Sunteți pe pagina 1din 5

Centrul de Excelență în Transporturi

Proiect
La disciplina: Educația pentru societate
Tema: Alegeri democratice

A elaborat:
Cojușneanu Ion
A verificat:
Zugrav Svetlana
Alegerile din Republica Moldova au loc la fiecare patru ani și sunt de două
tipuri: locale și generale. Drept de vot au aproximativ 2,5 milioane de cetățeni.
Nu votează însă cetățenii din stânga Nistrului.
În alegerile generale (sau parlamentare ori legislative) sunt aleși cei 101
membrii ai Parlamentului. Parlamentul Republicii Moldova este ales pentru
patru ani prin vot proporțional, pe liste.
În alegerile locale, electoratul este chemat la urne să-și aleagă primarii, în
număr de aproape 900, tot atâtea consilii locale și cele 32 de consilii raionale și
două municipale, Chișinău și Bălți. Candidații care nu obțin majoritatea
participă la un al doilea tur de scrutin, desfășurat la două săptămâni după data
desfășurării primului tur. Pentru validarea alegerilor este necesară participarea a
cel puțin 25% din alegători

Alegerea reprezintă desemnarea prin vot direct sau prin votul electorilor a
persoanelor destinate a ocupa o funcție politică.
Alegerea este un concept aristocratic, deoarece vizează desemnarea "celui mai
bun" (aristo).
Deși democrația poate (chiar ar trebui) să funcționeze fără alegeri, doar prin
tragere la sorți sau decizia unanimă sau majoritară a întregului popor, în general,
alegerile sunt considerate a fi principiul de bază al acestei forme de
guvernământ.

Republica Moldova este o republică parlamentară cu un președinte în calitate


de șef al statului și un prim-ministru în calitate de șef al guvernului. Republica
Moldova este stat membru al Organizației Națiunilor Unite, Consiliul Europei,
Parteneriatului pentru Pace, OMC, OSCE, GUAM, CSI, OCEMN și al altor
organizații internaționale, și este stat candidat în aderarea la Uniunea
Europeană.

Dreptul de vot sau sufragiul permite cetățenilor unui stat să voteze pentru a-și
exprima voința cu ocazia unui scrutin. În aplicația sa contemporană, permite
cetățeanului fie să își aleagă reprezentanți care să guverneze, fie să răspundă
unei întrebări puse de guvernare sub forma unui referendum. Democrațiile
moderne prezintă dreptul de vot ca un drept civic fundamental.
Dreptul de vot este adesea conceput în termeni de alegeri pentru reprezentanți.
Cu toate acestea, sufragiul se aplică în egală măsură referendumurilor și
inițiativelor. Sufragiul descrie nu numai dreptul legal de a vota, ci și întrebarea
practică dacă o întrebare va fi supusă la vot. Utilitatea votului este redusă atunci
când întrebările importante sunt decise în mod unilateral, fără o dezvăluire
amplă, conștiincioasă, completă și publică.
Dreptul la vot se acordă cetățenilor calificați, odată ce au atins vârsta de vot.
Ceea ce constituie un cetățean calificat depinde de decizia guvernului.
Rezidenții fără cetățenie pot vota în unele țări, care pot fi limitate la cetățenii
țărilor strâns legate (de exemplu, cetățenii Commonwealth-ului și cetățenii
Uniunii Europene) sau la anumite birouri sau întrebări.[1]

Parlamentul Republicii Moldova este organul reprezentativ suprem al


Republicii Moldova, unica autoritate legislativă a statului, fiind o structură
unicamerală compusă din 101 deputați aleși pe liste, pentru o perioadă de 4 ani.
Parlamentul este ales prin vot universal, egal direct, secret și liber exprimat.
Președintele Parlamentului Republicii Moldova este ales de parlament, cu
minim 52 de voturi. În prezent această funcție este exercitată de către Igor
Grosu , deputat din partea Partidului Acțiune și Solidaritate.
Curtea Constituțională a Republicii Moldova, la propunerea Comisiei Electorale
Centrale, hotărăște validarea sau nevalidarea mandatului de deputat. Mandatul
este nevalidat în cazul încălcării legislației electorale.
Parlamentul se întrunește la convocarea Președintelui Republicii Moldova în cel
mult 30 de zile de la alegeri. Mandatul Parlamentului se prelungește pînă la
întrunirea legală a noii componențe. În această perioadă nu poate fi modificată
Constituția și nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.[1]
Parlamentul Republicii Moldova este succesorul Sovietului Suprem al RSS
Moldovenești.
 Formula reprezentării proporționale pe liste este formula electorală în
care partidele politice prezintă liste de candidați în circumscripții
plurinominale. Alegătorii votează pentru o listă sau alta, iar locurile sunt
alocate listelor de partid, proporțional cu numărul de voturi pe care l-au
obținut.
 Formula reprezentării proporționale mixtă membru-proporțională a
fost inițial propusă de Noua Zeelandă, acum fiind însă aplicată si în țări
precum Germania, Noua Zeelandă, Venezuela (unde jumătate din
legislatori sunt aleși prin metoda pluralității în circumscripții
uninominale, iar restul prin reprezentare proporțională pe liste; în Italia,
proporția este de 3:1). Fiecare alegător are la dispoziție două voturi: unul
pentru reprezentantul din circumscripție, iar celălalt pentru lista de partid,
locurile obținute de aleșii de pe liste compensând disproporționalitatea
generată de rezultatele din circumscripții.
 Formula reprezentării proporționale cu votul unic transferabil este
diferită de reprezentarea proporțională pe liste tocmai prin faptul că
alegătorii votează candidați individuali în loc de liste de candidați, lor
cerându-li-se să ierarhizeze candidații pe buletinul de vot.

Ei îţi vor căuta numele în lista electorală.


Poţi vota prezentînd actul de identitate sau Dacă nu te găsesc în lista electorală, vei fi
cu certificatul pentru drept de vot membrilor trecut pe o listă suplimentară după ce vei
biroului secţiei de votare. prezenta documentul ce atestă domicilierea
în perimetrul secţiei de votare.

Apoi vei semna pe lista electorală în dreptul


numelui tău şi vei primi buletinele de vot: Examinează atent buletinele primite înainte
pentru alegerea primarului, consiliului local, de a vota.
consiliului raional (municipal).

Aplică o singură dată ştampila “VOTAT” în


Intră singur(ă) în cabina de vot. Acolo vei
interiorul cercului din dreptul numelui
găsi ştampila “VOTAT”.
concurentului ales.

Dacă ai greşit, poţi cere un buletin nou, dar Îndoaie buletinele astfel încît să nu se vadă
numai o singură dată. pentru cine ai votat.

Înainte de a introduce buletinele completate


în urna de vot, un membru al secţiei de
Introdu buletinele în urna de vot.
votare va aplica ştampila specială pe versoul
fiecărui buletin.

S-ar putea să vă placă și