Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Sistemele de vot reprezint mecanismul prin care se selecteaz reprezentanii unei grupri crora li se deleag autoritatea de a-i reprezenta alegtorii i de a lua decizii n numele i pentru acetia din urm. Metoda prin care, tehnic discutand, voturile se transforma in locuri defineste modul de scrutin. Din aceasta perspectiva sunt acceptate trei mari familii de scrutinuri: scrutinul majoritar, scrutinul proportional si scrutinul mixt.
unul se acord unei liste din cele propuse de partide i cellalt se acord unui candidat la fel ca n sistemul majoritar. Resturile se atribuie dup liste. Sistemul se poate ntlni n Germania unde 50% din candidai se aleg pe liste i 50% n circumscripii uninominale, sau n Italia unde se aleg prin metoda pluralitii i pe liste. Sisteme RP cu Vot unic transferabil este un sistem ntlnit n Irlanda i Malta. Alegtorii au n fa liste propuse de partide. Ei aleg lista partidului care le reprezint opiunile i apoi, ordoneaz candidaii din lista respectiv.
d'Hondt seria divizorilor este formata din numere intregi: 1, 2, 3, 4.n. Partidul care obtine cea mai mare medie obtine mandatul. Rezultatul este favorabil partidelor mari si defavorabil celor mici. Metoda Sainte-Lague Aceasta metoda, propusa in 1910 de catre matematicianul francez Sainte-Lague, utilizeaza ca divizori 1, 3, 5, 7 ... n. Aceasta metoda este mai putin defavorabila partidelor mici decat cea precedenta. Ea pare de asemenea cea mai adecvata pentru repartizarea locurilor unei adunari in cadrul unitatilor geografice (state federale, departamente) pentru ca nu defavorizeaza unitatile mici. Scrutinul in circumscriptii uninominale Un astfel de sistem presupune ca un anumit procent din mandatele care revin unei circumscripti regionale sa fie adjudecate in mod direct, la nivelul unor circumscriptii uninominale constituite pe teritoriul respectivei circumscriptii regionale, urmand ca restul mandatelor sa fie compensatorii si sa fie alocate partidelor.
Scrutinele mixte
Modurile de scrutin mixt combina, in forme diferite, scrutinul uninominal si pe cel de lista. Ele au aparut in urma celui de al doilea razboi mondial in incercare de a maximiza avantajele celor doua sisteme clasice, minimizand dezavantajele. n general, aceste sisteme raman proportionale in ceea ce priveste distribuirea mandatelor, motiv pentru care unii autori le incadreaza in randul sistemelor proportionale. Cel mai utilizat caz este al combinarii celor doua scrutine. Sistemele rezultate presupun ca o parte a mandatelor se distribuie in circumscriptii uninominale, in care se foloseste scrutinul uninominal, de obicei intr-un tur, iar cealalta parte a mandatelor se atribuie in circumscriptii plurinominale cu folosirea unei metode proportionale. Aceasta clasificare tine cont de ponderea celor doua tipuri de scrutin in stabilirea mandatelor finale, sistemele mixte putand fi echilibrate, cu dominanta proportionala sau cu dominanta majoritara. Dezbaterea privind sistemul de vot este strans legata de tema consolidarii proceselor democratice, iar tipul de sistem electoral adoptat poate influenta, atat sistemul de partide, cat si participarea politica. Cheia succesului procesului de reformare a sistemelor de recrutare a clasei politice sta in capacitatea partidelor de a se transforma, de a-si reorganiza structura si implicit de a intelege corect si responsabil rolul dominant pe care il au. Functionalitatea unui sistem de partide depinde de modul in care constrangerile electorale creeaza un anumit spatiu politic, atat pentru organizarea sistemului concurential, cat si din perspectiva strategica.