Proiect la disciplina Finanțe Publice

Analiza privind starea și evoluția

Veniturilor fiscale în Romania în perioada 2016-2020

1
 CUPRINS:

I. Venituri fiscale – abordări teoretice.............................................................................................3

Resurse financiare..................................................................................................................................3
II. Prezentarea indicatorilor privind veniturile fiscale, PIB, Ipc si populația și evoluția acestora. .6
III.1. Analiza indicatorilor de nivel privind veniturile fiscale.........................................................7
III.2. Analiza structurii veniturilor fiscale.......................................................................................8
a) Greutatea specifică veniturilor fiscale.....................................................................................9
III.3. Analiza în dinamica veniturilor fiscale.................................................................................10
a) Modificarea sau creșterea absolută în expresie nominală.............................................................10
b) Modificarea sau creșterea absolută în expresie reală:...................................................................10
c) Modificarea sau creșterea relativă în expresie nominală:.............................................................11
d) Modificarea sau creșterea relativă în expresie reală:....................................................................12
e) Elasticitatea/concordanța cheltuielilor publice de transport în raport cu PIB..................................13
Bibliografie....................................................................................................................................15

2
 I. Venituri fiscale – abordări teoretice
Resurse financiare

Resursele financiare reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti necesare realizării obiectivelor

economice şi sociale într-un interval de timp determinat.

Impozitele, taxele, contribuţiile şi împrumuturile de stat, alocaţiile, subvenţiile şi transferurile

bugetare constituie nu numai metode de prelevare şi de repartizare a resurselor financiare publice, dar
şi instrumente cu ajutorul cărora organele de decizie caută să orienteze dezvoltarea economică şi
socială a ţării în direcţia dorită de acestea.

Veniturile fiscale se instituie de către stat în virtutea suveranităţii sale financiare în calitatea sa
de subiect de drept public. Aceste venituri se concretizează în impozitele, taxele şi contribuţiile
percepute la bugetul public.Ele reprezintă preluări legale din veniturile create de agenţii economici şi
din veniturile populaţiei, inclusiv în legătură cu deţinerea de către aceşti subiecţi a unor averi sau
proprietăţi impozabile.

Caracteristici:

1. au caracter obligatoriu, ceea ce presupune ca toate persoanele fizice și/sau juridice care realizează
venituri dintr-o anumită sursă sau posedă un anumit gen de avere să participe prin impozite la
constituirea fondurilor generale ale statului;

2. sunt plăți către stat cu titlu definitiv și nerambursabil, în sensul că odată făcute, ele sunt utilizate
numai la finanțarea unor acțiuni și obiective necesare membrilor societății;

3. sunt o prelevare fără contracompensație sau fără vreun echivalent direct și imediat din partea
statului în favoarea contribuabilului.

Veniturile fiscale sunt de două tipuri, fiind percepute:

impozite, taxe şi contribuţii directe, în cazul cărora suportatorul real este considerat a fi
însuşi subiectul lor;

3
 Exemple:
 Impozitul pe venit
 Impozitul pe venitul persoanelor fizice
 impozitul pe venit reținut la sursă
 impozitul pe salarii
 impozitul pe venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
 impozitul pe venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignație;
 impozitul pe venituri din activități desfășurate în baza contractelor de agent, comision
sau mandat comercial;
 impozitul pe venituri din activități desfășurate în baza contractelor/convențiilor civile
încheiate potrivit Codului Civil
 impozitul pe venituri din activitatea de expertiză contabilă și tehnică, judiciară și
extrajudiciară;
 impozitul pe venitul obținut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică
contribuabil, potrivit titlului IV, care nu generează o persoană juridică.
 impozitul pe venitul global
 Impozitul pe venitul persoanelor juridice
 impozitul pe profit;
 impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
 impozitul pe dividende;
 impozitul pe venituri din vânzarea activelor.
 Impozitul pe avere

impozite şi taxe indirecte, în cazul cărora suportatorul real nu coincide cu subiectul plătit.

Exemple:

 taxele de consumație (Accizele);

 taxa pe valoarea adăugată (T.V.A.)
 taxele vamale;
 monopolurile fiscale;
 taxele de înregistrare și de timbru.

Structura veniturilor fiscale a variat considerabil de la un stat membru al UE la altul în 2018.

După cum era de așteptat, statele membre care au raportat niveluri relativ ridicate ale cheltuielilor
aufost, în general, și cele care au colectat mai multe impozite (ca procent din PIB) pentru administrația
publică. De exemplu, în 2018, cea mai ridicată pondere din PIB a veniturilor din principalele categorii
de impozite și contribuții sociale a fost de 47,8 %, înregistrată în Franța, Danemarca înregistrând 46,1
%, următoarea cea mai ridicată pondere. Ponderea din PIB a acestor venituri s-a situat sub 30 % în trei
state membre (Irlanda,România și Bulgaria).

4
 În ceea ce privește ponderea veniturilor bugetare în PIB în anul 2018, România se situează pe
penultimul loc din UE cu 32,3 % din PIB, față de media UE de 45,1 % din PIB. România a practicat
începând cu anul 2006 o politică fiscală puternic pro-ciclică, stimulând intens economia în perioadele
de expansiune (2006-2008) și frânând în perioadele în care aceasta a operat sub potențial (2010-2015),
contribuind astfel la amplificarea fluctuațiilor ciclului economic și la accentuarea dezechilibrelor
acumulate în economie.

Analiza evoluției pe termen lung a ponderii veniturilor fiscale în PIB relevă faptul că România
are o problemă reală cu conformarea fiscală și cu sistemul său fiscal (complicat, birocratic, cu taxe
multe şi dificil de raportat etc.). În pofida creșterii economice din ultimii ani, nivelul veniturilor fiscale
în PIB este în ușoară scădere. Acest nivel este cu aproximativ 10%-15% mai redus decât media UE,
deși avem un nivel de taxe mai mare decât media UE în multe domenii (de exemplu, în cazul
fiscalizării muncii).

România nu reușește să ajungă la performanța colectării fiscale la care au ajuns celelalte țări din
UE. Explicațiile țin, în bună măsură, de dificultatea raportării și plății acestor obligații fiscale de către
contribuabil. Remarcăm, în acest context, stabilitatea mai mare la nivelul UE/ Zonei Euro în materie de
venituri fiscale ca pondere în PIB, prin comparație cu România, unde trendul nu este unul atât de liniar.
Urmărind situația la nivelul regiunii, observăm faptul că acest indicator a scăzut semnificativ în
Polonia (de la 43,5% în 1995 la 38,8% în 2016). În Ungaria și România, scăderea a fost mai mică, de
aproximativ 1% în 2016, comparativ cu 1995. Bulgaria este singura țară în care procentul veniturilor
fiscale în PIB a crescut (de la 34% în 1995 la 35,5% în 2016). Datele din graficul de mai jos arată că
România rămâne țara cu cel mai mic nivel al veniturilor fiscale în PIB-ul său din regiune (31,7%), fără
ca acest indicator să înregistreze un salt semnificativ în ultimii 20 de ani pentru majoritatea acestor țări.

5
 Chart Title

Bulgaria

Ungaria

Polonia

Romania

0.00% 5.00% 10.00% 15.00% 20.00% 25.00% 30.00% 35.00% 40.00% 45.00% 50.00%

Această situație explică, în bună măsură, de ce România și țările din regiune sunt nevoite să
apeleze la creșterea datoriei publice și de ce ele înregistrează permanent deficite bugetare (mai ales de
ordin structural) ce trebuie privite cu mare atenție și ținute sub control.

II. Prezentarea indicatorilor privind veniturile fiscale, PIB, Ipc si populația și

evoluția acestora

Indicatori 2016 2017 2018 2019 2020

Venituri totale 105.033.837 117.046.581 141.395.499 164.494.130 167.702.382
Venituri fiscale 88.251.589 87.674.336 104.003.171 114.546.832 122.898.328
PIB 765.000.000 857.000.000 949.000.000 1.037.000.000 1.141.000.000

Inflatie 98,45% 101,34% 104.63% 103.83% 100.26%

Nr. Populatiei 19,76 19,64 19,53 19,41 19,23

III.1. Analiza indicatorilor de nivel privind veniturile fiscale

Indicatorul 2016 2017 2018 2019 2020

6
 Venituri în
88.251.589 87.674.336 104.003.171 114.546.832 122.898.328
expresie nominală
Venituri în
89.641.024,88 86.515.034,53 99.400.908,91 110.321.517,86 122.579.620,98
expresie reală
Ponderea în PIB 11,53% 10.26% 10.96% 11,04% 10,77%

Venitul mediu pe
4.466.173,53 4.464.070,06 5.326.839,27 5.901.433,90 6.390.968,69
locuior

Venituri in expresie nominala(VPTn)2016=VPT2016=88.251.589lei u.m.

Venituri in expresie reala(VPTr)2016=VPT n 2016/IP2016=88.251.589/98,45%=89.641.024,88 lei u.m.

Ponderea in PIB2016= (VPT2016/PIB2016)*100=(88.251.589/765.000.000)*100= 11,53%

Venitul mediu pe locuitor(2016)=VPT(2016)/Nr. Populatiei(2016)= 88.251.589/19,76=4.466.173,53 lei/loc

Graficul nr. 1: Evolutia veniturilor nominale si reale.

140,000,000

120,000,000

100,000,000

80,000,000
Venituri în expresie nom-
inală
60,000,000 Venituri în expresie reală

40,000,000

20,000,000

0
2016 2017 2018 2019 2020

Graficul nr 2: Ponderea in PIB a veniturilor fiscal

7
 2020 10.77%

2019 11.04%

2018 10.96%

2017 10.26%

2016 11.53%

9.50% 10.00% 10.50% 11.00% 11.50% 12.00%

Ponderea în PIB

Graficul nr. 3: Valoarea medie pe locuitor

7,000,000.00 6,390,968.69
5,901,433.90
6,000,000.00 5,326,839.27

5,000,000.00 4,466,173.534,464,070.06

4,000,000.00

3,000,000.00

2,000,000.00

1,000,000.00

0.00
2016 2017 2018 2019 2020

Venitul mediu pe locuior

III.2. Analiza structurii veniturilor fiscale

2016 2017 2018 2019 2020
Venituri 117.046.58 141.395.49 164.494.13
105.033.837 167.702.383
totale 1 9 0
Venituri 104.003.17 114.546.83
88.251.589 87.674.336 122.898.328
fiscale 1 2

8
 a) Greutatea specifică veniturilor fiscale
g(%)=(VPi/VPT)*100

g(%)2016=(88.251.589/105.033.837)*100= 84,022%
g(%)2017=(87.674.336/117.046.581)*100= 74,90%
g(%)2018=(104.003.171/141.395.499)*100=73,55%
g(%)2019=(114.546.832/164.494.130)*100=69,63%
g(%)2020=(122.898.328/167.702.383)*100=73,28%

2016 2017 2018 2019 2020

Greutatea specifică a
84,02% 74,90% 73,55% 69,63% 73,28%
veniturilor fiscale

Graficul nr 4: Greutatea specifică a veniturilor fiscal

Greutatea specifică a veniturilor

fiscale
90.00%
80.00%
70.00%
60.00% Greutatea specifică a veni-
turilor fiscale
50.00%
40.00%
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
2016 2017 2018 2019 2020

Interpretarea rezultatelor: Ponderea cea mai mare în veniturile totale din veniturile fiscale se
inregistreaza in anul 2018 avand un procent de 84,02%, urmate de cele din anii: 2017 cu un procent de
74,90%, 2018 cu un procent de 73,55%, 2020 cu un procent de 73,28% si anul 2019 cu un procent de

9
69,63% . Se observă faptul că de la un an la altul ponderea veniturilor fiscale din totalul veniturilor
publice creste.

III.3. Analiza în dinamica veniturilor fiscale

a) Modificarea sau creșterea absolută în expresie nominală
∆VPn=VPn1-VPn0
∆VPn2017/2016=VPn2017-VPn2016=87.674.336 - 88.251.589= -577.253
∆VPn2018/2017=VPn2018-VPn2017=104.003.171 - 87.674.336= 16.328.835
∆VPn2019/2018=VPn2019-VPn2018=114.546.832 - 104.003.171= 10.543.661
∆VPn2020/2019=VPn2020-VPn2019=122.898.328 - 114.546.832=8.351.496
Grafic nr. 5: Modificarea absoluta a veniturilor fiscale de expresie nominala

Modificarea absoluta a veniturilor

fiscale de expresie nominala
Modificarea absoluta a veniturilor fiscale de expresie nominala
16,328,835

10,543,661
8,351,496

2017/2016 2018/2017 2019/2018 2020/2019

-577,253
Interpretarea rezultatelor: În anul 2017 veniturile fiscale au scazut fata de anul 2016 cu 577.253
mii lei, in anul 2018 se inregistreaza o crestere de 16.328.835 mii lei, in 2019 se constata o crestere de
10.543.661 iar in anul 2020 veniturile fiscale cresc cu 8.351.496 mii lei.

b) Modificarea sau creșterea absolută în expresie reală:

∆VPr=VPr1-VPr0

∆VPr2017/2016=VPr2017-VPr2016=86.515.034,53 - 89.641.024,88= -3.125.990,35

∆VPr2018/2017=VPr2018-VPr2017=99.400.908,91 - 86.515.034,53=12.885.874,38

10
∆VPr2019/2018=VPr2019-VPr2018=110.321.517,86 - 99.400.908,91=10.920.608,95

∆VPr2020/2019=VPr2020-VPr2019=122.579.620,98 - 110.321.517,86=12.258.103,12

Grafic nr. 6: Modificarea sau cresterea absoluta in expresie reala

Modificarea sau cresterea absoluta

in expresie reala
2020/2019 12,258,103.12

Modificarea sau cresterea

2019/201810,920,608.95 absoluta in expresie reala

2018/2017 12,885,874.38

-3,125,990.35 2017/2016

Interpretarea rezultatelor: În perioada 2016-2020 s-au înregistrat diferite modificări a veniturilor

fiscale în raport cu indicele de preț după cum urmează: în anul 2017 o scadere de 3.125.990,35mii lei
față de 2016, în anul 2018 o creștere de 12.885.874,38 mii lei față de 2017, în anul 2019 o creștere de
10.920.608,95 mii lei față de 2018, în anul 2020 o creștere de 12.258.103,12 mii lei față de 2019

c) Modificarea sau creșterea relativă în expresie nominală:

VPi−VP 0
% ∆ VP= x 100
VP 0
VP n 2017−¿VP −577.253
% ∆ VPn= n2016
x 100= ×100=−0,63 % ¿
VPn2016 88.251.589

VP n 2018−¿VP 16.328 .835

% ∆ VPn= n2017
x 100= × 100=18,62 % ¿
VP n2017 87.674 .336

VP n 2019−¿VP 10.543.661
% ∆ VPn= n2018
x 100= × 100=10,13 % ¿
VP n2018 104.003.171

11
 VP n 2020−¿VP 8.351.496
% ∆ VPn= n2019
x 100= × 100=7,29 % ¿
VP n 2017 114.546 .832

Grafic nr. 7 : Modificarea sau creșterea relativă în expresie nominală

∆VPn(%)
20.00%
18.62%

15.00%

10.00% 10.13% ∆VPn(%)

7.29%
5.00%

0.00% -0.63% 2018/2017

2017/2016 2019/2018 2020/2019

-5.00%

Interpretarea rezultatelor: În anul 2017 feniturile fiscale au scazutfață de anul precedent cu

0,63%, în anul 2018 se înregistrează o crestere de 18,62% față de 2017, în 2019 se constată o creștere
de 10,13% față de 2018, în anul 2020 veniturile fiscale cresc cu 7,29% față de 2019

d) Modificarea sau creșterea relativă în expresie reală:

VP r 2017−¿VP −3.125.990,35
% ∆ VPr= r 2016
x 100= ×100=−3,48 % ¿
VP r 2016 89.641.024,88

VPr 2018−¿VP 12.885 .874,38

% ∆ VPr= r 2017
x 100= × 100=14,89 % ¿
VP r 2017 86.515.034,53

VPr 2019−¿VP 10.920 .608,95

% ∆ VPr= r 2018
x 100= × 100=10,98 % ¿
VP r 2018 99.400.908,91

12
 VPr 2020−¿VP 12.258 .103,12
% ∆ VPr= r 2019
x 100= × 100=11,11 % ¿
VP r 2019 110.321 .517,86

Grafic nr. 8 : Modificarea sau creșterea relativă în expresie reală

∆VPr(%)
20.00%

15.00%

10.00%
Axis Title
5.00%

0.00%
2017/2016 2018/2017 2019/2018 2020/2019

-5.00%

Interpretarea rezultatelor: În perioada 2016-2020 s-au înregistrat diferite modificări a veniturilor

fiscale în raport cu indicele de preț după cum urmează: în anul 2017 o scadere de -3,48% față de 2016,
în anul 2018 o creștere de 14,89% față de 2017, în anul 2019 o creștere de 10,98% față de 2018, în anul
2020 o creștere de 11,11% față de 2019.

e) Elasticitatea/concordanța cheltuielilor publice de transport în raport cu PIB

VP ¿−VP 0
×100
VP 0
e=
PIB I −PIB 0
×100
PIB 0

VP n 2017−VP 2016
×100
VP 2016 −0,63
e= = =−0,05
PIB 2017−PIB 2016 12,02
×100
PIB2016

13
 VP n 2018−VP 2017
×100
VP 2017 18,62
e= = =1,73
PIB 2018−PIB2017 10,73
×100
PIB2017

VP n 2019−VP 2018
×100
VP 2018 10,13
e= = =1,09
PIB 2019−PIB2018 9,27
×100
PIB2018

VP n 2020−VP 2019
×100
VP 2019 7,29
e= = =0,72
PIB 2020−PIB2019 10,02
×100
PIB2019

Grafic nr. 9 : Elasticitatea cheltuielilor publice de transport în raport cu PIB

1.73
1.8
1.6
1.4
1.2 1.09
1
0.8
0.72
0.6
0.4
0.2
0 -0.05
-0.2 2017
2018
2019
2020

Interpretarea rezultatelor: În anul 2017 se constată o valoare a coeficientului de elasticitate

subunitara de -0,05. In anul 2018 se constata o valoare a coeficientului de elasticitate supraunitara de
1,73 indică faptul că o parte mai mare din produsul intern brut este utilizată pentru finanțarea
veniturilor fiscale, veniturile fiscale fiind elastice față de produsul intern brut. In anul 2019 se constata
o valoare a coeficientului de elasticitate supraunitara de 1,09. In anul 2020 se constată o valoare a
coeficientului de elasticitate subunitară de 0,72, ceea ce ne indică faptul că o parte mai mică din

14
produsul intern brut este utilizată pentru finanțareaveniturilor fiscale, veniturile fiscale fiind inelastice
față de produsul intern brut.

Bibliografie
 Apetri, A. N., Finante publice, suport de curs, 2020
 Legile bugetului de stat 2016-2020 www.mfinante.ro:
 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2016/Legeanr339BS_2015.pdf
 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2017/Legea6_2017.pdf
 https://legeaz.net/mo/anexe-lege-2-2017-legea-bugetului-de-stat.pdf
 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2019/Legeanr50_2019abugetuluidestat.pdf
 https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_5_2020.pdf
 www.insse.ro
 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/pdfscache/15741.pdf

 www.starea-natiunii.ro  
 Wikipedia

15