UNIVERSITATEA „HYPERION” – BUCUREȘTI

FACULTATEA - ŞTIINŢE SOCIALE, UMANISTE ŞI ALE NATURII

LICENTA: STIINȚE POLITICE

DISCIPLINA: Analiza Electorala

TITLU REFERAT: ANALIZA COMPARATIVĂ A SISTEMELOR

ELECTORALE DIN MAREA BRITANIE ȘI ROMÂNIA

Prof. titular:Prof.univ.dr.FICEAC BOGDAN

Studentă: TIOREANU PAULA

1
 ANALIZA COMPARATIVA A SISTEMELOR ELECTORALE DIN
MAREA BRITANIE SI ROMÂNIA

1.Caracteristici generale privind sistemele electorale

Sistemele electorale stabilesc modurile de scrutin,avand, mai întîi funcţia de a
reglementa drepturile electorale ale cetăţenilor şi, apoi, de a fixa procedura după care aceştia îşi
aleg reprezentanţii în organele reprezentative. Un sistem electoral este deci strîns legat de
democraţie, căci exprimă valorile acesteia, constituindu-se astfel într-un indicator al caracterului
democratic al unei societăţi, şi, totodată el contribuie la fortificarea democraţiei1.
Deşi realităţile şi procedurile electorale sînt foarte variate de la ţară la ţară, se poate totuşi afirma
că există grosso modo două moduri de scrutin fundamentale, din care se formează, prin combinarea unor
elemente, toate celelalte sisteme electorale.Astfel există: sisteme electorale majoritare si sisteme
electorale cu reprezentare proporțională.2
Sistemele electorale pot fi descrise,in opinia lui Arend Lijphart, în termenii a șapte
caracteristici:formula electorală,magnitudinea circumscriptiei,pragul electoral,numărul total de
membri ai corpului ce urmează a fi ales,influenta alegerilor prezidențiale asupra alegerilor
legislative, legaturile electorale dintre partide si distributia inechitabilă.3
Cea mai importantă caracteristică este formula electorală,respectiv modul de scrutin(vot).
Scrutinul majoritar este cel mai vechi mod de scrutin şi, totodată, cel mai utilizat.
Vechimea şi răspîndirea acestui mod de scrutin se datorează simplităţii sale: într-o
circumscripţie, candidatul care obţine majoritatea voturilor este declarat ales.Acest tip de scrutin
favorizează partidele mari și exclud partidele politice mai mici.Acest tip de scrutin este mai
degrabă eficient decît echitabil, în sensul că acesta asigură cea mai bună stabilitate politică
(parlamentară şi guvernamentală) a unei ţări. Acest procedeu electoral exclude din reprezentanţa
naţională - prin bipartidismul pe care-l cultivă - partea cetăţenilor care şi-a dat votul
formaţiunilor politice mai mici. Pentru aceste motive, modul de scrutin majoritar este considerat
de unii politologi ca fiind nedrept.4

1Jean-Claude Masclet, Le droit des élections politiques ,Paris, Presses Universitaires de France., 1992, p. 6.
2 Florin Grecu,Partide politice,Note de curs,Bucuresti,Universitatea Hyperion,p.79,82
3Arend Lijphart,Modele ale democrației.Forme de guvernare si functionare în treizeci și șase de
țări,Iași,Polirom,2000,p.142
4 Florin Grecu,Op.cit.,p.81

2
 Scrutinul majoritar nu este la fel în toate ţările. Dealtfel, nu sînt două ţări care să aibă
absolut aceleaşi reglementări în materie electorală.
A.În esenţă, în situaţia circumscripţiei cu un singur mandat se pot găsi trei tipuri mari de
scrutin majoritar uninominal,
1.Scrutin majoritar uninominal cu un singur tur. În cadrul acestui tip, candidatul care
obţine cel mai mare număr de voturi este ales, indiferent dacă este vorba de majoritate absolută
sau relativă.
2.Scrutinul majoritar uninominal cu două tururi. Conform acestei modalităţi de votare,
candidatul trebuie să obţină cel puţin jumătate plus unul din voturile exprimate pentru a fi ales.
În condiţiile în care nici un candidat nu reuşeşte să culeagă din primul tur majoritatea absolută de
sufragii, se procedează la al doilea tur. În acest caz, sînt două feluri de reglementări electorale:
fie este suficientă majoritatea simplă în turul secund, fie, mai frecvent, se procedează la balotaj
între primii doi candidaţi clasaţi după numărul de voturi obţinut în primul tur, cîştigătorul avînd
nevoie în acest caz de majoritatea absolută de sufragii pentru a fi ales.
3.Scrutinul preferenţial sau alternativ. Prin acest tip de scrutin se combină într-un singur
tur efectele celor două tururi de scrutin cu majoritate absolută. Alegătorii îşi exprimă opţiunea
pentru un singur candidat, dar, totodată, îşi exprimă preferinţa într-o ordine descrescătoare pentru
toţi ceilalţi candidaţi. Dacă nici unul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea absolută la primul
tur, atunci candidatul cu cel mai mic număr de voturi este eliminat, iar voturile obţinute de acesta
sînt repartizate la ceilalţi candidaţi. Operaţia continuă pînă cînd unul din candidaţi obţine
majoritatea absolută necesară.5
B.În cazul circumscripţiei cu mai multe mandate, scrutinul majoritar cunoaşte două tipuri
principale:
1.Scrutinul de listă. Potrivit acestei modalităţi, candidaţii sînt regrupaţi pe listele de
votare în funcţie de apartenenţa sau tendinţele lor politice. Lista care primeşte numărul cel mai
mare de voturi obţine toate mandatele circumscripţiei respective.
2.Scrutinul majoritar plurinominal. Acest sistem electoral impune candidaţilor să se
prezinte fără apartenenţă partizană, ca şi cum ar fi independenţi (chiar şi atunci cînd nu sînt).
Alegătorii înscriu pe buletin numele candidaţilor pentru care votează în limita numărului de

5 Arend Lijphart,Op.cit.,p.144

3
mandate prevăzut pentru circumscripţia respectivă. Sînt aleşi candidaţii care obţin cel mai mare
număr de voturi.6
Sistemul electoral al reprezentării proporţionale are ca principală caracteristică justeţea.
Căci, atunci cînd între numărul de mandate obţinute şi numărul de voturi primite există
proporţionalitate, acest mod de scrutin se poate mîndri cu justeţea sa. În principiu, deci, nici o
forţă politică sau parte a opiniei publice nu rămîne fără reprezentare. Iar faptul că reprezentarea
proporţională necesită scrutinul de listă arată că ea pune accentul nu atît pe persoane cît pe pe
idei, pe platforme electorale, pe programe politice, pe partide. Jean_Marie Cotteret şi Claude
Emeri afirmau: “Reprezentarea este perfectă cînd raportul dintre procentajul de voturi obţinute
şi cel al mandatelor obţinute de un partid este egal cu unu.”7Desigur este un ideal.
Justeţea acestui sistem electoral se diluează sensibil în practica electorală, mai ales prin
instituirea unor praguri. Pragurile electorale constituindu-se astfel într-un factor de franare pentru
tendinţa de fragmentare politică pe care o generează reprezentarea proportională.
Se disting trei tipuri principale de reprezentare proporțională:
a.reprezentzrea proportionala pe liste în care alegătorii votează pentru o lista sau alta de
candidati,prezentate de partide,in circumscriptii plurinominale.
b.reprezentarea proportionala mixta :o parte din candidati sunt alesi prin metoda
pluralitatii in circumscriptii nominale,alta parte sunt alesi prin reprezentare proportionala pe liste.
c.votul unic transferabil prin carealegatorii votează candidati individuali in loc de liste de
partid.Candidatii se ierarhizează si apoi are loc un proces mai complicat de transferuri.8
Repartizarea mandatelor unei circumscripţii proporţional cu numărul voturilor obţinute
cunoaşte, în practica electorală, două modele de bază:
1.Reprezentarea proporţională integrală. Potrivit acestui model, ţara întreagă este o
circumscripţie electorală. În consecinţă, odată totalizate voturile la nivel central, repartizarea
mandatelor este o operaţie extrem de simplă din punct de vedere matematic. Acest sistem oferă
cea mai bună concordanţă între rezultatele electorale şi reprezentarea parlamentară.
2.Reprezentarea proporţională apropiată. Conform acestui sistem, alegerile se
desfăşoară în mai multe circumscripţii, repartizarea mandatelor făcîndu-se la nivelul acestora.

6 Florin Grecu,Op.cit.,p.81
7 Jean-Marie Cotteret, Claude Emeri, Les systèmes électoraux ,Paris, Presses Universitaires de France, 1988,p.23
8 Arend Lijphart,Modele ale democrației.Forme de guvernare si functionare în treizeci și șase de
țări,Iași,Polirom,2000,pp.143-146

4
 Acest mod de scrutin implică un grad de neconcordanţă între numărul de voturi la nivel
naţional şi numărul de mandate conferit, dat fiind faptul că circumscripţiile nu posedă acelaşi
număr de alegători. Strict matematic, cu cît există mai puţine mandate, cu atît este mai dificil să
se asigure o repartizare care să reflecte fidel ponderea relativă a fiecărui partid sau coaliţie de
partide.
Repartiţia mandatelor în cazul reprezentării proporţionale necesită calcule matematice
adesea complexe.

2.Sistemul electoral din Regatul Unit al Marii Britanii

Sistemul electoral din Marea Britanie este un exemplu de sistem electoral majoritar:
sistem electoral majoritar uninominal cu un singur tur.
Tipul si structura Parlamentului: Parlamentul Marii Britanii este bicameral.
1.Camera Lorzilor este un corp neales,numit,format din 692 de membri ai nobilimii
britanice(pe viață) si 26 de reprezentanti titular ai unor functii ecleziastice(cat dețin funcția) .
2.Camera Comunelor este un corp legislativ mare, al cărui număr de membri a variat de la
625 în 1950 la 650, în 20219. Membrii sunt aleşi .
 Tipul de sistem electoral folosit
Membrii sunt aleşi în circumscripţii cu un singur loc eligibil [single-member district] după
metoda pluralităţii, căreia în Marea Britanie i se mai spune sistemul „primul clasat învinge",
conforn căruia cîştigă candidatul care are majoritatea voturilor sau, dacă nu se întruneşte
majoritatea, cu cea mai mare minoritate.
Avantaje:simplitate si eficiență.Nu necesită calcule matematice complicate.
Dezavantaje:Acest sistem tinde să producă rezultate mult disproporţionate. De exemplu,
Partidul Laburist a cîştigat majoritatea parlamentară absolută, adică 319 din 635 de locuri, cu
numai 39,3% din voturi la alegerile din octombrie 1974, în acelaşi timp liberalii cîştigând numai
13 locuri cu 18,6 % din voturi - aproape jumătate din voturile laburiştilor. 10 Incepînd de atunci, în
cele cinci alegeri din 1979 pînă în 1997, partidul învingător a obţinut clar majoritatea locurilor,
dar neavînd niciodată mai mult de 44% din voturi. Arend Lijphart,în lucrarea Modele ale

9 Uk Parliament ,pe https://www.parliament.uk/,accesat la 05.06.2021

10 Arend Lijphart,Modele ale democrației.Forme de guvernare si functionare în treizeci și șase de
țări,Iași,Polirom,2000,p.35

5
democrației.Forme de guvernare si functionare în treizeci și șase de țări, le numeşte „majorităţi
fabricate" 11-majorităţi care sunt create artificial de sistemul electoral, din pluralităţile votului.
Sistemul electoral disproporţionat s-a dovedit dezavantajos mai ales pentru liberali şi
liberal-democraţi,partide mai mici, care, drept urmare, militează de mult timp în favoarea
introducerii unor forme de reprezentare proporţională . Dar pentru că pluralitatea a adus beneficii
laburiştilor şi conservatorilor(cele două mari partide care-si dispută guvernarea), aceste două
partide au rămas fidele vechii metode disproporţionate.
Totuşi, există cîteva semne de îndreptare în direcţia reprezentării proporţionale.Imediat
după victoria laburiştilor, din 1997, noul cabinet al prim-ministrului Tony Blair a decis că pentru
alegerea reprezentanţilor britanici în Parlamentul European se va folos sistemul reprezentării
proporționale - aducînd astfel Regatul Unit în aceeaşi linie cu toate state membre ale Uniunii
Europene.
3.Sistemul electoral din România
Sistemul electoral din România este un exemplu de sistem electoral de reprezentare
proportională: reprezentare proportională pe liste.
Tipul si structura parlamentului:
Parlamentul României este bicameral, fiind format din12:
1.Senat,format din 136 membri alesi . Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de
un senator la 168.000 de locuitori.13
2. Camera Deputaţilor, format din 330 membri aleși. Norma de reprezentare pentru alegerea
Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori14
Tipul de sistem electoral folosit:
Pentru ambele Camere, alegerile se desfăşoară în baza unui sistem electoral proporţional cu
scrutin de listă , organizat la nivelul a 43 de circumscripţii electorale,41 pe judete, una o
reprezintă municipiul Bucureşti si o circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința
în afara țării.15
11 Arend Lijphart,Modele ale democrației.Forme de guvernare si functionare în treizeci și șase de
țări,Iași,Polirom,2000,p.36
12 http://www.parlament.ro/accesat la data de 05.06.2021
13 Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și
funcționarea Autorității Electorale Permanente Versiune actualizată la data de 19.09.2020,articolul 5,alin.2.
14 Ibidem,alin.3.
15 Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și
funcționarea Autorității Electorale Permanente Versiune actualizată la data de 19.09.2020,articolul 4.

6
Pragul electoral:
Pentru un partid politic, pragul electoral pentru intrarea în Parlament este de 5%. Pentru
alianţe politice şi alianţe electorale, la procentul de 5% se adaugă 3% pentru cel de-al doilea
partid şi câte 1% pentru următoarele începând cu al treilea, fără a se putea depăşi 10% din totalul
voturilor valabil exprimate. În virtutea prevederilor constituţionale, organizaţiile minorităţilor
naţionale legal constituite au dreptul la cel puţin un reprezentant în Camera Deputaţilor. Pentru a
obţine însă, un fotoliu în această Cameră, lista de candidaţi a unei astfel de organizaţii trebuie să
primească în alegeri, la nivel naţional, un număr de voturi cel puţin egal cu 10% din coeficientul
electoral la nivel naţional (numărul total de voturi valabil exprimate la nivel naţional împărţit la
numărul de deputaţi)16.
Modul in care voteaza alegatorul:
In secţia de votare, alegătorul primeşte două buletine de vot: unul pentru Camera
Deputaţilor şi unul pentru Senat. Pe fiecare dintre aceste două buletine trebuie să aplice ştampila
pe lista de candidaţi pe care doreşte să o voteze.
Modul în care se stabilesc rezultatele şi se atribuie mandatele:
Alocarea mandatelor se face în două etape:
1.În prima etapă, se alocă mandate la nivelul fiecăreia dintre cele 43 de circumscripţii, în felul
următor:
● pentru fiecare circumscripţie electorală, se stabileşte coeficientul electoral, prin
împărţirea numărului de voturi valabil exprimate în circumscripţia respectivă la numărul
de mandate care sunt repartizate acelei circumscripţii;
● pentru fiecare listă de candidaţi, numărul de voturi obţinute se împarte la coeficientul
electoral, partea întreagă a câtului acestei operaţii reprezentând un prim număr de
mandate pe care le primeşte lista respectivă.17
● pentru candidații independenți se atribuie fiecăruia câte un mandat, dacă a obținut un
număr de voturi valabil exprimate cel puțin egal cu coeficientul electoral pentru deputați
sau pentru senatori, după caz;
2.În cea de-a doua etapă, se alocă un al doilea rând de mandate la nivel naţional, folosindu-se
metoda d'Hondt:

16 Ibidem,articolul 95,alin.2
17 Ibidem,alin.6

7
 ● pentru fiecare partid în parte, resturile rezultate în urma operaţiunii de împărţirii din
prima etapă se cumulează la nivel naţional;
● numărul astfel obţinut pentru fiecare partid se împarte la un număr de divizori întregi
consecutivi (1, 2, 3, ...) în număr egal cu numărul de mandate care sunt de alocat;
● câturile obţinute din operaţia de împărţire efectuată pentru toate listele se dispun în ordine
descrescătoare (fără a se ţine seama de listele cărora le corespund) şi, în aceasță ordine,
fiecăruia din ele urmează să îi corespundă câte un mandat, până ce se epuizează toate
mandatele care sunt de alocat;
● mandatele astfel rezultate sunt repartizate partidelor în anumite circumscripţii, în funcţie
de ordinea descrescătoare a resturilor rămase în circumscripţiile respective18

Concluzii
1.Ambele state au parlamente bicamerale.
2.Sistemul electoral din Marea Britanie este mai eficient .Sistemul electoral din România este
mai just.
3.Sistemul electoral din Marea Britanie este mai simplu ca cel din România,care necesită o
serie de calcule,mai ales in a doua etapă.
4.In sistemul electoral din România exista prag electoral,pe care un il prevede sistemul
electoral din Marea Britanie.
5.Sistemul electoral din Marea Britanie are marele dezavantaj ca produce
disproportii,avantajand partidele mari,in timp ce sistemul electoral romanesc compenseaza
disproporționalitatea prin metoda reprezentării proporționale pe liste de partide.Se permite astfel
intrarea în legislativ a reprezentanților mai multor partide.

BIBLIOGRAFIE
⮚ Cotteret, Jean-Marie ; Emeri, Claude, Les systèmes électoraux ,Paris, Presses
Universitaires de France, 1988,
⮚ Grecu, Florin ,Partide politice,Note de curs,Bucuresti,Universitatea Hyperion,2020

18 Ibidem

8
⮚ Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru
organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente Versiune actualizată la data
de 19.09.2020
⮚ Lijphart, Arend ,Modele ale democrației.Forme de guvernare si functionare în treizeci și
șase de țări,Iași,Polirom,2000,
⮚ Masclet, Jean-Claude, Le droit des élections politiques ,Paris, Presses Universitaires de
France., 1992,
⮚ Uk Parliament ,pe https://www.parliament.uk/,accesat la 05.06.2021
⮚ https://ro.wikipedia.org/wiki/Alegeri_legislative_%C3%AEn_Germania,_2017,accesat la
data de 06.06.2021
⮚ http://www.parlament.ro/accesat la data de 05.06.2021