ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Facultatea “ECONOMIE GENERALĂ ȘI DREPT”

Departamentul ”TEORIE ȘI POLITICI ECONOMICE”

BUJOR DOINA

INTRUMENTELE POLITICII MENETAR-CREDITARE IN REPUBLICA MOLDOVA

PROIECT ECONOMIC

Specialitatea 0410.1 – Economie generală

Admis la susținere
Autor:
Șef-departament : studentul gr.EG211,
dr., conf.univ. Aurelia TOMȘA învățământ c frecvență la
zi
________________________ BUJOR DOINA
”____”_______________2023 ______________________
(semnătur
a)

Conducător științific:
dr., conf.univ. Aurelia TOMȘA
______________________
(semnătur
a)
 Chișinău – 2023

Cuprins

INTRODUCERE………………………………………………………………………...... 3-4
1.POLITICA MONETARĂ ȘI CREDITARĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA………. 5
1.1. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND POLITICA MONETARĂ- CREDITARA… 5-8
1.2. EVOLUȚIA POLITICII MONETARE ȘI CREDITARE ÎN REPUBLICA
MOLDOVA……………………………………………………………………………........ 9-10
1.3. INSTRUMENTELE DE POLITICĂ MONETARĂ-CREDITARĂ……………… 11-13
2……………………………………………………………………………………………
2.1. EVOLUȚIA INDICATORILOR MONETARI ÎN LUNA IANUARIE 2022-2023.. 14-
19
2.2. EVOLUȚIA PIEȚEI CRDITARE SI A DEPOZITELOR ÎN LUNA IANUARIE
2022…………………………………………………………………………………………. 20-
26
2.3.PROBLEME ȘI SOLUȚII………………………………………………………………27-
28
CONCLUZII………………………………………………………………………………. 29
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………30
 Introducere
Actualitatea temei. Politica monetar-creditară reprezintă unul din principalele instrumente
exercitate de către autoritatea monetară (Banca Centrală), orientată spre combaterea inflației și
șomajului, și asigurarea ratelor stabile de creștere economică. Astfel, adoptarea unei politici
monetar-creditare eficiente, influențează pozitiv asupra economiei țării pe termen scurt și mediu,
realizând un echilibru dintre masa banilor în circulaţie şi nevoile de bani ale economiei.
Scopul cercetării îl constituie studierea și analiza impactului politicii monetar-creditare asupra
conjucturii economice și care sunt principalele instrumente prin care se exercită această politică.
Această cercetare are o importanță deosebită întrucât se va analiza evoluția politicilor monetare
și creditare din Republica Moldova și eficacitatea instrumentelor utilizate în aceste politici.

În economia modernă, politicile monetare sunt un instrument cheie pentru stabilizarea pieței
financiare și a economiei în ansamblu. Aceste politici sunt implementate de către băncile
centrale pentru a controla oferta de bani și dobânzile, cu scopul de a influența investițiile,
cheltuielile și inflația.

În Republica Moldova, Banca Națională este responsabilă pentru implementarea politicilor

monetare. Prin intermediul instrumentelor sale de politică monetară, aceasta își propune să
mențină stabilitatea financiară și să asigure creșterea economică.

Contextul general al politicii monetar-creditare din Republica Moldova este unul dinamic și în
continuă schimbare. În ultimii ani, Republica Moldova a trecut prin transformări economice
semnificative, iar politicile monetare și creditare au jucat un rol important în aceste transformări.
Prin urmare, este important să analizăm evoluția acestor politici și să evaluăm eficacitatea
instrumentelor utilizate.
Importanța studiului instrumentelor politicii monetar-creditare constă în faptul că aceste
instrumente sunt esențiale pentru menținerea stabilității economice și financiare a Republicii
Moldova. În plus, în contextul economic actual, este important să se evalueze eficacitatea acestor
instrumente și să se identifice eventualele probleme sau limitări ale acestora.
Instrumentele politicii monetare reprezintă ansamblul măsurilor prin care autoritățile monetare
încearcă să influențeze cantitatea de bani din economie și să controleze inflația. Aceste măsuri au
un impact semnificativ asupra economiei, incluzând sectorul bancar, sectorul financiar și
întreaga economie a unei țări. În Republica Moldova, politica monetară este responsabilitatea
Băncii Naționale a Moldovei (BNM), care are ca obiectiv principal asigurarea stabilității
prețurilor și menținerea unui mediu financiar stabil
Una dintre cele mai importante instrumente de politică monetară este creditarea. Prin intermediul
acesteia, Banca Națională poate influența nivelul creditului disponibil în economie și poate regla
ratele dobânzilor pentru a încuraja sau descuraja împrumuturile și cheltuielile. În Republica
Moldova, Banca Națională reglementează și supraveghează sectorul bancar pentru a asigura o
piață financiară sănătoasă și pentru a proteja interesele consumatorilor.

În cadrul primei secțiuni a tezei, vom explora definițiile și conceptele teoretice de bază ale
politicii monetare și creditării, precum și evoluția politicilor monetare și creditare din Republica
Moldova. De asemenea, vom analiza rolul Băncii Naționale a Moldovei în aceste politicii
 3
În secțiunea a doua, vom examina instrumentele utilizate în politicile monetar-creditare din
Republica Moldova, inclusiv politica monetară, ratele dobânzilor, rezervele minime obligatorii și
operațiunile pe piața valutară. Vom analiza eficacitatea acestor instrumente în dinamică și vom
identifica eventualele probleme sau limitări ale acestora.
Scopul acestei cercetări este de a analiza instrumentele utilizate în politicile monetar-creditare
din Republica Moldova și de a evidenția eficacitatea acestora în dinamică. Obiectivele cercetării
includ definirea și analizarea conceptelor teoretice de bază, evaluarea evoluției politicilor
monetare și creditare din Republica Moldova, precum și examinarea rolului Băncii Naționale a
Moldovei în aceste politici.
Această cercetare își propune să ofere o perspectivă amplă asupra instrumentelor politicii
monetar-creditare din Republica Moldova și să identifice eventualele probleme sau limitări ale
acestora. Rezultatele cercetării pot fi utile atât pentru specialiștii în domeniul economic, cât și
pentru factorii decizionali care se ocupă de elaborarea politicilor economice și financiare în
Republica Moldova.
 4
1.Politica monetară și creditarea în Republica Moldova

1.1 Abordări teoretice prinvind Politica Monetar-Creditară

Intr-o perioadă scurtă de timpt rconomia națională se dezvoltă neuniform.Perioadele de avânt
economic fiind succedate de perioade în raport cu conjunctura economică.
Politica monetar – creditară reprezintă una din politicile conjucturale,orintată spre atenuarea
fluctuațiilor ciclice.tot odată ,modificarea PIB-ului real reclamă modificarea masei monetare în
conformitate cu necesitățile economiei naționale.Politica monetar-creditară este realizată și
promovată de către bancă.
Politica monetar – creditară reprezintă ansamblul obiectivelor ,instrumentelor,măsurilor și
metodelor prin care autoritățile publice abilitate caută să influențeze condițiile macroeconomice
prin ajustarea cererii și ofertei de bani.
Obiectivul Fundamental al politicii monetar creditare ăl constituie asigurarea și menținerea
stabilității prețurilor concomitent cu:
a)asigurarea creșterii economice;
Obiectivul fundamental al politicii monetar-creditare este de a asigura stabilitatea prețurilor în
economie, dar în același timp, este important să se asigure și creșterea economică. Aceste două
obiective sunt strâns legate și se pot influența reciproc.
Stabilitatea prețurilor este esențială pentru asigurarea unui mediu economic predictibil și stabil,
care să permită investițiilor și dezvoltării economice pe termen lung. Dacă prețurile sunt
instabile, investitorii și consumatorii pot fi descurajați să își facă planuri de viitor, ceea ce poate
afecta negativ dezvoltarea economică.
Pe de altă parte, asigurarea creșterii economice este esențială pentru a menține nivelul de trai al
populației și pentru a crea noi oportunități de afaceri și locuri de muncă. Dacă economia nu
crește, poate apărea stagnarea economică sau chiar recesiunea, ceea ce poate avea consecințe
grave asupra societății și a economiei în ansamblu.
Astfel, politica monetar-creditară trebuie să găsească un echilibru între aceste două obiective și
să ia în considerare factori precum inflația, ratele dobânzilor, oferta și cererea de bani și credit,
pentru a asigura atât stabilitatea prețurilor, cât și creșterea economică.
b)ocuparea forței de muncă.
În general, obiectivul fundamental al politicii monetar-creditară este de a asigura și menține
stabilitatea prețurilor în economie, prin intermediul diferitelor instrumente și mecanisme care
vizează controlul cantității de bani aflate în circulație și a costului acestora.
Ocuparea forței de muncă nu reprezintă un obiectiv primar al politicii monetar-creditară, ci este
mai degrabă un obiectiv al politicii fiscale și al altor politici guvernamentale care vizează
dezvoltarea și îmbunătățirea pieței muncii.
Cu toate acestea, există unele mecanisme prin care politica monetar-creditară poate influența
indirect ocuparea forței de muncă, prin intermediul ratei dobânzilor și a disponibilității de credit.
Reducerea ratei dobânzilor, de exemplu, poate stimula investițiile și consumul, ceea ce poate
duce la creșterea cererii de muncă și implicit la reducerea șomajului.
De asemenea, prin menținerea stabilității prețurilor, politica monetar-creditară poate crea un
mediu economic predictibil și stabil, care poate încuraja investițiile și dezvoltarea economică pe
termen lung, ceea ce poate duce la crearea de noi locuri de muncă.
 5
În concluzie, obiectivul fundamental al politicii monetar-creditară este asigurarea și menținerea
stabilității prețurilor, iar ocuparea forței de muncă reprezintă un obiectiv secundar, care poate fi
influențat indirect prin intermediul instrumentelor și mecanismelor politicii monetar-creditară.

Drept exemplu ai obiectivului final al politicii monetar-creditare realizate de unele Bănci

Centrale poate servi informația prezentată în tabelul de mai jos:

Este evident faptul că în funcţie de obiectivul final propus, spre a fi atins de fiecare Bancă
Centrală, variază atît obiectivele intermediare, cît şi instrumentele utilizate in realizarea lor.

Fundamentul domeniului monetar-creditar constituie băncile comerciale şi alte organizaţii de

creditare (după numărul instituţiilor şi volumului resurselor creditare). De menţionat faptul, că în
majoritatea ţărilor depozitele bancare constituie 75-90% din masa monetară, iar bancnotele
băncii centrale, doar 10-25%. De aici rezultă că reglementarea de stat a domeniului monetar-
creditar poate fi eficient numai în cazul cînd statul poate influenţa volumul şi specificul
operaţiunilor băncilor comerciale prin intermediul băncii centrale. Se cunosc diverse metode a
acestei influenţe, cele mai utilizate fiind:

 Dirijarea ratei dobînzii la operaţiunile băncii centrale (politica dobînzii);

 Schimbarea normelor rezervelor minimale obligatorii a băncilor;
 Operaţiuni pe piaţa deschisă, adică operaţiuni de vînzare-cumpărare a cambiilor,
obligaţilor de stat şi a altor hîrtii de valoare;
 Reglementarea normativelor economice pentru bănci (proporţia între rezervele de casă şi
depozite, activele lichide şi depozite, capital propriu şi împrumutat ş.a.m.d.);
 Metodele indicate ale reglementării monetar-creditare pot fi numite generale şi anume
prin faptul că ele influenţează operaţiunile tuturor băncilor comerciale şi piaţa
capitalului de împrumut la general.Politica ratei de capitalizare constituie o metodă
tradiţională a reglementării creditare – ea este utilizată intens din mijlocul secolului XIX.
Apariţia acestei metode este legată de transformarea băncii centrale în creditorul băncilor
comerciale, adică cu apariţia funcţiei a “băncii băncilor”.
 6

Conform Legii despre Banca Naţională a Moldovei (art.18), Banca Naţională stabileşte şi
periodic dă publicităţii rata

minimală a dobînzii (adică rata capitalizări, conform căreia sunt eliberate creditele băncilor
comerciale).

Mărind rata capitalizării, banca centrală micşorează posibilitatea băncilor comerciale şi clienţilor
săi la obţinerea creditelor, ce la rîndul său duce la reducerea împrumuturilor, adică masei
monetare şi măreşte nivelul mediu al dobînzii pentru creditul comercial. Acesta influenţează şi
echilibrarea balanţei de plăţi şi cursului valutar. Creşterea ratelor contribuie la atragerea
capitalului străin pe termen scurt, ce activizează balanţa de plăţi, măreşte oferta valutei străine.
Respectiv scade cursul valutei străine şi creşte cel a monedei naţionale. Micşorarea ratei băncii
centrale duce la rezultate contradictorii.

Deci, schimbarea ratelor oficiale joacă un rol de avertisment pentru întreagă piaţă a capitalului de
împrumut: mărirea ratei duce la implementarea politicii creditare de restricţionare, micşorarea –
la expansia creditară.

Politica pieţei deschise constă în vînzare-cumpărare pe piaţa liberă a hîrtiilor de valoare de stat
şi private, ce micşorează sau măreşte sursele libere utilizate de bănci în scopurile creditării.

Conform articolului 15 a Legii Băncii Naţionale a Moldovei, ea poate realiza operaţiuni pe

pieţele financiare cu angajamentele financiare de lungă durată emise de stat, Banca Naţională sau
cu alte angajamente prin intermediul cumpărării, vînzării sau păstrării (operaţiunile SPOT şi
FORWARD).

În ţările cu o piaţă dezvoltată a hîrtiilor de valori cea mai utilizată metodă a reglementării
monetar-creditare constituie operaţiile pe pieţele deschise, care influenţează activitatea băncilor
comerciale prin intermediul volumului rezervelor de care dispun.

Procurînd hîrtiile de valoare, banca centrală transferă sumele respective băncilor comerciale,
mărind în aşa mod rezervele lor. În aşa mod banca centrală impulsionează banii în economie.
Vînzînd hîrtiile de valoare, banca centrală transferă sumele respective de la băncile comerciale în
conturile sale. În acest caz banca centrală micşorează rezervele băncilor comerciale şi, respectiv
capacitatea lor de creditare. În rezultat se reduce suma banilor în circulaţie, creşte rata dobînzii.

Banca centrală, prin intermediul operaţiunilor de piaţa deschisă, mai eficient reduce banii în
circulaţie decît măreşte. Cumpărarea hîrtiilor de valoare de către banca centrală în perioadele de
încetinire a activităţii economice şi apariţia posibilităţii de a mări volumul creditelor nu
garantează că clienţii vor dori să se împrumute. Aşadar politica pieţei deschise este mai eficientă
în perioadele de inflaţie.

Pentru reglementarea ratelor dobînzii la împrumuturile de scurtă durată tradiţional sunt folosite
operaţiunile băncii centrale cu cambiile (trezorăriale şi comerciale) şi obligaţiile statale de scurtă
durată. Vînzarea lor reduce banii în piaţa monetară şi contribuie la mărirea ratelor dobînzii. Iar
dacă banca centrală nu doreşte mărirea ratelor, ea susţine băncile, cumpărînd din rezervele lor
hîrtiile de valoare de scurtă durată cu preţul curent de piaţă. Concomitent, cumpărarea-vînzarea
cambiilor trezorăriale schimbă raportul cerere-ofertă şi respectiv profitabilitatea lor. În final, sunt
influenţate ratele de scurtă durată pe piaţa monetară şi cursul monedei naţionale.
 7

Pentru reglementarea ratelor dobînzii la împrumuturile de lungă durată tradiţional sunt folosite
operaţiunile băncii centrale cu angajamentele statale de lungă durată. Cumpărarea lor de banca
centrală duce la creşterea preţului lor de piaţă (în rezultatul creşterii cererii). Creşterea preţului
obligaţiunii înseamnă reducerea profitabilităţii lor reale, care este determinată de raportul
dobînzii pe obligaţiune către preţul ei de piaţă.

Reducerea profitabilităţii obligaţiunilor de lungă durată duce la diminuarea ratelor de lungă

durată pe piaţa monetară. Vînzarea pe piaţa deschisă a obligaţiunilor de către banca centrală,
duce la micşorarea preţului şi creşterea profitabilităţii lor, respectiv cresc ratelor dobînzii la
împrumuturile de lungă durată.

Politica monetară reprezintă un ansamblu de acțiuni prin care autoritățile monetare (banca
centrală,trezoreria, etc. ) influențează asupra cantității de monedă în circulație, nivelul ratelor
dobânzii, cursurile de schimb valutar și alți indicatori economico-monetari în vederea realizării
obiectivelor generale ale politicii economice (de stimulare a activității economice, ocupare a
forței de muncă, stabilitate a prețurilor etc. ).
Prin politică monetar-creditară se subînțelege totalitatea măsurilor întreprinse în sferele
monetare și creditare, îndreptate spre reglarea dezvoltării economiei, combaterea infalției și
șomajului, echilibrarea balanței de plăți a țării, etc.
Politica monetar-creditară este una din metodele principale de implicare a puterii de stat în
decurgerea proceselor de reproducere a mărfurilor și serviciilor. Această politică se elaborează
de banca centrală în comun acord cu principalele ministere economice ale țării ( Ministerul
Finanțelor, Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii, etc.). Se aprobă de organele legislative
a țări, de obicei, pe un an și se realizează de organele nominalizate.
În scopul realizării politicii monetar-creditare, banca centrală influențează asupra stării pieței
de capitaluri creditare și asupra rotației monetare. Influența asupra volumului de resurse creditare
ale băncilor comerciale, asupra ratelor dobânzii și asupra volumului masei monetare, banca
centrală influențează asupra procesului de investiții de capital, asupra volumului și caracterului
cererii de piață, asupra nivelului prețurilor și asupra altor factori care determină starea
economiei.
Există două tipuri de politică monetar-creditară:
1. Politica monetar-creditară de restricție (îndreptată spre limitarea investițiilor,
încetinirea ritmului de creștere a volumului masei monetare); Se realizează, în condițiile
în care conjuctura economică se dezvoltă de a nu admite criza de supraproducție.
2. Politica monetar-creditară de expansiune (stimularea volumului operațiunilor de
creditare, reducerea ratelor dobânzii creditare, mărirea volumului masei monetare). Se
realizează în condițiile în care scade volumul de producție a mărfurilor și serviciilor și
crește șomajul.
 8

1.2Evoluția politicilor monetare și creditare în Republica Moldova

Odata cu adoptarea in iulie 1995 a Legii cu privire la Banca Nationala a Moldovei, a fost
stabilit obiectivul principal al politicii monetare – realizarea si mentinerea stabilitatii monedei
nationale, in functie de care s-a determinat strategia si tactica politicii monetare a BNM.
Astfel, pana in anul 2006, obiectivul final al politicii monetare si anume stabilitatea monedei
nationale presupunea caracterul sau dual: pe de o parte – realizarea si mentinerea stabilitatii
interne a monedei nationale, exprimata prin rata inflatiei si masurata prin indicele pretului de
consum, si pe de alta parte – realizarea si mentinerea, suplimentar si in paralel, a stabilitatii
externe a monedei nationale, masurata prin rata de schimb in raport cu principalele valutele
straine.
In anul 2006, prin aprobarea Legii nr.191-XVI din 30 iunie 2006 cu privire la modificarea
Legii nr. 548XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Nationala a Moldovei, obiectivul
principal al BNM a fost modificat din „realizarea si mentinerea stabilitatii monedei nationale”
in „asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor”.
Pe parcursul anilor 1994–2008 realizarea obiectivului politicii monetare s-a efectuat prin
intermediul regimului tintirii agregatelor monetare. La acel moment, decizia de adoptare a
regimului de tintire a agregatelor monetare a fost determinata de necesitatea alegerii unui
regim adecvat situatiei existente in economia Republicii Moldova.
Implementarea si promovarea de catre BNM a regimului tintirii agregatelor monetare a
condus la diminuarea inflatiei si stabilizarea macroeconomica, a determinat reducerea
incertitudinii si riscurilor in procesul de adoptare a deciziilor in domeniul investitiilor, a
consolidat increderea populatiei fata de sistemul financiar al statului si a contribuit la o
realizare mai eficienta a reformelor sociale.

Banca Nationala a Moldovei a renuntat in anul 2009 la regimul tintirii agregatelor monetare1 si a
stabilit obiectivul ratei inflatiei la nivel de 9.0 la suta catre finele anului cu o deviere posibila de
± 1.0 puncteprocentuale. In aceasta perioada economia nationala a fost serios afectata de criza
economica globala, efectele acesteia fiind resimtite, prin diminuarea considerabila al volumului
mijloacelor banesti transferate din strainatate de persoanele fizice, cererii agregate si al
comertului exterior.

9
 Consecintele acestor evolutii au alimentat anticiparile negative ale populatiei si agentilor
economici, fapt ce a determinat Banca Nationala a Moldovei sa intervina pe piata valutarasi
monetara pentru stabilizarea situatiei macroeconomice. Ca urmare, evolutia economica diferita
de cea prognozata a determinat orientarea politicii monetare spre stabilizarea economiei real

Politica monetară și creditare a Republicii Moldova a trecut prin mai multe etape de dezvoltare
de la independența sa în 1991 până în prezent.

În primele ani de independență, Republica Moldova a avut o politică monetară de tranziție, care
a constat în utilizarea monedei rusești ca monedă națională temporară și în introducerea
propriului leu moldovenesc. În perioada aceasta, politica monetară și creditară a fost destul de
instabilă, iar inflația a rămas unul dintre cele mai mari probleme ale economiei
moldovenești.Începând cu anii 2000, Republica Moldova a început să-și dezvolte propria politică
monetară și creditară, prin intermediul Băncii Naționale a Moldovei (BNM). BNM a devenit
principalul organism responsabil pentru stabilizarea monedei naționale și menținerea stabilității
financiare în țară. În această perioadă, BNM a introdus mai multe instrumente monetare și
creditare, cum ar fi operațiunile repo, ratele dobânzilor și reservele minime obligatorii, pentru a
controla oferta de bani și a reduce inflația.În anii 2010, politica monetară și creditară a Republicii
Moldova s-a concentrat în principal pe menținerea stabilității financiare și reducerea inflației,
prin intermediul politicii de țintire a inflației. BNM a menținut o politică monetară strânsă,
menținând ratele dobânzilor la niveluri ridicate și impunând limite stricte asupra creditelor
bancare. În același timp, BNM a colaborat cu guvernul și alte organizații financiare
internaționale pentru a dezvolta mai multe programe de sprijinire a mediului de afaceri și de
creștere a accesului la credite.

În prezent, politica monetară și creditară a Republicii Moldova continuă să se concentreze pe

menținerea stabilității financiare și a reducerii inflației. BNM a introdus recent politici de
stimulare a creditării și de susținere a creșterii economice, prin intermediul reducerii ratei
dobânzii de referință și a lansării unor programe de împrumut pentru întreprinderile mici și
mijlocii. În plus, BNM lucrează în continuare la dezvoltarea și îmbunătățirea cadrului său de
politică monetară și creditară, pentru a menține o stabilitate financiară durabilă și pentru a
sprijini dezvoltarea economiei moldovenești pe termen lung.
 10

1.3Instrumente de politică monetar-creditară

Principalele instrumente de politcă monetar-creditară pe care Banca Națională le are la dispoziție
conform reglementărilor în vigoare sunt: operațiunile pe piață deschisă , rata rezervelor
obligatorii, ratele dobânzii, alte instrumente de intervenție.

 Operațiuni pe piață deschisă (open-market)

Operațiunile pe piață deschisă reprezintă activitatea băncii centrale pe vânzare și cumpărare de

titluri ale pieței monetare. Prin intermediul acestor operațiuni autoritățile monetare modifică
rezervele băncilor și indirect influențează cantitatea de monedă în circulație. Atunci când banca
centrală vinde titluri, ea retrage o parte din lichiditățile băncilor și micșorează oferta de monedă
în circulație.

În cazul invers, al cumpărării de titluri, banca centrală “injectează” lichiditatea suplimentară,

majorând masa monetară.
 11

 Rata rezervelor obligatorii

Sistemul rezervelor obligatorii presupune obligația băncilor de a păstra depozite la banca

centrală. Mărimea acestor depozite (rezerve) se stabilește în dependență de suma mijloacelor
bănești atrase de la agenți economici și de rata de rezervare.

Atunci când autoritatea monetară mărește rata de rezerve, băncile sunt obligate să constituie
rezerve suplimentare, micșorându-se astfel potențialul de creditare a economiei și de creare de
depozite noi.

În cazul invers, al micșorării ratei rezervelor obligatorii, băncile au posibilitatea de extindere a

activităților de creditare.

Unele țări (Canada, Elveția, Australia) au renunțat la sistemul rezervelor obligatorii.

 12

 Ratele dobânzii(taxa rescontului

Asupra cantității de monedă în circulație se poate influența și prin modificarea ratei de bază
(ratei dobânzii percepute pentru creditele băncii centrale) sau a ratei de rescont (percepute pentru
scontarea titlurilor prezentate de bănci).

Atunci când autoritatea monetară coboară rata sa de bază, ea stimulează interesul băncilor
pentru refinanțare, respectiv solicitarea mai multor împrumuturi . Acestea se folosesc pentru
creditarea economiei naționale și provoacă majorarea masei monetare.

În cazul invers, al creșterii ratei de bază, banca centrală “scumpește” creditul său, descurajând
practica de refinanțare și micșorând potențialul băncilor de a credita economia.
 13
II.
2 .1 Evoluția indicatorilor monetari în luna ianuarie 2022-2023
În luna ianuarie 2022, baza monetară1 s-a micșorat cu 98,9 milioane lei (0,2 la sută) față de luna
precedentă și a constituit 57 449,3 milioane lei, fiind cu 2,3 la sută mai mare față de perioada
similară a anului precedent.
Masa monetară M02 (Bani în circulație) s-a micșorat cu 963,0 milioane lei sau cu 3,0 la sută
față de luna decembrie 2021 și a constituit 30 735,7 milioane lei, fiind cu 2,9 la sută mai mare
față de perioada similară a anului precedent (diagrama 1).
Diagrama 1.
Evoluția masei monetare în luna ianuarie 2022 comparativ cu luna precedentă, miliarde
lei3

Masa monetară M14 s-a micșorat cu 2 291,7 milioane lei sau cu 3,8 la sută față de luna
decembrie 2021 și a constituit 58 536,9 milioane lei, fiind cu 6,3 la sută mai mare față de
perioada similară a anului precedent.
Masa monetară M25 s-a micșorat cu 2 501,5 milioane lei sau cu 3,0 la sută față de luna
decembrie 2021 și a constituit 80 578,7 milioane lei, cu 6,5 la sută mai mult față de perioada
similară a anului precedent.
Masa monetară M36 s-a micșorat cu 2 633,1 milioane lei (2,2 la sută) față de luna decembrie
2021 și a constituit 117 127,3 milioane lei, fiind cu 9,5 la sută superioară celei din luna ianuarie
2021.
Diagrama 2.
Dinamica depozitelor7, %
 14

* modificare față de perioada similară a anului precedent.

Soldul depozitelor în moneda națională s-a micșorat cu 1 538,5 milioane lei comparativ cu luna
precedentă și a constituit 49 843,0 milioane lei, reprezentând o pondere de 57,7 la sută din soldul
total al depozitelor, cel al depozitelor în valută (recalculat în lei) s-a micșorat cu 131,6 milioane
lei, până la nivelul de 36 548,6 milioane lei, având o pondere de 42,3 la sută (diagrama 2).
Soldul cererilor față de economie8 a constituit 58 515,9 milioane lei și s-a micșorat în luna de
raportare cu 479,9 milioane lei (0,8 la sută), ca urmare a descreșterii cererilor față de economie
în valută (exprimate în MDL) cu 426,0 milioane lei (2,3 la sută) și a cererilor față de economie în
moneda națională cu 53,9 milioane lei (0,1 la sută) (diagrama 3).
De menționat că cererile față de economie în valută, exprimate în USD, s-au micșorat pe
parcursul perioadei de referință cu 34,3 milioane USD (3,3 la sută).
Micșorarea soldului cererilor față de economie în moneda națională a fost determinată de
scăderea soldului cererilor față de sectorul societăților comerciale nefinanciare cu capital
majoritar privat cu 270,4 milioane lei (1,7 la sută), a soldului cererilor față de mediul financiar
nebancar cu 32,2 milioane lei (3,7 la sută). Totodată, soldul cererilor față de alte sectoare
rezidente (inclusiv persoane fizice) s-a majorat cu 160,6 milioane lei (0,7 la sută), iar soldul
cererilor față de sectorul societăților comerciale nefinanciare cu capital majoritar public cu 88,1
milioane lei (16,6 la sută).

15
Diagrama 3.
Dinamica cererilor față de economie

*Evoluția indicatorilor monetari în luna ianuarie 2023

În luna ianuarie 2023, baza monetară1 s-a micșorat cu 1 497,8 milioane lei (2,0 la sută) față de

luna precedentă și a constituit 73 481,8 milioane lei, fiind cu 27,9 la sută mai mare față de

perioada similară a anului precedent.

Masa monetară M02 (Bani în circulație) s-a micșorat cu 1 114,4 milioane lei sau cu 3,2 la sută
față de luna decembrie 2022 și a constituit 33 291,5 milioane lei, fiind cu 8,3 la sută mai mare
față de perioada similară a anului precedent (diagrama 1).

16

Diagrama 1.
Evoluția masei monetare în luna ianuarie 2023 comparativ cu luna precedentă, miliarde
lei3

Masa monetară M14 s-a micșorat cu 137,8 milioane lei sau cu 0,2 la sută față de luna decembrie
2022 și a constituit 63 362,0 milioane lei, fiind cu 8,2 la sută mai mare față de perioada similară
a anului precedent.

Masa monetară M25 s-a majorat cu 997,9 milioane lei sau cu 1,1 la sută față de luna decembrie
2022 și a constituit 92 037,9 milioane lei, cu 14,2 la sută mai mult față de perioada similară a
anului precedent (diagrama 2).

17

Diagrama 2.
Dinamica lunară a agregatelor monetare, milioane lei
Masa monetară M36 s-a majorat cu 549,9 milioane lei (0,4 la sută) față de luna decembrie 2022
și a constituit 126 636,8 milioane lei, fiind cu 8,1 la sută mai mare față de perioada similară a
anului precedent.
Soldul depozitelor în moneda națională s-a majorat cu 2 112,3 milioane lei comparativ cu luna
precedentă și a constituit 58 746,4 milioane lei, reprezentând o pondere de 62,9 la sută din soldul
total al depozitelor. Totodată, soldul depozitelor în valută (recalculat în lei) s-a micșorat cu 448,0
milioane lei comparativ cu luna precedentă, până la nivelul de 34 598,9 milioane lei, având o
pondere de 37,1 la sută (diagrama 3).
Diagrama 3.
Volumul depozitelor în ianuarie 20237, milioane lei

18
Soldul cererilor față de economie8 (diagrama 4) a constituit 63 240,6 milioane lei, micșorându-
se în luna ianuarie 2023 comparativ cu luna decembrie 2022 cu 1 000,1 milioane lei (1,6 la sută),
ca urmare a descreșterii cererilor față de economie în moneda națională cu 827,6 milioane lei
(2,0 la sută). În același timp, cererile față de economie în valută (exprimate în MDL) au
descrescut cu 172,4 milioane lei (0,8 la sută).
De menționat că soldul cererilor față de economie în valută, exprimate în USD9, a constituit în
luna ianuarie 1 194,5 milioane USD, majorându-se cu 15,7 milioane USD (1,3 la sută)
comparativ cu luna decembrie 2022.
Diagrama 4.

Volumul cererilor față de economie (CFE) în ianuarie 202310, milioane lei

19

2.2 Evoluția pieței creditelor și a depozitelor în luna ianuarie 2022

Piața creditelor
În luna ianuarie 2022, creditele noi acordate1 au constituit 2 822,1 milioane lei2, în creștere
cu 33,5 la sută față de luna ianuarie 2021.
Structura creditelor acordate (Diagrama 1) în luna de raportare a evoluat astfel:
 76,6 la sută reprezintă creditele în moneda națională, care au constituit 2 162,6 milioane lei (-
37,5 la sută față de luna precedentă și +55,3 la sută față de ianuarie 2021);
 22,6 la sută reprezintă creditele în valută, al căror volum recalculat în MDL a constituit 637,9
milioane lei (-44,5 la sută față de luna precedentă și -1,9 la sută față de ianuarie 2021);
 0,8 la sută revin creditelor atașate la cursul valutei3, care au constituit 21,7 milioane lei (-77,2 la
sută față de luna precedentă și -69,3 la sută față de luna ianuarie 2021).
Diagrama 1
Dinamica creditelor noi acordate, milioane lei (graficul de sus) și ritmul anual de creștere a
creditelor noi acordate, % (graficul de jos)2

Sursa: Raportul BNM privind ratele medii și volumele creditelor noi acordate și depozitelor noi
atrase pentru luna ianuarie 2022.
Din perspectiva termenelor de acordare (Diagrama 2), cele mai solicitate au fost creditele cu
termene de la 2 până la 5 ani, cu o pondere de 45,7 la sută în totalul creditelor acordate. Volumul
acestor credite acordate persoanelor juridice a constituit 27,8 la sută din totalul creditelor.

20
Diagrama 2
Creditele noi acordate, pe scadențe și ponderile acestora, %
Sursa: Raportul BNM privind ratele medii la creditele noi acordate și depozitele noi atrase pe
sistemul bancar pentru luna ianuarie 2022.
Creditele în moneda națională (Diagrama 3) au fost reprezentate, preponderent, de creditele
acordate societăților comerciale nefinanciare (54,9 la sută) și de creditele acordate persoanelor
fizice (40,9 la sută). În cadrul creditelor acordate societăților comerciale nefinanciare prevalează
creditele acordate comerțului (45,5 la sută).
Diagrama 3
Structura creditelor acordate în moneda națională, pe sectoare, %2

Sursa: Raportul BNM privind ratele medii la creditele noi acordate și depozitele noi atrase pe
sistemul bancar pentru luna ianuarie 2022.
21
Rata medie nominală la creditele noi acordate în moneda națională a constituit 9,09 la sută,
la cele în valută – 4,21 la sută, iar la cele atașate la cursul valutei – 4,48 la sută.
Comparativ cu luna precedentă, rata medie a evoluat după cum urmează (Diagrama 4):
 la creditele în moneda națională s-a majorat cu 0,25 puncte procentuale (p.p.). Persoanelor
juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 8,45 la sută, persoanelor fizice care
practică activitate4 – cu o rată de 12,31 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 9,78 la sută;
 la creditele în valută s-a majorat cu 0,28 p.p. Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o
rată medie de 4,21 la sută, persoanelor fizice care practică activitate cu o rată de 4,39 la sută, iar
persoanelor fizice – cu o rată de 6,69 la sută;
 la creditele atașate la cursul valutei s-a majorat cu 0,27 p.p. Persoanelor juridice le-au fost
acordate credite cu o rată medie de 4,80 la sută și persoanelor fizice – cu o rată de 4,08 la sută.
Persoanele fizice care practică activitate nu au apelat la acest tip de credite.
Comparativ cu perioada similară a anului precedent, rata medie nominală ponderată la creditele
acordate în moneda națională a crescut cu 1,41 p.p., la cele în valută - cu 0,11 p.p., iar la cele
atașate la cursul valutei - cu 0,37 p.p.
Diagrama 4
Ratele medii nominale ponderate la creditele noi acordate, %

Sursa: Raportul BNM privind ratele medii și volumele creditelor noi acordate și depozitelor noi
atrase pentru luna ianuarie 2022.
Volumul creditelor în moneda națională acordate persoanelor fizice, în luna ianuarie 2022, s-a
micșorat comparativ cu luna precedentă cu 33,5 la sută și a constituit 883,9 milioane lei
(Diagrama 5). Rata medie la aceste credite s-a majorat cu 0,44 p.p.

22
Diagrama 5
Credite acordate în moneda națională persoanelor fizice

Sursa: Raportul BNM privind ratele medii și volumele creditelor noi acordate și depozitelor noi
atrase pentru luna ianuarie 2022.
Din perspectiva scopului creditelor acordate, creditele de consum au deținut cea mai mare
pondere (64,3 la sută) și au fost acordate cu o rată medie de 10,63 la sută (+0,27 p.p. comparativ
cu luna precedentă și +3,95 p.p. comparativ cu ianuarie 2021).
Rata medie la creditele imobiliare s-a majorat cu 0,44 p.p față de luna precedentă și cu 1,21 p.p.
față de ianuarie 2021.Creditele în moneda națională (Diagrama 6) cu termene de la 2 până la 5
ani, fiind cele mai solicitate în luna de raportare, au fost acordate cu o rată medie de 9,74 la sută
(persoanelor juridice - cu 8,53 la sută, persoanelor care practică activitate - cu 12,63 la sută, iar
persoanelor fizice - cu 10,69 la sută).
Diagrama 6
Ratele medii la creditele acordate, pe scadențe, %

Cea mai mare rată medie la creditele acordate în moneda națională a fost înregistrată la creditele
cu termenul de rambursare de la 6 până la 12 luni și de la 2 până la 5 ani, constituind 9,74 la sută.
23
 Piața depozitelor
În luna ianuarie 2022, depozitele noi atrase la termen au constituit 2 607,7 milioane lei2, în
creștere cu 13,4 la sută față de luna ianuarie 2021 (Diagrama 7).
Diagrama 7
Dinamica depozitelor atrase la termen (graficul de sus) și modificarea acestora față de luna
precedentă (graficul de jos), milioane lei

Sursa: Raportul BNM privind ratele medii și volumele creditelor noi acordate și depozitelor noi
atrase pentru luna ianuarie 2022.
Volumul depozitelor atrase a constituit:
 în moneda națională – 1 507,0 milioane lei (-27,0 la sută față de luna precedentă și +0,4 la sută
față de ianuarie 2021);
 în valută recalculat în MDL – 1 100,6 milioane lei (+17,8 la sută față de luna precedentă și +38,0
la sută față de ianuarie 2021).
Ponderea depozitelor atrase în moneda națională a constituit 57,8 la sută, a celor în valută – 42,2
la sută.Depozitele noi atrase (Diagrama 8) au fost reprezentate, preponderent, de depozitele
persoanelor fizice, cu o pondere de 81,1 la sută (44,6 la sută fiind depozitele atrase în moneda
națională și 36,5 la sută cele în valută).
Diagrama 8
Depozitele atrase, pe scadențe și ponderile acestora, %2

Sursa: Raportul BNM privind ratele medii și volumele creditelor noi acordate și depozitelor noi
atrase pentru luna ianuarie 2022

24
 Rata medie la depozitele noi atrase la termen în moneda națională a constitut 4,87 la sută,
iar la cele în valută – 0,37 la sută.
Diagrama 9
Ratele medii ponderate la depozitele noi atrase la termen, %

Sursa: Raportul BNM privind ratele medii și volumele creditelor noi acordate și depozitelor noi
atrase pentru luna ianuarie 2022.
Comparativ cu luna precedentă, rata medie a evoluat astfel:
 la depozitele noi atrase la termen în valută s-a micșorat cu 0,02 p.p. Persoanele juridice au plasat
depozite cu o rată medie de 0,38 la sută, iar persoanele fizice - cu o rată medie de 0,37 la sută.
Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în valută.
În comparație cu ianuarie 2021, rata medie la depozitele atrase în moneda națională s-a majorat
cu 1,43 p.p., iar rata medie la depozitele în valută s-a micșorat cu 0,23 p.p. (Diagrama 9).
Diagrama 10
Ratele medii la depozitele noi atrase, pe scadențe, %

25
 Depozitele în moneda națională cu termene de la 6 până la 12 luni, deținând cea mai mare
pondere (50,8 la sută din totalul depozitelor în moneda națională), au fost atrase cu o rată medie
de 5,78 la sută (depozitele persoanelor juridice au fost atrase cu o rată medie de 2,98 la sută, iar
depozitele persoanelor fizice - cu o rată de 6,04 la sută (Diagrama 10)).
În cazul depozitelor în valută, cea mai mare parte (49,4 la sută) o reprezintă cele cu termene de la
2 până la 5 ani, care au fost plasate cu o rată medie de 0,42 la sută (persoanele juridice au plasat
depozite cu o rată de 0,27 la sută, persoanele fizice – cu o rată de 0,45 la sută).
Cea mai mare rată medie la depozitele atrase în moneda națională a fost înregistrată:
 la depozitele persoanelor juridice cu termene de la 1 până la 3 luni (7,63 la sută);
 la depozitele persoanelor fizice cu termene de la 6 până la 12 luni (6,04 la sută).
Cea mai mare rată medie la depozitele atrase în valută a fost înregistrată:
 la depozitele persoanelor juridice cu termene de la 1 până la 2 ani (0,91 la sută);
 la depozitele persoanelor fizice cu termene de la 1 până la 2 ani (0,50 la sută).

Marja de dobândă la operațiunile în moneda națională a constituit 4,22 p.p., iar la cele în
valută – 3,84 p.p.
Diagrama 11
Marja de dobândă, p.p.

Sursa: Raportul BNM privind ratele medii și volumele creditelor noi acordate și depozitelor noi
atrase pentru luna ianuarie 2022.
Marja de dobândă la operațiunile în moneda națională s-a micșorat cu 0,49 p.p. față de luna
precedentă și cu 0,02 p.p. față de ianuarie 2021 (Diagrama 11).
Marja de dobândă la operațiunile în valută s-a majorat cu 0,30 p.p. față de luna precedentă și cu
0,34 p.p. față de ianuarie 2021.

26
2.3 Probleme si Soluții
Politica monetar-creditară reprezintă unul din mecanismele principale de reglare a situației
economice a unei țări. În dependență de obiectivul final al BNM, asupra masei monetare pot fi
aplicate un set de instrumente, astfel, pornind de la conjunctura economică a țării, BNM
stabilește politica monetar-creditară promovată, fie cea expansionistă, fie cea antiinflaționistă.
Instrumentul principal utilizat în scopul realizării politcii monetar-creditare îl constituie
operațiunile pe piața deschisă, ce reflectă modul de determinare a ratei de bază a dobânzii. Acest
instrument poate stimulua, dar și reduce investițiile. Astfel, sarcina de bază a BNM este de a
stabili mărimea optimală a ratei de bază în scopul asigurării unui cadru favorabil dezvoltării
economice.
Părerile experților privind politica monetar-creditară a BNM sunt împărțite, în timp ce Comitetul
executiv al BNM consideră că rata de bază trebuie menținută la nivelul de 9.5, unii experți
consideră că rata de bază ar trebui micșorată cu 4.0 puncte procentuale, în scopul stimulării
investițiilor în economie. Doar prin micșorarea ratei de bază s-ar fi redus costurile de deservire a
datoriei de stat, dobânzile la creditare și, respectiv, s-ar fi micșorat volumul creditelor
neperformante.
Cert este faptul că tendința de micșorare a ratei dobânzii trebuie să fie continuată de către BNM,
însă trebuie realizată într-un tempou mai lent în scopul asigurării posibilității băncilor comerciale
de a se adapta la schimbările stabilite, dar și ecoonomiei în ansamblu.
O altă problemă majoră o constituie realizarea unui echilibru în ceea ce priveşte stabilirea
politicii de rată a dobânzii, astfel încât ţintele de inflaţie să fie atinse fără a stimula suplimentar
intrările de capital care ar putea eroda competitivitatea externă a economiei şi perspectivele
creşterii pe termen lung.
Atingerea unui astfel de echilibru impune ca banca centrală să se ghideze după ideea
fundamentală conform căreia nu există posibilitatea realizării unui compromis pe termen lung
între inflaţie şi creşterea economică, iar angajamentul pe termen lung faţă de obiectivul
stabilităţii preţurilor este singura cale de a pune bazele unei creşteri economice de durată prin
realizarea unei eficienţe crescute asociate nivelurilor reduse ale inflaţiei.
Salvgardarea stabilităţii financiare, şi nu o dezinflaţie rapidă, ar 48 trebui să aibă întâietate în
cazul unui conflict între aceste obiective, pentru a se putea asigura îndeplinirea obiectivului de
stabilitate a preţurilor pe termen lung.
De menţionat că ţările care s-au angajat în procesul dezinflaţionist ar trebui să aleagă un ritm
adecvat al dezinflaţiei pentru a evita conflictul cu obiectivul stabilităţii financiare. Pe termen
lung, incapacitatea menţinerii stabilităţii financiare nu poate decât să conducă la reinflamarea
procesului inflaţionist.
Pe termen mediu şi lung, singura soluţie viabilă este reprezentată de elaborarea şi implementarea
unui mix coerent de politici macroeconomice, care să susţină creşterea economică, limitând
concomitent vulnerabilităţile economiei.
Realizarea unui astfel de mix de politici este mult mai importantă decât fiecare politică în parte.
 27
În ceea ce priveşte politica monetară, restrictivitatea sporită a acesteia nu poate compensa decât
parţial şi pe termen scurt lipsa susţinerii din partea politicii fiscal-bugetare şi a politicii
veniturilor, iar situaţia rezultantă ar fi suboptimă sub aspectul convergenţei reale pe termen
mediu şi lung. În acest context, se impune ca politica fiscală să joace un rol cheie în asigurarea
echilibrului extern.
Astfel, deoarece deteriorarea contului curent reflectă convergenţa reală, politica fiscală ar trebui
să ofere un spaţiu de manevră mai mare dezechilibrelor dintre economisire şi investire în sectorul
privat şi ar trebui să evite adoptarea unei conduite prociclice. În acelaşi timp, politica veniturilor
nu trebuie să exercite presiuni excesive asupra cererii şi să evite materializarea riscului ca ritmul
de majorare a salariilor să depăşească dinamica productivităţii muncii.
 28

CONCLUZII
În urma cercetării și analizării amănunțite a informației prezentate mai sus consider că,
cunoașterea profundă a instrumentelor de politică monetar-creditară și aplicarea lor adecvată, în
funcție de evoluția de durată și conjuctura economiei, permite creditului exercitarea rolului său
de factor mobilizator dar și de reglator al vieții economice.
Regimul de politică monetar creditară existent, și anume regimul de țintire a agregatelor
monetare nu permite în condițiile actuale atingerea pe deplin a obiectivului fundamenta din
următoarele considerente:
 legătura dintre evoluția agregatelor monetare și rata inflației în cazul Republicii Moldova
este mai puțin previzibilă, dinamica corelației acestora diminuându-se din an în an;
 instrumentele de politică monetară existente nu pe deplin asigură gestiunea eficientă a
ofertei de bani (fapt ce decurge din instabilitatea multiplicatorului monetar și modifcarea
structurale de monedă) care să garanteze stabilitatea prețurilor;
 necesitatea calibrării politicii monetar-creditare în funcție de evoluția ratei inflației, și nu
în funcție de o țintă intermediară;

 riscurile asociate utilizării cursului de schimb ca ancoră nominală în contextul unei

economii deschise și liberalizării în continuare a contului de capital.
Realizarea obiectivului fundamental va fi efectuat prin utilizarea instrumentului principal de
politică monetar-creditară: operațiuni pe piața deschisă, precum și de instrumentele auxiliare:
facilitățile permanente, norma rezervelor obligatorii și intervențiile pe piața valutară. Aceste
instrumente au un impact direct asupra nivelului ratelor dobânzii nominale pe termen scurt pe
piața monetar-creditară.
Condițiile pe piața monetar-creditară sunt dirijate de BNM, în scopul realizării obiectivului
infației, prin stabilirea indicatorului principal pentru piața interbancară pe termen scurt- rata de
bază. Operațiunile pe piața deshisă vor constitui instrumental principal al politicii
monetarcreditare.Efectuarea operațiunilor pe piața deschisă vor avea drept scop echilibrarea
cererii și ofertei pe piața monetar-creditară și va permite BNM să influențeze nivelul ratelor
dobânzilor pe termen scurt pe piața interbancară.Rezervele obligatorii vor fi utilizate ca un
instrument al politicii monetar-creditare.
29
 BIBLIOGRAFIE
https://www.bnm.md/ro/content/evolutia-pietei-creditelor-si-depozitelor-luna-ianuarie-2022

https://www.bnm.md/ro/content/evolutia-pietei-creditelor-si-depozitelor-luna-ianuarie-2022

https://www.bnm.md/files/infografic_credite.PNG

https://www.bnm.md/ro/content/evolutia-indicatorilor-monetari-luna-ianuarie-2023
30