Nota finală la disciplina Gestiune fiscală se va stabili astfel:

60% - nota la examenul scris (cu condiția ca nota obținută să fie peste 5);
10% - media notelor obținute pentru rezolvarea celor 3 teme propuse de titularul cursului și
încărcate pe platforma moodle (impozitarea persoanelor juridice; impozitarea veniturilor
persoanelor fizice; impozite indirecte);
30% - elaborarea și prezentarea unei analize a prelevărilor obligatorii la nivel
macroeconomic sau a unei analize a prelevărilor obligatorii la nivel microeconomic sau elaborarea
și pezentarea a 3-5 studii de caz privind așezarea și perceperea impozitelor, taxelor, contribuțiilor în
România [conform precizărilor prezentate în continuare la lit. a) sau la lit.b) sau la lit. c)].

a) Precizări pentru elaborarea studiului privind nivelul, structura și dinamica

veniturilor fiscale, pe perioada 2016-2021
La 1 ianuarie 2016, a intrat în vigoare Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care a
fost abrogată Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
În perioada 2016-2021, produsul intern brut (PIB), deflatorul PIB și modificarea relativă a
PIB au înregistrat următoarele valori:
Indicatorul 2016 2017 2018 2019 2020 2021
PIB în milioane lei
763.652,5 857.895,7 951.728,5 1.058.973,2 1.058.926,1 1.181.917,9
prețuri curente
∆%PIB real față de
4,7% 7,3% 4,5% 4,2% -3,7% 5,9%
anul precedent
Deflatorul PIB
(∆% față de anul 2,4% 4,7% 6,2% 6,8% 3,9% 5,4%
precedent)
Sursa: INS, BNR

Pe baza reglementărilor aplicabile în perioada 2016-2021, a informațiilor publicate de

Ministerul Finanțelor, Institutul Național de Statistică, Banca Națională a României, a metodologiei
de analiză prezentată în suportul de curs, precum a și altor surse bibliografice (resurse academice
sau informații publicate pe site-urile oficiale ale instituțiilor publice sau ale organizațiilor
profesionale) fiecare masterand va realiza un referat în care va aborda una dintre temele indicate sau
o temă propusă (după consultarea cu titularul cursului):
1. Analiza veniturilor fiscale ale bugetului general consolidat (nivel, dinamică, structură – se
realizează o analiză succintă)
2. Analiza presiunii fiscale în România (ponderea în PIB a veniturilor fiscale și a contribuțiilor de
asigurări încasate la bugetul general consolidat, total și pe fiecare componentă; comparații cu alte
state UE)
3. Analiza impozitului pe profit (nivel, dinamică, pondere în PIB, contribuție la formarea veniturilor
bugetare)
4. Analiza impozitului pe veniturile microîntreprinderilor (nivel, dinamică, pondere în PIB,
contribuție la formarea veniturilor bugetare)

1
5. Analiza impozitului pe venit (nivel, dinamică, componente, pondere în PIB, contribuție la
formarea veniturilor bugetare)
6. Analiza veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat (nivel, dinamică, componente, pondere
în PIB)
7. Analiza veniturilor bugetului asigurărilor pentru șomaj (nivel, dinamică, componente, pondere în
PIB)
8. Analiza veniturilor Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (nivel, dinamică,
componente, pondere în PIB)
9. Analiza accizelor (nivel, dinamică, pondere în PIB, contribuție la formarea veniturilor bugetare)
10. Analiza taxei pe valoarea adăugată (nivel, dinamică, pondere în PIB, contribuție la formarea
veniturilor bugetare)
11. Analiza veniturilor fiscale ale unui buget local, cu indicarea sursei datelor (nivel, dinamică,
contribuție la formarea veniturilor bugetului local)

Notă: Pentru calculul veniturilor publice reale, se poate utiliza indicele deflator PIB.
Exemplu:
Indicatorul 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Veniturile bugetului general
consolidat în milioane lei
223.900,2 251.866,5 295.264,7 321.074,9 322.656,5 379.717,9
prețuri curente
(veniturile nominale)
Indicele deflator PIB
(% față de anul precedent)
102,4% 104,7% 106,2% 106,8% 103,9% 105,4%
Indicele deflator PIB
- 104,7% 111,19% 118,75% 123,38% 130,05%
(% față de anul 2016)
Veniturile bugetului general
consolidat în milioane lei
prețuri 2016 223.900,2 240.560,2 265.549,7 270.378,9 261.514,4 291.978,4
(veniturile reale în prețurile
anului 2016)
Sursa: Calcule efectuate pe baza informațiilor publicate de MFP și BNR.

b) Precizări privind analiza costului fiscal și a presiunii fiscale, pe perioada 2016-2021,

la nivelul unei întreprinderi
Companiile din România calculează, declară și virează următoarele prelevări obligatorii:
- impozite directe suportate de întreprindere, incluse în costul fiscal al întreprinderii;
- contribuţii sociale suportate de întreprindere, care se includ în costul fiscal;
- impozite indirecte, precum taxa pe valoarea adăugată care nu se include în cifra de afaceri
şi nu se suportă de către întreprindere, ci se adaugă la preţurile sau tarifele practicate de
întreprindere fiind suportată de către cumpărători. În principiu, taxa pe valoarea adăugată nu
constituie un cost suportat de întreprindere, dar are incidenţă asupra trezoreriei întreprinderii şi
generează costuri de administrare suportate de întreprindere;

2
 - impozite şi contribuţii sociale reţinute de la terţe persoane (salariaţi, acţionari/asociați) şi
virate de către întreprindere, care nu fac parte din costul fiscal al întreprinderii, dar au incidenţă
asupra trezoreriei și generează costuri de administrare.
Costul fiscal al întreprinderii este format din: impozitul asupra profitului, impozitul asupra
elementelor patrimoniale, la care se adaugă partea impozitelor indirecte care nu poate fi recuperată
prin preț (de exemplu, taxa pe valoarea adăugată nedeductibilă), contribuțiile sociale obligatorii
asupra utilizării forței de muncă.
Având în vedere prevederile legale în materie de impozitare aplicate în România, în cazul
societăților pot fi identificate următoarele elemente principale ale costului fiscal:
- impozitul pe profit curent (sau impozitul pe veniturile microîntreprinderilor sau impozitul
specific pentru unele activități);
- alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate suportate de companie, care includ, printre
altele: impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, impozitul pe mijloacele de transport, impozitul pe
construcții (aplicat în perioada 2014-2016) etc., precum și obligații cu caracter fiscal specifice
sectorului de activitate;
- contribuțiile sociale obligatorii în sarcina angajatorului.
Presiunea fiscală la nivelul întreprinderii se poate determina calculând ponderea costului
fiscal în cifra de afaceri (CA) sau în valoarea adăugată (VA).
Rate ale presiunii fiscale la nivelul întreprinderii
Costul fiscal
⋅ 100
Cifra de afaceri
Im pozitul pe profit curent
⋅ 100
Cifra de afaceri
Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
⋅ 100
Cifra de afaceri
Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
⋅ 100
Cifra de afaceri
Costul fiscal
⋅ 100
Valoarea adaugata
Impozitul pe profit curent
⋅ 100
Valoarea adaugata
Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
⋅ 100
Valoarea adaugata
Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
⋅ 100
Valoarea adaugata
Observație: Impozite, taxe și vărsăminte asimilate = impozit pe profit curent + Alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate; Cheltuielile privind asigurările și protecția socială includ contribuțiile sociale obligatorii în sarcina
angajatorului.

Datele necesare pentru analiza presiunii fiscale la nivelul unei societăți ale cărei titluri sunt listate la
Bursa de Valori București – Piața reglementată sunt disponibile pe site-ul BVB:
<https://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Markets/Shares>

3
 c) Precizări privind elaborarea a 3-5 studii de caz (în funcție de complexitate) privind
calculul impozitelor și contribuțiilor obligatorii prevăzute în Codul fiscal, indicând și modul de
determinare a bazei de impozitare. Fiecare masterand va stabili impozitele, taxele, contribuțiile pe
care le include în portofoliu și va elabora portofoliul pe baza cunoștințelor dobândite din suportul de
curs și aplicațiile pentru seminar, din alte lucrări de specialitate, pe baza reglementărilor legale, a
documentării pe internet (site-urile oficiale ale instituțiilor, organizațiilor profesionale), a
documentării în mediul economic (în măsura posibilităților; fiecare student se poate documenta în
legătură cu impozitele indirecte incluse în facturile de energie electrică și alte utilități, poate analiza
modul de stabilire a impozitelor și taxelor locale datorate/plătite pe anul 2022 etc.; în cazul
impozitelor și taxelor locale, se indică localitatea și nivelul unitar al acestora prevăzut în HCL). Este
obligatoriu să se precizeze perioada fiscală și să se aplice reglementările aferente acelei perioade
(perioada fiscală aleasă poate fi 2021 sau 2022, în cazul anului fiscal, sau o lună sau un trimestru
din anul 2022).

Modul de redactare:
- pentru un studiu elaborat conform precizărilor de la lit. a) sau b) – se indică titlul studiului
urmat de numele și prenumele masterandului, apoi se redactează conținutul studiului;
- pentru studii de caz elaborate conform precizărilor de la lit. c) – pe prima pagină se scrie
numele și prenumele masterandului și, în continuare, se redactează studiile de caz (formulate în
manieră monografică);
- lucrarea se va tehnorecta sau poate fi scrisă de mână.

La seminar sau la orele de consultații (tutoriat) se va stabili cu fiecare masterand tema și

bibliografia.