Analiza în dinamică a raportului deficitului bugetar/PIB pentru

RM

PREZENTAT DE : BUJOR DOINA

EG-211 ZI
ANUL 1 , LICENȚĂ
SCOPUL LUCRĂRII/
STUDIEREA DINAMICII DEFICITULUI BUGETAR
BPE/PIB ÎN REPUBLICA MOLDOVA, SI O EVALUARE
SUCCINTĂ A SITUAȚIEI ÎN CARE SE AFLĂ
REPUBLICA MOLDOVA ÎN ACEASTĂ PERIOADĂ
CUPRINS

• 1.Definiție
• Introducere
• Cauzele apariției deficitului bugetar
• Produsul intern brut 2022
• Evoluția comparativă a PIB în economiile selectate în anii 2019-2022
• Evoluția trimestrială a cheltuielilor de consum
 Definiție
• Deficitul bugetar este opusul surplusului bugetar care are loc atunci cînd veniturile fiscale depășesc
cheltuielile publice. Deficitul care se bazează pe diferența dintre suma cheltuielilor publice ocazionate cu
plățile prin transferuri și cele pentru cumpărare de bunuri și servicii publice și suma veniturilor fiscale
este considerat deficit primar. Dacă la deficitul primar se adaugă plățile de dobînzi aferente împrumutului
de stat, înscrise în buget sub formă de cheltuială publică, se obține deficitul total
INTRODUCERE

• Deficitul bugetar a devenit un fenomen caracteristic al lumii contemporane. Un deficit bugetar

mare poate provoca o creştere a ratei inflaţiei, dificultăţi la achitarea datoriilor externe, o criză
valutară dar şi alte fenomene nedorite ce influenţeazã negativ procesul de stabilizare
macroeconomică şi respectiv progresul economic. Sarcinile principale ale oricărui stat în
condiţiile economice cuprind efectuarea unor schimbări de structură, stabilirea echilibrului
bugetar şi creşterea economică. Problema deficitului bugetar vizează nu doar aspectele politice
,dar şi cele sociale, precum redistribuirea echitabilă a bunurilor sociale şi a distribuirii
resurselor între generaţii.
• Efectele negative care sunt produse de deficitul bugetar cuprinde un nivel scazut al
investitiilor si un nivel ridicat al ratelor dobanzii , ulterior acesta a fost transpus de catre
literatura de specialitate in efect de evictiune . Acest efect apare in momentul in care se
modifica nivelul dobanzilor. Deoarece deficitul reprezinta in fapt o economisire publica
negativa, se micsoreaza nivelul national al economiilor
CAUZELE APARIȚIEI DEFICITULUI BUGETAR
• Sistemul economiei de piață aduce cu sine probleme ale deficitului bugetar împreună cu altele, cum ar
fi: rata inflației sau șomajul.
• Existența deficitului bugetar se datorează mai multor cauze, dintre care pot fi enumerate următoarele:
• 1. scăderea producerii de bunuri și servicii în economie, pe ansamblu;
• 2. creșterea cheltuielilor în scopul realizării anumitor programe sociale;
• 3. creșterea activității sectorului obscur al economiei;
• 4. creșterea cheltuielilor marginale ale producției sociale;
• 5. emisiunea monetară în exces și care să nu justifice o creștere economică.
Criza pandemica din 2020 a afectat deopotriv ˘ a toate
economiile. ˘ Conform FMI6 în anul 2020 economia
mondiala˘ s-a redus în medie cu 3,5 la suta, după o
creștere de 2,8 la suta înregistrată în ˘ anul 2019.
Economiile avansate s-au contractat în medie cu 4,9 la
suta, iar ˘ economiile emergente cu 2,4 la suta. Cele mai ˘
afectate t,ari au fost cele în care turismul, producția de
petrol, transportul aerian și segmentul HoReCa au o
pondere semnificativa în PIB
Din economiile analizate (Graficul ˘ 1.1) doar China a
înregistrat o cres,tere economica pozitiv ˘ a de 2,3 la sută
, însă cu mult sub nivelurile peste 6,0 la sută înregistrate
în anii ˘ precedenți.
• Deficitul bugetar este un fenomen financiar, cu care de-a lungul istoriei s-
au confruntat absolut toate ţările lumii. Cel mai utilizat indicator de
măsurare a deficitului îl costituie soldul bugetar convenţional. Acesta
reprezintă totatlitatea resurselor utilizate de stat pentru a finanţa acele
părţi ale cheltuielilor ce au rămas neacoperite de veniturile
guvernamentale.
• În ceea ce priveşte investiţiile în capitalul fizic şi uman acestea pot să
extindă productivitatea muncii, ceea ce va duce la o creştere a veniturilor.
Totuşi, deşi investiţiile sunt o sursă de creştere economică, acestea nu pot
garanta o creştere rapidă. Ca şi exemplu principal avem cazul Republicii
Moldova în timpul comunismului, perioadă în care s-au regăsit rate înalte
de creştere a formării capitalului şi o creştere rapidă a ratei de şcolarizare
a populaţiei. Totuşi acestea nu au condus la o creştere a performanţei
economice, cauzând în final căderea sistemului.
• Propunerile mele privind reducerea deficitului bugetar sunt: suprataxarea
produselor de lux, impozitarea câştigurilor din tranzacţiile imobiliare în
scopuri comerciale, eliminarea risipei în cheltuirea banului public,
creșterea eficienței investițiilor, reducere de cheltuieli, prin instituirea
unei reguli de a nu permite angajarea de noi cheltuieli fără aprobarea
bugetelor, stoparea alocărilor pe criterii politice.
BIOGRAFIE

• https://www.google.com/search?q=DEFICITUL+BUGETAR&rlz=1C1GCEB_enMD971MD971&tbm=isch&s
ource=iu&ictx=1&vet=1&fir=V0LBdPEQ5GiCTM%252CwPBXV3BjjONqJM%252C_%253B254-
ypnsAB99pM%252CfhZR2CViIgwpoM%252C
• https://www.google.com/search?q=analize+pentru+economia+rm&tbm=isch&ved=2ahUKEwjv7PCB_K
D3AhVGsSoKHQY0BWYQ2-
cCegQIABAA&oq=analize+pentru+economia+rm&gs_lcp=CgNpbWcQAzoECAAQEzoECAAQHjoECAAQGD
• https://www.bnm.md/files/RA_2018_ro.pdf