Intr-un sistem politic democratic,esenta competitiei pentru putere o reprezinta competitia

electorala,iar ansamblul regulilor cu privire la organizarea si desfasurarea alegerilor formeaza sistemul electoral sau dreptul electoral. Normele juridice electorale stabilesc care sunt drepturile electorale,conditiile ce trebuie indeplinite de catre o persoana pentru a fi beneficiarul acestora,precum si garantiile ce fac efectiva exercitarea lor.De asemenea,normele juridice electorale stabilesc obligatiile organelor de stat in legatura cu alegerile,regulile de organizare si desfasurare a alegerilor,precum si cele de stabilire,centralizare si comunicare a rezultatelor votarii. Intr-un capitol anterior am examinat drepturile electorale ale cetatenilor romani,dreptul de vot si dreptul de a fi ales,privite ca drepturi exclusiv politice ce pot fi exercitate de catre cetateni uneori pentru participarea la guvernare. In cele ce urmeaza ne vom ocupa de examinarea modalitatilor prin care alegatorii desemneaza pe alesii lor(deputati,senatori,consilieri),precum si a regulilor de desfasurare a alegerilor,alegeri ce constituie principiul de baza al democratiilor reprezentative si care asigura guvernantilor legitimitatea politica. Ca parte a sistemului electoral,scrutinul este definit ca modalitatea prin care alegatorii desemneaza autoritatile reprezentative. Sistemele electorale au individualizat trei sisteme diferite de atribuire a mandatelor.Sistemul majoritar,reprezentarea proportionala si sistemele mixte.

Sistemul majoritar
Potrivit sistemului majoritar,in urma votarii,madatele sunt atribuite candidatului sau candidatilor inscrisi pe o lista electorala,care au obtinut cele mai multe voturi. Sistemul majoritar cunoaste doua variante: 1)sistemul majoritar uninominal si 2)sistemul majoritar de lista Ambele sisteme pot fi organizate in unul sau doua tururi de scrutin.

Sistemul majoritar uninominal

Drept constitutional si institutii politice Gheorghe Iancu , Mihai Badescu Page 1

Acest sistem presupune urmatoarele: -tara este impartita in circumscriptii electorale,fiecare reprezentata de un singur deputat; -fiecare alegator dispune de un singur vot; -candidatul clasat primul in fiecare circumscriptie este declarat ales. Prin acest mod de scrutin numai partidul al carui candidat este clasat primul primeste un loc,celelalte partide nu primesc nimic.Partidul ajuns pe locul secund sufera,de regula,o subprezentare,pentru ca el ajunge in urma partidului cel mai puternic la nivel national,cam in toate circumscriptiile electorale.Situatia este mult mai dramatica pentru celelalte partide.Un partid ajuns pe locul trei sau patru la nivel national are foarte putine sanse sa castige intr-un numar semnificativ de circumscriptii si subprezentarea sa poate fi,atunci,foarte putenica. Dintre democratiile representative,acest tip de scrutin este utilizat in principal in Anglia,S.U.A.,Noua Zeelanda(pana in 1993),Canada,India,Sri-Lanka(pana in 1977). Sistemul majoritar uninominal poate fi organizat in unul sau doua tururi de scrutin. 1)Scrutinul uninominal cu un tur(scrutinul pluralitar) Acest mod de scrutin este specific britanic,dar este intalnit si in S.U.A. si in alte tari anglosaxone,in cadrul circumscriptiilor mai mici cu un singur loc,legea prevazand ca mandatul se atribuie imediat candidatului care a obtinut majoritatea legala. Prin scrutinul uninominal cu un tur numai partidul al carui candidat este clasat primeste un loc,iar celelalte partide nu primesc nimic.Rezulta o tendinta sistematica spre o puternica amplificare in locuri,pentru candidatul care domina in numarul de voturi obtinut. Prin acest scrutin,partidul ajuns pe locul secund sufera,asa cum am aratat o subprezentare,pentru ca el ajunge in urma partidului celui mai puternic la nivel national,cam in toate circumscriptiile electorale.Un partid ajuns pe locul trei sau patru la nivel national are foarte putine sanse sa castige intr-un numar semnificativ de circumscriptii si subprezentarea sa poate fi,atunci foarte puternica.Un partid minoritar la nivel national poate obtine o buna reprezentare in cateva circumscriptii.Dificil de acceptat din punct de vedere democratic,acest fenomen se explica printr-o prea mare concentrare a voturilor partidului invingator in felurile sale.Este mult mai eficace sa ai un usor avantaj in multe circumscriptii,decat un avantaj mare in doar cateva.In acest tip de scrutin decupajul circumscriptiilor poate avea un rol decisiv. Avantajele sistemului uninominal cu un tur sunt:electorilor le este mult mai usor sa aleaga intre doua partide principale;scrutinul uninominal cu un singur tur da nastere guvernarilor
Drept constitutional si institutii politice Gheorghe Iancu , Mihai Badescu Page 2

minoritare;acest sistem da nastere unei opozitii parlamentare coerente;exclude partidele extremist de la reprezentarea parlamentara,exceptand situatia cand simpatizantii unei asemenea formatiuni ar fi concentrati geografic;stabileste o legatura stransa intre alegatori ai alesi;permite alegatorilor sa aleaga oamenii,nu partidele;se acorda o sansa candidatilor independenti extrem de cunoscuti. Ca dezavantaje ale acestui sistem,putem evidentia:exclude partidele mici,precum si minoritatile de la o reprezentare corecta,genereaza o mare risipa de voturi,faciliteaza manipularea circumscriptiilor electorale. Scrutinul uninominal,prin faptul ca asigura partidul,avand o majoritate relativa a optiunilor sa detina majoritatea absoluta a locurilor,poate genera o stare conflictuala extrem de periculoasa. 2) Scutinul uninominal cu doua tururi

Principiul general al acestui tip de scrutin este simplu:daca un candidat nu obtine majoritatea absoluta a voturilor din primul tur,se organizeaza un al doilea tur in care majoritatea relativa este suficienta.Decisiv in acest fel de scrutin este accesul la al doilea tur.Se poate restrange accesul la al doilea tur numai pentru candidatii care au depasit un anumit prag la primul tur,cum este cazul Frantei de la restabilirea acestui tur de scrutin incepand din 1958 si chiar restrange accesul in turul secund numai la primii doi candidate ajunsi in frunte la primul tur. Consecintele acestui mod de scrutin asupra transformarii voturilor in locuri sunt de aceeasi natura cu cele ale scrutinului uninominal cu un tur cu o diferenta importanta care tine de posibilitatea de a realiza aliante intre cele doua tururi. 3)Scrutinul majoritar de lista

Acest sistem,cunoscut si sub denumirea de sistem plurinominal,presupune ca alegatorul sa aleaga mai multi candidate inscrisi pe o lista,sa voteze asadar,pentru o lista de candidati. In acest sistem: -circumscriptiile electorale sunt foarte intinse territorial,de regula ele identificandu-se cu unitatile administrative; -partidele politice joaca rolul cel mai important,scrutinul fiind mai mult o optiune politica a alegatorului;
Drept constitutional si institutii politice Gheorghe Iancu , Mihai Badescu Page 3

-alegatorii isi exprima optiunile pentru o lista de candidate,care reprezinta un partid politic,o orientare politica si nu pentru o anumita persoana,ca in cazul scrutinului majoritar uninominal. Acest sistem a fost utilizat in Turcia(1950-1957)si in prezent este utilizat in S.U.A. pentru alegerile prezidentiale.Alegatorii nu voteaza direct candidatii pentru presedintie,ci aleg marii electori care desemneaza presedintele.In acest sistem cu doua grade,desemnarea marilor electori in cadrul fiecarui stat se face cu un sistem de liste blocate cu un tur:candidatul presidential sosit in frunte,are de partea sa toti marii electori ai acelui stat. Sistemul de lista poate fi complicat prin acordarea posibilitatii modificarii este de catre alegator,prin sistemul panasajului si cel al votului preferential. Panasajul da dreptul alegatorului de a intocmi el lista candidatilor pe care doreste sa-I voteze,indicand numele acestora din listele prezentate de partide.Daca,de exemplu,in circumscriptia electorala trebuie alesi 5 deputati si sunt 5 liste de partid,el poate bifa un nume pe fiecare lista,doi dintr-o lista si trei din alta,totul este sa nu depaseasca numarul de 5.In felul acesta scrutinul de lista,ca modalitate tehnica de votare,se apropie de scrutinul uninominal,dar rezultatele alegerii in circumscriptia electorala se stabilesc tot in consideratiunea listei. Votul preferential,numit si alternativ,creeaza posibilitatea alegatorului de a modifica doar ordinea candidatilor pe o lista electorala,fara insa a putea sa combine listele. In aceasta varianta alegatorii voteaza pentru candidatii in circumscriptii cu un singur loc,dar in loc sa voteze pentru un singur candidat ei trebuie sa claseze pe buletin toti candidatii din circumscriptia lor,in ordinea descrescatoare a preferintei.Candidatul care intruneste prima preferinta a alegatorilor si are majoritatea absoluta a voturilor este declarat castigator.

Avantajele si dezavantajele sistemului majoritar

-prin faptul ca fiecare circumscriptie electorala desemneaza un singur reprezentant,scrutinul

uninominal se caracterizeaza rin simplitate; -creeaza,chiar si apparent,posibilitatea unei legaturi stranse intre alegatori si ales; -sistemul conduce la o majoritate parlamentara stabilita,situatie profitabila tehnicilor de guvernare;

Drept constitutional si institutii politice Gheorghe Iancu , Mihai Badescu

Page 4

-datorita numarului mare de circunscriptii electorale,acest tip de scrutin implica mari cheltuieli cu operatiunile si structurile electorale; -cheltuieli mari exista si sarcina candidatilor in scopul sustinerii campaniei electorale,astfel incat,in mod cert,favorizeaza pe cei care le pot suporta; -parlamentul rezultat din scrutinul uninominal este mai mult un corp de elita,reducandu-se evident caracterul sau politic; -scrutinul uninominal sprijina tendinta de centralizare.

Avantajele si dezavantajele scrutinului de lista

-presupune ca propunerile de candidate sa fie facute numai de partide si formatiuni politice; -presupune anumite conditionari legate de realizarea unui procent minim ce trebuie intrunit la nivel national,aceasta inseamna ca,partidele politice cu un procent mai mic decat pragul electoral nu vor primi niciun mandate chiar daca ele au inscrise pe lista personalitati de prestigiu; -presupune ruperea legaturii dintre alesi si alegatorii sai,acestia din urma votand o lista cu numeroase persoane si,deci,in final,programul unui partid si nu un candidat; -presupune existenta unor numeroase dificultati procedural care pot favoriza multe contestatii si intampinari din partea formatiunilor politice ce s-ar considera dezavantaje.

Drept constitutional si institutii politice Gheorghe Iancu , Mihai Badescu

Page 5

Drept constitutional si institutii politice Gheorghe Iancu , Mihai Badescu

Page 6