Valeriu Sainsus, dr. conf univ.

Lucru individual
Tema:Alegerile ca fenomen
politic

Nume,Prenume:Bujor Doina
Grupa :EG-211
 Subiectele lectiei:

• Alegerile: semnificația şi funcțiile

• Actorii electorali
• Alegerile în R Moldova
Considerente generale:
• Procesul electoral a apărut odată cu politicul, în antichitate Şi evul mediu era
într/o stare inferioară altor componente ale politicului. Ascensiunea începe în
perioada democratizării societății în deosebi a perioadei democrției reprezentative.
• Alegerile sunt una dintre condițiile existenței şi funcționalității regimului politic
democratic.
Alegerile sunt o emergență a libertății, pentru democrație alegerile reprezintă o
metodă de guvernare şi o modalitate de constituire a instituțiilor puterii.
Semnificatiile alegerilor :
• Pentru popor alegerile sunt uncul mijloc eficient de a influenta guvernarea Şi de a
fi auzit.
• Pentru cetățean alegerile trebuie să justifice întrun anumit mod comportamentul
său şi aşteptările, prin alegeri cetățeanul ajunge la concluya că acceptă regimul sau
va găsi argumente pentru soliție.
• Pentru formațiuni Şi liderii politici alegerile întruchipează momente cruciale ale
evoluției lor pe arena politică. Alegerile sunt unica posibilitate de a accede la
putere, dar Şi cele care pot scoate de la din circitul politic.
Funcțiile alegerilor în regimurile democratice
• Alegerile asigură funcționalitate democratică prin periodicitatea şi regularitatea
alegerilor, ceia ce presupune că alegerile sunt dsfăŞurate la anumite intervale
stricte ficxate de timp.
• Alegerile în regimurile totalitare sunt utilizate pentru a demonstra legitimitatea
puterii, pentru a demonstra sustinerea populară a regimului, ritual pentru a
promova valorile totalitare.
• Pentru regimurile autoritare alegerile sunt o farsă, de cele mai de se ori sunt o
victorie a opoziției şi o pierdere a puterii partidului şi a persoanei dictatoriale.

Funcțiile alegerilor în regimurile democratice

 1. Exprimarea voinței poporului, racordarea sistemului politic la necesitățile şi
interesele societății civile.
2. Controlul instituțiilor puterii / prin acceptarea Şi refuzul prelungirii mandatului
guvernării, İn primul mandat este mai mult o acordare a încrederii, in cel de/al
doile este o penalizare.
3. Constituirea instituțiilor puterii - se constituie principalele instituții ale statului
Şi puterii politice. Exigențele democratice sunt elemente ale instituțiilor.
4. Legitimitatea sistemului politic - alegerile sunt mijloc de legitimare prin
libertatea cetățenilor de a desemna reprezentanți. Scăderea ratei de participare
indică scăderea legitimității sistemului politic existent.
5. Transferarea conflictelor în albia instituțională de soluționare. Alegerile permit
legal soluționarea civilizată Şi corectă a conflictelor dentrntre grupările sociale.
Acestea se manifestă dublu alegătorii sunt arbitru, unde conflictele sunt judecate de
alegători şi ca reprezentantă a instituțiilor politice.
6. Formarea vonței politice unice - alegerile stabilesc scopurile şi prioritățile
dezvoltării acceptabile ale majorității cetāțenilor. Alegerile depistează majoritatea
fie unipartidistă sau pluripartidistă.
7. Recrutarea elitei politice - prin algeri se selectează din totalul de candidați
electorali persoanele care vor ocupa funcții publice. Calea spre fncțiile publice
exclusiv trece prin alegeri.
8. Renovrea sistemului politic - alegerile presupun concurență. Concurența a
programelor, a candidaților, credibilitatea promisiunilor.
Metodologia alegerilor
• Partipativitatea electorală - depinde de conştiința politică, de cultura politică, de
tradiții, de experiența politică, Şi publicitatea electorală, informare
• Dreptul de vot - drept deținut de majoritatea cetățenilor
• Vot direct - alegătorii desemnează instituția eligibilă fără intermediari
• Vot indirect -
• Vot secret Şi liber exprimat - votul este confidențial Şi este exprimat fără presiuni
• Vot personalizat - alegătorul este ataşat de persoana politică, sau echipa politică,
lider
• Vot partidist - alegătorul este ataşat de doctrina, idei, emblematica partidului
Metodologia alegerilor
• Alegeri democratie Şi alegeri nedemocratice este greu de exprimat pentru că
delimtarea este foarte dificilă de a aprecia cu precizie pragul democratizării.
Alegeri directe - (prin vot direct) instituția eligibilă este desemnată nemijlocit de
alegător Alegeri indirecte - alegătorii desemnează instituția eligibilă prin instituția
intermediară
• Alegeri în trepte - aegerile au loc în două etape.
• Alegeri ordinare - alegeri ce au loc prin exprimarea mandatuluiinstituției
eligibile. • Alegeri anticipate - alegeri efectuate inainte de expirarea mandatului
instituției eligibile
• Alegeri parțiale - se aleg doar o parte a instituției eligibile. Alegeri echitabile -
responsabilitate Şi transpatentă maximă
• Alegeri libere - toți se bucură de dreptul fundamental de intrunire, asociere, fără
intimidare, violență, fără presiuni obstacole administrative
• Alegeri corecte cu stricta urmare a cadrului legal naționale şi internaționale.

Logistica electorala
• Mesajul electoral - trebuie să reflecte idea principală, să reflecte valorile, mesajul
trebuie să fie diferit de
concu renții electorali, cu argumente de vot.
• Mass media TV - cea mai aficientă, Radio Presa scrisă, Internetul
• Societatea civilă - are scopul de a urmări desfăŞurarea unor alegeri corecte,
scopul este atins prin
educarea electoratului, pentru creşterea participativității, deyvoltarea unui alegător
conştient, ațional, vot
corect
- Şi prin observarea alegerilor - executarea conform procedurii. Rolul rvine ONG,
organizații internaționale,
observatori a concurenților electorali. Observarea totală Si partială. Observatori
sunt interni Si externi
Alegerile din R Moldova
1. La nivel național este elgibil Parlamentul, PreŞedintele RM
• La nivel regional este primarii, consilii locale Şi consilii raionale municipal
• Toate cu excepția Preşedintelui se aleg prin vot direct
• Preşedintele se alege din 5 iunie 2000 prin vot în trepte
• Primele alegeri democratice 1994, 1998, 2001, 2005, 2009
• Alegerile parlamentare 1994 2001 au fost alegeri anticipate
• Alegeri prezidențiale primele un singur candidat M Snegur, 1996 în turul
I 9candidați, turul II - 2 candidați (Lucinskii) 2001 Voronin 2016 Dodon, 2020
Alegerile in R Moldova
• Numărul mare de concurenți electorali dar puțni trec pragul electoral
• In istoria RM nici odată nu a trecut pragul electoral candidații independenți
• 1998 cel mai mulți andidați independenți
• 1998 cei mai mulți concurenți electorali 60
• 1994 13 formatiuni dar doar 4 primesc mandate
• 1998 15 formațiuni dar 4 trec pragul electoral
• 2001 17 formațiuni dar trec 3
• 2005 11 trec 3
• Alegerile locale sunt identice cu cele parlamentare
Alegerile in R Moldova
* Activismul electoral
1990 rata participării 83,43%
• 2001 67,53
2005 64,84
La alegerile locale participarea este de 60%
• Nivelul culturii electorale este fie prin participare fie prin votarea necalitativă fie
prin protest
1994 - 4,98 % buletine nevalabile
2001 - 2,54 %
20051,16 %
Alegeri nevalabile doar local au fost în istoria RM
Absetnteismul - este cauză a migrației
BIBLIOGRAFIE
http://www.e-democracy.md/monitoring/politics/comments/200507061/
https://rm.coe.int/using-international-election-standards-rom/
168073448b
http://alegeri.md/w/Pagina_principal%C4%83