Sunteți pe pagina 1din 27

MODELELE DE CRESTERE ECONOMICA ALE TARILOR D IN EUROPA CENTRALA SI DE EST.

INTRE ATERIZARE LINA SI ATERIZARE DURA


Introducere Se spune ca: o dat ce cineva ncepe s se gndeasc la creterea economic, i va fi greu s se mai gndeasc la altceva(Robert Lucas),importanta acestui concept economic fiind deci esentiala in dezvoltarea tarilor si in conceperea unor modele de crestere economica din ce in ce mai eficiente. In cadrul acestui proiect am inceput prin a defini conceptul de crestere economica,prezentand principalii factori ce contribuie la atingerea acesteia pentru ca apoi sa conturam modelul de crestere european utilizat in atingerea acestui obiectiv.Pe fondul crizei financiare actuale incepute in 2007,am analizat performantele modelelor de crestere economica europene aplicate in Europa Centrala si de Est incercand sa identificam cauzele si efectele ce au dus la o crestere economica sau din contra la o contractie.S-au evidentiat 3 tipuri de modele de crestere economica :modelul unei cresteri robuste,sustenabile(Polonia);modelul tarilor cu crestere moderata(Cehia,Slovacia,Slovenia,Romania) si a celor cu o contractie economica(Bulgaria,Ungaria,Tarile Baltice) Conceptul de cretere economic Creterea economic este un proces complex care vizeaz sistemul economic n ansamblul i dinamica lui. Prin coninutul ei, nseamn o evoluie pozitiv, ascendent a economiei naionale, fr a exclude oscilaiile conjuncturale i chiar anumite regresii temporare. Se folosesc chiar termenii de cretere economic zero i cretere economic negativ. Termenul de cretere economic zero a fost folosit pentru prima oar ntr-un raport pentru clubul de la Roma i avea semnificaia unei situaii n care rezultatele economice absolute i populaia total sporesc n acelai ritm, nct nivelul rezultatelor pe locuitor rmne constant. Creterea economic negativ evideniaz acea situaie n care rezultatele macroeconomice pe locuitor au tendin de scdere, meninndu-se totui sub control o serie

de corelaii fundamentale de echilibru, ceea ce presupune compromisuri rezonabile pe planul eficienei i bunstrii. Aadar creterea economic relev acele modificri care au loc n sporirea rezultatelor macroeconomice care nu sunt exprimate independent, ci n strns legtur cu factorii ei determinani. Aceti factori sunt: - factorul uman (cantitativ i calitativ, drept capital uman); - factorul material (att ca investiii, ct i capitalul real existent); - factorul informaional tehnic (avnd n prezent rol decisiv). Rezultatele creterii economice pot fi msurate prin indicatori sintetici i acetia sunt: - produs intern brut (PIB); - produs naional brut (BNB); - venit naional, att pe total ct i pe locuitor (VN). Ca proces macroeconomic, creterea economic nu surprinde modificrile calitative din structura economiei i nivel de trai, aspecte puse n eviden de conceptul de dezvoltare economic. Caracteristicile procesului creterii economice n prezent sunt: - se desfoar pe baza unui amplu proces de formare a unui mod tehnic de producie nou, caracteristic societilor din Al III-lea Val; - se contureaz un tip de cretere preponderent intensiv; - are legtur cu calitatea vieii. Tipurile de cretere economic
- tipul extensiv, corespunznd laturilor cantitative ale factorilor direci ce contribuie

la formarea P.N.B.;
- tipul intensiv, corespunznd laturilor calitative. El este propriu n special

economiilor avansate. Cele dou aspecte nu sunt exclusive, alternnd n evoluia economic a unei ri. Exist diferene semnificative ntre conceptele de cretere economic i de dezvoltare economic. Creterea economic se refer la mbuntirea valorilor printr-o msur specific. Venitul sau produsul naional sunt exprimate n termeni de msur a valorii adugate agregate a economiei naionale produsul intern brut (PIB). Atunci cnd PIB-ul unei naiuni crete, economitii consider c acesta reflect creterea economic. De cealalt parte, termenul de dezvoltare economic implic mai multe aspecte. n mod normal se refer la mbuntiri ntr-o varietate de indicatori precum rata de alfabetizare,

sperana de via i rata srciei. PIB msoar bunstarea economic dar nu ia n considerare elemente precum timpul liber, calitatea mediului, gradul de libertate sau dreptatea social. Creterea economic a oricrei msuri specifice nu se constituie ntr-o definiie suficient pentru dezvoltarea economic. . In anul 1969, Dudley Seers a disociat elementul de cretere de conceptul de dezvoltare. Acesta susine c dezvoltarea este un fenomen social mai profund i implic implic mai mult dect creterea venitului pe cap de locuitor, respectiv eliminarea srciei, omajului i inegalitilor. Ceea ce subliniaz Seers este c, dac o naiune din lumea a treia i propune o strategie de dezvoltare, aceasta nu poate utiliza aceleai politici ca i o naiune dezvoltat. Dac, spre exemplu, inta macroeconomic o reprezint creterea economic (a PIB), guvernul nu poate estima c, pe baza reducerii fiscalitii i a cheltuielilor guvernamentale, economia va nregistra o rat de cretere similar cu cea a unei naiuni dezvoltate. Motivul ar fi c, n primul rnd, dac guvernele din lumea a treia ar impune taxe, populaia ar fi ntr-un grad de srcie mult mai accentuat. De asemenea, guvernul nu poate cheltui mai mult deoarece veniturile sale provin din ajutoare umanitare. Prin urmare, ar fi avantajos pentru aceste naiuni s se concentreze pe reducerea analfabetizrii i educarea populaiei care s se califice pentru obinerea unui loc de munc, toate aceste elemente conducnd, n cele din urm, la reducerea srciei. Dezvoltarea economic surprinde simultan aspecte cantitative, calitative i structurale ale evoluiei economice, n corelaie cu evoluia demografic i problematica general a omului, ca i cu evoluia echilibrului ecologic. Ideea de baz ce definete dezvoltarea economic este cea de schimbare, de transformare a structurilor n economie; a comportamentului sistemului economic, a raportului dintre activitile umane i mediul nconjurtor. Conceptul de dezvoltare economic este multidimensional, din mai multe considerente: dezvoltarea economic implic n sine creterea economic; nu exist proces de economic are o conotaie istoric ampl; ea surprinde procesul trecerii dezvoltare economic fr o cretere a rezultatelor macroeconomice pe termen lung. economiei unei societi umane date, de la o form inferioar de evoluie spre alta superioar, inclusiv numeroasele zig-zag-uri temporare determinate de diferite conjuncturi istorice.

dezvoltarea economic poate fi definit, ntr-un sens mai restrns, ca dezvoltarea

factorilor de producie, respectiv dezvoltarea principalelor componente ale economiei n cadrul unui spaiu naional-statal. noiunea de dezvoltare economic se refer, mai ales n prezent, cu deosebire la progresele realizate n raporturile dintre agenii economici i mediul economic al acestora la structurile nu numai tehnice, ci i sociale i psihosociale ale produciei i la mediul naional. Procesul creterii economice are anumite interferene i cu procesul reproduciei lrgite. Deosebirea esenial dintre aceste procese const n aceea c reproducia lrgit evideniaz doare reluarea produciei pe o scar mai mare, prin acumularea de capital, n timp ce creterea economic relev i factorii utilizai n acest scop, combinarea i substituirea factorilor de producie. n concluzie, orice dezvoltare economic presupune i o cretere economic, dar nu orice cretere economic nseamn i o dezvoltare economic. Teorii si modele ale cresterii economice

Studierea teoriilor n domeniul dezvoltrii regionale constituie un aspect fundamental, un punct de plecare pentru observarea ulterioar a diferitelor tendine, aspecte i pentru a le clasifica n funcie de perioad, curent economic etc. Mai mult, consultarea i analiza diferitelor teorii faciliteaz apariia de noi idei, identificarea complementaritilor, contribuind astfel la introducerea de elemente novatoare n domeniu. .

Modelul european de crestere economic

Creterea economic, stabilitatea i coeziunea social sunt procese complementare n modelul european. Politicile macroeconomice i de coeziune bine concepute fundamenteaz o cretere economic susinut. n acelai timp, un ritm ridicat de cretere economic conduce la stabilitate economic i coeziune social pe termen lung. Creterea economic rapid este un pilon fundamental al sustenabilitii modelului european (model care pune mare pre pe coeziune). n model, schimbarea de paradigm privind procesul creterii economice este evident. Prin accentul pus pe randamentele descresctoare ale factorilor de producie (n condiiile unei

tehnologii date), teoriile clasice i neoclasice ale creterii au conferit tiinei economice caracterul de tiin pesimist. Acestea consider c: - economia este stabil i tinde spre deplina folosint; - modelele neoclasice pornesc de la microeconomie, de la preferinele gospodriilor, funciile de producie ale firmelor, structura pieelor etc; - investiiile au un efect pe termen scurt asupra venitului naional prin cererea agregat; efectele lor pe termen lung se manifest prin creterea venitului naional potenial; - economisirile reduc consumul i cererea agregat i de aceea reduc venitul naional pe termen scurt; ns, pe termen lung, economisirea finaneaz investiiile ce conduc la o cretere a venitului potenial; - exist randamente descresctoare ale factorilor de producie; - pe termen lung, modificrile tehnologice reprezint principala cauz a creterii economice, mpreun cu investiiile n capital i n noile tehnologii; - creterea economic, creterea gradului de ocupare i redistribuirea venitului in societate sunt obiective independente i potential conflictuale. Teoriile moderne ale creterii economice sunt mai optimiste, deoarece subliniaz potenialul nelimitat al progresului tehnic, indus de cunotine, pentru a economisi toi factorii de producie i deoarece pledeaz pentru randamente cresctoare ale investiiilor. Din coninutul lor se desprind urmtoarele idei: - trateaz schimbarea tehnologic ca pe o variabil endogen care rspunde la semnale de pia. Difuzarea tehnologiei este de asemenea endogen; - unele teorii moderne ale creterii furnizeaz efecte crescute pe msur ce investiiile cresc pe cont propriu. Aceste investiii confer externaliti; - exist randamente cresctoare ale factorilor de producie; - creterea economic, creterea gradului de ocupare i redistribuire a venitului n societate sunt interconectate. Modelul european consider c instituiile i politicile de reglementare a pieei sunt fundamentale pentru o cretere economic susinut. Modelul european de economie accept drept component strategic, alturi de cea randamental, pe cea a transferurilor cu finalitate ori coeziunea sociala. Modelul este bivalent, economic si social, i totodat pluridirecional, viznd i ceea ce se afl dincolo i dincoace de pia. Specifice integrrii europene sunt procesele de convergen. Noua economie european, care este caracteristic stadiului actual de dezvoltare, este o economie informaional, ce se sprijin pe tehnologia informaiei. Aceasta pune n valoare

resurse neconvenionale greu epuizabile sau chiar inepuizabile cum sunt potenialul de cunoatere i capacitatea de inovare a capitalului uman.

Modelul European premise ale reusitei:

Experienta in evitareaperformantdeviatiilepietei, economiaeuropeanafiindstructurata de responsabilitatisociale Este considerat un intreg care

vreasadifuzezeprosperitateadinsprenucleuldurcatrezoneleemergente Armonizeazamacrostabilitatea cu microdinamizarea Coexista o semnificativaproprietatepublica cu o proprietateindividualadinamica Greutateaadoptariivalorilor specific functionalizariiintregului UE - preasaraca in sustinatori Euro are ezitari in competitia cu dolarul Functionareaadecvata a institutiilorsupranationaleesteblocata de birocratiagreoaiesi de coruptie Cavariant de globalizare, integrareaeuropeanin particular modelul economic european, a parcurs un traseu al constructivismului Roma Maastricht Amsterdam din care s-au desprinscaobiectiveeconomice: dezvoltarearmonioas, echilibratidurabil a activitiieconomice; dezvoltare armonioas, echilibrat i durabil a activitii economice; un nivel ridicat de ocupare a forei de munc; egalitate ntre brbai si femei; cretere durabil i neinflaionist; un grad ridicat de competitivitate i convergena performanelor economice; un nivel ridicat de protejare i mbuntire a calitii mediului; creterea nivelului de trai i a calitii vieii; coeziune economic i social ntre statele membre.

Riscuri:

Mijloacele prin care se urmrete realizarea obiectivelor propuse, sunt piaa comun (uniune vamal, libera circulaie a bunurilor, persoanelor, serviciilor i capitalului, definirea pieei

interne: spaiu fr frontiere, asigurarea libertilor, interzicerea restriciilor asupra capitalului, deplasare treptat spre libera circulaie a persoanelor legtura complex cu Schengen si condiionri) i armonizarea politicilor economice(politica comercial comun, politica agricol comun, politica comun n domeniul concurenei, politica comun in domeniul transporturilor, armonizarea reglementrilor economice i fiscale, alte instrumente, recunoaterea reciproc drept principiu reglementat, cercetare i dezvoltare tehnologic, mediu nconjurtor, sistemul monetar european, coeziune economic i social, fonduri structurale, sntate i securitate la locul de munc, uniunea economic i monetar, protocol social inserat n Tratatul CE, strategie coordonat pentru ocuparea forei de munc). Principiile cheie ale modelului sunt: loialitate fa de comunitate, nediscriminare n funcie de cetenie, lrgirea competenelor numai n privina funcionrii pieei comune, subsidiaritate, acquis comunitar( pia deschis cu liber concuren, preuri stabile, finane publice i condiii monetare sntoase, balan de pli sustenabil), protocol special privind subsidiaritatea si proporionalitatea. Cadrul instituional presupune: instituii comune, control judiciar suprem, Comisia European: gardian al Tratatului, buget UE, reguli privind luarea deciziilor, Consiliul European, vot prin majoritate calificat pentru msuri privind piaa intern, rol mai mare pentru Parlamentul European, Banca Central European.1 Provocarile Uniunii Europene n perioada urmtoare:

Combinaia contradictorie dintre o cretere economic redus i cheltuieli bugetare ridicate (legate de procesul de mbatrnire) Diferenele de venituri din Uniunea European sunt mai mari dup extindere. Noile state membre sunt nu doar srace, ci i mai diferite din punctul de vedere al structurii economice. Compromisul dintre cretere economic i coeziune. Un grad mai ridicat de integrare generat de mrirea ecarturilor dintre regiuni.

Dei modelul european pare a-i reveni cel mai greu dup criza economic actual, totui acesta are ingredientele pentru a se adapta la un nou model de dezvoltare economic, precum au dovedit rile care fac parte din modelul scandinav. STRATEGIA EU 2020 Strategia Europa 2020 propune trei prioriti care se susin reciproc:
1

D. Marin, C. Socol, M. Marina., Economieeuropean, Edituraeconomic, Bucuresti, 2004

cretere inteligent: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoatere i inovare; cretere durabil: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizrii resurselor, mai ecologice i mai competitive; cretere favorabil incluziunii: promovarea unei economii cu o rat ridicat a ocuprii forei de munc, care s asigure coeziunea social i teritorial. UE trebuie s defineasc direcia n care vrea s evolueze pn n anul 2020.

n acest scop, Comisia propune urmtoarele obiective principale pentru UE:

75% din populaia cu vrsta cuprins ntre 20 i 64 de ani ar trebui s aib un loc de munc; 3% din PIB-ul UE ar trebui investit n cercetare-dezvoltare (C-D); obiectivele 20/20/20 n materie de clim/energie ar trebui ndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorat la 30%, dac exist condiii favorabile n acest sens); rata abandonului colar timpuriu ar trebui redus sub nivelul de 10% i cel puin 40% din generaia tnr ar trebui s aib studii superioare; numrul persoanelor ameninate de srcie ar trebui redus cu 20 de milioane.

Aceste obiective sunt interconectate, fiind importanta indeplinirea fiecaruia pentru a putea obtine rezultatele asteptate in privinta urmatoarelor obiective. Pentru a garanta c fiecare stat membru adapteaz strategia Europa 2020 la situaia sa specific, Comisia propune ca aceste obiective ale UE s fie transpuse n obiective i traiectorii naionale. Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei prioriti - o cretere inteligent, durabil i favorabil incluziunii - dar nu sunt exhaustive: pentru a sprijini realizarea acestora, va fi necesar ntreprinderea unei game largi de aciuni la nivelul naional, al UE i internaional. Comisia prezint apte iniiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese n cadrul fiecrei teme prioritare: O Uniune a inovrii pentru a mbunti condiiile-cadru i accesul la finanrile pentru cercetare i inovare, astfel nct s se garanteze posibilitatea transformrii ideilor inovatoare n produse i servicii care creeaz cretere i locuri de munc;

Tineretul n micare pentru a consolida performana sistemelor de educaie i pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaa muncii; O agend digital pentru Europa pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare vitez i pentru a valorifica beneficiile pe care le ofer o pia digital unic gospodriilor i ntreprinderilor;

O Europ eficient din punctul de vedere al utilizrii resurselor pentru a permite decuplarea creterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii sczute de carbon, pentru a crete utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor i a promova eficiena energetic; O politic industrial adaptat erei globalizrii pentru a mbunti mediul de afaceri, n special pentru IMM-uri, i a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide i durabile n msur s fac fa concurenei la nivel mondial; O agend pentru noi competene i noi locuri de munc pentru a moderniza pieele muncii i a oferi mai mult autonomie cetenilor, prin dezvoltarea competenelor acestora pe tot parcursul vieii n vederea creterii ratei de participare pe piaa muncii i a unei mai bune corelri a cererii i a ofertei n materie de for de munc, inclusiv prin mobilitatea profesional; Platforma european de combatere a srciei pentru a garanta coeziunea social i teritorial, astfel nct beneficiile creterii i locurile de munc s fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confrunt cu srcia i excluziunea social s li se acorde posibilitatea de a duce o via demn i de a juca un rol activ n societate.

Aceste apte iniiative emblematice vor angaja att UE, ct i statele membre. Instrumentele UE, n special piaa unic, ajutoarele financiare i instrumentele de politic extern, vor fi mobilizate pentru eliminarea blocajelor i ndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020. Ca prioritate imediat, Comisia identific msurile care trebuie luate pentru a defini o strategie credibil de ieire din criz, pentru a continua reforma sistemului financiar, pentru a asigura consolidarea bugetar pentru o cretere pe termen lung i pentru a ntri coordonarea n cadrulUniunii economice i monetare. Pentru a se obine rezultate va fi nevoie de o guvernan economic mai puternic. Strategia Europa 2020 se va sprijini pe doi piloni: abordarea tematic prezentat anterior, care combin prioritile i principalele obiective, i ntocmirea unor rapoarte de ar, permind statelor membre s i dezvolte propriile strategii de rentoarcere la o cretere economic durabil i la sustenabilitatea finanelor publice. La nivelul UE se vor adopta orientri integrate care sa cuprind domeniul de aplicare al prioritilor i obiectivelor UE. Fiecrui stat membru i se vor adresa recomandri specifice. n cazul unui rspuns necorespunztor, se pot emite avertismente politice. Prezentarea de rapoarte privind ndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020 i evaluarea Pactului de stabilitate i cretere se vor efectua simultan,

fcndu-se ns n continuare distincia ntre aceste instrumente i meninnd integritatea Pactului. Consiliul European se va implica total n noua strategie i va fi punctul focal al acesteia. Comisia va monitoriza progresele nregistrate n vederea ndeplinirii obiectivelor, va facilita schimburile politice i va prezenta propunerile necesare orientrii aciunii i promovrii iniiativelor emblematice ale UE. Parlamentul European va reprezenta o for motrice pentru mobilizarea cetenilor i va juca rolul de colegislator n ceea ce privete iniiativele-cheie. Aceast abordare privind instituirea de parteneriate ar trebui extins la comitetele UE, parlamentele naionale, autoritile naionale, locale i regionale, partenerii sociali, prile interesate i societatea civil, astfel nct toi cetenii s participe la ndeplinirea obiectivelor fixate. Comisia propune aprobarea de ctre Consiliul European, n martie, a abordrii generale a strategiei i a obiectivelor principale ale UE i, n iunie, a parametrilor detaliai ai strategiei, inclusiv a orientrilor integrate i a obiectivelor naionale. De asemenea, Comisia ateapt cu interes observaiile i sprijinul Parlamentului European pentru a garanta succesul strategiei Europa 2020.

Acestea sunt obiective la nivelul Uniunii Europene, distribuite la nivelul fiecarei tari. Spre deosebire de Strategia Lisabona 2010, care in opinia multora a fost un esec, in cazul noii strategii a UE pentru crestere economica si creare de noi locuri de munca responsabilitatea revine Consiliului European. O alta deosebire fata de Strategia de la Lisabona este aceea ca Strategia UE2020 include tinte numerice clare. Instrumentele pe care se bazeaza Uniunea Europeana pentru atingerea obiectivelor propuse sunt noua guvernan economic, susinut de piaa intern, bugetul, comerul i politica economic extern, precum i nomele i sprijinul uniunii economice i monetare.

MODELE DE CRESTERE ECONOMICA IN EUROPA CENTRALA SI DE EST


Avand in vedere variatiile principalului indicator de crestere economica PIB in zona centrala si est europeana,se disting 3 tipuri modele de crestere economica:cresterea sustenabila,moderata si contractia economica sau scaderea.

I.POLONIA-CEA MAI PUTERNICA ECONOMIE


Polonia este fara indoiala cea mai puternica economie a Europei Centrale si de est si singura tara europeana care a inregistrat cresterea pozitiva a nivelului PIB in anul 2009 in procent de 1,7%.. EVOLUTIE PIB SI PIB/CAPITA (1996-2009)

Polonia a inregistrat o crestere economica neintrerupta in ultimii 14 ani economia acestei tari fiind pe plus inclusiv in 2009. In aceasta perioada, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 3200 la 9500 de euro, scazand apoi la 8500 euro anul trecut pe fondul devalorizarii cu peste 20% a zlotului. Daca discutam despre PIB-ul nominal, acesta a crescut de la 153 mld euro in 1998, la 362 mld euro in 2008 si 310 mld euro in 2009. Cu alte cuvinte, economia Poloniei a crescut cu 102% in perioada 1998-2009,cresterea fiind una sanatoasa.

EVOLUTIA DEFICITULUI BUGETAR(1997-2009)

Astfel, desi economia a inregistrat cresteri sustinute bugetul a fost permanent pe minus, deficitul bugetar coborand sub 3% in doar 3 dintre ultimii 13 ani. In ceea ce priveste datoria publica, aceasta s-a invartit in jurul a 40-50% intre 1997 si 2009. COMERTUL EXTERIOR

Anul trecut, Polonia a exportat produse in valoare de 100.2 mld euro si a importat produse in valoare de 103.4 mld euro, astfel ca deficitul comercial a scazut de la 26.1 mld euro in 2008 la 3.2 mld in 2009 (-88%!). Daca privim evolutia comertului exterior al Poloniei in ultimii 10 ani, observam ca desi a existat crestere economica,ea nu a determinat si o crestere a deficitului comercial ci dimpotriva (cu exceptia anilor 2007 si 2008), ceea ce arata ca produsele poloneze au fost tot mai competitive pe pietele externe. In 2008, polonezii au inregistrat un deficit comercial istoric, echivalent cu 7.2% din PIB,acest lucru s-a intamplat datorita faptului ca pietele de export vestice au intrat in criza mai repede decat pietele importatoare estice, astfel ca importurile au continuat sa creasca, insa exporturile au scazut. Situatia s-a corectat in 2009, cand deficitele externe au scazut semnificativ. RATA SOMAJULUI

Se observa o evolutie ascendenta a cursului in perioada 1998-2007,apoi o scadere in anul 2008,o data cu declansarea crizei,pentru ca in 2010 sa atinga un nivel de 9,6%,egal cu nivelul ratei la nivelul Uniunii Europene. NIVELUL CREDITULUI DE CONSUM

NIVELUL CREDITULUI IPOTECAR

In ceea ce priveste modelul de crestere economica polonez,punctele forte ale acestuia constau in:

O piata interna larga,ceea ce minimizeaza dependenta economiei de exporturi si permite companiilor poloneze sa isi mentina vanzarile pe plan local crescute in comparatie cu cele de pe pietele straine.

O baza economica diverisificata ce include industria aerospaial,de agro-prelucrare, construcii, energie, produse alimentare i buturi, maini, dispozitive medicale, autovehicule, produse farmaceutice etc.

Capital uman puternic ce se bazeaza pe o de tineri profesionisti care s-au intors in Polonia dupa ce au terminat studiile in tari precum Irlanda si Marea Britanie. Un numar important de clustere regionale, (Bydgoszcz, Gdask, Katowice, Krakw, d, Pozna, Rzeszw, Szczecin Wrocaw,Varsovia) care diferentiaza Polonia de

celelalte tari europene est-centrale care au centrele economice si comerciale in capitalele acestora

Efectele terapiei de soc din 1990 care au ajutat tara sa gestioneze economic mai bine decat celelalte tari Polonia a aplicat masuri radicale, nepopulare, pentru stabilizarea macroeconomica si accelerarea tranzitiei spre o economie de piata: decelerarea interventiei statului si ridicarea sectorului privat. In acest context, terapia de soc a fost un succes, iar rezultatele sunt vizibile inclusiv azi. Masurile de stabilizare macroeconomica si liberalizare extensiva (largirea libertatilor economice prin indepartarea diferitelor restrictii impuse de stat) au atras dupa sine importante reforme institutionale (atat la nivel legislativ cat si la nivelul intreprinderilor) ce au culminat cu cresterea fulminanta a firmelor private si atragerea investitorilor,un punct esential in sustenabilitatii cresterii economice.Un studiu facut in 2009 de catre United Nations Conference on Trade and Development(UNCTD) situeaza Polonia pe locul 13 in lista celor mai cautate destinatii pentru investitiile directe.

Integrarea in zona euro Trecerea la moneda euro ramane una din prioritatiile guvernului polonez,insa schimbarile in situatia economica a tarii au amanat perspectivele adoptatii monedei unice.Pe data de 28 octombrie 2008 guvernul a adoptat un plan cu principalele etape de pregatire ce trebuiesc urmate pentru a devenii membrii pe deplin ai Uniunii Econimice si Monetare.Totusi turbulentele pe pietele financiare si o reducere a cresterii economice in Polonia,ca si in celelalte tari partenere au impiedicat realizarea programului. De aceea,pe data de 27 aprilie 2009,s-au publicat prerogativele pentru implementarea unor noi etape in aderarea la zona euro,acest document stabilind conditiile pentru adoptarea mecanismului cursului de schimb(Aranjment pentru cursul de schimb in care o moneda are o paritate centrala fata de euro, iar cursul de schimb nu poate fluctua fata de aceasta paritate cu mai mult de 15%, in sus sau in jos),participarea la acest mecanism pentru o perioada minima de doi ani fiind unul din criteriile ce trebuie indeplinite pentru a putea intra in zona euro. Se pune problema insa daca Polonia ajunge sa adopte moneda euro,va fi oare capabila sa evite ciclul de expansiune si contractie cunoscut sub numele de boom and boost cu care s-au confruntat celelalte economii de-a lungul timpului la momentul trecerii la moneda europeana?

Conform unui raport redactat de catre Barry Eichengree si Katharina Steiner pentru banca nationala a Poloniei in anul 2008,raspunsul la aceasta intrebare are in vedere 4 aspecte: Cat de mult o sa scada rata dobanzii? Nivelul salariilor o sa poata fi tinut sub control? O sa poata fi in stare guvernul sa resiste presiunilor datorate cresterii nivelului cheltuielilor publice? Vor putea bancile centrale sa limiteze impulsul pentru un boom nesustenabil al nivelului creditelor? In comparatie cu celelalte tari care intampina sau au intampinat niveluri excesive ale creditului de-a lungul perioadei in care au aderat la moneda unica,cresterea nivelului creditului pentru sectorul privat in Polonia a fost relativ scazuta;cresterea preturilor la locuinte a fost limitata iar ponderea creditului ipotecar in nivelul pib a fost redusa.Totusi,faptul ca Polonia este o exceptie in ceea ce priveste nivelul creditelor accentueaza riscul unui boom,care ar fi sustinut de o scadere a ratelor de dobanda ca urmare a asteptarilor privind adoptarea euro.Totodata,ratele de dobanda din Polonia converg deja catre nivelul din zona europeana,ceea ce sugereaza ca socul ar fi mai putin intens.Alti factori sunt pe de o parte cei negativi precum limitariile continue in ceea ce priveste supravegherea planului de adoptare cat si slabiciunea ministerului finantelor in ceea ce priveste bugetul,iar pe de alta parte cei pozitivi si anume existenta unor piete si produse competitive si a unor politici monetare si fiscale prudentiale.Un singur lucru este cert:politicile poloneze se vor baza pe studierea in prealabil a tuturor experientelor intalnite in cazul celorlalte tari si apoi vor fi luate decizii. De ce Polonia a fost mai bine plasat pentru a face fa crizei decat restul tarilor europene? In primul rand se remarca abilittea actualului guvern de a gestiona cea mai grav furtun economic din ultimele decenii,capacitatea de regenerare bazandu-se totodata pe cei 20 de ani de dificile transformri economice (terapia de oc din anii '90). Spre deosebire de alte economii europene, exporturile Poloniei nu au sczut att de dramatic, rata de cretere a creditelor de consum a fost mic (cu un nivel sczut al datoriilor n valut), consumul intern a crescut, iar valoarea PIB-ului a rmas pozitiv n toate cele patru trimestre ale anului 2009. In al doilea rand,este de remarcat promovarea prudenei fiscale i reasigurarea investitorilor strini mpotriva panicii i a lichidrii premature a pieei, o mare parte din succesul Poloniei

stand n puterea pieei interne de larg consum. Concret, cnd zlotul s-a depreciat (iar euro s-a scumpit), polonezii au cheltuit n ar.Astfel se observa importanta unor instituii de stat puternice,a unei democraii viabile,a responsabilitatatii si a transparenei precum i a politicilor economice sntoase Mai mult,capacitatea de a menine dezechilibrul macroeconomic la un nivel relativ redus a oferit Poloniei posibilitatea de a profita de mecanisme de mprumut prefereniale i ajutoare financiare, cum ar fi accesarea unei linii de credit flexibile n valoare de 20,5 miliarde de dolari de la FMI, facilitate oferit rilor cu fundamente economice puternice. Acesta nu numai c a ajutat Polonia s evite eventuale ocuri economice, dar i-a i asigurat o arie mai larg de opiuni i o mai mare flexibilitate privind alegerea politicilor care s contribuie laredresarea economiei. Spre deosebire de aceasta, deficitele nesustenabile i datoriile externe mari au obligat Ungaria (15,7 miliarde de dolari) i Romnia (17,1 miliarde de dolari) s caute ajutor financiar din partea FMI i a Bncii Mondiale, ceea ce le-a impus adoptarea unor msuri de austeritate foarte stricte.

III. CONTRACTIA ECONOMIILORESTONIA,LETONIA,LITUANIA,UNGARIA,BULGARIA

RATA DE CRESTERE A PIB-ULUI REAL

Referitor la rata de crestere a pib-ului real se remarca anul 2009 cu o scadere de -17,5% inregistrata in Letonia,urmata de Lituania cu -15% si Estonia cu -13%.Insa,anul 2010 este caracterizat de rata ale pib-lui pozitive,cea mai ridicata fiind cea de 2,5% in Estonia;iar in anii 2011/2012 se prefigureaza cresteri pentru fiecare din tarile mentionate.

PIB PER CAPITA EXPRIMAT IN PPS(produsul intern brut pe cap de locuitor, ca procentaj, raportat la media europeana)

In ceea ce priveste pib per capita exprimat in PPS,se observa ca niciuna dintre tari nu a putut atinge media EU-27 de 100 de puncte,cel mai ridicat nivel fiind cel de 65 de puncte in Ungaria si Estonia.

RATA SOMAJULUI IN PERIOADA 1996-2009

Sursa:www.google.com

Putem observa ca cea mai crescuta rata a somajului(20%) s-a atins in Bulgaria in perioada 2000-2001 si in Letonia in septembrie 2010.La momentul actual insa,cea mai scazuta rata s-a inregistrat in Bulgaria(10%),urmata de Ungaria,iar la polul opus sunt Lituania,Estonia si Letonia.

DEFICITUL BUGETAR( PROCENT DIN PIB)

Deficitul bugetar in cazul Ungariei s-a mentinut la un nivel crescut,atingand valoarea de 9% in perioada 2002-2003 si mentinandu-se la un nivel ridicat pana in prezent.In 2009,cel mai mare procent il are Letonia,urmata de Lituania si Bulgaria.

BALANTA EXTERNA DE PLATI

Referindu-ne la balanta externa de plati se observa un nivel ridicat al exporturilor in comparatie cu importurile in cazul Ungariei si un nivel scazut in cazul Bulgariei;in ceea ce priveste celelalte state nivelul balantei este unul redus.

UNGARIA Ungaria,una dintre cele mai performante economii post socialiste din Europa de est a inregistrat o crestere mediocra in perioada ante-criza(1,2% cresterea pib-ului real in 2007,in timp ce cresterea regionala era de 5,5%)inainte sa incetineasca si sa atinga o crestere zero in 2008,apoi o scadere de 6,7% in 2009. Un management fiscal scazut,un sistem bancar instabil si un sector al creditelor de consum supraindatorat sunt cativa din factorii ce au erodat increderea investitorilor in economia Ungariei.Mai mult,in ultimii 20 de ani, Ungaria a cunoscut un numr mare de dezechilibre macroeconomice, tergiversnd, n acelai timp, reformele structurale la scar larg.Datoria Ungariei (att public, ct i privat) a crescut ntr-un ritm foarte alert. Cnd a lovit criza, peste 65% din totalul mprumuturilor restante ale Ungariei erau n euro sau franci elveieni. Acest factor, mpreun cu faptul c Ungaria se afl n afara zonei euro, au fcut ca economia s fie vulnerabil, cu precdere la fluctuaiile pe pieele tranzacionale din ntreaga lume.

n al doilea rnd, Ungaria a acumulat unul dintre cele mai mari procente n ceea ce privete datoria de stat (80% din PIB, pn n 2009), n vreme ce procentul datoriilor de stat al altor economii din Europa Central variaz ntre 15-60% din PIB. n al treilea rnd, economiei Ungariei i-a lipsit diversitatea, devenind exagerat de dependent de un model de dezvoltare bazat pe export. Peste 90% din economia ungar se bazeaz pe export. Iar cel mai important sector economic al su, fabricarea de automobile, a fost unul dintre cele mai afectate la nivel global.Prbuirea brusc a pieelor de export din statele EU15, cea mai mare pia de desfacere a Ungariei, a avut efecte secundare negative asupra ntregii economii a statului. n al patrulea rnd, reformele structurale incomplete, exemplificate prin pstrarea unui sistem de asigurri sociale nesustenabil, au adus economia de stat i sectorul privat n pragul falimentului. n acelai timp, povara unui sistem de taxe dur a dus la creterea costurilor salariale pentru multe dintre IMM-uri, din cauza veniturilor mari i a impozitelor pe salarii. Acest nivel al taxelor, al doilea ca mrime din OCDE, mpiedic competitivitatea i descurajeaz dezvoltarea afacerilor locale. Pn n 2007, n timp ce n restul rilor central europene se nregistra o cretere de 6-10%, Ungaria suferea deja o scdere acut a PIB-ului (1,1%) i a veniturilor interne. Ct economia global a fost stabil, aceste vulnerabiliti au fost uor trecute cu vederea, dar cnd s-a produs ocul la nivel mondial au ieit la iveal deficiene structurale i economice latente, care, dac erau ignorate, puteau determina stagnarea economic. n Ungaria, aceste vulnerabiliti s-au agravat din cauza unor guverne slabe n perioada post-tranziie, a luptelor politice i a lipsei de consens asupra reformelor.

BULGARIA
In ceea ce priveste Bulgaria,deficitul de cont curent cu care s-a confruntat(25,5% din pib,cel mai ridicat din Europa dupa Irlanda si Montenegru) a lasat tara intr-o pozitie vulnerabila atunci cand a luat nastere criza creditelor in 2008.Acest lucru a rezultat intr-o scadere a fluxurilor de capital,ceea ce a dus implicit la reducerea importurilor care a injumatatit deficitul extern Insa,cu toate ca este una din tarile cu cel mai scazut nivel al pib-ului pe cap de locuitor, pentru 2011 cabinetul de la Sofia are intenia de a cobor deficitul public la 2,5 procente din PIB i de asemenea, mizeaz anul viitor pe o cretere economic de 3,6 procente. Deficitul public se va ridica la 1,96 miliarde leva (un miliard de euro) ceea ce corespunde cu 2,5 procente din

pib,sustine ministrul de Finane, Simeon Djankov

Acest deficit, inferior limitei de trei procente din PIB fixat n legislaia european, va fi acoperit prin emisiuni de obligaiuni destinate fie exclusiv investitorilor bulgari fie celor strini Referindu-se la obiectivul de cretere economic de 3,6 procente, Simeon Djankov a respins criticile venite din partea mediului de afaceri potrivit crora cifra avansat de guvern este una nerealist.El sustine idea conform careia creterea economic preconizat este una realizabil,bazandu-se pe creterea exporturilor cu peste 40 de procente n fiecare luna.Mai
mult, ministrul bulgar de Finane a inut s precizeze c i n 2011 va fi meninut cota unic

de impozitare de 10 la sut pentru veniturile personale i profiturile companiilor,ceea ce reprezinta un success pentru bugetul anului viitor.

TARILE BALTICE Boom-ul dinaintea crizei-Tigrul Baltic Tigrul Baltic este un termen care se refer la oricare dintre cele trei state baltice Estonia, Letonia i Lituania n perioada lor de boom economic, care a nceput dup anul 2000 i a durat pana in 2007. Termenul este bazat pe expresiile "Tigrii Est Asiatici" i "Tigrul Celtic", care se refer la perioadele de cretere rapid economic din Asia de Est i Irlanda. Dup 2000, economiile Tigrului Baltic au implementat reforme i liberalizare economic semnificativ, rezultnd n investiii strine importante, atrase nu numai de mediul de afaceri dar i de fora de munc califat i ieftin comparativ cu Europa de Vest. ntre 2000 i 2004, statele Tigrului Baltic au avut cele mai mari rate de cretere economic din Europa, aceast performan repetndu-se n 2005. De exemplu, n 2004, PIB-ul Estoniei a crescut cu 7,8%, iar economiile letone i lituane cu 8,5% i 7% respectiv. n 2005, rata de cretere s-a accelerat, ajungnd la 10,2% n Letonia, 9,8% n Estonia i 7,5% n Lituania. Aceste creteri n PIB au afectat i rata de omaj: din februarie 2006, toate cele trei state baltice au rate de omaj sub media Uniunii Europene. n plus, Estonia este clasificat printre cele mai liberale economii din lume, iar toate cele trei state au situaii fiscale stabile i datorii externe foarte reduse. Un produs negativ al creterii economice foarte rapide este, totui, inflaia relativ ridicat, aceasta ducnd la amnarea adoptrii monedei euro de Estonia i Lituania la data propus de 2007. Trile Tigrului Baltic sunt toate membre ale Uniunii Europene din 2004, integrarea economic cu restul Europei sporind creterea economic.

RATA DE CRESTERE ANUALA A PIB


2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 (e) 2007 (e) Cretere real total (2000-2007)

Estonia 7.9% 6.5% 7.2% 6.7% 7.8% 9.8% 7.9%

7.1%

79.8%

Letonia 6.9% 8.0% 6.4% 7.5% 8.5% 10.2% 9.0%

7.0%

84.2%

Lituania 3.9% 6.4% 6.8% 10.5% 7.0% 7.3% 6.5%

6.0%

69.1%

PIB PER CAPITA(paritatea puterii de cumparare-$)

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Estonia

10,25 8

11,22 5

12,30 0

13,44 0

14,92 6

16,41 4

17,80 2

19,243

Letonia

7,600

8,452

9,226

10,17 7

11,39 6

12,62 2

13,78 4

14,933

Lituania

8,730

9,559

10,42 0

11,71 3

12,85 6

14,15 8

15,44 3

16,756

Perioada post-criza
Dintre toate tarile din Uniunea Europeana, tarile baltice au fost cel mai puternic lovite de criza economico financiara. Dupa muli ani de achiziii de locuine, maini, terenuri consumatorii si-au dat seama ca nu au bani sa-si plateasca ratele,desi cu puin timp naintea furtunii economico - financiare, tarile baltice au nregistrat un trend economic ridicat. n perioada 2001-2007, PIB-ul si-a meninut o medie de 7-8%, chiar mai mare fata de unele dintre noile tari membre ale Uniunii Europene.

Criza globala a cuprins nsa destul de repede tarile balcanice, astfel ca n anul 2008, PIB-ul Letoniei s-a diminuat cu un procent de 4,6%, si cel al Estoniei cu 3,6%. Practic economiile acestor tari s-au prabuit si au continuat sa se prabuseasca si n prima jumatate a anului 2009, PIB-ul Estoniei reducndu-se cu 15,7%, cel al Lituaniei cu 11%, si cel al Letoniei cu 18,8%. Aceste tari nici nu au apucat sa se bucure de cresterea economica, deoarece au fost lovite din plin de valul crizei economico - financiare, care n scurt timp a nvaluit toate statele lumii.
PIB PER CAPITA(2000-2009)

Letonia a avut cel mai mare contracia a PIB-ului din lume n timpul crizei, in timp ce Estonia ocupa pozitia a doua, iar Lituania a fost depit doar de Ukraine. Letonia va avea cel mai mare declin pe o perioada de 2 ani, fiind intrecuta doar de Marea Depresiune, dar aceasta s-a intins pe o perioada de 4 ani. DEFICIT DE CONT CURENT

Creterea puternica a cererii din aceste tari, care a urmat izbucnirii crizei, a fost acompaniata si de o crestere a deficitului contului curent. Acesta a fost finanat n mare parte de bancile

straine precum cele din Suedia, Germania si tarile Scandinave, care deineau ponderi importante din piaa creditelor. Sucursalele acestora au luat credite de la companiile mama si le-au orientat spre gospodarii si companii. NIVELUL CREDITULUI

Creditele acordate gospodariilor au crescut mult mai repede comparativ cu cele acordate companiilor, numai ca odata cu cresterea mprumuturilor ipotecare, rata de ndatorare cretea n aceeai masura, ba chiar mai mult. O mare parte din credite au fost acordate n euro, chiar daca gospodariile si companiile nu aveau venituri n moneda straina, iar aceasta a condus la o prabuire de mare anvergura a pieei imobiliare. Plata creditelor n moneda nationala a devenit astfel mai costisitoare pentru creditorii locali. n ceea ce priveste creditele n valuta, la sfrsitul anului 2008, Letonia avea estimat un procent de 88,4%, Estonia 85,1% si Lituania 60%. Din acest punct de vedere, tarile baltice au fost dezavantajate, ntruct criza economicofinanciara a condus la devalorizarea monedei nationale si tocmai n perioada de pre-aderare a acestora la Zona Euro. Practicarea unui curs de schimb ancorat n mod rigid de moneda unica europeana, a dus la cresteri artificiale ale preturilor activelor, iar intervalele mici de variatie ale cursului au facut mai mult presiuni asupra politicii fiscale, instrument principal de protejare a economiilor de dezechilibre. Masuri fiscale stricte de sprijinire a cursului de schimb, din partea guvernelor, sunt necesare ntruct o repetare a ciclului crestere - declin, nu ar mai putea fi suportata de tarile baltice. Datoria externa a fost si ea afectata n tarile baltice de criza economico financiara, ajungnduse astfel ca de la sfrsitul anului 2008, n Letonia sa creasca la 42 miliarde de dolari

americani (124%), la 32,5 miliarde de dolari americani (118%) n Lituania si 27,4 miliarde de dolari americani (68%) n Estonia.

CONCLUZII
Analiza facuta asupra tarilor din zona est-centrala a Europei a relevat faptul ca fiecare tara a ales sa isi urmeze un model propriu de crestere economica punand accent pe variabilele pe care le-au considerat importante la momentul respectiv.Insa privind situatia actuala a zonei ECE,ne putem da seama ca marea majoritate a tarilor au ales un model gresit,ceea ce a avut consecinte nefaste asupra economiilor:Ungaria s-a evidentiat pe o lipsa de diversitate,modelul sau de dezvoltare punand accentual in principal pe exporturi;Bulgaria confruntandu-se cu un deficit de cont curent a devenit vulnerabila in fata crizei in timp ce tarile Baltice au trecut de la boom la o cadere neasteptata. Totusi,tarile din Europa centrala si de est se bucura de un avantaj competitiv fata de celelalte piete emergente,fiind situate intr-o zona centrala si putand profita atat de fonduri structurale si de coeziune in vederea modernizarii,dezvoltarii cat si de atragerea investitorilor din vest datorita capitalului uman pe care-l detin.Astfel,in vederea redresarii economice tarile esteuropene trebuie sa-si imbunatateasca modelele,fie privind la modelul polonez fie gasind variabilele ce trebuiesc urmarite in functie de profilul lor economic.

BIBLIOGRAFIE

Is Poland at risk of a boom-and-bust cycle in the run-up to euro adoption?

http://www.nber.org/papers/w14438

Convergence in the Baltics: From Boom to Bust?

http://www.imf.org/external/CEE/2008/090308.pdf

Economical-financial crisis and the baltic countries

https://docs.google.com/viewer? url=http://www.cse.uaic.ro/WorkingPapers/WParticles/CESWP3/ECONOMICAL__FINANCIAL_CRISIS_AND_THE_BALTIC_COUNTRIES_-_Alexandra_Diaconu,_AndreeaNicoleta_Donici.pdf

Economic Growth Prospects in Central and Eastern Europe, December 2009


http://www.rsmi.com/en/global-challenges/economic-growth-prospects-in-central-

and-eastern-europe.aspx

Convergence Report 2008

http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/publication12574_en.pdf

Site Uniunea Europeana


http://europa.eu/documentation/statistics-polls/index_ro.htm Site Eurostat http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home