Masterand: Alexandru Cosmin Ionut

Master Financiar Bancar

Conf. univ. dr. Elena Violeta Dragoi

Proiect

“Using news-based government economic policy uncertainty (EPU) index of

Baker et al. (2016) and bank-level data from 17 countries over the period 1998–
2012, we find that government economic policy uncertainty has significant positive
association with interest rates on bank gross loans. Specifically, a one standard
deviation increase in EPU leads to 21.84 basis points increase in average interest
rates on bank gross loans. We conjecture the economic policy uncertainty boosts
banks’ loan prices by increasing the borrowers’ default risk. The impact of EPU on
banks’ loan pricing remains persistent after controlling for banks’ own
idiosyncratic default risk and the political risk variables from ICRG database.
Results remain robust when we use general elections as an alternative proxy of
government economic policy uncertainty. We also confirm main results with
syndicated loan deals data and observe a significant positive association between
loan spreads and EPU index. Together, our results suggest that government
economic policy uncertainty is an economically important risk factor for banks’
loan pricing.”

Pentru a contribui la menținerea stabilității prețurilor, trebuie să dispunem de

instrumentele potrivite. Ratele dobânzilor reprezintă unul dintre mai multe
instrumente la care se recurgem în scopul politicii monetare.

Acestea sunt similare unui instrumentar care cuprinde diferite instrumente,

utilizate, inclusiv combinate, pentru a ajuta in orientarea inflației. În ultimii ani
schimbările majore din economie au făcut mai dificilă misiunea menținerii
stabilității prețurilor.
Masterand: Alexandru Cosmin Ionut
Master Financiar Bancar
Conf. univ. dr. Elena Violeta Dragoi

Instituțiile bancare trebuie să identifice toate deficiențele privind estimarea

parametrilor de risc care produc o distorsiune în cuantificarea acestor parametri
sau generează un grad crescut de incertitudine care nu este cuprins în întregime
în eroarea de estimare generală, precum și să clasifice fiecare deficiență în una
din următoarele categorii:

Categoria A: Datele identificate și deficiențele metodologice;

Categoria B: Schimbările relevante privind standardele de acordare a
creditelor, apetitul pentru risc, politicile de colectare și recuperare și orice alte
surse de incertitudine suplimentară.
Incertitudinea se referă la situaţiile în care anticipaţiile iau forma unor
rezultate posibile care se plasează într-un interval semnificativ. Certitudinea nu
trece însă testul realităţii. „Singura certitudine este incertitudinea.
Deciziile se iau întotdeauna în condiţii de incertitudine. Din cauza
incertitudinii tehnologice, producătorii nu pot să anticipeze cu exactitate
producţia care corespunde unei anumite combinări a factorilor de producţie. Atât
producătorii, cât şi consumatorii se confruntă cu incertitudinea schimbării
condiţiilor pieţei.
În general, anticipaţiile privind rezultatele deciziilor nu au o singură valoare.
Probabilităţile rezultatelor posibile pot fi obiective sau subiective. Riscul şi
incertitudinea au fost privite mereu în comparaţie cu certitudinea, iar previziunea
de îmbunătăţire a unei situaţii date cu riscul sau incertitudinea unei schimbări de
atitudine, de mentalitate.18 Pentru a se înţelege mai bine noţiunea de risc, s-a
considerat întotdeauna necesară realizarea unei distincţii clare între risc şi
incertitudine.

Bibliografie:
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1572308919303298?
via%3Dihub