Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 10/2022

Creșterea de preț pe piața energetică și impactul asupra finanțelor publice

Nani Daniela
Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori,
program de studii universitare de licenţă, anul II
nanidaniela20@stud.ase.ro

Coordonatorii lucrării
Prof.univ.dr. Stoian Andreea
Asist.univ.dr. Cepoi Cosmin Octavian

1.Introducere
Termenul de inflație este unul dintre cei mai cunoscuți și mai des utilizați în economie.
Cu ajutorul acestui termen înțelegem rata cu care prețul produselor crește pentru o perioada
specificată de timp, însă se poate folosi și pentru măsurarea majorări costului pentru categorii
mai mici spre exemplu servicii sau energie. Ea poate să fie de mai multe tipuri și să aibă, în
dependență de acest lucru, diferite efecte asupra economiei. Consecințele generate de inflație
depind de caracteristicile pe care le are la anumite momente, deoarece spre exemplu o inflație
de 2-3% , este considerată de economiști ca fiind normală pentru o economie în creștere. O
situație diferită este cea de hiperinflație. În acest caz gradul de creștere a prețurilor poate să
depășească 50% pe lună. Unele dintre cele mai notabile cazuri de hiperinflație au apărut după
Primul Război Mondial, cel mai bun exemplu fiind Germania cu 322% în mediu pe lună, însă
una dintre cele mai mari a fost înregistrată în Zimbabwe în noiembrie 2008 aproximativ
79,600,000,000% (Steve H. Hanke și Alex K. F. Kwok, 2009).
Cauzele apariției inflației pot fi diferite: creșterea cererii pentru anumite produse sau
servicii, creșterea prețului de producție pentru produse cauzată de creșterea costului materiei
prime, sau poate fi determinată de o politică inflaționistă. Acestea sunt în mare parte motivele
pentru care apare inflația ”normală”. În ceea ce privește hiperinflația sunt 2 cauze principale.
Prima o reprezintă turbulențele sociale sau economice majore, determinate spre exemplu de
conflicte armate care îngreunează colectarea impozitelor de către stat sau decizii politice
nefavorabile care afectează sectoarele principale ale economiei. A doua este incapacitatea
guvernului de a contracta credite din afara statului pentru a putea finanța deficitul pe care îl
are la moment dat.
După cum am mai menționat, în caz de instabilitate economică și/sau politică, există o
probabilitate foarte mare ca statul să nu primească credite de la investitori străini sau ca
aceștia să ceară dobânzi mari. Prim urmare, guvernul este nevoit să ”creeze” bani pentru a
putea acoperi deficitul bugetar. Acest fenomen poartă denumirea de monetizarea deficitului
bugetar. Folosirea acestei metode duce la o creștere în continuare a ratei inflației pană când
statul nu va lua măsuri pentru redresarea situației. Una alt motiv pentru care deficitul este în
creștere în perioade cu inflație mare este faptul că impozitele pe care statul le colectează, fiind
corelate cu veniturile aferente anului precedent, în cazul unei hiperinflații valoarea reală a
acestora scade semnificativ și, astfel, nu mai pot fi acoperite necesitățile de finanțare a statului.
Finanțele publice și inflația sunt strâns legate între ele. În special, dacă vorbim despre
deficitul bugetar, datorită unei inflații mari acesta tinde să se mărească, unul din motivele
principale fiind creșterea semnificativă a cheltuielilor efectuate de stat în special cele sociale

109
Nani Daniela
Creșterea de preț pe piața energetică și impactul asupra finanțelor publice

(spre exemplu: pensii, subvenții, etc.). Măsurile adoptate au în vedere micșorarea efectelor
negative ale inflație asupra puterii de cumpărare a persoanelor. Însă, pe lângă cheltuielile
sociale cresc și celelalte categorii care sunt efectuate de stat pentru bunuri și servici. Deficitul
bugetar crește în perioadele cu hiperinflație și datorită micșorării valorii impozitelor colectate
de către stat de la cetățeni, iar creșterea acestora nu este o soluție deoarece poate conduce la
evaziune fiscală, cauzată de faptul că cetățeni nu vor dori să declare veniturile reale.
Având în vedere situația actuală, este ușor să înțelegem de ce tema aleasă este importantă.
Problemele generate de creșterea prețurilor la resursele energetice cauzează numeroase
impedimente în economie, cum ar fi: cu caracter geopolitic (managementul ofertei de petrol
din partea OPEC și a Rusiei), procesul de tranziție la o economie mai verde, care a redus
semnificativ preferințele pentru anumite produse poluante, blocajele de transport, dar și
pandemia de COVID-19. Toate acestea au condus la creștere semnificativă a prețurilor pentru
materiile prime cu caracter energetic în perioada septembrie 2020 – septembrie 2021, astfel:
+78% petrol, +355% gaze naturale, +218% cărbune. În România, situația, de asemenea, nu
este mai bună. Prețul energiei electrice a crescut cu 25%, al gazului natural cu 21%, iar al
benzinei și motorinei cu 21%. Se prevedea ca situația existentă să se amelioreze în scurt timp,
însă, acum, luând în considerare agresiunea Federației Ruse, situația a devenit și mai
complicată, ea fiind un exportator important de combustibili. Dorința marilor extractori de
gaze și petrol de a recupera pierderile suportate în ultimi ani care au fost cauzate de scăderea
semnificativă a cererii pe piață în favoarea unei energiei verzi, nu ajută la rezolvarea
problemei date. Creșterea prețurilor pe piața energetică afectează integral economiile statelor
nu doar anumite domenii în parte. Ca exemplu, în România prețurile pentru bunurile
alimentare au crescut cu 4,3%, iar în domeniul serviciilor tarifele au crescut cu 3,8%, în
general prețurile pentru alimente au crescut cu 29%.

2.Stadiul cunoașteri
În ceea ce privește literatura de specialitate în acest domeniu ea este destul de vastă. Mai
jos sunt prezentate doar câteva lucrări care descriu anumite aspecte ale acestei teme.
În cadrul lucrării ”Macroeconomics. A European Perspective”, autorii, Olivier Blanchard,
Alessia Amighini și Francesco Giavazzi (2010), descriu efectele inflației ridicate asupra
economiei prezentând anumite exemple de state care au trecut prin perioade de hiperinflație.
În primul rând aici sunt descrise motivele pentru care poate să apară hiperinflația, cauzele
putând fi atât crize sociale cât și anumite decizi politice și economice nefavorabile care
conduc la creșterea deficitului dar și la scăderea încrederii investitorilor în statul respectiv.
Autorii explică și comportamentul populației atunci când se confruntă cu inflație ridicată, ei
preferând să apeleze la valute străine sau schimbarea unor bunuri pe alte bunuri. Autorii arată,
de asemenea, cum hiperinflația afectează finanțele publice, prin faptul că impozitele colectate
nu mai au valoarea necesare pentru acoperirea cheltuielilor bugetare ceea ce duce la creșterea
deficitului. În cadrul acestei lucrări sunt prezentate pe scurt metodele prin care această
instabilitate economică poate fi oprită și anume, prin programe de stabilizare.
Ideile prezentate mai sus sunt studiate mai amănunțit în cartea ”Monetary Theory and
Policy ” scrisă de Carl E. Walsh în anul 2010. Autorul descrie cum politica fiscală și cea
monetară sunt legate între ele prin constrângerea bugetară. De asemenea, descrie cum inflația
afectează deciziile care sunt luate de guvern și viceversa. În cadrul lucrării sunt oferite și
răspunsuri la o serie de întrebări legate de deficitul bugetar și legătura lui cu inflația. În primul
rând, deficitele fiscale implică în mod necesar că inflația va apărea în cele din urmă? În al
doilea rând, dacă inflația nu este o consecință necesară a deficitelor, este de fapt o consecință
istorică? ( Carl E. Walsh 2010: p.144). Următoarea idee care este prezentată este dacă politica
fiscală afectează sau nu prețurile. Aici sunt expuse două cazuri în care politica fiscală poate să
afecteze nivelul prețurilor. Primul este arată că între cantitatea de bani și cerea reală de bani să

110
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 10/2022

fie echilibru, cunoscut sub numele de ”teoria monetară”. Cealaltă teorie se numește ”teoria
fiscală” și arată cum constrângerea bugetară afectează nivelul prețurilor. Seniorajul și
impozitarea, de asemenea, sunt descrise.
În următoarea lucrare, ” Inflation, Lags in Collection, and the Real Value of Tax
Revenue”, scrisă de Vito Tanzi în anul 1977, autorul arată cum inflația, elasticitatea și
întârzierile în colectarea impozitelor afectează valoarea reală a acestora, folosind ca exemplu
Argentina. El a demonstrat că odată cu mărirea perioadei de întârziere în plata impozitelor,
scade și valoarea impozitelor colectate. Prin urmare, în cazul unei inflații ridicate, perioada de
colectare devine extrem de importantă. În cadrul lucrării este dată ca exemplu Argentina,
deoarece în această țară există o perioadă mare de timp legală de plată a impozitelor, iar pe
lângă aceasta a mai cunoscut o perioadă cu inflație mare ce a redus valoarea reală a venitului
cu aproximativ 75% , in 1976. Autorul a expus in lucrare și câteva măsuri care au fost luate de
guvernul Argentinei pentru a reduce problemele cu întârzierile, spre exemplu, micșorarea
numărului de zile permise de amânare a plății, introducerea penalizărilor pentru neplata la
timp.
Am menționat anterior programe de stabilizare în caz de hiperinflație, iar următoarea
lucrare este axată pe un astfel de caz, ”Israel’s Stabilization Program of 1985, Or Some
Simple Truths of Monetary Theory”, elaborată de Don Patinkin în anul 1993. În cadrul
articolului, autorul enumeră punctele principale ale acestui plan, unul dintre punctele
principale fiind ancorarea monedei naționale la valoarea dolarului prin depreciere, stabilind
cursul de schimb de NIS 1,50=$1. De asemenea, unele prețuri nominale au fost fixate fața de
cursul de schimb, salariul a crescut cu aproximativ același procent ca și devalorizarea, după
care a fost fixat pentru următoarele 3 luni. Măsurile luate de guvern au fost efective, dar a fost
ajutat si de situația internaționala scăderea prețului la petrol și deprecierea dolarului de
asemenea au ajutat. Un alt factor importanta a fost încrederea populației datorită măsurilor
bine gândite și care au avut efect pozitiv, lucru de care nu s-au bucurat statele latino-
americane datorită numeroaselor programe eșuate de redresare a economiei.
Un aspect legat de tema acestei lucrări are în vedere creșterea prețurilor în sectorul
energetic și modul cum acestea conduc la creșterea inflației. Acest efect este bine prezentat în
lucrărea ”Inflation, oil prices and exchange rates. The Euro’s damping effect” scrisă de
Antonio J. Garzon, Luis A. Hierro, Hierro Recio, Luis Angel și publicată în anul 2021. Autorii
aduc la cunoștință anumite idei bine cunoscute cum ar fi faptul că schimbările în prețul
petrolului pot influența pozitiv inflația. În cadrul studiul este analizată și situația cursului de
schimb euro/dolar (a fost luat în considerare dolarul deoarece acesta este valuta cea mai des
folosită pentru tranzacționare), demonstrând că creșteri ale prețurilor barilului de petrol în
dolari poate conduce la o apreciere a euro, concluzia finală fiind faptul că euro are efect de
amortizare în ceea ce privește prețul petrolului în zona euro, întrucât aprecierea monedei
menționate anterior reduce cheltuielile pentru petrol în monedă națională.
În cadrul articolului ” Public Dinances and Inflation: The case of Spain” elaborat de
Pablo Hernandez de Cos, Samuel Hurtado, Francisco Marti, Javier J. Perez în anul 2016.
Această lucrare expune efectele pe care le are dezinflația in comparație cu inflația asupra
finanțelor publice pe exemplul Spaniei. În ceea ce privește datoria publică, a fost demonstrat
că o inflație redusă nu înseamnă că datoria se va micșora mai rapid, dimpotrivă ea tinde să fie
neglijată în aceste cazuri în comparație cu situația opusă. Ca exemplu este adus faptul că
deficitul bugetar în cazul crizei din anul 1990 a fost stabilizat în aproximativ 3 ani, în cazul
dezinflației recuperarea a durat 6 ani. Ei au expus cum afectează cheltuielile publice diferitele
tipuri de inflație. Un alt fenomen care este analizat este cel cum venitul public este influențate
de situațiile de inflație și dezinflație. Autorii demonstrează acest lucru pe baza TVA, taxele de
timbru, contribuțiilor sociale, impozitul pe profitul companiilor, etc.. Datorită acestui studiu s-

111
 Nani Daniela
Creșterea de preț pe piața energetică și impactul asupra finanțelor publice

a demonstrat că nivelul impozitelor colectate este mai mare într-o perioadă în care există
inflație în comparație cu perioadele în care a fost dezinflație.

3.Studiul empiric
În cadrul acesteii secțiuni vom descrie modelul SVAR care este folosit pentru analiza
empirică, precum și datele utilizate în acest scop. Această metodă de modelare a datelor a fost
utilizată în premieră de Christopher Sims în anul 1980. După introducerea ei, aceasta a fost
folosită din ce în ce mai des pentru prognozarea anumitor variabile macroeconomice și în
analizele de politici macroeconomice. VAR-ul este util atunci când există mai multe variabile
cu serii de timp diferite care trebuie folosite într-un singur model. În ceea ce privește funcțiile
de răspuns la impuls, această metodă ne permite să examinăm cum variabile utilizate în model
vor reacționa la aplicarea unui șoc asupra celorlalte variabile, cuantificând magnitudinea și
amplitudinea situaților macroeconomice extraordinare asupra variabilelor incluse în model.

3.1.Metodologia cercetării
Forma generală a modelului VAR este descrisă de ecuația de mai jos:
), (1)
Unde:
reprezintă vectorul variabilelor endogene de dimensiunea ;
reprezintă vectorul variabilelor endogene de dimensiunea ;
sunt matricele de dimensiunea , iar este numărul de lag-uri;
este vectorul de reziduuri al modelului;
În ceea ce privește modelul folosit în această lucrare pentru studiul dat ele este următorul:
dt=A11dt-1+A12it-1+A13pt-1+A14et-1+A21dt-2+A22it-2+A23pt-2+A24et-2 +C1+εd,t; (1)
it= A11dt-1+A12it-1+A13pt-1+A14et-1+ A21dt-2+A22it-2+A23pt-2+A24et-2+C2+εi,t; (2)
pt=A11dt-1+A12it-1+A13pt-1+A14et-1+A21dt-2+A22it-2+A23pt-2+A24et-2+C3+εp,t; (3)
et=A11dt-1+A12it-1+A13pt-1+A14et-1+ A21dt-2+A22it-2+A23pt-2+A24et-2+C4+εe,t; (4)

Am folosi dt pentru a expune soldul bugetar, it pentru inflație, pt pentru prețul petrolului
și et pentru prețul energiei
Sub forma de matrice:

Din forma generală se poate observa că modelul exprimă variabilele ca fiind o funcție
liniară ce depind atât de valorilor anterioare, cât și de valorile din trecut ale celorlalte variabile
exogene și de termenul de eroare. O altă caracteristică a modelului este stabilitatea modelului,
acest lucru se poate verifica prin inversele rădăcinilor caracteristice ale matricei coeficienților
estimați au modulul <1 și dacă se situează în interiorul cercului cu raza de 1, dacă sunt
îndeplinite aceste condiții atunci se poate afirma că modelul este stabil. Am prezentat anterior
funcția de răspuns la impuls menționând că ea demonstrează cum variabilele răspund la

112
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 10/2022

anumite șocuri, trebuie , însă, menționat că se presupune să șocurile date sunt necorelate și
apar independent.
Datele care au fost folosite pentru acest studiu au frecvență trimestrială și acoperă
perioada din trimestrul 2 al anului 2006 până în trimestrul 3 al anului 2021, cuprinzând o serie
de variabile care facilitează identificarea șocurilor, dar și variabile se influențează reciproc.
Perioada data a fost aleasă astfel deoarece din acest moment am reușit să găsesc datele
necesare de asemenea din motivul anumitor manipulări a bazei de date ca acesta să exprime
mai bine rezultatele necesare. Elementele care au fost folosite sunt: soldul bugetar, inflația,
variația prețurilor la petrol și variația prețurilor la energie, ultimele două au fost logaritmate.
Sursa de date pe care am utilizat-o este Eurostat.

3.2.Rezultatele obținute în urma studiului efectuat

În această secțiune a lucrării vom prezenta rezultatele studiului efectuat și interpretarea
funcției de răspuns la impuls, oferind de asemenea comentarii cu privire la valorile obținute.
Înainte de a rula modelul trebuie să verificăm dacă serile sunt staționare. În cazul nostru
probabilitatea pentru toate variabilele este sub 10%, deci variabilele sunt staționare, după cum
se poate observa din figura nr.1. Unul dintre momentele cele mai importante legate de
modelul VAR este stabilitatea modelului modelului. Acest lucru este evaluat, așa cum am
menționat anterior, cu ajutorul rădăcinilor caracteristice ale modelului VAR, ele trebuie să se
afle în interiorul cercului unitate.

Figura 1. Testele de staționaritate a datelor

113
Nani Daniela
Creșterea de preț pe piața energetică și impactul asupra finanțelor publice

Figura 2. Rădăcini inverse ale polinomului AR

Variabile după cum putem observa în figura nr.2 se află în cercul unitate, prin urmare
putem afirma că modelul este stabil. În cazul în care datele nu se încadrează în acest cerc sunt
necesare anumite corecți al datelor.
De asemenea, pe lângă aceasta pentru a ne asigura că estimările nu sunt deplasate și pot fi
folosite pentru prognoze ulterioare, mai trebuie efectuate și alte teste. Unul dintre ele este
testul de corelație, care în cazul nostru după cum se poate vedea din figura nr.3 este valabil
deoarece avem valori care depășesc pragul de 10%.

114
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 10/2022

Figura 3. Corelația serilor

Un alt test care trebuie efectuat este cel Heteroscedasticitate, în cazul nostru rezultatele
sunt de asemenea bune depășind limita de 10%, după cum poate fi observat și în figura nr.4.

Figura 4. Testul de heteroscedasticitate

Unul dintre cele mai importante elemente al modelului VAR este funcția de răspuns la
impuls. Ea explică cum variabile reacționează la un șoc. În cadrul studiul efectuat în prima

115
Nani Daniela
Creșterea de preț pe piața energetică și impactul asupra finanțelor publice

etapă vom analiza efectele variației prețului energiei asupra soldului bugetar și inflației,
ulterior impactul variației prețului petrolului asupra deficitului bugetar și inflației.
Un șoc cu o derivație standard asupra prețului energie va avea un impact negativ asupra
soldului care va fi resimțit cel mai puternic după 2 trimestre de la apariția lui, care se
diminuează către trimestrul 8, însă, rezultatele obținute sunt nesemnificative statistic. Un șoc
cu o derivație standard asupra prețului la petrol va avea un impact negativ asupra soldului
bugetar și va fie cel mai puternic resimțit după 2 trimestre, el resorbi după 7 trimestre.

Figura 5. Răspunsul funcției de impuls

4.Concluzie
În cadrul acestei lucrari, am analizat efectele pe care le are creșterea prețurilor energiei
electrice și ale petrolului asupra finanțelor publice folosind ca indicator soldul bugetar. Am
folosit modelul VAR pentru a estima aceste efecte, ele fiind observate în funcțile de raspuns la
impuls. Datorită lor am ajuns la concluzia că o creștere a prețului energiei generează o
creștere a deficitului bugetar cu aproximativ 2% după 2 trimestre, el este absorbit după 8
trimestre. În ceea ce privește creșterea prețul petrolului, el are un efect mult mai semnificativ
asupra deficitului, deoarece cauzează o mărire mult mai semnificativă a deficitului el se
mărește cu aproximativ 4%, care de asemenea devine volatil după aproximativ 7 trimestre din
momnetul apariției. Prin urmare ajungem la concluzia că șocurile care sunt legate de prețul
petrolului au un efect mai mare asupra finanțelor publice în comparație cu șocuriile legate de
prețul energiei. Un lucru care trebuie menționat este faptul că guvernul poate oferi anumite
subvenți în cazul în care prețul energiei crește prea mult, acets fapt poate cauza ca deficitul
bugetar să crească mai mult.

Bibliografie
Blanchard, O., Amighini, A., Giavazzi, F. (2010), Macroeconomics. A European Perspective,
Prentice Hall, pp. 456-475.
Covrig, N. (2021), Pandemia readuce temerile inflaționiste în prim plan, NEWSLETTER
AAFBR, Nr.16.
de Cos, P.H., Hurtado, S., Marti, F., Perez, J. (2016), Public Dinances and Inflation: The case
of Spain, Documentos Ocasionales No. 1606.
Garzon, A.J., Hierro, L.A., Recio, H., Angel, L. (2021), Inflation, oil prices and exchange
rates. The Euro’s damping effect,Journal of Policy Modeling 44.
Hanke, S.H., Alex K., Kwok, F. (2009), On the mesurement of Zimbabwe`s hyperinflation,
Cato Journal, Vol.29, No. 2.

116
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 10/2022

Patinkin, D. (1993), Israel’s Stabilization Program of 1985, Or Some Simple Truths of

Monetary Theory ,Journal of Economic Perspectives, Vol 7, No2, pp.103-128.
Tanzi, V. (1977), Inflation, Lags in Collection, and the Real Value of Tax Revenue, Staff
Papers-International Monetary Fund, Vol.24, No.1, pp.154-167.
Walsh, C.E. (2010), Monetary Theory and Policy ,The MIT Press Cambridge Massachusetts,
pp.135-191.

117