Analiza comparativa intre scrutinul de listă și scrutinul

uninominal

Sistemul dreptului electoral este conceput și ca „structură internă a

acestuia, structura determinata de diferentierea si integrarea normelor de drept
electoral”1
Organizarea alegerilor necesita explicarea prin legea electorala a
mecanismului care permite transformarea voturilor electoratului in locurile din
adunarile reprezentative. Modul de scrutin desemneaza regulile tehnice
destinate sa departajeze candidatii în cazul unei alegeri.
Scrutinul reprezinta modalitatea in care alegatorii desemneaza candidatii
sau, modul de alegere al deputatilor, potrivit caruia se voteaza fie cate un singur
deputat, fie mai multi deputati dintre candidatii mentionati in buletinul de vot.
Asfel avem in sistemul electoral scrutinul de lista si cel uninominal.
Scrutinul de lista reprezinta desemnarea, in aceeasi circumscriptie
electorala, a mai multor deputati. In cazul scrutinului de lista, alegatorii voteaza
nu un singur candidat, ci o lista de candidati, alegatorii neputand modifica
cuprinsul listei, ci numai sa-si dea votul pentru una din liste.
În cazul scrutinului de lista, exista doua tipuri de solutii de “modificare”
a voturilor in mandate:
 metoda resturilor celor mai puternice: pentru aceasta metoda se
utilizeaza coeficientul simplu, iar pentru locurile neatribuite se utilizeaza
regula resturilor cele mai puternice. Aceasta metoda este favorabila
partidelor mici . Dar ea prezinta un inconvenient, putand da nastere la
paradoxuri matematice ce previn evolutia ciudata a resturilor.
 metoda celei mai puternice medii: se aplica coeficientul simplu si fiecare
loc neatribuit este distribuit succesiv fiecarei liste, adaugandu-se locurilor
deja obtinute. Se calculeaza pentru fiecare lista raportul voturi/locuri.
Locul este atribuit acelei care are cea mai mare medie de voturi pe loc.
Aceasta metoda favorizeaza partidele mari.

Votul uninominal este un tip de scrutin mentionat in legislatia sistemelor

electorale, practicat în SUA si Marea Britanie. Acest tip de scrutin reprezinta
modul de alegere direct al unor candidati individuali, opus sistemului de alegere
pe liste intocmite de catre partidele din viata politica a unui stat. Votul
1
Martin Petru. Sisteme electorale si modurile de scrutin. Bucuresti, 1999.
uninominal este un sistem de vot majoritar, se bazeaza pe o procedura
majoritara (votul pe liste fiind un sistem proportional) si este întalnit si sub
formula „Castigatorul ia totul”. Principalele caracteristici ale acestui tip de vot
constituie faptul ca permite aparitia unor guverne stabile ca urmare a majoritati
stabilite prin vot, dar și faptul ca are drept consecinta nereprezentarea
segmentului de electorat care a votat candidatul (sau lista) invins.
Formele scrutinului uninominal sunt urmatoarele:
 Uninominal cu un singur tur – este cel mai raspandit sistem, candidatul
fiind declarat ales daca, dupa prima votare, el a intrunit majoritatea
simpla sau relativa, adica cel mai mare numar de voturi, indiferent cati
alegatori sau prezentat la urne.
 Uninominal cu doua tururi – intervine daca, dupa prima votare,
candidatul nu a obtinut majoritatea absoluta, pe care legea o cere, adica
cel putin jumatate plus unu din totalul voturilor exprimate, se organizeaza
al doilea tur de scrutin în care majoritatea relativă este suficienta pentru a
castiga alegerile (cel care obtine si un vot în plus este declarat ales).
Scrutinul uninominal inseamna ca intr-o circumscriptie electorala se alege
un singur mandat, iar alegatorul poate acorda un singur vot. Acest mod de
votare poate fi realizat intr-un singur tur (denumirea stiintifica este: sistem
electoral majoritar cu scrutin uninominal intr-un singur tur, situatie in care
candidatul care obtine cele mai multe voturi, indiferent de numarul acestora,
este declarat castigator) sau în doua tururi (caz în care este necesara obținerea
majoritatii absolute a voturilor exprimate, dacă o asemenea majoritate nu este
intrunita, se organizeaza un al doilea tur în care majoritatea simpla este
suficienta). O alternativa a votului majoritar uninominal cu un tur este votul
uninominal alternativ. In circumscriptii electorale cu numai un loc, votantii
trebuie sa puna pe buletinul de vot toti candidatii in ordinea descrescatoare a
preferintei. Cel care întruneste majoritatea absoluta ca prima preferinta este ales
castigator. Daca niciunul nu obtine o astfel de majoritate, ultimul de pe lista este
eliminat, iar voturile sale se impart celorlalti candidati urmand preferinta a
doua. Procedura se repeta pana cand unul dintre candidati reuseste sa obtina
majoritatea absoluta in calitate de prima preferinta.
In concluzie as putea spune despre cele 2 sisteme mai sus mentionate ca
sistemul uninominal este un sistem relativ simplu, deoarece lupta politica se da
intre mai multi competitori, in circumscriptii electorale mici, avand castig de
cauza cel care are o aderenta politica mai mare in circumscriptia electorala
respectiva si care obtine cele mai mute voturi. Scrutinul de lista este cunoscut de
majoritatea statelor dezvolatate, caruia i-au fost aduse modificari potrivit carora,
in circumscriptia in care o lista a obtinut majoritatea absoluta, ea obtine toate
mandatele , anulandu-se astfel, reprezentarea proportionala.