ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

FACULTATEA FINANȚE
DEPARTAMENT FINANȚE ȘI ASIGURĂRI

Daniel MADAN

ANALIZA EVOLUȚIEI IMPOZITELOR INDIRECTE ÎN

PERIOADA 2012-2018

STUDIU ANALITIC
la unitatea de curs
,,Fiscalitate’’

Autor:
student gr. FB 182,
învățământ cu frecvență la zi,
MADAN Daniel
_________________
(semnătura)
Conducător științific:
prof. uni., dr.
BERGHEA Nadejda
_________________
(semnătura)

Chișinău-2019
 CUPRINS

1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND IMPOZITELE INDIRECTE............ 2

1.1 . Impozite indirecte: Evoluția și rolul acestora în țări cu economie de

piață........................................................................................................................ 2
1.2 Caracteristica impozitelor indirecte.................................................................... 5
1.3 Taxele de consumaţie............................................................................................ 5
1.4 Monopolurile fiscale.............................................................................................. 8
1.5 Taxele vamale........................................................................................................ 8
1.6 Caracteristica generală a taxelor......................................................................... 9

2. ANALIZA IMPOZITELOR INDIRECTE DIN REPUBLICA MOLDOVA

PERCEPUTE ÎN PERIOADA 2012-2018 ÎN CADRUL BUGETULUI
PUBLIC NAȚIONAL...................................................................................... 10

2.1 Aaliza cantitativă a datelor................................................................................... 10

2.2 Analiza calitatvă a datelor.................................................................................... 15

BIBLIOGRAFIE............................................................................................... 19

1
 1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND IMPOZITELE INDIRECTE
1.1 Impozite indirecte: Evoluția și rolul acestora în țări cu economie de piață
Impozitele reprezintă mijloacele ce stau la dispoziția statului pentru acumularea veniturilor bugetare
şi pentru acoperirea cheltuielilor generate de nevoile publice. Impozitele sunt cunoscute din antichitate,
se presupune că ele au apărut pe parcursul evoluției societății umane în cadrul primelor formațiuni
statale, fiind determinate de necesitățile întreținerii materiale a celor ce exercitau forța publică,
îndeplinind atribuțiile autoritare de conducere statală.
Impozitele au fost concepute şi aplicate diferit, în funcție de dezvoltare economico-socială şi de
cheltuielile publice acceptate de fiecare stat.
Date referitoare la impozite din antichitate se cunosc mai ales din istoria Greciei Antice şi Imperiului
Roman.
În fiecare din aceste state au fost instituite diverse impozite-unele ordinare sau curente, altele
extraordinare.
În statul antic atenian, principalul impozit era perceput de la proprietarii de terenuri şi de alte bunuri.
Urmau apoi impozite asupra veniturilor meseriaşilor, taxe pentru vînzare în piață a produselor agricole,
precum şi impozitul extraordinar pe veniturile cetățenilor bogați, perceput pe timp de război ca o
datorie de onoare a cetățenilor.
În Roma Antică, în toate etapele de evoluție istorică, principalul impozit a fost tributum. La început,
acest impozit era perceput numai de locuitorii provinciilor cucerite, fiind stabilit fie pe valoarea
pămîntului stăpînit în mod individual, fie ca zecime din produsul brut. Ulterior, tributum a fost extins
ca impozit cetățenesc permanent datorat de toți cetățenii statului roman care aveau proprietăți
imobiliare, iar mai tîrziu erau impozitate şi bunurile imobiliare.
Odată cu tributum , se percepea un impozit pe succesiuni. S-a introdus şi un impozit asupra
vânzărilor de bunuri, un impozit pe meşteşuguri, şi, temporar, impozitul pe numărul de sclavi şi
impozitul plătit de celebatari.
Aceste impozite din epoca statului atenian şi Imperiului Roman sunt o dovadă a răspândirii şi
diversificării în antichitate a procedeului financiar de obligare a persoanelor fizice să plătească
impozite în favoarea statului.
Impozite indirecte sunt cele care se percep cu prilejul vânzărilor unor bunuri, în special de consum,
sau al punerii în circulație a unor bunuri, executării unor lucrări sau prestări de servicii etc.
Acestea impozite se calculează conform normelor legale incluse în prețurile de vânzare sau de
punere în circulație a bunurilor, precum şi în tarifele lucrărilor şi serviciilor, se rețin de către agenții
economici ai bunurilor puse în circulație şi se plătesc în contul veniturilor publice. Suportatori ai
acestor impozite nu sunt plătitorii lor, ci cumpărătorii bunurilor vândute sau comercializate, beneficiarii
lucrărilor şi ai serviciilor, acest fapt justificând denumirea de impozite indirecte.
Perceperea indirectă nu pretinde şi nu ocazionează nominalizarea şi înscrierea nici plăților, nici a
suportatorilor de impozite în registre de evidență. Avantajele impozitelor indirecte sunt: excluderea
cheltuielilor administrative de calcul şi de evidență a lor, realizarea cu certitudinea oferită de vânzarea
bunurilor, ale căror prețuri sunt incluse în lucrările şi serviciile prestate.

2
 Principalele impozite indirecte în SUA sunt accizele federale, care au o însemnătate limitată şi ocupă
un loc modest în veniturile bugetului fiscal. Accizele federale sunt stabilite pe mărfuri ca: băuturi
alcoolice, tutunul, serviciile de drum şi de transport pe calea aeriană. Este introdus accizul în mărime
de 10% pe automobile luxoase, blănuri, bijuterii şi avioane proprii.
Sursa principală a veniturilor statelor care se împarte între bugetele oraşelor constituie impozitul pe
vânzări-impozit indirect pe consum(asemănător cu impozitul pe valoare adăugată). Impozitul de pe
vânzări se utilizează în 44 (din 50) de state americane. De exemplu, acest impozit lipseşte în: Alaska,
Delawere, New-Jersey. În altele tariful variază între 3% şi 8,25%, fiind stabilit de guvernele acestor
state. Tariful cel mai mic e stabilit în statele: Michigan, Georgia, South Dakota, Iowa (4%); cel mai
înalt tarif e în California (7,25), Illinois (8%), New York (8,25%)
În Canada ponderea cea mai mare a veniturilor din bugetul federal constituie impozitul pe venit şi
impozite indirecte. Confruntându-se cu problemele impozitului federal pe vânzări, din 1987, Guvernul
a hotărât să-şi orienteze toate forțele în direcția reformării impozitului local de vânzări. Acest pas al
Guvernului a dat naştere ideii de a dezvolta şi a încasa impozitul național de vânzări după mecanismul
european de încasare a TVA. În 1991, a fost adoptat impozitul pe bunuri şi servicii. Spre deosebire de
TVA, impozitul pe bunuri şi servicii în Canada are un avantaj, şi anume-cota de impunere
proporțională este de 7%. În acelaşi timp produsele alimentare, medicamentele şi utilajul nu se supun
impozitării, de asemenea sunt scutite de impozit serviciile medicale şi activitățile din sfera
învățământului.
Concomitent cu întemeierea, în 1871, a Imperiului German, obiectivele de bază trasate au fost
direcționate spre stabilirea tuturor impozitelor primare. Imperiul avea dreptul de a aplica doar impozitul
vamal şi impozitul pentru produsele din tutun, zahăr, sare şi pentru consumul lor. Scopul primordial al
politicii fiscale a fost trasat de cancelarul Germaniei Otto von Bismark (1815-1898) în cadrul
examinării problemelor privind introducerea impozitelor vamale pentru produsele agricole.
Din 1916 Germania a utilizat activ posibilitățile de impozitare directă. Se aplică tot mai larg şi
impozitarea indirectă, căci taxele şi accizele nu erau suficiente pentru acoperirea cheltuielilor legate de
război. În iulie 1918, Germania a introdus impozitul pe circulație, la început cu o cotă de 0,5%.
Cel mai important venit bugetar în Republica Federală Germania este perceput din TVA. Aportul ei
în venitul bugetului este de aproximativ 28%. Cota de impozit comună la moment constituie 15%. La
produsele principale şi la editarea cărților şi revistelor se aplică impozitarea de 7%. Acest tarif nu se
aplică la veniturile din vânzarea cafelei în restaurante. Întreprinderile din sectorul rural şi gospodăriile
forestiere sunt scutite de TVA, de asemenea şi mărfurile destinate exportului. În ceea ce priveşte cotele
accizelor, acestea se stabilesc în funcție de produs.
În Austria există trei cote de bază ale TVA: cota standard, ce reprezintă 20%, cota de 10%, ce se
utilizează la darea în arendă a imobilului, cu excepția garajelor şi parcărilor, la anumite afaceri din
domeniul culturii, ştiinței, la realizarea producției alimentare şi cota de 32%, ce se utilizează la
vânzarea mijloacelor de transport. Unele tranzacții sunt scutite de TVA (de exemplu, operațiunile
financiare, afacerile de export şi de vânzare a pământului). Perioada de calcul pentru determinarea
mărimii TVA este anul calendaristic. Declarațiile fiscale anticipate trebuie să fie prezentate, de regulă,
în decurs de o lună plus zece zile de la sfârşitul fiecărei luni.
La perceperea TVA este aplicat un şir de facilități. De exemplu, grupul de companii, organizate în
holding ( când o companie se subordonează integral alteia şi este integrată cu aceasta din punct de
vedere financiar, productiv şi organizațional) poate fi înregistrat ca subiect unic al impozitării. Cifra de
3
afaceri din cadrul unui asemenea grup nu se impozitează. În acest caz societatea-mamă obligatoriu este
rezident al Austriei, iar societatea-fiică nu este supusă TVA în Austria.
În Franţa principalul element al sistemului de impunere este TVA. Într-adevăr, Franța este patria
TVA-ului. Ea a fost elaborată în această țară la începutul anului 1950 şi acționează din 1954. Anume în
Franța există tradiții vechi şi bogate de determinare teoretică a rolului impozitelor indirecte în
finanțarea cheltuielilor de stat. Cota de bază a impozitului este de 18,6%, cota majorată 22%, se aplică
la anumite tipuri de produse ( automobile, produse cinema, foto, produse de tutun, parfumuri, blănuri
scumpe). Cota diminuată (5,5%) se aplică la majoritatea produselor alimentare şi la producția agricolă,
la cărți şi medicamente. Aceeaşi cotă se aplică şi la tipuri aparte de servicii: servicii turistice şi
hoteliere, transport de mărfuri şi pasageri, manifestații publice, mese pentru angajații întreprinderilor.
În Imperiul Roman existau impozite indirecte. Printre cele mai semnificative putem menționa:
impozitul pe vânzări sau accizul pe consum intern, de obicei, egal cu 1%; impozitul pe vânzări în
comerțul cu sclavi-4%, impozitul pe eliberarea sclavilor-5% din prețul lor de piață; accizul pe sare (era
plătit doar de locuitorii provinciilor, cetățenii Romei fiind scutiți de această plată).
Împăratul August a introdus şi unele tarife vamale noi în toate provinciile, la toate mărfurile introduse
sau scoase pentru vânzare. Mărimea tarifelor era diferențiată, în mediu fiind egală cu 5%.
În Italia impozitul principal este TVA. Cota obişnuită a TVA este de 19%, încă există şi cotele cu
facilități-13,9% şi 14. Unele tipuri de activități efectuate pe teritoriul Italiei sunt, de asemenea, scutite
de TVA: operațiunile de garanție şi acordare a creditelor, distribuirea acțiunilor şi obligațiunilor,
cheltuielile pentru asigurarea medicală, educația publică, cultură, tipurile noncomerciale de
arendă,serviciile poştale şi altele.
În Marea Britanie printre impozite indirecte locul principal îl ocupă TVA. Din punctul de vedere al
veniturilor, ea formează aproximativ 17% din bugetul țării şi se află pe locul II după impozitul pe venit.
Tariful standard în Marea Britanie este de 17,5%. Unele mărfuri şi servicii nu sunt impozitate:
produsele alimentare, medicamente, produse de import, export, carburanții şi energia pentru uz casnic,
plata pentru apă-canalizare, construcția de locuințe, serviciile de transport etc. Printre impozitele
indirecte locul doi îl ocupă accizele. Ele se folosesc în cazul băuturilor alcoolice, combustibilului,
produselor de tutungerie, mijloacelor de transport.
Sistemul aplicării impozitului TVA în Suedia coincide cu sistemul de impozitare de pe teritoriul
Uniunii Europene. Întreprinderile ce au rulaje în mărime de peste 1 milion de coroane suedeze trebuie
să fie supuse impozitării cu TVA, fiind înregistrată la organele locale. Dacă rulajele sunt mai mici
atunci înregistrarea nu este obligatorie. Cota simplă a TVA este de 25%, cota redusă de 12%.
În statele cu economia de piață există o serie de tipuri specifice de impozite, careau fost deja
reglementate în Republica Moldova.
Fiecare dintre aceste impozite îndeplineşte anumite funcții şi joacă un anumit rol, iar toate în
ansamblul constituie un sistem de impozite, care reflectă atât capacitatea de contribuție a plătitorilor, cît
şi nivelul de dezvoltare economică a unei societăți. Astăzi, în Republica Moldova se impune un sistem
fiscal coerent şi eficient, prin introducerea şi aplicarea unor impozite devenite operaționale, adaptat
dezvoltării economice în cadrul unui sistem elastic, chemat să răspundă creşterii economice.
Cînd se stabilesc impozite, e necesar ca această operațiune să se facă cu multă competență şi
profesionalism, în spiritul echității, pentru a nu lovi în contribuabil, fie prin natura sau cuantumul

4
impozitului, fie prin modul arbitrar de percepere. Impozite indirecte aduc o contribuție importantă la
formarea resurselor bugetare, resurse pe care statul le poate utiliza la realizarea programelor economice
şi sociale pe care şi le propune.
În multe țări dezvoltate, pentru a încuraja exportul unor produse cu un grad înalt de prelucrare, statul
acordă exportatorilor diferite facilități fiscale ( scutiri, reduceri sau restituiri ale impozitelor indirecte
instituite asupra exportului). În Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie şi
Norvegia se acordă scutiri de la plata taxei pe valoarea adăugată pentru produsele destinate exportului (
în special manufacturate).
În vederea asigurării funcționării echitabile a sistemului impozitar, economiştii au propus unele
principii şi cerințe, respectarea lor în întregime ar duce la obținerea rezultatelor multmai înalte. În cazul
cînd sistemul fiscal adoptat în țară nu este orientat spre realizarea deplină a potențialului intern al
categoriei de fiscalitate, rolul unui astfel de sistem va fi negativ.

1.2. Caracteristica impozitelor indirecte

Impozitele indirecte sunt acele impozite care se stabilesc asupra vânzări bunurilor sau a prestării
unor servicii. Ele nu se stabilesc direct şi normativ asupra contribuabililor.
Plătitorii impozitelor indirecte sunt toţi acei care consumă bunuri din categoria celor impuse,
indiferent de veniturile, averea, profesia sau situaţia personală a acestora. Impozitele indirecte sunt
prevăzute în cote proporţionale asupra valorii mărfurilor vândute şi a serviciilor prestate ori în sume
fixe pe unitate de măsură. Acest tip de impozite nu asigură o repartiţie echilibrată a sarcinilor fiscale.
Indiferent de mărimea veniturilor obţinute de consumatori, cota de aplicare a impozitelor este unică.
Însa raportat la întregul venit de care dispune cumpărătorul, impozitul indirect capătă un caracter
regresiv. Astfel, cu cat o persoana beneficiază de venituri mai mici, cu atât suportă mai greu sarcina
fiscală a impozitelor indirecte. Aceste impozite afectează puterea de cumpărare a consumatorilor şi deci
contribuie la scăderea nivelului de trai al populaţiei. Din categoria impozitelor indirecte fac parte:
taxele de consumaţie, monopolurile fiscale, taxele vamale, taxele de timbru şi înregistrare.

1.3 Taxele de consumaţie

Taxele de consumaţie sunt impozite indirecte cuprinse în preţul de vânzare al mărfurilor produse
şi realizate în interiorul ţării. Mărfurile asupra cărora se percep taxele de consumaţie sunt, în general,
cele de larg consum (zahărul, pâinea, uleiul, berea etc.).
Taxele de consumaţie îmbracă forma taxelor pe anumite produse, denumite accize, fie forma unor
taxe generale pe vânzări, când se percep la vânzarea tuturor mărfurilor.
Accizele sunt aşezate asupra unor produse care se consumă în cantităţi mari şi care nu pot fi
înlocuite de cumpărători cu altele. Astfel accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere
neelastică cum sunt: vinul, berea, ţigările, produsele petroliere. Taxele de consumaţie pe produs
(accizele) se calculează fie în sumă fixă, fie în baza unor cote procentuale aplicate asupra preţului de
vânzare. Produsele provenite din impozit trebuie să fie impuse cu aceleaşi taxe ca şi produsele
indigene, iar cele destinate exportului sunt, de regulă, scutite de impozit. Cotele la accize diferă de la o
ţară la alta şi de la produs la produs. Accizele sunt deseori utilizate ca instrumente pentru înfăptuirea
unor efecte sociale (reducerea consumului de alcool, al produselor din tutun etc.).
Accizele în Republica Moldova
Conform titlului IV al Codului Fiscal al Republicii Moldova , accizele reprezintă un impozit
general de stat, stabilit pentru unele mărfuri de consum,

5
 Subiecţi ai impunerii sunt: persoanele fizice şi juridice, care prelucrează, fabrică sau importă
mărfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova,.
Obiecte ale impunerii sunt mărfurile supuse accizelor şi licenţele pentru activitatea în domeniul
jocurilor de noroc.
Baza impozabilă o constituie:
- pentru mărfurile supuse accizelor:
a) volumul în expresie naturală, dacă cotele accizelor, inclusiv în cazul importului, sunt
stabilite în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;
b) valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi TVA, dacă pentru aceste mărfuri sunt
stabilite cote ad-valorem în procente ale accizelor;
c) valoarea în vamă a mărfurilor importate, dacă pentru mărfurile în cauză sunt stabilite cote
ad-valorem în procente ale accizelor;
Cotele accizelor se stabilesc:
a) în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii. Spre exemplu, accizele la un şir de mărfuri
constituie, după cum urmează, pentru: un litru de şampanie -–2 lei; un litru de bere – 0,80; ţigarete fără
filtru – 3 lei; o tonă de benzină auto –1800 lei; o tonă de motorină –750 lei etc.
b) ad-valorem în procente de la valoarea de piaţă a mărfii .Astfel, la un şir de mărfuri cotele de
acciz constituie pentru:; icre roşii – 20%, icre negre – 25% din valoarea în lei, articole de giuvaergie
din metale preţioase – 10% din valoarea în lei;
Notă. Cotele accizelor sunt expuse conform Codului Fiscal, dar unele din acestea sunt periodic
modificate.
Modul de calculare şi termenele de achitare a accizelor. Subiecţii impunerii care expediază
(transportă) mărfuri supuse accizelor din încăperea de acciz (totalitatea încăperilor unde aceste mărfuri
se fabrică sau se depozitează), calculează accizele şi le achită până la momentul expedierii mărfurilor
din încăperea de acciz, conform cotelor stabilite. Accizele la mărfurile importate se calculează şi se
achită de către subiecţii impunerii o dată cu achitarea taxelor vamale
Mărfurile supuse accizelor, cum sunt vodca, lichiorurile şi alte băuturi spirtoase, vinurile din
struguri ect., comercializate pe teritoriul Republicii Moldova sau importate sînt posibile marcării
obligatorii cu timbru de acciz. Marcarea se efectuează în timpul fabricării mărfurilor, pînă la importarea
acestora sau pînă la expedierea lor din încăperea de acciz.
a) Înlesniri la plata accizelor.
Accizele nu se achită la importarea următoarelor mărfuri supuse accizelor:
a) definite ca ajutoare umanitare în modul stabilit de guvern;
b) definite ca asistenţă tehnică, acordată de organizaţiile de stat sau internaţionale;
c) destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice în Republica Moldova;
Accizele nu se achită în cazul în care subiectul exportă mărfuri supuse accizelor
Înregistrarea subiecţilor impunerii. Persoanele juridice şi persoanele fizice care preconizează să se
ocupe cu fabricarea mărfurilor posibile impunerii cu accize, sînt obligate să primească certificatul de
acciz pînă a începe desfăşurarea activităţii în cauză, în baza cererii depuse
Taxa pe valoarea adăugată în Republica Moldova
Taxa pe valoarea adăugată(TVA), conform Titlului 3 al Codului Fiscal al Republicii Moldova,
este un impozit general de stat, care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii
mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe tot teritoriul Republica Moldova,
precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova .
Subiecţii impozabili sînt persoanele fizice şi juridice care sunt înregistrate sau trebuie să fie
înregistrate ca plătitori de TVA, inclusiv acele persoane ce importă mărfuri şi servicii cu excepţia

6
persoanelor fizice ce importă mărfuri de uz sau consum personal, a căror valoare nu depăşeşte limita
stabilită în legea bugetului pe anul respectiv.
Obiecte impozabile constituie:
a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii
lor de întreprinzător în Republica Moldova;
b) importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal
importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare,
importate de către persoanele fizice;
c) importul serviciilor în Republica Moldova, cu excepţia serviciilor importate aferente
produselor compensatoare rezultate din regimul de perfecţionare pasivă.
Se stabilesc următoarele cote ale T.V.A.:
a) cota-standard - în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate
şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;
b) cota redusă în mărime de:
– 8% - la pîinea şi produsele de panificaţie ,la laptele şi produsele lactate, livrate pe teritoriul
Republicii Moldova cu excepţia produselor alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A. în
conformitate cu art.103 alin.(1) pct.2);
– 8% - la medicamentele,;
Modul de calculare şi achitare a TVA:
Valoarea impozabilă a livrării reprezintă valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată
(fără TVA), iar la mărfurile importate – valoarea lor vamală, inclusiv impozitele ce urmează a fi
achitate la import cu excepţia TVA.
Subiecţii impozabili sînt obligaţi să declare şi să achite la buget pentru fiecare perioadă fiscală
suma TVA, care se determină ca diferenţa dintre TVA încasată de la consumatorii căror li s – au livrat
mărfuri şi TVA plătită furnizorilor la momentul procurării bunurilor şi serviciilor..
Livrările scutite de TVA
TVA nu se aplică pentru livrările de mărfuri şi servicii ce au ca obiect:
o locuinţa, pământul şi terenul pe car se găseşte locuinţa;
o produsele alimentare şi ne alimentare pentru copii, conform listei
aprobate în legea bugetului pe anul respectiv;
o proprietatea de stat răscumpărată în procesul privatizării;
o mărfurile, serviciile instituţiilor de învăţămînt, legate de procesul
instructiv de producţie şi educativ;
o serviciile(acţiunile) întreprinse de către autorităţile abilitate,
pentru care se aplică taxa de stat (acordarea licenţelor,
înregistrarea brevetelor) ect.;
o serviciile medicale contra plată efectuate de către persoanele
juridice şi fizice, conform legislaţiei, le este permisă practicarea
medicinii.
o Servicii financiare inclusiv acordarea sau transmiterea creditelor,
operaţiile legate de evidenţa conturilor de depozit, operaţii legate
de circulaţia valutei mijloacelor băneşti, operaţiile legate de
emiterea hîrtiilor de valoare, operaţiile de asigurare şi asigurare
ect.;
o Serviciile oficiale poştale;
o Lucrările de cercetări ştiinţifice efectuate din mijloacele bugetare

7
 o Servicii rituale
o servicii legate de închirierea spaţiului locativ
o serviciile prestate de transportul în comun ect.
Administrarea TVA
Subiectul ce desfăşoară o activitate de întreprinzător este obligat să se înregistreze la Serviciul
Fiscal de Stat (SFS) ca contribuabil al TVA, dacă el aq efectuat într – o perioadă de oarecare 12 luni
consecutive livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 1200000 lei, cu excepţia livrărilor scutite
de impozitare. SFS eliberează subiectului impozabil certificat de înregistrare, impozitare. În cazul
suspendării livrărilor supuse TVA, subiectul impozabil este obligat să informeze despre asta SFS, iar
acesta la rîndul său este obligat să anuleze înregistrarea contribuabilului TVA. În n caz că în ultimele
12 luni volumul livrărilor nu a depăşit plafonul stabilit şi în continuare el nu va fi depăşit, subiectul
impozabil poate solicita anularea înregistrării.
1.4 Monopolurile fiscale
Statul instituie monopolurile asupra producţiei şi vînzării unor mărfuri ca: tutun, sare, alcool, cărţi
de joc şi alte produse specifice. Monopolurile fiscale în funcţie de sfera lor de cuprindere pot fi depline
sau parţiale. Monopolurile fiscale depline se instituie de către stat asupra producţiei dar şi asupra
comerţului cu ridicata şi cu amănuntul a unor mărfuri.
În schimb, monopolurile parţiale se instituie fie numai asupra producţiei şi comerţului cu ridicata,
fie numai asupra comerţului cu amănuntul.
Printre ţările în care monopolurile fiscale aduc încasări relativ importante, putem menţiona:
Italia(asupra tutunului, chibriturilor); Germania(asupra băuturilor alcoolice); Spania (asupra tutunului şi
alcoolului).
Veniturile realizate de stat de pe urma monopolurilor fiscale sînt formate pe de o parte din
profitul creat în procesul de producere a acestor mărfuri, iar pe de altă parte, din impozitul indirect
cuprins în preţ, care se încasează de la consumatorii mărfurilor respective. Deoarece numai statul vinde
astfel de mărfuri, el poate stabili un preţ în care să fie inclus şi un asemenea impozit.
1.5 Taxele vamale
Taxele vamale se percep de stat asupra importului, exportului şi tranzitului de mărfuri.
Taxele vamale de export se întâlnesc cu o frecvenţă redusă, deoarece statele sînt interesate în
calea cea mai importantă sursă de realizare a resurselor valutare.
Taxele vamale de tranzit se instituie asupra mărfurilor care fac obiectul comerţului exterior, cu
ocazia trecerii acestora pe teritoriul unei terţe ţări. În condiţiile actuale taxele vamale de tranzit nu se
practică decît în cazuri rare.
În prezent taxele vamale cel mai des întâlnite sînt cele asupra importului de mărfuri.
Taxele vamale de import se percep asupra valorii mărfurilor importante, în momentul în care
trece frontiera ţării importatoare. Taxele vamale au un rol de egalizare, deoarece conduce la apropierea
nivelului preţului mărfii importate de nivelul preţului mărfii (similare ) indigene. Perceperea taxelor
vamale de import conduce la majorarea preţului produsului importat, care astfel ajunge la un nivel ce
depăşeşte frecvent preţul acestuia din ţara exportatoare.
După forma lor de exprimare, taxele vamale pot fi de trei feluri:
1. Taxe vamale ad – valorem, care se exprimă ca procent din valoarea mărfurilor importate;
2. Taxe vamale specifice, care sînt stabilite ca sumă fixă pe unitatea fizică de marfă importată
(tonă, bucată ect.);
3. Taxele vamale compuse, ce apar ca o combinaţie a primelor două.
În funcţie de nivelul lor taxele vamale grupează în:

8
 1. taxe vamale în condiţia clauzei naţiunii cele mai favorizate se aplică la importul de
mărfuri pe care o ţară (membră a Acordului General pentru Tarife şi Comerţ) îl efectuează din ţările
membre ale aceluiaşi organism, sau din alte ţări cu care acesta are acorduri bilaterale, pe baza cărora îşi
acordă reciproc clauza naţiunii celei mai favorizate;
2. taxele vamale autonome se aplică la importul pe care o ţară îl efectuează din ţări cu care
nu întreţine relaţii bazate pe clauza naţiunii celei mai favorizate. Aceste taxe au un nivel mai ridicat ca
cele din prima categorie;
3. taxele vamale preferenţiale se practică în relaţiile comerciale dintre ţările care fac parte
din diferite uniuni vamale închise. Taxele vamale preferenţiale au un nivel mai redus decît cele în
regimul clauzei naţiunii celei mai favorizate.
Practicarea de către stat a unei politici vamale înseamnă, de fapt, reducerea sau chiar eliminarea
taxelor vamale la importul de mărfuri efectuat în alt stat, care beneficiază de asemenea preferinţe.
1.6 Caracteristica generală a taxelor.
Taxele sînt plăţi efectuate de persoane fizice şi juridice pentru serviciile prestate acestora de
instituţiile publice. Taxele întrunesc o serie de atribute specifice impozitelor, şi anume: obligativitatea,
nerambursabilitatea, dreptul de urmărire în caz de neplată.
După natura lor taxele pot fi:
- taxe judecătoreşti, încasate de instanţele jurisdicţionale pentru acţiunile introduse spre
judecare de către diferite persoane fizice şi juridice;
- taxe de notariat, care se plătesc pentru eliberarea, legalizarea sau autentificarea de acte, copii
etc, încasate de notariate;
- taxe de consulare, care sînt încasate de consulate pentru eliberarea certificatelor de origine,
acordarea de vize ş.a.;
- taxe de administraţie, care se încasează de diferite organe ale administraţiei de stat pentru
eliberări de permise, autorizaţii, legitimaţii etc. la cererea anumitelor persoane.
După operaţiunea care se efectuează şi urmează a fi taxată, taxele pot fi:
- taxe de timbru;
- taxe de înregistrare.
Taxele de timbru se percep la efectuarea de către instituţiile publice a unor operaţii, cum sînt:
autentificarea de acte, eliberarea unor documente (de exemplu, buletine de identitate, paşapoarte etc),
legalizări de acte etc. încasarea acestor taxe se face prin aplicarea de timbre fiscale.
Taxele de înregistrare se percep la vînzări de imobile, la constituirea, fuzionarea sau lichidarea
societăţilor de capital Aceste taxe se percep şi asupra fiecărei operaţii de vînzare şi, respectiv,
cumpărare la bursă etc
Atît taxele de timbru, cît şi cele de înregistrare pot fi stabilite fie ad valorem (atunci cînd
acţiunile sau faptele supuse taxării sînt evaluate în formă monetară şi cînd taxa se calculează prin
aplicarea unor cote procentuale la valoarea respectivă), fie în sume fixe, în toate celelalte cazuri.
încasarea taxelor se poate face în numerar sau prin aplicarea de timbre fiscale.

9
2. ANALIZA IMPOZITELOR INDIRECTE DIN REPUBLICA MOLDOVA
PERCEPUTE ÎN PERIOADA 2012-2018 ÎN CADRUL BUGETULUI
PUBLIC NAȚIONAL
2.1 Analiza cantitativă a datelor
În perioada de analiză Bugetul Public Nașional a înregistrat o creștere constantă a veniturilor
(dacă ne referim ,desigur ,la valori nominale), având un trend pozitiv. În mărime absolută
această creștere este de 24.466 mil lei ,iar în mărime relativă această creștere este de 72,97%.
În condițiile in care veniturile fiscale constituie în medie în jur de 90% din veniturile BPN
este evidentă corelația dintre acești indicatori ,iar această creștere spectaculoasă se datorează în
primul rând veniturilor generate de impozite. O accelerare a creșterii veniturilor fiscale este
remarcată începând cu 2016, acesta ,fiind un rezultat al reformelor la care a fost supus Serviciul
Fiscal de Stat ,implementarea noilor tehnologie, schimbarea abordării și a sarcinilor de muncă
mult mai dinamice a angajaților servicului fiscal au dus la creșterea performanței acestui
sistem.
Un factor adițional este și voința politică pentru diminuarea evaziunii fiscale și trecerea cât
mai multor entități economice la „alb” .
Dat fiind faptul că veniturile generate din impozite indirecte au o pondere în veniturile BPN
ce variază în jurul a 45% este relevant de analizat dinamica acestora mult mai amplu. În
perioada supusă analizei impozite indirecte au geberat venituri ce au crescut în mărime absolută
cu 11.113 mil. lei ,iar în valori relative creșterea respectivă este de 74,82%.
Grafic 1
Evoluția veniturilor BPN, veniturilor fiscale și a veniturilor din impozite indirecte
70,000

60,000 57,996
53,379
50,000 45,954 54,816
42,447 43,681 49,990
40,000 36,900
33,530 42,508
38,111
35,631
30,000 32,173
28,863
24,411 25,965
20,000
18,886 20,562
17,100 17,738
14,852
10,000

0
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Venituri fiscale BPN mil. Lei Total impozite indirecte mil. Lei
Venituri globale BPN mil. Lei
333
Sursa: Elaborat de autor pe baza datelor prezentate de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova

În perioada 2012-2018 veniturile bugetare generate din încasarea TVA au avut o creștere de
7.944 mil. lei în valori absolute și 74,44% în valori relative. Trendul a fost pozitiv pe parcursul

10
duratei analizate. Cea mai mare creștere a veniturilor din TVA a fost în anul 2017 de 15,8%
,această creștere accentuată ,fiind continuată și în 2018 în mărire de 10,3%.
Grafic 2
Evoluția veniturilor din TVA
20,000
18,616
18,000
16,870

16,000
14,564
13,714
14,000
12,852
12,174
12,000
10,672
10,000

8,000
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Total TVA mil. Lei

Sursa: Elaborat de autor pe baza datelor prezentate de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova

Între anii 2012-2018 veniturile bugetare rezultate din aplicarea accizelor au avut o creștere de
2789,7 mil. lei în valori absolute și 96,41% în valori relative.Trendul înregistrat ,fiind unul
evident pozitiv. Cele mai mari creșteri a veniturilor bugetare pe baza accizelor au fost sesizate
în anii 2016 și 2017 cu valori de 18,3% ,respectiv 30,9%. Însă în anul 2018 acestea s-au
diminuat cu 4,5%

11
 Grafic 3
Evoluția veniturilor din accize
6,500
5,950
6,000 5,683
5,500
5,000
4,546
4,500
4,000 3,844
3,508 3,428
3,500
2,894
3,000
2,500
2,000
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Total accize mil. Lei

Sursa: Elaborat de autor pe baza datelor prezentate de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova

Veniturile din impozite asupra comerțului internațional şi operaţiunilor externe în perioada de

referință a studiului (2012-2018) au avut un trend pozitiv creșterea fiind de 379,3 mil. lei în
expresie absolută și respectiv 29,48% în expresie relativă ,cu toate acestea sunt evidente
fluctuațiile mult mai mari în cazul poziției bugetare respective, deoarece dacă în 2013 veniturile
din impozite asupra comerțului internațional şi operaţiunilor externe au crescut cu 10,2%, în
următorul an această creștere ,fiind doar de 2,9% ca în 2015 veniturile respective să înregistreze
o scădere de -8,9%. În anul 2018 acest indicator constituind 4,7%
Grafic 4
Evoluția veniturilor din impozite asupra comerțului internațional şi operaţiunilor
externe
1,700
1,650 1,666
1,600 1,591
1,550
1,500
1,450 1,458 1,452
1,417
1,400
1,350
1,328
1,300 1,287
1,250
1,200
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Impozite asupra comerțului internațional şi operaţiunilor externe mil. Lei

Sursa: Elaborat de autor pe baza datelor prezentate de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova

12
 Pe perioada 2012-2018 structura veniturilor din impozite indirecte nu a suferit modificări
substanțiale.. Cea mai mare pondere în veniturile indirecte revinte veniturilor încasate sub
formă de TVA în jurul a 71,5%, poziție urmată de accize ce variază în jurul valorii de 21% ,iar
cea mai mică pondere revine veniturilor din impozite asupra comerțului internațional şi
operaţiunilor externe cu 7,5%. La capitolul tendințe se remarcă o ușoară scădere a veniturilor
din impozite asupra comerțului internațional şi operaţiunilor externe de la 8,6% în anul 2012 la
6,4% în 2018 ,iar în cazul accizelor acestea se află într-o ușoară creștere de la 19,5% în 2012 la
21,9% în 2018 ,în timp ce veniturile din TVA practic au fost constante.

Grafic 5
Evoluția structurii veniturilor din impozite indirecte
100%
8.7% 8.3% 8.2% 7.0% 7.1% 6.5% 6.4%
90%
19.5% 20.5% 19.3% 20.4% 22.1% 24.4% 21.9%
80%

70%

60%

50%

40%
71.9% 71.2% 72.5% 72.6% 70.8% 69.1% 71.7%
30%

20%

10%

00%
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Total TVA
Total accize
Impozite asupra comerțului internațional şi operaţiunilor externe
Sursa: Elaborat de autor pe baza datelor prezentate de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova

Aceleași tendințe sunt sesizabile și în cazul evoluția ponderii veniturilor din impozite
indirecte în veniturile BPN. Veniturile din TVA ,oscilând ,în jurul valorii de 32%, veniturile
din accze 9,5% ,iar veniturile din impozite asupra comerțului internațional şi operaţiunilor
externe 3,5%.

13
 Grafic 6
Evoluția ponderii veniturilor din impozite indirecte în veniturile BPN
50%

45% 3.84% 2.98%

3.84% 3.16% 2.87%
3.04%
40% 3.43%
9.51% 9.89% 11.15% 9.80%
35% 8.63% 8.80%
8.08%
30%

25%

20%
31.83% 32.99% 31.40% 31.69% 31.60% 32.10%
15% 30.28%

10%

5%

0%
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Total TVA %
Total accize %
Impozite asupra comerțului internațional şi operaţiunilor externe %
Sursa: Elaborat de autor pe baza datelor prezentate de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova

2.2 Analiza calitativă a datelor- factorii de influență

14
 În perioada supusă cercetării veniturile generate din impozitele indirecte ponderate la PIB
au înregistrat un trend negativ. Diminuarea fiind de la 14,08% în 2012 la 13,5% în 2018, ceea
ce înseamnă o scădere cu 0,58% ,dar acest indicator a avut valori și mai scăzute ca de exemplu
anul 2015 când a consemnat doar 12,79%.

Grafic 7
Evoluția ponderii veniturilor totale din impozite indirecte raportat la PIB
14.5%
14.31%
14.08%
14.0%

13.65%
13.50%
13.5%
13.29%

12.96%
13.0%
12.79%

12.5%

12.0%
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Total impozite indirecte %

Sursa: Elaborat de autor pe baza datelor prezentate de BNS și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova

În condițiile în care impozitele indirecte se aplică pe consum ,iar cum economia Republcii
Moldova este bazată pe consum este evidentă corelația dintre creșterea economică nominală și
evoluția impozitelor indirecte. Cele mai mari creșteri ale impozitelor indirecte ,fiind remarcate
în anii cu cele mai mari creșteri economice.Un alt factor ce a generat creșterea impozitelor
indirecte este anume majorarea cotelor la accize, fenomen sesizabil în cifre în perioada 2014-
2017 ,având o creștere relativă de 73,57%. Cele mai înalte cote ,fiind fixate la produsele
petroliere și tutungerie. Chiar dacă în 2018 se observă o ușoară scădere a veniturilor din accize
de -4,5%,putem presupune că acesta este rezultatul diminuării numărului de fumători în
condițiile unei puteri de cumpărare reduse ,dar inclusiv și a creșterii contrabandei cu aceste
produse.

15
 Grafic 8
Evoluția PIB și creșterea nominală PIB pentru anii 2012-2013
200,000 13% 14%
192,278
180,000 12% 178,881 12%
10% 11%
160,000 09% 160,815 10%

145,754
140,000 07%8%
07% 133,482
120,000 119,533 6%

105,480
100,000 4%

80,000 2%

60,000 0%
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

PIB, mil Lei Creștere nominală

Sursa: Elaborat de autor pe baza datelor prezentate de BNS

Impozitele indirecte ,deoarece sunt aplicate pe consum ,capătă o corelație strânsă cu

importurile și cursul leului cu dolarul SUA ,în situația în care balanța comercială a RM este
negativă. Acești indicatori fiind relevanți pentru toate formele impozitelor indirecte prezentate
anterior.
Vedem că chiar dacă în perioada 2015-2016 importurile au avut o scădere dramatică de peste
25% ,în încasările din impozite indirecte acestea nu se reflectă ca un produs al deprecierii leului
moldovenesc în această perioadă, de peste 34%. În prezent vedem o schimbare a tendinței și
anume majorarea impoturilor pe fundalul unei aprecieri moderate a leului moldovenesc ce
mențin o stabilitate a nivelului impozitelor indirecte.

Grafic 9

16
 Evoluția importurilor Republicii Moldova și a cursului valutar mediu anual
leu/dolar SUA
6,000 22

19.92 5,760
20
5,500
5,492 18.82
18.49
5,317
5,213 18
5,000 16.80

4,831 16
4,500
14.04
14
12.59
4,000
12.11
3,987 4,020
12

3,500
10

3,000 8
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Total import mil. Dolari SUA Curs mediu anual MDL/USD

Sursa: Elaborat de autor pe baza datelor prezentate de BNS și Banca Națională a Republicii Moldova

BIBLIOGRAFIE
17
1. Alexandru Armeniuc, „ Fiscalitatea în statele contemporane”, Editura USM, 2003.
2. Certan A., „ Taxa pe valoare adaugată pe plan internațional. Economica” 2000.
3. „Impozitele Republicii Moldova” Ediția I Economica –Expert CTD, Chişinău,
1992
4. Codul Fiscal al Republcii Moldova ,Chișinău ,2019
5. Raport privind executarea Bugetului Public Național 2012 ,Ministerul Finanțelor
al Republicii Moldova , Chișinău ,2013
6. Raport privind executarea Bugetului Public Național 2013 ,Ministerul Finanțelor
al Republicii Moldova , Chișinău ,2014
7. Raport privind executarea Bugetului Public Național 2014 ,Ministerul Finanțelor
al Republicii Moldova , Chișinău ,2015
8. Raport privind executarea Bugetului Public Național 2015 ,Ministerul Finanțelor
al Republicii Moldova , Chișinău ,2016
9. Raport privind executarea Bugetului Public Național 2016 ,Ministerul Finanțelor
al Republicii Moldova , Chișinău ,2017
10.Raport privind executarea Bugetului Public Național 2017 ,Ministerul Finanțelor
al Republicii Moldova , Chișinău ,2018
11.Raport privind executarea Bugetului Public Național 2018 ,Ministerul Finanțelor
al Republicii Moldova , Chișinău ,2019
12. Baza de date interactive a Băncii Naționale a Republicii Moldova, www.bnm.md ,
2019
13. Banca de date statistice a Biroului Național de Statisticăa Republcii Moldova,
www.statistica.md ,2019

18