UNIVERSITATEA “DANUBIUS” DIN GALAȚI Drept constituțional și instituții politice

FACULTATEA DE DREPT TEMA NR. 1

ANUL I F.R.
MIREA (CIORTAN) CĂTĂLINA

TEMA NR. 1

Elaborează un eseu de 2/3 pagini analizând comparativ scrutinul de listă și

scrutinul uninominal, prezentând avantajele și dezavantajele celor două modalități
de atribuire a mandatelor în cadrul procesului electoral.

ANALIZA COMPARATIVA INTRE SCRUTINUL DE LISTA SI

SCRUTINUL UNINOMINAL, AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE
CELOR DOUĂ TIPURI DE ATRIBUIRE A MANDATELOR ÎN
CADRUL PROCESULUI ELECTORAL

Relațiile sociale care privesc alegerea prin vot a deputaților, senatorilor, șefului de stat si
autorităților locale sunt reglementate de dreptul constituțional, deoarece prin conținutul lor sunt
relații constituționale, adică apar in procesul instaurării, menținerii si exercitării puterii.
Normele juridice care reglementează aceste relații sociale, formează o instituție distincta a
dreptului constituțional, ele găsindu-se înscrise atât in Constituție cat si in legea electorala.
Normele electorale stabilesc care sunt drepturile electorale, condițiile ce trebuie îndeplinite
de o persoana pentru a fi beneficiarul acestora, precum si garanțiile ce fac efectivă exercitarea lor.
De asemenea, normele juridice electorale stabilesc obligațiile organelor de stat în legătura cu
alegerile, regulile de organizare și desfășurare a alegerilor, precum si cele de stabilire, centralizare
și comunicare a rezultatelor votării.
În mod deosebit vom examina desigur regulile ce privesc alegerile parlamentare și
prezidențiale, aceste reguli regăsindu-se, cu nuanțările firești, și în alegerea autorităților publice
locale.

Scrutinul[1]

Scrutinul este etapa in care se stabilește rezultatul competiției pentru putere,

momentul când voința electoratului se exprima, prin intermediul unor mijloace tehnice
adecvate.

1 din 5
UNIVERSITATEA “DANUBIUS” DIN GALAȚI Drept constituțional și instituții politice
FACULTATEA DE DREPT TEMA NR. 1
ANUL I F.R.
MIREA (CIORTAN) CĂTĂLINA

Modul de scrutin a preocupat si preocupa oamenii politici, întrucât el influențează

rezultatul alegerilor (nu este neutru), motiv pentru care, fiecare partid politic încearcă sa determine
si sa impună modul de scrutin care i se pare mai avantajos.
Scrutinul reprezintă modalitatea in care alegatorii desemnează candidații sau, modul de
alegere al deputaților, potrivit căruia se votează fie cate un singur deputat, fie mai mulți deputați
dintre candidații menționați in buletinul de vot. Astfel avem in sistemul electoral scrutinul de lista
si cel uninominal.
Exista doua tipuri de sisteme electorale, diferite prin modul de atribuire a
mandatelor: sistemul majoritar si sistemul reprezentării proporționate.

Sistemul majoritar
Este sistemul in care sunt declarați aleși candidații care au obținut cel mai mare număr de
voturi. El cunoaște doua variante si anume uninominal sau de lista si in unul sau doua tururi.
Scrutinul uninominal presupune ca alegatorul sa voteze pentru un singur candidat într-o
circumscripție electorala. Este practicat in tara noastră la alegerea primarilor comunelor si
orașelor.
Aceasta are importante consecințe cât privește circumscripțiile electorale si raporturile
dintre electori si cel ales.
Scrutinul de lista presupune ca alegatorul să aleagă mai mulți candidați, sa voteze deci
pentru o lista de candidați. in cazul scrutinului de lista, circumscripțiile electorale sunt foarte
întinse teritorial, de regula ele identificându-se cu unitățile administrative. Este sistemul adoptat
si de legislația electorala românească.
Votul uninominal este un tip de scrutin menționat în legislația sistemelor electorale,
practicat în SUA și Marea Britanie. Acest tip de scrutin reprezintă modul de alegere direct al unor
candidați individuali, opus sistemului de alegere pe liste întocmite de către partidele din viața
politică a unui stat. Votul uninominal este un sistem de vot majoritar, se bazează pe o procedură
majoritară (votul pe liste fiind un sistem proporțional) și este întâlnit și sub formula „Câștigătorul
ia totul”. Principalele caracteristici ale acestui tip de vot constituie faptul că permite apariția unor
guverne stabile ca urmare a majorități stabilite prin vot, dar și faptul că are drept consecință
nereprezentarea segmentului de electorat care a votat candidatul (sau lista) învins.
 Vot uninominal majoritar relativ - 1 tur de scrutin
 Vot uninominal majoritar absolut - 2 tururi de scrutin dacă în primul tur de scrutin nu sunt
obținute 51% din voturi de către un candidat
Scrutinul uninominal înseamnă că într-o circumscripție electorală se alege un singur
mandat, iar alegătorul poate acorda un singur vot. Acest mod de votare poate fi realizat într-un
singur tur (denumirea științifică este: sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal într-un
singur tur, situație în care candidatul care obține cele mai multe voturi, indiferent de numărul
acestora, este declarat câștigător) sau în două tururi (caz în care este necesară obținerea majorității

2 din 5
UNIVERSITATEA “DANUBIUS” DIN GALAȚI Drept constituțional și instituții politice
FACULTATEA DE DREPT TEMA NR. 1
ANUL I F.R.
MIREA (CIORTAN) CĂTĂLINA

absolute a voturilor exprimate; dacă o asemenea majoritate nu este întrunită, se organizează un al

doilea tur în care majoritatea simplă este suficientă). O alternativă a votului majoritar uninominal
cu un tur este votul uninominal alternativ. În circumscripții electorale cu numai un loc, votanții
trebuie să pună pe buletinul de vot toți candidații în ordinea descrescătoare a preferinței. Cel care
întrunește majoritatea absolută ca primă preferință este ales câștigător. Dacă niciunul nu obține o
astfel de majoritate, ultimul de pe listă este eliminat, iar voturile sale se împart celorlalți candidați
urmând preferința a doua. Procedura se repetă până când unul dintre candidați reușește să obțină
majoritatea absolută în calitate de primă preferință.
Pe scurt, este mecanism de votare directă a unor candidați individuali și nu desemnarea în
totalitate a unei liste fixe întocmită, pe baza unor criterii netransparente, de către un partid. Oferă
o personalizare mai mare a votului, astfel încât alegătorii pot să opteze între candidaturi nominale
și nu între liste, la întocmirea cărora nu au avut niciun cuvânt de spus și în care apar multe persoane
necunoscute și fără valoare, din punctul lor de vedere.
Scrutinul uninominal este folosit în țara noastră la alegerea primarilor orașelor si
comunelor.
Scrutinul de lista reprezintă desemnarea, în aceeași circumscripție electorala, a mai multor
deputați. În cazul scrutinului de lista, alegatorii votează nu un singur candidat, ci o lista de
candidați, alegatorii neputând modifica cuprinsul listei, ci numai să-și dea votul pentru una din
liste.
În cazul scrutinului de lista, există două tipuri de soluții de „transformare” a voturilor în
mandate:
1. metoda resturilor celor mai puternice;
2. metoda celei mai puternice medii;

Metoda resturilor cele mai puternice

Pentru această metodă se utilizează coeficientul simplu, iar pentru locurile neatribuite se
utilizează regula resturilor cele mai puternice. Aceasta metoda este favorabila partidelor mici. Dar
ea prezintă un inconvenient, putând da naștere la paradoxuri matematice ce previn evoluția ciudată
a resturilor.
Metoda mediei cele mai puternice
Se aplică coeficientul simplu și fiecare loc neatribuit este afectat succesiv fiecărei liste,
adăugându-se locurilor deja obținute. Se calculează pentru fiecare lista raportul voturi/locuri.
Locul este atribuit acelei care are cea mai mare medie de voturi pe loc. Aceasta metoda favorizează
net partidele mari. Ea este acum vigoare in Spania, Portugalia, Islanda, Israel, Olanda, Finlanda,
Turcia, Bulgaria, Estonia si Romania.

3 din 5
UNIVERSITATEA “DANUBIUS” DIN GALAȚI Drept constituțional și instituții politice
FACULTATEA DE DREPT TEMA NR. 1
ANUL I F.R.
MIREA (CIORTAN) CĂTĂLINA

Scrutinul de lista este cunoscut de majoritatea statelor dezvoltate, căruia i-au fost aduse
modificări potrivit cărora, în circumscripția în care o lista a obținut majoritatea absoluta , ea obține
toate mandatele, anulându-se astfel, reprezentarea proporționala.

Avantajele si dezavantajele [2], [3]

 Scrutinul de lista presupune ca propunerile de candidați să fie făcute numai de partide și
formațiuni politice. Este adevărat ca și candidați independenți se pot asocia pe liste, dar
efectul este altul.
 Scrutinul de lista presupune anumite condiționări legate de realizarea unui procent minim
(pragul electoral) ce trebuie întrunit la nivel național (de exemplu legea din 1926 cerea 2%,
legea din 1992 cere 3%).
 Scrutinul de lista presupune ruperea legăturii dintre ales si alegatorii săi, aceștia din urma
votând o lista cu numeroase persoane și, deci, în final, programul unui partid și nu un
candidat.
 Variantele scrutinului de lista prezintă numeroase dificultăți procedurale, presupunând o
serie de calcule si operațiuni la nivel local și național, care pot favoriza numeroase
contestații si întâmpinări din partea formațiunilor politice ce s-ar considera neîndreptățite.
 Sistemul de vot uninominal nu garantează că votul popular este bine reprezentat în rezultat.
Există și exemple mai ciudate, cum este cazul alegerilor parlamentare din 1926 din
Canada, în provincia Manitoba. Această provincie avea 17 parlamentari, iar rezultatul a
fost după cum urmează: Partidul Conservator, cu 42,2% din voturi nu a avut niciun
parlamentar ales; în schimb, Partidul Liberal-Progresist, cu 19,5% din voturi a avut 7
parlamentari, Partidul Liberal, cu 18,4% din voturi, 4 parlamentari; Partidul Progresist, cu
11,2% din voturi, 4 parlamentari, iar Partidul Muncitoresc, cu 8,7% din voturi a avut 2
parlamentari. Explicația acestui rezultat este că, cu 3 excepții, Partidul Liberal-Progresist,
Liberal, Progresist și cel Muncitoresc au avut candidați unici.
 Scrutinului uninominal ar avea și avantajul ca politicienii corupți sau compromiși să nu se
mai pot strecura în parlament sub acoperirea listelor de partid. Votul direct pentru un
candidat sau altul exprima mai exact opțiunea electoratului. De asemenea, generarea unei
majorități parlamentare are ca efect o mai mare stabilitate politica.
 Scrutinul de lista este preferat pentru considerentul că acesta înlătură posibilitatea de
corupție electorala si de presiune guvernamentala. Scrutinul de lista favorizează, într-un
sistem de reprezentare proporționala, reprezentarea minorităților, dând astfel posibilitatea
de reprezentare cât mai exactă a tuturor curentelor sociale. Scrutinul de lista corectează
eroarea scrutinului uninominal de a reprezenta prea mult interesele locale, în detrimentul
intereselor generale .

4 din 5
UNIVERSITATEA “DANUBIUS” DIN GALAȚI Drept constituțional și instituții politice
FACULTATEA DE DREPT TEMA NR. 1
ANUL I F.R.
MIREA (CIORTAN) CĂTĂLINA

Bibliografie

[1] Ion DELEANU, Op. cit., pp. 224-232

[2] Elena Simina TANASESCU, Stefan DEACONU, Op. cit., pp. 87-89

[3] Elena Simina TANASESCU, Stefan DEACONU, Op.cit., pp. 87-89

[4] Benone Puşcă, Iulian Savenco, Drept constituţional şi instituţii politice, Editura

Universitară Danubius, 2014;

[5] http://www.qreferat.com/referate/stiinte-politice/Scrutinul135.php

5 din 5