Sunteți pe pagina 1din 5

Drept electoral

Dreptul electoral este o subramura a dreptului constitutional si reprezinta ansamblul normelor


juridice si al procedeelor tehnice in conformitate cu care sunt desemnati reprezentantii.
Primul sistem electoral era prin vot unanim care inca mai functioneaza in ONU sau alte federatii
de state.
In constitutie drepturile electorale ale cetatenilor sunt consacrate prin art. 36, art. 37, art.
3.
1. Dreptul de vot ART 36 Brazilia la 15ani, Iran 16ani.
!etatenii au drept de vot de la varsta de " ani, impliniti pana in ziua ale#erilor ,
inclusiv.
Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintali pusi sub interdictie$interzisii%.
Nu au drept de vot persoanele condamnate prin hotarare judecatoreasca definitiva la
pierderea drepturilor electorale.
Restrangeri istorice ale drepturilor de vot $!&N'U(I)& &)&!*O(+)&%,
!ensul de avere - fie aveau drept de vot in functie de avere, fie in functie de plata
impozitului.
!ensul de se. - femeile nu aveau drept de vot - (omania din "/3, 0ranta din "/11.
!ensul de rasa2nationalitate - in tarile baltice 3 cetatenii letoni de ori#ine rusa.
!ensul de studii - in *urcia nu pot fi alesi parlamentari daca nu au studii superioare.
!ensul de varsta - se pastreaza in toate statele lumii.
2. Dreptul de a fi ales ART 3
+u dreptul de a fi alesi cetatenii,
!are au drept de vot.
!ei care au cetatenie romana.
!arora nu le este interzisa asocierea in partide politice.
!andidatii trebuie sa fii implinit pana in ziua ale#erilor, inclusiv,
o varsta de 43 de ani pentru a fi alesi in !amera deputatilor sau in asociatiile
administratiilor locale.
o varsta de 33 de ani pentru a fi alesi in 'enat.
o varsta de 35 de ani pentru a fi alesi in functia de presedinte al (omaniei.
3. Dreptul de a fi ales in !arla"entul european# ART 3$
!etatenii romani au dreptul de a ale#e si de a fi alesi in Parlamentul european
1
'istemul electoral este acel ansamblu de dr si proceduri prin care #uvernantii participa la
adoptarea deciziilor politice fie devenind #uvernanti, fie le#itimand o #uvernare.
Prin urmare ale#erile nu au in vedere numai desemnarea administratorilor politici ai tarii, dar au
si functia de le#itimare a acestora.
In lume sunt utilizate dou6 mari sisteme electorale, sistemul majoritar 7i sistemul proportional,
sau variante ori combinatii ale acestor dou6.
SISTEMUL ELECTORAL MAJORITAR
&ste de ori#ine britanic6 7i a fost utilizat pretutindeni in sec. 8I8. 'e pare c6 ori#inile lui
stau inc6 in epoca tribal6. 'istemul majoritar se intemeiaz6 pe principiul majorit6tii $care pare a fi un
principiu a.iomatic%.
1. SISTEMUL MAJORITAR UNINOMINAL CU UN SINGUR TUR DE SCRUTIN.
3 Scrutinium - a privi, vot.
9in punct de vedere tehnic acest scrutin cuprinde urm6toarele operatii,
3 tara se divizeaz6 intr3un num6r de circumscriptii electorale e#al cu num6rul de mandate
parlamentare puse in joc $aceast6 departajare se face strict cantitativ%:
3 pe buletinele de vot sunt inscrise numele candidatilor aflati in competitie: ale#6torul radiaz6
$taie% numele indezirabile 7i p6streaz6 numele favorit $practic6 neuniform6%:
3 cel care obtine cele mai multe voturi c;7ti#6 mandatul: acest sistem se folose7te in 1 de state
ale lumii, fiind u7or de inteles de c6tre ale#6tori: in unele state pentru a se combate
aventurismul politic se pretinde o cautiune electoral6:
Avantajele scrutinului uninminal!
". +si#ur6 o suprareprezentare important6 partidului aflat in frunte $7i in acest fel creaz6
#uverne majoritare stabile%.
4. +le#erile competitive se desf67oar6 practice numai intre dou6 partide, conduc;nd la formarea
de majorit6ti parlamentare clare.
3. 9atorit6 circumpscriptiei parlamentare restr;nse, sistemul favorizeaz6 o mai bun6 cunoa7tere
a candidatilor de c6tre electoral, o le#6tur6 direct intre ale#6tor 7i ales.
1. 'istemul avantajeaz6 simplificarea vietii politice, polariz;nd clar clasa politic6.
5. !ombate absenteismul mai eficient dec;t alte moduri de scrutin.
6. Obli#6 pe ale#6tor s6 voteze util $adic6 s637i dea votul pentru partidele care au 7anse reale s6
c;7ti#e%.
2
De"avantajele scrutinului uninminal!
". <enereaz6 institutii fla#rante in reprezentare.
4. 'isteml uninominal depinde prea mult de #eo#rafia electoral6, conduc;nd la manopere
neloiale in aceast6 privint6, cum ar fi procedeul gerrymandering $decupare de circumscriptii
electorale in functie de interesele de partid%.
3. +cest sistem impedic6 reflectarea intre#ului spectru al optiunilor politice populare.
1. =ultitudinea circumscriptiilor electorale cre7te costurile de or#anizare a ale#erilor.
5. 'istemul majoritar creaz6 >feude electorale? 7i, deci >dinastii politice?.
6. !osturile ridicate ale campaniei electorale obli#6 pe candidati la o atitudine clientelar6 fat6
de finantatorii particulari 7i asta le corupe prestatia parlamentar6 ulterioar6.
#. SISTEMUL MAJORITAR UNINOMINAL CU # TURURI DE SCRUTIN
Pentru a fi ales in primul tur, candidatul trebuie sa inre#istreze majoritate absoluta a votului
corelat cu un procent minim de participare la vot prevazut de le#e.
9aca acest rezultat nu se realizeaza din primul tur, se trece la un al 4lea tur denumit ? '!(U*IN
9& @+)O*+A?, in urma caruia candidatul ajuns in frunte este ales indiferent de nr de voturi
obtinute chiar si cu majoritate relativa.
+vantajul e.istentei celui de al 4lea tur consta in posibilitatea deschisa electoratului de a3si
e.prima in primul tur preferinta fara a vota util.
+bia in al 4lea tur cand au loc re#ruparile si blesistarile$renuntarile% necesare partidelor realiste,
electoratul isi va evalua votul nu prin simpatii, ci prin aversiuni dupa principiul, ?In primul tur
ale#i, iar in al 4lea tur elimini.?
IN!ONB&NI&N*&,
". 9esi incurajeaza o re#rupare de obicei vremelnica a fortelor politice, acest sistem nu reduce
semnificativ nr de partide reprezentate in Parlament.
4. Obsesia casti#arii ale#erilor conduce partidele la aliante contra naturii$partide cu pro#rame
politice opuse coalizeaza pentru a casti#a ale#erile%.
3. !asti#area turului 4 se obtine prin renuntarea unor candidati. *eoretic aceasta renuntare se
face in favoarea celui mai bine plasat, practic ea se face contra cost.
SCRUTINUL DE LISTA
'unt mai multe feluri de liste electorale,
3
1. Lista $lcata - partidul propune o lista de candidati. +le#atorul are dreptul la un
sin#ur vot si nu poate interveni in alcatuirea listei.
#. Scrutinul cu vt %re&erential - lasa la indemana ale#atorilor eventualele schimbari
in ierarhia prestabilita e partid. 9aca ale#atorul nu este de acord cu dispunerea
candidaturii propuse de buletinul electoral, votantul inscrie in dreptul fiecarui
candidat numarul cuvenit pe care il considera cuvenit.
'. Scrutinul cu vt alternativ - ale#atorul nu3si da votul pentru un sin#ur candidat, ci
in ordinea descrescatoare inscrie pe toti candidatii din respectiva circumscriptie.
(. Scrutinul %anajaj - permite ale#atorilor sa3si alea#a candidatii de pe mail multe
liste.
)RAGURILE ELECTORALE
'unt procedee electorale prin care partielor politice li se impune un numar minim de voturi
pentru a putea intra in Parlament.
Pra#urile electorale variaza intre "C 3 "DC.
SISTEMUL RE)RE*ENTARII )RO)ORTIONALE
Partidele primesc un numar de mandate in Parlament proportionale cu scorul electoral pe care l3
au obtinut.
'crutinul este intotdeauna de lista.
9esi pare foarte simplu si se spune ca realizeaza justitia electorala. +cest sistem este complicat
din punct de vedere matematic, pentru ca intr3un sin#ur tur trebuie sa realizeze deopotriva desemnarea
casti#atorului, dar si redistribuirea resturilor electorale, operatiune care se realizeaza cu ajutorul
diverselor metode matematice.
In perioada antebelica$"D% si "//D - 4DD (omania a utilizat sistemul proportional. In
perioada comunista a fost utilizat un sistem majoritar, iar mandatul era imperativ, astazi fiind
reprezentativ.
A+ANTAJELE RE)RE*ENTARII )RO)ORTIONALE
". !onsolideaza si chiar e.e#ereaza rolul si influentele partidelor politice.
4. Permite reprezentarea unei tari conform tuturor nuantelor politice pe care aceasta le doreste.
3. +si#ura votantilor e#alitea sufra#iilor 3 Parlamentul astfel rezultat reflecta cu e.actitate
tendintele diferite ale corpului electoral.
1. +si#urand o reprezentare parlamentara fiecarui partid serios face inutile coalitiile
conjucturale impuse de sistemul majoritar.
5. (eabiliteaza importanta voturilor. *oate voturile sunt luate in considerare.
6. 0avorizeaza multipartidismul indiferent de marimea partidelor.
7. +si#ura reprezentarea majoritatii partidelor.
. Promoveaza justitia electorala.
/. +corda prioritate pro#ramului politic, nu personalitatilor.
"D. !alculele electorale reprezinta ri#oare matematica.
"". &ste un mod de scrutin corect.
4
DE*A+ANTAJELE RE)RE*ENTARII )RO)ORTIONALE
9ezavantajele sistemului electoral$scrutin de lista% 3stimuleaza multiplicarea partidelor 3Intrerupe
relatia dintre ale#atori si ales 3acest sistem a permis casti#area le#ala a ale#erilor de catre partidele
fascist si nazist. 3sistemul proportional are e.actitate si justitie dar nu si eficacitate. 3!omplica viata
politica fiindca permite patrunderea in parlament a unor partide cu care nu se poate comunica. 'isteme
electorale mi.te, +par prin combinarea sistemului majoritar cu cel proportional. !ombinarea celor 4
sisteme principale intr3unul mi.t are loc fie in mod dezechilibrat $sistem mi.t predominant fie
majoritara fie proportionala% si sisteme echilibrate. In acest sens mentionam sistemul <erman al
buletinului dublu
5