Economia subterană,

tehnici de măsurare, cauze și

consecințe
Cuprins

•I. Introducere – Ce este economia

subterenană ?
•II. Tehnici de măsurare
•III. Cauze
•IV. Consecințe
•V. Soluții pentru reducerea economiei
subterane
 •Definiţia dată de Pierre Pestieau, conform căreia
economia subterană reprezintă „ansamblul activităţilor
Ce este economice ce se realizează în afara legilor penale,
sociale sau fiscale sau care scapă inventarierii conturilor

economia naţionale”, este considerată de specialişti ca fiind cea mai

cuprinzătoare definiţie a economiei subterane.

subterană? •Comerțul clandestin cu pietre prețioase și țesături

deosebite, braconajul, distileriile clandestine sunt
activități rămase celebre până în epoca noastră; apoi
comerțul complementar, traficul de frontieră cu bunuri de
larg consum ce lipseau de pe piața organizată în sistemul
socialist și marile afaceri, precum traficul de armament,
de carne vie, droguri, tutun, alcool, au însoțit economia
subterană pe parcursul timpului, adaptându-se realității
imediate din fiecare perioadă.
În sfera de cuprindere a economiei subterane au fost incluse practici foarte variate,
respectiv: frauda fiscală, munca clandestină, traficul de droguri, traficul de arme,
corupția, prostituția, dar și o serie de activități casnice care sunt aducătoare de venituri
neînregistrate.

În ceea ce privește participanții la activitățile subterane, pot fi identificate două categorii

de persoane:

 cele care lucrează și obțin venituri exclusiv în economia subterană;

 cele ce obțin venituri atât din surse legale, cât și din economia subterană.
 Tehnici de
măsurare
•Activităţile asociate cu economia subterană sunt realităţi concrete în
toată lumea. Pentru a aloca resurse eficient, pentru un stat este
esenţial să aibă informaţii în legătură cu magnitudinea economiei
subterane, activităţile implicate în aceste procese, persoanele
implicate, dar şi frecvenţa acestor activităţi. Este foarte dificil de
măsurat şi analizat activităţile economice subterane, inclusiv bunurile
şi forţa de muncă implicată, în contextul în care persoanele implicate
în astfel de activităţi nu doresc să fie identificate.

•Metodele folosite în estimări sunt de asemenea contestate de unii

economişti. Pentru o mai bună acurateţe, autorii studiului din cadrul
FMI au folosit, pe lângă informaţiile de la birourile de statistică
naţionale, şi metoda sondajelor de opinie, atât în cadrul populaţiei,
cât şi în cadrul managerilor de companii. De asemenea, un alt
indicator folosit în cercetare a fost estimarea diferenţei între consumul
per gospodărie şi venitul gospodăriei. Toate aceste date au permis,
într-o oarecare măsură, aproximarea unei dimensiuni a acestor tipuri
de activităţi economice.
Ţara noastră are o pondere de 30.2 % din PIB a
economiei subterane, în anul 2010, fiind devansată
doar de Bulgaria la acest capitol. Media pentru statele
UE-27 este de 20% din PIB, ceea ce face ca ţara
noastră să aibă 10 p.p. peste această medie, interval
în care s-ar putea obţine sume considerabile pentru
bugetul public naţional, dacă disciplina fiscală ar
creşte. Observăm că ponderea economiei subterane
este sub 15% în ţările nordice, în Austria, Germania,
Franţa, Irlanda şi Marea Britanie, Luxemburg şi
Olanda. Chiar dacă pentru aceste state se
înregistrează valori scăzute, ponderea acestei
economii trebuie luată în seamă, ţinând cont că cea
mai mică valoare a sa este totuşi semnificativă, fiind
8,67% (în Austria).
Analizând evoluţia economiei subterane în perioada 2003-2010, prin comparaţia între România şi media statelor UE-27, se
observă o uşoară reducere a dimensiunii acestui fenomen, cu aproximativ 2 p.p., atât pentru ţara noastră, cât şi pentru
media UE-27. Diferenţa dintre România şi UE-27 este însă relativ constantă, de aproximativ 10 p.p., ceea ce reflectă evident
o problema sistemică a economiei noastre.
Cauze

•Cauzele dimensiunii şi dezvoltării economiei subterane sunt multiple. Povara

taxelor şi impozitelor în general şi povara fiscală pe muncă în particular (în special
cea a contribuţiilor la asigurările sociale) sunt factori determinanţi pentru mărimea
economiei ascunse. În România, povara fiscală (tax wedge), diferenţa dintre
costurile totale ale angajatorului şi salariul net al angajatului, este de 36,7%, pe
locul 7 în Uniunea Europeană şi cea mai mare din Europa Centrală şi de Est. Media
Europeană este de 32,5%, potrivit unui raport din 2018 al lui Ionuţ Dumitru,
preşedintele Consiliului Fiscal la acel moment.
„Principala motivaţie pentru care există această economie informală este cea de neplată a taxelor. Mai există o
componentă legată şi de neconformarea cu regulamentele, autorizaţiile şi aşa mai departe. Adică îţi faci un
business în economia formală dar nu vrei să obţii autorizaţie, să plăteşti anumite taxe. Motivaţia principală este
legată de neplata taxelor, iar în România, ştim cu toţii, avem o problemă majoră când ai 36% TVA necolectat,
este o problemă extrem de gravă şi nu pare să existe voinţa politică să luăm măsuri în această privinţă”, a
declarat pentru BUSINESS Magazin Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al
Consiliului Fiscal.

Alţi factori care influenţează nivelul economiei neoficiale sunt:

 controlul statului asupra corupţiei;

 eficacitatea guvernului (calitatea serviciilor publice, calitatea seviciilor sociale);
 statul de drept;
 capacitatea guvernului de a reglementa în mod eficient economia, astfel încât să permită şi să avantajeze
dezvoltarea mediului privat.
Consecințe •O dimensiune ridicată a economiei subterane
are ca principale efecte negative descreşterea şi
micşorarea ratei de creştere a economiei
oficiale.

•Pentru România statisticile sunt îngrijorătoare

în ceea ce priveşte acest fenomen, iar efectele
negative ale dimensiunii ridicate a economiei
subterane se resimt puternic atât la nivelul PIB-
ului, cât şi la nivelul încasărilor fiscale.
 Soluții pentru reducerea
economiei subterane

•În scopul limitării dezvoltării economiei

„subterane” se impun, alături de stabilirea de
noi măsuri coercitive sau de majorarea
sancţiunilor în cazul celor deja existente,
amplificarea măsurilor economice ce au rolul
de a favoriza o creştere economică susţinută, a
reducerii presiunii fiscale, precum şi realizarea
unei reale stabilităţi legislative.
Ionuţ Dumitru este de părere că reducerea nivelului economiei subterane ţine de aceiaşi factori care sunt
determinanţi pentru dimensiunea acesteia, dar şi de digitalizarea instituţiilor româneşti, în special a autorităţii fiscale.

„Reducerea economiei neobservate ţine de multe aspecte care sunt legate între ele: nivelul taxelor pe muncă,
calitatea serviciilor publice, eficienţa cheltuirii banilor publici. Mai este şi aspectul digitalizării în domeniul
administraţiei fiscale, care ar ajuta enorm. În felul acesta Bulgaria şi Polonia au redus masiv apetitul de evaziune
fiscală, în timp ce la noi aceste programe sunt inexistente. Am asistat în 2015 la reducerea TVA-ului şi cu toate
acestea nu am văzut efecte de conformare – problema este foarte gravă şi structurală – rezolvarea problemei
colectării taxelor trebuie realizată pe calea digitalizării. Este mult mai uşor, de exemplu, să plăteşti taxele online decât
să te duci să stai la cozi”, adaugă Dumitru.
Bibliografie •https://www.businessmagazin.ro/actu
alitate/despre-economia-subterana-sa
u-cum-dispar-anual-200-de-miliarde-d
e-lei-din-pib-ul-romaniei-18405613
•http://store.ectap.ro/articole/752_ro.p
df
•http://store.ectap.ro/articole/529_ro.p
df
•https://www.mediafax.ro/economic/ec
onomia-subterana-a-romaniei-una-din
tre-cele-mai-mari-din-ue-10939839
•https://ro.scribd.com/doc/80127877/P
ie%C5%A3ele-negre-%C5%9Fi-econom
ia-subterana