Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 7/2018

Rolul asigurărilor în creșterea economică

Costache Bianca
Academia de Studii Economice din Bucureşti
bianca.costache95@yahoo.com

1. Introducere
Asigurările reprezintă o ramură economică cu potențial ridicat în cadrul statelor emergente,
iar acest lucru necesită valorificare din partea autorităților responsabile de cuantificarea acestei
oportunități de creștere. Creşterea economică reprezintă motorul de progres şi dezvoltare al
statelor, iar aceasta este reprezentată de ceea ce se calculează şi raportează sub forma unor
diferiţi indicatori statistici. Pentru atingerea acestui progres, autoritățile publice acţionează prin
pârghii economico-sociale în cadrul cărora este necesar a se include instrumentele care
acționează în sensul oportunității de extindere a pieței sde asigurări. Astfel, acest sector îşi poate
aduce aportul fie la stimularea, fie la încetinirea creşterii economice.
În acest sens, este important de evidenţiat contribuţia sectorului de asigurări-reasigurări la
procesul de creştere economică prin analiza econometrică, pornind de la ipoteza că efectele se
vor perpetua și în perioada următoare, pentru a asigura durabilitatea în timp a acestora.
Astfel, acest studiu are ca scop identificarea și evaluarea efectelor pe care sectorul de
asigurări îl are asupra creșterii economice. Acest demers se va realiza printr-un model
econometric, care își propune să evalueze intensitatea și direcția de influență a acestei sector
din economie.
În vederea realizării acestei analize se iau în considerare următoarele state: Franța,
Germania, Marea Britanie, Olanda, Spania și Italia. Selecția statelor are ca punct de plecare un
articol sub formă de Notă emisă de EIOPA (2018)1 în cadrul căruia se prezintă clasamentul
statelor din punct de vedere al ponderilor primelor brute subscrie non viață în PIB la nivelul
Uniunii Europene, pentru trimestrul doi al anului 2017, iar astfel se asigură un grup omogen de
studiu. În paralel cu aceste state ce prezintă un sector al asigurărilor dezvoltat, vom analiza
situația României, pentru care setul de date este compus din date trimestriale, aferent perioadei
2009-2015, pentru a identifica oportunitățile de dezvoltare ce pot fi împrumutate din celelalte
state. În vederea derulării analizei, am utilizat diferite teste și metode econometrice pentru a
cuantifica impactul activității sectorului de asigurări asupra întregii economii.
În continuare, lucrarea este structurată pe patru secţiuni după cum urmează: stadiul
cunoaşterii, metodologia cercetării, rezultate cercetării și concluzi.

2. Stadiul cunoaşterii
Această lucrare de cercetare analizează relația dintre activitatea sectorului de asigurări și
creșterea economică. Având în vedere faptul că până în prezent nu s-a stabilit un consens cu
privire la acest aspect, este important să se continue analiza acestei corelații. În fapt, până în
prezent această relație a fost analizată în numeroase studii de specialitate din economie, însă
această relație cauzală nu este definită în mod cert. Așadar, în ciuda paletei extinse de studii din
literatura de specialitate ce au încercat să răspundă întrebărilor cu privire la relația dintre cei doi
factori, acest subiect rămâne un aspect ce necesită clarificare.
Astfel, autorul Outreville (1990, 1996) a demonstrat că rata de creștere economică este
caracterizată de contribuția pieței de asigurări din țara respectivă. Mai departe, acesta a ilustrat
1
EIOPA Statistics - Accompanying note; Solo/Quarterly/Published 20180213/Data extracted 20180116;
FS/Annual/Published 20170918/Data extracted 20170828

220
 Costache Bianca
Rolul asigurărilor în creşterea economică

importanța asigurărilor de răspundere civilă și a celor de viață în dezvoltarea economiilor și în

procesul de creștere al acestora.
În anii următori, Webb și colectiv (2002), au ilustrat modul în care asigurătorii de viață și
de răspundere civilă pot contribui la creșterea economică datorită diferitelor aspecte, precum:
asigurările de viață pot determina creșterea productivității prin reducerea cererii pentru
lichidiatea și prin o utilizare mai eficientă a resurselor disponibile sau asigurătorii au potențial
de stimulare a profitului investițiilor, reducând costurile de finanțare a riscurilor.
Factorii care influențează dezvoltarea sectorului de asigurări diferă în funcție de fiecare
tsat în care se studiază această cauzalitate. Economistul Sen (2007) a estimat că în țările din
Asia există un anumit impact dat de PIB, economiile interne brute (EIB), urbanizare, gradul de
alfabetizare al populației, speranța de viață la naștere, rata de mortalitate, inflație, rata reală a
dobânzii și a prețului asigurărilor asupra cererii pentru asigurările de viață.
În lucrarea sa, Petrova (2014), ilustrează cele două modalități în care este privit sectorul de
asigurări în prezent. Prima indică analiza acestui sector în cadrul pieței de asigurări, după care
se axează aspra cererii de asigurări și determinanții acesteia. În cel de al doilea caz, cercetătorii
își orientează atenția asupra relației dintre creșterea economică și dinamica pieței de asigurări.
Modelarea are loc la întrepătrunderea acestor două modalități de cercetare.
Un alt tip de abordare, precum cea a autorului Outerville (2013), marea majoritate a
lucrărilor de cercetare abordează relația dintre sectorul asigurărilor și creșterea economică din
perspectiva cererii. Între timp, organizațiile multinaționale iau la cunoștință importanța
sectorului de asigurări pentru a atinge creșterea economică.
Autorii Fischer (1973) și Campbell (1980) au demonstrat că asigurările sunt pozitiv
corelate cu veniturile. Această influență este explicată din prisma a două componente. În primul
rând, creșterea veniturilor determină majorarea accesibilității asigurărilor de către populație. Iar
în al doilea rând, `cererea pentru asigurări se majorează când veniturile la nivel național cresc.
De asemenea, în lucrarea sa, Outreville (1990) studiază dependența dintre cererea de
asigurări non viață și PIB per capita și alți indicatori macroeconomici. Acesta a obținut o
influență semnificativă a veniturilor în consumul de asigurări la nivel național, în timp ce
efectele celorlalte variabile considerate în studiu se dovedesc a fi nesemnificative. În final,
autorul demonstrează că o majorare cu 1% a ratei reale de creștere a PIB conduce la o creștere
a cererii de asigurări cu mai mult de 1%.Un alt studiu care abordează metoda cu date
transversale prin includerea în analiză a 45 de state pentru anii 1980 și 1987, respectiv cel al
autorilor Browne și Kim (1993) ilustrează metoda în care consumul de asigurări non viață este
pozitiv corelat cu PIB per capita.
Un studiu mai recent, cel al autorilor Haiss și Sümegi (2008) au inclus în analiza lor
influența pe care o dețin primele subscrise și investițiile asupra ratei de creștere reale a PIB în
Europa în perioada 1992-2005, pentru un eșantion de 29 de state. Mai departe, în sprijinul
acestei ipoteze, Han și colectiv (2010) au dezvoltat un studiu a cărei concluzie vine în
întimpinarea ipotezelor enunțate anterior, respectiv influența puternică dintre asigurări și
majorarea PIB. De asemenea, studiul indică că asigurările non-viață au corelație puternică cu
PIB-ul, spre deosebire de cele de viață. Ambele tipuri de asigurări s-au dovedit a avea influență
mai ridicată în cazul statelor aflate în curs de dezvoltare.
Bianchi și colectiv (2011) au examinat influența creșterii economice asupra trendului
primelor brute subscrise în țările din CEE. Astfel, prin utilizarea unui model de tip panel
(transversal cu efecte fixe), unde creșterea reală a primelor a fost explicată de creșterea PIB, au
demonstrat că potențialul de creștere a pieței de asigurări în cadrul statelor din CEE prezintă o
corelație ridicată cu rata de creștere economică din această zonă.
Studiul empiric a autorului Arena (2008) care analizează relația dintre asigurări și
creșterea economică cuprinde 56 de țări (dezvoltate sau în curs de dezvoltare) pentru perioada
1976-2004. Primele de asigurări sunt utilizate în studiu drept puncte de referință pentru cele

221
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 7/2018

două tipuri de asigurări: de viață și non-viață. Rezultatele studiului indică un efect pozitiv și
semnificativ a ambelor tipuri de asigurări asupra ratei de creștere economică. Impactul
asigurărilor de viață asupra creșterii este ridicat doar în cazul tărilor dezvoltate. În cazul
asigurărilor non-viață, impactul este semnificativ în ambele tipuri de state analizate, însă efectul
s-a dovedit a fi mai ridicat pentru țărilor dezvoltate.
Mai târziu, autorii Ming, Yung și Ting (2012) au studiat relația de dinamică dintre
cererea pentru asigurări, dezvoltarea sectorului financiar și creșterea economică în Taiwan între
1961 și 2006. Autorii au adoptat un model de vector autoregresiv (VAR), utilizând 3 variabile,
prin testarea a două ipoteze empirice. Două dintre ipoteze urmăresc impactul cereri și ofertei.
Autorii au extins legătura conceptuală dintre aceste variabile propuse de Hussels, Ward și
Zurbruegg (2005). Rezultatele au indicat relații simetrice între cererea de asigurări a populației,
dezvoltare financiară și creștere economică. İlhan Ege și colectiv (2011) au testat în studiul lor
rolul asigurărilor în procesul de creștere economică, utilizând date pentru 29 de țări pentru
perioada 1999-2008. Rezultatele studiului indică facptul că dezvoltarea sectorului de asigurări
conduce la progresul la nivel macroeconomic al statelor incluse în studiu.
Astfel, se observă întrebările ridicate de către economiști din ultimele decenii cu privire la
relația dintre activitatea sectorului de asigurări și creșterea economică, însă nu a fost stabilit un
punct de vedere comun și definitiv în acest sens.

3. Metodologia cercetării şi întocmirea bazei de date

În vederea ilustrării direcției și intensității relaţiei de influență dintre sectorul de asigurări
şi creșterea economică a statelor analizate, am constituit un model econometric, care presupune
un set de date cu instrumente reprezentative pentru sectorul de asigurări. Planul de
fundamentare al studiului econometric a fost elaborat prin parcurgerea principalelor studii de
referință din literatura de specialitate în cadrul cărora a fost abordată relația dintre asigurări și
ritmul de creștere al PIB. Astfel, studiile de impact realizate de autorii Alhassan și Fiador
(2014), precum și de Ankilo (2015), respectiv de Burcă și colectiv (2013), utilizează ca
instrument principal analiza de cauzalitate dintre diferitele tipuri de asigurări și creșterea la nivel
național.
Prin parcurgerea etapelor similare identificate în conținutul acestor studii, dar și din
motivația de a aduce valoare adăugată aceea ce a fost deja demonstrat, am analizat cauzalitatea
dintre cele patru variabile indicate în continuare, prin modelul VAR și modelul VECM, alături
de funcția de impuls – răspuns. Cele patru serii de date date au fost preluate pentru o perioadă
de 32 de ani (1984 – 2016) din baza de date oficială OECD (asigurările de viață/non viață și
totala) și Eurostat (ritmul de creștere al PIB) pentru șapte state: Spania, Franța, Germania,
Olanda, Italia, Marea Britanie și România. Am selecționat aceste state din Europa în urmarea
parcurgerii unui articol sub formă de Notă emisă de EIOPA (2018)2 în cadrul căruia se prezintă
clasamentul statelor din punct de vedere al ponderilor primelor brute subscrie non viață în PIB
la nivelul Uniunii Europene, pentru trimestrul doi al anului 2017, iar astfel se asigură un grup
omogen de studiu.
Am considerat reprezentativi aceşti indicatori pentru atât pentru sectorul de asigurări, cât
și pentru studiul econometric, deoarece creşterea economică poate fi atinsă prin impulsul dat de
acest sector, însă individualitatea fiecărei economii face ca răspunsurile la nivel national să fie
variate în urma acțiunii diferitelor instrumente de asigurare.

2
EIOPA Statistics - Accompanying note; Solo/Quarterly/Published 20180213/Data extracted 20180116;
FS/Annual/Published 20170918/Data extracted 20170828

222
 Costache Bianca
Rolul asigurărilor în creşterea economică

Tabel 1 Indicatorii utilizați în modelul econometric

Nr. crt. Indicatori
1 Primele brute subscrise aferente asigurărilor de viață
2 Primele brute subscrise aferente asigurărilor non viață (generale)
3 Primele brute subscrise totale
4 Ritmul real de creștere al PIB
Sursa: Eurostat.

Pentru a modela cele patru variabile considerate în analiză și pentru a obține relațiile de
influență dintre fiecare instrument de asigurare și creșterea economică vom utiliza programul
Eviews 7.Conform lui Sims (Econometrica, 1980), VAR (vector - autoregressive) presupune
intervenția autorului doar prin selecția variabilelor necesare a intra in model. Astfel, am utilizat
un model VAR, dar și VEC care permit rescrierea modelelor VAR sub forma unor modele de
corectare a erorilor care permit separarea relaţiilor pe termen lung de cele pe termen scurt din
procesul de generare a datelor. Relaţia pe termen lung, denumită și relaţie de cointegrare este
asociată cu dependenţa economică a variabilelor, iar dinamica pe termen scurt reprezintă
ajustarea modelului către relaţia pe termen lung.
Utilizarea cointegrării drept metodologie a studiului de caz este motivată de necesitatea de
a reprezenta relaţiile cauzale de lungă durată între instrumentele de asigurare și creșterea
economică. Astfel, modelele VAR şi VEC au capacitatea de a evidenţia structura dinamică a
celor 4 variabile simultan (asigurările de viață, asigurările generale, asigurările totalte și ritmul
de creștere al PIB) şi efectul pe care îl are asupra sistemului alcătuit un şoc ce acţionează asupra
uneia din variabile.
În continuare, vom folosi funcțiile impuls răspuns, pentru a completa modalitatea de
analiză, respectiv prin observarea a unei imagini sintetice a rezultatului modelului VAR. Astfel,
ne propunem să analizăm modul în care fiecare variabilă reacţionează la un şoc propriu sau la
un şoc în celelalte variabile. Variabilele introduse în model au fost considerate drept modificări
procentuale ale indicatorilor pe care îi reprezintă pentru a elimina posibilitatea de apariţie a
erorilor în cadrul modelului dată de unităţile de măsură diferite.
După introducerea bazei de date în Eviews, am recurs la desezonalizarea indicatorilor prin
metoda Moving Average Methods - Difference from moving average – Additive, deoarece setul
de date pentru România a fost preluat trimestrial, iar prin acest pas creşte gradul de eficienţă al
modelului.

4.Rezultate empirice
4.1 Analiza relației dintre instrumentele de asigurare și creșterea economică în Spania,
Franța, Germania, Italia, Olanda și Marea Britanie
Figura 1 indică trendul ambelor tipuri de asigurări în perioada 1984 – 2016 pentru cele șase
state analizate. Un aspect important este dat de trendul similar înregistrat de cele două
instrumente de asigurare în Olanda și Spania, pentru care valoarea maximă se observă în anul
2008, moment în care asigurările non viață s-au deosebit de cele generale, situându-se deasupra
acestora.
Se observă, de asemenea, cele două momente de impact, respectiv punctul de vârf
manifestat de asigurările de viață în Marea Britanie în 2007 și punctul de declin al aceluiași
instrument în anul 2009 în Franța. Aceste două momente sunt reprezentative pentru perioada
precedentă crizei economico-financare (Marea Britanie – 2007), respectiv pentru orizontul de
timp în care s-a manifestat declinul economic (Franța – 2009).Varietatea trendurilor din
graficele analizate ilustrează diversitatea economică, respectiv a sectorului de asigurări a
fiecărui stat, dar și modul în care acestea urmează trendul general la nivel macroeconomic.

223
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 7/2018

Figura 1 - Evoluția asigurărilor de viață și non viață în perioada 1984 – 2016

Sursa: prelucrare proprie în Eviews.

În vederea analizei din punct de vedere al cointegrării seriilor de date, trebuie să studiem
staționaritatea variabilelor, precum și ordinul de integrare. Utilizarea testului Augmented
Dickey Fuller îndeplinește ambele condiții.
Cointegrarea arată existenţa unei relaţii de cauzalitate pe termen lung între serii
nestaţionare. Așdar, vom utiliza testul ADF pentru a determina ordinul de integrare al seriilor
de date folosite în model. În urma rulării acestui test pentru cele șapte economii analizate,
observăm că toate cele patru serii de timp sunt integrate de ordin 1. Anexa 3 cuprinde cu titlu
exemplificativ rezultatele acestui test derulat pentru Spania. Următorul pas este de a verifica
existența cointegrării dintre fiecare din perechile supuse studiului, respectiv: ritmul de creștere
al PIB și ritmul de creștere al asigurărilor de viață/generale și totale.
Rularea modelului VAR presupune selecția numărului potrivit de lag-uri pentru fiecare
model, iar acest lucru l-am realizat prin considerarea rezultatelor date de criteriile Likelihood
Ratio (LR), Final prediction error (FPE), Akaike information criterion (AIC), Schwarz
information criterion (SC) și Hannan-Quinn information criterion (HQ).
Etapa următoare este de a analiza rezultatele Testului Johansen, în vederea ilustrării relației
de lungă durată dintre fiecare pereche de variabile analizate, test ce presupune analiza seriilor
de date din punct de vedere a două criterii: testul Trace și Maximum Eigenvalue. Astfel, din
Tabelul 2, ce reprezintă sinteza rezultatelor acestui test, observăm că pentru Germania, Olanda
și Marea Britanie avem câte două relații de cointegrare.

224
 Costache Bianca
Rolul asigurărilor în creşterea economică

Tabel 2 Sinteza rezultatelor testului Johansen

gdp_life gdp_non_life gdp_total
Spania lipsa cointegrării o relație de cointegrare o relație de cointegrare
Franța o relație de cointegrare două relații de cointegrare două relații de cointegrare
Germania două relații de cointegrare două relații de cointegrare două relații de cointegrare
Italia o relatie de cointegrare o relație de cointegrare o relație de cointegrare
Olanda două relații de cointegrare două relații de cointegrare două relații de cointegrare
Marea Britanie două relații de cointegrare două relații de cointegrare două relații de cointegrare
Sursa: prelucrare proprie în Eviews.

Analiza rezultatelor testului Johansen indică existența unei relații pe termen lung dintre
creșterea asigurărilor și cea economică pentru toate statele analizate: Spania, Franța, Germania,
Italia, Olanda și Marea Britanie. Următorul pas după selecția lagurilor este rularea modelelor,
prin utilizarea VAR în cazul perechilor de serii de date unde nu am observat relații de
cointegrare, respectiv rescrierea acestora sub forma VECM pentru cele care prezinta
cointegrare, care permit și verificarea relațiilor de scurtă durată dintre variabile.
Prin evidențierea rezultatelor a căror relativitate s-a dovedit a fi ridicată, observăm că în
cazul Spaniei, primul coeficient, C(1) pentru modelul gdp_life, definit ca termen de corecție a
erorilor sau drept viteza de ajustare pentru a obține echilibru în cadrul modelului, este pozitiv
și semnificativ statistic, rezultat ce indică lipsa unei relații de cauzalitate dintre asigurări și
creșterea economică. Astfel, niciun coeficient primar din cele trei modele pentru Spania nu
respectă cele două criterii de negativitate și semnificație.
Pentru Franța și Germania am obținut coeficineți primari negativi și semnificativi statistici
ceea ce indică existența unei relații de cauzalitate în cazul relației creșterea asigurărilor totale și
cea economică în ambele state. În continuare, am obținut rezultatele modelelor VAR/VECM,
ce pot fi vizualizate în Anexa 5. Astfel, ne propunem să analizăm modul în care fiecare variabilă
reacţionează la un şoc propriu sau la un şoc în celelalte variabil prin analiza funcțiilor de
impuls/răspuns pentru fiecare stat inclus în analiză.
Astfel, în cazul Spaniei, identificăm din Figura 2 o influență pozitivă a asigurărilor se
cuantifică în turbulențe ale ritmului de creștere economică prin treceri succesive de la majorări
la reduceri ale ritmului.

Figura 2 Funcția impuls – răspuns Spania

Sursa: prelucrare proprie în Eviews.

Pentru Franța, rezultatele cuantificate prin graficele funcției de impuls - răspuns s-au
dovedit a fi similare, iar în cazul Germaniei, asigurările înregistrează o scădere in primele trei
perioade la un impact pozitiv al creșterii economice, iar în perioadele 3 – 10, ritmul acestora se

225
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 7/2018

menține constant. Din analiza Figurii 3, realizată pentru modelul întocmit pentru Italia, se
observă fluctuațiile ritmului de creștere al asigurărilor ca răspund la aportul pozitiv adus de
creșterea economică.

Figura 3 Funcția impuls – răspuns Italia

Sursa: prelucrare proprie în Eviews.

În general, prin analiza tuturor rezultatelor funcțiilor impuls – răspuns întocmite, constatăm
că ritmul de creștere economică este cel mai puternic influențat pozitiv de creșterea sectorului
de asigurărilor în cazul economiei franceze și italiene. Pasul următor al analizei econometrice a
constat în rularea testului Granger în vederea ilustrării cauzalității dintre variabile.
Rezultatele extinse ale testului Granger sunt prezentate în Anexa 13, iar analiza per total a
acestora indică cauzalitatea cea mai ridicată dintre creșterea economică și creșterea
instrumentelor de asigurare în cazul economiei italiene, prin respingerea ipotezei - creșterea
economică determină creșterea asigurărilor) datorită probabilităților inferioare pragului de 5%.
Un aspect important este dat de existența celor cinci din opt relații de cauzalitate dinspre
creșterea economică spre cea a asigurărilor. Așadar, rezultatele testării Granger s-au dovedit a
fi similare celor obținute de autorii Horng și colectiv (2012), respectiv creșterea economică
determină cauzalitatea Granger a asigurărilor.
Este important de accentuat numărul semnificativ de ecuații pentru care am obținut relații
de cauzalitate, majoritatea pornind dinspre creșterea economică spre majorarea asigurărilor,
fapt ce susține ipoteza conform căreia o economie dezvoltată conduce la dezvoltarea și
progresul sectorului de asigurări, respectiv ipoteza „cerere – urmărire”.

4.2 Analiza relației dintre instrumentele de asigurare și creșterea economică în România

Numărul extins de studii de specialitate din literatură elaborate cu scopul de a pune capăt
dezbaterilor cu privire la influența asigurărilor în progresul de creștere economică au decis
aportul pozitiv adus de sectorul de asigurări la nivel macroeconomic (Cristea (2014)).
O analiză per ansamblu a Figurii 4 indică valori ridicate ale primelor brute subscrise în
primul an analizat pentru ca apoi să observăm o descreștere cu o rată relativ constantă. Figura
4 ilustrează de asemenea procentul ridicat al asigurărilor generale din produsul intern brut.
Astfel, putem aprecia aportul considerabil al acestui tip de instrument în procesul de evoluție la
nivel naționalîn comparație cu asigurările de viață.

226
 Costache Bianca
Rolul asigurărilor în creşterea economică

Figura 4 Evoluția primelor brute subscrise (%PIB) în România în perioada 2008 - 2017

3,5
3
2,5
2
1,5
1
0,5
0

life non_life

Sursa: prelucrare proprie.

Un alt aspect important este dat de evoluția relativ similară a celor două tipuri de prime
brute subscrise, fapt ce indică răspunsul concomitent și asemănător a acestora la factorii din
economie. Pentru a demara analiza econometrică, parcurgem etapele similare pentru primele
state analizate, iar prin testul ADF am obținut primul ordin de integrare al variabilelor, rezultat
ce poate fi cuantificat în Anexa 14. Îndeplinirea acestui criteriu ne permite utilizarea în
continuare a testului Johansen pentru a identifica existența relațiilor de lungă durată dintre
ritmul real de creștere al PIB și cel al fiecărui instrument de asigurare.
Așadar, Tabelul 3 indică rezultatele testului Johansen, respectiv existența cointegrării în
toatele cele trei modele considerate. Acest fapt indică facilitatea de răspuns al creșterii
economice în cazul utilizării asigurărilor drept instrument în procesul de dezvoltare al
României.

Tabel 3 Rezultatele Testului Johansen

gdp_life gdp_non_life gdp_total
România Existența cointegrării Existența cointegrării Existența cointegrării
Sursa: prelucrare proprie în Eviews.

În continuare vom utiliza modele VECM. Din observarea rezultatelor din Anexa 17 putem
confirma prezența cauzalității pe termen lung date de asigurările totale asupra creșterii
economice. De altfel, rezultatele aplicării testului, (Anexa 19) pentru cele trei modele estimate
indică prezența cauzalității pe termen scurt doar în cazul modelului gdp – life.
În continuare, utilizăm funcțiile impuls – răspuns prin care ne propunem să analizăm modul
în care fiecare variabilă reacţionează la un şoc propriu sau la un şoc în celelalte variabile.
Potrivit Figurii 5, un impact pozitiv al asigurărilor totale se manifestă în fluctuații reduse ale
creșterii economice, iar acest fapt indică reacție imediată, dar slab de răspuns a creșterii PIB ca
urmare a progresului înregistrat de sectorul de asigurări, în comparație cu reacția și mai slabă a
asigurărilor la dezvoltarea macroeconomică.

227
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 7/2018

Figura 5 Funcția impuls – răspuns - România

Sursa: prelucrare proprie în Eviews.

În continuare, am utilizat testul Granger pentru a caracteriza relațiile de cauzalitate dintre

variabile. Astfel, observăm relațiile de cauzalitate în sens bidirecțional între asigurările generale
și creșterea economică, respectiv între asigurările totale și creșterea economică. Această ipoteză
este confirmată de asemenerea rezultatele studiului lui Patrick (1996) conform cărora în
România există ambele tipuri de fenomene „aprozivionare – conducere” și „cerere – urmărire”.
În cazul României putem concluziona reacțiile de cauzalitate dintre creșterea economică și
asigurări, însă reacția de răspuns s-a dovedit a fi de intensitate redusă, fapt determinat de
ponderea redusă a acestui sector în PIB, de gradul redus de integrare al acestui subiect printre
cetățeni, dar și de capacitatea financiară a acestora.

5.Concluzii
Analiza întregului set de rezultate pentru toate cele șapte state incluse în studiu indică
existența relației de cauzalitate între asigurări și creșterea economică. Astfel, în Spania, Franța
avem relații de cauzalitate dinspre creșterea economică spre asigurări, în Germania și Olanda
cauzalitatea se manifestă dinspre asigurări spre creșterea PIB, iar în Italia și România am obținut
relații de bicauzalitate.
Relația bidirecțională de cauzalitate dintre asigurări și creșterea economică în România
este confirmată și de rezultatele studiului autorului Cristea (2014). Cu toate acestea, autorul
afirmă faptul că profilul unui potențial asigurat român este definit și conturat de societatea din
România, de factorii care se află în legătură directă cu venitul disponibil, modul de viață, nivelul
de cunoștințe, de civilizație și cultură. Astfel, precum autorul Liedtcke (2007) a accentuat în
propriul studiu, asigurarea nu ar trebui să fie considerată de potențialii asigurați drept o
cheltuială inutilă, ci drept o formă eficientă de protejare și de economisire a disponibilităților.
O analiza per ansamblu al rezultatelor indică existența relațiilor de cauzalitate dinspre
asigurări înspre creșterea economcă pentru Germania, Italia și România și relațiilor celor
dinspre ritmul de creștere al PIB înspre asigurări pentru Spania, Franța. De asemenea, sinteza
rezultatelor funcțiilor impuls – răspuns indică o creștere a PIB ca urmare a imboldul dat de
asigurări în cazul Franței, Italiei.
În cazul României, deși relațiile bidirecționale de cauzalitate dintre asigurări și creșterea
economică sunt susținute și de rezultatele testului Johansen care au demonstrat cauzalitatea pe
termen lung și a testului Wald care confirmă cauzalitatea pe termen scurt, rezultatele funcțiilor
de impuls – răspuns indică fluctuații reduse ale creșterii PIB date de imboldul asigurărilor.
Astfel, constatăm reacția redusă de răspuns a ritmul de creștere economică la majorarea
primelor subscrise brute.

228
 Costache Bianca
Rolul asigurărilor în creşterea economică

Numărul semnificativ al relațiilor unidirecționale și bidirecționale de cauzalitate dintre

creșterea economică și asigurări indică posibilitatea utilizării acestora în scopul de a accentua
ritmul de creștere al PIB, dar și oportunitatea de dezvoltare pe care o prezintă acest sector în
contextul macroeconomic al unui stat. Cu toate acestea, se observă diversitatea relațiilor de
cauzalitate dintre asigurări și creșterea economică, influențe ce sunt dependente de o serie de
factori ce variază de la stat la stat, explicați de autorul Liedtcke (2007) în lucrarea sa.
Astfel, pentru cele șapte state analizate econometric, am obținut pentru 3 țări, respectiv
Germania, Italia și România relațiile de cauzalitate dinspre asigurări spre creșterea economică,
pentru Spania și Franța relațiile s-au dovedit a fi opuse, însă pentru Olanda și Marea Britanie
nu am obținut nicio relație de cauzalitate. Sinteza acestor rezultate indică diversitatea
economică a fiecărui stat, context în care impulsurile date de asigurări sunt absorbite în mod
diferit, în funcție de specificul marcoeconomic al fiecărui stat.
Prin comparația rezultatelor obținute cu literatura de specialitate, am obținut atât relațiile
de cauzalitate dinspre asigurări spre creșterea economică, precum studiul autorilor Haiss și
Sümegi (2008), dar și relații bidirecționale la fel ca autorul Lee și colectiv (2013). De altfel,
printre rezultatele acestui studiu, se numără și relații de cauzalitate inversă dinspre ritmul de
creștere al PIB spre sectorul de asigurări, fapt ce coincide cu concluziile enunțate de autorul
Adams și colectiv (2009), dar și a celor demonstrate de Hussels, Ward și Zurbruegg (2005).
Relațiile unidirecționale dinspre asigurările generale, de viață spre creșterea economică în
cazul Spaniei, Franței și Italiei confirmă ipoteza de „cerere – urmărire”, precum a demonstrat
și autorii Abdul și colectiv (2014). Astfel, susținerea acestei ipoteze creează o bază sigură pentru
cercetători în vederea depistării factorilor care determină consumul de asigurări. Determinarea
acestor factori ar constitui baza deciziilor de politică macroeconomică a reformelor pieței de
asigurări în vederea poziționării acestei industrii cu rol de imbold în procesul de atingere al
creșterii economice. În continuare, se recomandă susținerea srategiilor care au rolul de a
consolida cadrul de reglementare a operațiilor în asigurări.
De asemenea, se recomandă promovarea programelor educaționale menită să disperseze
beneficiile asigurărilor și orientarea interesului consumatorilor asupra asigurărilor ar trebui să
se afle atît în atenția guvernului, precum și a autorităților de reglementare.

Bibliografie
Abdul, L., A., Fiador, V. (2014) Insurance-growth nexus in Ghana: An autoregressive
distributed lag bounds cointegration approach, Review of Development Finance 4, pp. 83–
96.
Adams, M, Andersson, J, Andersson LF, Lindmark, M. (2009), Commercial banking, insurance
and economic growth in Sweden between 1830 and 1998, Accounting, Business, Financial
History, Vol. 19, No. 1, pp. 21-38.
Ankilo, T. (2015), Causal relation between insurance and economic growth in selected Sub-
Saharan Africa: A heterogeneous panel causality approach, Canadian Open Economics
Journal, Vol.2, No. 1, pp. 1-22.
Cristea, M., Marcu, N., Cârstina (2014), S. The relationship between insurance and economic
growth in Romania compared to the main results in Europe – a theoretical and empirical
analysis,Procedia Economics and Finance 8 ( 2014) 226 – 235, University of Craiova, A.
I. Cuza Street, Craiova, 200585, Romania
Ege, I., Bahadır, T. (2011), The relationship between insurance sector and economic growth:
an econometric analysis, Department of Business Administration, Mersin University,
Turkey, Department of Economics, Niğde University, Turkey, Int. J. Eco. Res., 2(2), pp.
1-9.
Haiss, P., Sümegi, K. (2008), The relationship between insurance and economic growth in
Europe: a theoretical and empirical analysis, Empirica, vol. 35, no, 4, pp. 405–431

229
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 7/2018

Han, L., Donghiu, L., Moshirian, F., Tian, Y. (2010), Insurance Development and Economic
Growth*, The Geneva Papers on Risk and Insurance Issues and Practice, vol. 35, no. 2,
pp. 183–199
Horng, M. S., Chang, Y. W.,, Wu, T. Y. (2012), Does Insurance Demand or Financial
Development Promote Economic Growth? Evidence from Taiwan. Applied Economics
Letters, 19(2), pp. 105-111.
Hussels, H. Ward, D. Zurbruegg, R. (2005), Stimulating the Demand for Insurance. Risk
Management and Insurance Review, 8, pp. 257-278.
Lee, C. (2011), Does insurance matter for growth: Empirical evidence from OECD countries,
The BE Journal of Macroeconomics, vol. 11, no. 1.
Lee, C.C., Lee, C.C., Chiu, Y.B. (2013), The link between life insurance activities and economic
growth: Some new evidence, Journal of International Money and Finance, no. 32, pp.405–
427.
Liedtke, P. M. (2007), What’s insurance to a modern economy. The Geneva Papers on Risk and
Insurance-Issues and Practice, 32, pp. 211–221.
Liyan, H., Donghui, L., Fariborz, M., Yanhui, T. (2010), Insurance Development and Economic
Growth*, School of Economics, Management, Beihang University, Beijing, China, School
of Banking and Finance, The University of New South Wales, Sydney, Australia. The
Geneva Papers, 35, (183–199), 2010 The International Association for the Study of
Insurance Economics 1018-5895/10.
Ming-Sun, H., Yung-Wang, C., Ting-Yi, W. (2012), Does insurance demand or financial
development promote economic growth? Evidence from TaiwanFigura, Applied
Economics Letters, 19:2, pp. 105-111.
Omoke, P. C. (2012), Insurance market activity and economic growth: Evidence from Nigeria.
Acta Universitatis Danubius, 8(2), pp. 34–47.
Outreville, J. (1990), The economic significance of insurance markets in developing countries,
Journal of Risk and Insurance, vol. 57, no. 3, pp.487–498.
Outreville, J. (2013), The relationship between insurance and economic development: 85
empirical papers for a review of the literature, Risk Management and Insurance Review,
vol. 16, no. 1, pp.71–22.
Outreville, J.F. (1996), Life insurance markets in developing economies, The Journal of Risk
and Insurance 63(2), pp. 263–278.
Patrick, H. (1966), Financial development and economic growth in underdeveloped countries,
Economic Development and Cultural Change, 174-189.
Sen, S. (2007), Are Life Insurance Demand Determinants valid for Selected Asian Economies
and India?Figura Institute for Social and Economic Change. Paper for Presentation at
Annual Meeting of APRIA, [Internet], pp. 1–27.
Sims, A., (1980), Macroeconomics and Reality Christopher, Econometrica Vol. 48, No. 1, pp.
1-48.
Skipper Jr, H. (1997), Foreign insurers in emerging markets: Issues and concerns, Occasional
paper 97–92, Center for Risk Management and Insurance.
Webb, I., Grace, M.F., Skipper, H.D. (2002), The effect of banking and insurance on the growth
of capital and output, Working Paper 02, Center for Risk Management and Insurance.
Zietz, E. N. (2003), An examination of the demand for life insuranceFigura, Risk Management
and Insurance Review, Vol. 6, No. 2, pp. 159–191, doi: 10.1046/j.1098-1616.2003.030.x.

230
Costache Bianca
Rolul asigurărilor în creşterea economică

Anexă
Anexa 1 Sursa datelor pentru Spania, Franța, Germania, Italia, Olanda și Marea Britanie
Variabilă Sursa
Asigurările de viață OECD online database
Asigurările non viață OECD online database
Asigurările totale OECD online database
Produsul intern brut Eurostat online database
Anexa 2 Sursa datelor pentru România
Variabilă Sursa
PBS aferente asigurărilor de viață Site oficial ASF
PBS aferente asigurărilor non viață Site oficial ASF
PBS aferente asigurărilor totale Site oficial ASF
Produsul intern brut Eurostat online database
Anexa 3 Exemplificare calcul Testul ADF - Spania
Spania
Testul ADF statistic 1% 5% 10% Prob
Level
gdp t-statistic -1.706628 -3.65373 -2.95711 -2.617434 0.4184
life t-statistic -5.017723 -3.65373 -2.95711 -2.617434 0.0003
non
life t-statistic -3.578623 -3.65373 -2.95711 -2.617434 0.012
total t-statistic -4.461558 -3.65373 -2.95711 -2.617434 0.0013
First difference
gdp t-statistic -5.468024 -3.661661 -2.960411 -2.61916 0.0001
life t-statistic -4.69587 -3.711457 -2.981038 -2.629906 0.0009
non
life t-statistic -7.899427 -3.67017 -2.963972 -2.621007 0.0000
total t-statistic -6.546174 -3.67017 -2.963972 -2.621007 0.0000
Anexa 4 Selecția lagurilor necesare modelului
LR FPE AIC SC HQ Lag selectat
Spania 4 4 4 1 2 4
Franta 2 2 2 2 2 2
Germania 3 3 3 3 3 3
Italia 3 3 3 3 3 3
Olanda 1 1 1 1 1 1
Marea Britanie 1 1 1 1 1 1

231
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
Anexa 5 Ecuațiile modelelor VAR/VECM
gdp_life
Spania GDP_SPAIN = C(1)*GDP(-1) +
C(2)*GDP(-2) + C(3)*GDP(-3)
+ C(4)*GDP(-4) + C(5)*LIFE(-
1) + C(6)*LIFE(-2) +
C(7)*LIFE(-3) + C(8)*LIFE(-4)
+ C(9)
Franța D(GDP) = C(1)*( GDP(-1) +
1.41322393835*LIFE(-1) -
28.5794317956 ) +
C(2)*D(GDP(-1)) +
C(3)*D(GDP(-2)) +
C(4)*D(LIFE(-1)) +
C(5)*D(LIFE\(-2)) + C(6)
Germania D(GDP) = C(1)*( GDP(-1) -
0.0193233596636*LIFE(-1) -
2.68500642339 ) +
C(2)*D(GDP(-1)) +
C(3)*D(GDP(-2)) +
C(4)*D(GDP(-3)) +
C(5)*D(LIFE(-1)) +
C(6)*D(LIFE(-2)) +
C(7)*D(LIFE(-3)) + C(8)
Italia D(GDP) = C(1)*( GDP(-1) -
0.282112720018*LIFE(-1) +
0.275915048397 ) +
C(2)*D(GDP(-1)) +
C(3)*D(GDP-2)) +
C(4)*D(GDP(-3)) +
C(5)*D(LIFE(-1)) +
C(6)*D(LIFE(-2)) +
C(7)*D(LIFE(-3)) + C(8)
Olanda D(GDP) = C(1)*( GDP(-1) -
0.360206568268*LIFE(-1) -
1.82318093284 ) +
C(2)*D(GDP(-1)) +
C(3)*D(LIFE(-1)) + C(4)
Marea D(GDP) = C(1)*( GDP(-1) -
Britanie 0.240211592908*LIFE(-1) -
2.11951284532 ) +
C(2)*D(GDP(-1)) +
C(3)*D(LIFE(-1)) + C(4)
Anexa 6 - Funcția impuls – răspuns Italia
gdp_non_life gdp_total
D(GDP) = C(1)*( GDP(-1) -
0.884116206354*NON_LIFE(-1) +
1.18965317417 ) + C(2)*D(GDP(-1)) +
C(3)*D(GDP(-2)) + C(4)*D(GDP(-3)) +
C(5)*D(GDP(-4)) + C(6)*D(NON_LIFE(-
1)) + C(7)*D(NON_LIF(-2)) +
C(8)*D(NON_LIFE(-3)) +
C(9)*D(NON_LIFe(-4)) + C(10)
D(GDP) = C(1)*( GDP(-1) -
21.0413866862*NON_LIFE(-1) +
126.325873193 ) + C(2)*D(GDP(-1)) +
C(3)*D(GDP(-2)) + C(4)*D(NON_LIFE(-
1)) + C(5)*D(NON_LIFE(-2)) + C(6)
D(GDP) = C(1)*( GDP(-1) -
0.0731488676997*NON_LIFE(-1) -
2.27074586356 ) + C(2)*D(GDP(-1)) +
C(3)*D(GDP(-2)) + C(4)*D(GDP(-3)) +
C(5)*D(NON_LIFE(-1)) +
C(6)*D(NON_LIFE(-2)) +
C(7)*D(NON_LIFE(-3)) + C(8)
D(GDP) = C(1)*( GDP(-1) -
0.472710361959*NON_LIFE(-1) -
1.70986559566 ) + C(2)*D(GDP(-1)) +
C(3)*D(GDP(-2)) + C(4)*D(GDP(-3)) +
C(5)*D(NON_LIFE(-1)) +
C(6)*D(NON_LIFE(-2)) +
C(7)*D(NON_LIFE-3)) + C(8)
D(GDP) = C(1)*( GDP(-1) -
0.907028877136*NON_LIFE(-1) +
1.0702390582 ) + C(2)*D(GDP(-1)) +
C(3)*D(NON_LIFE(-1)) + C(4)
D(GDP) = C(1)*( GDP(-1) -
0.418725079175*NON_LIFE(-1) -
3.72587805956 ) + C(2)*D(GDP(-1)) +
C(3)*D(NON_LIFE(-1)) + C(4)
Sursa: prelucrare proprie în Eviews.
Sursa: prelucrare proprie în Eviews.
232
WP nr. 7/2018
D(GDP) = C(1)*( GDP(-1) -
0.557100513337*TOTAL(-1) -
0.919519549106 ) + C(2)*D(GDP(-
1)) + C(3)*D(GDP(-2)) +
C(4)*D(GDP(-3)) + C(5)*D(GDP(-
4)) + C(6)*D(TOTAL(-1)) +
C(7)*D(TOTAL(-2)) +
C(8)*D(TOTAL(-3)) +
C(9)*D(TOTAL(-4)) + C(10)
D(GDP) = C(1)*( GDP(-1) -
0.184491870117*TOTAL(-1) -
2.0644111883 ) + C(2)*D(GDP(-1))
+ C(3)*D(GDP(-2)) +
C(4)*D(TOTAL(-1)) +
C(5)*D(TOTAL(-2)) + C(6)
D(TOTAL) = C(1)*( TOTAL(-1) -
29.2795102433*GDP(-1) +
75.393703619 ) + C(2)*D(TOTAL(-
1)) + C(3)*D(TOTAL(-2)) +
C(4)*D(TOTAL(-3)) +
C(5)*D(GDP(-1)) + C(6)*D(GDP(-
2)) + C(7)*D(GDP(-3)) + C(8)
D(TOTAL) = C(1)*( TOTAL(-1) -
2.28998848265*GDP(-1) -
0.453527355766 ) +
C(2)*D(TOTAL(-1)) +
C(3)*D(TOTAL(-2)) +
C(4)*D(TOTAL(-3)) +
C(5)*D(GDP(-1)) + C(6)*D(GDP(-
2)) + C(7)*D(GDP(-3)) + C(8)
D(TOTAL) = C(1)*( TOTAL(-1) -
1.8761939178*GDP(-1) +
1.82305146968 ) +
C(2)*D(TOTAL(-1)) +
C(3)*D(GDP(-1)) + C(4)
D(TOTAL) = C(1)*( TOTAL(-1) -
2.52061152216*GDP(-1) -
10.5768996808 ) +
C(2)*D(TOTAL(-1)) +
C(3)*D(GDP(-1)) + C(4)
Costache Bianca
Rolul asigurărilor în creşterea economică

Anexa 7- Funcția impuls – răspuns Spania

Sursa: prelucrare proprie în Eviews.

Anexa 8 Funcția impuls – răspuns Franța

Sursa: prelucrare proprie în Eviews.

Anexa 9 - Funcția impuls – răspuns Germania

Sursa: prelucrare proprie în Eviews.

Anexa 10 - Funcția impuls – răspuns Italia

Sursa: prelucrare proprie în Eviews.

Anexa 11 - Funcția impuls – răspuns Olanda

Sursa: prelucrare proprie în Eviews.

Anexa 12 - Funcția impuls – răspuns Marea Britanie

233
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 7/2018

Sursa: prelucrare proprie în Eviews.

Anexa 13 – Selecția rezutatelor testului Granger pentru care Prob < 0.05
Null hypothesis Prob
Spania DGDP does not Granger Cause DNON_LIFE 0.0092
Franța DGDP does not Granger Cause DLIFE 0.0285
DTOTAL does not Granger Cause DGDP 0.0264
Germania
DNON_LIFE does not Granger Cause DGDP 0.0322
DGDP does not Granger Cause DNON_LIFE 0.0009
DLIFE does not Granger Cause DGDP 0.0221
Italia
DGDP does not Granger Cause DLIFE 0.0007
DGDP does not Granger Cause DTOTAL 0.0006
Sursa: prelucrare proprie în Eviews.

Anexa 14 – Rezultatele Testului ADF – România

Romania
testul ADF statistic 1% 5% 10% Prob
Level
gdp t-statistic -2.699154 -3.632900 -2.948404 -2.612874 0.0843
life t-statistic -7.207178 -3.621023 -2.943427 -2.610263 0.0000
non life t-statistic -6.444041 -3.626784 -2.945842 -2.611531 0.0000
total t-statistic -7.082960 -3.626784 -2.945842 -2.611531 0.0000
First difference
gdp t-statistic -5.018457 -3.632900 -2.948404 -2.612874 0.0001
life t-statistic -7.210789 -3.639407 -2.951125 -2.614300 0.0000
non life t-statistic -9.492817 -3.632900 -2.948404 -2.612874 0.0000
total t-statistic -6.477902 -3.639407 -2.951125 -2.614300 0.0000
Anexa 15 - Selecție laguri finale - România
LR FPE AIC SC HQ Lag selectat
România 3 3 3 3 3 3
Sursa: prelucrare proprie în Eviews.

Anexa 16 – Selecția finala a lagurilor pentru România

gdp_life gdp_non_life gdp_total
Coeficient Prob Coeficient Prob Coeficient Prob
C(1) -0.3710 0.3689 0.0281 0.4491 -2.0022 0.0011
C(2) -0.8502 0.0399 -1.0176 0.0000 0.6572 0.1668
C(3) 2.6729 0.3406 -1.0170 0.0000 0.2214 0.6929
România
C(4) -0.8916 0.0110 -0.9894 0.0000 0.2951 0.3844
C(5) 1.7971 0.3402 0.0279 0.3267 -1.1126 0.0666
C(6) -0.6408 0.0220 0.0232 0.2620 0.0607 0.7546

234
Costache Bianca
Rolul asigurărilor în creşterea economică

C(7) 0.8268 0.4503 0.0185 0.1326 -0.0251 0.9646

C(8) 3.8553 0.7375 0.7462 0.4143 1.9021 0.8720
C(9) -0.0876 0.0006 1.9122 0.0021 -0.0314 0.4914
C(10) 0.0691 0.0054 -0.7183 0.3798 0.0340 0.3559
C(11) -0.4025 0.0173 -1.9950 0.0126 -1.0051 0.0000
C(12) 0.0523 0.0114 -0.4822 0.4860 0.0282 0.2865
C(13) -0.5542 0.0000 0.5149 0.2594 -1.0060 0.0000
C(14) 0.0035 0.8266 0.2068 0.5305 0.0211 0.1664
C(15) -0.7921 0.0000 0.0271 0.8891 -0.9794 0.0000
C(16) 0.8415 0.2178 1.4854 0.9189 0.7625 0.4079

Anexa 17 – Estimarea ecuațiilor modelelor VECM

gdp_life gdp_non_life total_gdp

D(GDP) = C(9)*( LIFE(- D(GDP) = C(1)*( GDP(-1) - D(GDP) = C(9)*( TOTAL(-

1) + 9.0581695627*GDP(- 0.944460466777*NON_LIFE(-1) 1) - 0.229255173643*GDP(-
1) - 10.8060604241 ) + + 27.0653145117 ) + 1) - 23.4499765191 ) +
C(10)*D(LIFE(-1)) + C(2)*D(GDP(-1)) + C(10)*D(TOTAL(-1)) +
C(11)*D(GDP(-1)) + C(3)*D(NON_LIFE(-1)) + C(11)*D(GDP(-1)) +
România
C(12)*D(LIFE(-2)) + C(4)*D(GDP(-2)) + C(12)*D(TOTAL(-2)) +
C(13)*D(GDP(-2)) + C(5)*D(NON_LIFE(-2)) + C(13)*D(GDP(-2)) +
C(14)*D(LIFE(-3)) + C(6)*D(GDP(-3)) + C(14)*D(TOTAL(-3)) +
C(15)*D(GDP(-3)) + C(7)*D(NON_LIFE(-3)) + C(8) C(15)*D(GDP(-3)) + C(16)
C(16)
Sursa: prelucrare proprie în Eviews.

Anexa 18 – Valoarea coeficienților

gdp_life gdp_non_life gdp_total
Coef Prob Coef Prob Coef Prob
România C(1) -0.3710 0.3689 0.0281 0.4491 -2.0022 0.0011
Sursa: prelucrare proprie în Eviews.

Anexa 19 – Rezultatele testului Wald aplicat modelului gdp – life

gdp_life
Wald Test:
System: Untitled
România Test Statistic Value df Probability
Chi-square 25.586 3 0.0000
Null Hypothesis: C(5)=C(6)=C(7)=0
Sursa: prelucrare proprie în Eviews.

Anexa 20 – Testul de cauzalitate Granger – România

DNON_LIFE does not Granger Cause DGDP 0.0006
DGDP does not Granger Cause DNON_LIFE 0.0038
România
DTOTAL does not Granger Cause DGDP 0.0004
DGDP does not Granger Cause DTOTAL 0.0019
Sursa: prelucrare proprie în Eviews.

235