MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

REFERAT:

DEFICITUL BUGETAR. METODE DE FINANŢARE

A DEFICITULUI BUGETAR.

BESCHIERU ANA,
EG-201fr

Chișinău, 2023
 CUPRINS

Introducere......................................................................................................................3

Definiţia deficitului bugetar şi importanţa acestuia în economie................................3

Scopul referatului şi metoda de abordare....................................................................4

I. Cauze şi efecte ale deficitului bugetar......................................................................5

1.1. Cauzele principale ale deficitului bugetar.........................................................5

1.2. Impactul deficitului bugetar asupra economiei naţionale.................................6

1.3. Riscurile asociate cu deficitul bugetar..............................................................7

II. Metode de finanţare a deficitului bugetar.............................................................8

2.1. Împrumuturile guvernamentale interne şi externe............................................8

2.2. Impozitarea suplimentară şi reducerea cheltuielilor bugetare...........................9

2.3. Emiterea de monedă şi inflaţia ca metodă de finanţare...................................10

2.4. Vânzarea de active guvernamentale................................................................11

III. Analiza comparativă a metodelor de finanţare a deficitului bugetar..................12

3.1. Avantajele şi dezavantajele fiecărei metode...................................................12

3.2. Evaluarea riscurilor şi a impactului economic al fiecărei metode..................13

Concluzii şi recomandări...............................................................................................15

Bibliografie...................................................................................................................16
 Introducere

Definiţia deficitului bugetar şi importanţa acestuia în economie

Deficitul bugetar este o situație în care cheltuielile guvernului depășesc veniturile
colectate din impozite și alte surse de venit. În esență, deficitul bugetar este diferența negativă
dintre veniturile și cheltuielile guvernului într-un anumit interval de timp, de obicei, un an
fiscal. Acesta poate fi cauzat de o varietate de factori, inclusiv cheltuielile guvernamentale
excesive, reducerile fiscale sau încetinirea economiei.
Importanța deficitului bugetar în economie poate fi evaluată prin analiza impactului
său asupra creșterii economice, a inflației și a ratei dobânzii. În mod normal, guvernul ar
trebui să încerce să evite deficitul bugetar, deoarece acesta poate duce la creșterea nivelului
datoriei guvernamentale și la presiune asupra economiei prin creșterea costului de finanțare a
datoriei. Pe de altă parte, un deficit bugetar poate fi justificat în anumite situații, cum ar fi în
perioade de recesiune economică sau pentru finanțarea unor proiecte de infrastructură care pot
susține creșterea economică și ocuparea forței de muncă.
Una dintre consecințele directe ale deficitului bugetar este creșterea ratei dobânzii.
Guvernul poate fi nevoit să împrumute bani de la instituțiile financiare și de la investitori, iar
aceștia vor solicita o rată de dobândă mai mare dacă consideră că există un risc mai mare în
acordarea împrumuturilor. În timp, acest lucru poate duce la costuri mai mari pentru
împrumuturile viitoare, inclusiv pentru companii și consumatori, afectând astfel investițiile și
cheltuielile de consum.
În plus, deficitul bugetar poate avea un impact semnificativ asupra inflației. Dacă
guvernul decide să finanțeze deficitul bugetar prin emiterea de monedă, poate duce la
creșterea cantității de bani disponibili în economie. Acest lucru poate duce la creșterea
prețurilor pentru bunurile și serviciile disponibile, ceea ce poate reduce puterea de cumpărare
a consumatorilor și poate duce la o inflație crescută.
Un alt impact negativ al deficitului bugetar poate fi creșterea nivelului datoriei
guvernamentale. În timp ce deficitul bugetar poate fi finanțat prin împrumuturi
guvernamentale, aceste împrumuturi vor duce la creșterea datoriei guvernamentale. Pe măsură
ce datoria guvernamentală crește, guvernul va fi nevoit să plătească dobânzi mai mari pentru a
rambursa împrumuturile anterioare și va fi mai puțin capabil să facă față nevoilor de finanțare
ale economiei, cum ar fi investițiile în infrastructură sau educație. În cele din urmă, acest
lucru poate duce la probleme mai mari, cum ar fi instabilitatea economică și recesiunea.
 Cu toate acestea, există situații în care un deficit bugetar poate fi justificat și poate fi
benefic pentru economie. De exemplu, în timpul unei recesiuni economice, guvernul poate fi
nevoit să crească cheltuielile și să reducă impozitele pentru a susține creșterea economică și a
împiedica o recesiune mai gravă. În plus, investițiile în infrastructură pot duce la creșterea
productivității și a ocupării forței de muncă, ceea ce poate contribui la creșterea economică pe
termen lung.
În general, deficitul bugetar poate avea efecte semnificative asupra economiei și poate
fi justificat în anumite situații. Cu toate acestea, este important ca guvernul să monitorizeze cu
atenție cheltuielile și veniturile pentru a se asigura că deficitul bugetar este în limitele
sustenabile și nu duce la instabilitate economică pe termen lung. În plus, este important ca
guvernul să găsească modalități eficiente de a finanța deficitul bugetar, astfel încât să nu se
ajungă la creșterea excesivă a datoriei guvernamentale și la costuri mai mari pentru
împrumuturile viitoare.

Scopul referatului şi metoda de abordare

Scopul redactării acestui referat este acela de a oferi o prezentare detaliată și obiectivă
a subiectului, în vederea informării cu privire la importanța deficitului bugetar și a
modalităților de finanțare a acestuia. Referatul prezintă o analiză aprofundată a conceptelor și
principiilor fundamentale, precum și a avantajelor și dezavantajelor fiecărei metode de
finanțare a deficitului bugetar.
Metoda de abordare a subiectului este una analitică, prin prezentarea conceptelor
teoretice și a studiilor de caz care ilustrează efectele deficitului bugetar și ale metodelor de
finanțare a acestuia în diferite țări. De asemenea, sunt ilustrate exemple concrete pentru a
evidenția avantajele și dezavantajele fiecărei metode de finanțare a deficitului bugetar,
precum și impactul acestora asupra economiei și asupra cetățenilor.
 I. Cauze şi efecte ale deficitului bugetar
I.1. Cauzele principale ale deficitului bugetar
Deficitul bugetar apare atunci când cheltuielile guvernamentale depășesc veniturile
guvernului. Aceasta poate avea loc din mai multe motive, care pot fi clasificate în două
categorii principale: cauze structurale și cauze conjuncturale.
Cauzele structurale ale deficitului bugetar includ programele sociale și de sănătate,
precum și cheltuielile pentru educație și apărare. Acestea sunt programe care oferă beneficii
publice și care sunt considerate necesare pentru bunăstarea societății în general, dar care pot fi
costisitoare. În plus, creșterea populației și îmbătrânirea acesteia, precum și creșterea
prețurilor la medicamente și tehnologia medicală, pot duce la creșterea cheltuielilor pentru
programele sociale și de sănătate.
Cauzele conjuncturale ale deficitului bugetar sunt legate de condițiile economice și pot
varia în funcție de ciclul economic. În timpul recesiunilor economice, veniturile guvernului
scad, în timp ce cheltuielile pentru programele sociale și de șomaj cresc, ceea ce poate duce la
un deficit bugetar. În plus, cheltuielile guvernamentale pentru proiecte de infrastructură sau
alte proiecte de dezvoltare economică pot fi costisitoare și pot duce la un deficit bugetar în
absența unor venituri adecvate.
Un alt factor care poate contribui la deficitul bugetar este evaziunea fiscală, care
reduce veniturile fiscale ale guvernului. În plus, o administrare slabă a taxelor și a sistemului
fiscal poate duce la colectarea ineficientă a impozitelor, ceea ce poate contribui la deficitul
bugetar.
În unele cazuri, politica fiscală poate fi utilizată ca o metodă de finanțare a proiectelor
guvernamentale sau de stimulare a economiei. Acest lucru poate include reduceri de impozite
sau cheltuieli guvernamentale mai mari, care pot crește deficitul bugetar, dar care pot
contribui, de asemenea, la creșterea economiei și la crearea de locuri de muncă.

Astfel, există mai multe cauze ale deficitului bugetar, care pot fi legate de programele
sociale și de sănătate, condițiile economice, administrarea ineficientă a taxelor și politica
fiscală. Este important ca guvernul să monitorizeze cu atenție veniturile și cheltuielile și să
găsească modalități eficiente de a gestiona deficitul bugetar, astfel încât să nu afecteze negativ
economia și să nu crească datoria guvernamentală peste nivelul sustenabil.
 I.2. Impactul deficitului bugetar asupra economiei naţionale
Deficitul bugetar din Republica Moldova este o problemă semnificativă, care poate
avea un impact negativ asupra economiei naționale. În general, un deficit bugetar poate fi
benefic pentru economie pe termen scurt, deoarece poate stimula creșterea economică prin
cheltuieli guvernamentale mai mari. Cu toate acestea, pe termen lung, un deficit bugetar
persistent poate duce la inflație, creșterea datoriei guvernamentale și îngreunarea accesului la
finanțarea externă.
Unul dintre principalele impacturi negative ale deficitului bugetar din Republica
Moldova este că poate duce la reducerea investițiilor străine. Aceasta se datorează faptului că
deficitul bugetar poate fi considerat un semnal negativ pentru investitorii străini, care ar putea
percepe o economie instabilă și vulnerabilă la probleme fiscale. În plus, reducerea investițiilor
străine poate duce la o reducere a creșterii economice și a locurilor de muncă.
Deficitul bugetar poate avea, de asemenea, un impact asupra ratei de schimb. Atunci
când există un deficit bugetar, guvernul poate fi nevoit să împrumute bani, ceea ce poate duce
la o creștere a ofertei de valută străină pe piața locală și, implicit, la o depreciere a monedei
naționale.
În plus, deficitul bugetar poate duce la inflație. Când guvernul cheltuie mai mult decât
are în venituri, poate fi nevoit să ia împrumuturi sau să emită mai multă monedă, ceea ce
poate crește cantitatea de bani în circulație și, implicit, să crească inflația.
O altă consecință negativă a deficitului bugetar poate fi creșterea datoriei
guvernamentale. Atunci când cheltuielile guvernamentale depășesc veniturile, guvernul poate
fi nevoit să ia împrumuturi pentru a acoperi deficitul. În timp, datoria guvernamentală poate
crește la niveluri nesustenabile, ceea ce poate duce la o scădere a încrederii investitorilor și la
o creștere a costurilor de împrumut pentru guvern.
Pentru a reduce impactul negativ al deficitului bugetar, guvernul Republicii Moldova
ar trebui să ia măsuri pentru a reduce cheltuielile și a crește veniturile. Acestea ar putea
include măsuri de austeritate, îmbunătățirea colectării fiscale și creșterea investițiilor pentru a
stimula creșterea economică. De asemenea, ar trebui să fie luate măsuri pentru a reduce
corupția și evaziunea fiscală, care pot afecta negativ veniturile fiscale și pot duce la un deficit
bugetar mai mare.
În concluzie, deficitul bugetar din Republica Moldova poate avea un impact negativ
semnificativ asupra economiei naționale, inclusiv asupra investițiilor străine, ratei de schimb,
inflației și datoriei guvernamentale. Pentru a reduce impactul negativ al deficitului bugetar,
guvernul ar trebui să ia măsuri pentru a reduce cheltuielile și a crește veniturile, inclusiv prin
măsuri de austeritate, îmbunătățirea colectării fiscale și reducerea corupției și evaziunii
fiscale. Este important ca guvernul să ia măsuri de precauție pentru a evita un deficit bugetar
mare și persistent și să implementeze politici fiscale prudente pentru a asigura o dezvoltare
economică sustenabilă pe termen lung.
I.3. Riscurile asociate cu deficitul bugetar
Deficitul bugetar poate avea o serie de riscuri economice, care pot afecta atât guvernul
cât și cetățenii. În continuare, vom discuta câteva dintre cele mai importante riscuri asociate
cu deficitul bugetar:
 Datorie guvernamentală crescută: Deficitul bugetar poate duce la o creștere semnificativă
a datoriei guvernamentale, ceea ce poate afecta negativ credibilitatea țării și poate genera
costuri mai mari la împrumut. De asemenea, nivelul ridicat al datoriei guvernamentale
poate limita capacitatea guvernului de a aloca fonduri către alte sectoare importante, cum
ar fi sănătatea și educația.
 Inflație: Finanțarea deficitului bugetar prin emisiunea de monedă poate duce la creșterea
inflației, care poate reduce valoarea monedei naționale și poate genera costuri mai mari
pentru consumatori. De asemenea, inflația poate reduce puterea de cumpărare a
cetățenilor și poate afecta negativ economia.
 Îngrijorări privind investitorii străini: Deficitul bugetar poate genera îngrijorări în rândul
investitorilor străini, care ar putea fi reticenți să investească într-o economie cu un deficit
bugetar mare și persistent. Aceasta poate afecta negativ investițiile străine și poate reduce
potențialul de creștere economică.
 Măsuri de austeritate: Pentru a reduce deficitul bugetar, guvernul poate fi nevoit să
implementeze măsuri de austeritate, cum ar fi reduceri ale cheltuielilor publice sau
creșteri ale taxelor și impozitelor. Aceste măsuri pot avea un impact negativ asupra
cetățenilor și pot reduce cheltuielile de consum, afectând astfel economia.
 Instabilitatea economică: Deficitul bugetar poate genera instabilitate economică și
politică, deoarece guvernul ar putea fi nevoit să ia măsuri nepopulare pentru a reduce
deficitul. Aceste măsuri pot duce la proteste și nemulțumiri în rândul cetățenilor, ceea ce
poate genera instabilitate economică și politică.
Deficitul bugetar poate avea un impact negativ semnificativ asupra economiei și poate
genera riscuri economice și politice. Pentru a reduce aceste riscuri, guvernul ar trebui să ia
măsuri pentru a reduce deficitul bugetar, inclusiv prin creșterea veniturilor fiscale și reducerea
cheltuielilor inutile, dar și prin îmbunătățirea eficienței administrației publice și combaterea
corupției.

II. Metode de finanţare a deficitului bugetar

II.1. Împrumuturile guvernamentale interne şi externe
Împrumuturile guvernamentale interne și externe reprezintă două modalități prin care
guvernele își pot finanța cheltuielile și își pot gestiona deficitul bugetar. Ambele modalități
implică obținerea de fonduri de la investitori, însă diferența principală constă în faptul că
împrumuturile interne sunt emise pe piața internă, în timp ce împrumuturile externe sunt
emise pe piețele internaționale.
Împrumuturile guvernamentale interne sunt emise în moneda națională și sunt
achiziționate de către investitori locali, cum ar fi instituții financiare, companii sau persoane
fizice. În general, aceste împrumuturi sunt emise sub forma de obligațiuni guvernamentale,
care sunt datorii ale guvernului și sunt rambursate într-un anumit interval de timp cu o
dobândă fixă. Acestea pot fi achiziționate prin intermediul băncilor sau prin intermediul
caselor de brokeraj.
Pe de altă parte, împrumuturile guvernamentale externe sunt emise într-o altă monedă
decât cea națională și sunt achiziționate de către investitori străini, cum ar fi instituții
financiare internaționale sau alte guverne. Aceste împrumuturi sunt de obicei emise sub forma
de euroobligațiuni sau titluri de stat și sunt achiziționate prin intermediul băncilor de investiții
sau a caselor de brokeraj internaționale.
Împrumuturile guvernamentale externe sunt adesea utilizate pentru a atrage capital
străin în economia țării, pentru a finanța proiecte mari sau pentru a plăti datoriile scadente.
Totuși, aceste împrumuturi pot fi asociate cu riscuri semnificative, cum ar fi expunerea la
schimbările valutare sau la modificările ratelor dobânzii. De asemenea, în cazul în care o țară
nu poate să-și plătească datoriile externe, aceasta poate fi supusă unor condiții stricte impuse
de creditori, cum ar fi implementarea unor politici economice de austeritate.
În general, împrumuturile guvernamentale interne și externe reprezintă modalități
importante prin care guvernele își pot finanța cheltuielile și pot gestiona deficitul bugetar. Cu
toate acestea, este important ca aceste împrumuturi să fie gestionate cu prudență și să fie
utilizate în mod eficient pentru a evita creșterea datoriei publice și a riscului de incapacitate de
plată.
În cazul Republicii Moldova, guvernul utilizează atât împrumuturile guvernamentale
interne, cât și cele externe, pentru a-și finanța cheltuielile și a gestiona deficitul bugetar.
Împrumuturile guvernamentale interne sunt emise sub formă de obligațiuni pe piața internă,
iar cele externe sub formă de euroobligațiuni.
În ultimii ani, Republica Moldova a utilizat împrumuturi externe pentru a finanța
proiecte majore de infrastructură, cum ar fi construcția autostrăzii Ungheni-Chișinău sau
modernizarea aeroportului din Chișinău. De asemenea, guvernul a emis obligațiuni pe piața
internă pentru a atrage capital de la investitori locali.
Cu toate acestea, împrumuturile guvernamentale implică riscuri semnificative. În cazul
împrumuturilor externe, Republica Moldova se expune la riscul de a nu putea plăti datoriile
externe și de a fi supusă unor condiții stricte impuse de creditori. De asemenea, fluctuațiile
valutare pot afecta capacitatea guvernului de a-și plăti datoriile externe, iar creșterea ratelor
dobânzii poate duce la creșterea costului datoriei guvernamentale.
Pe de altă parte, utilizarea împrumuturilor guvernamentale interne poate duce la o
creștere a ratei dobânzii pe piața internă și poate reduce accesul altor entități, cum ar fi
companiile sau persoanele fizice, la finanțare. De asemenea, creșterea datoriei
guvernamentale interne poate duce la inflație și poate afecta negativ economia națională.
În general, utilizarea împrumuturilor guvernamentale trebuie să fie gestionată cu
prudență și să fie utilizată în mod eficient pentru a evita creșterea datoriei publice și a riscului
de incapacitate de plată. De asemenea, guvernul trebuie să își diversifice sursele de finanțare
și să își dezvolte economia pentru a reduce dependența de împrumuturi guvernamentale.
II.2. Impozitarea suplimentară şi reducerea cheltuielilor bugetare
Impozitarea suplimentară și reducerea cheltuielilor bugetare sunt două dintre metodele
utilizate de guvernele din întreaga lume pentru a reduce deficitul bugetar și a gestiona datoria
publică.
Impozitarea suplimentară poate fi utilizată pentru a genera venituri suplimentare
pentru bugetul guvernamental. Aceasta poate fi implementată prin creșterea ratei de
impozitare sau prin introducerea unor noi taxe. În Republica Moldova, de exemplu, guvernul
a introdus recent o taxă pe veniturile mari ale persoanelor fizice, precum și o taxă pe
proprietatea imobiliară, pentru a genera venituri suplimentare.
Cu toate acestea, impozitarea suplimentară poate avea și efecte negative. Aceasta
poate reduce puterea de cumpărare a consumatorilor și poate afecta negativ economia
națională. De asemenea, impozitarea excesivă poate duce la evaziune fiscală și la scăderea
încrederii în guvern.
Reducerea cheltuielilor bugetare este o altă metodă utilizată pentru a reduce deficitul
bugetar. Aceasta poate fi realizată prin eliminarea cheltuielilor neesențiale, cum ar fi
subvențiile ineficiente sau programele care nu au un impact semnificativ asupra economiei. În
Republica Moldova, guvernul a propus recent reducerea cheltuielilor bugetare prin eliminarea
unor programe de asistență socială care nu sunt eficiente.
Cu toate acestea, reducerea cheltuielilor bugetare poate avea și efecte negative.
Aceasta poate afecta serviciile publice esențiale, cum ar fi sănătatea și educația, și poate avea
un impact negativ asupra nivelului de trai al populației. De asemenea, reducerea cheltuielilor
bugetare poate duce la pierderea locurilor de muncă în sectorul public și la o creștere a
șomajului.
În general, impozitarea suplimentară și reducerea cheltuielilor bugetare sunt două
metode utilizate pentru a gestiona deficitul bugetar și a reduce datoria publică. Cu toate
acestea, aceste metode trebuie utilizate cu prudență și trebuie să fie echilibrate pentru a
minimiza efectele negative asupra economiei naționale și asupra populației. De asemenea,
guvernul trebuie să își diversifice sursele de venituri și să își dezvolte economia pentru a
reduce dependența de impozitarea suplimentară și reducerea cheltuielilor bugetare.
II.3. Emiterea de monedă şi inflaţia ca metodă de finanţare
Emiterea de monedă este o metodă de finanțare a deficitului bugetar care constă în
producerea de monedă fără un echivalent real, ceea ce poate duce la inflație. Într-o economie,
există o anumită cantitate de bani în circulație, care poate fi mărită prin emiterea de monedă.
În timp ce acest lucru poate fi util pentru a ajuta la finanțarea deficitului bugetar, poate duce,
de asemenea, la inflație, ceea ce poate fi dăunător economiei.
Inflația este creșterea generalizată și durabilă a prețurilor mărfurilor și serviciilor dintr-
o economie, adică o depreciere a monedei. Aceasta poate fi cauzată de o creștere a masei
monetare prin emiterea de monedă fără a avea un echivalent real, ceea ce poate duce la o
creștere a prețurilor. De asemenea, inflația poate fi declanșată de o creștere a cererii pentru
produse și servicii, în timp ce oferta lor rămâne constantă sau scade.
Cu toate acestea, emiterea de monedă poate fi folosită cu precauție pentru a ajuta la
finanțarea deficitului bugetar. Aceasta poate fi justificată în situații de urgență, cum ar fi
războaiele sau dezastrele naturale, când există o nevoie acută de finanțare. Cu toate acestea,
emiterea excesivă de monedă poate duce la inflație și poate afecta negativ economia.
În general, inflația poate avea un impact negativ asupra economiei. Acest lucru se
datorează faptului că aceasta poate reduce puterea de cumpărare a oamenilor și poate duce la
o creștere a costurilor pentru afaceri. În plus, inflația poate afecta pozitiv pe cei care dețin
datorii, deoarece sumele datorate vor fi plătite cu o valoare mai mică în termeni reali.
 În concluzie, emiterea de monedă este o metodă de finanțare a deficitului bugetar care
poate fi eficientă în anumite circumstanțe, dar care poate duce la inflație și poate afecta
negativ economia în ansamblu. De aceea, această metodă trebuie folosită cu precauție și în
mod responsabil.
II.4. Vânzarea de active guvernamentale
Vânzarea de active guvernamentale se referă la procesul prin care guvernul vinde
active sau proprietăți deținute de stat către persoane fizice sau juridice din sectorul privat.
Aceste active pot include terenuri, clădiri, mașini, echipamente, acțiuni sau alte active
financiare.

Rolul vânzării de active guvernamentale poate fi diferit în funcție de circumstanțele

specifice și de obiectivele guvernului. În general, însă, vânzarea de active guvernamentale
poate avea următoarele beneficii:
Reducerea datoriei guvernamentale - prin vânzarea de active guvernamentale,
guvernul poate obține venituri și poate utiliza aceste fonduri pentru a reduce datoria
guvernamentală.
Îmbunătățirea eficienței economice - prin vânzarea de active guvernamentale,
guvernul poate transfera proprietățile și activele către sectorul privat, care poate să le utilizeze
mai eficient. De exemplu, o companie privată poate fi mai eficientă în utilizarea unui teren
sau a unei clădiri decât guvernul.
Încurajarea dezvoltării economice - prin vânzarea de active guvernamentale, guvernul
poate elibera resurse și fonduri pentru a finanța proiecte noi de infrastructură sau alte proiecte
care pot spori dezvoltarea economică.
Stimularea investițiilor străine - vânzarea de active guvernamentale poate atrage
investiții străine în țară, ceea ce poate aduce noi surse de venit și poate contribui la creșterea
economică.
Cu toate acestea, vânzarea de active guvernamentale poate avea și dezavantaje, cum ar
fi pierderea controlului asupra proprietăților sau a activelor și posibilitatea ca acestea să fie
utilizate în mod ineficient sau incorect de către cumpărători. De aceea, guvernul trebuie să ia
măsuri de precauție pentru a se asigura că procesul de vânzare este corect și transparent, iar
activele sunt vândute la prețuri corecte și echitabile.
 III. Analiza comparativă a metodelor de finanţare a
deficitului bugetar
III.1. Avantajele şi dezavantajele fiecărei metode
Tabelul de mai jos prezintă o analiză comparativă a metodelor de finanțare a
deficitului bugetar:

Metoda de
finanțare Avantaje Dezavantaje

 Costurile de dobândă pot fi

ridicate;
 Guvernul poate fi nevoit să
 Poate atrage fonduri semnificative
plătească o primă mare la
de la investitori pe termen lung;
emisiunea de obligațiuni în
Emiterea de  Ratele dobânzilor pot fi fixe sau
cazul în care încrederea
obligațiuni variabile;
investitorilor este scăzută;
 - Poate fi utilizată pentru a finanța
 Poate crește nivelul datoriei
proiecte specifice.
publice și poate avea un impact
negativ asupra ratingului de
credit al țării.

 - Costurile de dobândă pot fi

ridicate;
 Poate oferi fonduri mai rapid decât
 Guvernul poate fi nevoit să
emisiunea de obligațiuni;
Împrumuturile de la ofere garanții sau alte active
 Poate fi utilizată pentru a finanța
bănci sau instituții pentru a obține împrumutul
proiecte specifice;
financiare  Poate crește nivelul datoriei
 - Costurile de dobândă pot fi
publice și poate avea un impact
negociate.
negativ asupra ratingului de
credit al țării.

Creșterea  Poate fi o sursă stabilă și  Poate fi dificil să se obțină

veniturilor fiscale sustenabilă de finanțare; creșteri semnificative ale
 - Poate fi utilizată pentru a reduce veniturilor fiscale;
deficitul bugetar în mod direct.  Poate fi impopular să se
 Metoda de
finanțare Avantaje Dezavantaje

introducă noi taxe sau impozite.

 Poate fi dificil să se realizeze

 Poate fi utilizată pentru a reduce
Reducerea
deficitul bugetar în mod direct;
cheltuielilor
 Poate îmbunătăți eficiența
bugetare
cheltuielilor guvernamentale.
reduceri semnificative ale
cheltuielilor bugetare fără a
afecta programele sociale sau
de infrastructură;
 Poate fi impopular să se reducă
cheltuielile sau să se taie
programele.

Tabelul 3.1. Modalități de finanțare a deficitului bugetar

2017 2018 2019 2020 2021

Mlrd. Ponderea Mlrd. Ponderea Mlrd. Ponderea Mlrd. Ponderea Mlrd. Ponderea
Lei în PIB Lei în PIB Lei în PIB Lei în PIB Lei în PIB
Venituri
53,37 19,39 57,9 19,64 62,9 19,86 62,6 20,56 77,4 20,42
Cheltuieli
54,52 19,81 59,6 20,21 65,9 20,81 73,3 24,07 82 21,64
Deficit (-)
-1,14 0,41 -1,61 0,55 -3,02 0,95 -10,61 3,48 -4,64 1,22
Tabel 3.2. Evoluția Bugetului de Stat al Republicii Moldova în perioada anilor 2017-2021

III.2. Evaluarea riscurilor şi a impactului economic al fiecărei metode

Evaluarea riscurilor şi a impactului economic al fiecărei metode de finanțare a
deficitului bugetar este importantă pentru a lua decizii informate şi pentru a minimiza
consecințele negative asupra economiei. Iată câteva exemple de riscuri și impacturi
economice asociate cu fiecare metodă de finanțare:
Emiterea de obligațiuni:
Riscuri: creșterea costurilor de dobândă, scăderea încrederii investitorilor, potențiala
imposibilitate de a plăti dobânzile sau de a rambursa capitalul la scadență.
Impact economic: creșterea nivelului datoriei publice, creșterea cheltuielilor cu
dobânzile, scăderea ratingului de credit al țării, reducerea accesului la alte surse de finanțare.
 Împrumuturile de la bănci sau instituții financiare:
Riscuri: costurile ridicate de dobândă, nevoia de a oferi garanții sau alte active,
potențialul de a nu obține finanțarea dorită.
Impact economic: creșterea nivelului datoriei publice, creșterea cheltuielilor cu
dobânzile, scăderea ratingului de credit al țării, reducerea accesului la alte surse de finanțare.
Creșterea veniturilor fiscale:
Riscuri: potențiala impopularitate a noilor taxe sau impozite, potențiala scădere a
competitivității economice.
Impact economic: creșterea veniturilor bugetare, reducerea deficitului bugetar,
potențiala încetinire a creșterii economice.

Reducerea cheltuielilor bugetare:

Riscuri: potențiala impopularitate a reducerii cheltuielilor sau a tăierii programelor,
potențiala afectare a programelor sociale sau de infrastructură.
Impact economic: reducerea cheltuielilor bugetare, reducerea deficitului bugetar,
potențiala îmbunătățire a eficienței cheltuielilor guvernamentale.
În general, toate metodele de finanțare a deficitului bugetar implică riscuri și au un
impact economic. Evaluarea acestora ar trebui să țină cont de o varietate de factori, inclusiv
de situația economică actuală și de obiectivele economice și fiscale ale guvernului.
 Concluzii şi recomandări
În concluzie, deficitul bugetar este o problemă complexă care poate afecta grav
economia unui stat și bunăstarea cetățenilor. Există diverse metode de finanțare a deficitului
bugetar, însă fiecare dintre acestea are propriile avantaje și dezavantaje.
Împrumuturile guvernamentale interne și externe pot fi o soluție temporară pentru a
finanța deficitul bugetar, însă ele pot duce la creșterea datoriei publice și a costurilor asociate
cu aceasta. De asemenea, impozitarea suplimentară și reducerea cheltuielilor bugetare pot fi
metode eficiente pentru a reduce deficitul bugetar, însă acestea pot fi impopulare și pot avea
un impact negativ asupra creșterii economice și a bunăstării cetățenilor.
Emiterea de monedă și inflația ca metodă de finanțare poate avea consecințe grave
asupra economiei, inclusiv inflație ridicată și deprecierea monedei, ceea ce poate duce la
creșterea costurilor și a ratei dobânzii pentru împrumuturile guvernamentale.
În contextul situației actuale din Republica Moldova, este necesară o abordare
echilibrată și coordonată pentru a gestiona deficitul bugetar. Îmbunătățirea colectării
veniturilor fiscale și administrarea fiscală mai eficientă pot fi metode eficiente de reducere a
deficitului bugetar. De asemenea, este important să se facă investiții în proiecte care pot
genera venituri și să se prioritizeze cheltuielile pentru a sprijini sectoarele cheie, cum ar fi
sănătatea și educația.
Pe termen lung, este necesară o abordare mai sistematică și sustenabilă pentru a reduce
deficitul bugetar. Acest lucru poate include îmbunătățirea guvernării și a administrației
publice, reducerea cheltuielilor nerelevante, dezvoltarea sectorului privat și a economiei,
atragerea investițiilor străine și creșterea capacității fiscale a țării.
În general, gestionarea deficitului bugetar este o problemă complexă care necesită o
abordare echilibrată și coordonată, implicând atât decizii politice, cât și măsuri economice și
fiscale corespunzătoare.
 Bibliografie
1. Bivol, M. (2019). Deficitul bugetar: probleme și soluții pentru Republica Moldova.
Revista Economică, 71(3), 22-29.
2. Executarea bugetului public national, 2016-2022. Accesat la:
https://statbank.statistica.md/PxWeb/pxweb/ro/40%20Statistica%20economica/
40%20Statistica%20economica__25%20FIN/FIN010100.px/table/
tableViewLayout1/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a774

3. Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova. (2021). Situația execuției bugetului de

stat al Republicii Moldova pentru anul 2020. Accesat la:
https://mf.gov.md/sites/default/files/situatia_executiei_bugetului_de_stat_pe_anul_20
20.pdf
4. Moldova.org. (2021). Deficitul bugetar în Republica Moldova în 2020 a fost de 6,2%
din PIB. Accesat la: https://www.moldova.org/deficitul-bugetar-in-republica-moldova-
in-2020-a-fost-de-62-din-pib/
5. Statistica Moldovei. (2021). Situația economică și socială a Republicii Moldova în
anul 2020. Accesat la:
https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Situatia_economica_si_soci
ala_a_Republicii_Moldova_in_anul_2020_7_1_RO.pdf