii după modelul SaaS
135
SaaS (Software as a Service) este cea mai nouă metodă de

procurare şi utilizare a unui produs software;
prezintă numeroase avantaje comparativ cu celelalte metode

fiind adaptată noilor realităţi ale mediului economic şi
tehnologic;
SaaS este prezentată pe larg, împreună cu avantajele şi

dezavantajele ei, în capitolul cinci.
Alegerea produsului software pentru contabilitate
136
Factorii care stau la baza alegerii produsului sunt:
natura afacerii organizaţiei;
dimensiunea organizaţiei;
volumul de date;
alte aplicaţii implementate în organizaţie;
necesităţile de informare ale managementului;
necesităţile hardware şi software necesare implementarii

produsului;
137
Resurse care pot sprijini organizaţia în alegerea celui mai potrivit

produs pentru necesităţile sale:
ghid-uri computerizate;
lucrări scrise, cărţi, articole, diferite studii;
consultanţi, persoane sau firme specializate în domeniu;
portaluri specializate dedicate domeniului contabilităţii şi

profesioniştilor contabili;
138
Surse de informare pentru profesionistul contabil:
literatura de specialitate;
portalurile dedicate domeniului şi profesioniştilor contabili;
forumuri de discuţii dedicate domeniului şi profesioniştilor

contabili;
site-urile de prezentare ale dezvoltatorilor de astfel de produse;
site-urile de prezentare ale produselor software pentru

contabilitate;
instalarea şi testarea versiunilor demonstrative ale produselor;
Implementarea produsului software pentru
contabilitate
139
alocarea unei perioade de timp pentru implementare de cel puţin

trei ori mai mare decât cea pentru alegerea software-ului:
6+12 luni pentru alegerea produsului;
2 ani pentru implementarea lui;
conceperea unui plan al implementării;
numirea unui echipe pentru controlul proiectului care să
supravegheze procesul de implementare şi respectarea planului
de implementare;
realizarea unui program de pregătire a utilizatorilor cât mai
complet şi cuprinzător cu privire la noul sistem;
elaborarea unor proceduri şi politici interne pentru asigurarea
securităţii în exploatarea produsului;
Implementarea produsului software pentru
contabilitate
140
Asigurarea securităţii în exploatarea produsului:
implementarea unui sistem de acces la program prin utilizatori şi

parole;
auditarea accesului utilizatorilor şi a operaţiilor executate de ei în
sistem;
elaborarea unor politici si proceduri de control intern;
criptarea datelor;
protecţia calculatoarelor de infectarea cu viruşi;
responsabilizarea angajaţilor;
Exploatarea sistemului informaţional contabil
141
Principalul factor care determină o exploatare defectuoasă a

sistemului este factorul uman:
utilizatorii nu folosesc corect funcţiile acestuia generând erori;

utilizatorii nu folosesc toate funcţiile puse la dispoziţie de sistem
fie dintr-o slaba cunoastere a lui şi a noilor instrumente pe care trebuie să
le utilizeze,
fie din temeri personale (teama de a nu primi noi sarcini, teama pierderii
locului de muncă);
factorii de decizie nu folosesc informaţiile oferite de noul sistem:
fie nu sunt familiarizaţi cu noile instrumente de raportare şi nu ştiu cum să
acceseze datele din sistem,
fie din lipsă de interes sau din comoditate.
Exploatarea sistemului informaţional contabil
142
Măsuri de contracarare a acestor factori:
realizarea unei instruiri active a personalului care exploatează noul

sistem;
selectarea personalului în cazul în care nu toţi utilizatorii își pot însuşi
funcţiile noului sistem;
asigurarea unei bune comunicări şi a unei stimulări a angajaţilor în
utilizarea noului sistem;
păstrarea echipei formate pentru controlul implementării care să
efectueze un control intern permanent al exploatării sistemului pentru
a asigura exploatarea corectă şi la întreaga capacitate a acestuia.
contabilitate
143
3. 5 . V E R I F I C A R E A C U N O Ş T I N Ţ E L O R
144
1. Ce înţelegeţi prin pachete de programe contabile şi produse

generalizate pentru contabilitate?
2. Care sunt principalele caracteristici ale produselor software pentru
contabilitate?
3. Descrieţi funcţiile minime care trebuie asigurate de către produsele
software pentru contabilitate generală.
4. Descrieţi funcţiile minime care trebuie asigurate de către produsele
software pentru contabilitate managerială.
5. Prezentaţi logica de lucru cu produsele software pentru contabilitate
generală;
6. Care sunt, conform OMFP 3512/2008, principalele obligaţii ale
organizaţiilor care utilizează un produs software pentru contabilitate?
145
7. Care sunt, conform OMFP 3512/2008, criteriile minimale pe care

trebuie să le respecte produsele software pentru contabilitate?
8. Care sunt, conform OMFP 3512/2008, condiţiile în care se pot
întocmi, edita şi arhiva electronic documentele financiar-contabile?
9. Care sunt condiţiile legale de producere, distribuţie şi comercializare
a produselor software pentru contabilitate?
10. Descrieţi principalele metode prin care organizaţia îşi poate procura
un produs software pentru contabilitate.
11. Descrieţi factorii care influenţează procesul de alegere a unui produs
software pentru contabilitate;
12. Descrieţi factorii care influenţează procesul de implementare a unui
produs software pentru contabilitate;
13. Descrieţi factorii care influenţează procesul de exploatare a
produselor software pentru contabilitate;
CAP. IV
SISTEME ERP – ENTERPRISE
RESOURCE PLANNING
146
4.1. SISTEMELE ERP – DEFINIŢII ŞI CARACTERISTICI
4.2. LOCUL ŞI ROLUL CONTABILITĂŢII ÎN SISTEMELE

ERP

Cap. IV Sisteme ERP – Enterprise
Resource Planning
147
4. 1 S I S T E M E L E E R P – D E F I N I Ţ I I Ş I
CARACTERISTICI
Sistemele ERP – definiţii
148
American Production and Inventory Control Society (APICS) defineşte

conceptul ERP astfel:
“metodă pentru planificarea eficientă şi controlul tuturor resurselor
necesare pentru prelucrarea, realizarea, expedierea şi contabilizarea
comenzilor clienţilor în firmele de producţie, distribuţie sau servicii”
Brown (1999) defineşte sistemele ERP ca:

“sisteme on-line interactive care oferă o soluţie „completă” pentru
nevoile sistemului informaţional al unei organizaţii, acoperind o mare
parte din funcţiile întreprinderii”
Koch (1999) consideră un sistem ERP drept

“un pachet software integrat care rulează pe o singură bază de date
astfel încât departamentele organizaţiei pot foarte uşor comunica şi
partaja informaţia”
Sistemele ERP – definiţii (continuare)
149
Din punctul de vedere al tehnologiilor implicate D. Fotache şi L. Hurbean

(2004) consideră că:
“un ERP reprezintă un sistem informaţional bazat pe interfeţe grafice
utilizator, baze de date relaţionale, limbaje de programare de
generaţia a IV-a, instrumente CASE şi arhitectură client/server”
Din punct de vedere funcţional, D. Fotache şi L. Hurbean (2004)

consideră că:
„sistemele ERP sunt pachete de aplicaţii formate din mai multe
module care sprijină toate ariile funcţionale: planificare, producţie,
vânzare, marketing distribuţie, contabilitate, financiar, resurse
umane, gestiunea proiectelor, stocuri, service şi întreţinere, logistică şi
ebusiness”
Sistemele ERP – definiţii (continuare)
150
Sistemele ERP – caracteristici
151
mediu integrat;
flexibilitate;
modularitate și scalabilitate;
securitate;
completitudine;
trasabilitate;
conectibilitate;
152
Mediu integrat – presupune existenţa unei baze de date unice.
Avantaje:
toţi utilizatorii au acces, pe niveluri de acces, la anumite date
sau informaţii şi „văd” aceeaşi informaţie;
datele sunt înregistrate o singură dată, în momentul producerii
lor de către angajaţii care lucrează cu ele;
toate datele pot fi accesate în timp real de întreaga organizaţie;
Dezavantaje:
o dată introdusă greşit în sistem se propagă imediat la nivelul
tuturor departamentelor putând să genereze erori
incontrolabile la nivelul ieşirilor sistemului;
153
Flexibilitatea – capacitatea de adaptare la specificul

organizaţiilor. Un ERP trebuie să fie personalizabil în faza de
implementare - să permită modificarea prin intermediul
parametrilor a interfeţei, a structurii datelor, a proceselor etc. şi
să permită adăugarea de noi funcţii.
Cazuri când organizaţia trebuie să-și adapteze procesele de afaceri

la ERP:
când produsul ERP are inclus un know-how legat de procesele
de afaceri superior celui deţinut de organizaţie;
când produsul nu permite adaptarea la procesele de afaceri ale
organizaţiei;
când se doreşte evitarea costurilor de personalizare şi
parametrizare a ERP-ului.
154
Modularitate şi scalabilitate - un produs ERP trebuie să

fie structurat pe module şi să permită adăugarea de noi funcţii
prin implementarea de noi module, într-o manieră incrementală,
fără necesitatea modificării modulelor deja implementate.
Securitate - deşi este un mediu integrat şi deschis, un ERP

trebuie să ofere politici de securitate astfel încât, nu orice
utilizator să aibă acces la orice dată, informaţie sau
funcţionalitate a sistemului. El trebuie să asigure integritatea şi
siguranţa datelor din sistem, întreţinerea datelor şi posibilitatea
accesării în orice moment prin implementarea unor politici
adecvate de salvare şi arhivare.
155
Completitudine - prin definiţie un produs ERP trebuie să

acopere toate funcţiile organizaţiei.
ERP = Completitudine + Integrare
Trasabilitate – un ERP trebuie să permită urmărirea

operaţiunilor şi înregistrărilor efectuate în sistem. Aceasta
înseamnă că produsul ERP trebuie să fie capabil să stocheze
şi să ofere date despre operaţiile efectuate, cine a făcut
operaţiile şi când au fost realizate operaţiile respective.
156
Conectibilitate - un ERP trebuie să fie capabil să schimbe

date cu alte aplicaţii. În condiţiile în care tendinţa la nivel
mondial este aceea de a se elimina comunicarea pe suport
de hârtie şi de a o înlocui cu transmiterea electronică a
documentelor (comenzi, facturi, documente de plată etc.),
posibilitatea de conectare cu alte organizaţii şi parteneri de
afaceri este o cerinţă din ce în ce mai importantă pentru
produsele ERP.
157
Caracteristici tehnice:
arhitectură client/server pe mai multe niveluri (nTier
client/server Architecture);
arhitectură orientată pe servicii SOA (Service Oriented
Architecture);
portabilitate pe diferite SO;
SGBD-uri puternice capabile să gestioneze volume imense de
date (de ordinul TB-ilor);
implementarea de tehnologii cum ar fi: tehnologiile Workflow,
Workgroup, Groupware, Electronic Data Interchange (EDI),
Internet, Intranet, Data warehousing etc. ;
echipamente tehnice performante (reţele locale performante,
servere de baze de date, servere de aplicaţii etc);
Resource Planning
158
4. 2 L O C U L Ş I R O L U L C O N T A B I L I T Ă Ţ I I Î N
SISTEMELE ERP
Locul şi rolul contabilităţii în sistemele ERP
159
Module componente
Contabilitate financiară Salarizarea
Gestiunea achiziţiilor Managementul proiectelor
Gestiunea stocurilor Contabilitate de gestiune
Interacţiunea cu furnizorii Gestiunea vânzărilor
Gestiunea relaţiilor cu clienţii Logistică
Urmărirea comenzilor Servicii
Planificarea producţiei Analiză
Gestiunea resurselor umane Generator de rapoarte

160
Sistemul informaţional contabil în cadrul unui sistem integrat de tip ERP

asigură următoarele funcţii:
generarea automată a înregistrărilor contabile şi a situaţiilor financiare

obligatorii;
suport pentru procesele contabile şi integrarea lor cu alte procese
desfăşurate în organizaţie prin instrumente workflow, servicii de poştă
electronică, sisteme de notificare etc.;
gestionarea automată a fluxurilor financiare în strânsă dependenţă cu
fluxurile materiale ale organizaţiei;
raportare contabilă şi financiară în formate diferite: .xls, doc, .html,
.txt, xml etc. ;
analiză multidimensională şi multicriterială a datelor contabile prin
intermediul instrumentelor OLAP (OnLine Analytical Processing);
161
(continuare)
implementarea unor instrumente moderne ca suport în luarea

deciziilor: Tablouri de bord şi Balanced Scorecard-uri;
realizarea contabilităţii costurilor şi a contabilităţii de gestiune prin
intermediul unor instrumente avansate cum este ABC (Activity Based
Costing) sau prin posibilitatea implementării unor sisteme de gestiune
şi producţie Just-in-Time;
sistem de realizare şi monitorizare a bugetării veniturilor şi cheltuielilor
pe activităţi, pe departamente, pe proiecte, pe produs etc.;
sistem de raportare compatibil cu Standardele Internaţionale de
Raportare Financiară.
162
Un sistem ERP aduce contabilităţii următoarele avantaje:
creşterea eficienţei proceselor contabile şi a activităţii profesioniştilor

contabili;
raportare continuă prin informaţii relevante şi rapoarte obţinute ad-
hoc, în timp real;
calitatea superioară a informaţiilor financiar-contabile obţinută prin
verificări automate;
flexibilitatea sistemului permite adaptarea rapidă şi cu costuri minime
a contabilităţii la schimbările din organizaţie fără pierderea controlului;
adaptarea rapidă la necesităţile de informare ale utilizatorilor interni şi
externi ai informaţiilor financiar-contabile;
posibilitatea realizării aşa numitelor închideri virtuale care permit
obţinerea situaţiilor financiare obligatorii (implicit a rezultatelor
financiare ale organizaţiei) în orice moment și chiar previzionarea
acestora;
163
Un sistem ERP aduce contabilităţii următoarele dezavantaje:
amplificarea riscurilor ca urmare a creşterii complexităţii sistemului;

cu cât organizaţia este mai mare, cu atât apar mai multe riscuri în
prelucrarea integrată a informaţiilor, iar înregistrările care au avut loc
într-o perioadă de gestiune sunt din ce în ce mai greu de verificat şi
controlat;
aceste riscuri sunt neînregimentate procedural şi necunoscute de către
profesioniştii contabili şi auditori;
schimbarea dramatică a mediului de lucru al profesioniştilor contabili
şi a rolului lor în organizaţie;
necesitatea schimbării metodelor operaţionale ale organizaţiei şi
necesitatea reproiectării (reengineering-ul) întregii afaceri;
Resource Planning
164
4. 3 V E R I F I C A R E A C U N O Ş T I N Ţ E L O R
165
1. Definiţi sistemele ERP.

2. Descrieţi principalele caracteristici ale sistemelor ERP.
3. Daţi exemple de module componente ale sistemelor ERP.

4. Descrieţi funcţiile sistemului informaţional contabil în
cadrul unui sistem ERP.
5. Care sunt avantajele pe care sistemele ERP le aduc
contabilităţii?
6. Care sunt dezavantajele pe care sistemele ERP le aduc
contabilităţii?
CAP V.
PRODUSE SOFTWARE PENTRU
CONTABILITATE OFERITE CA
SERVICII (SaaS)
5.1 DEFINIŢIE, CARACTERISTICI, AVANTAJE
5.2 VERIFICAREA CUNOȘTINŢELOR

CAP V. Produse software pentru
contabilitate oferite ca servicii (SaaS)
167
5.1 DEFINIŢIE, CARACTERISTICI, AVANTAJE

SaaS - definiţie
168
Termenul „software as a service” (SaaS) a circulat încă dinainte de

1999, el a fost acceptat ca şi concept odată cu publicarea articolului
„Service Based Software” [Bennett et al., 1999]. Acronimul SaaS a
devenit însă cunoscut odată cu publicarea în 2001 a articolului
„Strategic Backgrounder: Software as a Service” de către Divizia de
eBusiness a asociaţiei Software & Information Industry.
Software-ul ca serviciu (SaaS) sau software-ul „on demand”

reprezintă una dintre tendinţele actuale de licenţiere a aplicaţiilor
informatice:
acestea sunt găzduite de furnizorul serviciului pe serverele
proprii fiind direct accesibile clienţilor prin intermediul
Internet-ului. Accesul la aplicaţii se face pe baza unui
abonament nefiind necesare achiziţionarea unor licenţe sau
investiţii în echipamente hardware.
SaaS - avantaje
169
Adoptarea soluţiei SaaS pentru funcţia contabilă a unei organizaţii

poate avea următoarele beneficii:
uşurinţa în utilizare şi configurare, practic organizaţia nu are

nevoie de nici o resursă suplimentară, toate resursele sunt
deţinute şi întreţinute de către furnizorul SaaS;
garanţia calităţii, a performanţei, a stabilităţii şi a unei tehnologii

avansate;
costuri lunare fixe (costul unic al abonamentului);
mobilitate - fiind aplicaţii web, pot fi accesate de oriunde există

un calculator conectat la Internet;
SaaS - avantaje
170
(continuare):
reprezintă o soluţie foarte bună pentru organizaţii cu o largă

răspândire teritorială;
sunt eliminate costurile de întreţinere sau actualizare a
aplicaţiilor software;
administrarea serverelor, salvările de date, adaptarea la
modificările legislative, întreţinerea şi dezvoltarea aplicaţiilor
sunt realizate de către furnizor;
aplicaţiile sunt disponibile permanent 24 de ore, 7 zile pe
săptămână astfel că informaţiile financiar-contabile sunt
disponibile oricând, din orice loc fără restricţii;
Comparaţie între modelul clasic şi modelul SaaS
171
Produse software clasice Produse software ca servicii

Organizaţia plăteşte, de obicei, o singură dată Clientii plătesc pe măsură ce utilizează
la achiziţionarea licenţei urmând ca pe produsul (pay as you go). De regulă se plăteşte
parcursul utilizării produsului să plătească un abonament
actualizările acestuia. Preţul se stabileşte de periodic (lunar, anual) stabilit în funcţie de
obicei în funcţie de gradul de utilizare a diferite criterii:
serverului (MIPS – milioane de instrucţiuni ope staţie de lucru pe lună;
pe secundă) şi de numărul de staţii de lucru. ope număr de utilizatori;
ope tranzacţie;
ope modul software;
Produsul software este instalat pe serverele şi Produsul este instalat pe serverele
staţiile de lucru ale organizaţiei gestiunea şi furnizorului, întreţinerea şi actualizarea
actualizarea făcându-se de către aceasta. făcându-se de către acesta.
Organizaţiile sunt responsabile de Pentru produsele SaaS furnizorul este

dezvoltarea, exploatarea şi întreţinerea responsabil de gestiunea şi întreţinerea
infrastructurii IT necesară funcţionării infrastructurii IT, inclusiv a produsului.
produsului.
Comparaţie între modelul clasic şi modelul SaaS
(continuare)
172
Produse software clasice Produse software ca servicii

Organizaţiile sunt responsabile pentru Furnizorul SaaS actualizează produsul
actualizarea produsului pe măsură ce software automat pe măsură ce sunt
producătorul oferă noi funcţii. dezvoltate noi funcţionalităţi.
Organizaţiile sunt responsabile pentru Furnizorul SaaS gestionează schimbările în

asigurarea operabilităţii software-ului în mediul de lucru şi face modificările aferente
condiţiile schimbării mediului de lucru. asupra produsului.
Organizaţiile sunt responsabile pentru Produsele SaaS se caracterizează printr-un
configurarea produsului pentru a-l adapta la grad ridicat de configurabilitate şi sunt
cerinţele specifice unei anumite activităţi sau proiectate să se integreze cu aplicaţiile şi
cerinţele afacerii şi pentru integrarea lui cu infrastructura existentă
alte aplicaţii şi date existente în organizaţie Cele oferite de furnizorul SaaS, nu
infrastructura și aplicaţiile care aparţin
clientului
Soluţii SaaS - exemple
173
Străine:
produsul E-conomic, oferit de compania E-conomic

International - se adresează atât profesioniştilor contabili, cât şi
organizaţiilor şi are ca şi clienţi un număr de aproximativ 15.000
de companii şi 3.000 de profesionişti contabili din 4 ţări;
Twinfield este unul din cei mai mari furnizori de astfel de

soluţii din Europa, care gestionează deja peste 60.000 de
evidenţe realizate de aproximativ 26.000 de clienţi din peste 22
de ţări.
Soluţii SaaS - exemple
174
Românești:
EMSYS ERP oferit de Prodinf SRL;
San.ERP, SanBI oferite de SanSoftware SRL;
SeniorERP oferit de Senior Software SRL;
OptimusERP oferit de TeamNet SRL;
WizPro oferit de Wizrom Software;
CharismaHR oferit de TotalSoft SRL;
SocrateOpen Cloud Edition oferit de BIT Software şi Compiere;
Cogito ERP oferit de Sistec SRL

CAP V. Produse software pentru
contabilitate oferite ca servicii (SaaS)
175
5.2 VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR

176
1. Definiţi termenul SaaS;

2. Care sunt beneficiile adoptării soluţiei SaaS pentru
funcţia contabilă a organizaţiei şi de către profesioniştii
contabili?
3. Prezentaţi principalele diferenţe între modul de licenţiere
SaaS şi cel clasic;
4. Prezentaţi principalele caracteristici pe care trebuie să le
aibă produsele software oferite ca servicii;
BIBLIOGRAFIE
177
BIBLIOGRAFIE
Bibliografie selectivă
178
[AICPA, 1998] AICPA, CPA vision project: Focus on the horizon, AICPA, 1998, disponibil online la:
http://www.cpavision.org/vision.htm
[Alles et al., 2000] Alles, M., Kogan, A., Vasarhelyi, M. A., Accounting in 2015, Revista The CPA
Journal, Nr. Noiembrie, Vol 7/2000, disponibil online la:
http://findarticles.com/p/articles/mi_qa5346/is_200011/ai_n21463957/
[Andone, Tabără, 2006] Andone., I., Tabără, N., Contabilitate, tehnologie şi competitivitate, Editura
Academiei Române, 2006
[Bodnar, Hopwood, 2004] Bodnar, G., Hopwood, W., Accounting Information Systems, ediţia a IX-a,
Ed. Prentice Hall, 2004
[Davidescu, 2001] Davidescu, D.N., Tratat de contabilitate informatizată, Ed. Tribuna Economică,
Bucureşti 2001
[Dumitriu, 2001] Dumitriu, F., Sistemul informaţional contabil în întreprinderea modernă, Ed.
Junimea, Iaşi 2001
[Favaro, 2001] Favaro, P., Beyond bean counting: the CFO's expanding role, Revista Strategy and
Leadership Vol 29 (5)/2001, p. 4-8, disponibil la: http://www.favaro.net/publications/CFO-02.pdf
[Fotache, Hurbean, 2004] Fotache, D., Hubrean, L., Soluţii Informatice Integrate pentru Gestiunea
Afacerilor, Ed. Economică, Bucureşti, 2004
[Glautier, Underdown, 2001] Glautier, M.W, Underdown, B., Accounting. Theory and practice, Ediţia
a VII-a, Ed. Prentice Hall, Londra, 2001
[Gullkvist, 2002] Gullkvist, B., Towards Paperless Accounting and Auditing, EBRC (Emergent
Business Reseach Community) , 2002, disponibil la: http://www.ebrc.fi/kuvat/87_98.pdf
Bibliografie selectivă
179
[Gullkvist, 2002] Gullkvist, B., Towards Paperless Accounting and Auditing, EBRC (Emergent
Business Reseach Community) , 2002, disponibil la: http://www.ebrc.fi/kuvat/87_98.pdf
[Hall, 2006] Hall. J., Accounting Information Systems, Ediţia a V-a, Ed. Thomson/South-Western,
2006
[Hollander et al., 1999] Hollander, A., Denna, E., Cherrington, J.O., Accounting, information
technology and business solutions, Ediţia a II-a, Ed. McGraw- Hill, USA, 1999
[Meşniţă, 2002] Mesniţă, G., Sistemele informaţionale contabile în contextul globalizării, Ed.
Junimea, Iasi, 2002
[McKie, 1998], McKie, S., The accounting software handbook, 29th Street Press, Texas
[Needles et al., 2001] Needles, B., Anderson, H., Cldwell, J., Principiile de bază ale contabilităţii, Ed.
Arc, Chişinău 2001
[Tallberg, 1996], Tallberg, A., Accounting information systems: The next generation, Working paper
318, Helsinki: Swedish School of Economics and Business Administration, 1996, disponibil la:
http://ester.utlib.ee/record =b1012984~S1
[Ţugui, 2003] Ţugui, A., Produse informatice generalizate pentru contabilitate, Ed. CECCAR,
Bucureşti, 2003
[Ţugui, 2006] Ţugui, Al., Accounting of Organization in the Future Knowledge Society, 2006,
disponibil la: http://ssrn.com/abstract=890205

Pachete Programe Contabile Rizescu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pachete Programe Contabile Rizescu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea “Dunărea de Jos “ Galaţi

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

LECT. DR. RIZESCU GIANINA

CAP I. CONTEXTUL ISTORIC AL DEZVOLTĂRII

1.1. PRODUSELE SOFTWARE PENTRU CONTABILITATE ÎN

1.2. EVOLUŢIA PRODUSELOR SOFTWARE PENTRU CONTABILITATE ÎN

1.3. PRODUSELE SOFTWARE PENTRU CONTABILITATE ÎN CONTEXTUL

1.4. GENERAŢII ALE SISTEMELOR INFORMAŢIONALE CONTABILE

1.5. EVOLUŢIA CONTABILITĂŢII CA SISTEM INFORMAŢIONAL

1.6. PROFESIA CONTABILĂ ÎN CONTEXTUL NOILOR TEHNOLOGII

1.7. VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR

1.1 PRODUSELE SOFTWARE PENTRU

1890 - prima încercare de procesare a datelor folosind un

1939 - primul calculator digital realizat de către G. Stibitx

1946 - primul calculator electronic digital care a devenit şi

În funcţie de numărul de procese, capacitatea

calculatoare mainframe erau foarte mari ca dimensiune şi

minicalculatoarele ofereau funcţii similare mainframe-

mai puţin puternice;

astăzi distincţia dintre mainframe-uri şi minicalculatoare

anii 50-60 volum mare de date şi cerinţe de informare în

sunt scrise în limbaje de programare precum COBOL,

Generaţia Limbaje de programare/software

inovaţii importante în cadrul tehnologiilor comunicaţiei:

1.2. EVOLUŢIA PRODUSELOR

cât de scalabil este produsul software contabil? poate acesta face

în ce măsură produsul se poate integra cu alte sisteme din cadrul

cât de bine rulează produsul în cazul unui număr mare de

cum se va adapta produsul la schimbările care se vor produce în

cât de dificil de actualizat sau de adaptat este produsul atunci

Sursa: prelucrare după McKie, 1998

nivelul prezentare - ceea ce vede utilizatorul pe ecran,

nivelul validare – la acest nivel se realizează verificarea

nivelul prelucrare – realizează toate prelucrările din sistem:

nivelul bazei de date – asigură stocarea, gestiunea şi

nivelul prezentare (client) – constă din interfaţa grafică

nivelul aplicaţie (server de aplicaţii) – cuprinde regulile

nivelul de date (server de baze de date)– asigură gestiunea

Sursa: adaptare după McKie, 1998

produse ERP (Enterprise Resource Planning);

au apărut la începutul anilor ’90;

aplicaţiile componente acoperă o mare parte a funcţiilor

integrează diferitele subsisteme ale organizaţiei: subsistemul

utilizează SGBD-uri puternice şi depozite de date (data

sunt construite pe arhitecturi client server pe 3 şi n niveluri;

Cele mai cunsocute ERP-uri la nivel mondial:

Controlul şi Module pentru

Instrumente pentru personalizare

integrarea tuturor funcţiilor organizaţiei;

integrarea externă a organizaţiei cu sistemele informaţionale ale

schimbarea proceselor aferente tuturor ciclurilor contabile din

modulul pentru contabilitate rămâne încă modulul

1.4-1.5. GENERAŢII ALE SISTEMELOR

infrastructura care Surse interne

generaţia 1 – sistemele contabile manuale;

generaţia 2 – sisteme contabile bazate pe calcul;

generaţia 3 – sisteme contabile bazate pe înregistrare;

generaţia 4 – sisteme contabile având ca suport bazele de

Al. Ţugui (2006) sintetizează trei mari stadii de evoluţie a

d-contabilitatea – contabilitatea bazată pe date;

i-contabilitatea – contabilitatea bazată pe informaţii;

k-contabilitate – contabilitatea bazată pe cunoştinţe;

A fost specifică perioadei până în 1970 şi a fost caracterizată de