Sunteți pe pagina 1din 576

SUPRANATURAL

Becoming Supernatural
Copyright © 2017 by Joe Dispenza
Originally published in 2017 by Hay House Inc.
Tune into Hay House broadcasting at: www.hayhouseradio.com
© 2019 Editura ACT și Politon pentru prezenta ediție românească

Editura ACT și Politon


Str. Înclinată, nr. 129, Sector 5, București, România, C.P. 050202.
tel: 0723 150 590, e-mail: office@actsipoliton.ro
www.actsipoliton.ro/blog

Traducător: Bogdan Ghiurco


Redactor: Maria Nicula
Tehnoredactor: Teodora Vlădescu
Coperta: Marian Iordache
Copyright Manager: Andrei Popa

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României


DISPENZA, JOE
Supranatural: cum pot oamenii obişnuiţi să facă lucruri neobişnuite /
Joe Dispenza; trad.: Bogdan Ghiurco. - Bucureşti: ACT şi Politon, 2019
ISBN 978-606-913-538-9
I. Ghiurco, Bogdan (trad.)
159.9

AVERTISMENT: Distribuirea, copierea sau piratarea în orice fel a


acestei cărți nu este pedepsită numai prin lege, dar contravine și tu-
turor normelor și principiilor etice și sănătoase pe care un astfel de
titlu le promovează. Ce fel de efect va avea energia pe care vreți să
o transmiteți mai departe, dacă aceasta vine prin furt, ilegalitate și
lipsă de respect față de autor și față de toți cei care au contribuit la
crearea acestei cărți, astfel ca ea să ajungă la dumneavoastră? Îm-
părtășiți cu ceilalți informațiile importante, valorile și lecțiile pe care
le-ați aflat din acest material, într-un mod corect și responsabil.
DR. JOE DISPENZA

SUPRANATURAL
Cum pot oamenii obișnuiți
să facă lucruri neobișnuite

Traducere din limba engleză de


Bogdan Ghiurco

2019
Aprecieri la adresa cărții Supranatural

„Scrisă de un om de știință talentat și un profesor pasionat,


acest ghid unic și practic ne arată, pas cu pas, cum să trecem
dincolo de limitele cunoscute, pentru a începe o viață nouă, ex-
traordinară.”

– Tony Robbins, autorul cărții Unshakeable (De neclintit)*,


situată pe poziția nr. 1 în topul New York Times

„Sunt o veche admiratoare a operei doctorului Joe Dispenza.


În Supranatural, vei afla exact cum să îți depășești limitările
impuse de trecut – inclusiv provocările legate de sănătate – și
cum să ajungi să ai, literalmente, un corp nou, o minte nouă și
o viață nouă. Aceste informații îți pot schimba viața, sunt tul-
burătoare și incredibil de practice.”

– dr. Christiane Northrup, autoarea cărții Goddesses


Never Age (Zeițele nu îmbătrânesc niciodată), din topul
New York Times

„Joe Dispenza este doctor, om de știință și un mistic modern…


Într-un stil simplu, direct și accesibil, a reușit să îmbine, într-un
singur volum, descoperirile care schimbă paradigmele științei
cuantice cu învățăturile profunde pentru a căror stăpânire
adepții din trecut și-au dedicat întreaga viață.”

– din Prefața lui Gregg Braden, autorul cărților Human


by Design (Conceput pentru a fi om) și The Divine Matrix
(Matricea divină)**, din topul New York Times

* Tradusă cu acest titlu la editura Act și Politon, în 2017. (n.tr.)


**  Tradusă cu acest titlu la editura For You, în 2008. (n.tr.)
„Supranatural duce ideea îndeplinirii întregului tău potențial
la un nivel nou și uimitor. Joe Dispenza a făcut o treabă remar-
cabilă, creând un manual de utilizare a corpului și a minții
umane, adaptat secolului al XXI-lea, în care îmbină vasta sa în-
țelepciune, dobândită prin cercetare, cu studii de caz convingă-
toare, cu cercetări științifice interesante și cu exercițiile pe care
elevii săi le puneau în practică cu diverse scopuri, de la vinde-
carea trupului la o schimbare crucială a cursului vieții. Este un
om care își asumă o misiune și, deși idea cărții Supranatural
constituie o MARE promisiune, ea își respectă fără doar și poa-
te angajamentul!”

– Cheryl Richardson, autoarea cărții Take Time for Your


Life (Fă-ți timp pentru propria-ți viață), din topul New
York Times

„În această carte provocatoare, fascinantă, dr. Joe Dispenza ne


arată că potențialul uman depășește cu mult mintea noastră
liniară. Fiind un ghid priceput, dr. Dispenza își duce cititorii din-
colo de forma obișnuită a conștientizării, făcându-i să înțeleagă
câmpul cuantic infinit al conștiinței, care depășește simțurile și
trece dincolo de spațiu și timp. Recomand această carte tutu-
ror celor care doresc să exploreze natura extraordinară a con-
științei și a vindecării.”

– dr. Judith Orloff, autoarea cărții The Empath’s Survival


Guide (Ghidul de supraviețuire al persoanelor hipersen-
sibile)

„Dr. Joe Dispenza are o misiune foarte clară: aceea de a ne ajuta


pe toți să depășim limitările pe care le avem în acest moment
și să revendicăm viața multidimensională care ne-a fost me-
nită din naștere. Susținând niște practici aparent simple prin
intermediul serioaselor cercetări din domeniul neurologiei, dr.
Joe Dispenza demonstrează că starea noastră firească și, toto-
dată, cea mai accesibilă stare, este aceea de a fi supranaturali.
Pune-ți centura de siguranță! Citește această carte, recurge la
tehnicile ei inovatoare și fii pregătit să pornești într-o cursă
nebună către exprimarea potențialului tău nemărginit!”

– Lynne McTaggart, autor al bestsellerurilor internațio-


nale The Field (Câmpul. Căutarea forței secrete a Univer-
sului*), The Intention Experiment (Experimentul Intenție**)
și The Power of Eight (Puterea cifrei opt)

„Am citit multe lucruri, dar cartea doctorului Dispenza m-a lă-
sat fără cuvinte. Este o inovație și o descoperire uimitoare în
domeniul medicinei minte-corp. Bravo!”

– dr. în medicină Mona Lisa Schulz, autoarea cărții Heal


Your Mind and All Is Well (Vindecă-ți mintea și totul va
fi bine)

„Uau! Dacă ai simțit vreodată impulsul de a crede în minuni,


dar ai avut nevoie de puțină știință care să îți alimenteze spe-
ranțele, atunci această carte este pentru tine. Dr. Joe Dispenza
oferă informații extraordinare și instrucțiuni pas cu pas, lucide,
despre cum să duci o viață supranaturală.”

– dr. David R. Hamilton, autorul cărții How Your Mind Can


Heal Your Body (Cum poate mintea să vindece trupul?)

* Tradusă cu acest titlu la Editura Adevăr Divin, în 2009. (n.red.)


**  Tradusă cu acest titlu la Editura Adevăr Divin, în 2010. (n.red.)
DE ACELAȘI AUTOR

YOU ARE THE PLACEBO: Making Your Mind Matter

(TU EȘTI PLACEBO:


Cum să îți transformi mintea în materie, făcând-o să conteze)*

BREAKING THE HABIT OF BEING YOURSELF:


How to Lose Your Mind and Create a New One**

(RENUNȚĂ LA OBICEIUL DE A FI TU ÎNSUȚI:


Cum să renunți la modul tău de gândire și să creezi unul nou)

EVOLVE YOUR BRAIN: The Science of Changing Your Mind***

(DEZVOLTĂ-ȚI MINTEA: Știința transformării mentale)

* Tradusă cu acest titlu la editura Act și Politon, în 2018. (n.tr.)


**  Carte apărută la Editura Curtea Veche, în 2014, cu titlul Distruge-ți
obiceiurile nocive! – Cum să-ți determini mintea să lucreze în favoarea
ta. (n.red.)
*** Carte apărută la Editura Curtea Veche, în 2012, cu titlul Antrenează-ți
creierul! – Strategii și tehnici de transformare mentală. (n.red.)
Fratelui meu John,
care a fost dintotdeauna un adevărat mistic
CUPRINS

PREFAȚ� Ă� 11
INTRODUCERE: Pregăteș� te-te să devii supranatural  19

Capitolul 1
DESCHIDEREA UȘ� II CĂ� TRE SUPRANATURAL  45
Capitolul 2
MOMENTUL PREZENT  91
Capitolul 3
CUM SĂ� TE CONECTEZI LA NOILE POSIBILITĂ� Ț�I
DIN SFERA CUANTIC�  147
Capitolul 4
BINECUV� NTAREA CENTRILOR ENERGETICI 183
Capitolul 5
RECONDIȚ� IONAREA TRUPULUI PENTRU O MINTE NOUĂ�  225
Capitolul 6
STUDII DE CAZ: EXEMPLE VII ALE ADEV� RULUI 269
Capitolul 7
INTELIGENȚ� A INIMII 287
Capitolul 8
FILME MENTALE / CALEIDOSCOP 321
Capitolul 9
MEDITAȚ� IA Î�N MERS 361
Capitolul 10
STUDII DE CAZ: TRANSFORMAREA �N REALITATE 373
Capitolul 11
SPAȚ� IUL-TIMP Ș� I TIMPUL-SPAȚ� IU 381
Capitolul 12
GLANDA PINEAL�  431
Capitolul 13
PROIECTUL COERENȚ� A: CREAREA UNEI LUMI MAI BUNE 479
Capitolul 14
STUDII DE CAZ: Ț� I S-AR PUTEA Î�NTÂ� MPLA Ș� I Ț� IE 507

POSTFAȚ� Ă�: Î�ntruparea păcii 521

MULȚ� UMIRI 531


NOTE FINALE 536
DESPRE AUTOR 547
PREFAȚĂ

De-a lungul istoriei omenirii, au existat mărturii despre oa-


meni obiș� nuiț�i care au trăit experienț�e ce i-au condus din-
colo de limitele a ceea ce se credea că e posibil. De la viaț�a
î�ntinsă de-a lungul mai multor secole a lui Li Ching-Yuen,
maestrul î�n arte marț�iale a cărui existenț�ă de 256 de ani a
î�nceput î�n 1677, a cuprins 14 mariaje, a dus la naș� terea a
mai bine de 200 de copii ș� i s-a î�ncheiat î�n 1933, până la
vindecarea spontană a nenumărate boli, documentată
de Institutul de Ș� tiinț�e Noetice* (IONS) prin intermediul a
3.500 de referinț� e din peste 800 de reviste publicate î�n
20 de limbi, aceste dovezi ne arată î�n mod clar că nu sun�-
tem ce ni s-a spus î�n trecut, demonstrând totodată că sun� -
tem chiar mai mult decât ne-am î�ngăduit să ne imaginăm.
Ș� i fiindcă acceptarea potenț�ialului uman extins constituie
o tendinț�ă dominantă î�n zilele noastre, î�ntrebarea „Ce este
posibil î�n viaț�ă?” a devenit „Cum să facem asta? Cum putem
să ne punem î�n practică extraordinarul potenț�ial pe care î�l
avem î�n viaț� a de zi cu zi?” Răspunsul la această î�ntrebare
reprezintă fundamentul acestei cărț�i: Supranatural. Cum pot
oamenii obișnuiți să facă lucruri neobișnuite.

*  Noetică – studiul gândirii; gnoseologie; epistemologie. (n.red.)


12 SUPRANATURAL

Joe Dispenza este doctor, om de ș� tiinț�ă ș� i un mistic mo-


dern. Este, totodată, ș� i un om care a sintetizat informaț�ii
prin intermediul unei perspective care merge dincolo de
limitele unei singure discipline ș� tiinț�ifice. Bazându-se pe
informaț�ii din diverse domenii ș� tiinț�ifice bine consolidate,
precum epigenetica, biologia moleculară, neurocardiolo-
gia ș� i fizica cuantică, dr. Dispenza depăș� eș� te barierele
tradiț� ionale care au separat î�n trecut gândirea ș� tiinț� ifică
de experienț� a umană. Prin acest demers, el face posibilă
dezvoltarea unei paradigme noi ș� i î�ndrăzneț�e a capacităț�ii
umane de atingere a potenț�ialului maxim: o modalitate de
a gândi ș� i de a trăi bazată pe ceea ce simț�im că este posibil
î�n viaț�a noastră, dar ș� i pe ceea ce acceptăm ca fapt ș� tiinț�ific.
Această nouă piatră de hotar, care reconfigurează conceptul
de atingere a potenț�ialului, redefineș� te conceptul de ființ�ă
umană desăvârș� ită, cu capacităț�i depline. Ș� i este o piatră de
hotar care marchează o trecere pentru noi toț�i, de la gos-
podine, studenț�i ș� i muncitori calificaț�i la oameni de ș� tiinț�ă,
ingineri sau cadre medicale.
Motivul pentru care opera doctorului Dispenza stâr-
neș� te un interes atât de mare este faptul că aceasta cores-
punde unui model dovedit, pe care maeș� trii spirituali l-au
pus î�n aplicare cu succes, î�mpreună cu discipolii lor, vreme
de secole. Ideea modelului este simplă: de î�ndată ce expe-
rimentăm î�n mod direct potenț�ialul nostru sporit, suntem
liberi să punem î�n practică acest potenț�ial î�n viaț�a de zi cu
zi. Cartea pe care o ț�ii î�n mână, Supranatural, este singurul
ghid de acest gen, care face tocmai acest lucru: te conduce
pas cu pas î�ntr-o călătorie care urmăreș� te atingerea po-
tenț� ialului deplin pe care î�l au corpul, sănătatea, relaț�iile ș� i
î�nsăș� i viaț�a ta ș� i care î�ț�i permite să parcurgi această călăto-
rie î�n ritmul tău.
Prefață 13

Am văzut cu ochii mei, pe pereț�ii unei peș� teri din Podi-


ș� ul Tibet, cum acest model a fost pus î�n aplicare de către
unul dintre marii maeș� tri yoghini ai trecutului, pentru a-ș� i
elibera discipolii de convingerile limitative. Moș� tenirea
î�nvăț�ăturilor sale dăinuie ș� i astăzi, fiind păstrată de acea
peș� teră ce i-a servit deopotrivă drept cămin ș� i atelier, î�n
urmă cu opt secole.
***
Î�n primăvara anului 1998, am contribuit la organiza-
rea unui pelerinaj î�n grup î�n zonele muntoase din Tibetul
de Vest. Itinerariul nostru ne conducea direct spre peș� tera
izolată a poetului, misticului ș� i yoghinului din secolul al XI-lea,
Ujetsun Milarepa, cunoscut î�n vremea lui doar sub numele
de Milarepa.
Am aflat prima dată despre legendarul yoghin pe când
eram discipolul unui mistic Sikh*, care mi-a devenit profe-
sor de yoga î�n anii 1980. Am cercetat ani de zile misterul
care î�nconjura viaț�a lui Milarepa: modul î�n care hotărâse
să renunț�e la bunurile lumeș� ti, deș� i se trăgea dintr-o fami-
lie î�nstărită; î�mprejurările brutale ș� i tragice î�n care ș� i-a
pierdut familia ș� i pe cei dragi, î�n urma unui masacru; ș� i
felul î�n care răzbunarea lui ș� i suferinț�a ulterioară l-au de-
terminat să se retragă î�n munț�ii Himalaya, unde ș� i-a desco-
perit extraordinarul potenț�ial ca yoghin devotat. Am vrut
să văd locul î�n care Milarepa a sfidat legile fizicii pentru
a-ș� i demonstra lui î�nsuș� i ș� i discipolilor săi că suntem cap-
* Sikhismul a apărut în jurul anului 1500 în ţinutul Punjab, teritoriu
împărțit astăzi între statele India şi Pakistan, fiind fondat de o căpete-
nie războinică şi religioasă locală pe nume Guru Nanak, care în acele
vremuri a început să propovăduiască o nouă religie diferită de hindu-
ism şi islam, dar și cu unele puncte comune cu aceste două mari religii.
(n.red.)
14 SUPRANATURAL

tivi ai propriei noastre vieț�i numai din cauza limitelor con-


vingerilor noastre. După nouăzeci de zile de călătorie, am
avut ocazia să fac exact acest lucru.
După ce m-am acomodat cu un nivel de umiditate mai
mic de 10% ș� i cu altitudinea de peste 4.500 de metri peste
nivelului mării, am ajuns exact î�n locul î�n care stătuse
Milarepa, î�n faț� a discipolilor săi, î�n urmă cu 800 de ani.
Pentru că mă aflam la doar câț�iva centimetri de peretele
peș� terii, privirea mea era aț�intită direct asupra misterului
nedesluș� it pe care savanț�ii moderni n-au reuș� it niciodată
să-l explice sau să-l reproducă. Mă aflam exact î�n locul î�n
care Milarepa a î�ntins mâna ș� i a pus pentru prima dată pal-
ma pe piatră, după care a continuat să î�mpingă î�n peretele
din faț�a lui, de parcă stânca n-ar fi existat! A făcut asta ș� i
piatra de sub palma sa a devenit moale ș� i maleabilă, cedând
presiunii pe care o exercita yoghinul. Aș� a se face că ampren-
ta perfectă a mâinii yoghinului a rămas imprimată î�n stâncă
ș� i a servit drept mărturie pentru discipolii săi, de-a lungul
secolelor. Când am luminat pereț�ii ș� i tavanul peș� terii cu
lanternele, am observat mai multe amprente de palme, care
demonstrau limpede că Milarepa oferise această demon-
straț�ie î�n mai multe ocazii.
Când am desfăcut palma ș� i am pus-o peste amprenta
yoghinului, am simț�it că degetele î�mi sunt cuprinse î�n for-
ma palmei lui, exact î�n poziț�ia î�n care î�ș�i ț�inuse mâna î�n
urmă cu opt secole. Potrivirea era atât de mare, perfectă,
î�ncât orice î�ndoială pe care o aveam î�n legătură cu autenti-
citatea amprentei s-a spulberat pe loc. M-am simț�it smerit
ș� i inspirat. Gândurile mele s-au î�ndreptat instantaneu că-
tre acest om. Voiam să aflu ce se petrecea cu el î�n momen-
tul î�n care pătrundea cu mâna î�n stâncă. La ce se gândea?
Prefață 15

Dar ș� i mai important, ce simț�ea? Cum de a sfidat „legile”


fizicii, care ne spun că o mână ș� i o piatră nu pot ocupa ace-
laș� i loc î�n spaț�iu î�n acelaș� i timp?
Ca ș� i cum mi-ar fi citit gândurile, ghidul tibetan a răspuns
î�ntrebărilor mele î�nainte să apuc măcar să i le pun. „Medi-
taț�ia lui geshe [marelui î�nvăț�ător] ne î�nvaț�ă că el face parte
din piatră, că nu este separat de ea. Piatra nu î�l poate limi-
ta. Pentru geshe, această peș� teră reprezintă mai degrabă
un loc al experienț�ei decât o barieră care impune limite. Î�n
acest loc, el este liber ș� i se poate miș� ca ca ș� i cum piatra nu
ar exista.” Ceea ce spunea ghidul era perfect logic. Atunci
când discipolii lui Milarepa au văzut că î�nvăț� ătorul lor
î�n făptuieș� te un lucru despre care credinț�ele tradiț�ionale
spuneau că era imposibil, aceș� tia au fost puș� i faț� ă î�n faț� ă
cu aceeaș� i dilemă cu care ne confruntăm ș� i noi astăzi, atunci
când vrem să ne eliberăm de propriile convingeri limitative.
Dilema este următoarea: Gândirea pe care o adoptase-
ră familia ș� i prietenii discipolilor, precum ș� i societatea din
acele vremuri, concepea lumea î�n termeni de limite ș� i barie-
re. Aceasta includea convingerea că peretele unei peș� teri
constituie o barieră ce nu poate fi trecută de un corp uman.
Î�nsă, î�n momentul î�n care Milarepa a lăsat î�n stâncă am-
prenta palmei sale, le-a demonstrat discipolilor că există
excepț�ii de la aceste „legi”. Ironia este că ambele modalităț�i
de a privi lumea sunt cu desăvârș� ire corecte. Fiecare dintre
ele depinde de felul î�n care alegem să ne percepem pe noi
î�nș� ine î�ntr-un anumit moment.
Î�n momentul î�n care mi-am pus mâna peste amprenta
pe care yoghinul a lăsat-o mărturie discipolilor săi acum
multă vreme, m-am î�ntrebat: Noi, cei de astăzi, suntem
oare captivi ai propriei noastre vieț�i din cauza aceloraș� i
16 SUPRANATURAL

convingeri limitative cu care se confruntau, la vremea


lor, ș� i discipolii lui Milarepa? Ș� i dacă aș� a stau lucrurile,
cum activăm puterea care transcende convingerile noas-
tre limitative?
Am descoperit că, atunci când ceva este adevărat, acest
adevăr se manifestă î�n multe feluri. Aș� adar, nu este deloc
surprinzător faptul că documentarea ș� tiinț�ifică a descope-
ririlor din timpul cursurilor lui Joe conduce la aceeaș� i con-
cluzie la care ajunseseră î�n trecut Milarepa ș� i misticii care
s-au remarcat de-a lungul secolelor: ș� i anume că universul
„este” aș� a cum este, corpul nostru „este” aș� a cum este, iar
î�mprejurările î�n care se desfăș� oară viaț�a noastră se mani-
festă î�n forma actuală din cauza conș� tiinț�ei noastre ș� i a
modului î�n care ne percepem pe noi î�n această lume. V-am
relatat povestea despre Milarepa pentru a ilustra acest
principiu care, după câte se pare, este universal.
Cheia î�nvăț�ăturii pe care a dat-o yoghinul este următoa-
rea: atunci când experimentăm pe pielea noastră sau ve-
dem la o altă persoană ceva despre care am crezut cândva
că este imposibil, suntem liberi să credem că putem depăș� i
limitările din propria viaț�ă. Tocmai de aceea cartea pe care
o ț�ii acum î�n mână are potenț�ialul de a-ț�i schimba viaț�a.
Arătându-ț�i cum să percepi ceea ce visezi să se î�ntâmple î�n
viitor ca fiind realitatea ta actuală ș� i cum să faci acest lucru
î�ntr-un mod î�n care corpul tău să creadă că se î�ntâmplă
„acum”, vei descoperi cum să pui î�n miș� care o cascadă de
procese emoț� ionale ș� i fiziologice care reflectă noua ta
realitate. Neuronii, neuriț�ii senzoriali din inimă ș� i î�ntreaga
chimie a organismului se armonizează pentru a reflecta
noul tău mod de gândire, iar posibilităț�ile cuantice ale vieț�ii
sunt rearanjate pentru a î�nlocui î�mprejurările nedorite ale
Prefață 17

trecutului cu unele noi, pe care le-ai acceptat ca valabile î�n


momentul prezent.
Iată î�n ce constă puterea acestei cărț�i.
Î�ntr-un stil simplu, direct ș� i accesibil, Joe Dispenza a reu-
ș� it să î�mbine, î�ntr-un singur volum, descoperirile care schim-
bă paradigmele ș� tiinț�ei cuantice cu î�nvăț�ăturile profunde
pentru a căror stăpânire adepț�ii din trecut ș� i-au dedicat
î�ntreaga viaț�ă, arătându-ne cum să devenim supranaturali.

Gregg Braden,
autorul cărților din topul New York Times Human
by Design (Conceput să fii om) și The Divine Matrix
(Matricea divină)
INTRODUCERE
Pregătește-te să devii supranatural

Î�mi dau seama că î�mi risc reputaț�ia scriind această carte.


Există anumiț� i oameni – inclusiv membri ai comunităț�ii
ș� tiinț�ifice – care s-ar putea să considere că lucrarea mea
este pseudoș� tiinț�ifică, mai ales după ce cartea Supranatural
va fi lansată pe piaț�ă. Cândva, acordam extrem de multă
atenț�ie părerilor acestor critici. La î�nceputul carierei, scriam
tot timpul raportându-mă la sceptici ș� i î�ncercând să mă
asigur că î�mi vor aproba lucrarea. Î�ntr-o oarecare măsură,
credeam că e important să fiu acceptat de către comunita-
tea ș� tiinț�ifică. Dar î�ntr-o zi, pe când mă aflam î�n faț�a unui
public la Londra, ș� i o femeie povestea la microfon cum î�ș�i
î�nvinsese boala – cum se vindecase cu ajutorul practicilor
despre care scrisesem î�n alte cărț�i – am avut o revelaț�ie.
Mi-a devenit foarte clar că aceș� ti sceptici ș� i oameni de
ș� tiinț�ă rigizi, care ț�in la propriile convingeri despre ce anu-
me este posibil, nu mă vor aprecia ș� i nu î�mi vor aprecia nici
lucrările, indiferent ce aș� face. De î�ndată ce am conș� tientizat
acest lucru, mi-am dat seama că î�mi irosesc o mare parte
din energia vitală. Nu m-a mai interesat să le arăt care este
potenț� ialul uman celor care fac parte din această comu-
nitate specifică: mai ales celor care studiază normalul ș� i
20 SUPRANATURAL

naturalul. Am devenit pasionat de orice altceva în afară de


ceea ce este normal ș� i am vrut să studiez supranaturalul.
Mi-a fost limpede că trebuia să renunț� la eforturile mele
inutile de a-i convinge pe membrii acestei comunităț� i î�n
legătură cu diferite subiecte, oricare ar fi fost acestea, ș� i,
î�n schimb, mi-am direcț�ionat energia către un cu totul alt
segment de populaț�ie, care crede într-adevăr î�n această
posibilitate ș� i care vrea într-adevăr să asculte ce am eu de
spus.
Am simț� it o mare uș� urare î�n momentul î�n care am
adoptat pe deplin această idee ș� i am renunț�at la orice fel
de tentativă de a produce vreo schimbare î�n lumea ș� tiinț�i-
fică. Î�n timp ce mă aflam la Londra ș� i o ascultam pe doamna
aceea drăguț�ă, care nu era vreo călugăriț�ă sau vreun sa-
vant, mi-am dat seama că, î�mpărtăș� indu-le povestea celor
din public, î�i ajuta să se identifice cu ea, să recunoască î�n
povestea ei aspecte ale propriei lor vieț�i. Cei care aflau care
fusese experienț�a ei puteau să creadă că pot realiza ș� i ei
aceleaș� i lucruri. Mă aflu î�n acel punct al vieț�ii mele î�n care
nu mă afectează nimic din ce ar putea spune oamenii
despre mine – ș� i ș� tiu cu siguranț�ă că am lipsurile mele –
dar acum ș� tiu, mai mult ca niciodată, că pot schimba viaț�a
oamenilor. Spun acest lucru cu deplină smerenie. Am mun-
cit ani de zile pentru a acumula informaț�ii ș� tiinț�ifice com-
plexe ș� i pentru a le transmite î�ntr-un mod î�ndeajuns de
accesibil, astfel î�ncât oamenii să le poată aplica î�n viaț�a lor.
De fapt, î�n ultimii patru ani, am depus eforturi î�nsem-
nate, î�mpreună cu echipa mea de cercetători ș� i cu persona-
lul meu, pentru a măsura, pentru a î�nregistra ș� i a analiza
aceste transformări î�n biologia oamenilor, astfel î�ncât să
dovedim lumii că oamenii obiș� nuiț�i pot face lucruri ieș� ite
Introducere 21

din comun. Această carte nu este doar despre vindecare,


deș� i include poveș� tile unor oameni care ș� i-au schimbat starea
de sănătate î�n mod semnificativ ș� i care au reuș� it cu adevă-
rat să determine regresul bolilor de care sufereau –, ci î�ț�i
oferă, totodată, ș� i instrumentele de care ai nevoie pentru a
face ș� i tu acelaș� i lucru. Aceste realizări î�n ceea ce priveș� te
vindecarea au devenit un lucru destul de obiș� nuit î�n cadrul
comunităț�ii noastre de cursanț�i. Paginile pe care urmează să
le citeș� ti conț�in informaț�ii din afara convenț�ionalului, infor-
maț�ii care nu ajung la sau nu sunt î�nț�elese de majoritatea
oamenilor. Cartea se bazează pe o evoluț�ie a î�nvăț�ăturilor ș� i
a practicilor noastre, evoluț�ie al cărei rezultat î�nsemnat a fost
acela de a le forma cursanț�ilor noș� tri abilitatea de a aprofun-
da aspectele ș� i mai mistice ale lucrurilor despre care î�i î�n-
văț�ăm. Ș� i, bineî�nț�eles, sper ca ea să constituie puntea de
legătură î�ntre lumea ș� tiinț�ei ș� i lumea misticismului.
Am scris această carte pentru a-i î�nvăț�a pe oameni să
se deprindă cu ceea ce am crezut dintotdeauna că este posi-
bil atunci când cineva atinge nivelul următor de î�nț�elegere.
Am vrut să demonstrez lumii că putem crea o viaț�ă mai
bună pentru noi î�nș� ine ș� i că nu suntem niș� te ființ�e liniare
care duc niș� te existenț�e liniare, ci ființ�e dimensionale ale
căror existenț�e sunt, de asemenea, dimensionale. Sper că
lectura acestei cărț� i te va ajuta să î�nț� elegi că deț� ii deja
tot ce e necesar din punct de vedere anatomic, chimic ș� i
fiziologic pentru a-ț�i atinge potenț�ialul supranatural, care
este acum î�n repaus ș� i care aș� teaptă să fie scos la lumină ș� i
activat.
Î�n trecut, am ezitat să vorbesc despre acest plan al
realităț�ii, fiindcă m-am temut că aceste informaț�ii ar pu-
tea diviza publicul, î�n funcț�ie de credinț�ele personale ale
22 SUPRANATURAL

fiecăruia. Cu toate acestea, de multă vreme vreau să scriu


această carte. De-a lungul anilor, am avut experienț�e misti-
ce profunde, care m-au schimbat pentru totdeauna. Aceste
evenimente lăuntrice au exercitat o influenț�ă asupra mea,
determinându-mă să fiu aș� a cum sunt astăzi. Vreau să î�ț�i
prezint această lume dimensională ș� i să î�ț�i arăt câteva din-
tre măsurătorile efectuate de noi, dar ș� i studiile pe care
le-am î�ntreprins î�n workshopurile noastre avansate de lu-
cru din î�ntreaga lume. Î�n cadrul acestor ateliere, am î�nce-
put să adunăm date despre cursanț�ii noș� tri, ca urmare a
faptului că am fost martorii unor schimbări semnificative
î�n privinț�a stării lor de sănătate; mi-am dat seamă că pro-
cesele lor biologice se modificau chiar î�n timpul meditaț�ii-
lor: se modificau î�n timp real.
Am efectuat mii ș� i mii de scanări ale creierului, care
dovedesc că aceste schimbări nu au avut loc doar î�n ima-
ginaț�ie, ci s-au produs efectiv î�n creierul lor. Î�n cazul câtor-
va cursanț�i, asupra cărora am efectuat măsurători, aceste
schimbări s-au produs î�n termen de patru zile (durata ate-
lierelor noastre avansate de lucru). Echipele ș� tiinț�ifice al-
cătuite de mine au efectuat scanări ale creierului, î�nainte ș� i
după atelier, folosind instrumente de măsurare cantitativă
precum electroencefalograma (EEG), dar am efectuat ș� i mă-
surători î�n timp real, î�n timpul meditaț�iilor ș� i al sesiunilor
de practică. Schimbările pe care le observam nu doar că m-au
impresionat, m-au ș� ocat: erau spectaculoase!
Creierul cursanț�ilor noș� tri funcț�iona î�ntr-o manieră mult
mai sincronizată ș� i mai coerentă după ce aceș� tia partici-
pau la atelierele de meditaț�ie, organizate de noi î�n toată
lumea. Faptul că sistemul lor nervos funcț�iona î�ntr-un mod
mai organizat i-a ajutat să î�nț�eleagă foarte limpede viitorul
Introducere 23

pe care î�l pot crea ș� i faptul că sunt capabili să î�ș�i menț�ină


această intenț�ie, indiferent de condiț�iile din mediul extern.
Iar atunci când creierul lor funcț�ionează cum trebuie, ș� i ei
funcț�ionează cum trebuie. Voi prezenta date ș� tiinț�ifice care
arată cât de mult s-au î�mbunătăț�it, î�n doar câteva zile, pro-
cesele efectuate de creier – ceea ce î�nseamnă că ș� i tu poț�i
face acelaș� i lucru î�n privinț�a proceselor efectuate de creie-
rul tău.
La sfârș� itul anului 2013, au î�nceput să se petreacă niș� te
lucruri misterioase. Am obț�inut tomografii ale creierului
care î�i puneau î�n î�ncurcătură pe cercetătorii ș� i pe neuro-
logii care participau la evenimentele noastre pentru a-mi
studia munca. Ceea ce făceam noi – faptul că î�nregistram
nivelul de energie pe care î�l atingea creierul cursanț�ilor î�n
timp ce practicau anumite meditaț�ii –, era ceva ce nu se
mai făcuse până atunci. Ș� i, cu toate acestea, am obț�inut î�n
mod repetat aceste rezultate, care ilustrau un nivel de ener-
gie mult peste limită.
Când i-am intervievat pe participanț�i, aceș� tia au susț�i-
nut că experienț�a lor subiectivă din timpul meditaț�iei a
fost foarte reală ș� i mistică ș� i că această experienț�ă le-a
schimbat profund viziunea asupra lumii sau le-a î�mbu-
nătăț� it î�n mod spectaculos starea de sănătate. Î� n acele
momente, am ș� tiut că participanț�ii trăiau experienț�e tran-
scendentale î�n lumea lor interioară, a meditaț�iei, experienț�e
care erau mai reale decât orice experimentaseră vreodată
î�n lumea exterioară. Iar noi reuș� iserăm să surprindem î�n
mod obiectiv aceste experienț�e subiective.
Î�n prezent, acest lucru reprezintă pentru noi o norma-
litate ș� i, î�n plus, putem anticipa adesea, pe baza unor indi-
catori ș� i semne pe care le tot vedem de ani de zile, î�n ce
24 SUPRANATURAL

moment ajunge creierul să atingă aceste niveluri î�nalte de


energie. Î�n această carte, vreau să clarific ce î�nseamnă să ai
o experienț�ă interdimensională ș� i să ofer totodată explica-
ț�iile ș� tiinț�ifice, legate de procesele biologice ș� i chimice care
se produc la nivelul organelor, al sistemelor organismului
uman ș� i al neurotransmiț�ătorilor, ș� i care fac posibilă o astfel
de experienț�ă. Sper că aceste informaț�ii î�ț�i vor oferi punc-
tele de reper de care ai nevoie pentru a trăi ș� i tu, la rândul
tău, asemenea experienț�e.
Am î�nregistrat totodată variaț�ii uimitoare ale ritmului
cardiac. Aș� a ne dăm seama că un cursant ș� i-a deschis inima
ș� i că trăieș� te emoț�ii superioare, precum recunoș� tinț�a, in-
spiraț�ia, bucuria, amabilitatea, aprecierea ș� i compasiunea,
care fac ca inima să bată î�ntr-o manieră coerentă – adică să
aibă un ritm, să bată î�n mod ordonat ș� i echilibrat. Ș� tim că
avem nevoie de o intenț�ie clară (un creier coerent) ș� i de
emoț�ii superioare (o inimă coerentă) pentru a î�ncepe să ne
schimbăm biologia, astfel î�ncât să trecem de la starea de a
trăi î�n trecut la starea de a trăi î�n viitor. Această combinaț�ie
î�ntre minte ș� i corp – î�ntre gânduri ș� i sentimente – pare, de
asemenea, să aibă efect asupra materiei. Iar î�n acest mod
creezi realitatea.
Aș� adar, dacă vrei cu adevărat să crezi î�n viitorul pe care
ț�i-l doreș� ti din toată inima, hai să ne asigurăm că acest vii-
tor este unul deschis ș� i complet activat. De ce să nu devii
din ce î�n ce mai bun î�n această privinț�ă, prin intermediul
practicii ș� i al evaluării cantitative, ș� i chiar să transformi
acest lucru î�ntr-o aptitudine personală?
Am î�ncheiat un parteneriat cu Institutul HeartMath
(HMI), al cărui grup de cercetători experimentaț� i din
Boulder Creek, California, ne-a ajutat să măsuram reacț�iile
Introducere 25

a mii de participanț�i. Dorinț�a noastră este ca discipolii noș� -


tri să î�ș�i dezvolte abilitatea de a-ș� i controla o stare internă,
indiferent de condiț� iile mediului extern, ș� i de a î�nț� elege
când generează coerenț�ă cardiacă ș� i când nu. Cu alte cu-
vinte, atunci când măsuram schimbările interne prin care
trece o persoană, î�i puteam spune dacă aceste măsurători
relevă un tipar mai echilibrat al ritmului cardiac ș� i dacă
eforturile pe care le depune pentru a se schimba sunt efici-
ente ș� i ar trebui continuate. Sau o putem informa că nu re-
alizează niciun fel de schimbare biologică ș� i î�i putem oferi
câteva modalităț�i de a face ca acest proces să devină mai
eficient. Evaluarea face exact acest lucru: ne ajută să ș� tim
când facem ceva corect ș� i când nu.
Atunci când ne putem schimba un sentiment sau un gând,
putem observa schimbări î�n exteriorul nostru, iar atunci
când î�nț�elegem că am făcut acest lucru î�n mod corect, de-
venim atenț�i la ce anume am făcut ș� i vom repeta acț�iunea.
Î�n acest mod, ne formăm un obicei constructiv. Explicân-
du-ț�i modul î�n care alț�ii ajung să realizeze aceste lucruri,
vreau să î�ț�i arăt cât de puternic poț�i fi.
Cursanț�ii noș� tri ș� tiu cum să exercite influenț�ă asupra
sistemului nervos autonom (SNA) – sistemul care menț�ine
sănătatea ș� i echilibrul, asigurând, î�n mod automat, buna
desfăș� urare a tuturor funcț�iilor organismului, î�n vreme ce
dispun de liberul arbitru pentru a-ș� i trăi viaț�a. Acest sis-
tem subconș� tient este cel care asigură starea de sănătate ș� i
funcț�ionarea propriu-zisă a corpului. De î�ndată ce aflăm
cum să obț�inem accesul la acest sistem, nu doar că ne putem
î�mbunătăț�i starea de sănătate, dar putem, de asemenea,
să transformăm comportamentele, convingerile ș� i obiceiu-
rile de care nu suntem mulț�umiț�i î�n unele mai productive.
26 SUPRANATURAL

Voi prezenta câteva dintre datele pe care le strângem de


ani de zile.
I-am mai î�nvăț�at pe cursanț�ii noș� tri că, atunci când ajung
să aibă o coerenț�ă a inimii, inima lor creează un câmp mag-
netic care se proiectează dincolo de corpul lor ș� i a cărui
energie poate fi măsurată. Acest câmp magnetic constituie
o energie, iar energia este o frecvenț�ă ș� i toate frecvenț�ele
transportă informaț�ii. Informaț�iile purtate de această frec-
venț�ă pot reprezenta o intenț�ie sau un gând ș� i pot influen-
ț�a inima altei persoane, care se află î�n alt loc, făcând-o să
intre î�n starea de coerenț�ă ș� i echilibru. Voi prezenta dovezi
ale faptului că un grup de oameni care stau î�mpreună î�ntr-o
cameră î�i pot determina pe alț�ii, care se află la o anumită
distanț�ă în aceeași cameră, să intre î�n starea de coerenț�ă a
inimii, concomitent cu ei. Dovezile arată clar că suntem î�n-
conjuraț�i de un câmp invizibil de lumină ș� i de informaț�ie,
care ne influenț�ează atât pe noi, cât ș� i pe ceilalț�i.
Având î�n vedere acest lucru, imaginează-ț�i ce s-ar pu-
tea î�ntâmpla dacă noi toț�i am face acest lucru î�n acelaș� i
timp, pentru a schimba lumea. Tocmai asta î�ș�i propune să
facă comunitatea noastră, o comunitate de oameni care î�ș�i
doresc cu ardoare să genereze o schimbare a viitorului lumii,
al oamenilor ș� i al altor forme de viaț�ă de pe pământ. Noi
am creat Proiectul Coerenț�a*, care presupune ca mii de oa-
meni să se adune î�n aceeaș� i zi ș� i la aceeaș� i oră pentru a
creș� te frecvenț�a acestei planete ș� i a tuturor celor care lo-
cuiesc aici. Pare imposibil? Nu e deloc aș� a. Peste 23 de artico-
le recunoscute ș� tiinț�ific ș� i peste 50 de proiecte de realizare
a păcii arată că astfel de evenimente pot reduce posibilita-
tea de manifestare a violenț�ei, războaielor, criminalităț�ii ș� i

*  Project Coherence, în original. (n.red.)


Introducere 27

accidentelor rutiere ș� i, î�n acelaș� i timp, pot spori creș� terea


economică.1 Dorinț�a mea este să î�ț�i dezvălui tehnicile prin
intermediul cărora poț�i contribui la schimbarea lumii.
De asemenea, am măsurat nivelul energiei din î�ncăpe-
re î�n timpul atelierelor noastre ș� i am observat variaț�iile pe
care le are acest nivel atunci când membrii unui grup, care
cuprinde î�ntre 550 ș� i 1.500 de persoane, î�ș�i cresc concomi-
tent nivelul de energie ș� i creează coerenț�a inimii ș� i a creie-
rului. Am observat foarte des variaț�ii semnificative. Deș� i
instrumentul pe care î�l folosim pentru a măsura energia
nu este aprobat de comunitatea ș� tiinț�ifică din Statele Uni-
te, el a fost recunoscut î�n alte ț�ări, inclusiv î�n Rusia. Î�n orice
caz, suntem extraordinar de surprinș� i de cantitatea de
energie pe care au putut să o genereze anumite grupuri.
Totodată, pentru mii de cursanț�i, am estimat valoarea
câmpului invizibil de energie vitală care le î�nconjura corpul,
pentru a determina dacă aceș� tia ș� i-ar putea creș� te câmpul
de lumină. La urma urmei, orice lucru din universul nostru
material emite î�n mod continuu lumină ș� i informaț�ie, in-
clusiv tu. Atunci când existenț�a ta se raportează doar la
planul supravieț�uirii, iar tu trăieș� ti cu povara hormonilor
de stres (precum adrenalina), ceea ce faci este să absorbi
energia din acest câmp invizibil ș� i să o transformi chimic
– iar atunci când faci acest lucru, câmpul din jurul corpului
tău se diminuează. Am descoperit un instrument foarte
avansat, care măsoară emisia de fotoni (particule de lumină),
pentru a determina dacă o persoană construieș� te un câmp
de lumină î�n jurul ei sau î�ș�i diminuează câmpul luminos.
Atunci când se emite mai multă lumină, există mai
multă energie ș� i, prin urmare, mai multă viaț�ă. Atunci când
corpul unei persoane este î�nconjurat de mai puț�ină lumină
28 SUPRANATURAL

ș� i informaț� ie, acea persoană este mult mai materială ș� i,


prin urmare, emite mai puț� ină energie vitală. Cercetări
aprofundate demonstrează că celulele organismului ș� i di-
feritele sisteme ale organismului nostru comunică nu doar
prin intermediul interacț�iunilor chimice cu care suntem fa-
miliarizaț�i, ci ș� i prin intermediul unui câmp de energie co-
erentă (lumină), care poartă un mesaj (informaț�ie) ș� i care
determină nucleul celular ș� i tot ceea ce î�nconjoară o celulă
să ofere direcț�ii de acț�iune altor celule ș� i sistemelor biolo-
gice.2 Am măsurat nivelul de energie vitală pe care a emis-o
corpul cursanț�ilor noș� tri, ca urmare a schimbărilor interioa-
re survenite prin intermediul meditaț�iilor, ș� i vreau să î�ț�i
arăt cât de mult s-au putut schimba aceș� tia î�n doar patru
zile, sau chiar î�n mai puț�ine.
Mai există ș� i alț�i centri î�n organism, î�n afară de inimă,
care se află sub controlul sistemului nervos autonom: eu î�i
numesc centri energetici. Fiecare dintre aceș� tia are propria
lui frecvenț�ă, propria lui intenț�ie sau conș� tiinț�ă, propriile
glande, propriii hormoni, propria chimie, propriul creier mi-
nuscul ș� i, implicit, propria minte unică. Poț�i influenț�a aceș� ti
centri, făcându-i să funcț�ioneze î�ntr-un mod mai echilibrat
ș� i mai complex. Dar, pentru a face acest lucru, trebuie să
î�nveț�i mai î�ntâi cum să-ț�i modifici undele cerebrale, astfel
î�ncât să poț�i pătrunde î�n acest sistem de operare subcon-
ș� tient. De fapt, cheia o reprezintă trecerea de la undele ce-
rebrale de tip beta (unde care sunt emise atunci când
creierul analizează constant ș� i acordă multă atenț�ie lumii
exterioare) la undele cerebrale de tip alfa (care indică faptul
că acorzi mai multă atenț�ie lumii interioare). Atunci când
cobori î�n mod conș� tient frecvenț�a undelor tale cerebrale,
î�ț�i poț�i programa mai uș� or sistemul nervos autonom. Cursan-
ț�ii care au pus î�n aplicare, de-a lungul anilor, diversele
Introducere 29

tehnici de meditaț�ie pe care le-am conceput au î�nvăț�at cum


să-ș� i schimbe frecvenț�a undelor creierului ș� i, totodată, cum
să-ș� i dezvolte capacitatea de concentrare, necesară pentru
a fi conș� tienț�i de ceea ce fac î�n acest context ș� i pe care tre-
buie să ș� i-o menț�ină suficient de mult timp î�ncât să producă
efecte măsurabile. Am descoperit un instrument care poate
măsura aceste schimbări ș� i vă voi prezenta, de asemenea,
ș� i o parte din această cercetare.
Am mai măsurat ș� i valorile câtorva indicatori biologici
diferiț�i, care sunt legaț�i de schimbarea expresiei genetice
(proces cunoscut sub numele de „efectuare a unor modifi-
cări epigenetice”). Parcurgând această carte, vei afla că, de
fapt, nu eș� ti constrâns de genele tale ș� i că expresia genetică
poate fi modificată, î�n momentul î�n care î�ncepi să gândeș� ti,
să acț�ionezi ș� i să simț�i diferit. Pe parcursul evenimentelor
pe care le organizăm, cursanț�ii renunț�ă, timp de patru sau
cinci zile, la viaț�a lor obiș� nuită pentru a-ș� i petrece timpul
î�ntr-un mediu care nu le poate activa sub nicio formă ima-
ginea a ceea ce cred ei că sunt. Făcând asta, ei se separă de
oamenii pe care î�i cunosc, de bunurile pe care le deț�in, de
comportamentele automate pe care le pun î�n practică î�n
viaț�a de zi cu zi ș� i de locurile î�n care obiș� nuiesc să meargă
ș� i î�ncep să î�ș�i schimbe starea interioară prin intermediul a
patru tipuri diferite de meditaț�ie: î�n timpul mersului, stând
jos, stând î�n picioare ș� i stând culcat. Prin intermediul fie-
căruia dintre aceste tipuri de meditaț�ie, ei î�nvaț�ă să devină
altcineva.
Ș� tim că acest proces este unul real pentru că studiile
noastre relevă schimbări semnificative ale expresiei ge-
netice a cursanț�ilor noș� tri, iar aceș� tia au susț�inut ulterior
că au avut loc modificări importante ș� i î�n starea lor de
30 SUPRANATURAL

sănătate. Atunci când le arătăm cursanț�ilor rezultatele mă-


surabile, care demonstrează că ei au determinat, exclusiv
prin intermediul gândului, modificări la nivelul neurotrans-
miț�ătorilor, al hormonilor, al genelor, proteinelor ș� i enzi-
melor lor, aceș� tia î�ș�i pot justifica î�ntr-o mai mare măsură
eforturile ș� i î�ș�i pot demonstra lor î�nș� iș� i că trec printr-o
transformare reală.
Î�mpărtăș� indu-ț�i ideile pe care le-am enunț�at î�n această
carte, î�ndrumându-te pe parcursul acestui proces ș� i ofe-
rindu-ț�i explicaț�iile ș� tiinț�ifice ș� i motivele care ne-au deter-
minat să desfăș� urăm această muncă de cercetare, te voi
ajuta să afli o mulț�ime de informaț�ii, extrem de detaliate.
Dar nu-ț� i face griji: voi relua anumite concepte-cheie î�n
fiecare capitol. Fac acest lucru î�n mod intenț�ionat pentru
a-ț�i reaminti lucrurile pe care le vei fi aflat deja pe parcurs,
astfel î�ncât să putem urmări î�mpreună, î�n acel moment,
o schemă mai complexă de î�nț�elegere a lor. Uneori, infor-
maț�iile pe care le prezint pot fi dificil de î�nț�eles. Pentru că
am ț�inut cursuri pe acest subiect ani de zile, ș� tiu că poate fi
un material foarte greoi. Voi trece din nou î�n revistă lucru-
rile despre care ai aflat pe parcursul lecturii până î�n acel
moment, ca să nu fi nevoit să te î�ntorci ș� i să cauț�i informaț�ia
î�n carte, deș� i, dacă simț�i nevoia, poț�i oricând să parcurgi
din nou capitolele anterioare. Bineî�nț�eles, toate aceste in-
formaț�ii î�ț�i vor folosi î�n prealabil pentru transformarea ta
personală. Aș� adar, cu cât î�ț�i vei î�nsuș� i mai repede aceste
concepte, cu atât mai uș� or î�ț�i va fi să pui î�n practică medi-
taț�iile de la sfârș� itul majorităț�ii capitolelor, folosindu-le ca
instrumente pentru a beneficia de propria ta experienț�ă.
Introducere 31

Ce conține această carte?


Î�n capitolul 1, voi relata trei poveș� ti care î�ț�i vor transmite
ideea de bază prin intermediul căreia să î�nț�elegi ce î�nseam-
nă să devii supranatural. Î�n prima poveste, vei cunoaș� te o
femeie pe nume Anna, care a suferit de numeroase afecț�iuni
grave din cauza unei traume ce o ț�inea ancorată î�n trecut.
Emoț�iile cauzate de stres i-au afectat genele, iar hormonii
corespunzători acestora au făcut ca starea ei de sănătate
să devină foarte problematică. Este o poveste extrem de
dură. Am ales î�n mod intenț�ionat această poveste ș� i am
oferit toate detaliile pentru că am vrut să-ț�i demonstrez că,
indiferent cât de dificilă ar fi situaț�ia î�n care te afli, ai pute-
rea de a o schimba, aș� a cum a făcut ș� i această femeie uimi-
toare. Ea a pus î�n practică multe dintre meditaț� iile din
această carte pentru a-ș� i modifica personalitatea ș� i pentru
a se vindeca. Pentru mine, ea este exemplul viu al adevăru-
lui. Dar nu este singura care a continuat să se autodepă-
ș� ească, zi după zi, până când a devenit altcineva. La fel ca
ea, un î�ntreg grup de cursanț�i au realizat î�ntocmai acest
lucru – iar dacă ei o pot face, î�nseamnă că ș� i tu poț�i.
Voi î�mpărtăș� i, de asemenea, două istorii personale: ex-
perienț�e care m-au făcut să mă schimb î�ntr-un mod foarte
profund. Această carte vorbeș� te la fel de mult despre mis-
ticism pe cât vorbeș� te despre vindecare ș� i despre crearea
de noi oportunităț�i î�n viaț�ă. Î�ț�i spun aceste poveș� ti pentru
că vreau să te pregătesc pentru ceea ce devine posibil
atunci când părăseș� ti acest tărâm spaț�io-temporal (lumea
newtoniană despre care am î�nvăț�at î�n liceu, la orele de fizică)
ș� i î�ț�i activezi glanda pineală, ca să poț�i ajunge pe tărâmul
temporalo-spaț�ial (lumea cuantică). Mulț�i dintre cursanț�ii
noș� tri au avut experienț� e mistice ș� i interdimensionale
32 SUPRANATURAL

similare, care au părut la fel de reale precum această reali-


tate materială.
Fiindcă a doua jumătate a cărț�ii se axează pe explica-
rea modului î�n care se produc astfel de lucruri din punctul
de vedere al fizicii, al neuroș� tiinț�elor, al neuroendocrinolo-
giei ș� i chiar din punct de vedere genetic, sper ca aceste po-
veș� ti să î�ț�i stârnească curiozitatea ș� i să te provoace să fii
deschis cu privire la ceea ce poț�i face. Există o variantă vii-
toare a ta – un tu care există deja î�n prezentul etern – ș� i
care î�ț�i cere ț�ie, cel care citeș� te acum această carte, să î�l scoț�i
la suprafaț�ă. Iar acel tu viitor este mai iubitor, mai evoluat,
mai conș� tient, mai prezent, mai amabil, mai exuberant,
mai atent la realitatea profundă, mai hotărât, mai conectat,
supranatural ș� i complet. Acest tu aș� teaptă să î�ț�i transformi
energia, cu fiecare zi ce trece, astfel î�ncât aceasta să cores-
pundă cu energia lui, iar tu să te poț�i regăsi î�n această varian-
tă viitoare a ta: o variantă care, de fapt, există î�n prezentul
etern.
Capitolul 2 prezintă unul dintre subiectele mele pre-
ferate. L-am scris ca să poț�i î�nț�elege pe deplin ce î�nseamnă
să trăieș� ti î�n momentul prezent. De vreme ce toate posibi-
lităț�ile din a cincea dimensiune, cunoscută sunt numele
de cuantum (sau câmp unificat), există î�n prezentul etern,
singura modalitate de a-ț�i crea o viaț�ă nouă, de a-ț�i vindeca
trupul sau de a-ț�i schimba viitorul previzibil este aceea de
a te depăș� i pe tine î�nsuț�i.
Acest moment armonios – pe care l-am văzut cu ochii
noș� tri î�n mii de scanări ale creierului – intervine atunci când
o persoană renunț�ă la sine ș� i la memoria despre sine pen-
tru ceva mai măreț� . Foarte mulț�i oameni î�ș�i petrec mare
parte din viaț�ă alegând î�n mod inconș� tient să trăiască pe
Introducere 33

baza aceleiaș� i rutine, pe care o pun î�n practică zi de zi, sau


î�ș�i idilizează î�n mod automat trecutul, simț�indu-se la fel î�n
fiecare zi ce trece. Drept urmare, ei î�ș�i programează creie-
rul ș� i corpul să se menț� ină î�ntr-un viitor previzibil sau
î�ntr-un trecut cu care sunt familiarizaț�i, fără să ajungă să
trăiască vreodată î�n prezent. Este nevoie de practică pen-
tru a ajunge acolo, dar merită efortul, î�ntotdeauna. Pentru
a regăsi, î�n cele din urmă, bucuria pe care o oferă genero-
sul moment prezent, va trebui să faci progrese î�n privinț�a
voinț�ei, astfel î�ncât aceasta să fie mai puternică decât ori-
care dintre mecanismele tale automate de acț�iune, dar voi
fi alături de tine î�n această călătorie, î�ncurajându-te la fie-
care pas.
Capitolul î�ncepe cu o descriere fundamentală a unor
principii ș� tiinț�ifice, astfel î�ncât să putem stabili o termino-
logie comună ș� i să dezvoltăm o schemă de î�nț�elegere pe
care să o utilizăm pe parcursul cărț�ii. Voi explica aceste lu-
cruri î�ntr-o manieră destul de simplă. Ca să ajungi acolo
unde î�ț�i doreș� ti să ajungi, este necesar să vorbim despre
funcț�iile creierului (adică ale minț�ii), despre celulele ner-
voase ș� i reț�elele de neuroni, despre diferite părț�i ale siste-
mului nervos, despre substanț�e chimice, despre emoț�ii ș� i
stres, despre unde cerebrale, despre atenț�ie ș� i energie ș� i
despre alte câteva subiecte. Trebuie să stabilesc un voca-
bular comun, astfel î�ncât să pot explica de ce facem ceea ce
facem, î�nainte de a te î�nvăț�a ce să faci prin intermediul me-
ditaț�iilor care apar pe parcursul cărț�ii. Dacă vrei informaț�ii
mai detaliate, mai complexe, te invit să citeș� ti oricare din-
tre cărț�ile pe care le-am publicat anterior (printre care
Breaking the Habit of Being Yourself ș� i Tu ești placebo).
34 SUPRANATURAL

Capitolul 3 te va introduce î�n lumea cuantică: a cincea


dimensiune. Vreau să î�nț�elegi că există un câmp invizibil
de energie ș� i de informaț�ie care există dincolo de acest tă-
râm spaț�io-temporal tridimensional, ș� i că noi avem acces
la el. De fapt, de î�ndată ce î�ncepi să trăieș� ti î�n momentul
prezent ș� i ai pătruns pe acest nou tărâm, care există dinco-
lo de simț�urile tale, eș� ti deja pregătit să creezi realitatea pe
care ț�i-o doreș� ti. Î�n momentul î�n care vei reuș� i să nu mai
acorzi atenț�ie trupului tău, oamenilor din viaț�a ta, obiecte-
lor pe care le deț�ii, locurilor î�n care obiș� nuieș� ti să mergi
ș� i chiar timpului î�n sine, î�ț�i vei uita literalmente identita-
tea, cea care a fost creată trăind corporal î�n acest cadru
spaț�io-temporal.
Acesta este momentul î�n care tu vei deveni o conș� tiinț�ă
pură ș� i vei pătrunde pe tărâmul numit câmp cuantic – care
există dincolo de cadrul spaț�io-temporal. Î�n acest loc ima-
terial, nu vei putea lua cu tine problemele, numele, progra-
mul ș� i obiceiurile tale, durerea sau emoț�iile tale. Nu vei
putea intra aici sub formă corporală – va trebui să pătrunzi
î�n mod acorporal. De fapt, de î�ndată ce vei î�nț�elege cum să-ț�i
faci conș� tiinț�a să se î�ndepărteze de lumea cunoscută (lu-
mea fizică materială) ș� i să se î�ndrepte către necunoscut
(lumea imaterială a posibilităț�ii) ș� i te vei acomoda cu acest
lucru, vei putea să-ț�i transformi energia, astfel î�ncât aceas-
ta să fie î�n concordanț�ă cu frecvenț�a oricărei posibilităț�i
care există deja î�n câmpul cuantic. (Ca să-ț�i stric surpriza:
de fapt, toate perspectivele posibile de viitor există acolo,
astfel că tu poț�i crea orice fel de viitor î�ț�i doreș� ti.) Î�n mo-
mentul î�n care se va crea o concordanț�ă vibraț�ională î�ntre
energia ta ș� i energia acelei posibilităț�i pe care o alegi din
câmpul unificat, vei atrage experienț�a pe care o implică
Introducere 35

această posibilitate. Î�ț�i voi arăta cum funcț�ionează toate


aceste lucruri.
Capitolul 3 se î�ncheie cu o scurtă descriere a unei me-
ditaț�ii, pe care am conceput-o cu scopul ​​de a-ț�i oferi o ex-
perienț�ă reală a cuantumului. De aici î�nainte, fiecare dintre
capitolele de predare se va î�ncheia cu o scurtă descriere a
unei noi meditaț�ii. Dacă vrei să pui î�n aplicare meditaț�iile
sub î�ndrumarea mea, poț�i achiziț�iona un CD sau o î�nregis-
trare audio cu oricare dintre aceste meditaț�ii de pe site-ul
meu, drjoedispenza.com. Desigur, poț�i alege să faci medi-
taț�iile din această carte pe cont propriu, fără să asculț� i
î�nregistrările. Î�n acest scop, am descris î�n amănunt paș� ii
pe care trebuie să î�i urmezi pentru a pune î�n practică
fiecare dintre aceste meditaț�ii, iar materialul este dispo-
nibil gratuit pe site-ul meu, la adresa drjoedispenza.com/
bsnmeditations.
Dacă meditezi pe cont propriu, î�ț�i recomand să asculț�i
muzică î�n timp ce o faci. Cea mai bună muzică este cea care
se rezumă la instrumental, iar eu prefer o muzică lentă ș� i
hipnotizantă. Cel mai bine e să asculț�i un gen de muzică care
nu-ț�i dă de gândit ș� i nu-ț�i evocă amintiri. Poț�i găsi o listă
cu sugestii muzicale pe site-ul meu, menț�ionat anterior.
Î�n capitolul 4, î�ț�i voi prezenta una dintre cele mai po-
pulare meditaț�ii ale comunităț�ii noastre. Se numeș� te Bine-
cuvântarea centrilor energetici. Fiecare centru se află sub
controlul sistemului nervos autonom. Î�ț�i voi dezvălui teh-
nicile pe care să le pui î�n practică pe parcursul unei medi-
taț�ii, tehnici prin intermediul cărora poț�i programa aceș� ti
centri energetici să-ț�i controleze starea de sănătate ș� i de
bine. Dacă ai trecut de nivelul introductiv al meditaț�iilor
mele, î�n cadrul cărora ț� i-ai concentrat atenț� ia asupra
36 SUPRANATURAL

diferitelor părț�i ale corpului ș� i asupra spaț�iului din jur, tre-


buie să ș� tii că tot acest antrenament te-a pregătit exclusiv
pentru această meditaț�ie. Acest antrenament te-a ajutat
să-ț�i î�mbunătăț�eș� ti abilitatea de a-ț�i concentra atenț�ia ș� i
de a schimba frecvenț�a undelor tale cerebrale, astfel î�ncât
să poț�i pătrunde î�n sistemul de operare al sistemului ner-
vos autonom. Din momentul î�n care vei pătrunde acolo, vei
putea să î�i dai acestuia comenzile potrivite, astfel î�ncât să
te vindeci, să-ț�i echilibrezi starea de sănătate ș� i să î�nregis-
trezi progrese cu privire la energia ș� i la viaț�a ta.
Î�n capitolul 5, î�ț�i voi prezenta o tehnică de respiraț�ie
folosită de noi la î�nceputul multora dintre meditaț�ii. Aceas-
tă tehnică de respiraț�ie î�ț�i va permite să î�ț�i transformi
energia, să simț�i cum corpul tău este străbătut de un cu-
rent electric ș� i să creezi un puternic câmp electromagnetic
î�n jur. Aș� a cum urmează să î�ț�i explic, mare parte din energia
oamenilor este stocată î�n corp, pentru că ei ș� i-au condiț�io-
nat corpul să joace rolul de minte, ca urmare a faptului că
au gândit, au acț�ionat ș� i au simț�it î�n acelaș� i fel ani de zile.
Acesta este procesul care face ca cea mai mare parte a
energiei să fie î�nmagazinată î�n corp, iar acest proces este
legat de faptul că oamenii î�ș�i raportează existenț�a la supra-
vieț�uire. Prin urmare, trebuie să găsim o modalitate de a
extrage energia din corp ș� i de a o readuce î�n creier, unde să
fie disponibilă pentru atingerea unui scop mult mai î�nalt
decât simpla supravieț�uire.
Î�ț�i voi explica această tehnică de respiraț�ie din punct
de vedere fiziologic, astfel î�ncât, atunci când o vei pune î�n
practică, să te eliberezi de trecut ș� i să faci din ea un act
profund voluntar. De î�ndată ce vei î�ncepe să eliberezi toată
acea energie din corp ș� i să o direcț�ionezi î�napoi î�n creier,
Introducere 37

vei î�nvăț�a cum să-ț�i reprogramezi corpul pentru a fi î�n con-


cordanț� ă cu o minte nouă. Î� ț�i voi arăta cum să-ț� i î�nveț� i
corpul, din punct de vedere emoț�ional, să trăiască î�n reali-
tatea viitorului-prezent, î�n loc să trăiască î�n realitatea tre-
cutului-prezent, acolo unde ne petrecem cea mai mare
parte din timp. Ș� tiinț�a ne î�nvaț�ă că mediul transmite gena.
Î�ntrucât produsul finit din punct de vedere chimic al expe-
rienț�elor pe care le avem î�n mediul nostru î�nconjurător
este reprezentat de emoț� ii, atunci când trăieș� ti emoț� ii
superioare î�n timpul meditaț�iilor pe care le practici, nu
numai că ridici nivelul de energie al corpului, dar î�ncepi
să transmiț�i noi gene, î�n noi moduri – luându-i-o înainte
mediului înconjurător.
Nimic nu se compară cu câteva poveș� ti formidabile. Î�n
capitolul 6, î�ț�i voi prezenta exemplul câtorva cursanț�i care
au pus î�n practică meditaț�iile din capitolele precedente.
Aceste studii de caz ar trebui să-ț�i servească drept instru-
mente de î�nvăț� are care să te ajute să î�nț� elegi pe deplin
materialul prezentat până atunci. Majoritatea oamenilor
despre care vei citi sunt la fel ca tine: sunt oameni obiș� nuiț�i
care au făcut lucruri ieș� ite din comun. Un alt motiv pentru
care î�ț�i relatez aceste poveș� ti este că, î�n această manieră,
vei putea empatiza cu aceș� ti oameni. Din momentul î�n care
ajungi să gândeș� ti că, dacă ei au făcut-o, o poți face și tu, vei
avea, î�n mod firesc, mai multă î�ncredere î�n tine. Eu le spun
mereu membrilor comunităț� ii mele: „Atunci când alegi
să-ț� i demonstrezi ț�ie î�nsuț�i cât de puternic eș� ti cu adevă-
rat, nu ai nici cea mai vagă idee pe cine vei ajuta î�n viitor”.
Aceș� ti oameni sunt dovada vie că acest lucru este posibil ș� i
în cazul tău.
38 SUPRANATURAL

Î�n capitolul 7, î�ț�i voi arăta ce î�nseamnă să creezi coe-


renț�a inimii. Asemenea coerenț�ei cerebrale, inima funcț�io-
nează î�n acelaș� i mod organizat atunci când suntem cu
adevărat prezenț�i, atunci când putem menț�ine stările pe
care ni le dau emoț�iile superioare ș� i atunci când ne simț�im
î�n siguranț�ă î�n aș� a măsură î�ncât să ne deschidem pe deplin
către acceptarea posibilităț� ilor. Creierul gândește, dar
inima cunoaște. Acesta este centrul unicităț�ii, al î�ntregului,
al conș� tiinț�ei unităț�ii. Aici se î�ntâlnesc contrariile, marcând
uniunea polarităț�ilor. Gândeș� te-te la acest centru ca la co-
nexiunea ta cu câmpul unificat. Î�n momentul î�n care el este
activat, treci de la egoism la altruism. Î�n momentul î�n care
vei reuș� i să-ț�i menț�ii stările interioare, indiferent de condi-
ț�iile mediului extern, vei ajunge să stăpâneș� ti ceea ce te
î�nconjoară. E nevoie de practică pentru a ajunge să stăpâ-
neș� ti tehnica menț�inerii unei inimi deschise, dar, dacă faci
asta, ea va bate pentru mai multă vreme.
Capitolul 8 ilustrează o altă activitate preferată de
cursanț�ii care participă la atelierele noastre: urmărirea
unor î�nregistrări video prin intermediul unui caleidoscop,
î�nregistrări pe care noi le numim Filme Mentale ș� i pe care
cursanț�ii noș� tri le-au realizat pentru a-ș� i exprima viziunea
despre viitor. Folosim caleidoscopul ca să inducem o stare
de transă, pentru că atunci când eș� ti î�n transă, eș� ti mai des-
chis către informaț�ie. Iar această deschidere constituie
abilitatea de a accepta, de a crede î�n informaț�iei ș� i de a te
abandona ei, fără să o mai analizezi. Dacă faci acest lucru î�n
mod corespunzător, este î�ntr-adevăr posibil să-ț�i progra-
mezi subconș� tientul. Prin urmare, e normal ca, atunci când
foloseș� ti un caleidoscop pentru a-ț� i schimba frecvenț� a
undelor tale – lucru care se î�ntâmplă cu ochii deschiș� i, spre
deosebire de meditaț�ie, când î�i ț�ii î�nchiș� i – poț�i face ca
Introducere 39

mintea analitică să funcț� ioneze la o intensitate mai mică


ș� i poț� i crea, î�n acest mod, o punte î�ntre conș� tient ș� i
subconș� tient.
Iar când acest lucru este urmat de crearea unui Film
Mental – cu scene care să te reprezinte pe tine sau cu ima-
gini care ilustrează felul î�n care va arăta viitorul tău –
te programezi pentru acest nou viitor. Foarte mulț�i dintre
cursanț�ii noș� tri ș� i-au creat o viaț�ă nouă ș� i oportunităț�i ui-
mitoare, alcătuind un Film Mental propriu ș� i urmărindu-l
apoi printr-un caleidoscop. Unii cursanț�i pun deja î�n apli-
care al treilea lor Film Mental, pentru că primele două s-au
î�mplinit deja!
Î�n capitolul 9, î�ț�i voi prezenta tehnica de meditaț�ie î�n
timpul mersului. Aceasta presupune deopotrivă să stai î�n
picioare ș� i să mergi. Consider că această practică reprezin-
tă un instrument foarte valoros, care ne ajută literalmente
să ne î�ndreptăm către viitorul nostru. Deseori, trăim expe-
rienț�a unor stări uimitoare când stăm jos să medităm ș� i
reuș� im să ne conectăm la ceva mai presus de noi, dar,
atunci când deschidem ochii ș� i ne recăpătăm simț� urile,
devenim din nou inconș� tienț�i ș� i revenim la o serie de com-
portamente ș� i de reacț�ii emoț�ionale inconș� tiente, la atitu-
dini automate. Am creat această meditaț�ie pentru că vreau
ca membrii comunităț�ii noastre să fie capabili să î�ș�i repre-
zinte î�n mod concret energia pe care o conț�ine viitorul lor
ș� i să facă acest lucru deopotrivă cu ochii deschiș� i sau î�n-
chiș� i. Î�n timp ce vei practica această meditaț�ie, s-ar putea
să î�ncepi să gândeș� ti î�n mod firesc precum o persoană bo-
gată, să acț�ionezi ca ș� i cum ai fi o ființ�ă care nu are nicio
limită ș� i să simț�i o imensă bucurie vizavi de propria existenț�ă,
40 SUPRANATURAL

deoarece ț�i-ai creat circuitele cerebrale necesare ș� i ț�i-ai con-


diț�ionat corpul să se transforme î�n acea persoană.
Capitolul 10 conț�ine o altă serie de studii de caz, care
să-ț�i stimuleze capacitatea de î�nț�elegere a reprezentării
simbolice. Aceste poveș� ti fascinante te vor ajuta să-ț�i creezi
o imagine de ansamblu, astfel î�ncât să poț�i percepe infor-
maț�ia dintr-un alt unghi, ș� i vei afla, prin intermediul lor,
despre oamenii care au trăit realmente această experienț�ă.
Sper că aceș� tia te vor inspira să pui î�n aplicare cu mai multă
convingere, siguranț�ă ș� i î�ncredere lucrurile despre care
vorbesc î�n această carte, astfel î�ncât să ai ș� i tu parte de ex-
perienț�a adevărului.
Capitolul 11 î�ț�i va deschide mintea, ca să poț�i percepe
posibilităț�ile din lumea interdimensională de dincolo de
simț�uri. Deseori, î�n momentele de liniș� te, mintea mea rătă-
ceș� te către mistic – unul din subiectele mele preferate. Iu-
besc aceste experienț�e transcendentale, care sunt atât de
lucide ș� i de reale î�ncât nu mai pot reveni la activităț�ile mele
obiș� nuite, fiindcă am î�nț�eles prea multe. Pe parcursul aces-
tor evenimente interioare, nivelurile de conș� tientizare ș� i
de energie pe care le ating sunt atât de mari î�ncât, atunci
când î�mi recapăt simț�urile ș� i personalitatea, î�mi spun ade-
sea, î�n mod complet firesc, că am înțeles greșit totul. Acest
tot despre care vorbesc se referă la ceea ce este cu adevă-
rat realitatea, nu la ceea ce am fost condiț�ionat să percep
drept realitate.
Î�n acest capitol, te voi conduce î�ntr-o călătorie, care
porneș� te din acest tărâm spaț�io-temporal – unde spaț�iul
este etern ș� i unde experimentăm timpul deplasându-ne î�n
spaț�iu –, ș� i te va conduce către tărâmul temporal-spaț�ial –
unde timpul este etern ș� i unde experimentăm spaț�iul (sau
Introducere 41

spaț�iile, sau diferitele dimensiuni) deplasându-ne î�n timp.


Acest lucru te va face să pui la î�ndoială î�nsuș� i modul î�n care
percepi natura realităț�ii. Nu-ț�i pot spune decât că, dacă vei
persevera, vei î�nț�elege. S-ar putea să ai nevoie de unele lec-
turi pentru a dobândi o î�nț�elegere deplină, dar, studiind
acest material ș� i reflectând la el, vei construi circuitele ce-
rebrale necesare, care să te pregătească pentru această
experienț�ă.
Î�n momentul î�n care vei î�nceta să mai creezi asocieri
î�ntre tine ș� i elementele acestei lumi materiale ș� i te vei re-
găsi î�n câmpul unificat – ticsit de posibilităț� i infinite –
sistemele tale biologice vor prelua energia de dincolo de
vibraț�ia materiei ș� i o vor transforma î�n imagini pe care le
vei vedea mental. Aici va interveni glanda pineală, adică
subiectul capitolului 12. Gândeș� te-te la glanda pineală – o
glandă micuț�ă, ascunsă î�n zona centrală a creierului – ca la
o antenă care poate converti frecvenț�e ș� i informaț�ii, trans-
formându-le î�n imagini vii. Activându-ț� i glanda pineală,
vei trăi o experienț�ă senzorială deplină, dar fără simțuri.
Atunci când vei percepe mental, î�n timp ce ț�ii ochii î�nchiș� i,
acest eveniment intern, acesta ț�i se va părea mai real decât
orice altă experienț�ă externă trăită până î�n acel moment.
Cu alte cuvinte, pentru a te abandona cu totul acestei expe-
rienț�e interioare, este necesar ca ceea ce experimentezi să
fie atât de real î�ncât să simț�i cu adevărat că te afli acolo. Când
se va petrece acest lucru, această glandă micuț�ă va trans-
muta melatonina î�n niș� te metaboliț�i foarte puternici, care
te vor face să trăieș� ti acest tip de experienț�ă. Vom studia
proprietăț�ile acestei glande ș� i vei î�nvăț�a cum s-o activezi.
Capitolul 13 î�ț�i va prezenta una dintre cele mai recen-
te strădanii ale noastre: Proiectul Coerenț�a. Atunci când
42 SUPRANATURAL

am constatat că foarte mulț�i dintre cursanț�ii noș� tri intrau


î�n starea de coerenț�ă a inimii î�n acelaș� i timp, î�n aceeaș� i zi
ș� i pe parcursul aceleiaș� i meditaț�ii, ne-am dat seama că ei
se influenț�au unul pe celălalt non-local (adică se influen-
ț�au energetic, î�n opoziț�ie cu interacț�iunea fizică dintre
două corpuri). Energia emisă de ei sub forma unor emoț�ii
superioare purta intenț�ia ca binele să se manifeste î�n viaț�a
tuturor celor adunaț�i î�n acea î�ncăpere. Imaginează-ț�i un
număr mare de persoane care î�ș�i ridică nivelul de energie
ș� i care î�ș�i concentrează voinț�a asupra unei energii care per-
mite ca viaț�a noastră să fie mai î�mplinită, trupurile noastre
să se vindece, visurile noastre să se î�ndeplinească, per-
spectivele de viitor să se realizeze ș� i misticul să devină
ceva obiș� nuit î�n viaț�ă.
Când am observat că discipolii noș� tri puteau deschide
inimile celorlalț�i, ne-am dat seama că e momentul să î�nce-
pem să practicăm meditaț�ii globale, care să ajute la schim-
barea lumii. Mii ș� i mii de oameni din î�ntreaga lume ni s-au
alăturat ș� i au participat la schimbarea ș� i la vindecarea pla-
netei ș� i a oamenilor care o locuiesc. La urma urmei, oare
nu facem toate aceste lucruri pentru ca lumea să devină un
loc mai bun? Î�ț�i voi prezenta factorii ș� tiinț�ifici care fac ca
acest mecanism să funcț�ioneze – ș� i mă refer cu adevărat la
ș� tiinț�ă. Au fost publicate destule studii despre puterea pe
care o au proiectele de realizare a păcii, studii care au fost
confirmate ș� tiinț�ific ș� i care dovedesc că aceste proiecte
dau roade, aș� adar, î�n loc să ne limităm la simplul fapt de a
studia istoria, de ce să nu o scriem chiar noi?
Cartea se î�ncheie cu capitolul 14, care conț�ine câteva
studii de caz destul de neobiș� nuite, despre niș� te experien-
ț�e mistice uimitoare pe care le-au trăit oamenii î�n timp ce
Introducere 43

puneau î�n practică lucrurile despre care vorbesc î�n această


carte. Spun î�ncă o dată că î�ț�i î�mpărtăș� esc aceste experien-
ț�e ca să î�nț�elegi că până ș� i cele mai mistice aventuri î�ț�i pot
aparț�ine, dacă te străduieș� ti să ajungi î�n acel punct.
Aș� adar, eș� ti pregătit să devii supranatural?
Capitolul 1

DESCHIDEREA
UȘII CĂTRE
SUPRANATURAL

Î�n iunie 2007, când primăvara era pe sfârș� ite ș� i se iveau


primele semne de vară, ceea ce părea a fi o după-amiază
obiș� nuită de duminică s-a dovedit a fi una cu totul aparte
pentru Anna Willems.
Uș� ile camerei de zi, care dădeau spre grădină, erau larg
deschise, iar perdelele albe ș� i subț� iri se miș� cau uș� or î�n
bătaia vântului, î�n vreme ce mireasma florilor umplea î�n-
căperea. Anna, aș� ezată confortabil î�n scaunul ei, era î�ncon-
jurată de razele strălucitoare care pătrundeau î�n cameră.
Afară, păsările ciripeau ș� i se î�ntreceau î�n triluri, iar ea pu-
tea auzi râsul copiilor, ca un cântec î�ndepărtat, ș� i zgomotul
jucăuș� al apei care venea dinspre piscina vecinilor. Fiul
Annei, î�n vârstă de 12 ani, stătea î�ntins pe canapea ș� i citea
o carte, iar din camera de deasupra, se auzea fiica ei, de
11 ani, cântând ș� i jucându-se.
46 SUPRANATURAL

Psihoterapeut de profesie, Anna lucra ca manager ș� i


membru al consiliului de administraț�ie al unei importante
instituț�ii psihiatrice din Amsterdam, ale cărei profituri î�n-
sumau peste 10 milioane de euro anual. �n weekenduri,
era deseori preocupată să citească tot felul de lucrări ș� tiin-
ț�ifice din domeniul ei, iar î�n acea zi stătea pe scaunul ei de
piele roș� ie ș� i citea un articol dintr-o revistă de specialitate.
Habar nu avea Anna că ceea ce părea un peisaj idilic pentru
oricine ar fi privit, î�n aceste momente, ce se petrecea î�n
camera de zi avea să se transforme î�ntr-un coș� mar î�n doar
câteva minute.
Femeia se simț�ea cumva distrasă, băgând de seamă că
nu era concentrată pe deplin asupra articolului pe care î�n-
cerca să-l studieze. S-a oprit din citit, a lăsat jos revista ș� i a
î�nceput să se î�ntrebe din nou, brusc, unde dispăruse soț�ul
ei. Plecase de acasă dis de dimineaț� ă, î�n timp ce ea făcea
duș� . Fără să spună unde se duce, dispăruse pur ș� i simplu.
Copiii i-au spus că tatăl lor î�ș�i luase rămas-bun, î�mbrăț�i-
ș� ându-i strâns pe fiecare î�nainte să plece. Î�ncercase de mai
multe ori să dea de el la telefon, dar nu-i răspunsese la ape-
luri. Î�ncerca să facă asta î�ncă o dată acum – niciun răspuns.
Categoric, ceva nu era î�n regulă.
La ora 15:30 se aude soneria, iar atunci când Anna des-
chide uș� a de la intrare, vede î�n faț�a ei doi poliț�iș� ti.
– Sunteț�i doamna Willems? î�ntrebă unul dintre ei. După
ce le-a confirmat că ea era doamna Willems, poliț�iș� tii au
î�ntrebat-o dacă pot intra să stea puț�in de vorbă. Î�ngrijorată
ș� i un pic nedumerită, Anna i-a lăsat să intre. Ș� i atunci i-au
dat vestea: cu puț�in timp î�nainte, î�n acea dimineaț�ă, soț�ul
ei se aruncase de pe una dintre cele mai î�nalte clădiri
din centrul oraș� ului. Deloc surprinzător, căderea î�i fusese
Deschiderea ușii către supranatural 47

fatală. Anna ș� i cei doi copii erau ș� ocaț�i de ce auzeau, nu le


venea să creadă.
Anna a rămas fără aer pentru câteva momente ș� i, î�ncer-
când să-ș� i recapete suflul, a î�nceput să tremure incontrolabil.
Aceste momente păreau î�ncremenite î�n timp. Î�n vreme ce
copiii rămăseseră î�nmărmuriț�i î�n urma acestui ș� oc, Anna
î�ncerca să-ș� i ascundă, de dragul lor, suferinț�a ș� i î�ncordarea.
Dintr-odată, î�ncepu să o doară foarte tare capul ș� i simț�i, î�n
acelaș� i timp, o î�nț�epătură surdă ș� i adâncă î�n stomac. Gâtul
ș� i umerii î�i rămaseră î�nț�epeniț�i, î�n timp ce mintea î�i rătăcea
frenetic de la un gând la altul. Hormonii de stres preluaseră
controlul asupra ei. Existenț�a Annei devenea acum simplă
supravieț�uire.

Cum preiau controlul hormonii de stres


Din punct de vedere ș� tiinț�ific, să trăieș� ti î�ntr-o stare de ten-
siune, de stres î�nseamnă că existenț�a ta se limitează la simpla
supravieț�uire. Când ne confruntăm cu o situaț�ie tensiona-
tă, care constituie un anumit tip de ameninț�are (pentru că
nu putem prevedea sau controla rezultatele acestei situa-
ț�ii), se activează un sistem nervos primitiv, numit sistemul
nervos simpatic, iar corpul î�ncepe să utilizeze o cantitate
enormă de energie pentru a răspunde factorului de stres.
Din punct de vedere fiziologic, corpul î�ncepe să folosească
î�n mod automat resursele necesare pentru a face faț�ă peri-
colului actual.
Pupilele se dilată, ca să vedem mai bine; ritmul cardiac
ș� i cel respirator cresc, ca să putem fugi, să ne putem lupta
sau ascunde; î�n sânge se eliberează o cantitate mai mare
de glucoză, care să asigure celulelor mai multă energie; î�n
48 SUPRANATURAL

loc să fie direcț�ionat către organele interne, fluxul sangvin


este direcț�ionat către extremităț�i, astfel î�ncât să ne putem
miș� ca mai repede dacă e necesar. Sistemul imunitar devine
foarte activ î�ntr-o primă fază, dar descreș� te apoi î�n intensi-
tate, ca urmare a faptului că adrenalina ș� i cortizolul inundă
muș� chii, oferind un impuls de energie care să ne ajute să
evităm sau să ne apărăm de factorul de stres. Circulaț�ia nu
mai este direcț�ionată către prozencefal, ci către rombence-
fal*, drept urmare capacitatea noastră de a gândi creativ se
reduce ș� i ne bazăm mai mult pe instinct, pentru a reacț�iona
instantaneu.
Î�n cazul Annei, vestea tulburătoare a sinuciderii soț�ului
ei a făcut ca trupul ș� i creierul ei să intre brusc î�ntr-o stare
care să-i asigure supravieț�uirea. Pe termen scurt, organis-
mul poate tolera condiț�iile nefavorabile, luptând, ascun-
zându-se sau fugind de un factor iminent de stres. Suntem
construiț�i î�n aș� a fel î�ncât să putem face faț�ă, pe termen scurt,
unui nivel foarte crescut de stres. Î�n mod normal, după ce
evenimentul care cauzează stres se î�ncheie, corpul î�ș�i reca-
pătă echilibrul î�n decurs de câteva ore, ridicându-ș� i nivelul
de energie ș� i restabilindu-ș� i resursele vitale. Dar, dacă nu
ieș� im din acea stare de tensiune î�n decurs de câteva ore,
corpul nu-ș� i mai recapătă echilibrul niciodată. De fapt,
* Există trei diviziuni ale creierului: prozencefalul (creierul anterior),
mezencefalul (creierul mijlociu), și rombencefalul (creierul posterior).
Prozencefalul îndeplinește funcții conștiente, fiind responsabil pentru
memorie, inteligență, vedere, direcționarea impulsurilor senzoriale,
pe când rombencefalul îndeplinește funcții reflexe, inconștiente (res-
pirație, strănut, mișcări musculare). În condiții de stres, atunci când
sângele este direcționat către această parte a creierului, individul ac-
ționează în mod instinctiv, în încercarea de a înfrunta pericolul pe care
îl percepe ca atare, ceea ce înseamnă că, în acele momente, existența
individului nu mai este una conștientă, ci se raportează strict la supra-
viețuire. (n.red.)
Deschiderea ușii către supranatural 49

nicio ființ�ă nu poate suporta să trăiască î�n stare de alertă o


perioadă lungă de timp.
Ființ�ele umane, datorită complexităț�ii creierului, sunt
capabile să se gândească la problemele lor, să retrăiască
evenimente din trecut ș� i chiar să prevadă situaț�ii viitoare
nefavorabile, reuș� ind astfel, strict prin intermediul gându-
lui, să activeze o mulț�ime de elemente chimice cauzatoare
de stres. Atunci când ne gândim la un eveniment personal
din trecut sau atunci când î�ncercăm să controlăm un viitor
imprevizibil, creierul ș� i corpul î�ncetează să mai funcț�ione-
ze normal din punct de vedere fiziologic.
Anna retrăia mental acel eveniment zi după zi, iar ș� i iar.
Dar nu-ș� i dădea seama că organismul ei nu putea să facă di-
ferenț�a dintre evenimentul original, care declanș� ase o re-
acț�ie a corpului î�n raport cu factorul de stres, ș� i amintirea
acelui eveniment, care declanș� a î�n mod repetat aceleaș� i
emoț�ii pe care i se provocase evenimentul real. Î�n creierul
ș� i î�n corpul Annei se produceau aceleaș� i reacț�ii chimice
precum cele din momentul evenimentului, de parcă eveni-
mentul avea loc din nou ș� i din nou. Prin urmare, creierul
accesa î�n mod continuu amintirea evenimentului, care era
î�nmagazinată î�n memorie, ș� i, retrăind aceleaș� i emoț�ii, î�n
corpul ei aveau loc, de cel puț�in o sută de ori pe zi, aceleaș� i
reacț�ii chimice ca î�n momentul evenimentului. Reamintin-
du-ș� i experienț� a î�n mod repetat, ea ș� i-a ancorat î�n mod
neintenț� ionat creierul ș� i trupul î�n trecut.
Emoț�iile sunt consecinț�ele sau răspunsurile chimice
ale experienț�elor trecute. Pe măsură ce simț�urile î�nregis-
trează informaț�iile primite din mediul î�nconjurător, grupă-
rile de neuroni se organizează î�n reț�ele. Când aceste reț�ele
formează un tipar, creierul produce o substanț�ă chimică
50 SUPRANATURAL

care este trimisă apoi î�n tot corpul. Această substanț�ă chi-
mică se numeș� te emoț�ie. Ne amintim mai bine evenimente-
le atunci când ne amintim ce am simț�it când s-au î�ntâmplat.
Cu cât este mai mare coeficientul emoț�ional al unui eveni-
ment – indiferent că evenimentul este favorabil sau nefa-
vorabil – cu atât este mai puternică schimbarea care are loc
î�n chimia noastră internă. Atunci când observăm o schim-
bare semnificativă î�n interior, creierul acordă atenț�ie fac-
torului extern care provoacă această schimbare, indiferent
că este vorba despre o persoană sau despre un eveniment,
ș� i captează imaginea acestei experienț�e provocate de exte-
rior. Acest lucru este numit amintire.
Prin urmare, amintirea unui eveniment poate rămâne
î�ntipărită neurologic î�n creier, iar această amintire rămâne
suspendată î�n timp î�n materia cenuș� ie, aș� a cum s-a î�ntâm-
plat î�n cazul Annei. Combinaț�ia dintre diversele persoane
sau obiecte care au fost prezente î�ntr-un anumit moment
ș� i î�ntr-un anumit loc î�n cadrul acelei experienț�e tensionate
ajunge să fie reț�inută de reț�eaua neuronală sub forma unei
imagini holografice. Î�n acest mod, creăm o amintire pe ter-
men lung. Prin urmare, experienț� a se î�ntipăreș� te î�n cir-
cuitele neuronale, iar emoț�ia este stocată î�n corp, astfel
că trecutul devine biologia noastră. Cu alte cuvinte, atunci
când trecem printr-un eveniment traumatic, avem tendin-
ț�a de a-l percepe din punct de vedere neurologic strict prin
intermediul circuitului neuronal aferent acelei experienț�e,
iar reacț�iile chimice care se produc î�n organismul nostru
se raportează strict la emoț�iile provocate de acel eveniment,
astfel î�ncât felul nostru de a fi – modul î�n care gândim ș� i
felul î�n care ne simț�im – rămâne blocat î�n trecut din punct
de vedere biologic.
Deschiderea ușii către supranatural 51

După cum ne putem da seama, Anna a trăit o mulț�ime


de emoț�ii negative: tristeț�e profundă, durere, victimizare,
supărare, vinovăț�ie, ruș� ine, disperare, furie, ură, frustrare,
ranchiună, ș� oc, frică, neliniș� te, î�ngrijorare; s-a simț�it cople-
ș� ită, chinuită, deznădăjduită, neputincioasă, izolată, sin-
gură, a simț�it că nu poate avea î�ncredere î�n oameni ș� i că
fusese trădată. Ș� i niciuna dintre aceste emoț�ii nu a dispă-
rut prea curând. Pentru că î�ș�i analiza viaț�a prin prisma
emoț�iilor din trecut, Anna a ajuns să sufere din ce î�n ce mai
mult. Fiindcă nu putea depăș� i nivelul de percepț�ie la care o
ț�ineau trăirile ei constante ș� i fiindcă emoț�iile reprezintă
un depozitar al trecutului, ea gândea î�n trecut – ș� i se simț�ea
din ce î�n ce mai rău cu fiecare zi ce trecea. Fiind psihotera-
peut, Anna putea î�nț�elege din punct de vedere raț�ional ș� i
intelectual ce i se î�ntâmpla, dar, î�n ciuda tuturor raț�iona-
mentelor la care ajunsese, nu reuș� ea să treacă peste sufe-
rinț�a pe care o simț�ea.
Oamenii din viaț�a ei au î�nceput să o trateze ca pe o fe-
meie care ș� i-a pierdut soț�ul, iar aceasta a devenit noua ei
identitate. Anna asocia amintirile ș� i sentimentele pe care
le trăia cu motivul pentru care se afla î�n acea stare. Când
cineva o î�ntreba de ce se simț�ea atât de rău, ea povestea
despre sinucidere – retrăind de fiecare dată durerea, chi-
nurile ș� i suferinț�a. Î�n tot acest timp, activa aceleaș� i circuite
din creier ș� i retrăia aceleaș� i emoț�ii, condiț�ionându-ș� i cre-
ierul ș� i corpul să rămână ancorate î�n trecut. Î�n fiecare zi,
gândea, acț�iona ș� i trăia ca ș� i cum acel trecut ar fi existat î�n
continuare, î�nlocuind prezentul. Ș� i fiindcă felul î�n care gân-
dim, acț�ionăm ș� i trăim constituie personalitatea noastră,
personalitatea Annei era creată î�n î�ntregime de trecut.
Din punct de vedere biologic, pentru că povestea î�n mod
52 SUPRANATURAL

repetat despre sinuciderea soț�ului ei, Anna nu a reuș� it să


treacă peste acest eveniment.

Urmează o spirală descendentă


Anna nu a mai fost î�n stare să lucreze ș� i a trebuit să renunț�e
pentru o vreme la slujbă. Î�ntre timp, a descoperit că soț�ul
ei administrase î�n mod haotic resursele lor financiare, î�n
ciuda faptului că era un avocat de succes. Trebuia să plă-
tească niș� te datorii importante, despre care nu ș� tiuse până
atunci, ș� i nu avea nici măcar banii necesari pentru a plăti
primele tranș� e. Nu e de mirare că a î�nceput să acumuleze
ș� i mai mult stres din punct de vedere emoț�ional, psihologic
ș� i mental.
Mintea Annei a î�nceput să funcț�ioneze repetitiv, ca ș� i
cum ar fi fost î�ntr-un cerc vicios, fiind apăsată î�n mod con-
stant de î�ntrebările: Cum voi avea grijă de copiii noștri? Cum
vom reuși să depășim această traumă și cum ne va afecta ea
viața? De ce nu și-a luat rămas-bun și de la mine când a
plecat? Cum de nu mi-am putut da seama că era atât de
nefericit? Oare am eșuat ca soție? Cum a putut să mă lase cu
doi copii mici și cum voi reuși să-i cresc singură?
După care î�n mintea ei î�ncolț� eau reproș� urile: N-ar
fi trebuit să se sinucidă și să mă lase în situația asta financi-
ară teribilă! Ce laș! Cum de a îndrăznit să-și lasă copiii fără
tată! Nici măcar nu ne-a scris un mesaj! Îl urăsc pentru că
nu ne-a lăsat nici măcar un bilet de adio. A fost un ticălos
pentru că m-a lăsat să-i cresc singură pe copiii ăștia. S-a
gândit vreo clipă ce efecte vor avea lucrurile astea asupra
noastră? Toate aceste gânduri aveau o î�ncărcătură emoț�i-
onală puternică ș� i î�i afectau ș� i mai mult corpul.
Deschiderea ușii către supranatural 53

Nouă luni mai târziu, pe 21 martie 2008, atunci când


s-a trezit din somn, Anna era paralizată de la mijloc î�n jos.
Peste câteva ore, era î�ntinsă pe un pat de spital, cu un sca-
un cu rotile alături, fiind diagnosticată cu nevrită: o leziune
inflamatorie a sistemului nervos periferic. După mai multe
teste, medicii nu au reuș� it să depisteze vreo modificare
structurală a organismului care să fi cauzat această pro-
blemă, aș� a că i-au spus că suferă probabil de o boală auto-
imună. Sistemul ei imunitar ataca sistemul nervos din
partea inferioară a măduvei spinării, distrugând î�nveliș� ul
protector al nervilor ș� i provocând paralizia ambelor pi-
cioare. Avea incontinenț�ă urinară, nu-ș� i controla bine defe-
caț�ia, nu î�ș�i simț�ea ș� i nici nu î�ș�i putea miș� ca picioarele.
Î�n momentul î�n care sistemul nervos de supravieț�uire*
este activat ș� i apoi rămâne activ din cauza stresului cronic,
corpul utilizează toate rezervele de energie pentru a se
confrunta cu ameninț�area constantă pe care o percepe î�n
mod eronat, ca ș� i cum aceasta ar veni din mediul extern.
Prin urmare, corpul nu mai dispune deloc de energie pe
care să o direcț�ioneze intern, pentru a se dezvolta ș� i a se
reface, iar sistemul imunitar este, implicit, afectat. Aș� adar,
din cauza conflictelor interne repetate, sistemul imunitar
al Annei a ajuns să-i atace propriul corp. Î�n cele din urmă,
durerea ș� i suferinț�a pe care le trăise pe plan mental ajun-
seseră să se manifeste ș� i fizic. Pe scurt, Anna nu a mai fost

*  În original fight-or-flight nervous system; este vorba despre o func-


ție a sistemului nervos simpatic, despre care vorbește mai sus autorul,
anume funcția de a pregăti corpul să acționeze în situații periculoase.
Atunci când percepe un pericol, acest sistem nervos determină reacția
fight-or-flight, reacția de a fugi din calea sau de a se lupta cu un pericol
din exterior. (n.red.)
54 SUPRANATURAL

capabilă să-ș� i miș� te corpul pentru că viaț�a ei î�ncetase să


mai avanseze: Anna era blocată î�n trecut.
Pentru a reduce inflamaț�ia, medicii i-au administrat Annei,
î�n următoarele ș� ase săptămâni, doze uriaș� e de dexameta-
zonă*, dar ș� i alte tipuri de corticosteroizi. Din cauza stresu-
lui sporit, generat de boală, ș� i a medicamentelor pe care le
luase – care pot slăbi ș� i mai mult sistemul imunitar – a dez-
voltat ș� i o infecț�ie bacteriană agresivă, î�mpotriva căreia
medicii i-au administrat foarte multe antibiotice. Anna a
fost externată după două luni, dar era nevoită să folosească
cadrul ș� i cârjele ca să se deplaseze. Tot nu putea să-ș� i simtă
piciorul stâng ș� i î�i era foarte greu să se ț�ină pe picioare. Nu
putea să meargă cum trebuie. Deș� i reuș� ea să-ș� i controleze
un pic mai bine defecaț�ia, suferea î�n continuare de inconti-
nenț�ă urinară. După cum ne putem imagina, această nouă
situaț�ie a sporit ș� i mai mult nivelul de stres al Annei, care
era oricum unul ridicat. Soț�ul ei î�ș�i luase viaț�a, ea nu putea
să muncească prea mult, astfel î�ncât să se î�ntreț�ină pe ea ș� i
să-ș� i î�ntreț�ină copiii, era î�ntr-un context financiar alarmant
ș� i stătuse paralizată î�n spital mai bine de două luni. Mama
ei s-a văzut nevoită să se mute la ea ca să o ajute.
Anna era distrusă din punct de vedere emoț�ional, men-
tal ș� i fizic ș� i, î�n ciuda faptului că beneficia de cei mai buni
doctori ș� i de cele mai noi medicamente de pe piaț�ă, fiind
pacienta unui spital renumit, nu făcea deloc progrese. Î�n

* Soluție injectabilă, administrată intravenos, ce conține ca substanță


activă fosfat de dexametazonă; face parte dintr-un grup de medicamen-
te numite corticosteroizi, care sunt folosite în tratarea cancerului, pen-
tru a reduce dimensiunea tumorilor, dar care sunt utilizate și pentru
tratarea erupțiilor cutanate, a reacțiilor alergice, a bolilor autoimune,
pentru diminuarea stărilor de greață sau pentru stimularea apetitului.
(n.red.)
Deschiderea ușii către supranatural 55

2009, la doi ani după moartea soț�ului ei, a fost diagnostica-


tă cu depresie clinică – aș� a că a î�nceput să ia ș� i mai multe
medicamente. Drept urmare, stările Annei oscilau adesea,
trecând de la mânie la amărăciune, care se transforma î�n
durere ș� i suferinț�ă, apoi la deznădejde ș� i frustrare, la frică
ș� i ură. Deoarece aceste emoț�ii î�i influenț�au modul de a ac-
ț�iona, comportamentul ei a devenit oarecum iraț�ional. La
î�nceput, se certa cu aproape toț� i cei din jur, cu excepț� ia
copiilor. Dar apoi a î�nceput să aibă conflicte ș� i cu fiica ei.

Noaptea întunecată a sufletului


Î�ntre timp, Anna a î�nceput să se confrunte cu tot mai multe
probleme de ordin fizic, iar viaț�a ei devenea ș� i mai dificilă.
Membranele mucoase din cavitatea bucală au î�nceput să
dezvolte ulceraț�ii mari, care s-au răspândit î�n esofagul su-
perior, ca efect al unei alte boli autoimune, numită lichen
plan eroziv. Ca să se trateze, a trebuit să folosească la nivel
bucal unguente cu corticosteroizi, pe lângă alte tipuri de
pastile. Aceste noi medicamente i-au stopat producț�ia de
salivă. Nu a mai putut să mănânce alimente solide ș� i ș� i-a
pierdut apetitul. Anna a ajuns să trăiască, î�n acelaș� i timp,
cu toate cele trei tipuri de stres: fizic, chimic ș� i emoț�ional.
Î�n 2010, Anna a ajuns să aibă o relaț�ie nocivă cu un
bărbat, care a traumatizat-o pe ea ș� i pe copii, abuzându-i
verbal, ș� antajându-i ș� i ameninț�ându-i constant. Ș� i-a pierdut
toț�i banii, ș� i-a pierdut slujba ș� i sentimentul de siguranț�ă.
După ce ș� i-a pierdut casa, a trebuit să se mute î�mpreună cu
prietenul ei violent. Nivelul de stres a continuat să crească.
Ulceraț�iile au î�nceput să se răspândească ș� i spre alte mu-
coase, inclusiv spre vagin ș� i anus, ș� i s-au extins ș� i mai mult
56 SUPRANATURAL

î�n zona esofagului. Sistemul ei imunitar s-a prăbuș� it cu to-


tul, iar Anna î�ncepea să se confrunte acum cu diferite boli
de piele, cu alergii alimentare ș� i cu probleme de greutate.
Apoi a î�nceput să î�i fie dificil să î�nghită ș� i avea arsuri gastrice,
pentru care medicii i-au prescris alte medicamente.
�n octombrie, Anna a pus bazele unui mic cabinet de
psihoterapie î�n casa î�n care locuia. Reuș� ea să ț�ină doar două
ș� edinț�e pe zi, trei zile pe săptămână, iar acestea aveau loc
dimineaț�a, după ce plecau copiii la ș� coală. După-amiază,
era atât de obosită ș� i de slăbită din cauza bolii î�ncât zăcea
la pat până se î�ntorceau copiii de la ș� coală. Î�ncerca din răs-
puteri să fie prezentă ș� i să aibă grijă de ei, dar nu avea de-
loc energie ș� i nu se simț�ea suficient de bine î�ncât să fie î�n
stare să iasă din casă. Aproape că nu se î�ntâlnea cu nimeni.
Nu avea deloc viaț�ă socială.
Tot ce se î�ntâmpla î�n corpul ș� i î�n viaț�a ei î�i amintea î�n
permanenț�ă cât de gravă era situaț�ia. Reacț�iile pe care le
avea faț�ă de oameni sau î�mprejurări erau involuntare, au-
tomate. Gândirea ei era haotică ș� i nu se putea concentra.
Î� i lipsea complet vitalitatea sau energia necesară pentru a
trăi. Adesea, atunci când depunea vreun efort fizic, ritmul
ei cardiac depăș� ea 200 de bătăi pe minut. Transpira, î�i era
dificil să respire ș� i simț�ea tot timpul o durere î�ngrozitoare
î�n piept.
Anna trecea prin cea mai î�ntunecată noapte a sufletu-
lui. Deodată, a î�nț�eles de ce soț�ul ei î�ș�i luase viaț�a. Simț�ea
că nu mai poate să continue î�n felul acesta ș� i a î�nceput să ia
î�n calcul sinuciderea. Se gândea: Nu poate fi mai rău de atât…
Dar a fost. �n ianuarie 2011, echipa de medici care se
ocupa de cazul Annei a descoperit că aceasta avea o tu-
moare î�n zona sfincterului situat la limita dintre esofag ș� i
Deschiderea ușii către supranatural 57

stomac ș� i a diagnosticat-o cu cancer esofagian. Bineî�nț�eles,


această veste a făcut ca nivelul de stres al Annei să crească
foarte mult. Doctorii i-au sugerat un tratament riguros,
prin intermediul chimioterapiei. Nimeni nu a fost preocu-
pat de stresul emoț�ional ș� i mental al Annei; i-au tratat doar
simptomele fizice. Dar Anna funcț�iona î�n mod complet pe
baza reacț�iei la stres, iar acest mecanism nu putea fi oprit.
Există uimitor de mulț�i oameni cărora li se poate î�n-
tâmpla acest lucru. Din cauza unui ș� oc sau a unei traume
prin care au trecut, nu reuș� esc niciodată să î�nvingă emoț�i-
ile pe care le simt ca urmare a evenimentului, iar viaț� a ș� i
sănătatea lor se ruinează. Se pare că oamenii care se
confruntă cu problemele Annei devin dependenț�i chiar de
emoț�iile pe care le cauzează stresul, acele emoț�ii care î�i î�m-
bolnăvesc, ca atunci când cineva are un viciu la care nu cre-
de că poate renunț�a. Valul de adrenalină care se eliberează
brusc, î�mpreună cu ceilalț�i hormoni de stres, stimulează
creierul ș� i corpul, oferindu-le un impuls intens de energie.1
Cu timpul, oamenii ca Anna devin dependenț�i de acest sti-
mulent chimic – ș� i atunci se folosesc de oamenii ș� i de cir-
cumstanț�ele din viaț�a lor pentru a-ș� i menț�ine î�n continuare
dependenț�a faț�ă de emoț�iile provocate de stres, doar pen-
tru a trăi î�n continuare acea stare foarte intensă. Anna se
folosea de contextul stresant din viaț�a ei pentru a simț�i din
nou acel impuls intens de energie ș� i, fără să-ș� i dea seama,
devenea dependentă emoț�ional de o viaț�ă pe care o ura.
Ș� tiinț�a ne î�nvaț�ă că un asemenea stres cronic, de lungă du-
rată, acț�ionează acele butoane genetice care declanș� ează
bolile. Aș� adar, fiindcă Anna î�ș�i activa funcț�ia de reacț�ie la
stres, gândindu-se la problemele ș� i la trecutul său, a ajuns
să fie dependentă tocmai de aceste gânduri, care o făceau
să se î�mbolnăvească ș� i să se simtă rău.
58 SUPRANATURAL

Anna a fost de acord să î�nceapă chimioterapia, dar a


suferit o cădere emoț�ională ș� i mentală chiar după prima
ș� edinț�ă. Î�ntr-o după-amiază, după ce copiii plecaseră la
ș� coală, Anna s-a prăbuș� it la podea, plângând. Ajunsese, î�n
sfârș� it, pe fundul prăpastiei. A realizat că, dacă va continua
astfel, nu va mai supravieț�ui prea multă vreme, iar copiii ei
vor rămâne orfani de ambii părinț�i.
A î�nceput să se roage, pentru a primi ajutor. Ș� tia, î�n
adâncul sufletului ei, că trebuia să facă o schimbare. Î�ntr-o
stare totală de capitulare ș� i sinceritate, a cerut î�ndrumare,
sprijin ș� i o soluț�ie pentru a ieș� i din această situaț�ie, jurând
că, dacă rugăciunile î�i vor fi ascultate, va mulț�umi ș� i va fi
recunoscătoare pentru asta î�n fiecare zi, pentru tot restul
vieț�ii, ș� i î�i va ajuta ș� i pe ceilalț�i să facă la fel.

Punctul de cotitură din viața Annei


Decizia de a se schimba a devenit un scop pentru Anna. Î�ntâi
de toate, a hotărât să renunț�e la toate tratamentele ș� i me-
dicamentele prescrise pentru diferitele boli fizice de care
suferea, dar a continuat să-ș� i ia antidepresivele. Nu le-a spus
doctorilor sau asistentelor că nu are de gând să revină
pentru tratament. Pur ș� i simplu nu s-a mai dus la ei. Nu a
sunat-o nimeni să o î�ntrebe de ce făcea asta. Doar medicul
de familie a contactat-o ș� i s-a arătat î�ngrijorat.
Î�n acea zi rece de iarnă, din februarie 2011, atunci când
Anna zăcea î�ntinsă la podea, plângând ș� i cerând ajutor, a
făcut o alegere, având intenț�ia fermă de a se schimba ș� i de
a-ș� i transforma viaț�a, iar importanț�a acestei decizii i-a ofe-
rit un volum de energie care i-a făcut trupul să se sincroni-
zeze cu mintea. Această decizie de a se schimba i-a dat
Deschiderea ușii către supranatural 59

puterea de a î�nainta: a î�nchiriat o casă pentru ea ș� i pentru


copii ș� i a pus capăt relaț�iei nefaste pe care o avea cu acel băr-
bat. A fost ca ș� i cum acel moment ar fi redefinit-o. A ș� tiut că
trebuia s-o ia de la zero.
O lună mai târziu, am î�ntâlnit-o pentru prima dată pe
Anna. Unul dintre puț�inii prieteni pe care-i mai avea î�i re-
zervase un loc la una dintre prelegerile mele de vineri sea-
ra. Prietenul ei i-a făcut următoarea propunere: dacă î�i va
plăcea prelegerea din acea seară, să participe la un atelier
complet de două zile. Anna a fost de acord cu asta. Când am
văzut-o prima dată, stătea î�n sala de conferinț�e, care era
plină de oameni, lângă culoarul de trecere din partea stângă
a sălii, cu cârjele sprijinite de peretele din apropierea sca-
unului pe care se aș� ezase.
Ca de obicei, discutam î�n acea seară despre felul î�n care
gândurile ș� i sentimentele ne afectează corpul ș� i viaț�a. Am
susț�inut o prelegere despre felul î�n care ne pot î�mbolnăvi
substanț�ele chimice cauzatoare de stres. Am discutat puț�in
despre neuroplasticitate, despre psihoneuroimunologie,
despre epigenetică, despre neuroendocrinologie ș� i chiar
despre fizică cuantică. Voi discuta pe larg despre aceste su-
biecte pe parcursul cărț�ii, î�nsă deocamdată este suficient
să ș� tii că cele mai recente cercetări din cadrul acestor ramuri
ale ș� tiinț�ei scot î�n evidenț�ă puterea posibilităț�ii. Î�n acea
seară, fiind cuprinsă de inspiraț�ie, Anna s-a gândit: Dacă
eu am creat viața pe care o am acum, inclusiv paralizia, de-
presia, slăbirea sistemului imunitar, ulcerațiile, ba chiar și
cancerul, atunci poate reușesc să inversez tot acest proces
care m-a condus aici, cu aceeași pasiune cu care l-am înce-
put. Ajungând astfel la această nouă formă de î�nț�elegere a
60 SUPRANATURAL

lucrurilor, care î�i oferea noi posibilităț�i, Anna s-a hotărât să


se vindece.
Imediat după ce a participat la acest prim atelier de
weekend, a î�nceput să mediteze de două ori pe zi. Desigur,
la î�nceput î�i era dificil să stea ș� i să mediteze. O frământau o
mulț�ime de î�ndoieli, iar î�n unele zile nu se simț�ea bine nici
mintal, nici fizic, dar a continuat să practice meditaț�ia. De
asemenea, era cuprinsă de teamă. Atunci când a sunat-o
medicul de familie, ca să vadă ce se î�ntâmpla cu ea ca urma-
re a faptului că renunț�ase la tratamente ș� i la medicamente,
i-a spus că e naivă ș� i proastă, că starea ei se va î�nrăutăț�i ș� i
că va muri curând. Imaginează-ț�i ce-ai simț�i atunci când o
persoană cu autoritate î�n domeniul medical ț�i-ar spune
asta! Chiar ș� i aș� a, Anna ș� i-a continuat meditaț�iile zilnice ș� i
a î�nceput să-ș� i î�nvingă temerile. Se confrunta adesea cu di-
ficultăț�i financiare, cu nevoile copiilor ș� i cu diferite limitări
fizice, dar nu a folosit niciodată aceste circumstanț�e drept
scuză pentru a nu-ș� i duce la î�ndeplinire eforturile de schim-
bare interioară. Ba chiar a participat, î�n decursul acelui an,
la î�ncă patru dintre atelierele mele.
Concentrându-ș� i atenț�ia asupra interiorului ș� i schim-
bându-ș� i gândurile inconș� tiente, automatismele ș� i stările
emoț�ionale involuntare – care i se î�ntipăriseră î�n creier ș� i
care pusese stăpânire pe corpul ei –, Anna era acum deter-
minată să creadă mai degrabă î�ntr-un viitor nou decât î�n
acelaș� i trecut care î�i era familiar. A practicat meditaț�ia, î�n
care î�mbina intenț�ia clară cu emoț�iile superioare, astfel î�ncât
să-ș� i schimbe felul de a fi, să trăiască, din punct de vedere
biologic, î�ntr-un viitor nou, nu î�n acelaș� i trecut.
Zi de zi, Anna î�ș�i propunea să î�ș�i î�ncheie meditaț�iile
atunci când ar fi simț�it un progres, atunci când versiunea
Deschiderea ușii către supranatural 61

ei de la finalul meditaț�iei ar fi fost diferită de versiunea de


la î�nceput; hotărâse să nu se oprească din meditaț�ie până
când nu avea să simtă că iubeș� te viaț�a cu toată ființ�a ei.
Desigur, din perspectiva unui adept al materialismului, care
defineș� te realitatea prin intermediul simț�urilor, Anna nu
avea niciun motiv concret să iubească viaț�a; era î�n depre-
sie, era o văduvă care î�ș�i creș� tea singură copiii, era î�ngro-
pată î�n datorii ș� i nu avea cu adevărat o slujbă, suferea de
cancer, era paralizată ș� i avea ulceraț�ii ale membranelor
mucoase, avea o viaț�ă searbădă ș� i singuratică, fără un par-
tener de viaț�ă ș� i fără prieteni, ș� i nu avea energie pentru a
avea grijă de copiii ei. Dar, î�n timpul meditaț�iilor, Anna
î�nț�elegea că î�ș�i poate î�nvăț�a corpul să simtă, să trăiască vi-
itorul, înainte de a avea experiența propriu-zisă a acestui
viitor. Corpul ei, asemenea subconș� tientului, nu putea să
facă vreo diferenț�ă î�ntre evenimentul real ș� i evenimentul
pe care ea ș� i-l imagina ș� i î�l adopta din punct de vedere emo-
ț�ional. Prin intermediul epigeneticii, a î�nț�eles, de aseme-
nea, că emoț� iile superioare, precum dragostea, bucuria,
recunoș� tinț�a, inspiraț�ia, compasiunea ș� i libertatea, pot ac-
tiva noi gene, prin intermediul cărora corpul să producă
proteine sănătoase, care vor reconfigura structura ș� i func-
ț�iile organismului. A î�nț�eles pe deplin că, dacă substanț�ele
chimice cauzatoare de stres care puseseră stăpânire pe
corpul ei î�i activaseră gene nesănătoase, atunci, adoptând
aceste emoț�ii superioare cu o pasiune mai mare decât cea
cu care adoptase emoț�iile cauzatoare de stres, putea să-ș� i
activeze noi gene ș� i să-ș� i schimbe starea de sănătate.
Timp de un an, starea ei de sănătate nu s-a schimbat
foarte mult. Dar a continuat să practice meditaț�iile. De
fapt, a practicat toate meditaț�iile pe care le-am conceput
pentru cursanț�i. Era conș� tientă de faptul că durase câț�iva
62 SUPRANATURAL

ani să ajungă la o astfel de stare de sănătate, prin urmare


va dura ceva timp să ajungă să schimbe această stare,
creând una nouă. Aș� a că a continuat să depună eforturi,
î�ncercând să devină atât de conș� tientă de gândurile, de
comportamentele ș� i de emoț�iile ei involuntare, î�ncât să nu
lase să-i scape nimic din ce nu ș� i-ar fi dorit să facă. După
primul an, Anna a observat că făcea î�ncet-î�ncet progrese
pe plan mental ș� i emoț�ional. Î�ncepea să renunț�e la obiceiul
de a fi ea î�nsăș� i, creând, î�n schimb, un sine cu totul nou.
Pentru că participase la atelierele mele, Anna ș� tia că
trebuia să restabilească echilibrul sistemului nervos auto-
nom, fiindcă acesta controlează toate funcț�iile automate,
asupra cărora mintea conș� tientă nu poate exercita control;
adică digestia, absorbț�ia, nivelul de zahăr din sânge, tem-
peratura corporală, secreț�iile hormonale, ritmul cardiac ș� i
aș� a mai departe. Singura modalitate prin care putea să pă-
trundă î�n sistemul de operare al sistemului nervos auto-
nom ș� i să î�l influenț�eze era să î�ș�i schimbe î�n mod constant
starea interioară.
Aș� a că, î�n primul rând, Anna î�ș�i î�ncepea fiecare medita-
ț�ie cu Binecuvântarea centrilor energetici. Aceste zone spe-
cifice ale corpului sunt controlate de SNA. După cum am
menț�ionat î�n Introducere, fiecare centru are propria lui
energie sau frecvenț�ă (care transmite informaț�ii specifice
sau care are propria conș� tiinț�ă), propriile glande, propriii
hormoni, propria chimie, propriul mini-creier ș� i, prin ur-
mare, propria minte. Fiecare centru este influenț�at de cre-
ierul subconș� tient, care se află î�n spatele creierului care
gândeș� te ș� i este conș� tient. Anna a î�nvăț�at cum să-ș� i modifice
frecvenț�a undelor creierului, astfel î�ncât să poată pătrunde
î�n sistemul de operare al SNA (localizat î�n mezencefal) ș� i
Deschiderea ușii către supranatural 63

să reprogrameze fiecare centru, determinându-l să func-


ț�ioneze î�ntr-o manieră mai armonioasă. Î�n fiecare zi, prin
intermediul concentrării ș� i al pasiunii, î�ș�i î�ndrepta atenț�ia
către fiecare zonă a corpului ei, precum ș� i către spaț�iul din
jurul fiecărui centru, binecuvântându-l pentru a o ajuta să
ajungă la o stare de sănătate ș� i de spirit mai bune. Î�ncet,
dar sigur, a î�nceput să-ș� i influenț�eze sănătatea, reprogra-
mându-ș� i sistemul nervos autonom ș� i redându-i acestuia
starea de echilibru.
De asemenea, a î�nvăț�at ș� i o tehnică specială de respira-
ț�ie, pe care le-o predau cursanț�ilor î�n timpul activităț�ilor
noastre, tehnică prin intermediul căreia ne putem elibera
î�ntreaga energie emoț�ională care s-a acumulat î�n corp ca
urmare a faptului că am continuat să gândim ș� i să simț�im
î�n acelaș� i fel. Pentru că î�n mintea ei fuseseră î�n permanen-
ț�ă aceleaș� i gânduri, Anna î�ș�i crease aceleaș� i emoț�ii, iar apoi,
simț�ind aceste emoț�ii, cu care se familiarizase, mintea ei
era ocupată din ce î�n ce mai mult de aceleaș� i gânduri care
o făceau să se simtă aș� a. A aflat că emoț�iile trecutului erau
î�nmagazinate î�n corpul ei, dar putea folosi această tehnică
de respiraț�ie pentru a descărca energia aferentă acestora,
care se acumulase î�n ea, ș� i pentru a se elibera de trecutul
ei. Astfel, zi de zi, cu o intensitate mai mare decât cea pe
care o simț�ea ca urmare a dependenț�ei faț�ă de emoț�iile tre-
cute, ea practica această tehnică de respiraț�ie ș� i î�ncepea să
o stăpânească din ce î�n ce mai bine. După ce a î�nvăț�at cum
să descarce acea energie î�nmagazinată î�n corp, a î�nvăț�at
să-ș� i reprogrameze corpul pentru a se adapta unei minț�i
noi, adoptând emoț�iile centrate pe inimă ale viitorului ei,
înainte ca acest viitor să se desfăș� oare.
64 SUPRANATURAL

Fiindcă Anna a studiat ș� i teoria epigenetică pe care o


predau î�n cadrul atelierelor ș� i al prelegerilor pe care le ț�in,
a î�nvăț�at că nu genele declanș� ează o boală; de fapt, mediul
este cel care transmite genelor să declanș� eze o boală. Anna
a î�nț�eles că, din cauza faptului că emoț�iile ei erau consecin-
ț�ele chimice ale experienț�elor din mediul ei ș� i din cauza
faptului că trăia fiecare zi prin intermediul aceloraș� i emo-
ț�ii din trecut, ea î�ș�i selecta ș� i î�ș�i activa aceleaș� i gene care î�i
determinau starea nefavorabilă de sănătate. Dacă ar fi reu-
ș� it să î�ș�i reprezinte emoț�iile viitoarei sale vieț�i ș� i să adopte
acele emoț�ii î�nainte de a avea propriu-zis experienț�a aces-
tui viitor, atunci ar fi putut să-ș� i schimbe expresia genetică
ș� i corpul, astfel î�ncât acestea să corespundă din punct de
vedere biologic noului ei viitor.
Anna a practicat o meditaț�ie suplimentară, care presu-
punea să-ș� i concentreze atenț�ia asupra centrului energetic
din zona pieptului, care activa SNA-ul prin intermediul unor
stări de spirit superioare, astfel î�ncât să poată crea ș� i men-
ț�ine pe perioade lungi de timp un tip foarte eficient de ritm
cardiac, numit frecvenț�ă cardiacă coerentă (despre care voi
vorbi pe larg î�n paginile ce urmează). A aflat că, atunci când
simț�ea ranchiună, neliniș� te, nemulț�umire, furie ș� i ură, aceste
stări î�i activau reacț�ia la stres ș� i î�i făceau inima să bată in-
coerent ș� i neregulat. Î�n cadrul atelierelor mele, Anna a î�n-
văț�at că, la fel cum, î�nainte, se obiș� nuise să trăiască î�n mod
constant toate acele emoț�ii negative, î�n momentul î�n care
va reuș� i să-ș� i menț�ină această nouă stare, centrată pe ini-
mă, va ajunge, cu timpul, să trăiască aceste emoț�ii noi mult
mai deplin ș� i mai profund. Desigur, a fost nevoie de mult
efort pentru a î�nlocui mânia, frica, depresia ș� i ranchiuna cu
bucuria, dragostea, recunoș� tinț�a ș� i libertatea, dar Anna nu
a dat î�napoi nicio clipă. A ș� tiut că aceste emoț�ii superioare
Deschiderea ușii către supranatural 65

vor elibera peste o mie de substanț�e chimice diferite, care


î�i vor reface ș� i reechilibra corpul… ș� i a luptat pentru asta.
Anna a practicat apoi o meditaț�ie î�n mers, concepută
de mine, care presupunea să se comporte î�n fiecare zi î�n
conformitate cu noua sa persoană. Î�n loc să se aș� eze ș� i să
mediteze cu ochii î�nchiș� i, î�ncepea această meditaț�ie î�n pi-
cioare, cu ochii î�nchiș� i. Stând î�n picioare, intra î�n starea de
meditaț�ie, despre care ș� tia că î�i schimbă felul de a fi, după
care, fiind î�n continuare î�n această stare, deschidea ochii
ș� i, fără să î�ncheie meditaț�ia, î�ncepea să meargă, adoptând
postura sinelui său viitor. Făcând asta, ea punea î�n aplicare
un nou obicei de a gândi, de a acț�iona ș� i de a trăi, care urma
să devină constant. Ceea ce crea avea să devină curând noua
ei personalitate. Nu ș� i-a mai dorit niciodată să revină la
starea de inconș� tienț�ă ș� i la vechiul său sine.
Făcând aceste exerciț�ii, Anna a putut să vadă cum i se
modifică tiparele de gândire. Î�n creierul ei nu se mai acti-
vau aceleaș� i circuite ca până atunci, aș� a că acele circuite au
î�ncetat să mai facă sinapse ș� i au î�nceput să se destrame.
Prin urmare, a î�ncetat să mai gândească î�n felul î�n care o
făcuse până atunci. Pe plan emoț�ional, a î�nceput să trăias-
că, puț�in câte puț�in, sentimente de recunoș� tinț�ă ș� i de î�n-
cântare, pentru prima dată după mulț�i ani. Prin meditaț�ii,
a cucerit î�n fiecare zi noi teritorii ale minț�ii ș� i ale corpului
ei. Anna s-a liniș� tit ș� i a î�nceput să fie din ce î�n ce mai puț�in
dependentă de emoț�iile create de hormonii de stres. A î�n-
ceput chiar să simtă din nou dragostea. Ș� i a continuat să
progreseze, depăș� ind noi ș� i noi obstacole î�n calea devenirii
sale.
66 SUPRANATURAL

Anna capătă controlul asupra posibilităților


�n mai 2012, Anna a participat la unul dintre atelierele mele
progresive, de patru zile, pe care le ț�in î�n zona de nord a
New York-ului. �n cea de-a treia zi, pe parcursul ultimei
meditaț�ii din seria de patru, s-a abandonat cu totul ș� i s-a
eliberat complet. Pentru prima dată de când î�ncepuse să
practice meditaț�ia, s-a trezit plutind î�ntr-un spaț�iu negru,
infinit, conș� tientă de faptul că este conș� tientă de ea î�nsăș� i.
A mers dincolo de amintirea a ceea ce fusese cândva ș� i a de-
venit conș� tiinț�ă pură, eliberată total de corp, de asocierile
ei cu lumea materială ș� i de timpul liniar. S-a simț�it atât de
liberă î�ncât nu i-a mai păsat de problemele ei de sănătate.
S-a simț�it atât de nelimitată î�ncât nu se mai putea regăsi î�n
identitatea ei prezentă. S-a simț�it atât de sus î�ncât s-a de-
conectat de trecut.
Î�n această stare, Anna nu mai avea probleme, lăsase î�n
urmă durerea ș� i, pentru prima dată, era complet liberă. Nu
se mai regăsea î�n ceea ce o făceau să fie numele ei, sexul,
boala, cultura sau profesia – Anna era dincolo de spaț�iu ș� i
timp. Se conectase la un câmp informaț�ional, numit câmp
cuantic, unde există toate posibilităț�ile. Brusc, s-a văzut parte
a unui viitor total nou, stând pe o scenă uriaș� ă, cu un mi-
crofon î�n mână, vorbind î�n faț�a unei mulț�imi de oameni
cărora le î�mpărtăș� ea povestea vindecării ei. Această scenă
nu era una pe care ș� i-o imagina sau pe care o vizualiza. Era
precum o descărcare de informaț�ie, care o ajuta să se vadă
pe sine î�n ipostaza unei femei total diferite, î�ntr-o nouă re-
alitate. Percepea lumea ei interioară drept o lume mult mai
reală decât cea exterioară ș� i trăia o experienț�ă senzorială
completă, fără să-ș� i folosească simț�urile.
Deschiderea ușii către supranatural 67

Î�n momentul î�n care Anna trăia experienț�a acestei noi


vieț�i î�n timpul meditaț�iei, o explozie de bucurie ș� i de lumi-
nă puseseră stăpânire pe corpul ei ș� i se simț�ea eliberată la
un nivel profund, visceral. Î�nț�elegea că era mai importantă,
mai măreaț�ă decât corpul ei fizic. Î�n timpul acestei stări de
imensă bucurie, simț�ea o mare î�ncântare ș� i o imensă recu-
noș� tinț�ă, astfel că a izbucnit î�n râs. Ș� i, î�n acea clipă, ș� i-a dat
seama că va fi bine. Î�ncepând din acel moment, Anna a avut
din ce î�n ce mai multă î�ncredere, a simț�it din ce î�n ce mai
multă bucurie, dragoste ș� i recunoș� tinț�ă, iar meditaț�iile ei
au devenit din ce î�n ce mai uș� oare ș� i a î�nceput să conș� tien-
tizeze lucrurile din ce î�n ce mai profund.
Detaș� ându-se de trecut, Anna a simț�it că această nouă
energie î�i deschide inima din ce î�n ce mai mult. Î�n loc să
perceapă meditaț�iile ca pe o obligație, a î�nceput să le aș� tepte
cu nerăbdare. Meditaț�ia devenise un stil de viaț�ă pentru ea
– devenise un obicei să facă acest lucru. Ș� i-a recăpătat
energia ș� i vitalitatea. A î�ncetat să mai ia antidepresive. Ș� i-a
schimbat complet tiparele de gândire ș� i a î�nceput să aibă
sentimente diferite. Simț�ea că are acum un nou fel de a fi,
astfel că ș� i-a schimbat drastic ș� i modul de a acț�iona. Starea
de sănătate ș� i viaț�a Annei s-au î�mbunătăț�it enorm î�n acel an.
Î�n anul următor, a participat la alte câteva evenimente.
Continuând pe acest traseu, Anna a î�nceput să se apropie
de tot mai mulț�i oameni din comunitatea noastră ș� i a pri-
mit tot mai mult sprijin pentru a merge mai departe pe
drumul spre vindecare. La fel ca mulț�i dintre cursanț�ii noș� -
tri, după ce se î�ntorcea acasă de la atelier, î�i era dificil să nu
facă ș� i câț�iva paș� i î�napoi, să nu pună î�n practică vechile obi-
ceiuri ș� i vechile tipare de gândire, de simț�ire ș� i de acț�iune.
Dar, chiar ș� i aș� a, a continuat să practice meditaț�iile zilnic.
68 SUPRANATURAL

�n septembrie 2013, Anna a trecut printr-o examinare


medicală amănunț�ită, care a inclus mai multe tipuri de tes-
te. La un an ș� i nouă luni după ce fusese diagnosticată cu
cancer ș� i la ș� ase ani de la sinuciderea soț�ului ei, Anna se
vindecase complet de cancer, iar tumoarea din zona esofa-
gului dispăruse. Testele de sânge au confirmat vindecarea
cancerului. Membranele mucoase ale esofagului, vaginului
ș� i anusului s-au vindecat complet. Continua să se confrun-
te cu câteva probleme minore: membrana mucoasă bucală
era î�n continuare uș� or roș� iatică, deș� i nu mai prezenta ulce-
raț�ii ș� i, din cauza medicamentelor luate, tot nu reuș� ea să
producă salivă.
Anna a devenit o persoană nouă – o persoană nouă ș� i
sănătoasă. Boala ț�inea de vechea ei personalitate. Gândind,
acț�ionând ș� i simț�ind diferit, Anna s-a reinventat. Î�ntr-un
fel, s-a născut din nou, î�n aceeaș� i viaț�ă.
�n decembrie 2013, Anna a venit la un eveniment pe
care l-am organizat la Barcelona, î�mpreună cu prietenul
care î�i făcuse cunoscută munca mea. După ce m-a auzit
povestindu-le participanț�ilor despre un alt caz uimitor de
vindecare a unuia dintre discipolii comunităț� ii noastre,
Anna a simț�it că sosise momentul să-mi î�mpărtăș� ească po-
vestea ei. A pus pe hârtie această poveste ș� i i-a dat-o asis-
tentului meu personal. Asemenea multor altor scrisori pe
care le primesc de la cursanț�i, prima propoziț�ie era: „N-o
să-ț�i vină să crezi asta”. După ce am citit-o, am rugat-o pe
Anna să urce pe scenă î�n ziua următoare ș� i să spună publi-
cului povestea ei. Ș� i iat-o pe scenă, vorbind publicului des-
pre drumul ei spre vindecare, la un an ș� i jumătate după
viziunea pe care o avusese î�n timpul meditaț�iei din New
York (ș� i despre care eu nu aflasem î�ncă).
Deschiderea ușii către supranatural 69

După evenimentul din Barcelona, Anna a fost hotărâtă


să depună ș� i mai multe eforturi pentru vindecarea afecț�iu-
nii bucale. După aproximativ ș� ase luni, am susț�inut o pre-
legere la Londra, la care a participat ș� i ea. Am vorbit î�n
detaliu despre epigenetică. Deodată, Anna a avut o revela-
ț�ie. M-am vindecat de toate aceste afecțiuni – inclusiv de
cancer, se gândea ea. Ar trebui să pot transmite genei cavi-
tății bucale să producă mai multă salivă. După alte câteva
luni, î�n 2014, pe parcursul altui atelier, Anna a simț�it brusc
că salivează din nou. Din acel moment, membranele mu-
coase ș� i producț�ia de salivă au revenit la normal. Ulceraț�iile
nu au mai recidivat.
Astăzi, Anna este o persoană sănătoasă, energică, feri-
cită ș� i stabilă, cu o gândire ascuț�ită ș� i clară. Din punct de
vedere spiritual, a progresat atât de mult î�ncât meditaț�iile
ei sunt foarte profunde ș� i a trăit numeroase experienț�e
mistice. Are o viaț� ă plină de realizări, de dragoste ș� i de
bucurie. A devenit unul dintre instructorii noș� tri, adresân-
du-se mediului corporatist ș� i predând î�n mod regulat acti-
vităț�ile noastre organizaț�iilor ș� i companiilor. Î�n 2016, a
î�nființ�at o instituț�ie de psihiatrie de succes, î�n cadrul căreia
lucrează peste 20 de psihiatri ș� i specialiș� ti. Este indepen-
dentă din punct de vedere financiar ș� i câș� tigă destui bani
pentru a avea o viaț�ă prosperă. Călătoreș� te î�n toată lumea,
vizitează locuri frumoase ș� i î�ntâlneș� te oameni care o inspi-
ră. Partenerul ei este foarte iubitor ș� i plin de viaț�ă, iar Anna
are acum noi prieteni ș� i noi relaț�ii, benefice atât pentru ea,
cât ș� i pentru copii.
Dacă o î�ntrebi pe Anna despre problemele de sănătate
pe care le-a avut, î�ț�i va spune că experienț�a acelor provo-
cări a fost cel mai bun lucru care i s-a î�ntâmplat vreodată.
70 SUPRANATURAL

Gândeș� te-te: Cum ar fi dacă cel mai rău lucru care ț�i s-a
î�ntâmplat vreodată se dovedeș� te a fi cel mai bun lucru din
viaț�a ta? Î�mi spune adesea cât de mult iubeș� te viaț�a pe care
o are acum ș� i eu î�i răspund de fiecare dată: „Bineî�nț�eles că
o iubeș� ti, doar ț�i-ai creat această viaț�ă î�n fiecare zi, refu-
zând să te opreș� ti din meditaț�ie, până când nu ai simț�it că
erai î�ndrăgostită de viaț�ă. Aș� a că acum ai ajuns să-ț�i iubeș� ti
viaț�a”. Prin intermediul acestei transformări, Anna a devenit,
realmente, supranaturală. Ș� i-a lăsat î�n urmă identitatea,
care era conectată la trecut, ș� i ș� i-a creat literalmente un
viitor nou ș� i sănătos, iar biologia ei a reacț�ionat î�n confor-
mitate cu noul ei mod de gândire. Anna este acum exem-
plul viu al adevărului ș� i al posibilităț�ii. Ș� i dacă Anna s-a
vindecat, ș� i tu poț�i face asta.

Despre experiența mistică


Să te vindeci de tot felul de afecț�iuni fizice poate fi un rezul-
tat foarte impresionant al practicilor despre care vorbesc
î�n această carte, dar nu este singurul. Deoarece această
carte vorbeș� te ș� i despre misticism, vreau să î�ț�i deschid
mintea î�n privinț�a unei sfere a realităț�ii care, atunci când
este accesată, generează transformări la fel de mari pre-
cum vindecarea, dar care funcț�ionează la un nivel diferit,
mai profund. A deveni supranatural poate presupune toto-
dată să devii ș� i mai conș� tient î�n legătură cu tine î�nsuț�i ș� i cu
ceea ce reprezinț�i î�n această lume – precum ș� i î�n alte lumi.
Permite-mi să-ț�i î�mpărtăș� esc câteva î�ntâmplări din viaț�a
mea, pentru a-ț�i ilustra î�n mod exact ceea ce vreau să spun,
ș� i să-ț�i arăt ce este posibil ș� i î�n cazul tău.
Deschiderea ușii către supranatural 71

Î�ntr-o seară ploioasă de iarnă, î�n timp ce mă aflam î�n


zona Pacificului de Nord-Vest, după o zi foarte lungă, stă-
team pe canapea ș� i ascultam cum vâjâia vântul printre ra-
murile brazilor î�nalț�i de la fereastra mea. Copiii erau î�n
pat, dormeau de-a binelea, aș� a că aveam î�n sfârș� it câteva
momente pentru mine. Din ce î�n ce mai relaxat, am î�nceput
să trec î�n revistă toate lucrurile pe care trebuia să le fac a
doua zi. După ce am terminat de revizuit această listă î�n
minte, eram deja prea obosit să mai pot gândi, aș� a că am
rămas nemiș� cat timp de câteva minute, fără să mă gândesc
la nimic. Î�n timp ce urmăream cum se miș� că ș� i cum dan-
sează pe pereț�i umbrele flăcărilor din ș� emineu, am intrat
î�n transă. Corpul meu era obosit, dar mintea mea era lim-
pede. Nu mai gândeam ș� i nu mai analizam; mă uitam pur ș� i
simplu î�n gol, trăind î�n momentul prezent.
Pe măsură ce corpul meu se relaxa din ce î�n ce mai mult,
i-am permis, î�n mod conș� tient, să adoarmă uș� or, dar mi-am
menț�inut mintea conș� tientă ș� i trează. Nu mi-am concen-
trat atenț�ia asupra niciunui obiect din î�ncăpere, dar î�mi
menț�ineam, î�n schimb, starea de conș� tienț�ă. Este un joc pe
care î�l pun adesea î�n practică. Î�mi place să fac acest lucru
pentru că, din când î�n când, dacă toate lucrurile se aliniază,
am experienț�e transcendentale foarte profunde. Este ca ș� i
cum, undeva, î�ntre starea de somn, cea de veghe ș� i cea de
visare, s-ar deschide un fel de uș� ă, dincolo de care experi-
mentez un moment mistic foarte lucid. Î�mi reamintesc să
nu am niciun fel de aș� teptări, ci să rămân pur ș� i simplu î�n
starea de conș� tienț�ă. Este nevoie de multă răbdare, ca să
nu grăbeș� ti momentul, să nu devii frustrat sau să nu î�n-
cerci să faci ca ceva să se î�ntâmple, ci doar să î�naintezi
î�ncet către acea lume diferită.
72 SUPRANATURAL

�n acea zi, terminasem de scris un articol despre glan-


da pineală. După ce petrecusem câteva luni cercetând toa-
te funcț�iile uimitoare ale melatoninei, elementul esenț�ial
pe care î�l deț�ine acest mic centru alchimic, eram extrem de
bucuros că găsisem o legătură î�ntre lumea ș� tiinț�ifică ș� i lu-
mea spirituală. Timp de câteva săptămâni fusesem preocu-
pat să aflu î�n ce măsură rolul metaboliț�ilor pineali poate
fi asociat cu experienț�ele mistice pe care ș� tiau să le pună
î�n practică majoritatea culturilor străvechi, aș� a cum sunt
viziunile ș� amanice ale amerindienilor, experienț�a samadhi
din cultura hindusă ș� i alte ritualuri asemănătoare, care im-
plică modificarea stărilor conș� tiinț�ei. Unele concepte, care
fuseseră lăsate deoparte vreme de ani de zile, au î�nceput
brusc să capete sens î�n mintea mea, iar descoperirile mele
mi-au conferit un sentiment de î�mplinire. Credeam că mă
aflu cu un pas mai aproape de î�nț�elegerea modului î�n care
putem accesa dimensiunile superioare ale spaț�iului ș� i
timpului.
Toate informaț�iile pe care le aflasem mă determinau
să devin ș� i mai conș� tient de posibilităț�ile pe care le avem
noi, oamenii. Cu toate acestea, eram î�n continuare curios să
aflu mai multe – suficient de curios pentru a î�ncerca să
conș� tientizez unde anume se află, î�n creierul meu, glanda
pineală. Mă gândeam la asta din când î�n când, adresându-mă
glandei: Până la urmă, unde ești?
Î� n timp ce î�ncepeam să adorm, dar î�mi concentram
totuș� i atenț�ia asupra spaț�iului pe care glanda pineală î�l
ocupă î�n creierul meu, î�n mintea mea a apărut brusc, de
nicăieri, imaginea vie a glandei mele pineale, sub forma
unei sfere rotunde, volumetrice. Orificiul glandei era larg
deschis, ca î�ntr-o contracț�ie, eliminând o substanț�ă albă,
Deschiderea ușii către supranatural 73

lăptoasă. Am fost ș� ocat de intensitatea acestei imagini ho-


lografice, dar eram prea relaxat ca să mă pun î�n miș� care
sau să reacț�ionez, aș� a că m-am abandonat experienț�ei, ob-
servând. Era atât de real. Am știut că ceea ce vedeam era
chiar glanda mea pineală.
Î�n clipa următoare, mi-a apărut dinainte un ceasornic
uriaș� . Era un ceas din acela de modă veche, cu lanț� , iar ima-
ginea lui era incredibil de vie. Î�n momentul î�n care mi-am
concentrat atenț�ia asupra ceasului, am primit informaț�ii
foarte clare. Am înțeles brusc că timpul liniar, aș� a cum cre-
deam eu că există – cu un trecut, un prezent ș� i un viitor
bine stabilite – nu era, de fapt, cel î�n conformitate cu care
funcț�ionează lumea. Am î�nț�eles î�n schimb că totul se petrece,
de fapt, î�ntr-un prezent veș� nic. Î�n această perioadă infinită
de timp, poț�i experimenta un număr infinit de spaț�ii, di-
mensiuni sau realităț�i posibile.
Or, dacă există un singur moment etern, atunci este fi-
resc ca î�n această viaț�ă să nu avem un trecut, ș� i cu atât mai
puț�in putem vorbi despre vieț�i anterioare. Am reuș� it să văd
fiecare trecut ș� i fiecare viitor ca pe o imagine de pe filmul
unui aparat foto de modă veche, film compus dintr-un nu-
măr infinit de cadre, iar aceste cadre nu constituiau mo-
mente singulare, ci ferestre către posibilităț�i nelimitate,
care se î�ngemănau î�ntr-un fel de eș� afodaj ș� i care se puteau
dezvolta î�n orice direcț�ie, la infinit. Este ca atunci când te
uiț�i î�ntr-o oglindă, î�n faț�a căreia este pusă o altă oglindă, ș� i
vezi spaț� iile sau dimensiunile infinite ce se reflectă î�n
ambele direcț�ii. Dar, pentru a î�nț�elege ce vedeam, imagi-
nează-ț�i că acele dimensiuni infinite se află deasupra ș� i de-
desubtul tău, î�n faț�a ta ș� i î�n spatele tău, la stânga ș� i la
dreapta ta. Ș� i fiecare dintre aceste posibilităț�i nelimitate a
74 SUPRANATURAL

existat deja. Am ș� tiut că, dacă î�mi concentram atenț�ia asu-


pra oricăreia dintre aceste posibilităț�i, puteam efectiv să
trăiesc acea realitate.
Mi-am dat totodată seama că nu eram separat de nimic.
Simț�eam că sunt î�n armonie cu toate lucrurile, cu toată lu-
mea, cu toate locurile ș� i cu toate momentele. Singurul mod
î�n care aș� putea descrie această experienț�ă este să spun că
am trăit, î�n acele momente, cel mai familiar sentiment ne-
familiar din viaț�a mea.
Glanda pineală, pe care mi-am dat repede seama că o
vedeam î�n această imagine, serveș� te de ceasornic dimensio-
nal care, odată activat, ne poate conecta la orice moment din
timp. Când am văzut limbile ceasornicului miș� cându-se
î�nainte ș� i î�napoi, am î�nț�eles că, asemenea unei maș� ini a tim-
pului care poate fi setată pentru a ajunge î�n orice moment
din timp, putem trăi î�n egală măsură o realitate sau o dimen-
siune î�ntr-un anumit spaț�iu. Această viziune uimitoare mi-a
arătat că glanda pineală, asemenea unei antene cosmice, are
capacitatea de a recepț�iona informaț�ia de dincolo de simț�u-
rile noastre fizice ș� i de a ne conecta pe noi la alte realităț�i,
care există deja î�n momentul etern. Cu toate că informaț�iile
pe care le-am accesat păreau nelimitate, nu există cuvinte
care să descrie complet amploarea acestei experienț�e.

Trăirea experienței simultane a sinelui trecut


și a sinelui viitor
Î�n timp ce limbile ceasornicului se miș� cau î�napoi, către tre-
cut, se contura o nouă dimensiune î�n spaț�iu ș� i timp. M-am
trezit deodată î�ntr-o realitate plină de semnificaț� ie pen-
tru mine, deș� i, î�n mod uimitor, acest moment trecut se
Deschiderea ușii către supranatural 75

desfăș� ura chiar î�n momentul prezent, când eu stăteam pe


canapeaua din sufragerie. Apoi, am conș� tientizat că, î�n acel
moment specific, mă aflam î�ntr-un spaț�iu fizic. Mă obser-
vam pe mine î�nsumi, î�n ipostaza de copil – fiind totodată,
î�n acelaș� i timp, ș� i adultul care stătea pe canapea. Versiunea
mea din copilărie avea vreo ș� apte ani ș� i o febră foarte pu-
ternică. Î�mi amintesc cât de mult î�mi plăcea să am febră la
acea vârstă, pentru că puteam sta să gândesc lucrurile mai
î�n profunzime ș� i puteam avea acel gen de visuri ș� i de vizi-
uni abstracte care apar adesea î�n timpul delirului produs
de febra ridicată. Î�n acel moment, eram î�n camera mea, î�n-
fofolit î�n aș� ternuturi, iar mama tocmai ieș� ise din î�ncăpere.
Eram fericit că rămăsesem singur.
Î�n clipa î�n care a î�nchis uș� a, nu-mi dau seama cum, am
reuș� it să fac, î�n mod natural, exact acelaș� i lucru pe care î�l
făceam ca adult, î�n sufrageria mea: să-mi relaxez din ce î�n
ce mai mult corpul ș� i să rămân undeva î�ntre starea de somn
ș� i cea de veghe, fiind totuș� i prezent, pregătit să percep orice
ar fi urmat să se î�ntâmple. Până î�n acel moment din viaț�a
mea, î�n care m-am văzut din nou copil, uitasem complet de
această experienț�ă, dar, retrăind-o î�n acea clipă, m-am vă-
zut pe mine î�nsumi î�n mijlocul unui vis lucid, conș� tient, î�n-
ț�elegând realităț�ile posibile, ca î�ntr-un joc de ș� ah.
Observându-mă pe mine î�nsumi î�n ipostaza de copil,
am fost profund impresionat de lucrurile pe care î�ncercam
să le î�nț�eleg atunci ș� i mă î�ntrebam cum de reuș� isem să pri-
cep niș� te concepte atât de complicate la acea vârstă. M-am
î�ndrăgostit de acest băieț�el î�n timp ce î�l priveam – ș� i, î�n
clipa î�n care am simț�it această emoț�ie, am simț�it cumva ș� i
o conexiune simultană î�ntre acel moment trecut din timp
ș� i cel pe care î�l trăiam î�n prezent, î�n timp ce eram acasă, î�n
76 SUPRANATURAL

statul Washington. Am conș� tientizat foarte puternic faptul


că lucrurile pe care le făceam atunci ș� i cele pe care le fă-
ceam acum se desfăș� urau î�n acelaș� i timp ș� i că aceste mo-
mente erau conectate î�n mod semnificativ. Î�n acea fracț�iune
de secundă, iubirea pe care eu, sinele actual, am resimț�it-o
pentru el l-a purtat pe băieț�elul acela spre viitorul pe care
î�l trăiam acum.
Apoi, experienț�a a devenit ș� i mai neobiș� nuită. Această
imagine a dispărut, iar ceasornicul a apărut din nou. Am
î�nț�eles atunci că limbile acestuia se pot miș� ca ș� i î�nainte.
Cuprins de un sentiment de uimire, deloc temător sau î�n-
grijorat, observam pur ș� i simplu cum limbile ceasului se
miș� cau î�nainte, către viitor. Î�ntr-o clipită, mă aflam î�n curtea
din spate a casei mele din Washington, desculț� , î�n noaptea
rece. Î�mi era greu să-mi dau seama cât era ceasul, pentru
că acest lucru se petrecea î�n aceeaș� i noapte î�n care stăteam
î�n sufragerie, dar eu, cel care stătea î�n curte, eram acel eu
din viitorul care urma acelui prezent. Din nou, mi-e greu să
exprim î�n cuvinte această experienț�ă, dar singura modali-
tate prin care aș� putea să explic asta este să spun că perso-
nalitatea mea viitoare, numită Joe Dispenza, trecuse prin
niș� te schimbări imense. Eram mult mai evoluat ș� i mă sim-
ț�eam fantastic – de-a dreptul euforic.
Eram foarte conș� tient – sau cred că ar trebui să spun,
asemenea acelei versiuni ale mele, sunt foarte conș� tient.
Conștient, adică hiperconș� tient, ca ș� i cum toate simț�urile
mi s-ar fi amplificat 100%. Tot ceea ce vedeam, atingeam,
simț�eam, miroseam, gustam sau auzeam era amplificat.
Simț�urile mele erau atât de puternice î�ncât eram foarte con-
ș� tient ș� i foarte atent la toate lucrurile din jur, dorindu-mi
să trăiesc acel moment î�n mod absolut. Ș� i pentru că nivelul
Deschiderea ușii către supranatural 77

meu de conș� tientizare crescuse atât de spectaculos, la fel


se î�ntâmplase ș� i cu luciditatea ș� i, prin urmare, ș� i cu energia.
Pentru că această energie intensă î�mi oferea un sentiment
de plenitudine, am ajuns să fiu ș� i mai conș� tient de toate
lucrurile pe care le simț�eam î�n mod simultan.
Nu pot descrie sentimentul pe care l-am trăit decât ca
pe o formă de energie consecventă, stabilă ș� i extrem de co-
erentă. Nu se asemăna deloc cu tipul de emoț�ii chimice pe
care le avem de obicei noi, oamenii. De fapt, î�n acel mo-
ment, mi-am dat seama că nu mai pot trăi acele emoț�ii nor-
male, omeneș� ti. Evoluasem, eram dincolo de ele. Simț�eam
totuș� i iubirea, cu toate că experimentam o formă evoluată
a acesteia, nu era o iubire chimică, ci una electrică. Mă sim-
ț�eam plin de energie, î�ndrăgostit nebuneș� te de viaț�ă. Tră-
iam o stare incredibilă de bucurie pură.
De asemenea, mă plimbam prin curte, desculț� ș� i fără
haină pe mine, deș� i eram î�n toiul iernii – ș� i, cu toate aces-
tea, conș� tientizam faptul că senzaț�ia de frig era, de fapt,
intens de plăcută. Nu-mi dădeam seama cât de rece era pă-
mântul de sub tălpile mele; adoram pur ș� i simplu senzaț�ia
de a păș� i pe iarba î�ngheț�ată ș� i mă simț�eam foarte conectat
deopotrivă la acel sentiment ș� i la pământul de sub mine.
Am î�nț�eles că, dacă aș� fi urmat convingerile ș� i gândurile pe
care le-aș� fi avut î�n mod obiș� nuit î�n legătură cu senzaț�ia de
frig, acest lucru m-ar fi făcut să intru î�n contradicț�ie cu
ceea ce simț�eam ș� i ar fi divizat energia pe care o aveam.
Dacă analizam acea stare, aș� fi pierdut sentimentul de ple-
nitudine. Sentimentul uluitor pe care mi-l conferea energia
pe care o simț�eam î�n interior era mult superior stării de
fapt din mediul î�nconjurător (faptul că era frig). Ș� i, prin ur-
mare, m-am bucurat de frig î�n mod firesc, mă entuziasma.
78 SUPRANATURAL

Era, pur ș� i simplu, viaț�ă! De fapt, era atât de plăcut că nu


voiam ca acel moment să se termine. Voiam să dureze la
nesfârș� it.
Mă plimbam prin curte, î�n ipostaza acestui sine supe-
rior, un sine puternic ș� i î�nzestrat cu cunoaș� tere. Mă sim-
ț�eam plin de putere ș� i calm, debordând totodată de bucuria
de a exista ș� i de dragostea pentru viaț�ă. Î�n timp ce traver-
sam grădina, călcam intenț� ionat pe pilaș� trii uriaș� i de ba-
zalt, care fuseseră aș� ezaț� i pe orizontală, unii peste alț�ii,
sub forma unor trepte masive, astfel î�ncât să formeze un
fel de bănci pe mai multe niveluri, pe care să se poată sta î�n
jurul focului. Adoram senzaț�ia de a păș� i cu picioarele goale
pe acele bucăț�i uriaș� e de piatră. Le respectam cu adevărat
măreț�ia. Continuând să păș� esc pe ele, m-am apropiat de
fântâna pe care o construisem chiar eu ș� i am zâmbit, amin-
tindu-mi de momentul î�n care eu ș� i fratele meu creaserăm
această minunăț�ie.
Deodată, am văzut o femeie micuț�ă de statură, î�mbră-
cată î�ntr-un veș� mânt alb, strălucitor. Nu avea mai mult de
ș� aizeci de centimetri î�nălț�ime ș� i stătea de partea cealaltă a
fântânii, î�mpreună cu o femeie de î�nălț�ime normală, î�m-
brăcată la fel ș� i care, la rândul ei, radia, î�mprăș� tiind raze de
lumină î�n jur. Aceasta din urmă stătea mai î�n spate, obser-
vând ce se î�ntâmpla, ș� i se comporta de parcă ar fi fost
protectoarea femeii minione.
Când m-am uitat la femeia micuț�ă de statură, ea s-a î�n-
tors către mine ș� i m-a privit î�n ochi. Am simț�it o energie a
iubirii ș� i mai puternică decât cea care mă cuprinsese ante-
rior, ca ș� i cum ea mi-ar fi transmis această energie din
priviri. Chiar ș� i din ipostaza acestui sine superior, tot
simț�eam că nu mai trăisem niciodată ceva asemănător.
Deschiderea ușii către supranatural 79

Sentimentele de plenitudine ș� i de iubire se amplificau ex-


ponenț�ial ș� i î�mi spuneam: Oh, există oare iubire mai mare
decât cea pe care am trăit-o în urmă cu câteva clipe? Nu era
î�n niciun caz o iubire romantică. Era vorba despre o canti-
tate ș� i mai mare din acea energie exuberantă, electrizantă,
care simț�eam că este pusă î�n miș� care de ceva din lăuntrul
meu. Mi-am dat seama că ea ș� tia că î�năuntrul meu exista ș� i
mai multă iubire, pe care urma să o simt. Am realizat ș� i că
ea era mai evoluată decât mine. Această energie exuberan-
tă pe care o simț�eam î�mi transmitea un mesaj: să mă uit
spre fereastra bucătăriei. Î�n acel moment mi-am amintit
instantaneu de ce eram acolo.
M-am î�ntors ș� i m-am uitat î�n bucătărie, unde sinele meu
din momentul prezent, cu câteva ore î�nainte de a merge să
se relaxeze pe canapea, spăla vasele. Am zâmbit la vederea
acestei imagini. Eram atât de î�ndrăgostit de el. I-am remar-
cat sinceritatea; i-am văzut străduinț�ele; i-am văzut pasiu-
nea; am perceput dragostea pe care o simț�ea; am văzut că
mintea lui era ocupată, ca de obicei, să î�ș�i explice concepte;
ș� i, printre altele, am văzut o parte din viitorul lui. Aseme-
nea unui strămoș� , eram mândru de el ș� i nu puteam decât
să î�l admir pentru ceea ce era î�n acel moment. Simț�ind cum
creș� te î�n mine acea energie intensă, î�n timp ce î�l urmăream,
am observat că se opreș� te brusc din spălatul vaselor ș� i se
uită pe fereastră, privind afară ș� i cercetând curtea.
Deș� i eram î�n continuare î�n ipostaza sinelui meu viitor,
eram capabil să î�mi aduc aminte de acest moment din
ipostaza sinelui meu prezent, ș� i mi-am adus aminte că mă
oprisem î�ntr-adevăr ca să mă uit pe fereastră, pentru că
simț�isem, î�n acea clipă, cum sufletul mi se umple pe neaș� -
teptate de un sentiment de iubire ș� i aveam senzaț�ia că
80 SUPRANATURAL

eram privit de cineva, că cineva era afară. Mi-am mai amin-


tit că, î�n timp ce spălam un pahar, stăteam î�ntr-adevăr
aplecat î�n faț�ă, ca să nu mă mai deranjeze atât de tare lumi-
na din bucătărie, care se reflecta î�n geam, ș� i că apoi privi-
sem î�n î�ntuneric câteva minute, î�nainte să mă apuc să spăl
vasele rămase. Sinele meu viitor făcea pentru sinele meu
prezent acelaș� i lucru pe care doamna cea frumoasă ș� i lu-
minoasă î�l făcuse pentru mine î�n urmă cu câteva clipe. Am
î�nț�eles î�n acel moment de ce era ea acolo.
Ș� i, la fel ca î�n scena precedentă, când mă văzusem î�n
ipostaza de copil, iubirea pe care sinele meu viitor o simț�ea
faț�ă de sinele prezent m-a conectat ș� i de data asta, î�ntr-un
fel sau altul, la sinele viitor. Sinele meu viitor se afla acolo
pentru a-l chema pe sinele meu prezent î�n acel viitor ș� i am
î�nț�eles că dragostea era cea care făcea posibilă această le-
gătură. Sinele meu superior deț�inea această cunoaș� tere.
Paradoxul este că toate versiunile mele trăiesc î�n acelaș� i
timp. De fapt, există un număr infinit de versiuni ale mele
– nu doar cea din trecut, cea din prezent ș� i cea din viitor. Î�n
lumea infinităț�ii, există mult mai multe versiuni posibile
ale sinelui meu și nu există doar o infinitate, ci multiple
infinităț�i. Ș� i toate acestea sunt valabile î�n prezentul etern.
Când am revenit la realitatea fizică, cea pe care o trăiam
î�n timp ce stăteam pe canapea ș� i care pălea prin compara-
ț�ie cu cealaltă lume dimensională, î�n care tocmai fusesem,
primul meu gând a fost: Percepția mea asupra realității
este atât de limitată! Bogata experienț�ă interioară pe care
o trăisem î�mi oferise un sentiment puternic al clarităț�ii ș� i
mă făcuse să î�nț�eleg că convingerile mele – adică ceea ce
credeam eu că ș� tiu despre viaț�ă, despre Dumnezeu, despre
mine î�nsumi, despre timp ș� i spaț�iu ș� i chiar despre lucrurile
Deschiderea ușii către supranatural 81

pe care le poț�i trăi î�n această lume a infinităț�ii – erau ex-


trem de limitate, iar eu nici măcar nu realizasem asta până
î�n acel moment. Mi-am dat seama că eram ca un copil, care
nu î�nț�elege amploarea acestui lucru pe care noi î�l numim
realitate. Fără să mă tem ș� i fără ca acest lucru să î�mi pro-
voace neliniș� te, î�nț�elegeam pentru prima dată ce î�nsemna
„necunoscutul”. Ș� i mi-am dat seama că nu voi mai fi nicio-
dată acelaș� i.
Sunt convins că î�ț�i poț�i imagina că, dacă ț�i s-ar î�ntâm-
pla un astfel de lucru, explicaț�iile pe care ai putea să î�ncerci
să le dai familiei sau prietenilor ar sugera că î�n creierul tău
există un oarecare dezechilibru chimic. Am ezitat să spun
cuiva despre eveniment, fiindcă nici nu aș� fi putut să gă-
sesc cuvintele necesare pentru a descrie această experienț�ă
ș� i pentru că nu voiam să î�mpiedic repetarea lui, aș� a cum
s-ar fi î�ntâmplat, conform superstiț�iei, dacă aș� fi vorbit
despre asta. Am fost foarte preocupat, luni de zile, să ana-
lizez î�ntregul proces care credeam eu că mă condusese la
această experienț�ă. Eram totodată confuz î�n legătură cu
noț�iunea de „timp” ș� i mă gândeam î�ncontinuu la asta. Am
descoperit ș� i alte lucruri pe lângă schimbarea cadrului
teoretic al conceptului de „moment etern”. După evenimen-
tul transcendental din acea noapte, atunci când am revenit
î�n lumea tridimensională, mi-am dat seama că î�ntreaga ex-
perienț�ă durase aproximativ zece minute. Trăisem două
evenimente complexe, care ar fi trebuit să se desfăș� oare
î�ntr-un interval de timp mult mai mare. Dilatarea tempo-
rală la care fusesem martor mi-a stârnit ș� i mai mult intere-
sul, determinându-mă să investesc ș� i mai multă energie
pentru a investiga cele î�ntâmplate. Speram că, dacă voi ajun-
ge să î�nț�eleg mai bine lucrurile, voi putea să am din nou o
experienț�ă similară.
82 SUPRANATURAL

Zile î�ntregi după acea noapte importantă, pieptul meu


era străbătut de aceeaș� i energie electrizantă pe care o sim-
ț�isem atunci când acea frumoasă femeie minionă activase
ceva î�n mine. Mă gândeam î�n continuu: Dacă ceea ce s-a
întâmplat nu este real, cum de pot simți acest lucru? Când
î�mi concentram atenț�ia asupra punctului central al pieptu-
lui, remarcam că sentimentul se amplifica. Lesne de î�nț�e-
les, î�n acea perioadă nu eram prea interesat de interacț�iunile
sociale, pentru că oamenii ș� i circumstanț�ele din lumea ex-
terioară mă distrăgeau de la sentimentul pe care î�l trăiam
î�n lumea mea interioară, sentiment care oricum se diminua.
Cu timpul, acest sentiment a dispărut cu totul, dar n-am
î�ncetat să mă gândesc la faptul că va exista mereu un nivel
ș� i mai î�nalt de iubire la care o să ajung ș� i că energia pe care
o simț�isem î�n acea sferă a realităț�ii era î�ncă vie î�năuntrul
meu. Voiam să o activez din nou, dar nu ș� tiam cum.
Multă vreme, chiar dacă am tot î�ncercat să î�mi recreez
acea experienț�ă, nu s-a î�ntâmplat nimic. Acum î�nț�eleg că a
te aș� tepta să obț�ii acelaș� i rezultat, trăind î�nsă un sentiment
de frustrare pentru că î�ncerci să forț�ezi lucrurile, este cea
mai proastă combinaț�ie pe care o poț�i face pentru a recrea
o experienț�ă mistică (sau orice fel de experienț�ă, de altfel).
Am fost absorbit de cercetările pe care le făceam, de î�ncer-
carea de a-mi da seama ce făcuse posibilă această experien-
ț�ă ș� i cum puteam face să se repete. M-am hotărât să î�ncerc
noi abordări. Î�n loc să mă chinui să recreez experienț�a seara,
am decis să mă trezesc dimineaț�a devreme ș� i să meditez.
Deoarece nivelul de melatonină este cel mai ridicat î�ntre
1:00 ș� i 4:00 dimineaț� a, iar metaboliț� ii mistici ș� i chimici
ai melatoninei constituie exact structurile responsabile
pentru crearea unui eveniment lucid, am hotărât să î�mi
Deschiderea ușii către supranatural 83

desfăș� or activităț�ile de ordin lăuntric la ora 4, î�n fiecare


dimineaț�ă.
Î�nainte să-ț�i povestesc ce s-a î�ntâmplat î�n continuare,
vreau să te rog să reț�ii că acea perioadă din viaț�a mea era
una nefiresc de dificilă. Nu eram sigur dacă mai merita sau
nu să predau. Viaț�a mea devenise destul de haotică după
ce apărusem, î�n 2004, î�n documentarul What the Bleep Do
We Know? (Ce naiba știm noi cu adevărat?!). Mă gândeam
să mă retrag din sfera publică ș� i să î�mi simplific viaț�a. Pă-
rea mult mai uș� or să las toate aceste lucruri î�n urmă.

Experiența unei întrupări trecute


în momentul prezent
Î�ntr-o dimineaț�ă, după vreo oră ș� i jumătate de meditaț�ie
stând î�n ș� ezut, m-am î�ntins î�n sfârș� it pe spate. Mi-am pus
niș� te perne sub genunchi, ca să nu adorm prea repede, să
pot oscila î�ntre starea de veghe ș� i cea de somn. Stând pe
spate, mi-am concentrat atenț�ia asupra locului pe care î�l
ocupa î�n creierul meu glanda pineală. Numai că, de data
asta, î�n loc să caut să determin o anumită experienț�ă, m-am
lăsat î�n voia sorț�ii ș� i mi-am spus: Fie ce-o fi… Se pare că
acestea sunt cuvintele magice. Acum le cunosc î�nț�elesul.
M-am abandonat acelei stări, m-am deconectat, am lăsat
deoparte orice fel de aș� teptare ș� i m-am deschis pur ș� i sim-
plu tuturor posibilităț�ilor.
După asta, tot ceea ce ș� tiu este că mă aflam î�n pielea unui
bărbat voinic, undeva î�ntr-o regiune foarte călduroasă,
care părea să fie î�n Grecia sau î�n Turcia de astăzi. Terenul
era stâncos, pământul era arid ș� i, printre clădirile din pia-
tră, precum cele din vremea grecilor ș� i romanilor, erau
84 SUPRANATURAL

numeroase corturi mici, făcute din materiale viu colorate.


Purtam un veș� mânt dintr-o singură bucată, o mantie din
pânză groasă, care mă acoperea de la umeri până la mijlo-
cul coapselor, iar î�n jurul mijlocului aveam, pe post de cin-
gătoare, o funie groasă. Î�n picioare aveam sandale legate î�n
jurul gambelor. Părul meu era des ș� i cârlionț�at ș� i î�mi sim-
ț�eam trupul viguros. Aveam umerii laț�i, braț�ele ș� i picioarele
musculoase. Eram filozof ș� i eram de multă vreme discipo-
lul unei miș� cări asemănătoare miș� cării carismatice de
astăzi*.
Eram, î�n acelaș� i timp, sinele trecut, care trecea prin acea
experienț�ă, ș� i sinele prezent, care î�ș�i observa sinele trecut
manifestându-se î�n acel timp ș� i spaț�iu specifice. Repet,
eram mult mai conș� tient decât î�n mod normal: eram hiper-
conș� tient. Toate simț�urile mele erau amplificate ș� i eram
conș� tient de toate lucrurile. Reuș� eam să simt familiarul
miros de mosc al propriului meu corp ș� i gustul sărat al
transpiraț�iei care î�mi curgea broboane pe faț�ă. Î�mi plăcea
acel gust. Mă simț�eam sigur pe mine, pe vigoarea ș� i pe pu-
terea trupului meu. Eram conș� tient de durerea acută pe
care o simț�eam î�n umărul drept, deș� i acest lucru nu-mi
acapara atenț�ia. Vedeam strălucirea cerului albastru, bogă-
ț�ia copacilor verzi ș� i a munț�ilor, de parcă trăiam î�ntr-o pe-
liculă Tehnicolor. Auzeam î�n depărtare pescăruș� ii ș� i ș� tiam
că mă aflu î�n apropierea unei mari î�ntinderi de apă.
Mă aflam î�ntr-un pelerinaj sau î�ntr-un fel de misiune
religioasă. Călătoream prin ț� inut, propovăduind princi-
piile filozofice pe care le studiasem ș� i pe baza cărora î�mi

*  Mișcarea carismatică este o mișcare religioasă, care s-a conturat în


anii 1960 și care promovează credințe și practici asemănătoare celor
adoptate de cultul penticostal. (n.red.)
Deschiderea ușii către supranatural 85

clădisem viaț�a. Eram discipolul unui mare maestru, pe


care î�l iubeam foarte mult datorită grijii, răbdării ș� i î�nț�e-
lepciunii de care dăduse dovadă pe parcursul atâtor ani.
Acum era rândul meu să propovăduiesc, să transmit un
mesaj care să schimbe gândirea ș� i sentimentele unei î�ntregi
culturi. Ș� tiam că mesajul pe care î�l răspândeam era contrar
credinț�elor din acele vremuri ș� i că ordinele religioase ș� i
clasa conducătoare ale epocii aveau să mă î�nfrunte.
Mesajul principal al concepț�iei filozofice pe care o stu-
diasem i-ar fi eliberat pe oameni de constrângerea de a se
subordona persoanelor sau lucrurilor din afara lor. I-ar fi
inspirat totodată să pună î�n aplicare un cod de principii
care să î�i ajute să aibă o existenț�ă mai prosperă ș� i mai plină
de semnificaț�ii. Desigur, mesajul nu ar fi promovat nevoia
de religie sau nevoia de a fi dependent faț�ă de autorităț�i ș� i
i-ar fi eliberat pe oameni de durerile ș� i suferinț�ele lor.
Î�n momentul î�n care am î�nceput să am viziunea acestei
scene, tocmai î�ncheiasem cuvântarea pe care o ț�inusem î�n
faț�a unei mulț�imi de oameni dintr-un sat destul de popu-
lat. Î�n timp ce oamenii adunaț�i acolo î�ncepeau să plece, am
observat deodată câț�iva bărbaț�i care î�naintau rapid prin
mulț�ime, venind să mă aresteze. Am fost î�nconjurat de ei
î�nainte să î�ncerc măcar să scap. Ș� tiam că î�ș�i puseseră foarte
bine la punct strategia. Dacă ar fi î�nceput să î�nainteze spre
mine î�n timp ce vorbeam mulț�imii, i-aș� fi depistat. Î�ș�i pro-
gramaseră perfect intervenț�ia.
M-am predat fără să opun rezistenț�ă ș� i m-au aruncat
î�n celula unei î�nchisori, unde m-au lăsat singur. Captiv î�n
acel mic cub din piatră, ale cărui ferestre erau doar niș� te
crăpături î�nguste î�n perete, aș� teptam să-mi aflu soarta. Ni-
mic din ce aș� fi putut face nu avea cum să mă pregătească
86 SUPRANATURAL

pentru ceea ce urma să se î�ntâmple. După două zile, am


fost dus î�n centrul urbei, unde se adunaseră sute de oameni
– mulț�i dintre ei erau chiar oamenii care mă ascultaseră cu
doar câteva zile î�nainte. Dar acum, aș� teptau cu nerăbdare
ocazia de a asista la procesul meu ș� i la tortura care avea
să-i urmeze.
Am fost dezbrăcat aproape î�n pielea goală ș� i legat de o
placă mare de piatră, aș� ezată pe orizontală, prevăzută la
fiecare colț� cu niș� te găuri mari, prin care treceau niș� te
frânghii. Acestea aveau la capete cătuș� e de metal, care mi-au
fost puse î�n jurul î�ncheieturilor ș� i al gleznelor. Apoi a î�nce-
put totul. Un om din stânga mea a î�nceput să răsucească o
manivelă, care făcea ca placa de piatră să se rotească, ajun-
gând, din poziț�ia orizontală, î�ntr-o poziț�ie aproape verticală.
Î�n timp ce piatra se rotea, frânghiile î�mi î�ntindeau din ce î�n
ce mai tare toate cele patru membre.
Când piatra a ajuns î�ntr-un unghi de aproximativ 45 de
grade, au î�nceput adevăratele chinuri. Cineva, care părea
să fie un magistrat, a răcnit la mine, î�ntrebându-mă dacă
am de gând să continui să propovăduiesc î�nvăț�ăturile fi-
lozofiei mele. Nu am ridicat privirea, nici nu am răspuns.
Atunci, a poruncit bărbatului să răsucească ș� i mai mult
manivela. La un moment dat, am auzit niș� te zgomote ș� i po-
cnituri, semn că ș� ira spinării mele î�ncepea să se disloce.
� n calitate de observator al acestei scene, analizam privi-
rea de pe chipul sinelui meu trecut, î�n timp ce durerea pe
care o simț�ea creș� tea. Era ca ș� i cum m-aș� fi privit î�n oglin-
dă: am devenit foarte conș� tient de faptul că eu eram cel de
pe placa de piatră.
Cătuș� ele de metal din jurul gleznelor ș� i î�ncheieturilor
mi-au pătruns î�n carne ș� i metalul ascuț� it mă rănea,
Deschiderea ușii către supranatural 87

provocându-mi dureri intense. Sângeram. Când mi s-a dis-


locat unul dintre umeri, am tresărit ș� i am î�nceput să gem
de durere. Trupul î�mi tremura ș� i se zbătea, ca urmare a
faptului că î�mi î�ncordam puternic muș� chii, î�n î�ncercarea
de a-mi î�mpiedica membrele să se rupă. Ar fi fost insupor-
tabil dacă nu aș� fi făcut asta. Magistratul a strigat iarăș� i
la mine, î�ntrebându-mă dacă am de gând să continui să
propovăduiesc.
Atunci mi-a venit o idee: Voi fi de acord să renunț să
mai propovăduiesc, iar apoi, după ce mă vor coborî de pe
placă și tot spectacolul ăsta public de tortură se va încheia,
o voi lua de la capăt. Ajunsesem la concluzia că acesta era
răspunsul corect. Î�i voi face magistratului pe plac, voi pune
capăt durerii ș� i voi evita moartea, asigurându-mă î�n acest
fel că î�mi voi putea continua misiunea. Am dat î�ncet din
cap î�n semn că nu, fără să spun nimic.
După asta, magistratul mi-a cerut insistent să spun „nu”
cu voce tare, dar n-am vrut să vorbesc. Atunci, i-a făcut
semn torț�ionarului din stânga mea să strângă ș� i mai tare
manivela. M-am uitat î�n jos, la bărbatul care manevra in-
strumentul de tortură ș� i care avea intenț�ia clară să-mi facă
rău. I-am văzut faț�a ș� i, î�n timp ce ne fixam cu privirea unul
pe celălalt, eu, observatorul, am recunoscut î�n persoana
torț�ionarului un om care face parte din viaț�a mea prezen-
tă, viaț�a lui Joe Dispenza: era aceeaș� i persoană, dar î�ntr-un
alt corp. Mi-am dat seama de niș� te lucruri î�n timp ce asis-
tam la această scenă. Am î�nț�eles că acest torț�ionar î�i tor-
turează î�n continuare pe alț�ii, inclusiv pe mine, chiar î�n
momentul prezent, ș� i am priceput rolul acelei persoane î�n
viaț�a mea. Aveam sentimentul straniu de familiar că î�l cu-
nosc de undeva ș� i totul era perfect logic.
88 SUPRANATURAL

Î�n timp ce placa se rotea cu viteză către poziț�ia vertica-


lă, am simț�it o pocnitură î�n regiunea lombară ș� i am î�nceput
să-mi pierd controlul asupra corpului. Î�n acel moment, am
cedat. Am plâns din cauza durerii sfâș� ietoare ș� i am simț�it
cum o tristeț�e teribilă î�mi cuprinde î�ntreaga ființ�ă. Î�n clipa
î�n care au î�ncetat să mai exercite presiune asupra pietrei,
aceasta a căzut repede î�napoi, î�n poziț�ie orizontală, din ca-
uza greutăț�ii. Am rămas acolo, tremurând incontrolabil, î�n
tăcere. Am fost târât apoi î�n mica celulă, unde am zăcut
chircit î�ntr-un colț� . Amintirile torturii m-au bântuit timp
de trei zile.
Mă simț�eam atât de umilit î�ncât nu aș� mai fi fost vreo-
dată î�n stare să vorbesc î�n public. Simplul gând de a mă
î�ntoarce la misiunea mea religioasă î�mi provoca o emoț�ie
tulburătoare, viscerală, aș� a că am renunț�at să mă mai gân-
desc la asta. Î�ntr-o noapte, m-au eliberat ș� i, fără să mă vadă
nimeni, cu capul plecat de ruș� ine, am dispărut. N-am mai
fost niciodată capabil să-i mai privesc pe oameni î�n ochi.
Am simț�it că am dat greș� î�n misiunea mea. Mi-am petrecut
restul vieț�ii î�ntr-o peș� teră de lângă mare, pescuind ș� i tră-
ind î�n tăcere, ca un pustnic.
Fiind martor la deznădejdea acestui biet om ș� i la ale-
gerea lui de a se ascunde de lume, am î�nț�eles că ceea ce
vedeam simboliza un mesaj pentru mine. Î�nț�elegeam că, î�n
viaț�a mea de acum, nu mai puteam să dispar sau să mă as-
cund de lume ș� i că sufletul meu î�ș�i dorea să continui ceea
ce î�ncepusem. Trebuia să mă străduiesc, să lupt pentru a
transmite un mesaj ș� i să nu mai dau niciodată î�napoi atunci
când î�ntâmpin dificultăț�i. Mi-am dat seama, totodată, că nu
eș� uasem deloc: făcusem tot ce fusese î�n puterile mele. Ș� tiam
că tânărul filozof trăia î�ncă î�n eternul moment prezent,
Deschiderea ușii către supranatural 89

î�ntruchipând o mulț�ime de variante posibile ale persoanei


mele, ș� i că puteam să schimb deopotrivă viitorul meu ș� i pe
al lui, atâta vreme cât î�ncetam definitiv să mă mai tem să
trăiesc pentru adevăr, atâta vreme cât nu mai renunț�am să
lupt pentru asta.
Fiecare dintre noi are o multitudine de versiuni posibi-
le, care există î�n eternul moment prezent, gata să fie desco-
perite. Atunci când ni se dezvăluie misterul sinelui, reuș� im
să î�nț� elegem că nu suntem ființ� e liniare, care duc o exis-
tenț� ă liniară, ci ființ�e dimensionale, care duc o existenț�ă
dimensională. Frumuseț�ea faptului că există infinite pro-
babilităț�i care ne aș� teaptă este aceea că singura cale prin
care putem schimba viitorul pe care î�l presupune fiecare
dintre ele este să ne schimbăm pe noi î�nș� ine î�n infinitul
moment prezent.
Capitolul 2

MOMENTUL PREZENT

Dacă vrei să experimentezi ș� i tu supranaturalul – să-ț�i vin-


deci trupul, să-ț�i creezi noi oportunităț�i, pe care nici măcar
nu ai fi putut să ț�i le imaginezi î�nainte, ș� i să trăieș� ti expe-
rienț�e transcendentale, mistice, trebuie să stăpâneș� ti mai
î�ntâi noț�iunea de „moment prezent”: „prezentul etern”. Î�n
zilele noastre, se discută mult despre ideea de a fi prezent
sau de a trăi î�n prezent. Cu toate că cei mai mulț�i dintre noi
î�nț�eleg ideea de bază a acestui concept (ideea de a nu te
gândi la viitor sau de a nu trăi î�n trecut), vreau să-ț�i prezint
o perspectivă complet diferită cu privire la acesta. Pentru
asta, va trebui să gândeș� ti dincolo de lumea materială –
dincolo de corpul tău, de identitatea ș� i de mediul tău î�n-
conjurător – ș� i chiar dincolo de tine î�nsuț� i. Când vei
ajunge î�n acel punct, vei reuș� i să transformi posibilitatea
î�n realitate.
La urma urmei, dacă nu reuș� eș� ti să mergi dincolo de
ceea ce crezi tu că eș� ti ș� i de felul î�n care ai fost î�nvăț�at să
crezi că funcț�ionează lumea, î�ț�i va fi imposibil să-ț�i creezi o
nouă viaț�ă sau un alt destin. Aș� adar, î�ntr-un sens cât se
92 SUPRANATURAL

poate de concret, trebuie să te dai la o parte chiar din dru-


mul tău, să mergi dincolo de ceea ce crezi că reprezintă
identitatea ta ș� i să laș� i controlul î�n seama a ceea ce este
mai măreț� decât tine, î�n seama misticului. Î�ț�i voi explica
modul î�n care funcț�ionează asta.
Mai î�ntâi, să vedem cum funcț�ionează creierul. Atunci
când sunt activaț�i neuronii dintr-un ț�esut nervos, acest lu-
cru determină o formă de gândire. Prin urmare, din punct
de vedere neuroș� tiinț�ific, gândirea î�nseamnă o acț�iune pe
care o î�ntreprinde creierul. De exemplu, foloseș� ti un mod
specific de gândire atunci când conduci maș� ina. Un alt mod
de gândire, atunci când faci duș� . Ș� i un mod de gândire diferit
atunci când cânț�i o melodie sau asculț�i muzică. Pentru a î�ntre-
prinde oricare dintre aceste acț�iuni complexe, foloseș� ti un
mod specific de gândire, care corespunde unei anumite părț�i
a creierului, ș� i asta pentru că ai făcut, probabil, aceste lucruri
de mii de ori, iar creierul se activează î�ntr-un anume mod de
fiecare dată când realizezi oricare dintre aceste activităț�i.
De exemplu, atunci când conduci maș� ina, iar creierul
funcț�ionează î�n această direcț�ie, tu î�ntreprinzi acea acț�iu-
ne pe baza unei anumite secvenț�e neuronale, a unui tipar
neuronal ș� i a unei combinaț�ii specifice de reț�ele neuronale
care se activează. Aceste reț�ele sau plase de celule nervoa-
se sunt niș� te grupări de neuroni care funcț�ionează î�mpre-
ună, î�n comuniune, ș� i care se activează ca urmare a faptului
că tu ai î�ntreprins acea acț�iune de foarte multe ori – la fel
cum deschizi un software cu dublu click sau cum deter-
mini o anumită acț�iune atunci când foloseș� ti o scurtătură.
Cu alte cuvinte, neuronii care se activează î�n acelaș� i timp
pentru a realiza o anumită sarcină ajung să fie puternic in-
terconectaț�i.1 Putem spune că, atunci când conduci î�n mod
Momentul prezent 93

conș� tient un automobil, selectezi automat ș� i activezi o anu-


mită structură nervoasă, iar aceasta determină, la rândul
ei, crearea unui anumit tip de gândire, care corespunde
unei anumite părț�i a creierului.
Creierul este, î�n mare parte, un produs al trecutului.
A fost configurat ș� i modelat pentru a deveni o î�nregistrare
vie a tot ce ai î�nvăț�at ș� i ai experimentat până î�n acest mo-
ment. Din punct de vedere neuroș� tiinț�ific, î�nvăț�area se pro-
duce atunci când neuronii se activează, formând mii de
conexiuni sinaptice, care formează la rândul lor reț�ele ner-
voase complexe, tridimensionale. Priveș� te procesul de î�n-
văț�are ca pe un proces prin care creierul tău evoluează.
Atunci când acorzi atenț�ie cunoș� tinț�elor ș� i informaț�iilor ș� i
faci conexiuni logice î�ntre ele, această interacț�iune cu me-
diul lasă o anumită amprentă biologică asupra creierului.
Când ai o experienț�ă nouă, simț�urile tale creează o structură
neurologică î�n creier, î�n cadrul căreia se î�mbină ș� i mai mul-
ț�i neuroni, astfel că se formează conexiuni sinaptice ș� i mai
dezvoltate, care î�ț�i fac creierul să evolueze ș� i mai mult.
Experienț�ele nu doar că amplifică conexiunile neuro-
nale, ci creează, totodată, ș� i emoț�ii. Priveș� te emoț�iile ca pe
niș� te reziduuri chimice ale experienț�elor trecute sau ca pe
o reacț�ie chimică. Cu cât coeficientul emoț�ional al unui
eveniment din viaț�ă este mai puternic, cu atât acea experi-
enț�ă lasă o amprentă mai puternică asupra creierului tău;
acesta este modul î�n care se formează amintirile de lungă
durată. Aș� adar, dacă î�nvăț�area presupune ca î�n creierul tău
să se realizeze noi conexiuni neuronale, formarea aminti-
rilor presupune menț�inerea acestor conexiuni. Cu cât pui
î�n aplicare mai des un gând, o alegere, un comportament, o
experienț�ă sau o emoț�ie, cu atât mai complexe vor fi
94 SUPRANATURAL

conexiunile neuronale care se formează î�n creier ș� i cu atât


mai mult se vor menț�ine aceste conexiuni.
Cazul Annei, despre care am vorbit î�n capitolul prece-
dent, ne-a arătat că majoritatea emoț�iilor provin din inter-
acț�iunea cu mediul extern. Deoarece simț�urile te conectează
la mediul extern, iar creierul î�nregistrează structura unui
anumit eveniment, atunci când treci printr-o experienț�ă cu
mare î�ncărcătură emoț�ională – indiferent că este o experi-
enț�ă pozitivă sau negativă – aceasta se î�ntipăreș� te î�n creier
sub forma unei amintiri. Prin urmare, atunci când o anumită
experienț�ă modifică compoziț�ia chimică a creierului ș� i a or-
ganismului tău, iar tu acorzi din ce î�n ce mai multă atenț�ie
cauzelor care au determinat acea experienț�ă, vei ajunge să
asociezi o anumită persoană sau un anumit obiect cu locul ș� i
momentul î�n care te aflai atunci când ai trecut prin respectiva
experienț�ă. Î�n acest mod sunt create amintirile: prin inter-
acț�iunea cu lumea exterioară. Putem spune aș� adar că sin-
gurul loc î�n care trecutul există cu adevărat este î�n creierul
tău – ș� i î�n corpul tău.

Modul în care trecutul tău devine viitorul tău


Să aruncăm o privire mai atentă asupra procesului biochi-
mic care are loc î�n organism atunci când te gândeș� ti la ceva
sau când simț�i o anumită emoț�ie. Atunci când te gândeș� ti
la ceva (sau î�ț�i aminteș� ti de ceva), î�n creier se produce o
reacț�ie biochimică ce î�l determină să emită anumite sem-
nale chimice. Acesta este modul î�n care gândurile imateriale
devin, literalmente, materie – devin, de fapt, niș� te mesageri
chimici. Aceste semnale chimice î�ț�i condiț�ionează corpul,
astfel că te vei simț�i exact aș� a cum gândeș� ti. Î�n momentul
Momentul prezent 95

î�n care conș� tientizezi că te simț�i î�ntr-un anumit fel, î�n min-
tea ta vor apărea ș� i mai multe gânduri similare celui prin
intermediul căruia î�ț�i conș� tientizezi respectiva stare, ș� i
atunci creierul eliberează ș� i mai multe substanț�e chimice
similare, care î�ț�i vor menț�ine acea stare.
De exemplu, dacă te gândeș� ti la ceva care î�ț�i provoacă
teamă, î�ncepi să simț�i teama. Dacă î�ncepi să te temi, această
emoț�ie te va face să te gândeș� ti ș� i mai mult la teamă, iar aceste
noi gânduri stimulează ș� i mai multe substanț�e chimice î�n
creier ș� i î�n corp, care te vor face să te temi î�n continuare. Ș� i,
fără să-ț�i dai seama, eș� ti prins î�ntr-un cerc vicios, î�n care
gândirea î�ț�i determină emoț�iile ș� i emoț�iile î�ț�i determină
gândirea. Dacă gândurile constituie vocabularul creierului
ș� i emoț�iile constituie vocabularul corpului, iar cercul vicios
al gândirii ș� i simț�irii tale devine felul tău de a fi, atunci î�n-
tregul tău fel de a fi este ancorat î�n trecut.
Î�n momentul î�n care activezi î�n mod repetat aceleaș� i
circuite din creier, continuând să ai un anume tip de gân-
duri, î�ț�i programezi creierul să funcț�ioneze după aceleaș� i
tipare. Drept urmare, creierul devine un depozitar al gân-
dirii trecute ș� i, cu timpul, î�ț�i va fi mult mai uș� or să gândeș� ti
î�n mod automat î�n acelaș� i mod. Pe de altă parte, atunci
când simț�i î�n mod repetat aceleaș� i emoț�ii – care, aș� a cum
tocmai am spus, constituie vocabularul corpului ș� i rezi-
duurile chimice ale experienț�elor trecute –, î�ț�i condiț�ionezi
corpul să rămână ancorat î�n trecut.
Ș� i acum, hai să vedem ce î�nseamnă asta pentru tine, î�n
viaț�a de zi cu zi. Dat fiind faptul că tocmai ai aflat că senza-
ț�iile ș� i emoț�iile pe care le simț�i constituie, din punct de ve-
dere chimic, produsul finit al evenimentelor trecute, î�n
momentul î�n care te trezeș� ti dimineaț�a ș� i cauț�i să regăseș� ti
96 SUPRANATURAL

acea stare familiară, care te face să te simț�i „î�n pielea ta”,


î�nseamnă că î�ț�i î�ncepi ziua î�n trecut. Aș� a că, atunci când
î�ncepi să te gândeș� ti la problemele tale – care sunt legate
de amintirile experienț�elor pe care le-ai avut î�n trecut cu
anumiț�i oameni sau cu anumite lucruri, î�ntr-un loc ș� i î�ntr-un
moment specifice –, acestea î�ț�i conferă emoț�ii familiare, pe
care le-ai mai trăit, precum nefericirea, inutilitatea, tristeț�ea,
durerea, suferinț�a, anxietatea, î�ngrijorarea, frustrarea, vina
sau sentimentul că nu eș� ti î�n stare de nimic. Dacă aceste
emoț�ii sunt cele care î�ț�i determină modul de a gândi, dacă
nu poț�i să gândeș� ti mai presus de ceea ce simț�i, atunci î�n-
seamnă, de asemenea, că gândeș� ti î�n trecut. Ș� i, dacă aceste
emoț�ii familiare influenț�ează deciziile pe care le vei lua î�n
acea zi, comportamentele pe care le vei pune î�n practică
sau experienț�ele prin care ai de gând să treci, atunci vei fi
previzibil – ș� i viaț�a ta va rămâne neschimbată.
Acum, să presupunem că, după ce te trezeș� ti, î�ț�i opreș� ti
alarma ș� i, î�n timp ce stai î�ntins î�n pat, î�ț�i verifici conturile
de Facebook ș� i Instagram, mesajele de pe WhatsApp ș� i
Twitter, SMS-urile, email-urile ș� i, î�n cele din urmă, verifici
ș� tirile. (Acum î�ț�i aminteș� ti cu adevărat cine eș� ti, pentru că,
prin aceste acț�iuni, î�ț�i reafirmi personalitatea ș� i te conec-
tezi la realitatea ta personală, creând o conexiune î�ntre
trecut ș� i prezent.) Apoi, te duci la baie. Foloseș� ti toaleta, te
speli pe dinț�i, faci un duș� , te î�mbraci, după care te î�ndrepț�i
spre bucătărie. Î�ț�i bei cafeaua ș� i iei micul dejun. Poate că te
uiț�i la ș� tiri î�n timpul acesta, sau î�ț�i verifici din nou email-ul.
Aceeaș� i rutină ca î�n fiecare zi.
După care pleci la serviciu cu maș� ina, parcurgând ace-
laș� i traseu cunoscut, ș� i, când ajungi la birou, interacț�ionezi
cu aceiaș� i colegi cu care te-ai î�ntâlnit ș� i ieri. Î�ț�i petreci ziua
Momentul prezent 97

efectuând, î�n linii mari, aceleaș� i sarcini ca ș� i î�n ziua prece-


dentă. Dacă î�ntâmpini provocări la serviciu, s-ar putea chiar
să ai acelaș� i tip de reacț�ie emoț�ională pe care o ai de obicei
când se î�ntâmplă asta. Apoi, după slujbă, conduci către casă;
s-ar putea să te opreș� ti la acelaș� i magazin ș� i să cumperi
alimentele care-ț�i plac ș� i pe care le consumi î�ntotdeauna.
Î�ț�i pregăteș� ti aceeaș� i cină ca de obicei ș� i te uiț�i la aceeaș� i
emisiune la televizor, î�n acelaș� i interval orar ș� i stând î�n
acelaș� i loc î�n sufragerie. Apoi te pregăteș� ti de culcare, aș� a
cum o faci de obicei: te speli pe dinț�i (ț�inând periuț�a cu
mâna dreaptă ș� i î�ncepând periajul cu dinț�ii de sus, din par-
tea dreaptă a gurii), te cuibăreș� ti î�n aceeaș� i parte a patului,
poate citeș� ti vreo câteva pagini, după care adormi.
Dacă urmezi aceeaș� i rutină iar ș� i iar, aceasta va deveni
un obicei. Un obicei este un set redundant de gânduri, com-
portamente ș� i emoț�ii automate, care se formează prin re-
petiț�ie frecventă. Practic, asta î�nseamnă că trupul tău intră
pe pilot automat, rulând o serie de programe, ș� i, cu timpul,
corpul va lua locul gândirii. Când pui î�n practică o rutină de
prea multe ori, corpul î�nț�elege automat cum să facă anumite
lucruri, mai bine decât î�nț�elege creierul sau mintea conș� ti-
entă. Treci, pur ș� i simplu, pe pilot automat ș� i acț�ionezi in-
conș� tient, ceea ce î�nseamnă că a doua zi te vei trezi ș� i vei
face, î�n esenț�ă, aceleaș� i lucruri, din nou ș� i din nou. Î�ntr-un
sens foarte concret, corpul te va conduce către acelaș� i vii-
tor previzibil, care se axează pe lucrurile pe care le-ai făcut
î�n mod repetat î�n trecutul tău liniar. Vei avea aceleaș� i gân-
duri ș� i vei face aceleaș� i alegeri, care te vor face să pui î�n
practică aceleaș� i comportamente, care te vor face să ai ace-
laș� i gen de experienț�e care, la rândul lor, î�ț�i vor produce
aceleaș� i emoț�ii. Cu timpul, î�n creierul tău se va crea o serie
de reț�ele neurologice profund interconectate ș� i î�ț�i vei
98 SUPRANATURAL

condiț�iona corpul să rămână ancorat î�n trecut – iar acest


trecut va deveni viitorul tău.
Dacă ț�i-ai analiza programul de zi cu zi, î�ncepând cu
momentul î�n care te trezeș� ti dimineaț�a ș� i până î�n momen-
tul î�n care mergi la culcare, ai putea să „decupezi” progra-
mul pe care l-ai avut ieri sau pe cel pe care l-ai avut astăzi
(care fac parte din trecut) ș� i l-ai putea pune î�n „spaț�iul
rezervat” programului tău de mâine (care face parte din
viitor), pentru că, î�n esenț�ă, acț�iunile pe care le-ai î�ntre-
prins astăzi sunt cele pe care le vei î�ntreprinde ș� i mâine – ș� i
poimâine, ș� i răspoimâine, ș� i aș� a mai departe. Să recunoaș� -
tem: dacă păstrezi aceeaș� i rutină pe care ai pus-o î�n practică
ieri, este logic ca ziua ta de mâine să se asemene foarte
mult cu ziua care tocmai a trecut. Viitorul tău nu este decât
o reluare a trecutului. Asta pentru că ziua de ieri este cea
care creează ziua pe care o vei avea mâine.
Priveș� te figura 2.1. Liniile verticale reprezintă aceleaș� i
gânduri, care determină aceleaș� i alegeri ș� i care, la rândul
lor, activează un comportament automat, care te va face să
ai o experienț�ă deja cunoscută, iar aceasta din urmă î�ț�i va
produce o senzaț�ie sau o emoț�ie cunoscută. Dacă pui î�n
miș� care î�n mod repetat aceeaș� i secvenț�ă, cu timpul, toț�i
aceș� ti paș� i individuali vor fuziona ș� i vei funcț�iona pe baza
unui singur program automat. Î�n acest mod î�ț�i vei pierde
liberul arbitru, care va fi î�nlocuit de acest program. Săgea-
ta reprezintă o experienț�ă neprevăzută, care se iveș� te pe
axa temporală, undeva î�ntre momentul î�n care eș� ti î�n trafic,
conducând spre serviciu ș� i fiind conș� tient că o să î�ntârzii
din nou, ș� i momentul î�n care î�ncerci să opreș� ti la o curăț�ă-
torie chimică î�n timp ce te î�ndrepț�i spre birou.
Momentul prezent 99

Putem spune că mintea ș� i corpul tău se află î�n „zona cu-


noscutului” – acelaș� i viitor predictibil, care se bazează pe lu-
crurile pe care le-ai făcut î�n acelaș� i trecut familiar –, iar î�n
cadrul acestui viitor sigur ș� i cunoscut nu poate exista „necu-
noscutul”. De fapt, dacă s-ar î�ntâmpla ceva nou, dacă s-ar pe-
trece un eveniment neobiș� nuit, care ț�i-ar modifica previzibilul
program zilnic, te-ai enerva, pentru că acest lucru ț�i-ar per-
turba rutina zilnică. Mai mult ca sigur că î�l vei considera
deranjant, problematic ș� i de-a dreptul neplăcut. S-ar putea
să-i zici: „Nu poț�i să revii mâine? Acum nu e momentul”.

Figura 2.1
Un obicei este un set redundant de gânduri, comportamente și emoții
automate, inconștiente, care se dezvoltă prin repetiție. Acesta se for-
mează atunci când ai făcut de atât de multe ori un lucru încât corpul
tău este programat să ia locul minții. Cu timpul, corpul te va conduce
spre un viitor previzibil, care se bazează pe lucrurile pe care le-ai făcut
în trecut. Așadar, dacă nu trăiești în momentul prezent, atunci trăiești,
probabil, pe baza unui program.
100 SUPRANATURAL

Adevărul este că, „necunoscutul” nu poate exista î�n sfera


unei vieț�i previzibile. Necunoscutul exclude ideea predicti-
bilităț�ii. Necunoscutul este ceva nefamiliar, de care nu eș� ti
sigur, dar este ș� i ceva palpitant, totodată, pentru că se ma-
nifestă î�n moduri la care nu te-ai putea aș� tepta sau pe care
nu le-ai putea anticipa. Aș� a că dă-mi voie să te î�ntreb: Î�n ce
măsură ai fi dispus să faci loc „necunoscutului” î�n viaț�a ta
previzibilă, bazată pe rutină?
Atunci când rămâi î�n „zona cunoscutului” – urmând
acelaș� i program zilnic, gândind î�n aceeaș� i manieră, luând
aceleaș� i decizii, punând î�n practică aceleaș� i obiceiuri care
au devenit niș� te automatisme, trecând prin acelaș� i gen de
experienț�e, care pun î�n miș� care aceleaș� i reț�ele neuronale,
î�n cadrul aceloraș� i tipare, ș� i căutând, prin asta, să regăseș� ti
acea stare familiară, care te face să te simț�i „î�n pielea ta” –
î�ț�i pui î�n funcț�iune, de fapt, aceeaș� i parte a minț�ii, iar ș� i iar.
Cu timpul, creierul tău va fi programat ș� i va repeta î�n mod
automat oricare dintre aceste secvenț�e, din ce î�n ce mai
uș� or ș� i fără efort, pe zi ce trece.
Pe măsură ce fiecare dintre aceș� ti paș� i individuali fuzio-
nează ș� i devin un singur proces, î�nsuș� i faptul de a te gândi
la experienț�a pe care ai avut-o î�n legătură cu cineva sau cu
ceva, î�ntr-un loc ș� i î�ntr-un moment anume, te va face să
poț�i anticipa î�n mod automat emoț�iile pe care le-ar produce
acest gen de experienț�ă. Dacă poț�i anticipa trăirea oricărei
experienț�e, atunci trăieș� ti î�ncă î�n „zona cunoscutului”. De
exemplu, faptul că te gândeș� ti la o î�ntrevedere cu aceeaș� i
echipă de oameni cu care ai lucrat î�n ultimii ani te poate
face să anticipezi emoț�ia pe care te va face să o simț�i acest
eveniment viitor, emoț�ie pe care ai mai trăit-o ș� i î�n trecut.
Dacă poț�i prevedea sentimentul pe care ț�i-l va provoca acel
Momentul prezent 101

eveniment viitor – pentru că ai trecut de suficient de multe


ori până acum prin acest tip de experienț�ă, astfel î�ncât să
cunoș� ti deja sentimentul pe care ț� i-l va crea –, atunci,
probabil că această experienț�ă va fi ș� i acum la fel. Ș� i, bine-
î�nț�eles, este firesc să fie aș� a. Dar asta pentru că tu eș� ti ne-
schimbat. Î�n aceeaș� i ordine de idei, dacă funcț�ionezi pe
baza programului automat ș� i nu poț�i anticipa ce fel de tră-
ire î�ț�i va produce o anumită experienț�ă din viaț�a ta, atunci
vei ezita probabil să dai curs experienț�ei respective.
Mai trebuie să analizăm î�ncă un aspect al gândirii ș� i al
simț�irii, astfel î�ncât să avem o imagine completă cu privire
la ce se î�ntâmplă atunci când continui să ai acelaș� i fel de a fi.
Acest cerc vicios gândire-simț�ire generează ș� i un câmp elec-
tromagnetic de jur î�mprejurul corpului tău, iar energia aces-
tui câmp este măsurabilă. De fapt, corpurile noastre emit î�n
permanenț�ă lumină, energie sau frecvenț�e, care transmit un
mesaj specific ori informaț�ii sau intenț�ii specifice. (Apropo,
când spun lumină, nu mă refer doar la cea pe care o percepem
cu ochiul liber, ci la î�ntregul spectru de lumină – inclusiv raze
X, unde telefonice ș� i microunde.) De asemenea, î�n aceeaș� i
manieră, receptăm informaț�ii esenț�iale, care sunt transmi-
se prin intermediul diverselor frecvenț�e. Aș� adar, emitem ș� i
receptăm î�n permanenț�ă energie electromagnetică.
Iată cum decurge procesul. Când ne vine î�n minte un
gând, reț�elele de neuroni pe care acest gând le activează î�n
creier creează sarcini electrice. Î�n momentul î�n care acel
gând provoacă ș� i o reacț�ie chimică, care se manifestă sub
forma unui sentiment sau a unei emoț�ii, precum ș� i atunci
când un sentiment sau o emoț�ie ne determină gândurile,
emoț�iile respective creează sarcini magnetice. Aceste emoț�ii
se contopesc cu gândurile care creează sarcini electrice,
102 SUPRANATURAL

producând un câmp electromagnetic specific, care caracte-


rizează felul tău de a fi.2
Consideră că emoț�iile constituie o energie în mișcare.
Atunci când î�ntr-o î�ncăpere intră o persoană care trăieș� te
o emoț� ie puternică, energia acelei persoane (făcând ab­
stracț� ie de limbajul corporal) este adesea foarte uș� or de
sesizat. Cu toț�ii am simț�it energia ș� i intenț�iile unei persoa-
ne, î�n momentul î�n care aceasta era nervoasă sau profund
nemulț� umită. Am simț� it-o, pentru că aceasta emitea un
puternic semnal energetic, care transmitea informaț�ii spe-
cifice. La fel stau lucrurile ș� i î�n cazul unei persoane cu o
sexualitate foarte puternică, al uneia care suferă sau al ce-
lor care au o energie coerentă, binefăcătoare: toate aceste
energii pot fi simț�ite ș� i trăite de cei din jur. După cum era
de aș� teptat, fiecare tip de emoț�ie produce un anumit tip de
frecvenț�ă. Frecvenț�ele emoț�iilor superioare, creatoare, pre-
cum dragostea, bucuria ș� i recunoș� tinț�a, sunt mult mai î�nal-
te decât frecvenț�ele emoț�iilor generate de stres, aș� a cum
sunt teama ș� i mânia, deoarece fiecare dintre acestea poartă
niveluri diferite de intenț�ie ș� i de energie. (Vezi figura 2.2,
care ilustrează câteva dintre frecvenț�ele asociate diferitelor
stări emoț�ionale.) Vei afla mai multe despre acest concept
pe parcursul cărț�ii.
Aș� adar, dacă ne recreăm trecutul î�n fiecare zi, având
aceleaș� i gânduri ș� i trăind aceleaș� i emoț�ii, generăm î�n mod
constant acelaș� i câmp electromagnetic – transmitem ace-
eaș� i energie, cu acelaș� i mesaj. Din perspectiva energiei ș� i a
informaț�iei, asta presupune că aceeaș� i energie, specifică
trecutului nostru, continuă să transmită acelaș� i tip de in-
formaț�ii, creând î�n continuare acelaș� i viitor.
Momentul prezent 103

Figura 2.2

Emoțiile constituie o energie în mișcare. Orice tip de energie emite o


anumită frecvență și orice tip de frecvență transmite informație. Prin
intermediul gândurilor și al sentimentelor, transmitem și receptăm in-
formații în mod continuu.

Aș� adar, energia pe care o emitem este echivalentă cu


trecutul nostru. Singura modalitate de a ne schimba viaț�a
este aceea de a schimba frecvenț�a energiei – de a modifica
frecvenț�a câmpului electromagnetic pe care î�l generăm î�n
mod constant. Cu alte cuvinte, pentru a ne schimba felul de
a fi, trebuie să schimbăm modul î�n care gândim ș� i simț�im.
104 SUPRANATURAL

Figura 2.3

Dacă acorzi atenție unui anumit lucru și, în egală măsură, îți concen-
trezi și energia asupra acestuia, atunci, în momentul în care acorzi
atenție amintirilor și sentimentelor familiare, vei absorbi energia mo-
mentului prezent și o vei direcționa înspre trecut. De asemenea, dacă
acorzi atenție în mod constant oamenilor cu care trebuie să te întâl-
nești, locurilor în care trebuie să ajungi, chestiunilor pe care trebuie să
le rezolvi la un moment dat, în cadrul realității tale familiare, cunoscu-
te, atunci absorbi energia momentului prezent și o direcționezi înspre
viitorul predictibil.
Momentul prezent 105

Dacă acorzi atenț�ie unui anumit lucru ș� i, î�n egală mă-


sură, î�ț�i concentrezi ș� i energia asupra acestuia („energia”
fiind un concept-cheie, despre care voi discuta ulterior, î�n
acest capitol), atunci, î�n clipa î�n care acorzi atenț� ie unei
emoț�ii familiare, atenț�ia ș� i energia ta se vor raporta la tre-
cut. Dacă aceste emoț�ii familiare sunt legate de amintirea
unui eveniment trecut, care implică existenț�a unei persoa-
ne sau a unui obiect î�ntr-un loc ș� i î�ntr-un moment anume,
atunci atenț�ia ș� i energia ta se vor raporta, de asemenea, la
trecut. Drept urmare, absorbi energia momentului prezent
ș� i o direcț� ionezi î�nspre trecut. Î� n aceeaș� i manieră, dacă
î�ncepi să te gândeș� ti la toț�i oamenii cu care trebuie să te
î�ntâlneș� ti, la lucrurile pe care trebuie să le faci ș� i la locurile
î�n care trebuie să ajungi î�ntr-un anumit moment, pe par-
cursul unei zile obiș� nuite, atunci absorbi atenț� ia ș� i ener-
gia momentului prezent ș� i o direcț�ionezi î�nspre viitorul
previzibil, cunoscut. Priveș� te figura 2.3, care ilustrează acest
aspect.
Î�ntreaga ta energie se concentrează î�n acest moment
asupra acelor experienț� e cunoscute, î�ntr-o succesiune
cronologică specifică. Energia ta creează ș� i mai multe ex-
perienț�e de acelaș� i fel, iar corpul tău se va ghida după gân-
durile care te conduc către aceleaș� i evenimente, din aceeaș� i
realitate. Energia ta este direcț�ionată dinspre momentul
prezent către momentul trecut sau viitor. Drept urmare,
î�ț�i rămâne foarte puț� ină energie pe care să o investeș� ti
î�ntr-o experienț� ă necunoscută, î�ntr-o nouă succesiune
cronologică.
Figura 2.3 ilustrează, de asemenea, modul î�n care ener-
gia electromagnetică pe care o emiț�i corespunde, din punct
de vedere vibraț� ional, tuturor lucrurilor cunoscute ț�ie.
106 SUPRANATURAL

Aș� adar, la î�nceputul zilei, dacă te gândeș� ti să mergi la toa-


letă, te trezeș� ti deodată î�ndreptându-te spre baie. Apoi,
dacă te gândeș� ti să faci duș� , vei fi sub duș� î�n câteva mo-
mente, reglând temperatura apei. Î�ț�i vine î�n minte cafetie-
ra ș� i î�ț�i direcț�ionezi atenț�ia ș� i energia către acest obiect, iar
î�n momentul î�n care te î�ndrepț�i automat spre bucătărie, ca
să-ț�i pregăteș� ti cana de cafea, corpul î�ț�i va urma din nou
gândurile. Iar dacă ai făcut asta zilnic î�n ultimii 22 de ani,
corpul va acț�iona fără efort î�n această direcț�ie. Corpul î�ț�i
urmează î�ntotdeauna gândurile, dar, î�n acest caz, el î�ț�i
urmează gândurile conducându-te tot spre „zona cunos-
cutului”. Ș� i asta pentru că acolo se află atenț�ia ta – ș� i, prin
urmare, ș� i energia.
Aș� adar, permite-mi să te î�ntreb: Ar putea fi vreodată
posibil ca trupul tău să î�nceapă să î�ț�i urmeze gândurile,
dar î�n direcț�ia necunoscutului? Dacă da, atunci va trebui să
î�ncepi să î�ț�i concentrezi atenț�ia asupra altor lucruri, iar
acest fapt va duce la modificarea frecvenț�ei energiei tale,
ceea ce va duce la schimbarea felului de a gândi ș� i de a simț�i
pentru suficient de mult timp, î�ncât să se î�ntâmple ceva
nou. Deș� i s-ar putea să-ț�i pară imposibil ce î�ț�i spun, acest
lucru este cu adevărat posibil. Aș� a cum corpul tău ț�i-a ur-
mat gândurile către fiecare experienț�ă cunoscută din viaț�ă
(precum aceea de a-ț�i prepara cafeaua dimineaț�a), atunci
când vei î�ncepe să-ț�i direcț�ionezi energia ș� i atenț�ia către
necunoscut, corpul va putea să-ț�i urmeze mintea î�ntr-acolo
– î�nspre o nouă experienț�ă din viitorul tău.
Momentul prezent 107

Pregătirea minții și a corpului


pentru un nou viitor
Dacă eș� ti familiarizat cu opera mea, ș� tii deja că î�mi place la
nebunie conceptul de „repetiț�ie mentală”. Sunt fascinat de
modul î�n care ne putem transforma creierul ș� i corpul ex-
clusiv prin intermediul gândului. Meditează un pic asupra
acestui lucru. Dacă î�ț�i concentrezi atenț�ia asupra unei ima-
gini mentale anume ș� i eș� ti foarte prezent î�n momentul î�n
care creezi o succesiune repetată de gânduri ș� i de senti-
mente legate de această imagine, creierul ș� i corpul tău nu
vor ș� ti să facă diferenț�a î�ntre ce se petrece î�n lumea exte-
rioară ș� i ce se petrece î�n lumea interioară. Aș� adar, când
eș� ti pe deplin implicat ș� i concentrat, vei percepe lumea
interioară, a imaginaț�iei, ca parte a experienț�ei exterioare,
iar biologia ta se va modifica î�n conformitate cu acest lu-
cru. Asta î�nseamnă că î�ț�i vei determina creierul ș� i corpul să
creadă că a trecut deja printr-o experienț�ă exterioară, fără
ca aceasta să fi avut loc, de fapt. Lucrul asupra căruia î�ț�i
concentrezi atenț�ia ș� i pe care î�l repeț�i la nivel mental iar ș� i
iar nu numai că va ajunge să te definească din punct de
vedere biologic, dar va ajunge ș� i să î�ț�i determine viitorul.
Iată un bun exemplu al acestei practici. O echipă de cer-
cetători de la Harvard a făcut un studiu asupra unui grup
de voluntari care nu mai cântaseră niciodată la pian. Au
î�mpărț�it grupul î�n două, iar jumătate dintre ei trebuiau să
repete câte două ore pe zi, vreme de cinci zile, o metodă
simplă de a cânta la pian cu o singură mână. Cealaltă jumă-
tate a grupului a făcut acelaș� i lucru, î�nsă voluntarii doar
ș� i-au imaginat că se află î�n faț�a unui pian – nu î�ș�i miș� cau
deloc degetele. Scanările cerebrale efectuate î�nainte ș� i
108 SUPRANATURAL

după experiment au demonstrat că ambele grupuri ș� i-au


creat un număr semnificativ de noi circuite neuronale, dar
au creat ș� i un nou program neurologic î�n acea zonă a creie-
rului care controlează miș� carea degetelor, deș� i jumăta-
te din grup a făcut acest lucru exclusiv prin intermediul
gândului.3
Gândeș� te-te la asta. Creierul celor care au repetat men-
tal acț�iunile arăta la scanare că experienț�a ar fi avut loc cu
adevărat – deș� i nu miș� caseră un deget. Dacă, după cinci
zile, i-ai fi aș� ezat î�n faț�a unui pian, mulț�i dintre ei ar fi reu-
ș� it să cânte destul de bine piesa pe care ș� i-o imaginaseră,
deș� i nu atinseseră niciodată claviatura. Pentru că î�ș�i imagi-
nau zi de zi această activitate, au ajuns să creeze programul
neurologic necesar experienț�ei propriu-zise. Prin interme-
diul atenț�iei ș� i al intenț�iei, ș� i-au activat ș� i conectat î�n mod
repetat anumite circuite cerebrale care, cu timpul, s-au trans-
format î�ntr-un program automat al creierului, care rula din
ce î�n ce mai uș� or, cu fiecare iniț�iere. Aș� adar, dacă ar fi î�nce-
put să cânte după cele cinci zile de exerciț�iu mental, com-
portamentul lor ar fi fost î�n concordanț�ă cu intenț�iile lor
conș� tiente, pentru că î�ș�i pregătiseră din timp creierul pen-
tru experienț�a care ar fi urmat. Iată cât de puternică poate
fi mintea atunci când o antrenezi.
Studii similare au scos la iveală acelaș� i tip de rezultate
ș� i î�n cazul antrenării musculaturii. Î�n cadrul unui studiu
revoluț�ionar al Clinicii Cleveland, zece subiecț�i ai cercetării,
cu vârste î�ntre 20 ș� i 35 de ani, ș� i-au imaginat, timp de 12
săptămâni, î�n câte cinci sesiuni pe săptămână, că î�ș�i î�ncor-
dează bicepș� ii cât de tare pot. La fiecare două săptămâni,
cercetătorii î�nregistrau activitatea electrică cerebrală de
pe parcursul sesiunilor ș� i măsurau forț� a musculară. La
Momentul prezent 109

sfârș� itul studiului, subiecț�ii î�ș�i crescuseră forț�a bicepș� ilor


cu 13,5%, deș� i nu-ș� i folosiseră deloc muș� chii. Ș� i-au menț�inut
această forț�ă timp de trei luni după î�ncheierea sesiunilor
de antrenament din cadrul studiului.4
Mai recent, o echipă de cercetători formată din oameni
de ș� tiinț�ă de la Universitatea din Texas din San Antonio, de
la Clinica Cleveland ș� i de la Centrul de Cercetare al Fundaț�iei
Kessler din West Orange, New Jersey, au cerut subiecț�ilor
studiului să vizualizeze modul î�n care ș� i-ar contracta muș� -
chii flexori ai cotului. Î�n timp ce făceau asta, au fost instruiț�i
să î�ș�i îndemne muș� chii să se î�ncordeze cât de tare pot – adică
să adauge o intenț�ie fermă puternicei lor energii mentale
–, lucru pe care l-au făcut pe parcursul unor sesiuni de câte
15 minute, 5 zile pe săptămână, timp de 12 săptămâni. Un
grup de subiecț�i au fost instruiț�i să utilizeze aș� a-numita
„imagine externă” sau „imaginea sinelui la persoana a 3-a”,
imaginându-ș� i că pun î�n practică exerciț�iul ș� i că se privesc
pe ei î�nș� iș� i făcând asta, ca î�ntr-o scenă din mintea lor, care
nu are legătură cu experienț�a propriu-zisă (ca ș� i cum ar
urmări un film cu ei). Un al doilea grup a fost instruit să
folosească „imaginea internă” sau „imaginea sinelui la per-
soana î�ntâi”, imaginându-ș� i că trupurile lor, aș� a cum erau
ele chiar atunci, î�n timp real, erau cele care puneau î�n prac-
tică exerciț�iul, lucru care făcea ca experienț�a să fie mai
apropiată ș� i mai realistă. Al treilea grup, grupul de control,
nu a avut de practicat niciun exerciț�iu. Nici grupul care a
utilizat „imagini externe”, nici grupul de control nu au de-
monstrat vreo schimbare semnificativă, î�nsă grupul care a
folosit „imagini interne” a î�nregistrat o creș� tere a forț�ei
musculare de 10,8%.5
110 SUPRANATURAL

O altă echipă de la Universitatea din Ohio a mers ș� i mai


departe ș� i a pus î�n ghips î�ncheieturile a 29 de voluntari,
timp de o lună, î�n aș� a fel î�ncât să fie siguri că voluntarii nu
î�ș�i vor miș� ca î�ncheieturile nici măcar î�n mod neintenț�io-
nat. Jumătate din grup a efectuat exerciț�ii mentale câte 11
minute pe zi, 5 zile pe săptămână, imaginându-ș� i că î�ș�i
flexează musculatura imobilizată a î�ncheieturilor, î�nsă ră-
mânând complet nemiș� caț�i. Cealaltă jumătate, grupul de
control, nu a avut de făcut niciun exerciț�iu mental. După o
lună, atunci când le-a fost î�nlăturat ghipsul, musculatura
celor din grupul care ș� i-a folosit imaginaț�ia era de două ori
mai puternică decât a celor din grupul de control.6
Fiecare dintre aceste studii legate de antrenarea mus-
culaturii demonstrează că repetiț�ia mentală poate genera
schimbări atât la nivelul creierului, cât ș� i la nivelul corpului,
exclusiv prin intermediul gândului. Cu alte cuvinte, pentru
că au practicat mental comportamentele ș� i pentru că au vi-
zualizat î�n mod conș� tient ș� i regulat activitatea respectivă,
corpul subiecț�ilor a î�nceput să arate ca ș� i cum aceș� tia ar fi
pus î�n practică acea activitate din punct de vedere fizic – cu
toate că nu au făcut deloc acest lucru. Cei care au adăugat
intensităț�ii imaginii mentale ș� i componenta emoț�ională,
ambiț�ionându-se să î�ș�i determine muș� chii să se î�ncordeze
cât de mult era posibil, au făcut ca experienț�a să fie ș� i mai
reală pentru ei, iar rezultatele mai pronunț�ate.
Î�n studiul legat de cântatul la pian, creierul subiecț�ilor
arăta ca ș� i cum experienț�a pe care ș� i-o imaginaseră s-ar fi
petrecut cu adevărat, fiindcă î�ș�i pregătiseră creierul pen-
tru această experienț�ă viitoare. Î�n aceeaș� i manieră, subiec-
ț�ii din studiile legate de antrenarea musculaturii au generat
schimbări la nivelul corpului, făcându-l să arate aș� a cum ar
Momentul prezent 111

fi arătat dacă ar fi experimentat deja acea realitate – ș� i au


făcut acest lucru doar prin repetarea mentală a activităț�ii,
exclusiv prin intermediul gândului. Acum poț�i să î�nț�elegi
de ce, atunci când te trezeș� ti dimineaț�a ș� i î�ncepi să te gân-
deș� ti la oamenii cu care trebuie să te î�ntâlneș� ti, la locurile
î�n care trebuie să ajungi ș� i la lucrurile din agenda ta î�ncăr-
cată pe care trebuie să le rezolvi (ceea ce î�nseamnă repetiț�ie
mentală), ș� i adaugi acestor gânduri o emoț�ie intensă, pre-
cum suferinț�a, nefericirea sau nemulț�umirea, exact aș� a cum
făceau voluntarii din studiul legat de muș� chii flexori ai co-
tului, care î�ș�i îndemnau muș� chii să se î�ncordeze, fără să ș� i-i
miș� te deloc î�n realitate, nu faci decât să î�ț�i condiț�ionezi
corpul ș� i creierul să funcț�ioneze ca ș� i cum viitorul s-ar fi
produs deja. Din moment ce orice experienț�ă î�mbogăț�eș� te
creierul ș� i creează o emoț�ie care trimite un semnal corpului,
atunci când dezvolț�i î�n mod continuu o experienț�ă interioa-
ră care este la fel de reală precum o experienț�ă exterioară,
cu timpul, vei ajunge să î�ț�i modifici creierul ș� i corpul – exact
aș� a cum s-ar î�ntâmpla î�n urma oricărei experienț�e reale.
Î�n realitate, atunci când te trezeș� ti ș� i î�ncepi să te gân-
deș� ti la ziua ce urmează, au loc diverse procese neurologi-
ce, biologice, chimice ș� i genetice (aspect pe care î�l voi
lămuri î�n secț�iunea următoare), iar ț�ie î�ț�i va părea că acea
zi s-a desfăș� urat deja. Ș� i chiar se î�ntâmplă acest lucru. Î�n
momentul î�n care te apuci efectiv de lucrurile pe care le ai
de făcut î�n acea zi, corpul tău va acț�iona automat ș� i î�n mod
natural î�n conformitate cu intenț�iile tale conș� tiente sau in-
conș� tiente, î�ntocmai ca î�n experimentele de mai sus. Dacă
ai făcut aceleaș� i lucruri ani la rând, circuitele tale neurona-
le – precum ș� i î�ntreaga ta ființ�ă biologică – se vor pune î�n
miș� care mult mai uș� or ș� i mai repede. Asta se î�ntâmplă
nu numai pentru că î�ț�i condiț�ionezi zilnic biologia prin
112 SUPRANATURAL

intermediul minț�ii, ci ș� i pentru că recreezi aceleaș� i com-


portamente din punct de vedere fizic, astfel î�ncât să î�ntipă-
reș� ti ș� i mai bine acele experienț�e î�n corp ș� i î�n creier. De
fapt, devine din ce î�n ce mai uș� or să acț�ionezi zilnic î�n mod
inconș� tient, pentru că î�ț�i î�ntipăreș� ti iar ș� i iar aceleaș� i com-
portamente î�n minte ș� i î�n corp, creându-ț�i obiceiul de a te
comporta î�n conformitate cu obiș� nuinț�ele tale.

Cum determinăm modificări genetice


Până acum am crezut că genele sunt cele care declanș� ează
bolile ș� i că suntem la mila propriului nostru ADN. Aș� adar,
dacă numeroș� i membri ai familiei noastre au murit din ca-
uza unei afecț�iuni cardiace, presupuneam că există multe
ș� anse să suferim ș� i noi de acelaș� i tip de boală. Acum aflăm
î�nsă, prin intermediul ș� tiinț�ei epigenetice, că nu genele
sunt cele care declanș� ează bolile, ci mediul, care le progra-
mează să declanș� eze afecț�iunile respective – ș� i nu e vorba
doar despre mediul extern (din care fac parte fumul de ț�i-
gară sau pesticidele, de exemplu), ci ș� i de mediul nostru
intern: mediul î�nconjurător al celulelor noastre.
Ce î�nseamnă mediul intern? Aș� a cum am spus ș� i mai sus,
emoț�iile sunt reacț�ii chimice, produsul finit al experienț�e-
lor pe care le avem î�n mediul extern. Aș� adar, atunci când
reacț�ionăm la o anumită situaț�ie din mediul extern, care
produce o emoț�ie, procesele chimice care au loc î�n interio-
rul nostru ca urmare a acestui fapt pot programa genele fie
să se activeze (stimulând exprimarea genetică* sau deter-

*  Exprimarea genetică reprezintă ansamblul proceselor biochimice


prin intermediul cărora informația ereditară stocată într-o genă este
utilizată în sinteza unor molecule funcționale în celule (spre exemplu,
proteinele). (n.red.)
Momentul prezent 113

minând o exprimare genetică mai accentuată), fie să se


dezactiveze (inhibând exprimarea genetică sau determi-
nând o exprimare genetică mai puț�in accentuată). Gena î�n
sine nu se modifică din punct de vedere fizic – ceea ce se
modifică este exprimarea genetică, iar aceasta contează cel
mai mult, pentru că ea ne influenț�ează sănătatea ș� i viaț�a.
Aș� adar, chiar dacă cineva poate avea o predispoziț�ie gene-
tică pentru o anumită boală, spre exemplu, î�n momentul î�n
care genele sale continuă să exprime starea de sănătate î�n
loc să exprime starea de boală, acea persoană nu va dez-
volta respectiva afecț�iune ș� i va rămâne sănătoasă.
Gândeș� te-te la corp ca la un instrument acordat cu
precizie, care produce proteine. Toate celulele (cu excepț�ia
celor roș� ii) produc proteine, care sunt responsabile pentru
structura fizică ș� i pentru funcț�iile fiziologice ale organis-
mului. De exemplu, celulele musculare produc niș� te proteine​​
specifice, cunoscute sub numele de actină ș� i miozină, iar
celulele pielii produc proteinele numite colagen ș� i elastină.
Celulele imunitare produc anticorpi, celulele tiroidiene
produc tiroxină, iar celulele măduvei osoase produc hemo-
globină. Unele dintre celulele din zona oculară produc che-
ratină, pe când celulele pancreatice produc enzime, cum ar
fi proteaza, lipaza ș� i amilaza. Î�n organismul nostru nu exis-
tă niciun organ sau sistem care să nu producă sau să nu
depindă de proteine. Ele constituie un element esenț�ial al
sistemului imunitar, al digestiei, al reparaț�iei celulare, al
structurii osoase ș� i musculare – ș� i al tuturor componente-
lor ș� i proceselor din organism. Aș� adar, î�ntr-un mod foarte
concret, crearea proteinelor î�nseamnă crearea vieț�ii ș� i este
echivalentă cu sănătatea corpului.
114 SUPRANATURAL

Pentru ca o celulă să producă o proteină, este necesară


exprimarea unei gene. Aceasta este sarcina genelor: să
faciliteze producerea de proteine. Atunci când un semnal
chimic din mediul î�nconjurător al unei celule ajunge la mem-
brana celulară, un receptor din afara celulei acceptă ca
substanț�a chimică să pătrundă î�năuntru ș� i să se î�ndrepte
către ADN-ul din interiorul acesteia. Atunci, gena produce
o nouă proteină, î�n concordanț�ă cu acel semnal chimic. Aș� a-
dar, dacă informaț�iile care provin din mediul î�nconjurător
al celulei nu se schimbă, gena continuă să producă aceeaș� i
proteină, iar organismul rămâne neschimbat. Cu timpul,
gena va î�ncepe să se inhibe; fie se va opri din a produce pro-
teine benefice, fie, î�ntr-un final, se va uza, aș� a cum se î�ntâmplă
atunci când faci o copie a unei copii a unei copii, determi-
nând corpul să producă proteine de o calitate inferioară.
Există diferite tipuri de stimuli care impulsionează ș� i
care inhibă genele. De exemplu, ne activăm „genele depen-
dente-de-experienț�ă” atunci când facem sau î�nvăț�ăm lu-
cruri noi. Aceste gene sunt responsabile de procesul de
transformare a celulelor stem, de faptul că acestea primesc
instrucț�iunile necesare pentru a se diferenț�ia ș� i pentru a
deveni acel tip de celulă de care are nevoie organismul la
un moment dat pentru a î�nlocui celulele deteriorate. Atunci
când atingem un nivel ridicat de stres sau de excitabilitate
sau atunci când ne aflăm î�ntr-o stare alternativă stării con-
ș� tiente, aș� a cum este starea de visare, ne activăm „gene
comportamentale dependente-de-stare”. Te poț�i gândi la
aceste gene ca la elementul central al conexiunii minte-corp,
fiindcă acestea asigură o legătură î�ntre gândurile ș� i corpul
nostru, fapt care ne permite să ne influenț�ăm sănătatea fi-
zică, punând î�n practică diverse comportamente (medita-
ț�ie, rugăciune sau practici sociale, spre exemplu). Dacă ne
Momentul prezent 115

modificăm genele î�n acest fel, lucru pe care î�l putem face
uneori î�n doar câteva minute, aceste gene modificate pot fi
transmise mai departe, generaț�iei următoare.
Aș� adar, atunci când î�ț�i schimbi emoț�iile, î�ț�i poț�i schim-
ba exprimarea genetică (activând sau dezactivând anumi-
te gene), fiindcă trimiț�i ADN-ului un nou semnal chimic,
care poate instrui ulterior genele să producă diverse pro-
teine – stimulându-le sau inhibându-le, astfel î�ncât acestea
să producă noi „blocuri de construcț�ie”, care pot schimba
structura ș� i modul de funcț� ionare al organismului. De
exemplu, î�n cazul î�n care sistemul tău imunitar a trebuit să
se confrunte, pentru o vreme î�ndelungată, cu emoț�ii gene-
ratoare de stres, activând î�n acest mod anumite gene care
au provocat inflamaț�ii sau afecț�iuni, atunci poț�i activa niș� te
gene noi, care să contribuie la dezvoltarea ș� i la refacerea
organismului, ș� i poț�i bloca vechile gene responsabile de
producerea bolii. Î�n acelaș� i timp, aceste gene modificate
epigenetic vor î�ncepe să respecte noi instrucț�iuni, produ-
când noi proteine ș� i programând organismul să se dezvolte,
să se refacă ș� i să se vindece. Acesta este modul î�n care î�ț�i
poț�i face corpul să se adapteze unei minț�i noi.
Aș� adar, după cum ai aflat până acum din acest capitol,
acest lucru î�nseamnă că, dacă trăieș� ti zi de zi cu aceleaș� i
emoț�ii, corpul consideră că funcț�ionează î�n aceleaș� i condi-
ț�ii de mediu. Apoi, aceste trăiri te influenț�ează să iei anu-
mite decizii, determinându-te să pui î�n practică aceleaș� i
obiceiuri, care te conduc ulterior la acelaș� i gen de experi-
enț�e, iar acestea din urmă produc, la rândul lor, aceleaș� i
emoț�ii, î�n mod repetat. Punând î�n practică aceste obiceiuri
programate, automate, celulele tale sunt expuse î�n mod
constant aceluiaș� i mediu chimic (este vorba atât despre
116 SUPRANATURAL

mediul tău exterior, cât ș� i despre mediul î�nconjurător al


celulelor din interiorul organismului). Această chimie acti-
vează î�n mod continuu aceleaș� i gene – iar tu eș� ti blocat
pentru că nu te schimbi, cum nu se schimbă nici expresia ta
genetică. Te î�ndrepț�i astfel spre un destin stabilit genetic,
pentru că nu primeș� ti nicio informaț�ie nouă din mediul
î�nconjurător.
Dar ce se î�ntâmplă dacă ț�i se î�mbunătăț�esc condiț�iile
de viaț�ă? Nu ar trebui oare ca acest lucru să modifice me-
diul chimic ce î�nconjoară celulele? Ba da, se î�ntâmplă asta,
dar nu tot timpul. Dacă ai trăit ani de zile condiț�ionându-ț�i
corpul să urmeze cercul vicios gândire-simț�ire, respectiv
simț�ire-gândire, atunci, l-ai condiț�ionat deopotrivă, fără să
î�ț�i dai seama, să devină dependent de aceste emoț�ii. Aș� adar,
simplul fapt de a-ț�i schimba mediul extern, prin schimba-
rea locului de muncă, spre exemplu, nu va opri neapărat
această dependenț�ă, aș� a cum o persoană dependentă de
droguri nu va reuș� i să-ș� i î�nfrângă pornirile doar pentru că
a câș� tigat la loterie sau s-a mutat î�n Hawaii. Din cauza cer-
cului vicios gândire-simț�ire, mai devreme sau mai târziu –
după ce o experienț�ă, nouă la î�nceput, devine familiară –,
majoritatea oamenilor revin la starea emoț�ională iniț�ială,
iar corpul crede că trăieș� te aceeaș� i veche experienț�ă, care
a generat aceleaș� i emoț�ii cunoscute.
Deci, dacă vechea ta slujbă te făcea nefericit, dar ai
reuș� it să ț�i-o schimbi, s-ar putea să fii fericit la noul tău loc
de muncă câteva săptămâni, poate chiar câteva luni. Dar,
dacă ț�i-ai petrecut ani de zile condiț�ionându-ț�i trupul să fie
dependent de nefericire, vei reveni î�n cele din urmă la ve-
chile emoț�ii, pentru că trupul tău va tânji după vechiul lui
tipar chimic. Poate că mediul tău exterior s-a schimbat, dar
Momentul prezent 117

corpul va da î�ntotdeauna crezare chimiei sale interne, î�n


detrimentul condiț�iilor externe, ș� i va rămâne astfel blocat
î�n vechea stare de existenț�ă, dependent î�n continuare de
vechile emoț�ii. Este un alt mod de a spune că o să continui
să trăieș� ti î�n trecut. Ș� i, fiindcă această chimie internă nu
s-a schimbat, nu vei putea modifica nici exprimarea gene-
tică, astfel î�ncât genele tale să producă noi proteine, prin
intermediul cărora structura ș� i funcț�ionarea organismului
să se î�mbunătăț�ească, ș� i nu vei observa nicio schimbare cu
privire la sănătatea sau la existenț�a ta. De aceea susț�in că
trebuie să gândeș� ti mai presus de felul î�n care te simț�i pen-
tru a produce niș� te schimbări reale ș� i de durată.
Î�n iarna lui 2016, î�n cadrul atelierului nostru avansat
de lucru din Tacoma, Washington, eu ș� i echipa mea am re-
alizat un studiu despre efectul pe care î�l au emoț�iile superioa-
re asupra funcț�iilor imunitare. Am prelevat, la î�nceputul
studiului, mostre de salivă de la 117 subiecț�i ș� i am repetat
prelevarea patru zile mai târziu, la î�ncheierea atelierului.
Am măsurat nivelurile imunoglobulinei A (IgA), un marker
proteic care arată cât de puternic este sistemul nostru
imunitar.
IgA este o substanț�ă chimică incredibil de puternică,
una dintre principalele proteine responsabile pentru acti-
vitatea corespunzătoare a funcț�iei imunitare ș� i a sistemu-
lui intern de apărare. Se luptă î�n mod constant cu un baraj
de bacterii, de virusuri, de fungi ș� i de alte organisme, care
invadează organismul sau care trăiesc deja î�n mediul in-
tern al acestuia. Este atât de puternică î�ncât este mai bună
decât orice vaccin antigripal sau stimulent pentru î�ntări-
rea sistemului imunitar; atunci când este activată, devine
principalul sistem defensiv intern al corpului uman. �n
118 SUPRANATURAL

momentul î�n care creș� te nivelul de stres (ș� i, prin urmare, ș� i


nivelul de hormoni de stres, precum cortizolul), acest lu-
cru determină scăderea nivelului de IgA, compromiț�ând ș� i
inhibând astfel exprimarea genetică a sistemului imunitar,
responsabilă pentru producerea acestei proteine.
Pe parcursul celor patru zile de atelier, le-am cerut
participanț�ilor la studiu să acceadă la o stare emoț�ională
superioară, aș� a cum sunt stările generate de sentimente
precum iubirea, inspiraț�ia sau recunoș� tinț�a, ș� i să facă acest
lucru timp de nouă sau zece minute, de trei ori pe zi. Ne
î�ntrebam dacă trăirea unor emoț�ii superioare ar putea să
î�ntărească sistemul imunitar. Cu alte cuvinte, puteau oare
cursanț�ii să-ș� i stimuleze genele care produc IgA doar prin
simpla modificare a stării lor emoț�ionale?
Rezultatele ne-au uimit. Nivelul mediu al IgA a crescut
cu 49,5%. Nivelul normal al imunoglobulinei A este î�ntre
37 ș� i 87 de miligrame pe decilitru (mg/dl), dar unii dintre
participanț�ii la studiu au î�nregistrat la sfârș� itul atelierului
peste 100 mg/dl.7 Subiecț�ii noș� tri au prezentat modificări
epigenetice semnificative ș� i măsurabile, fără să fi trecut
prin experienț�e semnificative î�n mediul lor extern. Deoare-
ce au ajuns să aibă stări emoț�ionale superioare, chiar ș� i
numai pentru câteva zile, corpul lor a î�nceput să creadă
că se află î�ntr-un mediu nou, astfel că au reuș� it să activeze
noi gene ș� i să î�ș�i modifice expresia genetică (î�n cazul de
faț� ă, markerii proteici ai sistemului imunitar). (Vezi fi-
gura 2.4).
Momentul prezent 119

Figura 2.4
Dacă ne deprindem să trăim stări emoționale superioare și ne modifi-
căm frecvența energetică, putem literalmente să stimulăm crearea
unor noi gene, care produc noi proteine sănătoase, prin intermediul
cărora sistemul intern de apărare va deveni mai puternic. Iar dacă tră-
im din ce în ce mai puțin emoții de supraviețuire și reducem necesitatea
de a ne activa sistemul de protecție externă, putem inhiba genele care
produc hormoni de stres. (În figura de mai sus, SIgA reprezintă imuno-
globulina A din salivă; cortizolul reprezintă hormonii de stres. Ambele
valori au fost măsurate în salivă.)

Asta î�nseamnă că este posibil să nu ai nevoie de o


î�ntreagă farmacie sau de vreo substanț�ă exogenă ca să te
vindeci – deț�ii puterea interioară de a-ț�i stimula genele să
producă IgA î�ntr-un interval de câteva zile. Prin simpla
accedere la o stare superioară de bucurie, de dragoste, de
inspiraț�ie sau de recunoș� tinț�ă, î�ntre cinci ș� i zece minute pe
zi, poț� i genera schimbări epigenetice semnificative cu
privire la corpul ș� i la starea ta de sănătate.
120 SUPRANATURAL

Încotro se îndreaptă atenția,


se îndreaptă și energia
Din moment ce lucrul asupra căruia î�ț�i concentrezi atenț�ia
este ș� i lucrul către care î�ț�i direcț�ionezi energia, î�n momentul
î�n care te trezeș� ti dimineaț�a ș� i î�ncepi să î�ț�i direcț�ionezi aten-
ț�ia ș� i energia către oamenii cu care trebuie să te î�ntâlneș� ti î�n
acea zi, către locurile î�n care trebuie să ajungi, către obiecte-
le pe care le deț�ii ș� i către sarcinile pe care le ai de î�ndeplinit
î�n această lume tridimensională, energia ta se disipează. Î�n-
treaga ta energie creatoare se revarsă din tine, după cum
este ilustrat î�n figura 2.5, ș� i este direcț�ionată către toate lu-
crurile din lumea exterioară care concurează pentru atenț�ia
ta: telefonul mobil, laptopul, contul bancar, casa, slujba, cole-
gii, partenerul de viaț�ă, copiii, duș� manii, animalele de com-
panie, starea de sănătate ș� i aș� a mai departe. Priveș� te figura
2.5. E limpede că cei mai mulț�i dintre noi ne direcț�ionăm
atenț�ia ș� i energia către lumea exterioară, materială. Se con-
turează următoarea î�ntrebare: Câtă energie î�ț�i mai rămâne
pentru lumea ta interioară, lumea gândurilor ș� i a sentimen-
telor, ș� i care să te ajute să î�ț�i creezi o realitate nouă?
Ia î�n considerare faptul că fiecare dintre aceste per-
soane sau obiecte cărora le acorzi atâta atenț�ie reprezintă
ceva cunoscut pentru tine, pentru că ai mai avut experien-
ț�e î�n legătură cu ele. După cum am menț�ionat î�n capitolul
precedent, î�n creier există o reț� ea neurologică aferentă
fiecăreia dintre aceste experienț�e. Pentru că aceste expe-
rienț�e sunt deja î�ntipărite î�n creierul tău, le percepi ș� i le
experimentezi din perspectiva trecutului tău. Ș� i, cu cât le
experimentezi mai mult, cu atât mai mult se vor dezvolta ș� i
se vor automatiza circuitele neuronale aferente fiecăreia
Momentul prezent 121

dintre aceste experienț�e, pentru că repetarea diferitelor


experienț�e continuă să formeze ș� i să dezvolte din ce î�n ce mai
multe circuite.

Figura 2.5
Fiecărei persoane, fiecărui obiect, lucru și loc și fiecărei situații din rea-
litatea materială, familiară nouă, îi corespunde o rețea neurologică din
creier și o componentă emoțională conectată cu această rețea, fiindcă
am avut deja experiențe legate de fiecare dintre ele. În acest fel, ener-
gia noastră este direcționată strict în granițele realității noastre trecu-
te și prezente. În consecință, concentrându-ne atenția asupra tuturor
122 SUPRANATURAL

acestor elemente, energia noastră se risipește, iar noi vom avea la dis-
poziție un volum foarte mic de energie pe care să-l direcționăm către
lumea interioară, cea a gândurilor și a sentimentelor, astfel încât să
creăm experiențe noi în viață.
Dacă te uiți la segmentele mărite ale figurii, acolo unde se intersectează
cele două ovale, acestea reprezintă felul în care folosim diferite ele-
mente din lumea noastră exterioară pentru a ne reafirma dependența
emoțională. S-ar putea să ne folosim prietenii pentru a ne reafirma
dependența față de suferință, sau s-ar putea să ne folosim dușmanii
pentru a ne reafirma dependența față de ură. Se conturează întreba-
rea: Cât de multă energie creatoare îți va fi necesară pentru a-ți crea
un nou destin?

Acesta este rezultatul la care conduce experienț�a; î�mbo-


găț�eș� te creierul. Aș� adar, deț�ii o reț�ea neurologică aferentă
interacț�iunii cu ș� eful tău, o reț�ea neurologică legată de bani,
o reț�ea neurologică aferentă interacț�iunii cu partenerul de
viaț�ă, una legată de copiii tăi, una legată de situaț�ia financia-
ră, una legată de casa ta ș� i alte reț�ele neurologice aferente
tuturor proprietăț�ilor pe care le deț�ii î�n lumea materială,
fiindcă ai avut experienț�e legate de toate aceste persoane
sau lucruri, cu diferite ocazii ș� i î�n diferite locuri.
Când atenț�ia ș� i, implicit, energia ț�i se î�mpart î�ntre toate
aceste obiecte, persoane, probleme ș� i chestiuni din lumea
exterioară, nu-ț�i mai rămâne energie pe care să o direcț�io-
nezi către lumea interioară, cea a gândurilor ș� i sentimen-
telor. Deci nu-ț�i mai rămâne energie ca să creezi ceva nou.
De ce? Pentru că modul î�n care gândeș� ti ș� i simț�i î�ț�i creează,
literalmente, realitatea personală. Prin urmare, dacă ai ace-
leaș� i gânduri ș� i sentimente legate de toate lucrurile pe care
le cunoș� ti (dacă trăieș� ti î�n „zona cunoscutului”, adică), con-
tinui să î�ț�i reafirmi aceeaș� i existenț�ă. De fapt, am putea spu-
ne că personalitatea ta î�ncetează să î�ț�i mai creeze realitatea
Momentul prezent 123

personală; acum realitatea ta personală este cea care î�ț�i


creează personalitatea. Mediul tău extern î�ț�i controlează
gândurile ș� i sentimentele. Există o concordanț�ă biologică
î�ntre lumea ta interioară, a gândurilor ș� i sentimentelor, ș� i
lumea ta exterioară, realitatea trecutului-prezent, alcătuită
din oameni ș� i obiecte, cu care ai interacț�ionat î�n anumite
momente ș� i locuri. Viaț�a ta e î�n continuare neschimbată
pentru că nu î�ț�i redirecț�ionezi atenț�ia (gândurile) ș� i ener-
gia (sentimentele) către altceva.
Î�n fine, dacă modul î�n care simț�i ș� i gândeș� ti transmite
un semnal electromagnetic specific, care influenț�ează fiecare
aspect al vieț�ii tale, atunci vei continua să transmiț�i aceeaș� i
energie electromagnetică, iar viaț�a ta nu se va schimba ni-
ciodată. S-ar putea spune că energia ta este î�n concordanț�ă
cu toate lucrurile din realitatea trecutului tău prezent – ș� i
că ceea ce faci tu este să î�ț�i recreezi trecutul. Nu este vorba
î�nsă doar despre această limitare. Când î�ț�i concentrezi î�n-
treaga atenț�ie ș� i energie asupra lumii exterioare ș� i continui
să reacț�ionezi î�n acelaș� i mod la aceiaș� i stimuli – ajungând
î�ntr-o stare de stres cronic, care determină creierul să fie
î�ntr-o permanentă stare de î�ncordare –, se va produce un
dezechilibru î�n lumea ta interioară, iar creierul va î�ncepe
să funcț�ioneze ineficient. Ca atare, vei deveni din ce î�n ce
mai puț�in eficient î�n a crea ceva, orice. Altfel spus, devii
victima propriei tale vieț�i, î�n loc să fii creatorul ei.

Când te lași condus de hormonii de stres


Acum, hai să analizăm mai atent modul î�n care ajungem să
fim dependenț�i de emoț�iile negative, sau, mai bine spus,
de ceea ce noi numim „hormoni de stres”. Î� n momentul î�n
care reacț�ionăm la o ameninț�are din lumea exterioară,
124 SUPRANATURAL

indiferent că aceasta este reală sau imaginară, corpul eli-


berează hormoni de stres, punând î�n miș� care o cantitate
enormă de energie, astfel î�ncât să putem face faț�ă amenin-
ț�ării respective. Când se î�ntâmplă acest lucru, organismul
î�ș�i pierde starea de echilibru – iată ce î�nseamnă cu adevărat
stresul. Aceasta este o reacț�ie naturală ș� i sănătoasă, pentru
că, î�n timpuri străvechi, hormoni precum adrenalina ș� i cor-
tizolul, dar ș� i alț�i hormoni asemănători, care formează un
cocteil chimic, erau eliberaț�i atunci când ne confruntam cu
un pericol exterior. Putea fi vorba despre un animal de pra-
dă, de exemplu, ș� i trebuia să ne hotărâm dacă luptăm, dacă
fugim sau ne ascundem din calea lui.
Când ne raportăm doar la supravieț�uire, devenim î�n mod
automat materialiș� ti, definindu-ne realitatea prin interme-
diul simț�urilor: prin ceea ce vedem, auzim, mirosim, pipăim
sau gustăm. Totodată, perspectiva noastră se î�ngustează
ș� i ne concentrăm î�ntreaga atenț�ie asupra materiei: asupra
corpului nostru, care există î�ntr-un anumit timp ș� i spaț�iu.
Hormonii de stres ne determină să acordăm î�ntreaga atenț�ie
lumii exterioare, pentru că acolo este locul î�n care pândeș� te
pericolul. �n timpurile primordiale ale omenirii, acest tip de
reacț�ie constituia, bineî�nț�eles, un lucru benefic. Era o reac-
ț�ie de adaptare. Ne ajuta să scăpăm cu viaț�ă. Ș� i, după ce ne
concentram atenț�ia asupra acelei probleme, iar pericolul
dispărea, nivelul hormonilor de stres revenea la normal.
Dar, î�n ziua de astăzi, situaț�ia este diferită. Un simplu
telefon sau un email, pe care le primim de la ș� eful nostru
ori de la un membru al familiei ș� i care ne provoacă o reac-
ț�ie emoț�ională puternică, precum furia, frustrarea, teama,
anxietatea, tristeț�ea, vinovăț�ia, suferinț�a sau ruș� inea, sunt
de ajuns pentru a ne activa sistemul nervos primitiv, de
Momentul prezent 125

supravieț�uire, care ne determină să reacț�ionăm ca ș� i cum


am fi urmăriț�i de un animal de pradă. Aceleaș� i substanț�e
chimice rămân active î�n mod automat, deoarece ameninț�a-
rea externă nu pare să dispară. Adevărul este că mulț�i din-
tre noi ne petrecem cea mai mare parte din timp î�n această
stare de excitabilitate intensă. Este o stare care a devenit
cronică. Ca ș� i cum animalul de pradă nu ar fi acolo, î�n săl-
băticie, făcându-ș� i din când î�n când apariț�ia, ameninț�ător,
ci ar trăi î�n aceeaș� i peș� teră cu noi – de exemplu, un coleg
toxic, care are biroul chiar lângă al nostru.
Un asemenea răspuns cronic la stres nu este o reacț�ie de
adaptare; este o reacț�ie maladivă. Atunci când trăim prin
raportare la supravieț�uire, iar hormonii de stres, precum
adrenalina ș� i cortizolul, continuă să fie activi î�n corpul nos-
tru, ne menț�inem î�ntr-o stare de alertă ridicată, î�n loc să
ne recăpătăm echilibrul. La fel ca î�n cazul Annei, despre
care am discutat î�n capitolul 1, atunci când dezechilibrul
se menț�ine vreme î�ndelungată, creș� te probabilitatea de a ne
î�mbolnăvi, deoarece stresul î�ndelungat inhibă exprimarea
normală, sănătoasă a genelor. De fapt, organismul ajunge
să fie atât de puternic condiț�ionat de acest asalt de sub-
stanț�e chimice, î�ncât devine dependent de ele. Î�n realitate,
el tânjeș� te după aceste substanț�e.
Când trăim î�n planul supravieț�uirii, creierul devine ex-
trem de atent ș� i de activ, ca urmare a faptului că î�ncercăm
să anticipăm, să controlăm ș� i să forț�ăm deznodământul, î�n
efortul de a ne mări ș� ansele de supravieț�uire. Ș� i, cu cât fa-
cem asta mai des, cu atât mai puternică devine dependenț�a
faț�ă de hormonii de stres ș� i cu atât mai mult credem că
suntem cu adevărat doar niș� te corpuri conectate la identi-
tatea noastră ș� i la mediul î�nconjurător, trăind î�ntr-un timp
126 SUPRANATURAL

liniar. Asta pentru că toată atenț�ia noastră se concentrează


î�n această direcț�ie.
Atunci când creierul tău este î�ntr-o stare de excitabili-
tate, iar tu trăieș� ti î�n planul supravieț�uirii, fiind nevoit să-ț�i
muț�i atenț�ia de la slujbă la ș� tiri, la relaț�ia pe care ai avut-o
î�n trecut, la prieteni, la email-uri, la Facebook, la Twitter, î�ț�i
activezi cu foarte mare rapiditate fiecare dintre reț�elele
neurologice aferente fiecăreia dintre aceste entităț�i. (Vezi
figura 2.5). Dacă vei continua să faci asta de-a lungul tim-
pului, obiș� nuinț�a de a-ț�i î�ngusta perspectiva ș� i de a-ț�i muta
atenț�ia de la o entitate la alta î�ț�i va fragmenta creierul, iar
acesta nu va mai funcț�iona î�ntr-o manieră echilibrată. Când
se î�ntâmplă acest lucru, ceea ce faci tu este să î�ț�i antrenezi
creierul să funcț�ioneze după un tipar dezordonat, incoe-
rent, care î�l va face să acț�ioneze complet ineficient. Diferite
reț� ele neuronale se vor pune î�n miș� care î�n mod haotic,
precum fulgerele î�n timpul unei furtuni, iar creierul va
funcț�iona î�n mod asincronic. Ceea ce se î�ntâmplă cu creie-
rul tău se aseamănă cu efectul sonor produs de un grup de
percuț�ioniș� ti care bat la tobe î�n acelaș� i timp, dar fără să se
sincronizeze ș� i fără să ț�ină un ritm. Vom discuta î�ntr-unul
dintre capitolele următoare despre conceptele de coerenț�ă
ș� i incoerenț�ă, dar deocamdată este de ajuns să ș� tii că, dacă
creierul tău devine incoerent, la fel vei deveni ș� i tu. Atunci
când creierul nu funcț�ionează optim, nici tu nu funcț�ionezi
optim.
Simț�i o anumită emoț�ie pentru oricare dintre entităț�ile
care î�ț�i sunt cunoscute, indiferent că este vorba despre o
persoană, despre un obiect sau despre un loc din lumea
exterioară î�n legătură cu care ai avut o anumită experien-
ț�ă, fiindcă emoț� iile – care î�nseamnă energie î�n miș� care
Momentul prezent 127

– reprezintă reziduurile chimice ale experienț�ei. Ș� i, dacă î�n


cea mai mare parte din timp te laș� i condus de aceș� ti hor-
moni de stres, care cauzează dependenț�ă, s-ar putea să te
foloseș� ti de ș� eful tău, de exemplu, pentru a-ț�i reafirma de-
pendenț�a faț�ă de critică. S-ar putea să te foloseș� ti de colegii
tăi pentru a-ț�i reafirma dependenț�a faț�ă de competiț�ie.
S-ar putea să te foloseș� ti de prietenii tăi pentru a-ț�i reafir-
ma dependenț�a faț�ă de suferinț�ă. S-ar putea să te foloseș� ti
de duș� manii tăi pentru a-ț�i reafirma dependenț�a faț�ă de
ură, de părinț�ii tăi, pentru a-ț�i reafirma dependenț�a faț�ă de
vină, de Facebook, pentru a-ț�i reafirma dependenț�a faț�ă de
sentimentul de nesiguranț�ă, de ș� tiri, pentru a-ț�i reafirma
dependenț�a faț�ă de mânie, de fostul partener, pentru a-ț�i
reafirma dependenț�a faț�ă de resentimente, ș� i de modul î�n
care te raportezi la bani, pentru a-ț�i reafirma dependenț�a
faț�ă de lipsuri.
Asta î�nseamnă că emoț�iile tale – sau energia de care dis-
pui – se contopesc, ba chiar se ataș� ează de fiecare persoană,
loc sau lucru î�n legătură cu care ai avut o anumită experien-
ț�ă î�n realitatea cunoscută, familiară. Ș� i asta presupune că
nu-ț�i va mai rămâne energie pe care să o investeș� ti î�n
schimbarea locului de muncă, î�n î�nceperea unei noi relaț�ii,
î�n crearea unei noi situaț�ii financiare sau a unei noi vieț�i,
sau măcar î�n vindecare, astfel î�ncât să faci schimbări î�n or-
ganism. Permite-mi să-ț�i expun acest lucru î�ntr-o manieră
diferită. Dacă ceea ce gândeș� ti ș� i ceea ce simț�i determină
tipul de frecvenț�ă ș� i de informaț�ie pe care le transmiț�i prin
intermediul câmpului tău energetic, acesta din urmă având
un efect semnificativ asupra vieț�ii tale, ș� i dacă î�ntreaga ta
atenț�ie (ș� i, î�n consecinț�ă, î�ntreaga ta energie) este direcț�io-
nată către oamenii, obiectele, lucrurile, locurile ș� i momen-
tele din lumea exterioară, atunci nu vei mai dispune de
128 SUPRANATURAL

energie pe care să o direcț�ionezi către lumea ta interioară,


cea a gândurilor ș� i sentimentelor. Prin urmare, cu cât este
mai puternică emoț�ia de care ai devenit dependent, cu atât
î�ț�i vei concentra mai mult atenț�ia asupra persoanei, obiec-
tului, locului sau î�ntâmplării din lumea exterioară care ț�i-au
provocat această emoț�ie, risipind cea mai mare parte a
energiei tale creatoare ș� i ajungând să simț�i ș� i să gândeș� ti
î�n conformitate cu ceea ce î�ț�i este deja cunoscut. E dificil să
schimbi modul î�n care gândeș� ti sau simț�i atunci când eș� ti
dependent de lumea exterioară. Ș� i s-ar putea să devii de-
pendent de acei oameni ș� i de acele lucruri din viaț�a ta care
ț�i-au creat probleme î�ncă de la î�nceput. Î�n acest fel, des-
consideri puterea pe care o ai ș� i î�ț�i foloseș� ti î�n mod greș� it
energia. Dacă vei privi î�ncă o dată figura 2.5, vei găsi câteva
exemple ilustrative pentru felul î�n care creăm legături ener-
getice cu elementele din lumea noastră exterioară.
Priveș� te acum figura 2.6. Î�n partea stângă a diagramei,
se pot observa doi atomi, conectaț� i printr-un câmp invi-
zibil de energie. Doi atomi care fac schimb de informaț�ie.
Energia este cea care face posibilă legătura dintre ei. Î�n par-
tea dreaptă a diagramei, se pot observa doi oameni care
î�mpărtăș� esc o experienț�ă marcată de resentimente ș� i care
sunt, totodată, legaț�i printr-un câmp invizibil de energie,
care î�i conectează la nivel energetic. Ceea ce se î�ntâmplă î�n
realitate este că ei î�mpărtăș� esc aceeaș� i energie ș� i, aș� adar,
aceeaș� i informaț�ie.
Este nevoie de energie pentru a separa cei doi atomi.
Î�n egală măsură, dacă atenț�ia ș� i energia ta sunt legate de
aceiaș� i oameni, de aceleaș� i locuri ș� i de aceleaș� i obiecte din
lumea materială, exterioară, poț�i î�nț�elege de ce va fi nevoie
să investeș� ti efort ș� i energie î�n timpul meditaț�iei, astfel
Momentul prezent 129

î�ncât să poț�i rupe aceste legături. Se conturează î�ntrebarea:


Î�n ce măsură este legată energia ta creatoare de lucruri pre-
cum vina, ura, resentimentele, lipsurile sau teama? �n rea-
litate, ai putea să foloseș� ti toată această energie pentru a-ț�i
recrea destinul.

Figura 2.6

Asemenea celor doi atomi, care fac schimb de energie și de informație


și între care se creează o legătură chimică, astfel încât aceștia să poată
forma o moleculă, atunci când doi oameni împărtășesc aceleași emoții
și aceeași energie, aceleași gânduri și aceeași informație, și între aceștia
se va crea o legătură. În ambele situații, aceste entități sunt legate
printr-un câmp invizibil de energie, care îi menține conectați. Dacă e
nevoie de energie pentru a separa cei doi atomi, atunci e nevoie de
energie și de conștientizare și pentru a nu mai acorda atenție oameni-
lor și situațiilor din viață în care am investit până acum atât de multă
energie creatoare.
130 SUPRANATURAL

Pentru a face acest lucru, va trebui să priveș� ti dincolo


de lucrurile din lumea exterioară, să nu le mai acorzi atenț�ie.
De aceea, metoda pe care o folosim noi pentru a ne schimba
starea interioară este meditaț�ia. Aceasta ne permite să ne
eliberăm pentru suficient de mult timp de conexiunile pe
care le avem cu trupul, cu oamenii, cu obiectele ș� i cu locu-
rile, ca să ne putem explora ființ�a lăuntrică. Î�n momentul
î�n care priveș� ti dincolo de corpul tău, care e dependent de
emoț�ie, ș� i î�ncetezi să acorzi atenț�ie tuturor lucrurilor care
î�ț�i sunt cunoscute î�n lumea exterioară, vei putea să î�ț�i reca-
peț�i energia, pentru că vei rupe legăturile pe care le ai cu
realitatea trecutului-prezent (ș� i care a rămas neschimba-
tă). Va trebui să renunț�i la identitatea ta, să ț�i-o pierzi –
adică va trebui să nu mai acorzi atenț�ie corpului, durerii ș� i
pornirilor tale. Va trebui să renunț�i la identitatea ta, să ț�i-o
pierzi (să nu î�ț�i mai defineș� ti identitatea prin intermediul
statutului tău de partener, de părinte sau de angajat). Va
trebui să nu mai acorzi atenț�ie lucrurilor din jur ș� i să nu î�ț�i
mai direcț�ionezi atenț�ia către absolut nimic (să uiț�i cu to-
tul de telefonul mobil, de email-uri sau de ceaș� ca de cafea),
va trebui să treci de la faptul de a fi undeva, î�n spaț�iu, la a
nu mai fi nicăieri (să mergi dincolo de faptul că, î�n timp ce
meditezi, te afli pe un scaun sau de faptul că, mai târziu, va
trebui să mergi î�ntr-un anumit loc), să treci de la a exista
î�ntr-un timp liniar la a exista dincolo de această formă de
timp (să nu mai ai amintiri ș� i să nu-ț�i mai faci proiecț�ii
pentru viitor, care te distrag deopotrivă).
Nu susț�in că telefonul mobil sau laptopul, sau maș� ina,
sau contul bancar sunt lucruri rele î�n sine, dar, atunci când
eș� ti prea ataș� at de aceste lucruri, atunci când acestea î�ț�i
captivează atenț�ia î�ntr-o asemenea măsură î�ncât nu reu-
ș� eș� ti să te mai gândeș� ti ș� i la altceva (din cauza emoț�iilor
Momentul prezent 131

puternice pe care le asociezi lor), aceste lucruri te dețin, te


controlează. Ș� i atunci nu mai poț�i crea ceva nou. Singura
modalitate de a face acest lucru este aceea de a î�nvăț�a cum
să î�ț�i recapeț�i energia pe care ai risipit-o, astfel î�ncât să
mergi dincolo de emoț�iile de supravieț�uire, de care ai de-
venit dependent ș� i care î�ț�i menț�in î�ntreaga energie conec-
tată la realitatea trecutului-prezent. Î�n momentul î�n care vei
î�nceta să mai acorzi atenț�ie acestor elemente exterioare,
legăturile energetice ș� i emoț�ionale dintre tine ș� i ele vor fi
din ce î�n ce mai slabe, ș� i vei î�ncepe, î�n sfârș� it, să eliberezi
suficient de mult din energia de care dispui î�ncât să-ț�i creezi
un nou viitor. Asta presupune că va trebui să devii conș� ti-
ent de toate contextele î�n care ajungi să î�ț�i concentrezi î�n
mod inconș� tient atenț�ia ș� i, la fel ca î�n cazul separării celor
doi atomi, va fi nevoie de energie ca să reuș� eș� ti să rupi î�n
mod conș� tient aceste legături.
Deseori, oamenii care participă la atelierele mele î�mi
spun ba că li s-a stricat hard-disk-ul, ba că cineva le-a furat
maș� ina, ba că ș� i-au pierdut slujba sau că au rămas fără bani.
Când î�mi spun că, de-a lungul vieț�ii lor, au pierdut oameni
sau lucruri, ș� tii ce le răspund? „Grozav! Iată cât de multă
energie ai acum la dispoziț�ie pentru a-ț�i crea un nou des-
tin!” Apropo, dacă vei face asta cu succes, dacă vei reuș� i să
î�ț�i recapeț�i energia, este foarte probabil ca la î�nceput să te
simț�i inconfortabil, poate vei simț�i chiar că lucrurile î�ț�i sca-
pă de sub control. Fii pregătit, pentru că anumite planuri
ale vieț�ii tale s-ar putea să se prăbuș� ească. Dar nu-ț�i face
griji. Este normal să se î�ntâmple asta, fiindcă vei rupe legă-
turile energetice dintre tine ș� i realitatea ta trecută ș� i con-
stantă. Orice lucru care nu mai este î�n concordanț�ă din
punct de vedere vibraț�ional cu tine ș� i cu viitorul tău va pieri.
Lasă-l să piară. Nu î�ncerca să î�ț�i reconstruieș� ti vechea
132 SUPRANATURAL

existenț�ă, pentru că vei fi mult prea ocupat cu noul destin,


pe care doreș� ti să-l ai.
Iată un foarte bun exemplu. Unul dintre prietenii mei,
care era pe atunci prorectorul unei universităț�i, a mers la o
ș� edinț�ă de consiliu la vreo trei săptămâni după ce î�ncepuse
să practice meditaț�ia. El era coloana vertebrală a acelei
universităț�i. Studenț�ii ș� i personalul î�l adorau. A intrat î�n sala
de ș� edinț�e, s-a aș� ezat ș� i a fost destituit din funcț�ia de pro-
rector. Aș� a că m-a sunat ș� i mi-a spus:
– Hei, nu ș� tiu dacă meditaț�iile chiar funcț�ionează. Con-
siliul tocmai m-a destituit. N-ar trebui să mi se î�ntâmple
lucruri extraordinare dacă î�mi fac treaba?
– Ascultă, i-am spus. Nu te agăț� a de aceste emoț� ii de
supravieț�uire, pentru că î�n felul ăsta vei trăi î�n trecut. Î�n
schimb, continuă să cauț� i momentul prezent ș� i creează
totul pornind de la el.
După două săptămâni, s-a î�ndrăgostit de o femeie cu care
s-a ș� i căsătorit apoi. I s-a propus, de asemenea, un loc de
muncă mai bun decât cel pe care î�l avusese, acela de pro-
rector al unei universităț�i mult mai mari ș� i mai bune, ofertă
pe care a acceptat-o cu toată recunoș� tinț�a.
Un an mai târziu, m-a sunat din nou ca să-mi spună că
universitatea care-l destituise din funcț�ie î�i cerea acum să
revină, î�n calitate de rector. Aș� adar, nu se ș� tie niciodată ce
î�ț�i rezervă viitorul de-a lungul acestui proces prin care ve-
chea ta realitate se prăbuș� eș� te ș� i î�ncepe să se ivească una
nouă. Singurul lucru pe care ț�i-l pot spune cu certitudine
este următorul: necunoscutul nu m-a dezamăgit niciodată.
Momentul prezent 133

Cum să îți rechemi energia


Dacă vrei să te deconectezi de lumea exterioară, va trebui
să î�nveț�i cum să-ț�i modifici undele cerebrale. Aș� adar, hai să
vorbim puț�in despre frecvenț�a undelor cerebrale. Î�n majo-
ritatea momentelor î�n care eș� ti treaz ș� i conș� tient, emiț�i unde
cerebrale de tip beta. Undele de tip beta pot avea frecvenț�ă
joasă, frecvenț�ă medie ș� i frecvenț�ă î�naltă. Undele beta cu
frecvenț�ă joasă sunt caracteristice unei stări de relaxare, î�n
care nu percepi nicio ameninț�are din lumea exterioară, dar
î�n care eș� ti î�n continuare conș� tient de existenț�a corpului
tău î�n spaț�iu ș� i timp. Ai această stare atunci când citeș� ti,
atunci când eș� ti atent la ce î�ț�i spune fiica ta î�n timpul unei
conversaț�ii prietenoase sau când asculț�i o prelegere. Un-
dele beta cu frecvenț�ă medie sunt specifice unei stări un pic
mai alerte, pe care o poț�i avea, spre exemplu, atunci când
faci cunoș� tinț�ă cu un grup de oameni ș� i trebuie să reț�ii nu-
mele tuturor. Eș� ti mai atent, dar nu eș� ti extrem de stresat
sau complet lipsit de echilibru. Consideră că undele beta
medii sunt caracteristice unui stres benefic. Undele beta
cu frecvenț�ă î�naltă sunt caracteristice stării î�n care eș� ti
controlat de hormonii de stres. Acestea sunt undele cere-
brale pe care le emiț�i atunci când simț�i orice gen de emoț�ie
de supravieț�uire, inclusiv furia, frica, agitaț�ia, suferinț�a, du-
rerea, teama, nemulț�umirea sau chiar tristeț�ea care condu-
ce la depresie. Frecvenț�a î�naltă a undelor beta poate fi
chiar ș� i de trei ori mai mare decât cea joasă ș� i de două ori
mai mare decât frecvenț�a medie a undelor beta.
Deș� i, î�n majoritatea momentelor î�n care eș� ti treaz, emiț�i
unde cerebrale de tip beta, pe parcursul zilei vei ajunge să
atingi ș� i unde cerebrale de tip alfa. Emiț�i unde cerebrale
alfa atunci când eș� ti relaxat, calm, creativ sau chiar atunci
134 SUPRANATURAL

când acț�ionezi intuitiv – când nu mai cântăreș� ti ș� i nu mai


analizezi lucrurile, ci visezi cu ochii deschiș� i sau î�ț�i imagi-
nezi ceva, ca ș� i cum ai fi î�ntr-o stare de transă. Dacă undele
beta indică faptul că î�ț�i concentrezi cea mai mare parte a
atenț�iei asupra lumii exterioare, undele alfa indică faptul
că acorzi mai multă atenț�ie lumii interioare.
Undele cerebrale de tip teta preiau controlul atunci când
te afli î�ntr-o stare de veghe, î�n momentele î�n care mintea ta
este î�ncă trează, dar eș� ti pe cale să adormi, iar corpul tău
se pregăteș� te pentru asta. Această frecvenț�ă este asociată,
de asemenea, stărilor de meditaț�ie profundă. Undele cere-
brale de tip delta sunt emise de obicei î�n timpul somnului
adânc, odihnitor. Î�nsă, î�n ultimii patru ani, eu ș� i echipa mea
de cercetare am descoperit că unii dintre cursanț�ii noș� tri
au ajuns să emită unde cerebrale delta foarte puternice î�n
timp ce meditau. Corpurile lor erau profund adormite, dar nu
visau, ci, conform scanărilor cerebrale, creierul lor prelucra
energii cu o amplitudine foarte mare. Drept urmare, cursan-
ț�ii au declarat că au trăit niș� te experienț�e mistice profunde,
că au experimentat o stare de armonie, simț�indu-se conec-
taț�i cu toate lucrurile ș� i cu toate ființ�ele din univers. Vezi
figura 2.7 pentru a face o comparaț�ie î�ntre diferitele stări
ș� i undele cerebrale corespunzătoare acestora.
Undele cerebrale de tip gamma caracterizează ceea ce
eu numesc o stare hiperconș� tientă. Această energie de î�naltă
frecvenț�ă se produce atunci când creierul este stimulat de
un eveniment intern (un exemplu banal este atunci când,
pe parcursul meditaț�iei, ai ochii î�nchiș� i ș� i pătrunzi î�n lu-
mea ta interioară), ș� i nu de un eveniment din exterior. Vom
vorbi mai mult despre undele cerebrale gamma î�n capito-
lele următoare.
Momentul prezent 135

Fig. 2.7
O comparație între diferitele tipuri de unde cerebrale

Una dintre cele mai mari provocări pe care le î�ntâmpină


oamenii atunci când meditează este să treacă de la undele
beta cu frecvenț�ă î�naltă (ș� i chiar de la cele cu frecvenț�ă me-
die) la unde cerebrale de tip alfa ș� i, mai apoi, la unde de tip
teta. Totuș� i, este absolut necesar să facă acest lucru pen-
tru că, atunci când î�ș�i reduc frecvenț�a undelor cerebrale,
136 SUPRANATURAL

atingând aceste frecvenț� e mai joase, reuș� esc să nu mai


acorde atenț�ie lumii exterioare ș� i lucrurilor care î�i distrag
ș� i la care sunt obiș� nuiț�i să se gândească atunci când se află
î�ntr-o stare de stres. Ș� i, î�ntrucât nu mai analizează ș� i nu
mai fac strategii, î�n î�ncercarea de a se pregăti pentru ce ar
putea fi mai rău î�n viitor, pe baza amintirilor caracterizate
de teamă din trecut, au acum posibilitatea de a deveni pre-
zenț�i, de a exista doar î�n momentul prezent.
N-ar fi grozav dacă î�n timpul meditaț�iei te-ai deconec-
ta de orice legătură pe care o ai cu elementele din mediul
exterior, dacă ai merge dincolo de corpul, de temerile ș� i de
programul tău zilnic ș� i ai uita de trecutul familiar ș� i de vii-
torul previzibil? Dacă vei face acest lucru aș� a cum trebuie,
vei putea să ajungi chiar să pierzi noț�iunea timpului. Dacă
î�ț�i depăș� eș� ti, pe parcursul meditaț�iei, gândirea automată,
emoț�iile ș� i obiceiurile, se va î�ntâmpla următorul lucru: vei
trece dincolo de corpul tău, de mediul î�nconjurător, de timp.
Vei face ca legăturile energetice pe care le ai cu realitatea
trecutului-prezent să devină mai slabe ș� i vei trăi î�n momen-
tul prezent. Ș� i numai dacă trăieș� ti î�n momentul prezent vei
putea să î�ț�i rechemi energia.
Acest lucru presupune să depui un oarecare efort (deș� i
î�ț�i va fi din ce î�n ce mai uș� or pe măsură ce vei exersa),
pentru că, î�n majoritatea timpului, trăieș� ti sub influenț�a
hormonilor de stres. Hai să vedem aș� adar ce se î�ntâmplă
atunci când, î�n timpul meditaț�iei, nu reuș� im să ne conec-
tăm la momentul prezent, ca să ș� tii cum să acț�ionezi atunci
când ț�i se va î�ntâmpla ș� i ț�ie asta. Este foarte important să
te deprinzi cu această abilitate pentru că, dacă nu î�ț�i poț�i
depăș� i stresul, problemele ș� i durerea, nu vei putea să î�ț�i
creezi un viitor nou, î�n care aceste lucruri să nu mai existe.
Momentul prezent 137

Să presupunem, deci, că eș� ti aș� ezat î�n poziț�ia de medi-


taț�ie, iar gândurile tale rătăcesc. Obiș� nuieș� ti să gândeș� ti î�n
felul acesta pentru că faci acest lucru de ani de zile, con-
centrându-ț�i atenț�ia asupra aceloraș� i oameni ș� i obiecte,
din aceleaș� i locuri ș� i momente. Ș� i ai ajuns să simț�i zi de zi,
î�n mod automat, aceleaș� i sentimente cu care te-ai obiș� nuit,
doar ca să-ț�i reafirmi aceeaș� i personalitate, care este co-
nectată la aceeaș� i realitate personală – condiț�ionându-ț�i î�n
mod repetat corpul să existe î�n trecut. Singura diferenț�ă
este că, acum, î�ncercând să meditezi, ochii tăi sunt î�nchiș� i.
Î�n timp ce stai aș� ezat ș� i cu ochii î�nchiș� i, nu î�ț�i poț�i ve-
dea ș� eful î�n mod concret, faț�ă î�n faț�ă. Dar corpul tău vrea să
simtă mânie, pentru că, de fiecare dată când î�ț�i î�ntâlneș� ti
ș� eful de-a lungul unei zile de lucru – de 50 de ori pe zi, cinci
zile pe săptămână –, obiș� nuieș� ti să simț�i amărăciune sau
agresiune. Î�n egală măsură, atunci când primeș� ti email-uri
de la el (ceea ce se î�ntâmplă de cel puț�in 10 ori pe zi), reac-
ț�ionezi î�n acelaș� i fel faț�ă de el, î�n mod inconș� tient, aș� a că
trupul tău s-a obiș� nuit să aibă nevoie de prezenț� a lui
pentru a-ș� i reafirma dependenț�a faț�ă de mânie. Corpul tău
vrea să simtă emoț�iile de care a devenit atât de dependent
ș� i, asemenea unui narcoman care tânjeș� te după droguri, va
tânji după substanț�ele chimice cu care s-a obiș� nuit. Î�ș�i do-
reș� te să simtă acea mânie familiară faț�ă de ș� eful tău, pen-
tru că a refuzat să te promoveze, sau vrea să simtă cum î�ț�i
critici aspru colegul, care vrea mereu să-l acoperi. Apoi, î�n-
cepi să te gândeș� ti ș� i la alț�i colegi care te enervează ș� i la noi
motive pentru care să fii supărat pe ș� eful tău. Stai jos, î�ncer-
când să meditezi, dar corpul tău face tot ce-i stă î�n putinț�ă ca
să te oprească. Asta pentru că vrea să-ș� i primească doza de
substanț�e chimice generate de emoț�iile familiare, pe care le
simț�i î�n mod normal pe parcursul unei zile.
138 SUPRANATURAL

Î�n clipa î�n care observi ce se î�ntâmplă – adică atunci


când î�ț�i concentrezi î�ntreaga atenț�ie asupra unei anumite
emoț�ii –, devii conș� tient că î�ț�i direcț�ionezi energia î�nspre
trecut (pentru că emoț�iile sunt niș� te î�nregistrări ale trecu-
tului), aș� a că te opreș� ti ș� i revii la momentul prezent, î�ncetezi
să î�ț�i mai concentrezi atenț�ia ș� i energia asupra trecutului.
Dar apoi, peste puț�in timp, î�ncepi să simț�i din nou nemulț�u-
mirea, furia ș� i resentimentele, î�nsă eș� ti conș� tient că faci
acest lucru. Î�ț�i aminteș� ti că trupul tău caută să simtă aceste
emoț�ii, pentru a-ș� i reafirma dependenț�a faț�ă de substanț�ele
chimice aferente lor, ș� i î�ț�i aminteș� ti că aceste emoț�ii î�ț�i vor
face creierul să emită unde cerebrale de tip beta cu frecven-
ț�ă î�naltă – ș� i atunci te opreș� ti. De fiecare dată când te opreș� ti
din asta, î�ț�i controlezi corpul ș� i revii la momentul prezent, î�i
transmiț�i corpului că nu el este mintea – că mintea eș� ti tu.
Cu toate acestea, î�ncepi apoi să te gândeș� ti la oamenii cu
care trebuie să te î�ntâlneș� ti, la locurile î�n care trebuie să
ajungi ș� i la lucrurile pe care trebuie să le faci î�n ziua respecti-
vă. Te î�ntrebi dacă ș� eful ț�i-o fi răspuns la email ș� i î�ți� aminteș� ti
că n-ai mai sunat-o î�napoi pe sora ta. Î�ți� aminteș� ti că astăzi e
ziua î�n care se ridică gunoiul, aș� a că trebuie să scoț�i tombero-
nul din curte. Ș� i, deodată, devii conș� tient că, atâta vreme cât
anticipezi toate aceste scenarii viitoare, î�ți� concentrezi aten-
ț�ia ș� i energia asupra aceleiaș� i realităț�i cunoscute. Aș� a că te
opreș� ti, revii la momentul prezent ș� i î�ncetezi să î�ți� mai direc-
ț�ionezi energia către viitorul cunoscut, previzibil, iar î�n acest
fel, laș� i necunoscutul să se manifeste î�n viaț�a ta.
Vezi figura 2.8. Aceasta ilustrează faptul că, î�n momen-
tul î�n care regăseș� ti bucuria pe care o oferă generosul mo-
ment prezent, energia ta (reprezentată prin săgeț�i) nu se
mai pierde, fiind direcț�ionată î�nspre trecut ș� i viitor, aș� a
Momentul prezent 139

cum se î�ntâmpla î�n figura 2.3. Acum, nu î�ț�i mai concentrezi


energia asupra trecutului familiar ș� i asupra viitorului pre-
vizibil. Nu î�ți� mai activezi ș� i nu î�ți� mai conectezi aceleaș� i cir-
cuite, î�n aceeaș� i manieră, ș� i nu î�ți� mai programezi ș� i nu î�ți� mai
exprimi î�n acelaș� i mod aceleaș� i gene, trăind aceleaș� i emoț�ii.

Figura 2.8
Atunci când nu mai acorzi atenție realității trecutului-prezent și realită-
ții viitorului previzibil, îți rechemi energia și îți construiești propriul
câmp electromagnetic. În acest fel, vei avea energia necesară pentru a
te vindeca sau pentru a avea un nou tip de experiență în viață.

Dacă vei continua să faci acest lucru, vei reuș� i să î�ț�i


recapeț�i din ce î�n ce mai mult energia, pentru că vei rupe le-
găturile energetice care te ț�in conectat cu realitatea trecutu-
lui-prezent. Poț�i face asta pentru că nu î�ți� mai concentrezi
atenț�ia ș� i energia asupra lumii exterioare, ci o direcț�ionezi, î�n
140 SUPRANATURAL

schimb, spre lumea ta interioară, construind, î�n acest mod,


un câmp electromagnetic î�n jurul corpului tău. Vei avea
acum la dispoziț�ie energia necesară pentru a crea ceva nou.
Nu e surprinzător că, î�n cele din urmă, gândurile tale
vor î�ncepe din nou să rătăcească. Pe măsură ce continui să
meditezi, corpul tău devine din ce î�n ce mai agitat ș� i mai
nerăbdător, pentru că vrea să facă ceva. La urma urmei, cu
fiecare zi care a trecut, l-ai programat să se pună î�n miș� ca-
re ș� i să respecte o rutină. Vrea să renunț�e la meditaț�ie, să
deschidă ochii ș� i să vadă pe cineva. Vrea să audă ceva la
televizor sau să vorbească cu cineva la telefon. Ar prefera
să guste micul dejun decât să stea acolo, fără să facă nimic.
Ar vrea să simtă mirosul de cafea prăjită, aș� a cum face î�n
fiecare dimineaț�ă. Ș� i, î�nainte ca această zi să î�nceapă efec-
tiv, i-ar plăcea la nebunie să simtă senzaț�ia pe care o lasă
un duș� fierbinte.
Corpul tău vrea să experimenteze realitatea materială
prin intermediul simț�urilor, astfel î�ncât să fie î�n concor-
danț�ă cu o anumită emoț�ie, dar scopul tău este să creezi o
realitate care se bazează pe lumea de dincolo de simț�uri, o
realitate creată de mintea pe care o constitui tu, nu de min-
tea reprezentată de corpul tău. Aș� adar, pe măsură ce î�ncepi
să devii conș� tient de aceste mecanisme, î�ncepi să î�ț�i rea-
duci corpul î�n momentul prezent. Corpul tău î�ncearcă să
revină la trecutul familiar, pentru că vrea să funcț�ioneze
î�ntr-un viitor previzibil, dar tu continui să-l stăpâneș� ti ș� i
să-l opreș� ti. De fiecare dată când reuș� eș� ti să-ț�i î�nfrângi
aceste obiceiuri automate, devii mai puternic decât meca-
nismele tale de funcț�ionare. De fiecare dată când î�ț�i readuci
corpul î�n momentul prezent, aș� a cum ai dresa un câine să
stea culcat, î�ț�i condiț� ionezi trupul să se adapteze unei
Momentul prezent 141

minț�i noi. De fiecare dată când devii conș� tient de mecanis-


mele tale automate ș� i de efortul pe care î�l depui pentru a
trăi î�n momentul prezent, afirmi că voinț�a ta este mai pu-
ternică decât acele mecanisme. Ș� i, dacă vei continua să-ț�i
redirecț�ionezi atenț�ia (ș� i, prin urmare, ș� i energia) către
momentul prezent ș� i să remarci momentele î�n care trăieș� ti
î�n prezent ș� i momentele î�n care nu faci asta, mai devreme
sau mai târziu, corpul tău se va abandona voinț�ei tale.
Acest proces, prin care tu revii î�n mod continuu la momen-
tul prezent, de fiecare dată când devii conș� tient că te-ai
deconectat de el, este procesul prin care î�ncepi să rupi
legăturile energetice dintre tine ș� i realitatea familiară, cu-
noscută. Iar atunci când revii cu adevărat î�n momentul
prezent, ceea ce faci, de fapt, este să mergi dincolo de iden-
titatea pe care ț�i-o atribuie lumea materială ș� i să-ț�i desfă-
ș� ori existenț�a î�n cadrul câmpului cuantic (un concept pe
care î�l voi explica î�n detaliu î�n capitolul următor).
Cea mai grea parte a unui război este ultima bătălie.
Asta î�nseamnă că, atunci când corpul tău, care ia locul min-
ț�ii, se î�nfurie ș� i te face să crezi că nu mai poț�i continua ș� i
caută să te facă să te opreș� ti ș� i să te î�ntorci la lumea simț�u-
rilor, tu vei continua să acț� ionezi ș� i să-l opreș� ti. Î� n felul
acesta, pătrunzi cu adevărat î�n „zona necunoscutului” ș� i,
mai devreme sau mai târziu, vei î�ncepe să î�nfrângi depen-
denț�a emoț�ională a corpului tău. Atunci când treci dincolo
de sentimentele de vină, suferinț�ă, teamă, frustrare, dinco-
lo de resentimente ș� i de faptul că simț�i că nu eș� ti î�n stare
de nimic, î�ț�i eliberezi corpul din lanț�urile pe care le repre-
zintă aceste obiș� nuinț�e ș� i emoț�ii care te ț�in ancorat î�n trecut,
ș� i astfel î�ț�i eliberezi energia, care va reveni, î�n acel moment,
spre tine. Când ajungi să î�ț�i eliberezi corpul de toată aceas-
tă energie emoț�ională acumulată î�n timp, acesta î�ncetează
142 SUPRANATURAL

să mai ia locul minț�ii. Vei descoperi că dincolo de temeri


există curaj, dincolo de lipsuri există plenitudine ș� i dincolo
de î�ndoială există cunoaș� tere. Când păș� eș� ti î�n „zona necu-
noscutului” ș� i renunț�i la mânie sau la ură, descoperi dra-
gostea ș� i compasiunea. E aceeaș� i energie; doar că a fost
î�nmagazinată î�n corp, iar acum e la dispoziț�ia ta, ajutân-
du-te să-ț�i proiectezi un nou destin.
Aș� adar, atunci când î�nveț�i să mergi dincolo de tine – sau
dincolo de modul î�n care te defineș� te memoria sau î�ț�i defi-
neș� te viaț� a –, vei rupe legăturile pe care le ai cu fiecare
obiect, persoană, loc ș� i moment care te-au menț�inut co-
nectat până atunci la realitatea trecutului-prezent. Ș� i când,
î�n cele din urmă, î�ț�i î�nfrângi mânia sau sentimentul de ne-
mulț�umire ș� i î�ț�i eliberezi energia, care fusese până atunci
blocată î�n trecut, î�ț�i vei rechema energia. Eliberând toată
această energie creatoare pe care ai blocat-o până acum î�n
emoț�ii de supravieț�uire, î�năuntrul tău ș� i î�n preajma ta, vei
construi propriul câmp energetic.
Î�n cadrul atelierelor noastre avansate, am măsurat efec-
tiv rezultatele procesului de rechemare a energiei. Avem
experț�i care utilizează un aparat de foarte mare precizie,
care se numeș� te aparat de vizualizare a descărcării de gaz
(GDV*), care are un senzor special creat (numit antenă
Sputnik) ș� i care a fost dezvoltat de dr. Konstantin Korotkov.
Acesta măsoară câmpul electromagnetic ce se formează î�n
spaț�iul î�n care se desfăș� oară atelierul ș� i detectează modul
î�n care se modifică energia pe parcursul acestuia. Uneori,
î�n timpul unora dintre atelierele noastre, am observat că,
la finalul primei zile, energia din î�ncăpere se diminuează.
Acest lucru se î�ntâmplă pentru că, î�n momentul î�n care î�n-

*  Abreviere de la gas discharge visualization (n.red.)


Momentul prezent 143

cepem meditaț�iile, iar cursanț�ii trebuie să se controleze ș� i


să rupă legăturile energetice pe care le au cu toate persoa-
nele ș� i cu toate obiectele din realitatea lor cunoscută, ei î�ș�i
recheamă energia. Î�ș�i extrag energia dintr-un câmp ener-
getic mai mare, cel din î�ncăpere, iar acesta se poate dimi-
nua pe măsură ce participanț�ii î�ncep să-ș� i construiască
propriul câmp energetic î�n jurul propriului corp – dobân-
dind î�n acel moment energia necesară pentru a-ș� i con-
strui un nou destin. Desigur, după ce, î�n prima zi, toț�i
cursanț�ii reuș� esc să meargă dincolo de ei, fiecare dintre ei
ajunge, î�n cele din urmă, să î�ș�i construiască propriul câmp
de lumină ș� i, pe măsură ce energia lor continuă să crească
î�n fiecare zi, ei contribuie la acumularea energiei din î�ncă-
pere. Ca urmare, la finalul atelierului, vedem cum creș� te
volumul de energie din acel spaț�iu. Dacă vrei să vezi cum
poate să arate acest lucru, priveș� te graficele 1A ș� i 1B din
secț�iunea de imagini color.
O modalitate prin care poț�i să-ț�i măreș� ti ș� ansele de a
practica cu succes meditaț�ia este aceea de a-ț�i aloca sufici-
ent de mult timp pentru a face acest lucru, ca să nu î�ț�i pierzi
concentrarea din cauza faptului că î�ncerci să grăbeș� ti ex-
perienț�a propriu-zisă. De exemplu, eu aloc două ore medi-
taț�iei. Nu am nevoie tot timpul de două ore pentru a medita,
dar mă cunosc destul de bine î�ncât să ș� tiu că, dacă mi-aș�
aloca doar o oră, aș� ajunge să cred că nu am destul timp la
dispoziț�ie pentru asta. Aș� a, dacă am două ore la dispoziț�ie,
mă pot relaxa, ș� tiind că am destul timp să mă conectez la
momentul prezent. Î�n unele zile, mă conectez destul de re-
pede la bucuria oferită de momentul prezent, pe când î�n
altele trebuie să mă străduiesc o oră î�ntreagă ca să-mi aduc
corpul ș� i creierul î�napoi, î�n prezent.
144 SUPRANATURAL

Sunt o persoană foarte ocupată. Câteodată, atunci când


revin acasă pentru trei zile, î�ntre ateliere sau evenimente,
mă trezesc dimineaț�a ș� i î�ncep instantaneu să mă gândesc
la cele trei î�ntâlniri pe care le voi avea cu diferiț�i membri ai
echipei ș� i care sunt programate î�n acea zi, repetând mental
chestiunile pe care trebuie să le discut cu ei. Apoi, mă gân-
desc la email-urile pe care trebuie să le scriu î�nainte să mă
duc la acele î�ntâlniri. După care mă gândesc la avionul pe
care trebuie să-l prind î�n după-amiaza respectivă. Apoi, î�mi
creez un memento mental legat telefoanele pe care trebuie
să le dau din maș� ină, î�n drum spre aeroport. Ai prins ideea.
Făcând acest lucru ș� i gândindu-mă la aceeaș� i oameni
cu care trebuie să mă î�ntâlnesc, la aceleaș� i locuri î�n care
trebuie să ajung ș� i la aceleaș� i lucruri pe care trebuie să le
fac, ș� i ș� tiind că toate acestea fac parte din realitatea mea
familiară, î�mi dau seama că î�mi condiț�ionez creierul ș� i cor-
pul să acț�ioneze ca ș� i cum viitorul s-ar fi petrecut deja.
Devin conș� tient de faptul că atenț�ia mea este direcț�ionată
către viitorul cunoscut, mă opresc din a anticipa acest vii-
tor cunoscut ș� i revin la momentul prezent. Făcând asta,
î�ncep să-mi dezactivez ș� i să-mi deconectez circuitele neu-
ronale aferente trecutului. Apoi, s-ar putea ca emoț�iile să
preia controlul asupra mea ș� i să devin neliniș� tit ș� i frustrat,
gândindu-mă la un lucru care s-a petrecut ieri. Ș� i, î�ntrucât
emoț�iile sunt o î�nregistrare a trecutului, iar lucrul asupra
căruia î�mi concentrez atenț�ia este, totodată, ș� i lucrul către
care î�mi direcț�ionez energia, devin conș� tient de faptul că
î�mi direcț�ionez energia î�nspre trecut. După care, hormonii
de stres s-ar putea să-mi stimuleze puternic creierul, iar
corpul va î�ncepe să funcț�ioneze î�n concordanț�ă cu undele
de tip beta de frecvenț�ă î�naltă pe care le emite creierul, aș� a
că va trebui să-l readuc î�n momentul prezent. Ș� i făcând
Momentul prezent 145

asta, nu î�mi mai activez ș� i conectez aceleaș� i circuite neuro-


nale ș� i î�ncetez să î�mi mai direcț�ionez energia î�nspre trecut.
Iar dacă sunt conș� tient de faptul că am aceleaș� i gân-
duri, care sunt conectate cu aceleaș� i sentimente familiare,
atunci când î�ncetez să mai am astfel de trăiri obiș� nuite,
corpul meu nu mai este condiț�ionat să trăiască î�n trecut ș� i
nu î�mi mai activez aceleaș� i gene, î�n acelaș� i mod. Iar dacă
emoț�iile reprezintă produsul finit al experienț�elor din me-
diul î�nconjurător ș� i dacă mediul î�nconjurător este cel care
activează gena, atunci, î�ncetând să mai simt aceleaș� i emoț�ii,
nu î�mi mai selectez ș� i nu î�mi mai programez genele î�n ace-
eaș� i manieră. Făcând acest lucru, nu numai că sănătatea
nu-mi va mai fi afectată, dar nici nu î�i voi mai permite cor-
pului meu să se raporteze la acelaș� i viitor, care se bazează
pe trăirile din trecut. Aș� adar, inhibându-mi sentimentele
familiare, modific modul î�n care î�mi este programat corpul
din punct de vedere genetic. Ș� i, î�ntrucât hormonii de stres,
atâta vreme cât sunt activi o perioadă lungă de timp, inhi-
bă exprimarea genelor sănătoase ș� i generează boala, de
fiecare dată când reuș� esc să mă opresc ș� i să mă deconectez
de emoț�iile generatoare de stres, î�ncetez să î�mi mai condi-
ț�ionez corpul să fie dependent de ele.
Dacă fac aș� a cum trebuie aceste lucruri – dacă merg
dincolo de gândurile ș� i de emoț�iile familiare, corespunză-
toare trecutului ș� i viitorului cunoscut – atunci, acel viitor
previzibil (precum ș� i trecutul familiar pe baza căruia obiș� -
nuiam să afirm existenț�a acestui viitor) nu va mai exista
din punct de vedere energetic, neurologic, biologic, chimic,
hormonal ș� i genetic. Dacă î�ncetez să mai activez ș� i să mai
conectez aceleaș� i vechi circuite neuronale (pentru că nu
mai rememorez amintirile legate de anumiț�i oameni, de
146 SUPRANATURAL

anumite lucruri, de anumite momente ș� i locuri) ș� i continui


să revin la momentul prezent, î�mi rechem energia. Priveș� te
figura 2.9 ș� i vei vedea că trecutul familiar ș� i viitorul previ-
zibil î�ncetează să existe.

Figura 2.9
Atunci când simți bucuria oferită de generosul moment prezent, trecu-
tul tău familiar și viitorul tău previzibil încetează să mai existe, iar tu
ești pregătit să creezi noi posibilități în viață.

Acum, mă bucur de generosul moment prezent ș� i am


energia necesară pentru a crea. Mi-am construit propriul
câmp energetic de jur î�mprejurul corpului meu. De fiecare
dată când m-am străduit – câteodată, ore î�ntregi – să trec
dincolo de mine, să găsesc aș� a-numitul prezent etern ș� i să
mă raportez cu adevărat la acesta, am ajuns mereu la ace-
eaș� i concluzie: A meritat.
Capitolul 3

CUM SĂ TE CONECTEZI
LA NOILE POSIBILITĂȚI
DIN SFERA CUANTICĂ

Nu este uș� or să reuș� eș� ti să treci dincolo de corpul tău, de


mediul î�nconjurător ș� i de timp, dar merită, pentru că, î�n
momentul î�n care te deconectezi de realitatea tridimensio-
nală, pătrunzi î�ntr-o cu totul altă realitate, numită realitate
cuantică, ce constituie lumea posibilităț� ilor infinite. Este
destul de dificil să descriu această realitate, fiindcă este
diferită de toate lucrurile pe care le cunoaș� tem ș� i care fac
parte din universul fizic, material. Modul î�n care obiș� nuim
să credem că funcț�ionează lumea, ș� i care se bazează pe re-
gulile fizicii newtoniene, nu este valabil, pur ș� i simplu.
Câmpul cuantic (sau unificat) este un câmp invizibil de
energie ș� i informaț�ie – s-ar mai putea numi ș� i câmp al inte-
ligenț� ei sau al conș� tiinț� ei – care există dincolo de spaț� iu
ș� i timp. El nu are nicio componentă fizică sau materială.
E ceva ce nu poate fi perceput prin intermediul simț�urilor.
148 SUPRANATURAL

Acest câmp unificat de energie ș� i informaț�ie este cel care


guvernează legile naturii. Oamenii de ș� tiinț�ă î�ncearcă să
cuantifice acest proces, astfel î�ncât să-l putem î�nț�elege mai
bine, ș� i descoperă mereu din ce î�n ce mai multe despre el.
Î�n baza experienț�ei ș� i a cunoș� tinț�elor mele, consider
că există o inteligenț�ă care se autoorganizează ș� i care este
reprezentată de o energie ce guvernează ordinea tuturor
universurilor ș� i galaxiilor. Unii oameni ar spune că această
idee nu are prea mult de-a face cu ș� tiinț� a. Le răspund
mereu adresându-le aceeaș� i î�ntrebare: Ce urmează după o
explozie, ordine sau dezordine? Răspunsul lor este că dez-
ordinea este ceea ce urmează î�ntotdeauna. Apoi î�i î�ntreb:
Ș� i dacă e aș� a, de ce după Big Bang, cea mai mare explozie
care a avut loc vreodată, s-a creat atât de multă ordine?
Trebuie ca o formă de inteligenț�ă să fi organizat atunci ener-
gia ș� i materia, dându-i o formă ș� i unificând toate forț�ele
naturii, astfel î�ncât să creeze o asemenea capodoperă. Acea
inteligenț� ă, acea energie, este reprezentată de câmpul
cuantic sau câmpul unificat.
Pentru a-ț�i face o idee despre cum arată acest câmp
cuantic, imaginează-ț�i că ai scoate din ecuaț�ie toț�i oame-
nii ș� i toate ființ�ele de pe Pământ, toate animalele ș� i plan-
tele ș� i toate obiectele fizice – atât cele naturale, cât ș� i cele
create de om – toate continentele, toate oceanele, ș� i chiar
planeta î�n sine. Imaginează-ț�i apoi că ai scoate din ecua-
ț�ie toate planetele, toț�i sateliț�ii ș� i chiar toate corpurile
cereș� ti, inclusiv Soarele. Apoi, imaginează-ț�i că scoț�i din
ecuaț�ie toate sistemele solare din galaxia noastră ș� i toate
galaxiile din univers. Imaginează-ț�i că nu ar mai exista
aer, că nu ar mai exista nici măcar vreo lumină pe care s-o
poț�i vedea. Nu ar exista decât î�ntunericul, vidul, câmpul
Cum să te conectezi la noile posibilități din sfera cuantică 149

punctului zero*. E important să ț�ii minte acest lucru pentru


că, atunci când vei ajunge la stadiul de ființ�ă conș� tientă,
care trăieș� te î�n momentul prezent, ș� i vei pătrunde î�n acest
câmp unificat, vei pătrunde, de fapt, î�ntr-un spaț�iu negru ș� i
infinit, î�n care nu există nimic material.
Acum, imaginează-ț�i nu doar că nu există nimic mate-
rial acolo, ci ș� i că, pătrunzând î�n această lume î�n stare ima-
terială, fără a avea un corp fizic, eș� ti lipsit atât de simț�ul
vizual cât ș� i de capacitatea de a auzi, de a simț�i, de a mirosi
sau de a gusta. Eș� ti lipsit complet de simț�uri. Î�n sfera cuan-
tică nu poț�i exista decât sub formă de conș� tiinț�ă. Sau, mai
bine spus, singura cale prin care poț�i experimenta această
sferă este conș� tientizarea, nu simț�urile. Ș� i, î�ntrucât conș� tiin-
ț�a ta î�nseamnă conș� tientizare, iar conș� tientizarea î�nseamnă
atenț�ie ș� i receptivitate, î�n momentul î�n care te afli dincolo
de lumea simț�urilor, atunci când acorzi atenț�ie energiei
câmpului cuantic, conș� tiinț�a ta se conectează la frecvenț�e
mai î�nalte ș� i la niveluri mai complexe de informaț�ie.
Ș� i, oricât de ciudat ar suna, câmpul cuantic nu este vid.
Este un câmp infinit, care emite frecvenț�ă ș� i energie. Ș� i orice
frecvenț�ă este purtătoare de informaț�ii. Aș� adar, gândeș� te-te
la câmpul cuantic ca la un câmp plin de cantităț�i infinite de
energie, care vibrează dincolo de lumea fizică a materiei ș� i
dincolo de simț�urile noastre: unde invizibile de energie,
disponibile pentru uzul nostru, pentru a crea. Ce anume
putem crea cu toată această energie, având la dispoziț�ie tot
acest ocean de posibilităț�i infinite? Asta depinde de noi
pentru că, pe scurt, câmpul cuantic este starea î�n care există
* Câmpul punctului zero sau vidul cuantic este un concept specific te-
oriei câmpului cuantic, ce face referire la acea energie care continuă
să se manifeste în cadrul unui sistem după ce toate celelalte forme de
energie au fost eliminate. (n.red.)
150 SUPRANATURAL

toate posibilitățile. Ș� i, după cum tocmai am afirmat, atunci


când ne aflăm î�n universul cuantic, existăm doar sub formă
de conștiință sau de conștientizare: este vorba despre o formă
de conș� tientizare care este atentă sau observă un câmp de
posibilităț�i infinite ș� i care evoluează î�n cadrul unei conș� ti-
inț�e ș� i al unui câmp energetic ș� i mai mare.
Când pătrunzi î�n acest spaț�iu nesfârș� it al conș� tientizării,
nu mai există corpuri, oameni, obiecte, spaț� iu sau timp.
Există, î�n schimb, un număr infinit de posibilităț�i necunos-
cute, disponibile sub formă de energie. Deci, dacă te sur-
prinzi gândindu-te iarăș� i la lucrurile cunoscute din viaț�a
ta, î�nseamnă că ai revenit î�n realitatea tridimensională a
spaț�iului ș� i timpului. Dar, dacă poț�i rămâne î�n bezna necu-
noscutului suficient de mult timp, acest lucru te va pregăti
pentru a crea necunoscutul î�n viaț�ă. Î�n capitolul precedent,
când ț�i-am arătat cum să revii la momentul prezent, m-am
referit la faptul că trebuie să î�ncetezi să te mai gândeș� ti la
viitorul previzibil sau să î�ț�i reaminteș� ti trecutul familiar ș� i
să te manifeș� ti, pur ș� i simplu, sub formă de conș� tiinț�ă, î�n
acest vast spaț�iu etern – să nu mai acorzi deloc atenț�ie ni-
ciunei persoane ș� i niciunui obiect material din realitatea
tridimensională, cum ar fi corpul tău, oamenii din viaț�a ta,
bunurile pe care le deț� ii, locurile î�n care mergi ș� i chiar
timpul î�n sine. Dacă faci asta cum trebuie, vei deveni con-
ș� tiinț�ă pură. Iată cum ajungi acolo.
Hai acum să ne î�ntoarcem puț�in ș� i să vedem cum au
descoperit oamenii de ș� tiinț�ă universul cuantic, lucru care
s-a petrecut atunci când au î�nceput să studieze universul
subatomic. Aceș� tia au descoperit că atomii, „cărămizile de
construcț� ie” a tot ce există î�n universul material, sunt
alcătuiț� i dintr-un nucleu, î�nconjurat de un mare câmp
Cum să te conectezi la noile posibilități din sfera cuantică 151

electromagnetic, care conț�ine unul sau mai mulț�i electroni.


Acest câmp electromagnetic este atât de mare prin compa-
raț�ie cu minusculii electroni, î�ncât un atom pare să fie alcă-
tuit î�n proporț�ie de 99,999999999999% din spaț�iu gol.
Numai că, după cum tocmai ai citit, acest spaț�iu nu este chiar
gol; este alcătuit dintr-o gamă variată de frecvenț�e energe-
tice, care formează un câmp de informaț�ii invizibil ș� i inter-
conectat. Deci tot ce există î�n universul nostru cunoscut,
deș� i pare a fi solid, este, de fapt, 99,999999999999% energie
sau informaț�ie.1 De fapt, cea mai mare parte a universului
nostru este alcătuită din spaț�iu „gol”; materia reprezintă o
componentă infinitezimal de mică î�n raport cu spaț�iul
imens al nimicului material.
Cercetătorii au descoperit î�n scurtă vreme că electronii
care se miș� că î�n acest vast câmp electromagnetic se compor-
tă î�ntr-o manieră complet imprevizibilă – nu par a fi supuș� i
aceloraș� i legi care guvernează materia î�n macro-universul
nostru. Î�ntr-o secundă sunt aici ș� i, î�n clipa următoare, dis-
par – fiind imposibil de prezis unde ș� i când vor apărea din
nou. Asta pentru că, după cum au descoperit, î�n cele din
urmă, cercetătorii, electronii există simultan, î�ntr-un număr
infinit de posibilităț�i sau probabilităț�i. Abia atunci când un
observator î�ș�i concentrează atenț�ia asupra lor ș� i caută acel
„ceva” material, câmpul invizibil de energie ș� i informaț�ie
intră î�n colaps, transformându-se î�n particula pe care noi
o cunoaș� tem sub numele de electron. Acest fenomen se
numeș� te colapsul funcției de undă sau eveniment cuantic.
Î�nsă, î�n clipa î�n care observatorul î�ș�i î�ntoarce privirea, nu
mai supraveghează electronul ș� i nu se mai gândeș� te la ma-
teria subatomică, aceasta se transformă î�napoi î�n energie.
Cu alte cuvinte, această particulă a materiei fizice (electro-
nul) nu poate exista până când nu o observăm – până când
152 SUPRANATURAL

nu-i acordăm atenț�ie. Î�n momentul î�n care nu î�i mai acor-
dăm atenț�ie, se transformă î�napoi î�n energie (ș� i anume î�ntr-o
frecvenț�ă energetică pe care savanț�ii o numesc undă) ș� i î�n
posibilitate. Î�n felul acesta, mintea ș� i materia relaț�ionează
î�n sfera cuantică. (Apropo, la fel cum noi, conș� tiinț�e subiec-
tive, dăm formă electronului atunci când î�l observăm,
există ș� i o conș� tiinț�ă obiectivă universală care ne conferă
tuturor, dar ș� i realităț�ii noastre tridimensionale ordine ș� i
formă.)
Aș� adar, î�n ce te priveș� te, asta î�nseamnă că: Dacă î�ț�i pri-
veș� ti viaț�a de la acelaș� i nivel mental î�n fiecare zi, antici-
pându-ț�i viitorul pe baza trecutului, atunci vei face ca un
număr infinit de câmpuri energetice să intre î�n colaps ș� i să
se transforme î�n aceleaș� i tipare informaț�ionale care î�ț�i al-
cătuiesc viaț�a. De exemplu, dacă te trezeș� ti ș� i î�n mintea ta
apare gândul: Unde mi-a dispărut durerea? durerea ta cu-
noscută va î�ncepe să apară, pentru că te aș� teptai la ea.
Imaginează-ț�i ce s-ar putea î�ntâmpla dacă, î�n schimb,
ai reuș� i să nu mai acorzi atenț�ie lumii materiale ș� i mediului
î�nconjurător. După cum ai î�nvăț�at î�n capitolul precedent, î�n
momentele î�n care nu mai acorzi atenț�ie corpului tău, devii
acorporal ș� i nu mai ai acces la simț�uri (sau nu mai ai nevo-
ie de ele). Când nu mai acorzi atenț�ie oamenilor din viaț�a
ta, renunț�i la identitatea ta materială ș� i, î�n acest mod, nu
vei mai avea o identitate de părinte, de partener, de frate,
de prieten sau chiar de membru al unui domeniu de activi-
tate profesională, al unui grup religios, al unui partid poli-
tic sau al unei naț�iuni. Nu vei mai avea rasă, sex, orientare
sexuală sau vârstă. Când nu mai acorzi atenț�ie obiectelor ș� i
locurilor din mediul fizic, te vei afla î�n „nimic” ș� i nu vei mai
fi nicăieri. Î�n fine, dacă nu mai acorzi atenț�ie timpului
Cum să te conectezi la noile posibilități din sfera cuantică 153

liniar (care are un trecut ș� i un viitor), vei fi atemporal: te


vei afla î�n momentul prezent, î�n care toate posibilităț�ile
din câmpul cuantic sunt valabile. Fiindcă nu te mai identi-
fici cu lumea materială ș� i nu mai eș� ti conectat la ea, nu mai
î�ncerci să influenț�ezi materia prin intermediul materiei –
te afli dincolo de materie ș� i dincolo de felul î�n care te iden-
tifici pe tine î�nsuț�i ca trup, î�n spaț�iu ș� i timp. Î�n mod foarte
concret, te găseș� ti î�n imensa beznă a câmpului unificat,
unde nu există nimic material. Iată efectul direct al efortu-
lui continuu de a trăi î�n momentul prezent, despre care am
vorbit î�n capitolul precedent.
Î�n momentul î�n care se petrece acest lucru, î�ț�i manifeș� ti
atenț�ia ș� i energia î�ntr-un câmp necunoscut, de dincolo de
materie, î�n care toate posibilităț�ile sunt valabile – î�ntr-un
câmp care nu este alcătuit decât din frecvenț�e invizibile, care
sunt purtătoare de informaț�ie sau de conș� tiinț�ă. Ș� i, aseme-
nea savanț�ilor care, imediat ce nu au mai acordat atenț�ie
electronului, au descoperit că el se transformă din nou î�n
energie ș� i probabilitate, la fel ș� i tu, dacă nu ai mai acorda
atenț�ie vieț�ii tale ș� i ai trece dincolo de amintirile pe care le
ai, viaț�a ta ar trebui să se transforme î�n probabilitate. La
urma urmei, dacă te concentrezi asupra cunoscutului, asta
primeș� ti. Dacă te concentrezi asupra necunoscutului, cre-
ezi o posibilitate. Cu cât poț�i petrece mai mult sub formă
de conș� tiinț�ă î�n cadrul acestui câmp al posibilităț�ilor infi-
nite – deci fiind conș� tient că exiș� ti î�n mod conș� tient î�n acest
spaț�iu negru, nesfârș� it – fără să î�ț�i concentrezi atenț�ia asu-
pra corpului, a lucrurilor, oamenilor, locurilor sau momen-
telor, cu cât vei investi mai multă energie î�n necunoscut, cu
atât vei reuș� i să creezi noi experienț�e sau noi posibilităț�i î�n
viaț�a ta. Aceasta este regula.
154 SUPRANATURAL

Schimbări cerebrale
Atunci când pătrunzi î�n câmpul cuantic, nu o poț�i face cu
corpul, î�n stare materială. Trebuie să pătrunzi î�n stare ima-
terială, acorporală – exclusiv sub formă de conș� tientizare
sau de conș� tiinț�ă, ca gând sau posibilitate, lăsând î�n urmă
tot ce ț�ine de lumea materială ș� i trăind doar î�n momentul
prezent. După cum am spus î�n capitolul precedent, acest
proces presupune să î�ț�i î�nfrângi (cel puț�in momentan) de-
pendenț�a chimică faț�ă de emoț�iile care î�ț�i conduc gânduri-
le ș� i să î�ncetezi să mai ai aceleaș� i trăiri, astfel î�ncât să
reuș� eș� ti să nu mai acorzi atenț�ie lumii tridimensionale, a
materiei (a particulei), ș� i să î�ț�i concentrezi atenț�ia asupra
energiei ș� i posibilităț�ii (undei). Ț� inând cont de asta, proba-
bil că nu vei fi surprins să afli că o asemenea experienț�ă
provoacă schimbări semnificative î�n creier.
Î�n primul rând, pentru că te percepi pe tine î�nsuț�i ca
fiind dincolo de lumea materială, ceea ce î�nseamnă că nu
există niciun pericol din exterior pe care să î�l poț�i anticipa,
acea parte a creierului care e responsabilă cu gândirea –
neocortexul, locul î�n care se află mintea ta conș� tientă – î�ș�i
î�ncetineș� te activitatea, reacț�ionează mai puț�in la stimuli
ș� i funcț� ionează î�ntr-o manieră mult mai cuprinzătoare,
holistică. Mai devreme am discutat despre faptul că a trăi
prin intermediul hormonilor de stres determină activarea
foarte haotică, incoerentă, a undelor cerebrale (ceea ce î�n-
seamnă că trupul nostru nu poate funcț�iona eficient), din
cauză că î�ncercăm să controlăm ș� i să prezicem toate as-
pectele vieț�ii. Devenim excesiv de concentraț�i, iar atenț�ia
noastră trece de la o persoană la alta sau de la un obiect la
un loc sau un timp anume, activând î�n acest fel diferite
Cum să te conectezi la noile posibilități din sfera cuantică 155

reț�ele neurologice aferente fiecăreia dintre aceste entităț�i


cunoscute.
De î�ndată ce pătrundem î�n momentul prezent ș� i deve-
nim conș� tienț�i de acest câmp infinit de informaț�ii, î�n care
nu există nimic din punct de vedere fizic – de î�ndată ce de-
venim conș� tienț�i de acest vid etern – ș� i de î�ndată ce nu mai
analizăm ș� i nu ne mai gândim la materie, la oameni, la lu-
cruri, la spaț�iu ș� i la timp, nu ne mai activăm diversele seg-
mente ale reț�elelor neuronale din creier. Î�ndepărtându-ne
conș� tiinț�a de la perspectiva limitată, î�n care ne concentrăm
asupra materiei din mediul extern (obiecte, oameni, locuri,
timp ș� i corpul nostru), ș� i direcț�ionând-o către perspectiva
amplă, î�n care devenim conș� tienț�i de vastitatea acestei bezne
infinite, direcț�ionându-ne atenț�ia asupra nimicului, asupra
spaț�iului, asupra energiei ș� i asupra informaț�iei, creierul
nostru va î�ncepe să se schimbe. Sectoarele lui diferite, care
erau cândva divizate, î�ncep acum să se unifice ș� i să se î�n-
drepte către o stare coerentă, integrală, a creierului. Diferi-
tele comunităț�i neuronale se extind ș� i formează comunităț�i
mai ample. Se sincronizează, se organizează ș� i se integrează.
Iar ceea ce se sincronizează în creier începe să creeze legă-
turi neuronale. Î�n momentul î�n care creierul devine coe-
rent, tu devii coerent. Când el este ordonat, tu eș� ti ordonat,
când funcț�ionează cum trebuie, tu funcț�ionezi cum trebu-
ie. Pe scurt, când creierul funcț�ionează î�n mod holistic, vei
î�ncepe ș� i tu să te simț�i mai î�ntreg. Altfel spus, odată ce te
conectezi, sub formă de conș� tiinț�ă, la câmpul unificat (sau
odată ce devii mai atent la asta, acordându-i atenț�ie), vei
fi mai î�ntreg ș� i mai unificat din punct de vedere biologic
î�ntrucât, prin definiț�ie, câmpul unificat este o energie
unificată.
156 SUPRANATURAL

Figura 3.1
Atunci când nu mai acordăm atenție lumii materiale și începem să ne
concentrăm asupra sferei necunoscutului, rămânând în momentul pre-
zent, creierul funcționează într-o manieră coerentă. Atunci când creierul
este coerent, funcționează într-o manieră holistică, ceea ce te va face și
pe tine să te simți mai complet.
Atunci când creierul este stimulat de hormonii de stres, iar noi ne limi-
tăm concentrarea și ne mutăm atenția de la oameni la obiecte, la locuri
și la momente din lumea exterioară cunoscută, creierul funcționează
incoerent. Lipsit astfel de echilibrul creierului, vei fi mai fragmentat,
incapabil să te concentrezi și vei trăi în dualitate și separare.
Cum să te conectezi la noile posibilități din sfera cuantică 157

Pentru a î�nț�elege mai bine diferenț�a dintre coerenț�ă ș� i


incoerenț�ă, priveș� te graficul 2 din secț�iunea de imagini co-
lor, precum ș� i figura 3.1. După cum poț�i vedea, când undele
cerebrale sunt coerente, sunt sincronizate î�ntre ele; atât
valorile lor maxime (punctele î�nalte), cât ș� i valorile lor mi-
nime (punctele joase) sunt î�n concordanț�ă. Fiindcă undele
cerebrale coerente sunt mai ordonate, ele sunt ș� i mult mai
puternice – s-ar putea spune că vorbesc aceeaș� i limbă, ur-
mează acelaș� i ritm, dansează pe aceeaș� i măsură ș� i î�mpart
aceeaș� i frecvenț�ă; prin urmare, comunică mai uș� or. Se află,
literalmente, pe aceeaș� i lungime de undă. Pe de altă parte,
atunci când undele cerebrale sunt incoerente, mesajele
electrochimice sau semnalele pe care le trimit diferitelor
părț�i ale creierului ș� i corpului sunt amestecate ș� i haotice;
ca atare, corpul nu poate funcț�iona echilibrat, optim.
A doua schimbare prin care trece creierul atunci când
pătrundem î�n sfera cuantică este aceea că undele cerebra-
le ajung să atingă o frecvenț�ă mai joasă: este vorba despre
trecerea de la undele beta la undele coerente de tip alfa ș� i
teta. Acest lucru este important pentru că, emiț�ând unde
cerebrale de frecvenț�ă mai joasă, centrul conș� tiinț�ei noas-
tre nu va mai fi î�n neocortex, ci î�n mezencefal (creierul lim-
bic), iar acolo se va conecta cu sistemul nervos autonom
– sistemul de operare subconș� tient al corpului (Vezi figura
3.2). Această parte a sistemului nervos este responsabilă
pentru digestie, pentru secretarea hormonilor, pentru re-
glarea temperaturii corporale, pentru controlul zahărului
din sânge, pentru menț�inerea ritmului cardiac, pentru pro-
ducerea anticorpilor care combat infecț�iile, pentru refacerea
celulelor distruse ș� i pentru o mulț�ime de alte funcț�ii ale
organismului, asupra cărora majoritatea savanț�ilor cred
că nu deț�inem niciun control conș� tient. Practic, sistemul
158 SUPRANATURAL

nervos autonom ne ț�ine î�n viaț�ă. Funcț�ia lui principală este


aceea de a crea ordine ș� i de a menț�ine echilibrul creierului
ș� i al organismului. Cu cât ne putem menț�ine mai mult î�n
momentul prezent, renunț�ând la corp, la identitate, la timp,
la spaț�iu ș� i la materie, cu atât creierul nostru va deveni mai
integrat ș� i mai coerent. Acesta este momentul î�n care inter-
vine sistemul nervos autonom ș� i î�ncepe să ne vindece cor-
pul, deoarece conș� tiinț�a noastră se î�mbină cu conș� tiinț�a lui.

Figura 3.2
Atunci când undele tale cerebrale ating frecvențe mai joase, iar tu devii
mai puțin conștient de corpul tău, de mediu și de timp, conștiința trece
dinspre neocortex către creierul limbic – sediul sistemului nervos auto-
nom (după cum e reprezentat prin săgețile de culoare închisă care se
deplasează spre centrul creierului).
În același timp, când aceste două sisteme se intersectează, intervine
sistemul nervos autonom – a cărui sarcină este să creeze echilibru – și
creează coerență în neocortex, adică în acea parte a creierului care este
responsabilă cu gândirea (după cum e reprezentat prin săgețile de cu-
loare deschisă care se deplasează spre marginea creierului).
Cum să te conectezi la noile posibilități din sfera cuantică 159

Cu alte cuvinte, când trăieș� ti î�n momentul prezent, nu


î�ț�i mai pui singur piedici. Î�n momentul î�n care devii conș� ti-
inț�ă sau conș� tientizare pură, ș� i modifici frecvenț�a undelor
cerebrale din beta î�n alfa sau chiar î�n teta, intervine siste-
mul nervos autonom*, care ș� tie să-ț�i vindece corpul mult
mai bine decât ș� tie mintea conș� tientă, ș� i, î�n cele din urmă,
are ocazia să readucă echilibrul. Acest lucru creează coe-
renț�ă cerebrală. Dacă te uiț�i pe graficele 3A-3C din secț�iu-
nea color, vei vedea trei scanări cerebrale. Graficul 3A este
o scanare obiș� nuită a creierului unei persoane î�n timp ce
emite unde cerebrale de tip beta. Graficul 3B este rezulta-
tul î�nregistrării activităț�ii cerebrale a unui cursant care î�ș�i
concentra atenț�ia asupra unei perspective mai ample, iar
graficul ilustrează undele cerebrale alfa sincronizate coe-
rent. Graficul 3C ilustrează o stare mai profundă, reprezen-
tată prin unde cerebrale de tip teta sincronizate coerent.
Dacă, î�n momentele î�n care te afli î�n această stare, nu
mai reafirmi ceea ce î�ț�i este cunoscut – adică, propria viaț�ă
de zi cu zi – ș� i, î�n schimb, continui să î�ț�i investeș� ti energia
î�n necunoscut (ca ș� i cum ț�i-ai investi banii î�ntr-un cont
bancar), atunci vei putea să creezi posibilităț�i noi, necu-
noscute, î�n viaț�a ta. Aș� a cum un electron material devine
din nou energie imaterială î�n câmpul cuantic din momen-
tul î�n care oamenii de ș� tiinț�ă î�ncetează să-l mai observe, la
fel ț�i se î�ntâmplă ș� i ț�ie atunci când nu î�ț�i mai observi dure-
rea, rutina existenț�ei ș� i problemele: acestea se transformă
la loc î�n energie, î�ntr-un număr infinit de posibilităț�i, î�n
potenț�ial pur. Î�n clipa î�n care eș� ti cu adevărat prezent î�n
locul plin de posibilităț�i, de dincolo de acest timp ș� i spaț�iu

* Se mai numește și sistem nervos vegetativ sau sistem nervos visceral.


(n.red.)
160 SUPRANATURAL

– î�n locul din care provin toate lucrurile materiale – abia


atunci poț�i î�ncepe schimbarea reală.
Î�n 2016, î�n timpul unui atelier de lucru de patru zile, î�n
Tacoma, Washington, am realizat un studiu care arată cum
funcț�ionează acest lucru. Am măsurat, cu ajutorul electro-
encefalogramelor, undele cerebrale ale celor 117 persoane
care au participat la atelier.2 Am efectuat măsurători EEG
î�nainte ș� i după atelier. Am căutat să vedem dacă putem
detecta schimbări la două măsurători diferite ale funcț�iei
cerebrale. Prima măsurătoare viza timpul necesar unui su-
biect pentru a intra î�n starea meditativă, definită ca abilita-
tea de a emite unde cerebrale de tip alfa timp de cel puț�in
15 secunde. Am descoperit că participanț�ii au reuș� it să intre
î�n starea meditativă cu 18% mai repede după cele patru
zile de atelier.
Prin intermediul celei de a doua măsurători am observat
care este raportul dintre undele cerebrale delta (asociate
trecerii la nivelurile mai profunde ale minț�ii subconș� tien-
te) ș� i undele beta cu frecvenț�ă î�naltă (asociate de obicei
unui nivel ridicat de stres). Persoanele anxioase î�nregistrea-
ză, de regulă, un număr ridicat de unde beta cu frecvenț�ă
î�naltă ș� i un număr mai scăzut de unde cerebrale delta. Am
căutat să vedem dacă meditaț�ia – mai precis, pătrunderea
cu succes î�n sfera cuantică ș� i capacitatea de a transforma,
devenind acorporal, apersonal, amaterial, aspaț�ial ș� i atem-
poral – ar putea î�mbunătăț�i aceste valori, ș� i chiar aș� a s-a
î�ntâmplat. Participanț�ii au emis, î�n medie, cu 124% mai
puț�ine unde cerebrale de tip beta cu frecvenț�ă î�naltă (ceea
ce indică faptul că resimț�eau mai puț�in stres) ș� i cu 62%
mai multe unde cerebrale de tip delta, iar asta î�n doar pa-
tru zile. Vezi figura 3.3 pentru a observa aceste rezultate.
Cum să te conectezi la noile posibilități din sfera cuantică 161

Vei remarca faptul că schimbările de frecvenț�ă ale undelor


cerebrale pe care le-am î�nregistrat sunt mai mari de 100%,
indicând faptul că aceș� ti participanț� i au reuș� it să facă
î�mbunătăț�iri semnificative ș� i ieș� ite din comun, destul de
repede. Iată un lucru de-a dreptul supranatural!

Figura 3.3
Această diagramă ilustrează modificările activității undelor cerebrale,
așa cum au fost înregistrate în timpul atelierului nostru ținut în Taco-
ma, WA, în ianuarie 2016.

Cum să-ți modifici energia: combinarea


unei intenții clare cu emoții superioare
Atunci când ajungi să trăieș� ti î�n generosul moment prezent,
î�n câmpul cuantic, unde toate posibilităț�ile sunt viabile,
cum faci să transformi unul sau mai multe dintre scenariile
posibile, dintre acele posibilităț�i imateriale, î�ntr-o realitate
din lumea tridimensională a materiei? E nevoie de două
lucruri pentru asta: de o intenț�ie clară ș� i de o emoț�ie supe-
rioară. Intenț�ia clară este î�ntocmai ce spune ș� i numele ei:
trebuie să î�ț�i fie foarte clar ce anume vrei să creezi, deve-
nind cât mai specific posibil ș� i descriind acest lucru î�n
detaliu. Să presupunem că vrei să pleci î�ntr-o vacanț�ă
162 SUPRANATURAL

minunată. Unde vrei să mergi? Cum vrei să ajungi acolo?


Cu cine vrei să mergi sau cu cine vrei să te î�ntâlneș� ti acolo?
Ce fel de cazare î�ț�i doreș� ti? Ce vrei să faci sau să vizitezi
după ce ajungi? Ce vrei să mănânci? Ce vrei să bei? Ce fel de
haine î�ț�i vei pune î�n valiză? Ce suveniruri vei cumpăra la
î�ntoarcere? Ai prins ideea. Detaliază – fă-o cât mai reală cu
putinț�ă pentru că va urma să î�i atribui o literă, ca simbol al
posibilităț�ii de î�ntrunire a tuturor acestor condiț�ii. După
cum ai citit î�n capitolul precedent, gândurile care î�ț�i deter-
mină intenț�ia constituie o sarcină electrică pe care o elibe-
rezi î�n cadrul câmpului unificat.
Acum, trebuie să combini această intenț�ie cu o emoț�ie
superioară, cum ar fi dragostea, recunoș� tinț�a, inspiraț�ia, bu-
curia, î�ncântarea, fascinaț�ia sau uimirea, ca să dau doar câ-
teva exemple. Î�n momentul î�n care î�ț�i vei manifesta intenț�ia,
va trebui să explorezi sentimentul pe care anticipezi că î�l
vei avea atunci când intenț�ia se va materializa, după care
să trăieș� ti acel sentiment înainte de a avea experienț�a pro-
priu-zisă. Emoț�ia superioară (care este purtătoarea unei
energii mai î�nalte) reprezintă sarcina magnetică pe care o
eliberezi î�n cadrul câmpului cuantic. După cum ai citit deja,
atunci când combini sarcina electrică (intenț�ia) cu sarcina
magnetică (emoț�ia superioară), creezi o „semnătură” elec-
tromagnetică ce este echivalentă felului tău de a fi.
O altă modalitate de a descrie aceste emoț�ii superioare
este să le numim emoț�ii simțite din toată inima*. De obicei,
când simț�im emoț�ii precum cele pe care tocmai le-am amin-
tit, remarcăm că inima î�ncepe să bată cu putere. Asta se
î�ntâmplă pentru că energia noastră se deplasează î�n zona
inimii ș� i, ca urmare, trăim aceste emoț�ii superioare minunate,

*  Heartfelt, în original. (n.red.)


Cum să te conectezi la noile posibilități din sfera cuantică 163

printre care: intenț�ia de a oferi, de a preț�ui, de a î�ngriji, de


a avea î�ncredere, de a crea, de a relaț�iona, de a simț�i sigu-
ranț�ă, de a ajuta ș� i de a fi recunoscător. Spre deosebire de
emoț�iile generate de stres (despre care am discutat î�n ca-
pitolul precedent), care micș� orează câmpul energetic ș� i
informaț�ional din jurul corpului, aceste emoț�ii simțite din
toată inima contribuie la amplificarea câmpului energetic
al corpului. De fapt, energia care se creează atunci când
inima se deschide face ca aceasta să funcț�ioneze mai ordo-
nat ș� i mai coerent, asemenea creierului, generând astfel un
câmp magnetic măsurabil.3 Acț�iunea este cea care ne co-
nectează la câmpul unificat. Prin î�mbinarea unei intenț�ii
(sarcina electrică) cu acea energie (sarcina magnetică),
generăm un nou câmp electromagnetic. De vreme ce ener-
gia î�nseamnă frecvenț�ă ș� i toate frecvenț�ele sunt purtătoare
de informaț�ii, această energie generată de emoț�iile superioa-
re este cea care poartă gândul sau intenț�ia ta.
Nu uita: Posibilităț�ile din câmpul cuantic există doar sub
forma frecvenț�elor electromagnetice (frecvenț�e informaț�io-
nale) ș� i nu le poț�i percepe î�ncă prin intermediul simț�urilor, ca
materie. Este firesc ca acest nou semnal electromagnetic pe
care î�l emiț�i să atragă acele frecvenț�e electromagnetice din
cadrul câmpului cuantic ce sunt î�n concordanț�ă cu el din
punct de vedere vibraț�ional. Altfel spus, atunci când apare o
concordanț�ă vibraț�ională î�ntre energia ta ș� i orice fel de posi-
bilitate existentă deja î�n câmpul unificat, o să î�ncepi să atragi
o nouă experienț�ă î�n viaț�a ta. Posibilitatea va veni singură la
tine pe măsură ce tu vei deveni motorul care î�ți� pune î�n miș� -
care viitorul. Aș� adar, î�n acest fel, nu va trebui să depui efort
pentru a atrage lucrurile care ai vrea să ț�i se î�ntâmple ș� i nu va
trebui să mergi nicăieri ca să le obț�ii (adică nu va trebui să
schimbi materia prin intermediul materiei).
164 SUPRANATURAL

Figura 3.4
Când trăiești în momentul prezent, în câmpul cuantic există infinite posibi-
lități, sub formă de frecvențe electromagnetice. Îmbinând o intenție clară
cu emoții superioare, eliberezi în cadrul câmpului cuantic o „semnătură”
electromagnetică complet nouă. Atunci când există o concordanță vi-
brațională între energia ta și energia acelui potențial electromagnetic,
vei atrage din ce în ce mai mult o anumită experiență către tine, pe
măsură ce vei fi conștient, un timp mai îndelungat, de energia aferentă
acelei experiențe.
Fiecare literă reprezintă un potențial diferit: R reprezintă o nouă relație. J
reprezintă un job nou. P reprezintă o problemă în curs de rezolvare. M
reprezintă o experiență mistică. G reprezintă o minte genială. S reprezin-
tă sănătatea. A reprezintă abundența. O reprezintă o oportunitate nouă.
Cum să te conectezi la noile posibilități din sfera cuantică 165

Trebuie să devii conș� tiinț�ă pură (să devii acorporal,


apersonal, amaterial, aspaț�ial ș� i atemporal) ș� i să î�ț�i modi-
fici energia – semnalul electromagnetic pe care î�l emiț�i – ș� i
astfel vei atrage către tine acea experienț�ă viitoare (ș� i vei
transforma energia î�n materie). Te vei conecta literalmen-
te la energia unui viitor nou ș� i, făcând asta, observatorul
(câmpul unificat) va observa cum î�ț�i observi propriul des-
tin ș� i î�ț�i va susț�ine creaț�ia. Vezi figura 3.4.
Î�nainte să trecem mai departe, vreau să revin puț�in ș� i
să subliniez cât de importante sunt emoț� iile superioare
pentru funcț�ionarea acestei ecuaț�ii. La urma urmei, atunci
când hotărăș� ti să observi un viitor din câmpul cuantic care
ai vrea să aibă loc, dacă faci asta din postura unei victime
sau a unui suferind, ori dacă te simț�i limitat sau nefericit,
energia ta nu va fi î�n concordanț�ă cu ceea ce intenț�ionezi
să creezi ș� i nu vei putea să invoci acel viitor î�n viaț�a ta.
Acesta constituie trecutul. S-ar putea să ai o intenț�ie clară
ș� i, î�n consecinț�ă, mintea ta să se afle î�n viitor pentru că î�ț�i
poț�i imagina ce î�ț�i doreș� ti, dar, dacă trăieș� ti oricare dintre
aceste emoț�ii familiare limitate, corpul tău va crede î�n
continuare că retrăieș� te aceleaș� i experienț� e limitate ale
trecutului.
După cum ai citit î�n capitolul precedent, emoț�ia consti-
tuie energie î�n miș� care, iar emoț�iile superioare au o frec-
venț�ă mai î�naltă decât emoț�iile de supravieț�uire. Deci, dacă
vrei să creezi schimbarea, trebuie s-o faci de la un nivel
energetic superior sentimentelor de vină, durere, frică, mâ-
nie, ruș� ine ș� i inferioritate. De fapt, orice energie pe care o
simț�i ș� i care are un nivel vibraț�ional mai scăzut nu poate fi
purtătoarea gândului sau intenț� iei tale legate de viitor.
Va purta cel mult un nivel de conș� tiinț�ă echivalent acestor
166 SUPRANATURAL

emoț�ii limitate. Prin urmare, dacă intenț�ionezi să pui î�n


practică ceva nelimitat, ai face bine să te simț�i nelimitat.
Dacă vrei să obț�ii libertate, ai face bine să te simț�i liber. Ș� i
dacă vrei cu adevărat să te vindeci, ai face bine să î�ț�i ridici
energia la nivelul plenitudinii. Dacă emoț�ia pe care o tră-
ieș� ti este una superioară, atunci energia pe care o emiț�i va
fi mai mare ș� i vei avea mai multă influenț�ă asupra lumii fi-
zice, a materiei. Ș� i, cu cât energia ta va fi mai mare, cu atât
va fi mai scurt intervalul de timp necesar pentru ca ceea ce
î�ț�i doreș� ti să se î�ntâmple î�n viaț�a ta.
Î�n timpul acestui proces, te relaxezi ș� i î�i permiț�i unei
minț�i superioare – conș� tiinț�ei câmpului unificat – să orga-
nizeze un eveniment dorit de tine. Î�n esenț�ă, î�ț�i î�nlături
singur piedicile din cale. Atunci când eș� ti surprins de o ex-
perienț�ă necunoscută, care pare să se fi ivit de nicăieri, se
î�ntâmplă pentru că tu ai creat-o aspaț�ial. Un lucru a apărut
din senin pentru că tu l-ai creat amaterial. Ș� i se poate î�n-
tâmpla pe loc dacă î�l creezi î�n sfera aflată dincolo de timpul
liniar – adică î�n sfera cuantică, unde nu există timp.
Un cercetător francez, dr. René Peoc’h, a demonstrat pu-
terea intenț�iei î�n cazul unor pui de găină ce tocmai ieș� iseră
din ou.4 De obicei, când ies din ou, puii î�ș�i urmează mama, se
ataș� ează de ea, merg după ea. Dar, dacă mama nu e acolo
când ies puii, ei se vor ataș� a de primul obiect aflat î�n miș� care
pe care î�l î�ntâlnesc. De exemplu, dacă primul lucru pe care î�l
vede un pui de găină este un om, puiul î�l va urma.
Pentru studiul său, Peoc’h a construit un model special
de generator de evenimente aleatorii: un robot computeri-
zat care se î�ntorcea din când î�n când la 180 de grade, î�n mod
complet aleatoriu, î�n timp ce se deplasa î�ntr-o arenă, virând
jumătate din timp la dreapta ș� i jumătate din timp la stânga.
Cum să te conectezi la noile posibilități din sfera cuantică 167

Figura 3.5

O ilustrare a rezultatelor obținute de René Peoc’h în cadrul experimen-


telor efectuate cu ajutorul puilor de găină. Caseta marcată cu A ilus-
trează mișcarea generatorului aleatoriu de evenimente atunci când
cușca este goală. Caseta marcată cu B ilustrează mișcarea generatoru-
lui aleatoriu de evenimente atunci când puii sunt plasați în cușca din
dreapta arenei. Dacă intențiile puilor de găină pot face ca robotul, adi-
că generatorul aleatoriu de evenimente, să vină către ei în cea mai
mare parte a timpului, imaginează-ți numai câte poți face tu ca să
atragi viitorul pe care ți-l dorești.
168 SUPRANATURAL

Pentru control, a î�nregistrat mai î�ntâi tiparul de miș� -


care al robotului î�n timp ce se deplasa î�n arenă, fără să aducă
momentan ș� i puii de găină. A descoperit că, î�n timp, robo-
tul parcurgea î�n mod egal cam toată suprafaț�a arenei. Apoi,
Peoc’h i-a adus î�n arenă pe puii proaspăt ieș� iț�i din ou. După
cum era de aș� teptat, aceș� tia s-au ataș� at de robot ca de pro-
pria mamă ș� i î�l urmau peste tot î�n arenă. După ce puii s-au
ataș� at de robot, i-a scos din arenă ș� i i-a mutat î�ntr-o cuș� că,
î�ntr-o parte a arenei, de unde puteau urmări robotul, dar
nu se puteau î�ndrepta spre el.
A urmat ceva uimitor: intenț�ia puilor de găină de a fi
aproape de î�nchipuita lor mamă (î�n cazul de faț�ă, de robot)
a influenț�at efectiv miș� cările aleatorii ale robotului. Acesta
nu s-a mai deplasat pe î�ntreaga suprafaț� ă a arenei, ci a
rămas î�n jumătatea de arenă din apropierea puilor. (Vezi
figura 3.5.) Dacă intenț�iile puilor de găină pot influenț�a
miș� cările unui robot computerizat, imaginează-ț�i numai
câte poț�i face tu ca să atragi viitorul spre tine.
Î�n cadrul câmpului unificat devii, de fapt, conș� tient de
ceea ce există deja ș� i î�i dai viaț�ă prin intermediul atenț�iei ș� i
intenț�iei tale. Î�n cadrul câmpului cuantic, poț�i fi un geniu.
Poț�i fi un om prosper. Poț�i fi sănătos. Poț�i fi bogat. Poț�i trăi
experienț�e mistice. Poț�i să-ț�i atragi o nouă slujbă. Poț�i să-ț�i
rezolvi o problemă cu care te confrunț�i î�n viaț�ă.
Nu uita: toate aceste posibilităț� i există ca potenț�ial
electromagnetic î�n cadrul câmpului cuantic: nu le poț�i ex-
perimenta prin intermediul simț�urilor pentru că ele nu
există î�n spaț�iu ș� i timp. Există doar sub forma frecvenț�elor
sau energiilor purtătoare de informaț�ie, care trebuie acti-
vate ș� i observate î�n acest spaț�iu ș� i timp. Iar pentru a face
Cum să te conectezi la noile posibilități din sfera cuantică 169

asta aș� a cum trebuie, va trebui să te conectezi la acea infor-


maț�ie ș� i energie prin intermediul energiei ș� i intenț�iei tale.
Iată un alt mod de a privi lucrurile: dacă te conectezi la
energia ș� i la conș� tiinț�a fiecărui corp, persoană, lucru, loc sau
moment din acest vast câmp unificat de potenț�ial, atunci
observarea unui potenț�ial din sfera cuantică este aseme-
nea procesului prin care eș� ti conș� tient de faptul că, î�n lu-
mea materială, ai mâini: ș� tii deja că î�ț�i poț�i folosi mâinile;
ele există deja. Faptul că te conectezi la energia viitorului
tău ș� i că observi î�n mod intenț�ionat acest potenț�ial din sfera
cuantică determină ulterior colapsul câmpurilor infinite
de energie ș� i transformarea lor î�n particule, ceea ce î�n-
seamnă că determini un eveniment cuantic, iar acest lucru
devine o experienț�ă care se poate manifesta apoi î�n lumea
fizică, tridimensională.
Apoi, atunci când te ridici î�n picioare, după ce ai î�nche-
iat meditaț�ia, deș� i te î�ntorci î�n lumea tridimensională a
materiei, nu ai altceva de făcut decât să te simț�i ca ș� i cum
intenț�ia ta s-ar fi materializat deja sau ca ș� i cum rugăciu-
nea ta ar fi fost deja ascultată, fiindcă ai experimentat deja
emoț�ia superioară aferentă acestui posibil viitor, ai antici-
pat-o anterior experienț�ei. Te simț�i intim conectat la noul
tău viitor, ș� tiind că acesta se va produce î�n tr-un mod pe
care nu î�l poț�i prevedea (fiindcă, dacă î�l poț�i anticipa, atunci
viitorul constituie o cunoscută). De fapt, după meditaț�ie, te
ridici î�n picioare ș� i eș� ti un nou tu: unul care există mai de-
grabă ca energie decât ca materie.
Dar trebuie să rămâi conș� tient, pentru că, î�n momentul
î�n care uiț�i de această stare ș� i î�ncepi să î�ț�i faci griji î�n legă-
tură cu modul ș� i cu momentul î�n care se va î�ntâmpla un
anumit lucru, vei reveni la vechiul tău sine: acela care
170 SUPRANATURAL

î�ncearcă să prezică viitorul pe baza trecutului. Ș� i atunci vei


î�ncepe să ai aceleaș� i vechi trăiri familiare (care poartă ace-
eaș� i energie scăzută) care î�ț�i influenț�ează vechile gânduri
cunoscute, alegând astfel să rămâi captiv î�n lumea cunos-
cută. S-ar putea spune că te vei deconecta de energia viito-
rului tău î�n momentul î�n care vei simț�i energia familiară a
emoț�iilor din trecut.
Î�n schimb, dacă o să reuș� eș� ti să te conectezi cu succes
ș� i î�n mod constant la potenț�ialul pe care l-ai ales din câm-
pul cuantic, familiarizându-te cu el, vei putea să te conectezi
la el nu doar î�n timpul meditaț�iei, ci chiar ș� i atunci când stai
la coadă la bancă. Vei putea să te conectezi la el atunci când
aș� tepț�i î�n trafic. Când te bărbiereș� ti, când găteș� ti sau când te
plimbi. O poț�i face din nou ș� i din nou, cu ochii deschiș� i, la fel
de bine cum faci acest lucru cu ochii î�nchiș� i, î�n timpul medi-
taț�iei. Nu uita î�nsă, de fiecare dată când te conectezi la ener-
gia viitorului tău î�n timpul momentului prezent, î�l atragi
spre tine.
Iar dacă faci asta destul de des, ș� i î�n mod corect, vei
cunoaș� te o schimbare din punct de vedere biologic, pentru
că vei trece din realitatea trecutului-prezent î�n realitatea
viitorului-prezent. Adică î�ț�i vei transforma creierul dintr-o
î�nregistrare a trecutului î�ntr-o hartă a viitorului. Î�n acelaș� i
timp, pentru că ceea ce faci î�n momentul prezent este să î�ț�i
î�nveț�i corpul cum să resimtă viitorul din punct de vedere
emoț�ional, î�ț�i vei recondiț�iona corpul, pregătindu-l pentru
această nouă emoț�ie superioară. Vei putea să î�ț�i activezi
noi gene, î�n noi moduri, ș� i î�ț�i vei face corpul să acț�ioneze de
parcă viitorul pe care l-ai ales prin intermediul intenț�iei
clare s-ar fi produs deja. Asta î�nseamnă că vei î�ncepe, din
punct de vedere biologic, să î�ț�i trăieș� ti viitorul.
Cum să te conectezi la noile posibilități din sfera cuantică 171

Jace pătrunde în sfera cuantică


Când fiul meu cel mare, Jace, a terminat facultatea, s-a
angajat î�ntr-o companie importantă din Santa Barbara,
care producea camere sofisticate pentru armată. La finalul
contractului, s-a mutat la San Diego, pentru o slujbă î�n ca-
drul unei companii nou î�nființ�ate. După o vreme î�nsă, a fost
dezamăgit de conducere ș� i a decis să părăsească firma ș� i să
călătorească. Obiș� nuieș� te să facă surf pe valuri î�nalte, aș� a
că ș� i-a făcut un plan elaborat de a călători prin Indonezia,
Australia ș� i Noua Zeelandă, timp de ș� apte luni. Ș� i-a făcut
bagajul, ș� i-a luat plăcile de surf ș� i ș� i-a luat tălpăș� iț�a, dis-
trându-se de minune. După ș� ase luni, m-a sunat din Noua
Zeelandă ș� i mi-a spus:
– Tată, ascultă, trebuie să î�ncep să mă gândesc ce ur-
mează să fac când o să revin î�n lumea reală. Vreau să-mi
iau o slujbă nouă, una mai bună decât cele de dinainte, dar
vreau s-o fac î�n mod diferit. Am î�nvăț�at o grămadă de lu-
cruri î�n acest timp de când sunt plecat.
– OK, i-am răspuns. Trebuie să existe un potenț�ial î�n
câmpul cuantic la care să te poț�i conecta ș� i care are legătu-
ră cu un nou job pentru tine. Ia o foaie de hârtie, scrie pe ea
litera „J” ș� i desenează două linii ș� erpuitoare î�n jurul ei, care
să reprezinte câmpul electromagnetic.
(Ai răbdare, pentru că ș� i tu vei face acelaș� i lucru î�n me-
ditaț�ia de la sfârș� itul acestui capitol.) După ce a făcut asta,
i-am spus:
– „J”-ul este un simbol care reprezintă o posibilitate:
intenț�ia ta clară î�n legătură cu jobul pe care ț�i-l doreș� ti. Dar
trebuie să î�ț�i fie foarte limpede ce fel de job vrei, aș� a că hai
să enumerăm care sunt aspectele care contează pentru
172 SUPRANATURAL

tine vizavi de slujba asta. Vreau să te gândeș� ti la cerinț�ele


pe care le implică acest job, la ceea ce î�nseamnă pentru tine
litera „J”, care vine de la „un job nou”. Sub acest „J”, vreau să
scrii cuvântul intenție ș� i ce anume doreș� ti la noua ta slujbă.
Poț�i să scrii tot ce vrei, mai puț�in când ș� i cum vei dobândi
acest job.
– Vreau să pot lucra de oriunde, mi-a spus el, ș� i să câș� -
tig la fel de mulț�i bani ca la vechiul loc de muncă – poate
chiar mai mulț�i. Vreau să am contracte independente, vala-
bile pe o perioadă cuprinsă î�ntre ș� ase luni ș� i un an, ș� i să
iubesc ceea ce fac.
– Bun. Altceva? am î�ntrebat.
– Da, vreau să fiu propriul meu ș� ef ș� i să î�mi conduc
propria echipă, a spus el.
– Ok, acum ai o intenț�ie clară, i-am zis. De fiecare dată
când te gândeș� ti la această literă „J”, reuș� eș� ti să î�i asociezi
î�nț�elesul pe care tocmai i l-ai dat: toate particularităț�ile do-
rinț�elor tale enumerate mai devreme?
Mi-a spus că poate să facă asta.
Apoi l-am rugat să se gândească cum se va simț�i când
se vor î�ntâmpla lucrurile astea. I-am zis:
– Alături sau dedesubtul sub-intenț�iilor pe care le-ai
enumerat ca să te lămureș� ti î�n privinț�a noului job, vreau să
scrii „Emoț�ii superioare – energia viitorului meu”. Acum,
hai să le enumerăm, una câte una. Care sunt ele?
– Î�ncrederea, dragostea de viaț�ă, libertatea ș� i recunoș� -
tinț�a, mi-a spus el, identificând emoț�iile superioare de care
s-ar folosi pentru a atrage acest job î�n viaț�ă.
Ceea ce rămăsese făcea ca totul să se potrivească. Pri-
veș� te figura 3.6, să vezi ce a făcut Jace.
Cum să te conectezi la noile posibilități din sfera cuantică 173

– Acum, ai mult timp la dispoziț�ie. Nu faci mare lucru,


eș� ti î�n vacanț�ă, faci doar surf ș� i te relaxezi, i-am spus. Prin
urmare, ar trebui să-ț�i vină uș� or să-ț�i creezi viitorul. Vei
face tot posibilul ca să î�ț�i difuzezi zilnic î�n câmp o nouă
semnătură?
A fost de acord.
După asta, am trecut î�n revistă î�mpreună cu el concep-
tul de găsire a momentului prezent, de găsire a centrului ș� i
de elevare energiei, astfel î�ncât aceasta să poată fi purtă-
toarea intenț�iei pentru viitorul său.
– Păstrează pur ș� i simplu acest simbol î�n ochiul minț�ii,
î�n timp ce radiezi această energie î�n dimensiunile de din-
colo de corpul tău, î�n spaț�iu, l-am instruit eu, aș� a cum faci
când deschizi radioul ș� i alegi o frecvenț�ă purtătoare de in-
formaț�ii. Cu cât conș� tiinț�a ta zăboveș� te î�n această energie
sau cu cât mai mult eș� ti conș� tient de energia viitorului tău,
cu atât mai probabil vei reuș� i să atragi către tine acea ex-
perienț�ă. Aș� adar, conectează-te zilnic la energia viitorului
tău. Ș� i nu uita, fiecare moment î�n care transmiț�i î�n câmpul
unificat reprezintă experimentul tău cu destinul. Când va
avea loc potrivirea vibraț�ională î�ntre energia ta ș� i energia
acestui potenț�ial, atunci viitorul te va găsi. Deci, Jace, poț�i
să rămâi acolo?
– Ș� i apoi, după ce ai fost o vreme î�n această nouă stare
de existenț�ă, vreau să te gândeș� ti la ce vei face la noua ta
slujbă, am continuat eu. Ce alegeri vei face? Ce lucruri vei
face? Ce experienț�e te aș� teaptă ș� i cum te vor face să te sim-
ț�i? Vreau să trăieș� ti î�n momentul prezent î�n acea realitate
viitoare. Aminteș� te-ț�i pur ș� i simplu viitorul din noua ta sta-
re de existenț�ă.
174 SUPRANATURAL

Figura 3.6
Acesta este modul în care fiul meu Jace și-a creat noul job. J este un
simbol care reprezintă o experiență nouă potențială. În partea stângă,
sub Intenție, el a atribuit condiții specifice tipului de slujbă pe care și-ar
dori-o. În partea dreaptă, sub Emoții superioare, a atribuit emoțiile
specifice pe care le-ar trăi în momentul producerii experienței. Prin
combinarea acestor două elemente, și-a schimbat, zi de zi, energia,
atrăgând spre el acest job nou.

La fel cum oamenii dezvoltă obsesii despre cel mai rău


lucru care li s-ar putea î�ntâmpla zilnic î�n viaț�ă, eu mi-am
rugat fiul să facă o obsesie pentru câteva dintre cele mai
minunate lucruri care i s-ar putea î�ntâmpla atunci când
noua slujbă î�l va găsi.
Cum să te conectezi la noile posibilități din sfera cuantică 175

– Gândeș� te-te la tot acel timp liber pe care î�l vei avea ca
să faci surf, la călătoriile pe care le vei face î�n continuare, la
membrii echipei cu care vei lucra, la punctele lor forte, la
banii pe care î�i vei pune deoparte pentru o nouă casă sau o
nouă maș� ină, l-am î�ncurajat eu. Distrează-te cu aceste idei
î�n fiecare zi.
Ca ș� i î�n cazul pianiș� tilor ș� i al celor care fac exerciț�ii
pentru î�ntreț�inerea muș� chilor despre care ai citit î�n ulti-
mul capitol, Jace era pregătit să-ș� i condiț�ioneze creierul ș� i
trupul ca ș� i cum viitorul dorit de el s-ar fi produs deja.
– Ș� i, de vreme ce locul î�n care î�ț�i concentrezi atenț�ia
este ș� i cel î�n care î�ț�i concentrezi energia, am continuat eu,
vreau să î�ț�i investeș� ti energia ș� i atenț�ia î�n acest viitor nou.
La fel cum trupul î�ți� urmează mintea ș� i se duce să facă un duș�
î�n fiecare dimineaț�ă – adică, merge către un lucru cunoscut
– dacă repeț�i acest proces, trupul î�ț�i va urma mintea către
o necunoscută.
Jace a fost de acord să mediteze î�n fiecare zi.
O lună mai târziu, s-a î�ntors acasă ș� i, după ce a aterizat
î�n Los Angeles, mi-a trimis un mesaj ș� i m-a î�ntrebat:
– Hei, tată, m-am î�ntors î�n S.U.A. Putem vorbi?
Hmm, m-am gândit eu. Acum să te ții. Aș� a că l-am sunat
ș� i l-am î�ntrebat ce face.
– Minunat, a spus Jace. Dar am cam rămas fără bani. Nu
ș� tiu ce o să fac.
Î�n acel moment, părintele din mine ar fi vrut să spună:
„Nu-ț�i faci griji, fiule. Î�ț�i dau eu niș� te bani până te pui din
nou pe picioare”, dar profesorul din mine a fost mai puter-
nic, aș� a că i-am răspuns:
176 SUPRANATURAL

– A, dar e foarte bine, fiindcă vei putea î�ncepe cu ade-


vărat să creezi. Acum chiar te afli î�n necunoscut. Să mă ț�ii
la curent cum merg lucrurile.
Ș� i am î�nchis telefonul. Î�i simț�eam stânjeneala, dar î�mi
cunosc fiul ș� i ș� tiu că urma să se concentreze ș� i să î�ș�i facă
treaba.
Fiindcă î�ncepuse să-ș� i facă cu adevărat griji, Jace a tre-
buit să ț�ină pasul. A plecat la Santa Barbara, să se î�ntâl-
nească cu colegii lui de apartament ș� i s-a dus cu unii dintre
ei la snowboard pentru patru zile, aș� a cum fac î�n fiecare an.
La finalul celor patru zile, s-a oprit din nou î�n Santa Bar-
bara, î�nainte să vină acasă, ș� i î�ntâmplarea face că a intrat
î�ntr-un magazin de surf. Brusc, l-a zărit pe cel mai bun de-
signer de stabilizatoare pentru plăcile de surf din lume,
care se afla î�ntâmplător acolo.
Au î�nceput să discute ș� i, î�n scurtă vreme, designerul i-a
spus lui Jace:
– Caut un inginer care să proiecteze stabilizatoare
pentru plăcile de surf. Am de gând să revoluț�ionăm î�mpre-
ună industria asta. Am nevoie de el ș� ase luni pe an ș� i poate
fi propriul său ș� ef: poate să facă ce vrea. Nu mă interesează
decât să obț�in un produs de î�naltă calitate.
Ș� tii deja cum se termină povestea. Jace a obț�inut slujba,
cu un contract pe un an, pe care î�l poate reî�nnoi la cerere.
Câș� tigă mai mult decât la vechiul job. Î�ș�i adoră noua slujbă,
pentru că pasiunea lui este surful. Câteodată, î�mi trimite
un mesaj î�n care î�mi spune: „Nu-mi vine să cred că mă plă-
tesc să fac asta”. Este propriul lui ș� ef, poate lucra de oriun-
de vrea el ș� i face mult surf, ca să testeze toate stabilizatoarele.
E î�ndrăgostit de viaț�ă. Nu a fost nevoit să trimită un CV, nu
a trebuit să dea nici un telefon sau să scrie vreun e-mail ș� i
Cum să te conectezi la noile posibilități din sfera cuantică 177

nu a trebuit să se ducă nicăieri sau să completeze vreo ce-


rere. Experienț�a î�nsăș� i este cea care l-a găsit pe el.
Când devenim acorporali, amateriali, aspaț�iali, atem-
porali, ne î�ndepărtăm atenț�ia de la toate elementele de dis-
tragere a atenț�iei din lumea noastră exterioară care ne
î�mpiedică să fim prezenț�i î�n câmpul unificat al inteligenț�ei
existente î�năuntrul nostru ș� i pretutindeni î�n jur. Ne î�ntoar-
cem spre interior ș� i suntem prezenț�i î�ntr-o conș� tiinț�ă care
este mereu prezentă î�n noi. Din momentul î�n care ne aliniem
acestei conș� tiinț�e omniprezente, la fel cum am privi î�ntr-o
oglindă, aș� a ne priveș� te ș� i ea. Ș� i, î�n cele din urmă, ea poate
să reflecte exact ceea ce demonstrăm că ne dorim. Cu cât
rămânem mai mult î�n acest loc lipsit de materialitate ș� i ne
investim atenț�ia ș� i energia î�n el, cu atât ne apropiem mai
mult de câmpul unificat. Ș� i, când ne aflăm î�n faț�a altarului
potenț�ialului infinit, când ne schimbăm energia, atunci ne
schimbăm ș� i viaț�a.
Atunci când ne apropiem de necunoscut ș� i avem î�ncre-
dere î�n el – fără să ne î�ntoarcem conș� tiinț� a spre lumea
materială a simț�urilor din realitatea tridimensională – re-
simț�im mai multă unitate ș� i plenitudine interioară. Acest
proces î�ncepe să ne vindece lipsurile, separarea, dualitatea,
boala sau personalitatea fracturată. Biologia noastră devi-
ne mai î�ntreagă pe măsură ce noi devenim mai î�ntregi.
La urma urmei, atunci când devenim î�ntregi, nu mai
există nicio lipsă. Nu lipseș� te nimic. Ș� i, î�n acel moment, ob-
servăm pur ș� i simplu ce există deja î�n câmpul cuantic al
tuturor posibilităț�ilor sau al potenț�ialului ș� i î�i insuflăm
viaț�ă prin intermediul atenț�iei ș� i energiei noastre.
Prin urmare, acum trebuie să te î�ntreb: Ce experienț�e
există acolo, î�n câmpul cuantic, care aș� teaptă să te găsească?
178 SUPRANATURAL

Pregătește-te să te conectezi
Această meditaț�ie necesită puț�ină pregătire î�n avans. Î�n
primul rând, vreau să te gândeș� ti la o potenț�ială experienț�ă
pe care ț�i-o doreș� ti. Nu uita că, la fel ca î�n cazul electronului
î�nainte de colapsul său î�n materie, experienț�a există deja
sub formă de energie sau frecvenț�ă î�n câmpul cuantic. La
această energie urmează să te conectezi. Unii dintre cursanț�ii
noș� tri ș� i-au scăzut nivelul colesterolului doar conectându-se
la potenț�ial. Ș� i-au coborât indicatorii de cancer. Au făcut
tumorile să dispară. De asemenea, ș� i-au creat noi slujbe,
vacanț�e cu toate cheltuielile incluse, relaț�ii sănătoase, mai
mulț�i bani, experienț�e mistice profunde ș� i chiar bilete câș� -
tigătoare la loterie. Crede-mă, eu ș� i echipa mea le-am văzut
pe toate. Aș� a că, ai curaj, păș� eș� te î�n necunoscut!
De î�ndată ce te-ai hotărât care este noua experienț�ă pe
care vrei s-o creezi, atribuie-i o literă cu majusculă ș� i no-
teaz-o pe o bucată de hârtie. Gândeș� te-te la această literă
ca la un simbol, care reprezintă acea posibilitate specifică
din viaț�a ta. Faptul că o scrii pe hârtie ș� i nu doar te gân-
deș� ti la ea este important, pentru că actul notării î�ț�i cimen-
tează dorinț�a. Trasează apoi niș� te linii ondulatorii î�n jurul
literei, pentru a reprezenta câmpul electromagnetic pe
care trebuie să-l generezi î�n jurul tău, pentru a se potrivi
potenț�ialului respectiv î�n sfera cuantică.
Mai departe, atribuie-i acelei litere o semnificaț�ie, ca
să poț�i deveni ș� i mai clar î�n privinț�a intenț�iei tale. Gândeș� -
te-te la unele detalii particulare legate de ce î�ț�i doreș� ti ș� i
enumeră cel puț�in patru dintre ele. (Singurul lucru pe care
nu vreau să î�l faci este să menț�ionezi vreun interval de
timp.) De exemplu, dacă intenț�ia ta vizează obț�inerea unei
noi slujbe, atunci lista ta ar putea arăta aș� a:
Cum să te conectezi la noile posibilități din sfera cuantică 179

Să câș� tig cu 50.000 de dolari mai mult decât î�n prezent


Să conduc propria echipă de profesioniș� ti remarcabili
Să călătoresc î�n î�ntreaga lume, având un buget de chel-
tuieli generos
Să am o asigurare de sănătate excepț�ională ș� i opț�iuni
bursiere grozave
Să schimb lumea

Acum, pe aceeaș� i foaie de hârtie, notează emoț�iile pe


care le vei simț�i când acest potenț�ial imaginat se va produ-
ce. Ar putea rezulta ceva de genul acesta:
�ncredere
Neî�ngrădire
Recunoș� tinț�ă
Libertate
Uimire
Dragoste de viaț�ă
Bucurie
Merit

Oricare ar fi ele, notează-le. Iar, dacă nu ș� tii cum te vei


simț�i, pentru că nu ai trăit î�ncă experienț�a, î�ncearcă să scrii
recunoș� tinț�ă: asta chiar funcț�ionează bine. Recunoș� tinț�a
este o emoț�ie puternică pe care o poț�i manifesta, deoarece,
î�n mod normal, simț�i recunoș� tinț�ă după ce primeș� ti ceva.
Prin urmare, semnătura emoț�ională a recunoș� tinț�ei presu-
pune că experienț�a s-a produs deja. Când eș� ti recunoscător
sau simț� i apreciere, te afli î�n starea ultimă a procesului
de primire. Când î�mbrăț�iș� ezi recunoș� tinț�a, trupul tău,
180 SUPRANATURAL

acț�ionând ca minte inconș� tientă, va î�ncepe să creadă că se


află, î�n momentul prezent fiind, î�n acea realitate viitoare.
Emoț�iile variate pe care tocmai le-ai enumerat sunt
energia care te va purta către intenț�ia ta. Acesta nu este un
proces intelectual, ci unul visceral. Trebuie să simț�i cu ade-
vărat aceste emoț�ii. Trebuie să î�ț�i î�nveț�i corpul, emoț�ional
vorbind, cum să resimtă viitorul, î�nainte ca acesta să se
producă, ș� i trebuie să faci asta î�n momentul prezent.
Î�n acest moment, eș� ti pregătit pentru meditaț�ie. Poț�i
cumpăra CD-ul sau descărca fiș� ierul MP3 despre Tuning in
to New Potentials (Conectarea la noile posibilități) de pe
drjoedispenza.com ș� i poț�i să meditezi după cum te ghidez
eu sau poț�i alege să o faci aș� a cum consideri.

Meditația pentru conectarea la noi posibilități


Î�ncepe prin a-ț�i concentra atenț�ia asupra a diferite părț�i
ale trupului tău, precum ș� i asupra spaț�iului care î�l î�ncon-
joară. (Vei î�nvăț�a mai multe despre acest lucru ș� i despre
importanț�a lui î�n capitolul următor. Deocamdată este sufi-
cient să ș� tii că procesul de concentrare asupra spaț�iului
din jurul tău ajută la modificarea undelor cerebrale, trans-
formând modelul incoerent al undelor beta î�ntr-un model
coerent de unde cerebrale alfa ș� i teta.) Devino conș� tient de
spaț�iul vast, infinit care există dincolo de ochii tăi î�n acest
spaț�iu î�ntunecat etern, de spaț�iul din centrul capului tău,
de spaț�iul pe care î�l ocupă gâtul tău ș� i apoi de cel de dinco-
lo de cap, î�n cosmos. Mergi mai departe ș� i devino conș� tient
de spaț�iul din centrul gâtului, de spaț�iul de dincolo de gât
ș� i din jurul lui, de spaț�iul din centrul pieptului, de spaț�iul
din jurul trupului tău ș� i de dincolo de ombilic ș� i, î�n cele din
Cum să te conectezi la noile posibilități din sfera cuantică 181

urmă, de spaț�iul din jurul ș� oldurilor, din acest vid î�ntune-


cat nesfârș� it. Acordă timp fiecărei părț�i, să o poț�i simț�i, să
devii conș� tient de ea ș� i să rămâi prezent alături de ea.
Devino conș� tient de vastitatea spaț�iului pe care î�ncăpe-
rea î�n care te afli o ocupă î�n spaț�iu ș� i, apoi, extinde-ț�i conș� ti-
entizarea către spaț�iul de dincolo de ea ș� i, î�n final, către
vastitatea spaț�iului pe care î�l ocupă î�ntreg spaț�iul î�n spaț�iu.
Acum, este momentul să î�ț�i abaț�i atenț�ia de la trup, me-
diu î�nconjurător ș� i timp ș� i să devii acorporal, apersonal,
amaterial, atemporal, să devii conș� tiinț�ă pură, să te desfă-
ș� ori sub formă de conș� tiinț�ă î�n acest spaț�iu î�ntunecat infi-
nit ș� i î�n acest câmp nesfârș� it, unde există toate posibilităț�ile.
Dacă eș� ti distras de ceva, revino pur ș� i simplu î�n momentul
prezent (după cum am discutat î�n capitolul precedent).
Continuă să te desfăș� ori î�n acest spaț�iu imaterial, reinves-
tindu-ț�i neî�ncetat atenț�ia asupra lui.
Gândeș� te-te la potenț�ialul deja existent î�n câmpul cuan-
tic la care vrei să te conectezi, amintindu-ț�i de litera ta. Sim-
te energia potenț�ialului tău viitor – din tine ș� i din jurul tău
– ș� i conectează-te la viitorul tău. Î� n timp ce faci asta, vei
trece î�ntr-o stare existenț�ială nouă, difuzând î�n câmp o
semnătură electromagnetică complet inedită. Î�n momen-
tul î�n care se va produce o potrivire vibraț� ională î�ntre
energia ta ș� i potenț�ialul respectiv, noul eveniment te va
găsi pur ș� i simplu: nu trebuie să faci nimic ca el să se pro-
ducă. Vreau să fiu explicit î�n această privinț�ă. S-ar putea să
fie nevoie de mai multe meditaț�ii pentru ca oportunitatea
ta viitoare să apară. S-ar putea î�ntâmpla î�ntr-o săptămână,
o lună sau chiar mai mult. Secretul este să continui să faci
asta până se î�ntâmplă.
182 SUPRANATURAL

Î�n clipa î�n care atingi o nouă stare existenț�ială, difu-


zând o semnătură electromagnetică nouă, aminteș� te-ț�i vii-
torul î�nainte ca acesta să se producă ș� i apucă-te să repeț�i
mintal cum va arăta viitorul respectiv trăind î�n acel viitor.
Fă-l cât mai real posibil, invocând emoț�iile superioare pe
care le-ai enumerat, pentru a-ț�i î�nvăț�a corpul, din punct de
emoț�ional, cum să resimtă viitorul î�n cauză.
Lasă-ț�i creaț�ia î�n seama unei minț�i superioare, sădind
o sămânț�ă î�n câmpul infinit al posibilităț�ilor ș� i lasă-te î�n voia
sorț�ii! Î�n cele din urmă, binecuvântează-ț�i trupul cu noua
ta minte. Binecuvântează-ț� i viaț� a, provocările, sufletul,
trecutul ș� i viitorul. Binecuvântează divinul din tine, des-
chide-ț�i inima ș� i adu mulț�umiri pentru noua ta viaț�ă, î�nain-
te să devină realitate.
Readu-ț�i uș� or conș� tiinț�a î�n î�ncăpere ș� i, atunci când eș� ti
pregătit, deschide ochii. La finalul meditaț�iei, ridică-te ca ș� i
cum viitorul tău ar fi avut deja loc ș� i permite sincroniilor ș� i
noilor posibilităț�i să te găsească.
Capitolul 4

BINECUVÂNTAREA
CENTRILOR
ENERGETICI

Am discutat multe despre lumină ș� i informaț�ie sau despre


energie ș� i conș� tiinț�ă. A sosit momentul să aprofundăm aces-
te concepte, pentru a explica mai bine cum funcț�ionează
meditaț�ia. După cum ai î�nț�eles deja, î�n universul cunoscut,
totul emite sau este alcătuit fie din lumină ș� i informaț�ie, fie
din energie ș� i conș� tiinț�ă – care este un alt mod de a descrie
energia electromagnetică. De fapt, aceste elemente sunt
atât de strâns legate î�ncât sunt imposibil de separat. Pri-
veș� te î�n jur. Chiar dacă nu vezi nimic altceva decât materie
– obiecte, lucruri, oameni sau locuri – există ș� i un ocean
infinit de frecvenț�e invizibile, purtătoare de informaț�ii
criptate. Asta î�nseamnă nu doar că trupul tău este alcătuit
din lumină ș� i informaț� ie, din energie ș� i conș� tiinț� ă, dar ș� i
că tu, ca ființ� ă conș� tientă î�nzestrată cu un trup, eș� ti alcă-
tuit din lumină organizată gravitaț� ional, î�nț� esată cu
184 SUPRANATURAL

informaț�ie, care transmite ș� i receptează continuu diferite


frecvenț�e, fiecare purtând un semnal diferit, asemenea unui
radio sau unui telefon mobil.
Orice frecvenț�ă, desigur, este purtătoare de informaț�ie.
Gândeș� te-te o clipă la undele radio. Există unde radio care
străbat î�ncăperea î�n care te afli chiar î�n acest moment. Dacă
ai deschis un aparat de radio, te poț�i conecta la o anumită
frecvenț�ă sau la un anumit semnal, după care un mic trans-
ductor* din aparat preia semnalul ș� i î�l transformă î�n sunet,
pe care î�l poț�i auzi ș� i î�nț�elege sub formă de cântec, ș� tire
sau, de ce nu, reclamă. Doar pentru că nu poț�i vedea unde-
le radio din aer, asta nu î�nseamnă că ele nu se află acolo,
purtând tot timpul o informaț�ie distinctă pe o frecvenț�ă
specifică. Dacă modifici puț�in frecvenț�a ș� i treci pe alt post,
acea lungime de undă va purta un mesaj diferit.
Vezi figura 4.1A, care î�nfăț�iș� ează î�ntregul spectru de
lumină ș� i arată toate frecvenț�ele electromagnetice cunos-
cute de noi. Spectrul luminii vizibile – prin care percepem
diferitele culori prezente î�n lumea î�n care trăim – reprezin-
tă mai puț�in de 1% din mulț�imea frecvenț�elor existente ale
luminii. Asta î�nseamnă că majoritatea frecvenț�elor sunt
dincolo de percepț�ia noastră ș� i, prin urmare, cea mai mare
parte din realitatea pe care o cunoaș� tem din acest univers
nu poate fi experimentată prin intermediul simț�urilor
noastre. Deci, î�n afara capacităț�ii noastre de a percepe lu-
mina absorbită sau reflectată de obiecte ș� i ființ�e, adevărul
este că putem percepe doar un spectru foarte mic al reali-
tăț�ii. Există o mare cantitate de informaț�ie diversă, dispo-
nibilă nouă, dincolo de ceea ce putem vedea fizic cu ochii.

* Transductor – Dispozitiv care primește energie de o anumită formă și


o convertește într-o altă formă de energie. (n.red.)
Binecuvântarea centrilor energetici 185

Nu uita că, atunci când mă refer la lumină, vorbesc despre


toată lumina, care include î�ntreg spectrul frecvenț�elor elec-
tromagnetice, văzute ș� i nevăzute, nu doar la cea vizibilă.

Figura 4.1A
Această figură reprezintă întregul spectru al frecvențelor electromag-
netice, de la câmpul punctului zero, încetinindu-și frecvența până la
nivelul materiei. Odată cu creșterea energiei (sau accelerării frecven-
ței), lungimea de undă scade. Odată cu descreșterea energiei (sau cu
încetinirea frecvenței), lungimea de undă crește. În mijloc, etichetat
drept lumină vizibilă, se află singurul interval al spectrului pe care îl
putem percepe noi.

De exemplu, deș� i nu putem vedea razele X, acestea exis-


tă. Ș� tim asta pentru că noi, oamenii, avem capacitatea de a le
crea ș� i, totodată, de a le măsura. De fapt, î�n spectrul razelor
X, există un număr infinit de frecvenț�e. Razele X sunt o frec-
venț�ă mai rapidă decât lumina vizibilă ș� i, prin urmare, au o
energie mai ridicată (fiindcă, repet, cu cât frecvenț�a este mai
rapidă, cu atât este mai ridicată energia). Materia î�n sine
este cea mai densă dintre frecvenț�e, pentru că este cea mai
lentă ș� i mai condensată formă de lumină ș� i informaț�ie.
186 SUPRANATURAL

Figura 4.1B
Aici vedem relația dintre frecvență și lungimea de undă. Numărul de
cicluri dintr-o undă completă – reprezentat între literele a și b, b și c și
așa mai departe – reprezintă o lungime de undă. Spațiul dintre cele
două săgeți verticale, orientate în jos, reprezintă un interval de timp de
o secundă. În cazul de față, întrucât există cinci unde complete, într-un
interval de o secundă, putem spune că frecvența este de cinci cicluri pe
secundă sau de 5 Hz.

Priveș� te figura 4.1B. Plimbă-ț�i privirea de-a lungul cir-


cuitului orizontal, parcurgând dealurile ș� i văile undei, î�n-
cepând cu litera A ș� i trecând apoi la B, la C. De fiecare dată
când treci la o altă literă, ai efectuat un ciclu complet, ceea
ce se numeș� te o lungime de undă. Aș� adar, distanț�a dintre
literele A ș� i B reprezintă o lungime de undă. Frecvenț�a unei
unde se referă la numărul de lungimi de undă sau de ci-
cluri produse î�ntr-o secundă, măsurabil î�n hertzi (Hz). Prin
urmare, cu cât frecvenț�a unei unde este mai rapidă, cu atât
mai scurtă este lungimea sa. Ș� i reciproca este valabilă – cu
cât frecvenț�a este mai lentă, cu atât lungimea de undă este
mai mare (figura 4.1C). De exemplu, lumina din banda de
Binecuvântarea centrilor energetici 187

frecvenț�ă infraroș� ie are o frecvenț�ă mai scăzută decât lu-


mina din banda de frecvenț�ă ultravioletă, prin urmare lungi-
mea de undă a luminii infraroș� ii este mai mare ș� i cea a
ultravioletelor este mai scăzută. Iată un alt exemplu, de
data asta din spectrul luminii vizibile: Culoarea roș� ie are o
frecvenț�ă mai scăzută (450 de cicluri/ secundă) decât cea
albastră (circa 650 de cicluri / secundă). Aș� adar, lungimea
de undă a roș� ului este mai mare decât a albastrului.

Figura 4.1C
Odată cu creșterea frecvenței, lungimea de undă scade. Iar odată cu
scăderea frecvenței, lungimea de undă crește.

De-a lungul istoriei, oamenii au avut mai multe tentati-


ve de a fotografia ș� i măsura câmpurile luminii. Un exemplu
remarcabil este fotografia Kirlian, descoperită î�n 1939 de
electricianul ș� i inventatorul amator rus Semion Davidovici
Kirlian. Prin această tehnică, Kirlian a reuș� it să surprindă
imagini ale câmpului electromagnetic ce î�nconjoară atât
ființ�ele vii, cât ș� i obiectele neî�nsufleț�ite. El a descoperit că,
prin plasarea unei pelicule fotografice pe o placă de metal
ș� i apoi a unui obiect deasupra peliculei ș� i prin aplicarea
unui curent de î�naltă tensiune plăcii de metal, rezultă pe
peliculă imaginea unei descărcări electrice î�ntre obiect ș� i
188 SUPRANATURAL

placă, sub forma unei siluete strălucitoare de lumină î�n ju-


rul obiectului fotografiat.
Se relatează că, î�ntr-unul dintre numeroasele sale expe-
rimente, Kirlian a fotografiat două frunze aparent identice,
una de la o plantă sănătoasă ș� i alta de la o plantă bolnavă.
Fotografia frunzei sănătoase a afiș� at un câmp luminos pu-
ternic, î�n timp ce cealaltă a afiș� at o luminozitate mult mai
slabă, determinându-l pe Kirlian să creadă că tehnica sa
fotografică ar putea reprezenta o metodă de evaluare a să-
nătăț�ii. Deș� i oamenii de ș� tiinț�ă de astăzi dezbat utilitatea
fotografiei Kirlian ca instrument de diagnosticare, cerceta-
rea acestei tehnici continuă.
O evoluț�ie mai recentă î�n acest sens aparț�ine biofizicia-
nului german Fritz-Albert Popp, care a petrecut mai bine
de trei decenii studiind biofotonii, mici particule de lumină
de intensitate redusă, care sunt emise ș� i stocate î�n interiorul
tuturor ființ�elor. Î�n 1996, Popp a î�nființ�at Institutul Inter-
naț�ional de Biofizică (IIB), o reț�ea de laboratoare de cercetare
din peste douăsprezece ț�ări de pe tot globul, care studiază
biofotonii. Popp ș� i colegii săi cercetători de la IIB conside-
ră că informaț�iile conț�inute î�n aceste particule de lumină ș� i
care sunt stocate î�n ADN comunică extrem de eficient cu
celulele organismului, jucând astfel un rol vital î�n reglarea
funcț� iilor organismului.1 Aceș� ti biofotoni pot fi detectaț� i
de o cameră extrem de sensibilă, proiectată să le măsoare
emisiile: cu cât emisiile sunt mai puternice, cu atât este mai
intens ș� i mai coerent câmpul luminos, comunicarea î�ntre
celule mai bună ș� i organismul mai sănătos.
Pentru a susț�ine viaț�a ș� i sănătatea, celulele comunică
î�ntre ele, schimbând informaț�ii vitale, transmise pe diferi-
te frecvenț�e de lumină. Popp a descoperit că ș� i reversul
Binecuvântarea centrilor energetici 189

este valabil: când o celulă nu emite suficientă energie elec-


tromagnetică, organizată ș� i coerentă, ea nu mai este sănă-
toasă; este incapabilă să facă schimb de informaț�ii cu alte
celule aș� a cum trebuie ș� i, fără acest schimb, î�i lipsesc cele
necesare. Deci, versiunea mecanicistă a funcț�ionării inter-
ne a celulei, aș� a cum am î�nvăț�at-o la orele de biologie din
liceu, este depăș� ită. Moleculele î�ncărcate, care se atrag ș� i
se resping reciproc, nu sunt responsabile pentru modul î�n
care funcț�ionează celulele. Î�n schimb, energia electromag-
netică pe care o emite ș� i o primeș� te o celulă reprezintă
forț� a vitală care guvernează moleculele. Aceasta este o vi-
ziune vitalistă, care susț�ine adevărul despre cine suntem
cu adevărat.
Asta î�nseamnă că, de fapt, suntem literalmente niș� te
ființ�e de lumină, fiecare dintre noi radiind o forț�ă vitală ș� i
exprimând un câmp de lumină efectiv î�n jurul corpurilor
noastre – totalitatea fiecărei celule exprimând ș� i contribu-
ind la un câmp vital de lumină purtător de mesaj. Se poate
spune deci că, cu cât ne definim realitatea prin intermediul
simț�urilor ș� i ne trăim viaț�a ca materialiș� ti, concentrându-ne
î�n primul rând asupra lucrurilor fizice (ș� i, prin urmare, cu
cât ne activăm mai mult reacț�iile de stres), cu atât pierdem
mai multe informaț�ii valoroase. Asta pentru că, cu cât ne
concentrăm mai mult asupra materiei, obiectelor, oameni-
lor ș� i locurilor din lumea exterioară, cu atât suntem mai inca-
pabili să simț�im celelalte frecvenț�e, invizibile cu ochiul liber.
Ș� i, dacă nu suntem conș� tienț�i de ele, atunci ele nu există.
După cum ai citit deja ș� i te-ai apucat, sper, să faci me-
ditaț�ia din capitolul precedent, te poț�i conecta la anumite
frecvenț�e din jurul tău, la fel cum ai conecta un aparat ra-
dio pe frecvenț�a 107.3. Atunci când î�nchizi ochii ș� i stai
190 SUPRANATURAL

nemiș� cat, eliminând mediul extern (mediul static care, î�n


mod normal, te î�mpiedică să percepi celelalte frecvenț�e),
poț�i să exersezi obț�inerea unui semnal clar ș� i receptarea
informaț�iei care vine de la el. Făcând asta î�n mod repetat,
te conectezi la un nou nivel de lumină ș� i informaț�ie pe care
î�l poț�i utiliza pentru a influenț�a ș� i afecta materia. Atunci
când faci asta, corpul tău experimentează sintropia* (ordi-
nea sporită) î�n locul entropiei (dezordinii, prăbuș� irii fizice
ș� i haosului). Odată ce î�ț�i poț�i reduce la tăcere mintea anali-
tică, cugetătoare, ș� i te poț�i conecta mai uș� or la această in-
formaț�ie mai ordonată, trupul tău va reacț�iona automat,
procesând acest nou flux al conș� tiinț�ei ș� i energiei, devenind
prin urmare mai eficient, mai coerent ș� i mai sănătos.

Concentrare convergentă și divergentă


La î�nceputul meditaț�iei din precedentul capitol, ț�i-am cerut
să î�ț�i concentrezi atenț�ia asupra unor părț�i diferite ale cor-
pului tău, precum ș� i asupra spațiului din jurul acestora. Acum,
vreau să te gândeș� ti mai î�n profunzime de ce te rog să faci
asta î�n aproape toate meditaț�iile. Atunci când practici acest
lucru, î�ț�i rafinezi capacitatea de a stăpâni două moduri
diferite de concentrare ale creierului: concentrarea con-
vergentă ș� i concentrarea divergentă.
Concentrarea convergentă reprezintă o formă de foca-
lizare î�ngustă sau neclintită asupra unui obiect: orice tip
de obiect care conț�ine materie. Acesta este tipul de concen-
trare folosit î�n meditaț�iile mele, atunci când î�ți� direcț�ionezi
atenț�ia asupra unui loc specific al corpului tău. Este acelaș� i
*  Sintropie – forma de organizare a conştiinţei în cadrul unui sistem
în care fiecare parte individuală acţionează în beneficiul întregului.
(n.red.)
Binecuvântarea centrilor energetici 191

tip de concentrare pe care î�l foloseș� ti atunci când acorzi


atenț�ie obiectelor din mediul î�nconjurător. De regulă, folo-
seș� ti această concentrare î�ngustă atunci când ridici un pa-
har, suni ori trimiț�i cuiva un mesaj sau te legi la ș� ireturi. Î�n
majoritatea timpului î�n care foloseș� ti concentrarea î�ngus-
tă, focalizarea ta este asupra unui obiect (asupra materiei)
sau a oamenilor, a locurilor din lumea exterioară – î�n gene-
ral, asupra unor lucruri tridimensionale.
Î�ț�i aminteș� ti discuț�ia noastră de mai devreme despre
traiul î�n planul supravieț�uirii, când hormonii sunt pompaț�i
continuu î�n organism, ajutându-ne să fim gata de luptă sau
de fugă? Când suntem î�n starea respectivă, ne î�ngustăm
concentrarea și mai mult, pentru că atenț�ia foarte detaliată
acordată lumii fizice, externe, devine extrem de importantă.
De fapt, devenim materialiș� ti, definindu-ne realitatea prin
intermediul simț�urilor. Diferitele compartimente ale creie-
rului, care lucrează î�n mod obiș� nuit î�n comuniune, î�ncep să
se subdivizeze, nu mai comunică eficient unul cu celălalt ș� i
nu mai colaborează coerent (ordonat), fără dificultăț�i
aparente. Se află î�ntr-o stare de incoerenț�ă, transmiț�ând
mesaje incoerente pe măduva spinării î�n diferite părț�i ale
corpului. Am văzut asta de nenumărate ori când am
efectuat scanări ale creierului pentru măsurarea undelor
creierului.
După cum am mai afirmat, atunci când creierul tău
este incoerent, tu eș� ti incoerent. Ș� i atunci când creierul tău
nu funcț�ionează cum trebuie, tu nu funcț�ionezi cum trebu-
ie. E ca ș� i cum trupul ș� i creierul, î�n loc să cânte o simfonie,
ar produce o cacofonie. Din cauza acestei stări dezechili-
brate, incoerente, eș� ti nevoit să î�ncerci să controlezi sau să
forț�ezi rezultatele din viaț�a ta. Î�ncerci să prezici viitorul pe
192 SUPRANATURAL

baza trecutului ș� i faci asta acordând, î�n parte, mai multă


atenț�ie lumii exterioare a obiectelor decât lumii interioare
a gândurilor ș� i sentimentelor. Cu alte cuvinte, î�ț�i menț�ii o
concentrare mai î�ngustă, mai convergentă – gândindu-te
î�n mod obsesiv la aceleaș� i lucruri, î�n mod repetat. Acesta
este rezultatul stresului. Te influenț�ează să devii obsedat
de problemele tale, pentru a fi pregătit î�n viitor pentru ca-
zul cel mai rău, î�n baza amintirilor din trecut. A fi pregătit
pentru cel mai rău deznodământ î�ț�i oferă o ș� ansă mai bună
de supravieț�uire pentru că, orice s-ar î�ntâmpla, te-ai pre-
gătit pentru el.
Totuș� i, dacă î�ț�i schimbi atenț�ia ș� i nu mai aplici această
concentrare atât de î�ngustă, adoptând un tip de concentra-
re mai largă, mai cuprinzătoare, aș� a cum vei face pe par-
cursul acestei meditaț�ii, poț�i deveni conș� tient de spaț�iul ș� i
de lumina ș� i energia din jurul corpului tău î�n spaț�iu. Acest
proces se numeș� te concentrare divergentă. Nu te mai con-
centrezi asupra unui lucru, ci te concentrezi asupra niciu-
nui lucru – te concentrezi asupra undei (energiei), ș� i nu
asupra particulei (materiei). Realitatea este atât particulă,
cât ș� i undă; este atât materie, cât ș� i energie. Deci atunci
când practici concentrarea convergentă, direcț�ionându-ț�i
atenț�ia asupra unor părț�i diferite ale corpului – recunos-
când particula –, după care î�ț�i deschizi concentrarea pen-
tru a simț�i spaț�iul care î�nconjoară aceste părț�i ale corpului
tău î�n spaț�iu, recunoscând unda, creierul intră î�ntr-o stare
mai coerentă, mai echilibrată.
Binecuvântarea centrilor energetici 193

Despre pătrunderea în mintea subconștientă


Î�n anii 1970, dr. Les Fehmi, director al Centrului de Biofeed­
back Princeton, din New Jersey, a descoperit că această
schimbare a atenț�iei de la concentrarea î�ngustă la con-
centrarea deschisă modifică undele cerebrale. Fehmi, un
deschizător de drumuri î�n domeniul atenț�iei ș� i al biofeed-
back-ului, î�ncerca să găsească o metodă de a-i î�nvăț�a pe
oameni să î�ș�i modifice undele beta (gândirea conș� tientă)
î�n unde alfa (relaxare ș� i creativitate). Ș� i a descoperit că cea
mai eficientă metodă pentru a face această schimbare era
prin î�ndrumarea oamenilor să devină conș� tienț�i de spaț�iu
sau de neant – adoptând concentrarea deschisă, aș� a cum a
numit-o el.2 Tradiț�ia budistă foloseș� te această metodă de
meditaț�ie de mii de ani. Pe măsură ce î�ț�i deschizi concen-
trarea ș� i simț�i informaț�ia î�n locul materiei, undele cerebrale
î�ncetinesc, trecând de la beta la alfa. Acest lucru este firesc,
pentru că atunci când simț�i ș� i trăieș� ti, nu gândeș� ti.
Pe măsură ce creierul responsabil cu gândirea – neo-
cortexul – î�ncetineș� te, devii capabil să treci dincolo de mintea
analitică (numită totodată ș� i minte critică), care separă
mintea conș� tientă de mintea subconș� tientă (vezi figura 4.2).
Poț�i acum să treci la conducerea sistemului de operare al
organismului – sistemului nervos autonom, despre care
ai citit î�n capitolul precedent – ș� i acum creierul tău poate
funcț�iona î�ntr-o manieră mai holistică.
Î�n timp ce practici meditaț�ia Binecuvântării centrilor
energetici, pe care o vei î�nvăț�a ulterior î�n acest capitol, î�ț�i
vei direcț�iona atenț�ia asupra fiecărui centru energetic al
trupului (centre cunoscute ș� i sub numele de chakre – adică
roți – î�n textele vedice din India Orientală) ș� i apoi vei iniț�ia
concentrarea. Î�ntrucât locul asupra căruia î�ț�i direcț�ionezi
194 SUPRANATURAL

atenț�ia este ș� i cel asupra căruia î�ț�i direcț�ionezi energia,


plasându-ț�i atenț�ia asupra fiecărui centru ș� i deplasându-ț�i
energia către el, faci ca fiecare dintre aceș� ti centri indivi-
duali să se activeze.

Figura 4.2
Unul dintre principalele scopuri ale meditației este trecerea dincolo de
mintea analitică. Cea care separă mintea conștientă de cea subconștien-
tă este mintea analitică. Prin încetinirea undelor cerebrale, faci trecerea
de la mintea conștientă și de la creierul responsabil cu gândirea, dincolo
de mintea analitică, la sistemul de operare al minții subconștiente, unde
există toate acele programe automate și obiceiuri involuntare.

Nu e un mister că, de exemplu, atunci când ai o fante-


zie sexuală î�n minte, î�n timp ce energia se deplasează către
acel centru al trupului tău, acesta se va activa î�ntr-un mod
foarte specific ș� i, când se î�ntâmplă asta, toate organele,
ț�esuturile, substanț�ele chimice, hormonii ș� i ț�esutul nervos
vor reacț�iona. Dacă ț�i-e foame ș� i te gândeș� ti la ce vei mânca,
Binecuvântarea centrilor energetici 195

nu e o coincidenț�ă că secreț�i suc gastric, salivezi ș� i corpul


tău se pregăteș� te să ia masa, fiindcă ai activat zona respec-
tivă. Dacă te gândeș� ti să-ț�i pui la punct ș� eful sau să te cerț�i
cu fiica ta, secreț�i adrenalină î�naintea evenimentului pro-
priu-zis. Î�n fiecare dintre aceste cazuri, gândul pe care î�l ai
devine o experienț�ă. Voi detalia acest aspect î�n secț�iunea
următoare, când voi vorbi î�n mod special despre centrii
energetici, deocamdată î�nsă este suficient să afli că asta se
î�ntâmplă pentru că fiecare centru produce propria expre-
sie chimică hormonală, care activează apoi organele, ț�esu-
turile ș� i celulele din fiecare zonă.
Imaginează-ț�i deci ce s-ar putea î�ntâmpla dacă ai putea
să î�ț�i î�ncetineș� ti undele cerebrale î�n timpul meditaț�iei ș� i să
pătrunzi î�n sistemul de operare al fiecăruia dintre aceș� ti
centri energetici, prin direcț�ionarea atenț�iei asupra spa-
ț�iului din jurul fiecărui centru ș� i o concentrare deschisă.
Fiecare centru ar deveni mai ordonat ș� i mai coerent, fapt
care ar semnala neuronilor să creeze un nou nivel mintal ș� i
să activeze organele, ț�esuturile ș� i celulele acelei regiuni,
producând propriii hormoni ș� i mesageri chimici pentru fi-
ecare centru î�n parte. Iar dacă ai face asta î�n mod repetat,
cu timpul, ai reuș� i să produci o schimbare fizică reală.
Unii dintre cursanț�ii care practică această activitate
s-au vindecat de infecț�ii cronice ale vezicii, de probleme de
prostată, impotenț�ă, diverticulită*, boala Crohn, alergii ali-
mentare ș� i sensibilităț�i, cum ar fi boala celiacă, tumori ova-
riene, enzime hepatice crescute, reflux gastric, palpitaț�ii

* Diverticulită – afecțiune care apare atunci când diverticulul (o forma-


țiune asemănătoare unui sac) care este localizat la nivelul peretelui co-
lonului se inflamează sau se infectează. Diverticulii apar frecvent, mai
ales după vârsta de 40 de ani și sunt rareori periculoși pentru sănătate.
(n.red.)
196 SUPRANATURAL

ale inimii, aritmii, astm, afecț�iuni pulmonare, probleme de


spate, afecț�iuni ale tiroidei, cancer la gât, dureri de gât, mi-
grene cronice, dureri de cap, tumori cerebrale ș� i multe al-
tele. Am asistat la tot felul de î�mbunătăț�iri ale stării de
sănătate a oamenilor î�n urma practicării acestei meditaț�ii,
uneori chiar după prima ș� edinț�ă. Aceste vindecări specta-
culoase au fost posibile pentru că subiecț� ii au reuș� it să
î�ș�i modifice epigenetic exprimarea ADN-ului, activându-ș� i
sau dezactivându-ș� i unele gene, schimbând modul î�n care
ele î�ș�i manifestau proteinele î�n corpul lor fizic (după cum
ai aflat î�n capitolul 2).

Cum funcționează centrii


energetici din corpul tău
Urmează să analizăm mai atent, î�n mod individual, fiecare
centru energetic, dar mai î�ntâi vreau să explic puț�in cum
funcț�ionează aceș� tia. Gândeș� te-te la fiecare dintre ei ca la
un centru individual de informaț� ie. Fiecare are propria
energie specifică, purtând un nivel corespunzător al con-
ș� tiinț�ei, propria emisie de lumină, exprimând informaț�ii
foarte specifice, sau propria frecvenț�ă, purtătoare a unui
anumit mesaj. Fiecare are, de asemenea, propriile glande in-
dividuale, proprii hormoni unici, propria chimie ș� i propriul
plex de neuroni individuali. Gândeș� te-te la aceste grupuri
individuale de reț�ele neurologice ca la niș� te mini-creiere.
Iar, dacă fiecare dintre aceș� ti centri are propriul creier indi-
vidual, atunci fiecare are ș� i propria minte. (Vezi figura 4.3,
care enumeră localizarea fiecărui centru, precum ș� i anato-
mia ș� i fiziologia asociate fiecăruia.)
Binecuvântarea centrilor energetici 197

Figura 4.3
Fiecare centru energetic al corpului tău are propria compoziție biologi-
că. Are glande proprii, hormoni, substanțe chimice și mini-creiere indi-
viduale (plexuri de neuroni) și, prin urmare, propria minte.

După cum ai văzut î�n al doilea capitol, mintea se creează


atunci când conș� tiinț�a activează ț�esutul neurologic. Mintea
este creierul î�n acț�iune, deci, dacă fiecare dintre aceș� ti cen-
tri energetici are un plex de neuroni, atunci fiecare are
propria sa minte individuală sau, mai bine zis, fiecare cen-
tru are o minte proprie. Ce activează mintea este energia
î�nzestrată cu direcț�ie ș� i intenț�ie, o intenț�ie conș� tientă.
198 SUPRANATURAL

Când fiecare dintre aceș� ti centri este activat, ei activează,


la rândul lor, hormoni, ț� esuturi, substanț� e chimice ș� i
funcț� ii celulare, ș� i emit energie.
De exemplu, când primul tău centru (sediul glandelor
sexuale) este activat cu ajutorul energiei, mintea lui are o
agendă ș� i o intenț�ie foarte specifice. Când tu, ca ființ�ă con-
ș� tientă, ai un gând sau o fantezie – apropo, este vorba des-
pre conș� tiinț�ă, care acț�ionează asupra ț�esutului neurologic
– î�n faza imediat următoare, trupul tău se modifică fiziolo-
gic ș� i, prin urmare, ș� i energia ta. Organismul secretă sub-
stanț�e chimice ș� i hormoni prin intermediul glandelor
corespondente, ca să te pregătească emoț�ional pentru con-
tactul sexual. Î�n acel moment, centrul tău are mai multă
energie ș� i acesta emite propria frecvenț�ă specifică cu un
mesaj intenț�ionat.
Acea energie, purtând o intenț�ie conș� tientă, activează
respectivul centru reproducător ș� i mintea din creier influ-
enț� ează mintea din corp la nivelul plexului său nervos
individual. Această minte, situată î�n acea zonă specifică a
corpului, prin acest mini-creier, operează la nivelul subcon-
ș� tientului prin intermediul sistemului nervos autonom.
El este dincolo de controlul tău conș� tient. S-ar putea spune
că, î�n acel moment, trupul urmează mintea, deoarece
mini-creierul din acest centru energetic activează glandele
aferente, care, la rândul lor, activează hormonii corespun-
zători, semnalând substanț�ele chimice adecvate pentru
schimbarea stării emoț�ionale a corpului ș� i a fiziologiei. Apoi,
emiț�i o energie foarte clară, care transmite o directivă spe-
cifică din acest centru. Am simț�it cu toț�ii acest tip de energie
din partea unei persoane cu o sexualitate foarte ridicată.
Odată ce energia se miș� că prin ț�esutul neurologic sau
Binecuvântarea centrilor energetici 199

plexul de neuroni, acesta creează mintea la acel nivel, aș� a


că, atunci când este activat, centrul are mintea sa proprie.
Cel de-al doilea centru are, la rândul său, propria minte.
Ș� i atunci când î�i activăm mini-creierul ș� i, prin urmare, min-
tea, avem î�ncredere î�n instinctul nostru – petrecându-se
aceeaș� i succesiune de evenimente î�n centrul său, după
cum am văzut î�n cazul primului centru, î�nsă prin neurocir-
cuite aferente, hormoni, substanț�e chimice, emoț�ii, energii
ș� i informaț�ii diferite. De fapt, această zonă a fost numită al
doilea creier, datorită sutelor de milioane de neuroni ș� i co-
nexiuni neurale de aici (mai multe decât există î�n măduva
spinală sau î�n sistemul nervos periferic). Î�n realitate, sero-
tonina, hormonul responsabil pentru starea de bine, se gă-
seș� te î�n proporț�ie de 95% î�n intestin, nu î�n creier.3 Aș� adar,
a te î�ncrede î�n instinct î�nseamnă literalmente a te î�ncrede
î�n intestinul tău. E aproape la fel ca ș� i cum corpul nostru ș� i
creierul acestui centru pot suprascrie creierul ș� i mintea
responsabile cu gândirea analitică ș� i raț�ională.
Ce se î�ntâmplă î�nsă cu centrul cardiac? Ce se petrece
când te laș� i condus de inimă? La fel ca î�n cazul primelor
două centre, acest al patrulea centru, localizat î�n mijlocul
pieptului, are propria sa frecvenț�ă, propriile substanț�e chi-
mice, emoț�ii ș� i propriul mini-creier, care se extrag din câm-
pul de energie ș� i informaț�ie care î�l î�nconjoară. Iar atunci
când te conduce inima, tinzi să fii mai grijuliu, mai bun,
mai inspirat, mai altruist, mai plin de compasiune, mai ge-
neros, mai recunoscător, mai î�ncrezător ș� i mai răbdător.
Când acest mini-creier primeș� te aceste informaț�ii, trimite
instrucț�iuni ș� i mesaje către organele ș� i ț�esuturile care se
află î�n acea parte a corpului, iar tu emiț�i o energie plină de
iubire din acest centru specific de informaț�ie.
200 SUPRANATURAL

Acum să analizăm mai î�n detaliu ș� i î�n mod individual


centrii energetici. Funcț�iile câtorva dintre ei se vor supra-
pune î�ntr-o oarecare măsură, dar, î�n mare parte, chiar dacă
ș� tii puț�ine despre organismul tău, ele sunt destul de clare.
Poț�i revedea figura 4.3, dacă e necesar.

O mai bună înțelegere a centrilor energetici


Primul centru energetic guvernează regiunea organelor se-
xuale, inclusiv perineul, podeaua pelviană, glandele conec-
tate la vagin sau la penis, prostata, dacă eș� ti bărbat, vezica
urinară, intestinul gros ș� i anusul. Acest centru energetic are
legătură cu reproducerea ș� i procrearea, ejacularea, sexua-
litatea ș� i identitatea sexuală. Hormonii de estrogen ș� i pro-
gesteron, la femei, ș� i de testosteron, la bărbaț�i, sunt corelaț�i
cu acest centru. Acest centru energetic este, de asemenea,
asociat cu plexul nervos mezenteric inferior.
Î�n acest prim centru există o cantitate enormă de ener-
gie creativă. Gândeș� te-te la cantitatea de energie utilizată
pentru a da viaț�ă ș� i a concepe un copil. Când acest centru
este î�n echilibru, energia ta creativă curge cu uș� urinț�ă ș� i
eș� ti bine î�nrădăcinat î�n identitatea ta sexuală.
Al doilea centru energetic se află î�n spatele buricului,
puț�in mai jos de el. Acesta guvernează ovarele, uterul, colo-
nul, pancreasul ș� i partea inferioară a spatelui. Are legătură
cu consumul, digerarea, eliminarea ș� i descompunerea ali-
mentelor î�n energie – inclusiv cu enzimele digestive ș� i su-
curile gastrice, precum ș� i cu enzimele ș� i hormonii care
echilibrează nivelul de zahăr din sânge. Acest centru este
conectat la plexul nervos mezenteric superior.
Binecuvântarea centrilor energetici 201

Acest centru energetic este, de asemenea, legat de re-


ț�elele ș� i structurile sociale, de relaț�iile, sistemele de sprijin,
familia, cultura ș� i relaț�iile interpersonale. Gândeș� te-te la el
ca la centrul care te face să te implici î�n continuare sau să
renunț�i – să consumi sau să elimini. Când acest centru este
î�n echilibru, te simț�i î�n siguranț�ă ș� i la adăpost, atât î�n me-
diul tău î�nconjurător, cât ș� i î�n lume.
Al treilea centru energetic este localizat î�n viscerele tale.
Acesta reglementează stomacul, intestinul subț�ire, splina,
ficatul, vezica biliară, glandele suprarenale ș� i rinichii. Hor-
monii asociaț�i includ adrenalina ș� i cortizolul, hormonii re-
nali ș� i substanț�ele chimice, cum sunt renina ș� i angiotensina,
eritropoietina ș� i toate enzimele hepatice, precum ș� i enzi-
mele stomacale, cum sunt pepsina, tripsina, chimotripsina
ș� i acidul clorhidric. Acest centru energetic este legat de
plexul solar, care se mai numeș� te ș� i plex celiac.
El este asociat cu voinț�a, puterea, egotismul, controlul,
determinarea, agresiunea ș� i dominaț�ia. Este centrul acț�iu-
nii competitive ș� i al puterii personale, al stimei de sine ș� i al
intenț�iei direcț�ionate. Atunci când cel de-al treilea centru
este î�n echilibru, î�ț�i foloseș� ti voinț�a ș� i determinarea pentru
a-ț�i depăș� i mediul ș� i condiț�iile de viaț�ă. Spre deosebire de
cel de-al doilea centru, acesta se activează î�n mod natural
atunci când percepi că mediul î�nconjurător nu este sigur
sau este imprevizibil, trebuind să te aperi, să î�ț�i protejezi
tribul sau pe tine î�nsuț�i. Cel de-al treilea centru se mai ac-
tivează ș� i atunci când vrei ceva ș� i trebuie să-ț�i foloseș� ti
corpul pentru a obț�ine acel lucru.
Al patrulea centru energetic este localizat î�n spaț�iul din
spatele sternului. Guvernează inima, plămânii ș� i glanda ti-
mus (principala glandă a imunităț�ii organismului, cunoscută
202 SUPRANATURAL

sub numele de „fântâna tinereț�ii”). Hormonii asociaț�i cu


acest centru includ hormonul de creș� tere ș� i oxitocina, pre-
cum ș� i nici mai mult, nici mai puț�in de 1400 de substanț�e
chimice diferite care stimulează sănătatea sistemului imu-
nitar prin intermediul glandei timus (responsabilă pentru
creș� terea, repararea ș� i regenerarea organismului). Plexul
nervos pe care î�l conduce acest centru este plexul inimii.4
Primele trei centre sunt legate exclusiv de supravieț�u-
ire ș� i reflectă natura noastră animală sau umanitatea. Î�nsă
prin acest al patrulea centru energetic, facem trecerea de la
egoism la altruism. Acest centru este asociat cu emoț�iile iu-
birii ș� i afecț�iunii, ale grijii, compasiunii, recunoș� tinț�ei, apre-
cierii, bunătăț� ii, inspiraț� iei, altruismului, plenitudinii ș� i
î�ncrederii. Este originea divinităț�ii noastre; este sediul su-
fletului. Când acest al patrulea centru este î�n echilibru, ne
pasă de ceilalț�i ș� i vrem să cooperăm pentru binele general
al comunităț�ii. Simț�im o dragoste de viaț�ă autentică. Ne
simț�im î�ntregi ș� i mulț�umiț�i de ceea ce suntem.
Al cincilea centru energetic este localizat î�n centrul gâ-
tului. Acesta guvernează tiroida, paratiroida, glandele sali-
vare ș� i ț�esuturile gâtului. Hormonii asociaț�i cu acest centru
includ hormonii tiroidieni T3 ș� i T4 (tiroxina), substanț�ele
chimice paratiroidiene care guvernează metabolismul or-
ganismului ș� i nivelul de calciu aflat î�n circulaț�ie. Plexul ner-
vos pe care î�l conduce acest centru este plexul tiroidian.
Acest centru este asociat cu exprimarea iubirii simț�ite
î�n cadrul celui de-al patrulea centru, precum ș� i cu rostirea
adevărului ș� i cu abilitarea personală a realităț�ii prin limbaj
ș� i sunet. Când al cincilea centru este echilibrat, vocea ta
exprimă adevărul, ceea ce î�nseamnă inclusiv dragostea.
Binecuvântarea centrilor energetici 203

Eș� ti atât de mulț�umit de tine ș� i de viaț�a pe care o ai, că simț�i


nevoia să î�mpărtăș� eș� ti gândurile ș� i sentimentele tale.
Al șaselea centru energetic este localizat î�n spaț�iul dintre
spatele gâtului ș� i ceafă (dacă î�ț�i este prea greu să-l vizuali-
zezi, gândeș� te-te la centrul creierului tău, puț�in mai spre
spatele capului). Acesta guvernează glanda pineală, care
este glanda sacră. Unii oameni numesc glanda pineală al
treilea ochi, dar eu o numesc primul ochi. Este asociat uș� ii
de acces către dimensiunile superioare ș� i schimbării per-
cepț�iei pentru a putea vedea dincolo de văl sau a vedea ne-
liniar realitatea.
Când acest centru este deschis, funcț�ionează ca o antenă
radio, pe care o poț�i folosi pentru a te conecta la frecvenț�e
mai î�nalte, de dincolo de cele cinci simț�uri. Aici se trezeș� te
alchimistul din tine. Am dedicat un î�ntreg capitol glandei
pineale, deocamdată î�nsă trebuie să ș� tii că glanda pineală
secretă hormoni precum serotonina ș� i melatonina, res-
ponsabili pentru ritmurile circadiene care te fac să te simț�i
treaz î�n timpul zilei, î�n prezenț�a luminii vizibile, ș� i somno-
ros, ca reacț�ie la î�ntuneric, noaptea. De fapt, glanda pineală
este sensibilă la toate frecvenț�ele electromagnetice, nu doar
la lumina vizibilă, ș� i poate produce derivaț�i chimici cores-
punzători melatoninei, care î�ț�i schimbă viziunea realităț�ii.
Când această glandă este î�n echilibru, creierul funcț�ionea-
ză î�ntr-o manieră clară. Eș� ti lucid ș� i mult mai conș� tient de
lumea interioară ș� i cea exterioară, văzând ș� i percepând tot
mai multe î�n fiecare zi.
Al șaptelea centru energetic este localizat î�n centrul ca-
pului ș� i include glanda pituitară. Această glandă a fost nu-
mită glanda ș� efă, deoarece guvernează ș� i creează o armonie
care descinde î�n cascadă de la acest centru al creierului
204 SUPRANATURAL

până la glanda pineală, glanda tiroidă, glanda timus, glan-


da suprarenală, glanda pancreatică ș� i tocmai până la glan-
dele sexuale. Este centrul corpului, prin intermediul căruia
experimentezi cea mai î�naltă expresie a divinităț�ii. Acesta
este locul de origine al divinităț�ii tale, al nivelului cel mai
î�nalt de conș� tiinț�ă. Când această glandă este î�n echilibru,
eș� ti î�n armonie cu toate lucrurile.
Al optulea centru energetic este localizat la vreo 40 de
centimetri deasupra capului, fiind aș� adar singurul centru
energetic ce nu este asociat cu nicio zonă fizică a trupului.
Egiptenii î�l numeau Ka. Reprezintă conexiunea cu universul,
cu cosmosul, cu î�ntregul. Când acest centru devine activ, te
simț�i demn de a recepta – ș� i acest lucru te deschide spre
perspective, epifanii*, î�nț�elegeri profunde ș� i descărcări crea-
tive de frecvenț�ă ș� i informaț�ii care pătrund î�n corpul tău
fizic ș� i î�n creier, nu din amintirile stocate î�n sistemul tău
nervos, ci din cosmos, din univers, din câmpul unificat sau
cum vrei tu să-i spui acelei puteri superioare sinelui tău
individual. Prin intermediul acestui centru, accesăm date-
le ș� i memoria câmpului cuantic.

Evoluția energiei noastre


Acum, că am detaliat fiecare dintre aceș� ti centri energetici,
hai să analizăm î�ntr-un mod mai dinamic felul î�n care func-
ț�ionează. Desigur, corpul nostru este proiectat să utilizeze
energie î�n fiecare dintre aceș� ti centri, după cum am subli-
niat deja. Dar ce se î�ntâmplă când ne folosim energia ș� i î�n
alte scopuri decât pentru supravieț�uire? Ce se î�ntâmplă
atunci când, î�n loc să eliberăm toată energia spre exterior

*  Epifanie – Revelație a unei realități sacre, mitice. (n.red.)


Binecuvântarea centrilor energetici 205

(pentru a procrea, a digera hrana, a fugi de pericol ș� i aș� a mai


departe), î�ncepem să dezvoltăm constant o parte din acea
energie, făcând-o să urce de la un centru la altul, crescân-
du-ș� i frecvenț�a î�n timpul ascensiunii?
Iată cum ar arăta acest fapt: î�ncepem prin canalizarea
energiei din primul centru. Când ne simț�im î�n siguranț�ă ș� i
suficient de î�ncrezători pentru a crea, acea energie creati-
vă evoluează, urcă ș� i curge î�n cel de-al doilea centru. Când
trebuie să depăș� im o anumită limitare sau condiț�ionare din
mediul nostru, reuș� im să-i dăm energiei creative o bună î�n-
trebuinț�are, iar atunci aceasta va curge î�n cel de-al treilea
centru: sediul voinț�ei ș� i puterii noastre.
Când trecem cu succes peste un obstacol din viaț�ă, unul
care ne-a determinat să ne dezvoltăm ș� i să ne autodepă-
ș� im, avem oportunitatea de a ne simț�i mai deplini, mai li-
beri, mai satisfăcuț�i, după care reuș� im să simț�im o dragoste
autentică pentru noi î�nș� ine ș� i pentru ceilalț�i, pe măsură ce
energia curge ș� i activează cel de-al patrulea centru ener-
getic. Când se î�ntâmplă acest lucru, vrem apoi să ne expri-
măm adevărul prezent – cele î�nvăț�ate, sau dragostea, sau
deplinătatea trăită – iar acest lucru face ca energia să trea-
că mai departe ș� i să activeze cel de-al cincilea centru. După
asta, când evoluț�ia energiei activează cel de-al ș� aselea cen-
tru, zonele inactive ale creierului se deschid, astfel î�ncât
vălul iluziei se ridică ș� i percepem un spectru al realităț�ii
mai amplu decât am î�ntâlnit vreodată. Î�n acel moment, î�n-
cepem să ne simț�im iluminaț�i, corpul intră î�ntr-o stare de
armonie ș� i echilibru ș� i mediul nostru extern (inclusiv lumea
naturală î�nconjurătoare) intră la rândul său î�ntr-o stare de
armonie ș� i echilibru, î�n timp ce energia urcă ș� i activează
cel de-al ș� aptelea centru.
206 SUPRANATURAL

Figura 4.4A
Pe măsură ce ne dezvoltăm energia creativă, aceasta poate fi canaliza-
tă de la primul centru până la creier și dincolo de el. Fiecare centru
energetic are propria frecvență individuală care poartă propria intenție
individuală.

Din clipa î�n care simț�im acea energie iluminată, î�nce-


pem cu adevărat să ne simț�im merituoș� i ș� i energia poate
urca, î�n sfârș� it, ș� i activa al optulea centru, unde primim
Binecuvântarea centrilor energetici 207

roadele eforturilor noastre: viziuni, vise, perspective, ma-


nifestări ș� i cunoș� tinț�e, care nu vin din mintea ș� i trupul nos-
tru, ci de la o putere superioară dinlăuntrul ș� i din jurul
nostru. Acest flux continuu de energie, care evoluează de la
primul centru până la cel de-al optulea, este ilustrat î�n fi-
gura 4.4A.
Acesta este genul de evoluț�ie personală care se produ-
ce atunci când fluxul energiei este consistent – este ideal.
Î�nsă cel mai adesea evenimentele din viaț�a noastră ș� i felul
î�n care reacț�ionăm la ele fac ca energia să se blocheze ș� i să
nu curgă conform acestui magnific model pe care tocmai
l-am descris. Locurile î�n care se blochează energia sunt
centrii asociaț�i cu problemele cu care te confrunț�i. Figura
4.4B ilustrează ce se î�ntâmplă atunci când energia se blo-
chează ș� i nu mai poate curge spre centrii superiori.
Dacă, de exemplu, o persoană a fost abuzată sexual sau
a fost condiț�ionată î�ncă din copilărie să creadă că sexul
este ceva rău, energia poate rămâne blocată î�n primul cen-
tru, cel asociat cu sexualitatea, ș� i poate avea probleme î�n
accesarea creativităț�ii. Dacă, pe de altă parte, o persoană
î�ș�i poate accesa energia creativă, dar nu se simte neapărat
destul de sigură pentru a-ș� i folosi creativitatea î�n lume
(simț�indu-se, î�n schimb, o victimă î�n relaț�iile sociale ș� i in-
terpersonale) ori dacă a fost traumatizată sau trădată de
cineva, s-ar putea să reț� ină această energie î�n cel de-al
doilea centru. Este posibil ca o asemenea persoană să sim-
tă î�n exces vinovăț�ie, ruș� ine, suferinț�ă, stimă de sine scă-
zută sau teamă. Acum, dacă o persoană î�ș�i poate face
energia să urce până la cel de-al treilea centru, dar are
probleme de orgoliu ș� i se simte plină de sine, obsedată de
sine, posesivă, dominatoare, furioasă, supra-competitivă,
208 SUPRANATURAL

ranchiunoasă, atunci energia i se blochează î�n cel de-al


treilea centru ș� i s-ar putea să aibă probleme de autoritate
sau de motivaț�ie. Dacă cineva nu-ș� i poate deschide inima ș� i
simț�i dragostea ș� i î�ncrederea sau dacă î�i este frică să î�ș�i
exprime iubirea sau ce simte cu adevărat, energia poate
î�ngheț�a î�n cel de-al patrulea centru, respectiv î�n cel de-al
cincilea.

Figura 4.4B
Când energia rămâne blocată în corp, aceasta nu mai poate curge spre
centrii superiori. Întrucât emoțiile sunt energie, aceste emoții rămân
blocate în diverși centri și noi nu mai putem evolua.
Binecuvântarea centrilor energetici 209

Deș� i energia se poate bloca î�n oricare dintre aceș� ti


centri, primii trei sunt cei î�n care se î�ntâmplă cel mai des
acest lucru. Iar atunci când se blochează, energia nu mai
poate evolua ș� i curge î�ntr-un flux neî�ntrerupt, aș� a cum am
descris mai devreme, ș� i nu mai poate activa centrii energe-
tici superiori, unde simț�im dragostea de viaț�ă ș� i unde vrem
să dăruim ș� i altora. Realizarea acestui circuit, care să curgă
aș� a cum trebuie, este unicul scop al practicării meditaț�iei
Binecuvântării centrilor energetici, prin care binecuvân-
tăm fiecare dintre aceș� ti centri pentru a debloca fluxul de
energie.

Alimentarea din câmpul nostru energetic


După cum am discutat mai devreme, corpul nostru este î�n-
conjurat de câmpuri invizibile de energie electromagnetică,
care poartă î�ntotdeauna o intenț�ie sau o directivă conș� ti-
entă. S-ar putea spune că, atunci când activăm cei ș� apte
centri energetici ai corpului, ne exprimăm energia din ca-
drul acestor centri. Simplu spus, atunci când noi, ca ființ�e
conș� tiente, ne activăm o energie specifică dintr-un anumit
centru, stimulăm plexurile neurologice asociate pentru a
ajunge la un nivel al minț�ii care activează apoi glandele,
ț�esuturile, hormonii ș� i substanț�ele chimice corespunzătoa-
re fiecărui centru. Î�n momentul î�n care fiecare centru unic
este activat, corpul emite o energie care poartă o informa-
ț�ie sau o intenț�ie specifică acesteia.
Î�nsă, dacă continuăm să trăim î�n planul supravieț�uirii
sau suntem excesiv de sexuali, de risipitori sau de stresaț�i,
trăindu-ne viaț� a prin intermediul primilor trei centri,
atunci ne alimentăm din acest câmp invizibil de energie
210 SUPRANATURAL

purtător de informaț�ie, care ne î�nconjoară trupul, trans-


formând-o chimic î�n mod constant. Cu timpul, repetarea
acestui proces determină reducerea câmpului care î�ncon-
joară corpul. (Vezi figura 4.5.)

Figura 4.5
Primii trei centri sunt consumatori de energie. Când utilizăm în exces
acești primi trei centri, ne alimentăm constant din câmpul invizibil de
energie, pe care o transformăm chimic. Câmpul care ne înconjoară tru-
pul începe să se micșoreze.

Drept urmare, ne diminuăm lumina ș� i rămânem fără


energia care să poarte intenț�ia conș� tientă prin aceș� ti cen-
tri, pentru a crea o minte corelată î�n cadrul fiecăruia. Î�n
esenț�ă, ne exploatăm propriul câmp energetic ca pe o re-
sursă. Acest nivel limitat al minț�ii, cu cantitatea sa limitată
de energie din fiecare centru, va trimite un semnal limitat
Binecuvântarea centrilor energetici 211

celulelor, ț�esuturilor, organelor ș� i sistemelor organismu-


lui. Rezultatul poate duce la producerea unui semnal slăbit
ș� i a unei frecvenț�e energetice mai scăzute, responsabilă cu
transmiterea de informaț�ii vitale către corp. Prin urmare,
scăderea frecvenț�ei semnalelor duce la î�mbolnăvire. S-ar
putea spune că, la nivel energetic, toate bolile sunt o scădere
a frecvenț�ei ș� i un mesaj incoerent.
Î�ț�i aminteș� ti că am spus că cei trei centri energetici in-
feriori ai corpului se preocupă de supravieț�uire, reprezen-
tând natura noastră egoistă? Ei au legătură cu folosirea
puterii, a agresiunii, a forț�ei sau a concurenț�ei, astfel î�ncât
să putem supravieț�ui condiț�iilor de mediu suficient de mult
timp pentru a consuma hrană, ca să putem fi bine alimen-
taț�i ș� i să procreăm, menț�inând continuitatea speciei (spre
deosebire de cei cinci centri superiori, care reprezintă na-
tura noastră altruistă ș� i care sunt preocupaț�i de emoț�ii ș� i
gânduri mai dezinteresate). Natura a făcut ca aceș� ti trei
centri inferiori să ofere foarte multă plăcere, pentru a ră-
mâne angajaț�i î�n acț�iuni legate de ei ș� i de ceea ce reprezin-
tă. A face sex (primul centru) ș� i a mânca (al doilea centru)
sunt activităț�i tare plăcute, la fel cum sunt conectarea ș� i
comunicarea cu alț�ii (de asemenea, al doilea centru). Pute-
rea personală (al treilea centru) poate deveni î�mbătătoare,
inclusiv succesul depăș� irii obstacolelor, obț�inerea a ceea ce
ne dorim, competiț�ia ș� i victoria, supravieț�uirea î�ntr-un anu-
mit mediu ș� i determinarea de a ne deplasa corpul î�ncoace
ș� i î�ncolo.
Î�nț�elegi deci de ce unii oameni tind să utilizeze î�n ex-
ces unul sau mai mulț�i dintre aceș� ti trei centri ș� i, făcând
asta, consumă o parte mai mare din câmpul de energie vitală
ș� i informaț�ie ce î�nconjoară trupul. De exemplu, o persoană
212 SUPRANATURAL

excesiv de sexuală extrage o cantitate suplimentară de ener-


gie din câmpul care î�nconjoară primul centru. O persoană
blocată î�ntr-un sentiment de culpă sau de ruș� ine, care se
simte o victimă, se ataș� ează de emoț�iile din trecut ș� i suferă
constant, consumă î�n exces energie din câmpul ce î�ncon-
joară al doilea centru ș� i se ataș� ează de energia din acest
centru. O persoană posesivă sau stresată extrage energie
suplimentară din câmpul care î�nconjoară cel de-al treilea
centru. Când conș� tiinț�a noastră nu evoluează, atunci nici
energia nu evoluează.

Nivelul subatomic
Toate acestea î�ncep la nivel subatomic sau la nivel cuantic
– deci hai să discutăm ce se î�ntâmplă. Vezi figura 4.6. Dacă
iei doi atomi, fiecare dintre ei cu propriul nucleu, ș� i î�i pui la
un loc, pentru a forma o moleculă, zona suprapusă a celor
două cercuri unde se face legătura este locul î�n care se face
schimbul de informaț�ii ș� i de lumină. Ș� i pentru că fac schimb
de informaț�ii, fac schimb totodată ș� i de o energie similară
cu o frecvenț�ă specifică. Ce ț�ine aceș� ti doi atomi la un loc,
sub formă de moleculă, este un câmp invizibil de energie.
Odată ce aceș� ti atomi se î�mbină, pentru a forma o moleculă
ș� i pentru a schimba informaț�ii, capătă proprietăț�i ș� i carac-
teristici fizice diferite, cum ar fi o densitate diferită, un punct
de fierbere diferit ș� i o greutate atomică diferită – pentru a
numi doar câteva – decât atunci când erau alăturaț�i, separat.
Este important de observat că ceea ce conferă moleculei
proprietăț�ile sale specifice, precum ș� i menț�inerea formei ș� i
structurii ei – î�n materie – este câmpul invizibil al energiei
care î�nconjoară materia. Moleculele nu ar putea forma legă-
turi fără schimbul de informaț�ii ș� i energie.
Binecuvântarea centrilor energetici 213

Figura 4.6
În momentul în care atomii creează legături și fac schimb de energie și
informații, formează molecule. Moleculele sunt înconjurate de un câmp
invizibil de lumină, alcătuit din energie și informație, care îi conferă
proprietățile fizice și menține legătura atomilor. Pe măsură ce molecu-
lei i se alătură alți atomi, aceasta devine mai complexă și formează un
compus chimic, care este, la rândul său, înconjurat de un câmp invizibil
de lumină, iar energia și informația acestuia conferă moleculei propri-
etăți fizice și menține legătura atomilor.
După alăturarea altor atomi compusului chimic, acesta devine mai com-
plex și poate forma o celulă. Celula este înconjurată de propriul câmp
invizibil de energie și informații, oferindu-i instrucțiuni de funcționare.
214 SUPRANATURAL

Apoi, un grup de celule care se îmbină se transformă într-un țesut, cu


un câmp de energie și de informații care le permite celulelor să funcțio-
neze în armonie. Țesuturile se îmbină, devenind un organ, cu un câmp
de energie și informații care îi permite acestuia să funcționeze într-un
mod sănătos.
Organele se combină pentru a forma un sistem, la rândul său înconju-
rat de un câmp invizibil specific de lumină care îi conferă proprietățile
fizice pentru funcționarea ca întreg. În cele din urmă, sistemele se îmbină
pentru a forma un corp. Câmpul de lumină înconjurător al corpului men-
ține energia și informația, conferindu-i acestuia proprietățile fizice nece-
sare pentru a menține legăturile și oferindu-i instrucțiunile de viață.

Dacă mai adaugi un atom, formezi o altă moleculă, di-


ferită, care are, la rândul ei, caracteristici ș� i proprietăț�i fizi-
ce diferite ș� i o structură atomică proprie. Iar dacă continui
să adaugi din ce î�n ce mai mulț�i atomi, formezi un compus
chimic, iar î�n jurul acestuia există un câmp invizibil de
energie care î�i dă formă fizică ș� i viaț�ă. Aceste forț�e atomice
sunt reale ș� i măsurabile.
Dacă iei suficienț�i compuș� i chimici ș� i î�i î�mbini, vei for-
ma, î�n cele din urmă, o celulă, care va fi ș� i ea î�nconjurată de
un câmp invizibil de energie care dă viaț�ă celulei. Aceasta
alimentează, de fapt, diferite frecvenț�e de lumină. Nici mo-
leculele, ș� i nici sarcinile pozitive sau negative, nu sunt cele
care instruiesc celula să facă ceea ce face. Potrivit unui
domeniu nou din biologie, numit biologie informaț�ională
cuantică, cei care oferă aceste informaț�ii sunt biofotonii,
despre care am discutat anterior, ș� i modelele lor de lumină
ș� i frecvenț�ă emise de celulă. Cu cât celula este mai sănătoa-
să, cu atât biofotonii emiș� i de ea sunt mai coerenț�i. Dacă î�ț�i
aminteș� ti cele discutate până acum, coerenț�a este o expre-
sie ordonată a frecvenț�ei. Schimbul de informaț�ii (prin in-
termediul frecvenț�elor electromagnetice de lumină) î�ntre
Binecuvântarea centrilor energetici 215

celulă ș� i acest câmp de energie î�nconjurător se produce


mai repede decât viteza luminii, ceea ce î�nseamnă că se
produce la nivel cuantic.5
Î�n continuare, dacă î�mbini un grup de celule, formezi
un ț�esut ș� i acesta are un câmp invizibil de energie ș� i frec-
venț�ă unificatoare coerentă, care determină toate aceste
celule individuale să colaboreze armonios, funcț�ionând ca
o comunitate. Dacă iei acest ț�esut ș� i î�l dezvolț�i î�ntr-o func-
ț�ie mai specializată, formezi un organ, care, la rândul său,
are un câmp invizibil de energie electromagnetică. Acest
organ primeș� te, literalmente, informaț�ii de la câmpul invi-
zibil de energie. De fapt, memoria organului există efectiv
î�n cadrul câmpului.
Felul î�n care acest lucru î�i poate afecta pe pacienț�ii cu
transplanturi este fascinant. Probabil cel mai celebru exem-
plu este cel al Clairei Sylvia, care a scris o carte intitulată
A Change of Heart (Schimb de inimă), despre experienț�ele
ei după ce a beneficiat de un transplant de inimă ș� i de plă-
mâni, î�n 1988.6 Î�n primă fază, nu a aflat decât că primise
organele de la un donator de sex masculin, î�n vârstă de 18 ani,
care murise î�ntr-un accident de motocicletă. După trans-
plant, dansatoarea ș� i coregrafa de 47 de ani a dezvoltat o
pasiune pentru ș� niț�elul de pui, cartofii prăjiț�i, bere, ardeii
iuț�i verzi ș� i batoanele Snickers, deș� i nu-i plăcuse nimic din
toate astea î�nainte. Ș� i personalitatea i s-a schimbat: a deve-
nit mai asertivă ș� i mai î�ncrezătoare î�n propria persoană.
Fiica ei adolescentă a î�nceput chiar s-o tachineze pentru că
î�ncepuse să meargă ca un bărbat. Când, î�n cele din urmă,
Sylvia a luat contact cu familia donatorului, a descoperit că
mâncărurile după care tânjea ea î�n urma transplantului
216 SUPRANATURAL

erau chiar preferatele bărbatului. Această informaț�ie vita-


lă era depozitată î�n câmpul luminos al organului.
Cea mai spectaculoasă poveste care ilustrează acest
aspect este cea a unei fete de 8 ani care, după ce i s-a
transplantat inima unei fete de 10 ani, a î�nceput să aibă
coș� maruri intense î�n care era ucisă.7 Donatoarea fusese
î�ntr-adevăr omorâtă ș� i făptaș� ul nu fusese prins. Mama pa-
cientei a dus-o la un psihiatru, care s-a convins că visele
fetei aveau legătură cu evenimente reale. Au luat legătura
cu poliț�ia, care a deschis o anchetă pe baza relatărilor de-
taliate despre crimă, inclusiv a informaț�iei despre locul ș� i
momentul crimei, arma, trăsăturile fizice ale ucigaș� ului ș� i
î�mbrăcămintea pe care o purta acesta. Criminalul a fost
identificat, arestat ș� i condamnat.
Deci, î�n aceste cazuri, informaț�ia din câmpul energetic
care înconjoară organul transplantat a schimbat expresia
câmpului energetic al individului din momentul î�n care
persoana a beneficiat de transplant – lumina ș� i informaț�ia
sa diferite amestecându-se cu câmpul preexistent al paci-
entului. Receptorul poate prelua această informaț�ie din
câmp sub formă de amintire, iar aceasta î�i influenț�ează
mintea ș� i corpul. Energia, care deț�ine informaț�ii specifice,
influenț�ează materia.
Apoi, când grupezi mai multe organe, formezi un sis-
tem – cum este cel muscular-scheletic, cel cardiovascular,
cel digestiv, cel reproducător, cel endocrin, cel limfatic, cel
nervos, sau cel imunitar, ca să numesc doar câteva. Aceste
sisteme funcț�ionează extrăgându-ș� i informaț�ia din câmpul
invizibil de energie ș� i conș� tiinț� ă care le î�nconjoară. Ș� i
atunci când î�mbini toate sistemele, formezi un trup care, la
rândul lui are un câmp î�nconjurător invizibil de energie
Binecuvântarea centrilor energetici 217

electromagnetică, iar acest câmp vital de lumină reprezin-


tă ceea ce suntem noi cu adevărat.
Să revenim acum la hormonii de stres. După cum am
afirmat anterior, atunci când funcț�ionezi î�n planul supra-
vieț�uirii ș� i te alimentezi prea mult din câmpul energetic
invizibil, transformând chimic energia î�n corpul tău fizic –
fie că mănânci sau faci sex î�n exces sau eș� ti supra-stresat,
ori toate trei deodată – acest câmp energetic din jurul cor-
pului se diminuează. Asta î�nseamnă că nu mai rămâne su-
ficientă energie sau lumină î�n jurul corpului pentru a oferi
materiei instrucț�iunile necesare pentru homeostazie*, dez-
voltare ș� i regenerare. Când se î�ntâmplă acest lucru, aceș� ti
centri individuali nu mai recepț�ionează, nu mai procesea-
ză sau nu mai exprimă energie ș� i nu mai produc o minte
neurologică sănătoasă care să transmită semnalele necesare
către părț�ile corespunzătoare din corp unde se inervează
aceș� ti centri. Î�ntrucât cea care creează mintea este energia
î�nzestrată cu o intenț�ie conș� tientă, care se deplasează prin
ț�esutul neurologic sau î�l activează, centrii energetici suferă
o diminuare a exprimării minț�ii de a regla celulele, ț�esutu-
rile, organele ș� i sistemele corpului, deoarece nu mai are
energie care să treacă prin ele. Corpul î�ncepe să funcț�ione-
ze mai mult ca o bucată de materie, fără o energie coerentă
corespunzătoare luminii ș� i informaț�iei. Aceste mini-creiere
devin incoerente, la fel cum creierul nostru devine incoerent.
Î�n plus, atunci când creierul este incoerent ș� i compar-
timentat din cauza hormonilor de stres, acest creier in-
coerent trimite un mesaj foarte incoerent – asemănător
electricităț�ii statice î�ntr-un aparat de radio – prin sistemul

*  Homeostazie – proprietate a organismelor vii de a-și menține con-


stantele fiziologice în condiții diferite de mediu. (n.ed.)
218 SUPRANATURAL

nervos central către fiecare plex de neuroni care are legă-


tură cu comunicarea corpului. Iar î�n momentul î�n care
aceste mini-creiere primesc mesaje incoerente, ele trans-
mit unul la fel prin organele, ț�esuturile ș� i celulele din fiecare
zonă a corpului care are legătură cu aceș� ti centri. Acest lucru
afectează la rândul său expresia hormonală ș� i conductivi-
tatea nervoasă care traversează diferite organe, ș� i ț�esuturi,
ș� i celule din organism, iar această incoerenț�ă î�ncepe să
producă boală sau dezechilibru. Rezultatul este că, atunci
când aceste creiere individuale devin incoerente, fiecare
zonă corespunzătoare a corpului devine incoerentă. Ș� i
când ele nu funcț�ionează bine, nici noi nu funcț�ionăm bine.

Creșterea energiei
Î�n meditaț� ia Binecuvântarea centrilor energetici, atunci
când î�nveț� i cum să-ț� i concentrezi atenț� ia asupra acestor
centri ș� i să devii conș� tient de spaț�iul din jurul lor, creezi co-
erenț�ă î�n fiecare dintre aceste mini-creiere î�n aceeaș� i ma-
nieră î�n care creezi coerenț�ă î�n creierul cel mare, pe care î�l
ai î�n cap. Ș� i, recunoscând particula (materia), prin concen-
trarea atenț�iei î�n zona perineului (pentru primul centru)
sau î�n spaț�iul din spatele buricului (pentru al doilea cen-
tru) sau î�n viscere (pentru al treilea centru) sau î�n centrul
pieptului (pentru al patrulea centru) ș� i aș� a mai departe, î�ț�i
ancorezi atenț�ia î�n acel centru. Iar locul î�n care î�ț�i concen-
trezi atenț�ia este ș� i cel î�n care î�ț�i plasezi energia.
Apoi, î�ț�i vei muta atenț�ia – sau vei iniț�ia concentrarea
– către spaț�iul din jurul fiecărui centru – conectându-te la
energia de dincolo de aceș� ti centri. Făcând asta, este esen-
ț�ial să intri î�ntr-o stare de emoț�ie superioară, cum ar fi
Binecuvântarea centrilor energetici 219

dragostea, recunoș� tinț�a sau bucuria. După cum ș� tii deja


din capitolul precedent, acest lucru este important pentru
că emoț�iile superioare sunt energie ș� i, cu cât poț�i să î�ț�i
menț�ii concentrarea deschisă î�ntr-o stare de emoț�ie supe-
rioară, cu atât vei construi un câmp mai coerent, cu o frec-
venț�ă foarte î�naltă, î�n jurul acelui centru din corp.
Odată ce ai construit un câmp coerent î�n jurul unui cen-
tru, acesta are o energie coerentă, cu instrucț�iunile potrivi-
te din care să se alimenteze. Atomii, moleculele ș� i compuș� ii
chimici care alcătuiesc celulele care alcătuiesc ț�esuturile
care, la rândul lor, formează organele ș� i sistemele corpului,
se vor alimenta dintr-un câmp nou de lumină ș� i informaț�ie
ș� i dintr-o energie mai coerentă, purtătoare a unui mesaj
mai intenț�ionat, oferind noi instrucț�iuni fiecărui centru
din corp. Trupul va î�ncepe apoi să răspundă unei minț�i noi.
Pe măsură ce abandonezi ș� i te muț�i î�n momentul prezent ș� i
î�nț�elegi că locul î�n care î�ț�i concentrezi atenț�ia este ș� i cel î�n
care î�ț�i concentrezi energia, poț�i î�ncepe să construieș� ti un
câmp nou de lumină ș� i informaț�ie ș� i să ridici frecvenț�a
semnalului. Iar acest gând intenț�ionat direcț�ionează ener-
gia prin fiecare centru, pentru a produce o minte nouă î�n
acel creier individual. Pe măsură ce fiecare centru se ali-
mentează dintr-un câmp nou de frecvenț�ă ș� i informaț�ie,
trupul intră î�napoi î�ntr-o stare de echilibru ș� i homeostazie.
Iar, î�n această nouă stare, cu cât creezi mai multă energie,
cu atât mai spectaculoasă este schimbarea care poate
rezulta.
Pe de altă parte î�nsă, dacă rămâi blocat î�n emoț�iile de
supravieț�uire, precum grija, frica, anxietatea, frustrarea,
mânia, neî�ncrederea ș� i aș� a mai departe, nu ai această ener-
gie, această informaț�ie ș� i această lumină î�n jurul corpului.
220 SUPRANATURAL

Pe măsură ce frecvenț�a, lumina ș� i energia î�ncetinesc ș� i de-


vin mai incoerente î�n cadrul fiecărui centru, ajungi să fii î�n
mai mare măsură materie ș� i î�ntr-o măsură mai mică ener-
gie, până când trupul tău î�ncepe să se î�mbolnăvească. Iată
de ce contează această meditaț�ie: pentru a accelera frec-
venț�a, antrenând frecvenț�a dezorganizată inferioară î�ntr-o
stare de coerenț�ă ș� i de ordine, ridicând frecvenț�a materiei
sau antrenând materia î�ntr-o minte nouă ș� i mai coerentă.
Dar ț�ine minte: nu poț�i face asta cu forț�a. Nu poț�i pur ș� i
simplu să-ț�i doreș� ti sau să grăbeș� ti producerea acestui lu-
cru. Poț�i reuș� i doar î�ncercând, nu sperând sau dorindu-ț�i
asta, pentru că nu poț�i realiza procesul prin intermediul
minț�ii conș� tiente. Trebuie să pătrunzi î�n mintea subconș� ti-
entă, pentru că acolo se află sistemul de operare: sistemul
nervos autonom care operează ș� i controlează aceș� ti centri.
Trebuie să ieș� i din tiparul undelor cerebrale beta, pen-
tru că acestea te menț�in î�n mintea conș� tientă, separat de
subconș� tientul tău sau de sistemul nervos autonom, care
conduce de fapt spectacolul. Cu cât meditaț�ia ta este mai
profundă – trecând de la undele cerebrale beta la cele alfa
ș� i chiar la teta (î�ntr-o stare aprofundată de meditaț�ie, pe
jumătate treaz, pe jumătate adormit) – cu atât este mai
lentă frecvenț�a ș� i ai un acces mai bun la sistemul de opera-
re. Aș� adar, î�n timpul meditaț�iei Binecuvântării centrilor
energetici, sarcina ta este să î�ț�i î�ncetineș� ti undele cerebra-
le ș� i să combini o emoț�ie superioară cu o intenț�ie, pentru a
binecuvânta fiecare centru energetic spre binele suprem
– insuflându-le viaț�ă prin iubire – predându-te apoi ș� i per-
miț�ându-i sistemului nervos autonom să preia controlul,
pentru că el ș� tie deja ce să facă, fără niciun fel de ajutor din
partea minț�ii conș� tiente. Nu gândeș� ti, nu vizualizezi ș� i nu
Binecuvântarea centrilor energetici 221

analizezi. Faci un lucru care la î�nceput poate părea dificil:


sădeș� ti o sămânț�ă de informaț�ie ș� i o laș� i î�n pace, î�ngăduin-
du-i să ia instrucț�iunile ș� i energia necesare ș� i să le foloseas-
că pentru a crea mai mult echilibru ș� i ordine î�n corpul tău.
De fapt, noi am măsurat cât de eficient pot folosi cursan-
ț�ii noș� tri această meditaț�ie, atât pentru a-ș� i creș� te energia
din cadrul fiecărui centru energetic, cât ș� i pentru a realiza
echilibrul î�ntre centri. Pentru a obț�ine asta, am folosit apa-
ratul de vizualizare a descărcării de gaz, despre care am
amintit î�n capitolul precedent, efectuând măsurători asupra
câmpurilor energetice ale participanț�ilor, î�nainte ș� i după
practicarea meditaț�iei Binecuvântării centrilor energetici.
Tehnologia GDV foloseș� te o cameră specializată î�n realiza-
rea de imagini ale degetului unui subiect, î�n timp ce un cu-
rent electric slab (ș� i total nedureros) este aplicat pe vârful
degetului, mai puț�in de o milisecundă. Corpul reacț�ionea-
ză la curent prin descărcarea unui nor de electroni alcătuit
din fotoni. Deș� i descărcarea este invizibilă cu ochiul liber,
camera GDV reuș� eș� te să o capteze ș� i să o transcrie î�ntr-un
fiș� ier digital. Apoi, un program de calculator, numit Bio-Well,
utilizează datele pentru a crea o imagine, precum cea din
graficul 4 din secț�iunea color.
Graficele 4A-4D arată cât de echilibraț�i (sau dezechili-
braț�i) sunt centrii energetici ai subiectului, atât î�nainte, cât
ș� i după meditaț�ie. Programul Bio-Well foloseș� te aceleaș� i
date GDV pentru a estima frecvenț�a fiecărui centru ener-
getic ș� i a-l compara cu norma. Centrii energetici echilibraț�i
ar trebui să apară î�ntr-un aliniament perfect, î�n vreme ce
centrii dezechilibraț�i ar trebui să aibă un tipar cu abateri
dinspre centru.
222 SUPRANATURAL

Mărimea cercului reprezentând fiecare centru energe-


tic arată dacă energia lui este mai mică decât, egală sau
mai mare decât media ș� i cu cât anume. Î�n partea stângă a
fiecărui exemplu din graficul 4, sunt afiș� ate măsurătorile
efectuate î�nainte de î�nceperea atelierului asupra centrilor
energetici ai subiectului, î�n timp ce î�n partea dreaptă apar
măsurătorile efectuate câteva zile mai târziu.
Priveș� te acum graficele 5A-5D. Partea din stânga a aces-
tei figuri reprezintă măsurătoarea câmpului energetic care
î�nconjoară corpul fiecărui student î�nainte de î�nceperea
experienț�ei, î�n vreme ce î�n partea dreaptă este reprodusă
măsurătoarea efectuată asupra câmpului care î�nconjoară
corpul post-eveniment.
Am folosit aparatul GDV ș� i pentru a măsura felul î�n care
această meditaț�ie (precum ș� i restul meditaț�iilor din carte)
dezvoltă câmpul energetic care î�nconjoară î�ntregul corp.
După cum vei vedea imediat î�n instrucț�iuni, la î�nceputul
meditaț�iei, le cer subiecț�ilor î�n mod repetat să î�ș�i concen-
treze atenț�ia nu doar asupra diferitelor părț�i corporale, ci
ș� i asupra spaț�iului care le î�nconjoară – iar apoi, la sfârș� itul
meditaț�iei, asupra spaț�iului din jurul î�ntregului corp. După
cum ai aflat deja, locul î�n care î�ț�i concentrezi atenț�ia este ș� i
cel î�n care î�ț�i plasezi energia, deci, dacă te concentrezi asu-
pra acestui spaț�iu, atunci, î�n mod natural, ș� i energia ta se
va î�ndrepta î�ntr-acolo. Făcând asta, î�ț�i foloseș� ti atenț�ia,
conș� tientizarea ș� i energia pentru a construi ș� i î�ntări câmpul
de lumină ș� i informaț�ie care î�nconjoară trupul. La rândul
său, acest lucru creează ordine ș� i sintropie, î�n loc de dezor-
dine ș� i entropie. Eș� ti acum î�n mai mare măsură energie de-
cât materie, ș� i ai propriul câmp de lumină î�mbunătăț�it ș� i
informaț�ii cu care te poț�i alimenta pentru a crea.
Binecuvântarea centrilor energetici 223

Meditația binecuvântării
centrilor energetici
Această meditaț�ie a devenit una dintre cele mai populare î�n
rândul cursanț�ilor noș� tri ș� i a avut un număr impresionant
de rezultate supranaturale. După cum am procedat î�n capi-
tolul precedent, î�ț�i voi oferi câteva instrucț�iuni de bază, ca
să ș� tii cum să procedezi dacă decizi să practici meditaț�ia
pe cont propriu.
Î�ncepe prin a-ț�i plasa atenț�ia asupra primului centru
energetic ș� i apoi deplasează-te, deschizându-ț�i atenț�ia spre
spaț�iul din jurul acestui centru. Î�n momentul î�n care poț�i
percepe spaț�iul din jurul centrului energetic, binecuvântează
acest centru î�ntru binele suprem ș� i conectează-te apoi la
emoț�ii superioare, precum iubirea, recunoș� tinț�a sau bucu-
ria, pentru a creș� te frecvenț�a acestui centru ș� i a crea totoda-
tă un câmp coerent de energie.
Fă asta pentru fiecare dintre cei ș� apte centri energetici
din corp ș� i, atunci când ajungi la cel de-al optulea, situat la
aproximativ 40 de centimetri deasupra capului, binecu-
vântează-l cu recunoș� tinț�ă sau apreciere sau mulț�umire,
fiindcă recunoș� tinț�a este starea ultimă a acceptării. Acest
centru va î�ncepe să deschidă calea spre informaț�ii profun-
de din câmpul cuantic.
Acum, iniț�iază concentrarea ș� i direcț�ionează-ț�i atenț�ia
asupra energiei electromagnetice care î�ț�i î�nconjoară î�ntre-
gul corp, construindu-ț�i un câmp energetic nou. Pe măsură
ce corpul tău se alimentează cu energie dintr-un câmp
electromagnetic nou, devii î�ntr-o măsură mai mare lumină
ș� i energie ș� i î�ntr-o măsură mai mică materie – ș� i î�ț�i ridici
frecvenț�a corpului.
224 SUPRANATURAL

Nu uita: ca să creezi nelimitatul, trebuie să te simț�i ne-


limitat. Ca să te vindeci minunat, trebuie să te simț�i minu-
nat. Exploatează emoț�ia superioară ș� i menț�ine-o pe tot
parcursul meditaț�iei.
După ce ț�i-ai binecuvântat fiecare centru energetic, î�n-
tinde-te cel puț�in 15 minute. Relaxează-te, abandonează-te
ș� i î�ngăduie-i sistemului nervos autonom să preia comanda
ș� i să integreze toată această informaț�ie î�n trupul tău.
Capitolul 5

RECONDIȚIONAREA
TRUPULUI PENTRU
O MINTE NOUĂ

Î�n acest capitol, vom discuta despre o tehnică revoluț�iona-


ră pe care noi o folosim î�nainte de î�nceperea meditaț�iilor.
O voi explica î�n detaliu aici, deoarece î�nț�elegerea modului
î�n care funcț�ionează este vitală pentru capacitatea de a-ț�i
schimba cu adevărat energia ș� i de a-ț�i elibera corpul de
trecut. După cum vei vedea, folosirea corectă a respiraț�iei
este unul dintre elementele-cheie ale devenirii supranatu-
rale. Pentru a beneficia la maximum de această tehnică,
cunoș� tinț�ele despre ceea ce vei face ș� i de ce anume vor servi
drept temelie pentru această experienț�ă ș� i î�ț�i vor uș� ura
modul în care o vei face – ca să nu mai vorbesc despre fap-
tul că va spori eficienț�a tehnicii. Odată ce î�nț�elegi fiziologia
modului î�n care funcț�ionează această tehnică de respiraț�ie
specială, vei putea atribui î�nț�eles acestei activităț�i, o vei
putea susț�ine cu o intenț�ie sporită, o vei putea practica aș� a
226 SUPRANATURAL

cum trebuie ș� i te vei putea bucura de beneficiile utilizării


ei pentru extragerea minț�ii din corp ș� i, apoi, pentru recon-
diț�ionarea trupului î�n vederea unei minț�i noi.
Î�nainte să î�ncepem, vreau să trecem din nou î�n revistă
bucla gândire-trăire despre care am discutat î�n capitolul 2,
pentru că aceste concepte sunt esenț�iale meditaț�iei din
cadrul acestui capitol. După cum î�ț�i aminteș� ti, gândurile
provoacă reacț�ii biochimice î�n creier, care eliberează sem-
nale chimice, iar acestea fac ca î�ntregul trup să reacț�ioneze
î�ntocmai aș� a cum gândeș� ti. Aceste trăiri te fac apoi să ge-
nerezi noi gânduri, care te fac să te simț�i î�ntocmai aș� a cum
gândeș� ti. Deci gândurile î�ț�i conduc trăirile ș� i trăirile î�ț�i
conduc gândurile, iar, î�n cele din urmă, această buclă se
î�ntipăreș� te î�n creierul tău î�n aceleaș� i ș� abloane, care î�ț�i
condiț�ionează trupul î�n trecut. Ș� i fiindcă emoț�iile sunt o
î�nregistrare a experienț�elor trecute, dacă nu poț�i gândi î�n-
tr-un mod superior felului î�n care te simț�i, această buclă
gândire-trăire te ț�ine ancorat î�n trecut ș� i î�ț�i creează o stare
de existenț�ă constantă. Î�n acest fel, trupul tău devine min-
tea ta – sau, altfel spus, cu timpul, gândurile sunt cele care
te manevrează ș� i devii sclavul sentimentelor tale.
Deci, de î�ndată ce trupul tău devine mintea emoț�iei res-
pective, corpul tău trăieș� te literalmente în trecut. Ș� i, î�ntru-
cât trupul tău este mintea ta inconș� tientă, trupul este atât
de obiectiv î�ncât nu î�nț�elege diferenț�a dintre experienț�a
din viaț�a ta, care creează acea emoț�ie, ș� i emoț�ia creată prin
intermediul gândului. Odată prins î�n această buclă de gân-
dire-trăire, corpul crede că trăieș� te î�n aceleaș� i trecut, 24
de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, 365 de zile pe an. Corpul
crede că are de-a face cu aceeaș� i experienț�ă trecută fiindcă,
pentru el, emoția înseamnă literalmente acea experiență.
Recondiționarea trupului pentru o minte nouă 227

Să presupunem că ai trecut prin câteva experienț�e di-


ficile î�n viaț�ă care te-au marcat emoț�ional ș� i nu ai mai reuș� it
să depăș� eș� ti sentimentul de teamă, amărăciune, frustrare
sau resentiment declanș� at de ele. Deci, de fiecare dată
când ai parte de o experienț�ă î�n mediul tău î�nconjurător,
asemănătoare uneia petrecute anterior, această experien-
ț�ă te afectează ș� i ajungi să trăieș� ti aceleaș� i emoț�ii pe care
le-ai avut la momentul producerii evenimentului originar.
Dacă retrăieș� ti aceeaș� i emoț�ie pe care ai trăit-o î�n urmă cu
30 de ani, î�n clipa producerii evenimentului iniț�ial, este
foarte posibil să te comporț�i î�n acelaș� i mod î�n care ai făcut-o
atunci, pentru că emoț�iile î�ț�i conduc gândurile inconș� tien-
te ș� i comportamentele. Acum, aceste emoț�ii au devenit
atât de familiare pentru tine, î�ncât ai ajuns să crezi că ele te
reprezintă.
Dacă, î�n continuare, gândeș� ti, acț�ionezi ș� i te simț�i la fel,
fără să schimbi nimic la tine, pe la vreo treizeci ș� i cinci de
ani, personalitatea ta devine î�n cea mai mare parte un set
memorat de gânduri automate, reflexe emoț�ionale, obice-
iuri ș� i comportamente inconș� tiente, credinț�e ș� i percepț�ii
subconș� tiente ș� i atitudini de rutină, familiare. De fapt, 95%
din personalitatea noastră adultă devine o obiș� nuinț�ă, prin
repetiț�ia faptului că trupul a fost programat să devină min-
tea noastră, iar trupul, nu mintea conș� tientă, este cel care
conduce spectacolul.1 Asta î�nseamnă că doar 5% din per-
sonalitatea noastră este conș� tientă, iar restul de 95% este
un program subconș� tient minte-corp. Aș� adar, pentru a crea
ceva semnificativ diferit î�n viaț�ă, trebuie să găsim o moda-
litate de a ne extrage mintea din corp ș� i de a ne schimba
starea de a fi, or tocmai acest lucru este gândit să facă me-
ditaț�ia de la sfârș� itul acestui capitol.
228 SUPRANATURAL

Cum se stochează energia în corp


Acum, hai să ne uităm la modul î�n care funcț�ionează circu-
itul de gândire, î�n relaț�ie cu centrele energetice ale corpu-
lui – î�n special primele trei, centrele de supravieț�uire, unde
se petrec cele mai multe probleme. Asta pentru că gându-
rile ș� i sentimentele majorităț�ii oamenilor activează aceste
centre energetice. După cum î�ț�i aminteș� ti din capitolul pre-
cedent, fiecare dintre centrele energetice ale corpului are
propria sa energie individuală, propria informaț�ie, propri-
ile glande, hormoni, propria chimie ș� i propriile circuite
neurologice – ș� i propriul mini-creier sau minte (î�ntr-adevăr,
fiecare are mintea lui proprie). Aceste mini-creiere ajung
să fie programate î�n corp să opereze subconș� tient prin
intermediul sistemului nervos autonom. �n felul acesta, fi-
ecare centru are propria energie, cu nivelul său corespun-
zător de conș� tiinț� ă ș� i fiecare este asociat cu o emoț�ie
specifică, care corespunde acelui centru.
Aș� adar, să presupunem că te gândeș� ti la ceva de genul:
Șeful meu este nedrept. Figura 5.1 ilustrează cum acest gând
declanș� ează o reț�ea neurologică î�n creier. Apoi, ai un alt gând:
Sunt prost plătit, ș� i declanș� ezi un al doilea circuit neuronal.
După care te gândeș� ti: Sunt pus să muncesc prea mult, ș� i î�n
acel moment î�ncepi s-o iei razna. Pentru că mintea este
creierul î�n acț�iune ș� i, dacă continui să gândeș� ti î�n acelaș� i
mod ș� i î�ț�i activezi suficiente reț�ele de neuroni care se de-
clanș� ează î�n tandem – î�ntr-o secvenț�ă, ș� ablon sau o combi-
naț�ie specifică – î�ț�i produci un nivel mintal, care î�ț�i creează
apoi o reprezentare internă sau o anumită imagine despre
tine î�nsuț�i î�n lobul frontal al creierului. Î�n acest loc, gându-
rile tale interne pot deveni mai reale decât mediul extern.
Î�n cazul de faț�ă, te vezi pe tine î�nsuț�i drept o persoană
Recondiționarea trupului pentru o minte nouă 229

nervoasă. Dacă accepț�i, crezi ș� i te predai acestei idei, aces-


tui concept sau acestei imagini, fără niciun fel de analiză,
neurotransmiț�ătorii – mesagerii chimici care trimit infor-
maț�ia î�ntre neuronii din creier ș� i care produc acel nivel
mintal – î�ncep să influenț�eze neuropeptidele, care sunt
mesagerii chimici creaț�i de sistemul nervos autonom î�n
creierul limbic. Imaginează-ț�i neuropeptidele ca pe niș� te
molecule de emoț�ie. Ele semnalează centrilor hormonali;
î�n cazul de faț�ă, ele activează glandele suprarenale din cel
de-al treilea centru energetic. Î�n momentul î�n care glande-
le renale î�ș�i eliberează hormonii, î�ncepi să simț�i cum î�ț�i
sare muș� tarul. Ș� i difuzezi o semnătură energetică specifi-
că, prin intermediul celui de-al treilea centru, care, de fapt,
transmite mesajul următor: „Mai dă-mi î�ncă un motiv să
mă simt aș� a cum mă simt deja – mai dă-mi un motiv să fiu
nervos”. Pe măsură ce acest centru este activat, el produce
o frecvenț�ă specifică, care transmite un anumit mesaj.
Creierul monitorizează starea ta chimică ș� i, î�n momen-
tul î�n care resimț�i nervozitate, va avea alte gânduri cores-
punzătoare felului î�n care te simț�i. Șeful meu e un mare
ticălos! Ar trebui să-mi dau demisia! Ce șofer tâmpit! Cole-
gul meu mi-a furat ideea! Eu am dreptate și toată lumea se
înșală. El declanș� ează ș� i conectează circuite similare, î�n
aceeaș� i manieră ș� i î�n mod continuu, iar dacă se activează
un număr suficient de mare de asemenea circuite, continui
să produci acelaș� i nivel mintal. Acest lucru î�ț�i reafirmă
identitatea, aceeaș� i imagine, î�n prozencefal. Ș� i apoi creie-
rul limbic creează ș� i mai multe neuropeptide de acelaș� i fel,
care declanș� ează aceiaș� i hormoni î�n cel de-al treilea cen-
tru energetic ș� i î�ncepi să te simț�i ș� i mai nervos ș� i mai frus-
trat – iar asta te influenț�ează să ai din ce î�n ce mai multe
gânduri corespunzătoare similare. Ciclul poate continua
230 SUPRANATURAL

decenii î�ntregi, fie că gândirea ta este justificată sau nu, iar


apoi, redundanț�a acestui ciclu se î�ntipăreș� te î�n creier î�n-
tr-un anumit ș� ablon (î�n cazul de faț�ă, ș� ablonul nervozită-
ț�ii) ș� i î�ț�i condiț�ionează î�n mod repetat trupul la trecut.

Figura 5.1
Acest grafic demonstrează modul în care stocăm energia sub formă de
emoții în cel de-al treilea centru, ca urmare a faptului că suntem prinși
într-o anumită buclă de gândire-trăire.
Recondiționarea trupului pentru o minte nouă 231

Trupul devine mintea nervozităț�ii, astfel î�ncât furia nu


se mai găseș� te î�n creier (î�n acele 5 procente de gândire
conș� tientă), ci, î�n schimb, emoț�ia furiei ajunge să fie depo-
zitată î�n energia din trup-minte, î�n acele 95 de procente
din mintea ta care sunt subconș� tiente. Ș� i fiindcă este î�n
subconș� tient, nu eș� ti conș� tient de ce anume faci asta, dar
tocmai asta se î�ntâmplă. Aș� adar, toată această emoț�ie, care
a fost iniț�ial creată din gândire (pentru că toate gândurile
au o energie corespunzătoare), ajunge să fie stocată ca
energie î�n corp, î�n cel de-al treilea centru, ș� i anume î�n
plexul solar.
Această energie stocată produce un efect biologic co-
respunzător – î�n cazul de faț�ă, ar putea fi vorba despre
epuizare suprarenală, probleme digestive, afecț�iuni ale ri-
nichilor sau un sistem imunitar scăzut – ca să nu amintesc
de alte efecte psihologice, precum pierderea firii, nerăbda-
re, frustrare sau intoleranț�ă. De-a lungul anilor, continui să
ai aceleaș� i gânduri, care continuă să declanș� eze aceleaș� i
trăiri, pe care ț�i le î�ntipăreș� ti î�n minte î�ntr-un ș� ablon foarte
limitat – ș� i, î�n acelaș� i mod, continui să î�ț�i recondiț�ionezi
trupul să devină mintea furiei. Astfel, o cantitate enormă
de energie creatoare este stocată î�n cel de-al treilea centru
energetic al corpului ca furie, amărăciune, frustrare, into-
leranț�ă, nerăbdare, posesivitate sau ură.
Cum ar fi dacă, î�n loc să simț�i nervozitate, ai î�ncepe să
ai gânduri care să te facă să te simț�i mai puț�in o victimă ș� i
mai puț�in vinovat? Viața e prea grea! Sunt un părinte rău.
N-ar fi trebuit să mă port așa grosolan. Oare am greșit cu
ceva? Dacă te uiț�i la figura 5.2, vei vedea că se î�ntâmplă
acelaș� i lucru: aceste gânduri declanș� ează o reț�ea neurona-
lă diferită î�n creier. Dacă declanș� ezi ș� i conectezi suficiente
232 SUPRANATURAL

asemenea reț�ele, produci un nivel mintal diferit, iar creie-


rul î�ș�i creează o imagine internă despre tine î�nsuț�i, prin
care identitatea ta este reafirmată (î�n cazul de faț�ă, o per-
soană dominată de vinovăț�ie). Î�ncepi să te gândeș� ti: Dum-
nezeu mă va pedepsi. Nimeni nu mă iubește. Sunt un nimic.
Odată ce accepț�i, crezi sau te predai acestor gânduri vino-
vate, fără niciun fel de analiză, neurotransmiț�ătorii care
activează reț�elele neurale din creier influenț�ează, de data
asta, un alt amestec de neuropeptide (neuropeptide echi-
valente gândurilor legate de sentimentul de vinovăț�ie),
după care aceste neuropeptide declanș� ează un centru
hormonal diferit – î�n cazul de faț�ă, cel de-al doilea centru.
Iar, cu timpul, recreând aceeaș� i buclă de gândire-simț�ire ș� i
simț�ire-gândire, î�ncepi să î�ț�i depozitezi energia î�n trup, î�n
cel de-al doilea centru. Acest lucru î�ncepe să producă un
efect biologic. Î�ntrucât trăieș� ti cu sentimentul de vinovăț�ie
î�n stomac, s-ar putea să î�ncepi să resimț�i ameț�eală sau
greaț�ă, sau s-ar putea să simț�i durere î�n acea zonă a corpu-
lui – precum ș� i alte emoț�ii, cum ar fi suferinț�a, nefericirea
sau chiar tristeț�ea.
Dacă, cu timpul, continui să te simț�i vinovat, atunci î�n-
cepi să ai tot mai multe gânduri vinovate care declanș� ează
ș� i conectează mai mulț�i neuroni, care, la rândul lor, acti-
vează mai multe neuropeptide, ce determină eliberarea de
hormoni suplimentari î�n cel de-al doilea centru. Continui
totodată să difuzezi o semnătură energetică specifică, care
poartă o informaț�ie specifică prin cel de-al doilea centru
energetic către câmpul energetic al corpului tău.
Recondiționarea trupului pentru o minte nouă 233

Figura 5.2
Acest grafic demonstrează modul în care stocăm energia sub formă de
emoții în cel de-al doilea centru, ca urmare a faptului că suntem prinși
într-o buclă diferită de gândire-simțire.

Aș� adar, să presupunem acum că î�ncepi să ai cu totul


altfel de gânduri. Ce se î�ntâmplă dacă ai fantezii sexuale
legate de cineva? Î�n cazul acesta, î�ț�i activezi î�n creier o re-
ț�ea diferită de neuroni ș� i produci un nivel mintal diferit. La
fel ca î�n cazul dinainte, dacă activezi ș� i conectezi destule
astfel de reț�ele, ajungi să obț�ii o reprezentare internă dife-
rită î�n lobul frontal al creierului. Iar odată ce gândul sau
234 SUPRANATURAL

imaginea căreia î�i acorzi atenț�ie devine mai real decât lumea
exterioară, î�n acel moment gândul devine, literalmente,
acea experienț�ă ș� i produsul final al acestei experienț�e este
sentimentul corespunzător.
Ca urmare, corpul tău devine excitat. Acel centru este
acum activat cu o energie specifică, purtătoare a unui me-
saj sau a unei intenț�ii specifice, care activează apoi plexul
individual de neuroni din acel centru pentru a produce o
minte specifică, care semnalează apoi genelor din glandele
corespunzătoare să producă substanț�e chimice ș� i hormoni
echivalenț�i acelor gânduri. Î�n acel moment eș� ti convins că
eș� ti armăsarul sau nimfa universului. Ș� i dacă accepț�i, crezi
sau te abandonezi acestui gând sau acestei imagini despre
tine î�nsuț�i, fără nicio altă analiză, atunci aceș� ti neurotrans-
miț�ători din creier vor î�ncepe să influenț�eze un amestec
diferit de neuropeptide din creierul limbic. Vor activa hor-
monii din primul centru, programând sistemul nervos
autonom să pregătească acest centru pentru activarea sa.
Cred că efectele biologice care urmează î�ț�i sunt foarte
cunoscute.
Aceste reacț�ii biologice te vor face să te simț�i î�n conti-
nuare î�ntr-un anumit fel ș� i vei avea tot mai multe gânduri
corespondente, echivalente acestui sentiment. Acum, vei
stoca energie î�n primul centru ș� i vei difuza o semnătură
vibraț�ională, purtătoare a unui mesaj specific din acel cen-
tru, către câmpul energetic din corpul tău. Creierul tău va
monitoriza felul î�n care te simț�i ș� i vei î�ncepe să generezi ș� i
mai multe gânduri echivalente – iar ciclul va continua.
Acesta este modul î�n care trupul reacț�ionează faț�ă de min-
te, luând, î�n cele din urmă, locul acesteia.
Recondiționarea trupului pentru o minte nouă 235

Acum î�nț�elegi aș� adar cum gândurile î�ț�i condiț�ionează


trupul să devină mintea oricărei emoț�ii pe care o trăieș� ti
la un moment dat ș� i cum, atunci când se î�ntâmplă asta,
stochezi mai multă energie î�n centrul energetic corespun-
zător acelei emoț�ii. Centrul î�n care este stocată majoritatea
acelei energii este cel asociat emoț�iilor pe care le-ai resim-
ț�it î�n mod repetat.
Dacă eș� ti excesiv de senzual, excesiv de sexual sau ex-
cesiv de preocupat de dorinț�a de a fi perceput de sexul
opus ca o persoană atrăgătoare, energia ta se blochează î�n
primul centru. Dacă eș� ti î�ncărcat prea mult de un sentiment
de vină, de tristeț�e, teamă, depresie, ruș� ine, nevrednicie,
stimă de sine scăzută, suferinț� ă ș� i durere, energia ta va
rămâne blocată î�n cel de-al doilea centru. Iar dacă ai pro-
bleme cu furia, agresivitatea, frustrarea, posesivitatea, cri-
tica sau egotismul, energia ta se blochează î�n al treilea
centru. (Să sperăm că până acum ai practicat meditaț� ia
Binecuvântării Centrilor Energetici ș� i ai î�nceput să experi-
mentezi modul î�n care energia din fiecare dintre centrii tăi
este capabilă să evolueze de la un centru la altul, sporin-
du-ș� i frecvenț�a î�n timpul evoluț�iei.)
Cu timpul, corpul devine mintea acelei emoț�ii ș� i odată
ce energia, ca emoț�ie, este stocată (sau mai precis, odată ce
este capturată) î�ntr-unul sau mai multe dintre aceste cen-
tre energetice inferioare, atunci corpul este literalmente în
trecut. Asta î�nseamnă că nu mai ai energie disponibilă să
î�ț�i creezi un destin nou. Când se î�ntâmplă acest lucru, cor-
pul devine mai mult materie ș� i mai puț�in energie deoarece,
după cum ai citit, primii trei centri (care se bazează pe
emoț�ii de supravieț�uire) scad câmpul vital al energiei care
î�ț�i î�nconjoară corpul.
236 SUPRANATURAL

Ca să fiu bine î�nț�eles, eu nu spun că n-ar trebui să faci


sex niciodată, să nu te bucuri de mâncare sau să nu te simț�i
stresat. Ce susț�in eu este că, atunci când nu eș� ti î�n echili-
bru, acest lucru se datorează faptului că primii trei centri
sunt dezechilibraț�i. Ș� i imaginează-ț�i ce se î�ntâmplă când
toț�i cei trei centri de supravieț�uire sunt stimulaț�i excesiv, î�n
acelaș� i timp: poț�i să-ț�i dai seama î�n ce fel energia corpului se
va diminua cu timpul. Când se î�ntâmplă asta, nu mai rămâne
prea multă energie pentru dezvoltare, regenerare, reparare,
vindecare, creaț�ie sau pentru recăpătarea echilibrului.
Prin aceleaș� i mijloace, mulț�i oameni care se simt de-
zechilibraț�i se pot retrage din propria viaț�ă ș� i î�ș�i pot limita
cantitatea de hrană consumată. Digerând mai puț�ină mân-
care, corpul are mai multă energie pentru căpătarea echi-
librului. Totodată, ei ar putea practica abstinenț�a sexuală
pentru o perioadă, pentru a-i permite corpului să se refacă.
Î�n timpul acestei retrageri, vor renunț�a ș� i la stimularea
constantă pe care o primesc î�n mod normal din mediul lor,
inclusiv de la prieteni, copii, colegi de serviciu, programări
ș� i agende, slujbă, computere, case ș� i telefoane mobile. Asta
ajută corpul să nu reacț�ioneze (conș� tient sau inconș� tient)
la toate aceste elemente familiare din lumea exterioară,
care sunt asociate gândurilor ș� i amintirilor emoț�ionale din
trecut.
Tehnica de respiraț�ie pe care urmează să ț�i-o predau
î�ț�i oferă o cale de a elibera energia captivă stocată î�n primii
trei centri, astfel î�ncât să aibă libertatea de a se revărsa î�n
creier – acolo de unde provine. Iar când foloseș� ti tehnica
de respiraț�ie pentru a te descotorosi de aceste emoț�ii, acea
energie devine disponibilă pentru scopuri mai î�nalte. Vei
avea mai multă energie pentru a te vindeca, pentru a-ț�i
Recondiționarea trupului pentru o minte nouă 237

crea o viaț�ă diferită, a manifesta mai multă bunăstare sau a


avea o experienț�ă mistică, ca să amintesc doar câteva posi-
bilităț�i. Aceste emoț�ii sunt stocate î�n organism drept ener-
gie ș� i vor fi transmutate î�ntr-un alt tip de energie care
poartă un mesaj diferit, prin emoț�iile superioare de inspi-
raț�ie, libertate, dragoste necondiț�ionată ș� i recunoș� tinț�ă.
Este aceeaș� i energie, doar că este blocată î�n corp. Respira-
ț�ia este una dintre modalităț�ile de a extrage mintea din
corp. Î�ț�i vei folosi corpul ca un instrument al conș� tiinț�ei
pentru a-ț�i eleva energia – transformând aceste emoț�ii de
supravieț�uire î�n emoț�ii creative. Pe măsură ce î�ț�i scuturi
corpul de lanț�urile trecutului ș� i eliberezi această energie,
obț�ii energia necesară pentru a realiza neobiș� nuitul – pen-
tru a atinge supranaturalul.

Corpul ca magnet
Gândeș� te-te la un magnet î�n timp ce priveș� ti figura 5.3.
Magneț�ii, desigur, au polaritate. Toț�ii au un pol nordic ș� i un
pol sudic; un capăt are î�ncărcătură pozitivă, iar celălalt are
î�ncărcătură negativă. Polaritatea dintre capetele unui mag-
net este cea care determină magnetul să producă un câmp
electromagnetic. Cu cât polaritatea dintre cei doi poli este
mai puternică, cu atât este mai mare câmpul electromag-
netic pordus de magnet. Nu poț�i vedea câmpul electro-
magnetic, dar acesta există ș� i poate fi măsurat.
238 SUPRANATURAL

Figura 5.3
Un magnet este înconjurat de un câmp electromagnetic invizibil. Cu cât
polaritatea dintre polul nordic și cel sudic este mai puternică, cu atât
circulă mai mult curent prin magnet și câmpul electromagnetic este
mai mare.

Forț�a câmpului electromagnetic al unui magnet poate


influenț�a chiar ș� i materia. De exemplu, dacă iei niș� te pilitu-
ră de fier ș� i o aș� terni pe o foaie de hârtie, apoi pui o altă
foaie de hârtie deasupra acesteia ș� i aș� ezi un magnet peste
cea de-a doua foaie, pilitura de fier va fi organizată de câm-
pul electromagnetic al magnetului. Acesta este suficient de
puternic î�ncât să afecteze realitatea materială, chiar dacă
frecvenț�a câmpului nu poate fi percepută prin simț�urile
noastre. Figura 5.4 ilustrează acest lucru.
Recondiționarea trupului pentru o minte nouă 239

Figura 5.4
Câmpul electromagnetic va organiza pilitura de fier plasată dedesubtul
său conform modelului câmpului.

Pământul este un magnet. Ș� i, la fel ca orice alt magnet,


are un pol nordic ș� i un pol sudic, precum ș� i un câmp elec-
tromagnetic care î�l î�nconjoară. Deș� i câmpul î�n sine este in-
vizibil, ș� tim cu toț�ii că acesta există prin intermediul unui
fenomen uimitor; câmpul electromagnetic al Pământului
respinge fotonii Soarelui, iar, î�n timpul unei explozii solare
sau al unei erupț�ii coronare masive, acest câmp respinge
trilioane de fotoni expulzaț�i spre Pământ printr-un feno-
men pulsatoriu, bogat colorat, cunoscut sub numele de
auroră boreală.
240 SUPRANATURAL

Figura 5.5
Atunci când există un flux de energie care îți străbate corpul, la fel ca și
în cazul unui magnet, există și un câmp electromagnetic măsurabil în
jurul trupului. Când trăiești în planul supraviețuirii și te alimentezi din
câmpul invizibil de energie care înconjoară corpul, îți diminuezi câmpul
electromagnetic al corpului. În plus, când energia se blochează în primii
trei centri de supraviețuire, din cauza faptului că ești prins în bucla gân-
dire-simțire, corpul este străbătut de un curent mai slab, iar câmpul
electromagnetic este redus.

Ș� i corpul tău este tot un magnet. Culturile străvechi


(î�n special cele asiatice) cunosc acest lucru de mii de ani.
Polul tău nordic este mintea ș� i creierul, iar polul tău sudic
este corpul de la baza coloanei vertebrale. Când trăieș� ti
prin intermediul hormonilor de stres (al emoț�iilor de
Recondiționarea trupului pentru o minte nouă 241

supravieț�uire) sau când utilizezi î�n exces ceilalț�i doi centri


energetici, î�ț�i extragi energia î�n mod constant din acest
câmp invizibil. Atunci, energia nu mai curge prin corp, pen-
tru că acesta, aflat î�n modul de supravieț�uire, î�ș�i extrage
energia din câmp ș� i o depozitează î�n trup – mai precis, î�n
primii trei centri energetici. (Asta se î�ntâmplă atunci când
este activată bucla gândire-simț�ire.)
Dacă acest lucru se î�ntâmplă vreme î�ndelungată, cor-
pul va fi lipsit de sarcina electrică care î�l străbate ș� i, fără
aceasta, nu va putea crea câmpul de energie electromag-
netică care î�l î�nconjoară de regulă. Când se î�ntâmplă asta,
corpul nu mai este un magnet. � n acel moment, este ca o
bucată ordinară de metal: un magnet care ș� i-a pierdut î�n-
cărcătura. După cum poț�i vedea î�n figura 5.5, corpul devi-
ne atunci mai mult materie ș� i mai puț�in energie (sau mai
mult particulă ș� i mai puț�in undă).
Bineî�nț�eles că, dacă ar exista o modalitate de a face din
nou să circule această energie depozitată î�n primii trei cen-
tri, curentul ș� i-ar relua fluxul, iar corpul ș� i-ar recrea câmpul
electromagnetic. Or tocmai asta face tehnica de respiraț�ie:
ne oferă o modalitate de a ne extrage mintea din trup,
restaurând câmpul electromagnetic î�nconjurător al corpu-
lui. Odată ce se î�ntâmplă acest lucru, ne putem folosi ener-
gia ș� i pentru alte lucruri, nu doar pentru supravieț�uire. Să
aruncăm o privire asupra modului î�n care este construit
corpul nostru fizic, astfel î�ncât să putem î�nț�elege cum este
posibil acest lucru.
242 SUPRANATURAL

Figura 5.6
Sacrumul, coloana vertebrală și craniul sunt structurile osoase care
protejează cel mai delicat sistem din corpul tău: sistemul nervos cen-
tral, care controlează și coordonează toate celelalte sisteme.

Priveș� te figura 5.6. Ai un os la baza coloanei vertebrale


care se numeș� te sacrum ș� i arată ca un triunghi cu baza î�n
sus. Pe această bază stă coloana vertebrală, care se î�ntinde
până la craniu. Î�n interiorul acestui sistem î�nchis se află
sistemul nervos central, care este alcătuit din creier ș� i mă-
duva spinării. Măduva spinării este, de fapt, o extensie a
creierului. Craniul ș� i coloana vertebrală protejează acest
sistem atât de delicat.
Recondiționarea trupului pentru o minte nouă 243

Sistemul nervos central este unul dintre cele mai im-


portante sisteme ale corpului, deoarece controlează ș� i co-
ordonează toate celelalte sisteme din corp. Fără ajutorul
sistemului nervos central, nu ai putea digera mâncarea, nu
ai putea să-ț�i controlezi vezica, nu ai putea să-ț�i deplasezi
corpul ș� i inima nu ar putea să bată. Nu ai putea nici măcar
să clipeș� ti fără sistemul nervos. Deci, te poț�i gândi la siste-
mul nervos ca la un sistem de cablaj electric care î�ț�i conduce
maș� inăria trupului.
Î�n acest sistem î�nchis se află lichidul cefalorahidian,
care este filtrat din sângele existent î�n creier. Acest lichid
inundă creierul ș� i măduva spinării ș� i este responsabil pen-
tru flotabilitatea sistemului nervos central. Funcț�ionează
ca o pernă pentru protecț�ia creierului ș� i măduvei spinării
î�mpotriva traumatismelor ș� i circulă pe niș� te căi ș� i culoare
care transportă diverș� i nutrienț�i ș� i substanț�e chimice către
diferite părț�i ale sistemului nervos ș� i î�n î�ntreg corpul. Prin
î�nsăș� i natura sa, acest lichid acț�ionează ca o conductă pen-
tru sporirea sarcinii electrice î�n sistemul nervos.
Să revenim acum la sacrum. De fiecare dată când inspiri,
osul sacrum se apleacă puț�in î�napoi, ș� i de fiecare dată când
expiri, se apleacă î�nainte. Este o miș� care extrem de subtilă
– prea subtilă pentru a fi observată, chiar dacă î�ncerci. Dar
ea are loc. Ș� i, î�n acelaș� i timp, când inspiri, suturile craniului
(articulaț�iile dintre plăcile individuale ale craniului, care
se î�mbină ca niș� te piese de puzzle ș� i dau craniului un oare-
care grad de flexibilitate) se deschid uș� or, iar când expiri,
se î�nchid la loc.2 Iarăș� i, acest lucru este extrem de subtil.
Nu simț�i când se produce.
Miș� carea î�nainte-î�napoi a sacrumului î�n timpul inspi-
raț�iei ș� i expiraț�iei, î�mpreună cu deschiderea ș� i î�nchiderea
244 SUPRANATURAL

suturilor craniene, propagă o undă î�n lichidul acestui sis-


tem î�nchis, pompând î�ncet lichidul cefalorahidian î�n susul
coloanei până la creier, după ce a trecut prin patru camere
numite apeducte cerebrale sau ventricule. Dacă ar fi să ur-
măreș� ti o moleculă de lichid cefalorahidian de la baza co-
loanei vertebrale până la creier ș� i apoi până la sacrum, ai
vedea că î�i va lua 12 ore să facă un circuit complet.3 Deci, î�n
esenț�ă, î�ț�i speli creierul de două ori pe zi. Vezi figura 5.7
pentru a vedea cum arată acest lucru.

figura 5.7
Când inspiri, sacrumul se apleacă ușor înapoi și suturile craniene se
extind. Când expiri, sacrumul se apleacă ușor înainte și suturile se închid.
Acest act natural al respirației propagă o undă care face ca lichidul cefa-
lorahidian să circule în susul și în josul măduvei spinării și în întregul
creier.
Recondiționarea trupului pentru o minte nouă 245

Gândeș� te-te aș� adar ce s-ar î�ntâmpla dacă ț�i-ai contrac-


ta muș� chii perineului (podeaua pelviană, aceiaș� i muș� chi pe
care î�i utilizezi pentru actul sexual ș� i defecare) ș� i i-ai bloca
astfel, apoi, cu ei blocaț�i, ț�i-ai contracta muș� chii abdome-
nului inferior, blocându-i ș� i pe ei, repetând după asta pro-
cesul pentru muș� chii abdomenului superior. Dacă ț�i-ai
î�ncorda ș� i contracta continuu aceș� ti muș� chi î�n primii trei
centri energetici, prin contractarea muș� chilor principali,
lichidul din sistemul nervos central ar urca, aș� a cum este
ilustrat î�n figura 5.8. Ai deplasa lichidul cefalorahidian î�n
sus, î�n sistemul nervos central, pe coloana vertebrală. De
fiecare dată când î�ncordezi muș� chii acestor centri, lichidul
urcă forț�at.
Acum, imaginează-ț�i că î�ț�i direcț�ionezi atenț�ia către
creș� tetul capului. Locul î�n care î�ț�i concentrezi atenț�ia este
ș� i cel î�n care î�ț�i concentrezi energia, deci, dacă î�ț�i direcț�io-
nezi atenț�ia spre creș� tetul capului, aceasta va deveni ț�inta
energiei tale î�n miș� care. Gândeș� te-te acum să inspiri pe
nas o dată, î�ncet, regulat ș� i, î�n acelaș� i timp, să î�ț�i î�ncordezi
ș� i să î�ț�i menț�ii î�ncordarea muș� chilor perineului, apoi a ce-
lor din abdomenul inferior, după care a celor din abdome-
nul superior – toate acestea î�n timp ce urmăreș� ti cum î�ț�i
urcă respiraț�ia pe coloana vertebrală ș� i î�ț�i cuprinde piep-
tul, gâtul ș� i creierul, până î�n creș� tetul capului. Imaginează-ț�i
că, atunci când ajungi î�n creș� tetul capului, î�ț�i ț�ii respiraț�ia
ș� i continui să te î�ncordezi. Lichidul cefalorahidian va fi atras
î�n sus, către creier.
246 SUPRANATURAL

Figura 5.8
Prin contractarea mușchilor intrinseci din partea inferioară a corpului
și printr-o respirație înceată, regulată, pe nas, concentrându-ți atenția
către creștetul capului, vei accelera mișcarea lichidului cefalorahidian
spre creier și vei fi străbătut de un curent prin întregul corp, în sus, pe
axa centrală a coloanei vertebrale.

Acest lucru este important deoarece lichidul cefalora-


hidian este alcătuit din proteine ​​ș� i săruri solubile, iar î�n
momentul î�n care proteinele ș� i sărurile se dizolvă î�n soluț�ie,
ele capătă o sarcină electrică. Dacă iei o moleculă î�ncărcată
electric ș� i o accelerezi – ca ș� i cum ai trage molecula de-a lun-
gul coloanei vertebrale – creezi un câmp de inductanț�ă. Un
câmp de inductanț�ă este un câmp invizibil al energiei elec-
tromagnetice care se miș� că circular î�n direcț�ia î�n care se
Recondiționarea trupului pentru o minte nouă 247

deplasează moleculele î�ncărcate electric. Cu cât accelerezi


mai multe molecule cu sarcină electrică, cu atât câmpul de
inductanț�ă este mai mare ș� i mai puternic. Priveș� te figura
5.9 pentru a vedea cum arată un câmp de inductanț�ă.

figura 5.9
Lichidul cefalorahidian este format din molecule încărcate cu sarcină
electrică. Accelerând moleculele încărcate în sus, într-o singură direc-
ție, de-a lungul coloanei vertebrale, produci u n câmp de inductanță
care se mișcă în direcția moleculelor încărcate electric.
248 SUPRANATURAL

Figura 5.10A igura 5.10B


Deoarece câmpul de inductanță este creat prin accelerarea lichidului
cefalorahidian prin urcarea pe coloana verteb r a lă, acesta va atrage
energia stocată în primii trei centri, ducând-o înapoi în creier. Odată ce
se formează un flux de curent între baza coloanei vertebrale și creier,
corpul capătă însușirea unui magnet și se cr eează un câmp electro-
magnetic toroidal.
Recondiționarea trupului pentru o minte nouă 249

Gândeș� te-te la măduva spinării ca la un cablu din fibră


optică ce acț�ionează asemenea unei autostrăzi cu două sen-
suri, comunicând simultan informaț�ii din corp către creier
ș� i invers. Î�n fiecare secundă, informaț�ii importante sunt
transmise din creier î�n corp (cum ar fi dorinț�a de a umbla
prin cameră sau de a te scărpina). Î�n acelaș� i timp, foarte
multe informaț�ii sunt transmise din corp, prin coloana
vertebrală, către creier (cum ar fi informaț�ia despre poziț�ia
corpului tău î�n spaț�iu sau semnalul că ț�i-e foame). Odată ce
accelerezi aceste molecule cu sarcină electrică î�ntr-o singu-
ră direcț�ie, î�n sus, pe coloana vertebrală, câmpul de induc-
tanț�ă rezultat va inversa curentul de informaț�ie care curge
din creier î�n jos, prin corp, ș� i va extrage apoi energia din
cei trei centri inferiori, conducând-o prin coloană spre cre-
ier. Priveș� te figura 5.10A ca să î�nț�elegi cum funcț�ionează
acest lucru. Acum, există un curent care trece prin corp ș� i
sistemul nervos central – asemenea unui magnet – ș� i, prin
urmare, acelaș� i tip de câmp de energie electromagnetică
care î�nconjoară un magnet î�nconjoară ș� i corpul, după cum
poț�i vedea î�n figura 5.10B.
Câmpul de energie electromagnetică pe care l-ai creat
este unul tridimensional ș� i, prin miș� carea lui, această ener-
gie creează un câmp de torsiune sau un câmp toroidal*.
Apropo, forma acestui câmp electromagnetic reprezintă
un model cunoscut î�n univers; el apare sub forma unui măr,
precum ș� i a unei găuri negre dintr-o galaxie î�ndepărtată.
(Vezi figura 5.11.)

*  Toroidal – de forma unui tor, adică a corpului geometric care rezultă


din rotirea unui cerc în jurul unei axe situate în planul cercului, dar
care nu trece prin centrul cercului. (n.red.)
250 SUPRANATURAL

Figura 5.11
De la mere la găurile negre, forma acestora este un model recurent al
creației în natură.

Deci acum î�nț�elegi că, practicând această tehnică de


respiraț�ie, î�ncepi să agiț�i serios toată această energie sto-
cată. Iar dacă o practici corect de suficiente ori, vei trezi
dragonul din tine.

Evoluția energiei către creier


Odată cu activarea acestei energii, sistemul nervos simpa-
tic (un subsistem al sistemului nervos autonom care sti-
mulează creierul ș� i corpul ca răspuns la o ameninț�are din
mediul exterior) se activează ș� i el, iar energia î�ncepe să se
deplaseze din cei trei centri energetici inferiori ai corpului
către creier. Numai că, î�n loc ca trupul să fie stimulat de
niș� te condiț�ii externe, î�ț�i activezi sistemul nervos simpatic
prin activarea cu entuziasm a respiraț�iei din interior. Î�n
Recondiționarea trupului pentru o minte nouă 251

momentul î�n care sistemul nervos simpatic î�ncepe să fuzi-


oneze cu sistemul nervos parasimpatic (un alt subsistem
al sistemului nervos autonom care, de exemplu, î�ț�i relaxea-
ză creierul ș� i corpul după ce ai mâncat prea mult), este ca
ș� i cum energia care provine din centrii inferiori ar fi trans-
misă către creier. Când această energie ajunge la trunchiul
cerebral, se deschide o poartă care se numeș� te poarta tala-
mică ș� i î�ntreaga energie este primită î�năuntrul creierului.
Odată ce această energie, stocată iniț�ial î�n organism,
pătrunde î�n creier, ea produce modele de unde cerebrale
gamma. (Am î�nregistrat numeroș� i cursanț�i care au produs
unde cerebrale gamma pe parcursul acestei tehnici de res-
piraț�ie.) Undele cerebrale gamma – pe care eu le numesc
superconș� tiinț�a – sunt remarcabile nu doar pentru că ele
produc cele mai mari cantităț�i de energie dintre toate un-
dele cerebrale, dar ș� i pentru că această energie vine din
interiorul corpului, î�n loc să fie eliberată ca reacț�ie la un
stimul din mediul î�nconjurător, din lumea exterioară.
Prin contrast, creierul produce unde cerebrale beta
atunci când trupul eliberează hormoni de stres, făcându-te
atent la pericolul din mediul î�nconjurător. Prin intermediul
undelor beta, lumea exterioară pare mai reală decât lumea
interioară. Î�n timp ce undele gamma creează un tip similar
de stimulare a creierului – care provoacă apoi un sentiment
sporit de conș� tientizare, conș� tiinț�ă, atenț�ie ș� i energie legat
de experienț�e mai creative, transcendentale sau mistice –
diferenț�a este că, prin intermediul undelor gamma, orice se
î�ntâmplă î�n lumea ta interioară devine mult mai real pentru
tine decât multe dintre experienț�ele avute î�n lumea exte-
rioară. Priveș� te figura 5.12 ș� i examinează similitudinea din-
tre undele cerebrale beta ș� i cele gamma.
252 SUPRANATURAL

figura 5.12
Prin eliberarea energiei stocate în primii trei centri energetici ai corpu-
lui, creierul este stimulat și face tranziția spre undele cerebrale gam-
ma. Atunci când se întâmplă acest lucru, creierul poate străbate mai
întâi intervalul ocupat de undele cerebrale beta înalte, înainte de a
ajunge în intervalul gamma. Undele beta înalte sunt produse de obicei
prin excitarea creierului datorită stimulării provenite din mediul exteri-
or, ceea ce ne face să ne îndreptăm atenția asupra cauzei.
Undele cerebrale gamma sunt de obicei create prin stimularea venită
din mediul nostru interior, ceea ce ne face să fim atenți la ce se întâm-
plă în lumea interioară a minții. Această comparație arată cât sunt de
asemănătoare modelele undelor beta înalte și ale undelor cerebrale
gamma, deși frecvențele gamma sunt mai rapide.

Mulț�i dintre cursanț�ii noș� tri care practică această teh-


nică de respiraț�ie produc unde beta î�nalte semnificative î�n
drumul lor spre intervalul gamma (undele cerebrale cu cea
mai mare frecvenț�ă) – sau rămân pur ș� i simplu î�n aceste
stări beta de nivel foarte ridicat. Am descoperit că a fi la
Recondiționarea trupului pentru o minte nouă 253

nivelurile superioare beta poate semnala că eș� ti o persoană


care acordă mai multă atenț�ie lumii interioare decât celei
exterioare. Pe lângă observarea cantităț�ii mai mari de ener-
gie din creier î�n urma acestei tehnici de respiraț�ie, am mai
văzut ș� i o coerenț�ă a creierului mult mai semnificativă.
Vezi graficele 6A ș� i 6B din secț�iunea color. Poț�i vedea
acolo doi cursanț�i care au practicat cu succes această teh-
nică de respiraț�ie. Ei au unde cerebrale beta de o frecvenț�ă
foarte î�naltă, care fac tranziț�ia spre undele cerebrale gam-
ma. Observă amplitudinile ridicate ale undelor cerebrale
gamma. Cu cât sunt mai mari amplitudinile, cu atât energia
din creier este mai mare. Cursanț�ii manifestă î�ntre 160 ș� i
260 de deviaț�ii standard peste undele cerebrale gamma ti-
pice. Pentru a avea un punct de referinț�ă, trebuie să spun
că 3 deviaț�ii standard peste nivelul normal este considerat
a fi un număr mare. Î�n graficul 6A(4), poț�i remarca, de ase-
menea, o mult mai mare coerenț�ă a creierului î�n urma res-
piraț�iei. Tiparele roș� ii din creier arată o coerenț�ă extrem
de mare a creierului măsurată î�n fiecare stare a undelor
cerebrale.
Practicând această puternică tehnică de respiraț�ie, î�ț�i
extragi energia stocată î�n aceș� ti trei centri inferiori – ener-
gia pe care o foloseș� ti pentru orgasm ș� i pentru a concepe
un copil, pentru a digera o masă sau pentru a scăpa prin
fugă de un prădător – ș� i, î�n loc să o eliberezi chimic, o atragi
î�n susul coloanei vertebrale ca ș� i cum ai bea un lichid cu
paiul, ș� i o eliberezi î�n creier.
254 SUPRANATURAL

figura 5.13
Tubul prana este un tub de lumină sau de energie care reprezintă miș-
carea forței vitale în sus și în jos de-a lungul coloanei vertebrale. Cu cât
se deplasează mai multă energie de-a lungul coloanei vertebrale, cu
atât este mai puternic câmpul tubului prana. Cu cât se deplasează mai
puțină energie de-a lungul coloanei vertebrale, cu atât se livrează mai
puțină energie vitală în corp.

De fapt, există un tub de energie sau lumină numit tubul


prana care străbate coloana vertebrală (vezi figura 5.13).
Prana este cuvântul sanscrit pentru „forț�a vieț�ii”. Yoghinii
Recondiționarea trupului pentru o minte nouă 255

ș� tiu despre acest tub – care nu este o structură fizică, ci


una energetică – de mii de ani. Acest tub este considerat
eteric datorită informaț�iilor electrice din coloana verte-
brală care circulă constant prin el. Cu cât circulă mai multă
energie î�n măduva fizică a spinării, cu atât se creează mai
multă energie sub formă de lumină î�n acest tub. Ș� i cu cât se
creează mai multă energie î�n acest tub, cu atât circulă mai
multă energie î�n coloana vertebrală, iar expresia vieț�ii este
mai măreaț�ă. Uneori, când predau această meditaț�ie, oa-
menii î�mi spun: „Nu-mi simt cu adevărat tubul prana”. Ei
bine, nici urechea stângă nu ț�i-o simț�i prea bine până când
nu î�ț�i concentrezi atenț�ia asupra ei, corect? Deci, atunci când
î�ț�i cer să î�ț�i contracț�i muș� chii ș� i să î�ț�i deplasezi energia î�n
sus, o vei trage prin coloana vertebrală ș� i vei crea un tub
prana mai puternic de-a lungul măduvei spinării.
Este important să adaug că aceasta nu este o respiraț�ie
pasivă – este un proces extrem de activ, de pasional. Muta-
rea acestei energii stocate – energie ce a fost depozitată ani
la rând, poate chiar decenii – necesită un act de intenț�ie ș� i
de voinț�ă. Pentru a-ț�i dezvolta emoț�iile limitate de supra-
vieț�uire, la fel cum transformă alchimistul plumbul î�n aur,
trebuie să iei emoț�iile care te limitează, precum furia, frus-
trarea, vina, suferinț�a, durerea ș� i teama, ș� i să le transformi
î�n emoț�ii superioare, cum ar fi iubirea, recunoș� tinț�a sau
bucuria. Alte emoț�ii superioare care trebuie luate î�n consi-
derare sunt: inspiraț�ia, î�ncântarea, entuziasmul, fascinaț�ia,
uimirea, mirarea, aprecierea, bunătatea, abundenț�a, com-
pasiunea, î�ncrederea, nobleț�ea, onoarea, invincibilitatea,
voinț�a necompromisă, tăria ș� i libertatea – ca să nu mai vor-
besc despre divinitatea î�n sine, sensibilitatea î�n faț�a spiri-
tului, î�ncrederea î�n latura ta necunoscută sau mistică sau
vindecătoare.
256 SUPRANATURAL

Nu uita, dezvoltarea acestei energii necesită un nivel


de intensitate care este superior trupului ca minte, superior
dependenț�ei tale de orice fel de emoț�ie de supravieț�uire.
Trebuie să fii inspirat să devii mai multă energie decât ma-
terie, folosindu-ț�i trupul ca instrument al conș� tiinț�ei pentru
ascensiunea energiei tale. Aș� adar, nu î�ngădui trupului să fie
mintea ta. Ț� ine minte că î�ț�i eliberezi energia blocată, trans-
formând vina, sau suferinț�a, sau furia, sau agresivitatea î�n
energie pură ș� i, î�n timp ce corpul eliberează această ener-
gie, tu te eliberezi pe tine î�nsuț�i ș� i te vei simț�i peste măsură
de bucuros, î�ndrăgostit de viaț�ă ș� i motivat să trăieș� ti.
Pe parcursul acestei meditaț�ii, î�n timp ce î�ț�i atragi ener-
gia î�n sus prin coloana vertebrală, î�ț�i urmezi respiraț�ia pe
tot traseul, până î�n creș� tetul capului. Când aceasta ajunge
acolo, vreau să î�ț�i ț�ii respiraț�ia, continuând să î�ț�i î�ncordezi
muș� chii perineului ș� i ai abdomenului. Făcând asta, creș� ti
presiunea din interiorul măduvei spinării ș� i coloanei verte-
brale. Această presiune, numită presiune intratecală, se află
î�ntr-un sistem î�nchis. Este aceeaș� i presiune pe care o exer-
ciț�i când respiri ș� i ridici ceva greu – î�mpingi î�mpotriva mă-
runtaielor tale. Î�nsă prin această respiraț�ie, vei direcț�iona
toată această presiune î�n mod specific, toată această energie
ș� i tot lichidul spinal, î�n susul coloanei vertebrale, către creier.
Când lichidul presurizat ajunge î�n spatele trunchiului
cerebral, brusc, centrii creierului inferior, cum ar fi trun-
chiul cerebral, cerebelul ș� i creierul limbic, se deschid către
această energie printr-un grup de nuclee numite formaț�iu-
ne reticulară. Energia ajunge apoi, prin poarta talamică, la
talamus (partea creierului care transmite semnale de la
receptorii senzoriali) situat î�n mezencefal ș� i care serveș� te
ca o cutie de joncț�iune. După aceea, toată energia stocată
Recondiționarea trupului pentru o minte nouă 257

se mută direct î�n centrul superior al creierului, î�n neocortex.


Atunci î�ncep să apară undele gamma. Când energia ajunge
la talamus, este transmisă ș� i glandei pineale ș� i se î�ntâmplă
ceva uimitor. Această glandă eliberează niș� te elixire foarte
puternice, dintre care unul anesteziază mintea analitică ș� i
creierul responsabil cu gândirea.

Figura 5.14
Pe măsură ce se deschide poarta talamică, multă energie stocată în
corp trece prin sistemul activator reticular către talamus și glanda pi-
neală. Apoi, energia aceasta este transmisă neocortexului, producând
unde cerebrale gamma.

Vezi figura 5.14, care ilustrează talamusul, formaț�iunea


reticulară, poarta talamică ș� i momentul î�n care energia atin-
ge centrii superiori ai creierului.
258 SUPRANATURAL

Vom discuta mai multe despre glanda pineală î�ntr-un


capitol ulterior, deocamdată este suficient să ș� tim că, atunci
când se produce acest lucru, este ca un orgasm î�n creier.
Aceasta este o energie foarte puternică, care a primit de-
numirea de miș� care kundalini*. Mie, personal, nu-mi place
să folosesc acest cuvânt, deoarece ar putea să provoace
opinii sau credinț�e care să rezulte dintr-o î�nț�elegere limi-
tată a acestei energii, descurajând oamenii să practice
această respiraț�ie, or eu nu vreau să î�nț�elegi că aceasta este
energia pe care o evoci prin această tehnică de respiraț�ie.
Dacă priveș� ti graficul 6B(4) din secț�iunea color, poț�i ve-
dea că zona care î�nconjoară glanda pineală este destul de
activă î�n cazul cursantului care produce unde cerebrale
gamma. Priveș� te săgeț�ile albastre. Zona roș� ie sugerează ac-
tivarea energiei î�n glanda pineală, precum ș� i regiunea creie-
rului limbic asociată cu emoț�iile puternice ș� i formarea de
noi amintiri. Graficul 6B(5) este o imagine tridimensională a
creierului aceluiaș� i cursant. Iarăș� i, zona pineală arată o can-
titate semnificativă de energie care provine din creier.

Acceptarea emoțiilor superioare


Tocmai ai citit despre felul î�n care exerciț�iul din acest capi-
tol extrage mintea din corp, eliberând energia depozitată
î�n primii trei centri energetici – centrii de supravieț�uire.
Odată ce faci acest lucru, e momentul să î�ț�i recondiț�ionezi
trupul pentru o minte nouă, adică pentru partea a doua a

* Kundalini – derivat din cuvântul sanskrit kundal care înseamnă răsu-


cire, buclă. Reprezintă energia primordială prezentă sub forma a trei
bucle și jumătate care se învârt sub formă de spirală la baza osului tri-
unghiular de la baza coloanei vertebrale numit osul sacru. (n.red.)
Recondiționarea trupului pentru o minte nouă 259

meditaț�iei, care presupune atingerea unor stări emoț�iona-


le superioare.
Vreau să lămuresc î�n acest punct de ce acceptarea emo-
ț�iilor superioare este atât de puternică. După cum ai văzut
î�n discuț�iile despre gene din cel de-al doilea capitol, ș� tim
că cel care activează genele este mediul î�nconjurător, ș� i nu
invers. Dacă o emoț�ie este produsul final al unei experienț�e
din mediul î�nconjurător, cea care activează sau dezactivea-
ză exprimarea genei este emoț�ia.
Când accepț�i emoț�iile superioare pe parcursul acestei
meditaț�ii, ce faci concret este să î�ț�i activezi genele î�naintea
mediului î�nconjurător. Corpul nu î�nț�elege diferenț�a dintre
o emoț�ie creată printr-o experienț�ă avută î�n mediul exterior
ș� i o experienț�ă creată intern, prin asimilarea unei emoț�ii
noi, elevate. Deci, atunci când î�mbrăț�iș� ezi această emoț�ie
elevată ș� i ai gânduri superioare celor autolimitative, care
te-au ț�inut blocat î�n trecut, corpul î�ncepe să se pregătească
chimic pentru viitor (pentru că el crede că viitorul are loc
chiar î�n acel moment). Cu alte cuvinte, dacă practici medi-
taț�ia corect, un timp suficient de î�ndelungat, corpul reacț�io-
nează ca ș� i cum vindecarea, sau orice altă condiț�ie pe care
o reprezinț�i î�n mediul tău, s-a produs deja.
Aceste emoț�ii superioare au o frecvenț�ă mai î�naltă (ș� i
mai rapidă) decât emoț�iile de bază, cum ar fi vina, frica,
gelozia ș� i furia. Ș� i, deoarece orice frecvenț� ă transportă
informaț�ii, când schimbăm frecvenț�a, ne schimbăm ș� i ener-
gia. Noua energie poate aduce noi informaț�ii – o nouă con-
ș� tiinț�ă sau un set nou de intenț�ii sau gânduri. Cu cât emoț�ia
este mai elevată, cu atât frecvenț�a este mai rapidă ș� i cu atât
te simț�i mai mult energie î�n loc de materie – ș� i cu atât mai
mult creș� te energia disponibilă pentru a crea un câmp
260 SUPRANATURAL

energetic mai coerent, î�ndepărtându-te de boală ș� i adu-


cându-te către starea de sănătate (sau, mai bine zis, către
acț�ionarea unei gene, indiferent care). Pe de altă parte, când
emoț�iile tale sunt autolimitative, ele au o frecvenț�ă mai
joasă ș� i te simț�i mai mult materie decât energie – ș� i atunci
e nevoie de mai mult timp pentru a crea o schimbare î�n
viaț�a ta.
Iată un exemplu: Dacă la un moment dat î�n trecut ai fost
ș� ocat, trădat sau traumatizat de un eveniment cu o î�ncăr-
cătură emoț�ională ridicată care te-a lăsat î�ndurerat sau
trist sau speriat, există toate ș� ansele ca, î�n numeroase fe-
luri, acea experienț�ă să se fi î�ntipărit î�n biologia ta. La fel, e
posibil ca genele activate de această experienț�ă să î�mpiedi-
ce vindecarea trupului. Deci, pentru a-ț�i schimba trupul
î�ntr-o nouă expresie genetică, emoț�ia internă pe care o
creezi trebuie să fie superioară celei din experienț�a exteri-
oară trecută. Energia atitudinii tale sau amplitudinea in-
spiraț�iei tale trebuie să fie mai mare decât durerea sau
tristeț�ea ta. Î�n acel moment, schimbi mediul interior al
corpului, care este pentru celulă mediul său exterior; func-
ț�ionarea genelor responsabile de sănătate poate fi î�mbu-
nătăț�ită, î�n vreme ce genele bolii pot fi inhibate. Cu cât
emoț�ia este mai profundă, cu atât baț�i mai tare la uș� a ta
genetică ș� i cu atât va creș� te măsura î�n care le semnalezi
genelor să modifice structura ș� i funcț�ia organismului tău.
Iată cum funcț�ionează.
De fapt, putem să ș� i probăm acest lucru pentru că, î�n
2017, la unul dintre atelierele noastre din Tampa, am mă-
surat expresia genelor printr-o selecț�ie aleatorie a 30 de
participanț�i.4 Rezultatele au arătat că participanț�ii noș� tri
au reuș� it să î�ș�i modifice semnificativ expresia a opt gene
Recondiționarea trupului pentru o minte nouă 261

pe parcursul atelierului de patru zile, prin modificarea stă-


rii lor interne. Posibilitatea ca rezultatul să se datoreze î�n-
tâmplării este de 1 la 20 – acesta este pragul de importanț�ă
pe care î�l folosesc, de obicei, statisticienii. Funcț�iile acestor
gene au o mare î�ntindere. Sunt implicate î�n neurogeneză,
î�n dezvoltarea de noi neuroni, ca răspuns la noile experi-
enț�e ș� i lecț�ii; î�n protejarea corpului î�mpotriva diferitelor
influenț�e care tind să î�mbătrânească celulele; î�n reglarea
reparării celulelor, inclusiv a abilităț�ii de a deplasa celule
stem î�n acele locuri din organism unde trebuie să repare
ț�esuturile distruse sau î�mbătrânite; î�n construirea de
structuri celulare, mai ales a citoscheletului (cadrul de mo-
lecule rigide care dă forma ș� i aspectul celulelor noastre); ș� i
î�n ajutarea organismului să identifice ș� i să elimine celulele
canceroase, suprimând prin urmare dezvoltarea de tumori
canceroase. Activarea genelor pentru neurogeneză a fost
deosebit de importantă deoarece, de cele mai multe ori,
cursanț�ii noș� tri erau î�n meditaț�ie, fiind atât de prezenț�i î�n
lumea lor interioară, a imaginaț�iei, î�ncât creierul lor cre-
dea că se aflau î�n realitate. Vezi figura 5.15, de mai jos, pen-
tru a afla ce face fiecare dintre aceste gene ș� i de ce sunt
importante pentru sănătate.
262 SUPRANATURAL

Reglează echilibrul oxidant din celule, ajutând la redu-


cerea radicalilor liberi care provoacă stresul oxidant
CHAC1
(cea mai răspândită cauză a îmbătrânirii). Ajută la for-
marea și la dezvoltarea optimă a celulelor neurale.
Ajută la vindecarea rănilor, la dezvoltarea oaselor și la
regenerarea cartilagiilor și a țesuturilor conjunctive. O
CTGF
expresie scăzută este asociată cu cancerul și bolile au-
toimune, cum ar fi fibromilagia.
Ajută la repararea și vindecarea celulelor, inclusiv la re-
glarea celulelor stem (celule nediferențiate sau „goale”,
TUFT1 care se pot transforma în orice tip de țesut are nevoie
organismul la un moment dat.) Implicată în procesul de
mineralizare a smalțului dentar.
Importantă pentru sănătatea placentei și funcția tiroidă
(implicată în producerea hormonului tiroidian T3). Ajută
la reglarea metabolismului prin reducerea rezistenței in-
DIO2
sulinei, reducând astfel incidența afecțiunilor metabolice
și ameliorând, se pare, dorințele și dependențele. Ajută și
la reglarea dispoziției, mai ales a depresiei.
C5orf66- Suprimă tumorile, ajutând la identificarea și eliminarea
AS1 celulelor canceroase.
Asociată cu o structură celulară sănătoasă. De asemenea,
KRT24 suprimă apariția anumitor celule canceroase, inclusiv a
celor întâlnite în cazul cancerului colorectal.
Suprimă tumorile, în special cele care contribuie la carci-
ALS2CL
nomatoza celulelor scuamoase, un tip de cancer de piele.
Ajută la organizarea moleculelor care le oferă structura
rigidă. Totodată, ajută celulele neurale să se dezvolte și
RND1
să suprime anumite tipuri de celule canceroase (cum
sunt cele întâlnite la cancerul de sân sau esofagian).
Figura 5.15
Acestea sunt genele specifice care au fost reglementate pe parcursul
atelierului noastru avansat din Tampa, Florida, în 2017.
Recondiționarea trupului pentru o minte nouă 263

Dacă participanț�ii la atelierele noastre au reuș� it să î�ș�i


schimbe expresia genetică î�n doar câteva zile prin crearea
de emoț�ii superioare, imaginează-ț�i ce poț�i face dacă prac-
tici această meditaț�ie vreme de câteva săptămâni. Folosind
această tehnică de respiraț�ie pentru a elibera emoț�iile fa-
miliare stocate î�n corp timp de ani de zile, î�n care ai gândit
ș� i te-ai simț�it la fel, ș� i, apoi, repetând emoț�ional noile stări
î�n fiecare zi, prin exerciț�iu, aceste emoț�ii nelimitate vor de-
veni noua ta normalitate. Creierul va avea gânduri noi,
echivalente acestor emoț�ii superioare. Î�n cele din urmă, prin
asimilarea acestor emoț�ii superioare î�n dauna celor limita-
te, î�n momentul î�n care vei î�nț�elege că î�ț�i activezi gene noi
ș� i produci noi proteine care sunt responsabile pentru schim-
barea structurii ș� i funcț�iei corpului, vei putea atribui un
î�nț�eles mai mare celor făcute de tine. Acest lucru va duce la
o intenț�ie superioară, care va crea un rezultat ș� i mai măreț�.
Este un fapt ș� tiinț�ific dovedit că folosim aproximativ
1,5% din ADN. Restul se numeș� te ADN rezidual. Există un
principiu î�n biologie care se cheamă înzestrare, prin care
natura se asigură că nu iroseș� te nimic din ceea ce nu are de
gând să folosească. Cu alte cuvinte, dacă există ADN rezi-
dual, î�nseamnă că el există pentru un motiv – altfel, natura,
î�n infinita sa î�nț�elepciune, l-ar fi eliminat prin evoluț�ie (con-
form legii universale: ce nu folosești, arunci). Aș� adar, gân-
deș� te-te la genele tale ca la o bibliotecă de potenț�iale.
Există combinaț�ii infinite de variaț�ii genetice care pot fi ex-
primate î�n aceste gene latente. Ele aș� teaptă să le activezi.
Există gene pentru o minte genială nelimitată, pentru lon-
gevitate, pentru nemurire, pentru o voinț� ă neabătută,
pentru capacitatea de vindecare, pentru trăirea experien-
ț�elor mistice, pentru regenerarea ț�esuturilor ș� i organelor,
pentru activarea hormonilor tinereț�ii, astfel î�ncât să ai o
264 SUPRANATURAL

mai mare energie ș� i vitalitate, pentru memoria fotografică


ș� i pentru a face lucruri ieș� ite din comun, ca să numesc doar
câteva.
Totul este pe măsura imaginaț�iei ș� i creativităț�ii tale.
Activând oricare dintre aceste gene î�naintea mediului î�n-
conjurător, corpul tău va exprima un potenț�ial mai mare,
exprimând noi gene, făcându-le să producă noi proteine,
pentru o exprimare superioară a vieț�ii. Deci atunci când î�ț�i
cer să simț�i anumite emoț�ii superioare î�n timpul procesu-
lui de recondiț�ionare a trupului pentru o minte nouă, află
că, î�mbrăț�iș� ând fiecare emoț�ie, baț�i la uș� a ta genetică. Aș� a-
dar, te invit să te laș� i î�n voia procesului ș� i să te implici total
î�n această experienț�ă.

Meditația recondiționării corpului


pentru o minte nouă
Î�nainte să î�ncepem meditaț�ia formală, vom face câteva se-
siuni de exersare. Ele se bazează pe instrucț�iuni individuale,
aș� a că le poț�i î�nvăț�a pas cu pas. Odată ce ajungi să stăpâ-
neș� ti fiecare pas, putem pune totul cap la cap. Să î�ncepem
aș� adar din poziț�ia stând drept î�ntr-un scaun ș� i lipind ambele
tălpi de podea sau stând pe jos î�n poziț�ia lotus (cu picioa-
rele î�ncruciș� ate), cu o pernă sub fund. Pune-ț�i mâinile î�n
poală, fără să le î�ncruciș� ezi. Dacă doreș� ti, poț�i î�nchide ochii.
Când eș� ti pregătit să î�ncepi, ridică-ț�i perineul, podeaua
pelviană – aceiaș� i muș� chi pe care î�i foloseș� ti pentru actul
sexual ș� i defecare. Nu î�ț�i ț�ine respiraț�ia î�n timp ce faci asta,
respiră normal. Î�ncordează-ț�i aceș� ti muș� chi cât de tare
poț�i ș� i rămâi î�ncordat cinci secunde; apoi opreș� te-te ș� i re-
laxează-te. Repetă procedeul pentru aceeaș� i perioadă de
Recondiționarea trupului pentru o minte nouă 265

timp. Repetă-l ș� i a treia oară, tot aproximativ cinci secunde,


apoi relaxează-te din nou. Vreau să capeț�i control conș� tient
asupra acestor muș� chi, pentru că urmează să î�i foloseș� ti
î�ntr-un mod diferit.
Contractă-ț�i acum aceiaș� i muș� chi ai perineului ș� i, î�n
acelaș� i timp, î�ncordează-ț�i muș� chii abdomenului inferior.
Ridică-ț�i abdomenul inferior î�n sus ș� i î�năuntru, blocând
primii doi centri. Menț�ine poziț�ia timp de cinci secunde,
apoi relaxează-te. Ridică-ț�i din nou aceiaș� i muș� chi î�n sus ș� i
î�năuntru ș� i î�ncordează-te. Stai aș� a î�ncă cinci secunde, apoi
relaxează-te. Repetă procedeul î�ncă o dată. Nu uita să respiri
î�n timp ce faci asta – nu-ț�i ț�ine respiraț�ia.
Acum, î�n faza următoare, î�ncordează-ț�i muș� chii peri-
neului ș� i ai abdomenului inferior ș� i, î�n acelaș� i timp, î�ncor-
dează muș� chii abdomenului superior. Î�n acest moment, î�ț�i
î�ncordezi î�ntregul nucleu – primii trei centri. Rămâi î�ncor-
dat timp de cinci secunde, apoi relaxează-te. Repetă procesul,
trăgând î�napoi muș� chii un pic mai mult de data asta. Stai
aș� a cinci secunde, apoi relaxează-te. Fă î�ncă o dată acest
lucru ș� i, î�n timp ce î�ț�i contracț�i ș� i menț�ii î�ncordarea acestor
muș� chi, vezi dacă nu î�i poț�i î�ncorda un pic mai tare ș� i ridica
un pic mai sus. Menț�ine poziț�ia, apoi relaxează-te.
Î�ntrucât experienț�a creează reț�ele neurologice î�n creier,
executând fiecare pas ș� i construind pe baza celui prece-
dent, î�ț�i instalezi un circuit neuronal î�n creier, care pregă-
teș� te experienț�a. Te rog să foloseș� ti aceiaș� i muș� chi pe care
s-ar putea să-i fi folosit ani la rând, dar î�ntr-o manieră nouă
acum. Această acț�iune va î�ncepe să stoarcă aceș� ti centri,
ca să elibereze energia depozitată î�n corp un timp foarte
î�ndelungat.
266 SUPRANATURAL

Acum, vom face o schimbare. Pune-ț�i degetul î�n creș� te-


tul capului ș� i î�nfige-ț�i unghia chiar î�n centrul scalpului, ca
să ț�ii minte unde se află acel punct după ce î�ț�i î�ndepărtezi
degetul. Nu uita că locul î�n care î�ț�i direcț�ionezi atenț�ia este
ș� i cel î�n care î�ț�i direcț�ionezi energia, aș� adar acel punct este
ț�inta ta. Pune-ț�i mâinile î�napoi î�n poală ș� i, fără să-ți încor-
dezi încă niciun mușchi, inspiră o dată pe nas, î�ncet ș� i regu-
lat. Tot ce vreau să faci este să î�ț�i urmăreș� ti respiraț�ia de la
perineu, prin abdomenul inferior, prin abdomenul superior,
prin centrul pieptului, prin gât, prin creier, până î�n centrul
capului, unde ț�i-ai pus degetul. Când ajungi acolo, ț�ine-ț�i
respiraț�ia, menț�ine-ț�i atenț�ia chiar î�n acest punct ș� i permi-
te-i energiei să î�ț�i urmeze conș� tientizarea. Stai aș� a circa
zece secunde, apoi relaxează-te.
Pune-ț�i din nou degetul î�n creș� tetul capului, apoi ia-l de
acolo, dar asigură-te că simț�i î�n continuare punctul după
ce ț�i-ai î�ndepărtat degetul. Pune-ț�i mâinile pe coapse. Acum,
respiră î�ncă o dată, fără să î�ț�i mai î�ncordezi vreun muș� chi.
De data asta, când respiri pe nas, imaginează-ț�i că sorbi
energia prin acel tub – ca ș� i cum ai bea ceva cu paiul – până
ajunge î�n creș� tetul capului. Când ajungi acolo, ț�ine-ț�i respi-
raț�ia aproximativ la fel de mult ca ș� i î�nainte ș� i dă-i voie
energiei să-ț�i urmeze conș� tientizarea, apoi relaxează-te.
Acum a sosit momentul să punem totul cap la cap. Prin
următoarea respiraț�ie, atunci când tragi aer pe nas, ridică
aceș� ti muș� chi ș� i, î�n acelaș� i timp, trage-i î�năuntru. Î�ncepe
prin a-ț�i bloca musculatura perineului, acț�ionând muș� chii
abdomenului inferior ș� i contractând simultan muș� chii ab-
domenului superior. Iar î�n timp ce î�ț�i î�ncordezi muș� chii fi-
ecărui centru – cu intenț�ia de a atrage toată energia stocată
î�n partea inferioară a corpului către creier – urmăreș� te-ț�i
Recondiționarea trupului pentru o minte nouă 267

respiraț�ia cum străbate aceș� ti trei centri. Continuând să î�ț�i


î�ncordezi aceș� ti muș� chi ș� i să î�ț�i blochezi primii trei centri,
condu-ț�i respiraț�ia î�n sus prin piept (al patrulea centru),
apoi prin gât (al cincilea centru), apoi prin creier (al ș� ase-
lea centru). Condu-o până î�n creș� tetul capului, menț�ine-ț�i
atenț�ia î�n acel loc ș� i nu respira î�n timp ce î�ț�i î�ncordezi î�n
continuare muș� chii centrali. Stai aș� a circa zece secunde,
apoi relaxează-te î�n timp ce expiri.
Repetă această respiraț�ie de cel puț�in două ori, î�ncor-
dându-ț�i muș� chii primilor trei centri î�n timp ce î�ț�i conduci
respiraț�ia î�n susul coloanei vertebrale prin fiecare centru
energetic, până î�n creș� tetul capului. Ț� ine-ț�i apoi respiraț�ia
o vreme ș� i, î�n cele din urmă, relaxează-te î�n timp ce expiri.
Nu uita că, î�n timp ce faci asta, î�ț�i foloseș� ti trupul ca pe
un instrument al conș� tiinț�ei ș� i intenț�ia ta deplină ar trebui
să fie să î�ț�i extragi mintea din corp. Î�ț�i eliberezi energia
care a fost blocată î�n cei trei centri inferiori ș� i o muț�i către
centrii mai î�nalț�i, unde o poț�i folosi pentru vindecarea tru-
pului sau crearea a ceva nou, î�n loc să o utilizezi strict pentru
supravieț�uire.
Repetarea acestui exerciț�iu, până la familiarizarea cu
aceș� ti paș� i, va fi foarte utilă î�nainte să î�ncepi practicarea
câtorva meditaț�ii din această carte. Ai răbdare cu tine; la
fel ca atunci când î�nveț�i un lucru, trebuie să repeț�i acest
proces de multe ori î�nainte să-l stăpâneș� ti cu adevărat. La
î�nceput, s-ar putea să pară ciudat, pentru că trebuie să î�ț�i
sincronizezi acț�iunile trupului cu intenț�ia minț�ii. Î�n cele din
urmă î�nsă, dacă exersezi tehnica de suficiente ori, vei pu-
tea să î�ț�i coordonezi aceste etape î�ntr-o singură miș� care.
Sunt conș� tient că există numeroase alte tehnici de res-
piraț�ie ș� i s-ar putea să fi avut succes cu una dintre ele î�n
268 SUPRANATURAL

trecut. Chiar ș� i aș� a, te provoc să o î�ncerci pe aceasta, deș� i ai


deja una preferată, pentru că, dacă faci ceva nou, poț�i trăi o
experienț�ă nouă. Dacă continui să faci acelaș� i lucru, conti-
nui să recreezi aceeaș� i experienț�ă. Iar dacă nu faci nimic,
nu obț�ii nimic. Da, această tehnică implică un efort adevă-
rat, dar după ce vei căpăta experienț�ă, vei vedea că merită
efortul cu vârf ș� i î�ndesat.
Acum eș� ti pregătit să î�ncepi meditaț�ia formală. Dacă
achiziț�ionezi CD-ul Reconditioning the Body to a New Mind
(Recondiționarea corpului pentru o minte nouă) sau des-
carci fiș� ierul audio de pe site-ul drjoedispenza.com, vei ve-
dea că î�nregistrarea include ș� i o melodie pe care am ales-o
special pentru a te inspira cu adevărat să-ț�i ridici nivelul
energiei. Î�n timp ce asculț�i, vreau să interpretezi melodia
ca pe o miș� care de energie. Dacă faci meditaț�ia pe cont pro-
priu, practică respiraț�ia î�n timp ce asculț�i un cântec moti-
vaț�ional cu o durată de 4-7 minute. Concentrează-te apoi,
direcț�ionându-ț�i atenț�ia asupra diferitelor părț�i ale corpu-
lui, precum ș� i asupra spaț�iului care le î�nconjoară. Apoi,
desfăș� oară-te sub formă de conș� tiinț�ă pură î�n câmpul uni-
ficat, rămânând î�n generosul moment prezent ș� i devenind
acorporal, apersonal, amaterial, aspaț�ial ș� i atemporal.
Acum este momentul să î�ț�i cultivi emoț�iile superioare,
una câte una, repetându-le emoț�ional pe fiecare. Nu uita: Cu
cât sentimentele tale sunt mai puternice, cu atât sporeș� ti
reglarea propriilor gene. Binecuvântează-ț�i trupul, viaț�a,
sufletul, viitorul, precum ș� i trecutul, binecuvântează-ț�i pro-
vocările vieț�ii ș� i inteligenț�a interioară care î�ț�i dă viaț�ă. Î�n-
cheie prin a mulț�umi pentru o viaț�ă nouă, î�nainte ca aceasta
să apară.
Capitolul 6

STUDII DE CAZ:
EXEMPLE VII ALE
ADEVĂRULUI

De-a lungul anilor, am descoperit că poveș� tile servesc unui


scop foarte important: consolidează informaț�iile î�n mod
practic. Relatarea experienț�ei cuiva î�ntăreș� te realitatea î�n
ochii noș� tri. Î�n momentul î�n care î�nț�elegem provocările ș� i
triumful pe care o persoană le-a avut de-a lungul călătoriei
sale, de la o stare de conș� tiinț�ă la alta, î�ncepem să credem
că am putea avea ș� i noi o experienț�ă similară. Poveș� tile fac
totodată ca ideile desprinse din î�nvăț�ături să fie mai puț�in
filosofice ș� i mult mai personale.
Studiile de caz despre care urmează să citeș� ti se referă
la persoane reale care au aplicat aceleaș� i informaț�ii pe care
le-ai aflat ș� i tu din capitolele anterioare. Ele au î�nț�eles mai
î�ntâi conceptele la nivel mintal, ca pe niș� te informaț�ii inte-
lectuale, apoi le-au aplicat ș� i le-au experimentat cu trupul,
pentru ca, î�n cele din urmă, să le transforme, la nivel
270 SUPRANATURAL

spiritual, î�n î�nț�elepciune. Pentru ca aceș� ti cursanț�i să reali-


zeze aceste schimbări supranaturale, au trebuit să depă-
ș� ească anumite aspecte sau limite pe care le aveau – iar
dacă lor le-a reuș� it, î�ț�i poate reuș� i ș� i ț�ie.

Ginny își vindecă durerea cronică


de spate și picioare
Pe 9 decembrie 2013, Ginny conducea pe o autostradă din
Las Vegas când maș� ina ei a fost izbită din spate. Deș� i a frâ-
nat, impactul i-a catapultat maș� ina î�n automobilul din faț�ă,
provocând un impact dublu. A simț�it pe loc o senzaț�ie de
arsură î�n partea inferioară a spatelui ș� i durerea i-a cuprins
piciorul drept. Când au sosit paramedicii, ș� i-a descris du-
rerea ca fiind una moderată, dar după câteva zile, aceasta
a crescut constant ș� i a devenit una severă. Cel mai tare re-
simț�ea durerea î�n zona lombară inferioară, din cauza her-
niei a două discuri (L4 ș� i L5). Totodată, durerea î�i radia ș� i
î�n piciorul drept, până î�n talpă.
Ginny a consultat un chiropractician* de trei ori pe săp-
tămână, dar durerea s-a î�nrăutăț�it. S-a dus apoi la un doc-
tor specializat î�n tratamentul durerilor, care i-a prescris un
medicament cu efect relaxant pentru musculatură, Neuro-
tină (un medicament pentru durerea nervilor), ș� i Meloxi-
cam (un medicament antiinflamator nesteroidian). După

*  Chiropractica se concentrează pe conformația fiecăruia, pe legătura


acesteia cu sistemul nervos și pe capacitatea corpului de a se guverna,
regla si vindeca singur. Sănătatea optimă poate fi atinsă cu condiția ca
nervii să fie cât mai puțin supuși la perturbări. Chiropractica îndepăr-
tează aceste perturbări asupra sistemului nervos și permite astfel o
mai bună funcționare, o mai bună vindecare și reducerea simptomelor,
întrucât tratează „rădăcina” problemei. (n.red.)
Studii de caz: exemple vii ale adevărului 271

nouă luni, durerea era î�ncă intensă, aș� a că ș� i-a făcut injecț�ii
î�n spate. Nu i-au fost de folos.
Ca urmare, Ginny a avut dificultăț�i de deplasare ș� i a
descoperit că î�i este aproape imposibil să conducă maș� ina.
Avea ș� i tulburări de somn, reuș� ind să doarmă patru sau
cinci ore pe noapte. Durerea constantă din zona inferioară
a spatelui se î�nrăutăț�ea când ș� edea, ridica un obiect sau
stătea î�n picioare vreme î�ndelungată. Uneori, nu reuș� ea să
stea jos mai mult de 20 de minute. Din aceste cauze, î�ș�i pe-
trecea mare parte din zi î�n pat, unde durerea i se ameliora
puț�in dacă stătea pe partea dreaptă cu genunchii î�ndoiț�i.
Ginny nu mai reuș� ea să aibă grijă de cei doi copii ai săi,
de trei ș� i de cinci ani, ș� i nici nu mai putea munci la fel de
mult ca î�nainte. Depindea de soț�ul ei să o ducă cu maș� ina
î�ntr-un loc sau altul, fiindcă nu mai putea să conducă. Toț�i
aceș� ti factori au creat serioase probleme financiare ș� i stres
emoț�ional î�ntregii familii. Ginny a devenit deprimată ș� i su-
părată pe viaț�ă. Deș� i participase î�nainte de accident la un
prim atelier al meu ș� i practicase meditaț�ia, după asta a î�n-
cetat să mai mediteze î�n mod regulat pentru că durerea
devenise prea severă ș� i nu mai putea să stea aș� ezată sau să
se concentreze.
După doi ani, doctorul i-a sugerat o operaț�ie chirurgi-
cală lombară pentru refacerea discurilor afectate de hernie.
Dacă aceasta nu dădea rezultat, i-a spus el, Ginny putea lua
î�n calcul o intervenț�ie suplimentară, inclusiv o spondilode-
ză*. S-a hotărât să dea curs primei operaț�ii.

* Spondilodeză – Tehnică chirurgicală neurochirurgicală sau ortopedi-


că care unește două sau mai multe vertebre; poate fi efectuată la orice
nivel al coloanei vertebrale și împiedică orice mișcare între vertebrele
topite. (n.red.)
272 SUPRANATURAL

Î�ntre timp, soț�ul ei a convins-o să participe la un alt


seminar avansat al meu î�n Seattle, care era programat cu
doar o săptămână î�naintea operaț�iei. A fost dureros pentru
ea să stea jos pe parcursul zborului, dar a reuș� it. Deș� i Ginny
s-a bucurat să î�ș�i revadă vechii prieteni ș� i să cunoască alț�ii
noi la eveniment, a fost totuș� i nemulț�umită ș� i tristă că nu
î�mpărtăș� ea acelaș� i entuziasm manifestat de restul lumii.
Nu î�ș�i dorea decât să ia niș� te analgezice ș� i să se bage î�n pat.
Când a plecat de la reuniunea din prima seară, prietena ei
Jill, plină de compasiune ș� i de speranț�ă, i-a spus cu convin-
gere: „Ginny, mâine o să te vindeci – chiar aici!”
A doua zi, am î�nceput la 6:00 dimineaț�a. Ginny s-a hotă-
rât să evite medicamentele puternice, ca să poată fi pre-
zentă la meditaț�ii ș� i să se bucure de experienț�ă. Din păcate,
durerea i-a î�ngreunat concentrarea pe parcursul primei
meditaț�ii ș� i s-a î�ntrebat dacă decizia de a participa nu fuse-
se cumva o greș� eală.
Î�nsă, pe parcursul celei de-a doua meditaț�ii, după micul
dejun, lucrurile s-au schimbat radical. Ginny s-a hotărât să
se predea ș� i să-ș� i abandoneze reț�inerile. Meditaț�ia a î�nce-
put ca de obicei, cu exerciț�iul de respiraț�ie al extragerii
minț�ii din corp, pe parcursul căruia le-am spus participan-
ț�ilor să se concentreze asupra a două sau trei emoț�ii nega-
tive sau asupra unor aspecte limitative ale personalităț�ii
lor. Le-am cerut să î�ș�i conducă la creier î�ntreaga energie
stocată î�n primii trei centri de la baza coloanei vertebrale
ș� i să o elibereze î�n final î�n creș� tetul capului.
Mai î�ntâi, Ginny a ales să lucreze asupra mâniei ei, des-
pre care credea că contribuise la menț�inerea durerii din
corp vreme atât de î�ndelungată. Î�n timpul meditaț�iei, a
simț�it cum energia urcă pe coloana vertebrală ș� i apoi cum
Studii de caz: exemple vii ale adevărului 273

o energie intensă î�i părăseș� te corpul prin ceafă. Al doilea


aspect cu care a ales să lucreze a fost durerea. Î�n timp ce
lucra cu respiraț�ia pentru a-ș� i muta mare parte din energia
legată de durere din corp î�n creier, a simț�it aceeaș� i energie
pe care o simț�ise când lucrase asupra mâniei, doar că, de data
asta, a văzut că energia devine o lumină aprinsă, cu nuanț�e
purpurii. A simț�it brusc că energia î�ncetineș� te ș� i scade î�n
intensitate. Muzica s-a schimbat ș� i a î�nceput partea princi-
pală a meditaț�iei. Ginny s-a simț�it complet relaxată. Î�ș�i eli-
berase energia din corp.
Ca de obicei, am î�ndrumat grupul să simtă diferite părț�i
ale corpului lor î�n spaț�iu ș� i să simtă spaț�iul din jurul trupuri-
lor lor. Apoi, i-am î�ndrumat spre spaț�iul negru, infinit, care
este câmpul cuantic. Le-am cerut să devină acorporali, aper-
sonali, amateriali, aspaț�iali, atemporali ș� i să se transforme
î�n conș� tientizare pură – conș� tienț�i că sunt conș� tienț�i î�n
acest spaț�iu nesfârș� it. Mai î�ntâi, î�n timp ce eu dădeam in-
strucț�iuni, Ginny a trăit senzaț�ia că pluteș� te. A fost cuprin-
să de un intens sentiment de pace ș� i de iubire necondiț�ionată
ș� i a pierdut noț�iunea timpului ș� i a spaț�iului. Nu ș� i-a mai
simț�it deloc corpul fizic ș� i nu a mai simț�it durere. Totuș� i, a
rămas pe deplin prezentă, aș� a că auzea ș� i urma instrucț�iu-
nile date de mine.
– N-am mai trăit niciodată aș� a ceva, mi-a spus ea mai
târziu. A fost ceva atât de profund, că nu se poate exprima
î�n cuvinte. Simț�urile mi-au fost amplificate ș� i am simț�it co-
nexiunea cu toată lumea, cu fiecare persoană, cu toate lu-
crurile, locurile ș� i momentele. Am fost parte a unui î�ntreg
ș� i î�ntregul a fost parte din mine. Nu mai exista separare.
Ginny a trecut dincolo de trupul ei, de mediul ș� i de tim-
pul ei. Conș� tiinț�a ei s-a conectat la cea a câmpului unificat
274 SUPRANATURAL

(locul î�n care ea a spus că nu există decât unitate, fără sepa-


rare). A găsit punctul optim al generosului moment prezent
ș� i sistemul ei nervos autonom a intervenit ș� i a vindecat-o.
La atelierele noastre avansate, cursanț�ii se î�ntind după
fiecare meditaț�ie ș� i se abandonează meditaț�iei, î�ngăduind
sistemului nervos autonom să preia controlul ș� i să le pro-
grameze corpul. La sfârș� itul acestei meditaț�ii, când le-am
cerut tuturor să revină î�n noul lor corp, Ginny a fost sur-
prinsă să descopere că nu mai simte absolut nicio durere
când se ridică î�n picioare de pe podea – un proces pentru
care, î�n mod normal, ar fi avut nevoie de ajutor. A î�nceput
să meargă fără să ș� chiopăteze, cu spatele drept.
Am făcut o pauză de masă, dar Ginny nu a simț�it nevoia
să mănânce prea mult ș� i nici chiar să vorbească. Era cople-
ș� ită de experienț�a meditaț�iei. După doi ani de durere con-
tinuă, era liberă să trăiască fără ea. I-au dat lacrimile de
bucurie ș� i, totodată, de nedumerire. Ș� i-a căutat două prie-
tene, printre care ș� i Jill (care fusese atât de convinsă î�n seara
precedentă că avea să se vindece). Acestea au î�ncurajat-o
să facă unele miș� cări pe care nu era î�n stare să le execute
când avea dureri – ș� i le-a realizat fără niciun pic de suferinț�ă.
Î�n restul zilei, durerea nu a mai afectat-o, iar ea s-a simț�it
conectată î�n continuare la câmpul unificat.
Î�n acea seară, Ginny ș� i-a sunat soț�ul, care i-a spus că,
î�ntr-un fel, ș� tia că se va vindeca de durere la atelier. A avut
parte de o cină minunată alături de prietenii ei, iar când s-a
dus la culcare, nu a mai luat niciun fel de medicament sau
relaxant muscular. După ani de zile, a dormit toată noaptea
ș� i s-a trezit plină de energie. A doua zi, am ghidat grupul
pentru o meditaț�ie î�n mers (despre care vei avea ocazia să
afli mai târziu). Ginny a reuș� it să meargă drept ș� i semeț� ,
Studii de caz: exemple vii ale adevărului 275

fără niciun fel de durere sau dificultate. E inutil să mai spun


că ș� i-a anulat intervenț�ia chirurgicală ș� i s-a vindecat com-
plet de durere.

Daniel este afectat de hipersensibilitatea


electromagnetică
Î�n urmă cu vreo cinci ani, Daniel era (conform spuselor sale)
un „antreprenor israelian, nebun, foarte stresat” de 25 de
ani, care se forț�a să lucreze zilnic „la turaț�ie maximă” pen-
tru a-ș� i construi o afacere de succes. Săptămâna de lucru
de 60 de ore era una tipică pentru el. Î�ntr-o zi, î�n timp ce se
î�nfuria ș� i urla din toț�i rărunchii la un client prin telefon, a
simț�it cum î�i pocneș� te ceva î�n partea dreaptă a capului ș� i
î�ș�i pierde cunoș� tinț�a. Când s-a trezit, nu a fost foarte sigur
ce i se î�ntâmplase sau cât timp zăcuse inconș� tient, î�nsă
avea cea mai groaznică durere de cap din viaț�a lui. A sperat
că, dacă se va odihni, î�i va trece, dar s-a î�nș� elat.
Î�n mod misterios, durerea î�i creș� tea exponenț�ial de fie-
care dată când se afla î�n apropierea unui obiect care emi-
tea frecvenț�e electromagnetice, inclusiv telefoane mobile,
laptopuri, ecrane video, microfoane, camere video, reț�ele
Wi-Fi sau relee de telefonie mobilă. Dacă cineva din apro-
piere răspundea la telefon, Daniel simț�ea. Nu mai trecuse
niciodată prin aș� a ceva – de fapt, î�nainte lucrase î�n dome-
niul calculatoarelor ș� i nu simț�ise niciun fel de afecț�iune î�n
preajma vreunui echipament electric, indiferent de ce tip.
Daniel a consultat tot felul de doctori ș� i specialiș� ti, dar
niciunul n-a reuș� it să descopere ce era î�n neregulă cu el.
A efectuat o serie de teste de sânge, tomografii ș� i exami-
nări clinice, dar toate rezultatele au fost negative. Unii
276 SUPRANATURAL

doctori nici măcar nu-l credeau ș� i dădeau ochii peste cap,


de parcă Daniel ș� i-ar fi inventat simptomele. Câț�iva au vrut
să î�i prescrie antidepresive, dar el a refuzat să le ia. I-au
spus că durerea e doar î�n capul lui (ceea ce era adevărat,
bineî�nț�eles, dar nu î�n sensul atribuit de medici).
Apoi, Daniel a î�nceput să consulte niș� te medici holistici*,
care bănuiau că dezvoltase o afecț�iune rară, numită hiper-
sensibilitate electromagnetică (EHS**). Deș� i existenț�a EHS
este î�ncă o controversă pentru comunitatea medicală, Or-
ganizaț�ia Mondială a Sănătăț�ii recunoaș� te această afecț�iune.1
Mecanismul EHS rămâne necunoscut, dar dacă te gândeș� ti
că, î�n proporț�ie de 78%, creierul este doar apă, iar aceasta
conț�ine minerale (cum sunt cele regăsite î�n mod uzual î�n
organism, inclusiv calciu ș� i magneziu) care conduc electri-
citatea, e de î�nț�eles că, pentru persoanele cu hipersensibi-
litate EHS, această sarcină electromagnetică naturală ar
putea fi cumva amplificată î�n preajma obiectelor care sem-
nalează ș� i emit radiaț�ii electromagnetice.
Asemenea multor persoane cu EHS, pe lângă durerile
de cap, Daniel resimț�ea o durere ș� i o epuizare cronice. Chiar
dacă dormea 12 ore, tot se trezea epuizat. Unul dintre me-
dicii holistici i-a sugerat să ia zilnic 40 de suplimente ali-
mentare pentru a combate efectele bolii, dar nu i-au fost de
niciun ajutor. Era î�ntr-o stare vecină cu agonia. Î�n scurt
timp, Daniel a fost nevoit să-ș� i î�nchidă afacerea. A intrat î�n
datorii ș� i a pierdut lucrurile pentru obț�inerea cărora lucrase

* Medicina holistică – Este o formă de vindecare care implică o persoană


în întregul ei: trup, minte, spirit și emoții. Potrivit acesteia, o persoană
poate avea o sănătate perfecta dacă are echilibru în viață. Un medic
holistic poate folosi o mulțime de forme de tratament pentru a trata
un pacient, de la medicina convențională la terapia alternativă. (n.red.) 
**  EHS – Electromagnetic Hypersensitivity. (n.red.)
Studii de caz: exemple vii ale adevărului 277

din greu. Î�n cele din urmă, a declarat falimentul ș� i a trebuit


să se mute cu mama sa.
– Efectiv, m-am retras din viaț�ă, mi-a spus el. Eram un
zombie, pentru că nu puteam gândi, nu mă puteam con-
centra, nu puteam face nimic. Niciun lucru nu-mi era de
ajutor ș� i de fiecare dată când mă apropiam de lumea reală,
mă alegeam cu o durere puternică de cap.
De altfel, Daniel mi-a spus că, dacă se apropia cumva
de vreun obiect care emitea un semnal, durerile de cap se
î�nrăutăț�eau de o mie de ori – până î�l aduceau î�n pragul unei
prăbuș� iri emoț�ionale. Daniel î�ș�i petrecea majoritatea tim-
pului ghemuit ca o minge î�n patul din micul dormitor al
casei mamei sale, plângând de durere.
– Î�mi iroseam viaț�a, a spus el, privind cum toț�i prietenii
mei se căsătoreau, aveau copii, erau promovaț�i, î�ș�i cumpă-
rau case – ș� i aș� a mai departe.
Când a î�nceput să aibă gânduri sinucigaș� e, prietenii ș� i
familia l-au î�mpins să î�ncerce ceva care să-l ajute.
Din cauza oboselii cronice, a depresiei ș� i a durerii pu-
ternice, lui Daniel î�i rămânea doar o jumătate de oră de
energie î�n fiecare zi, aș� a că a î�nceput să folosească acest
timp pentru a găsi ceva care să-i î�mbunătăț�ească starea î�n
care se afla. La trei ani după declanș� area simptomelor, a
citit cartea mea You Are the Placebo (Tu ești placebo)*.
– Mi-a picat o fisă, mi-a spus el la un atelier pe care
l-am susț�inut recent. Am ș� tiut că asta era soluț�ia.
Aș� adar, a î�nceput să practice meditaț�ia Schimbarea Cre-
dinț�elor ș� i Percepț�iilor despre care vorbesc î�n acea carte.
Foarte treptat, Daniel a î�nceput să simtă mai puț�ină durere,

*  Carte și audiobook apărute la Editura Act și Politon. (n.ed.)


278 SUPRANATURAL

aș� a că a continuat să practice această meditaț�ie. După o vre-


me a descoperit meditaț�ia Binecuvântarea centrilor ener-
getici ș� i a î�nceput s-o practice ș� i pe asta.
– Când am făcut-o prima dată, mi-a spus Daniel, s-a
î�ntâmplat ceva ce nu pot explica.
Când a ajuns la cel de-al ș� aselea centru energetic, a
spus că a fost ca un spectacol de lumini care i se desfăș� ura
î�n cap. A văzut cum anumite zone ale creierului, care fuse-
seră î�nchise, au î�nceput brusc să se lumineze ș� i să comuni-
ce î�ntre ele. Apoi, o rază uriaș� ă, pe care el a descris-o drept
„lumină iubitoare”, i-a ieș� it din creș� tetul capului. Experien-
ț�a lui interioară din acel moment a fost mai reală decât
amintirea experienț�ei trecute, care î�i provocase durere.
Î�ncepând din acel moment, Daniel a observat o schim-
bare semnificativă. După meditaț�ie, avea zece minute î�n
care nu simț�ea niciun fel de durere. Perioadele fără durere
au î�nceput să fie din ce î�n ce mai lungi, până când, după
câteva luni, n-a mai simț�it deloc durere. Apoi i-a venit ide-
ea că ar trebui să folosească meditaț�iile pentru a-ș� i modifica
starea interioară, î�n timp ce era expus câmpurilor electro-
magnetice care î�i făceau rău. Aș� a că a î�nceput să mediteze
î�n faț�a telefonului mobil sau a laptopului. La î�nceput a fost
dureros, dar, la fel ca î�nainte, după meditaț�ii a î�nceput să
nu mai simtă durerea ș� i aceste perioade au ajuns să devină
tot mai lungi odată cu trecerea timpului.
Î�n cele din urmă, Daniel a fost pregătit pentru î�ncă un
pas important. A î�nchiriat un birou î�ntr-un spaț�iu comun
de birouri ș� i a decis să stea ș� i să mediteze, î�nconjurat de
dispozitive Wi-Fi, computere, microunde ș� i tot felul de frec-
venț�e electromagnetice. Deș� i primele săptămâni au fost
dificile, a descoperit că î�i vine din ce î�n ce mai uș� or cu
Studii de caz: exemple vii ale adevărului 279

timpul. După o vreme, medita fără durere î�n acel mediu,


câte cinci ore pe zi. Î�ntr-un final, durerile de cap au dispărut
pur ș� i simplu – la fel ș� i durerea cronică ș� i starea de epuizare.
Astăzi, Daniel se consideră 100% vindecat. S-a î�ntors
la lucru ș� i a scăpat de datorii. Ș� i uite care-i faza: Daniel nu
lucrează mai mult de o oră, o oră ș� i jumătate pe zi, dar câș� -
tigă mult mai mulț�i bani decât atunci când era stresat ș� i î�ș�i
forț�a limitele î�ncercând să muncească aș� a cum î�ș�i dorea.
Totodată, acum se bucură cu adevărat de viaț�ă.

Jennifer, la bine și la rău


Acum cinci ani, medicul lui Jennifer a diagnosticat-o cu alte
câteva boli, î�n completarea numeroaselor afecț�iuni de să-
nătate de care suferea deja. Î� n total, diagnosticul ei in-
cludea câteva tulburări autoimune (lupus eritematos* ș� i
sindromul Sjögren** cu complex sicca), unele afecț�iuni gas-
trointestinale (boală celiacă***, intoleranț�ă la salicilat ș� i la

*  Lupusul eritematos sistemic (LES) este o boală autoimună cronică,


care poate afecta diferite organe ale corpului, în special pielea, articu-
lațiile, sângele, rinichii și sistemul nervos central. „Cronică” înseamnă
că această boală poate dura o perioadă lungă de timp. „Autoimună”
înseamnă că există o dereglare a sistemului imunitar, care, în loc să
protejeze organismul de bacterii și virusuri, atacă țesuturile proprii ale
pacientului. (n.red.)
**  Sindromul Sjogren este o afecțiune a sistemului imun ce afectează
întregul organism și care este caracterizată prin infiltrarea limfocitară
cronică a organelor cu secreție exocrină. În cadrul acestei boli celulele
imune atacă și ajung în final să distrugă în mod special glandele exo-
crine (cum ar fi cele implicate în secreția de salivă, de lacrimi). (n.red.) 
*** Boala celiacă (intoleranţa autoimună la gluten) este o afecţiune cro-
nică autoimună care afectează în principal intestinul subţire și care
este declanșată de ingestia de gluten la persoane predispuse genetic.
(n.red.)
280 SUPRANATURAL

lactoză), astm bronș� ic, afecț�iuni renale, artrită ș� i un vertij


atât de acut î�ncât ducea la vărsături.
Fiecare zi era un chin. Chiar ș� i spălatul pe dinț�i era di-
ficil, pentru că nu avea destulă putere să ț�ină multă vreme
braț�ul ridicat. Partenerul ei, Jim, trebuia adesea să î�i perie
părul. Când Jim era plecat î�n delegaț�ie, lucru care se î�ntâm-
pla des, Jennifer trebuia să doarmă după serviciu, ca să
aibă suficientă putere să pregătească cina.
– Cel mai greu lucru era că mă simț�eam o mamă groaz-
nică, fiindcă nu reuș� eam să fac nimic cu băieț�ii mei – ș� i
pentru asta mă durea sufletul, mi-a spus ea. Trebuia să
dorm î�n cea mai mare parte din weekend, ca să reuș� esc să
mă trezesc ș� i să mă duc luni dimineaț�a la serviciu. Toate
pozele fericite pe care le postam pe Facebook î�n timpul
săptămânii erau făcute cam pe parcursul unei singure ore.
Î�n acel moment, Jennifer cântărea doar 49 de kilograme
ș� i se chinuia să meargă pe jos din cauza artritei ș� i a infla-
mării severe a î�ncheieturilor ș� i genunchilor. Din cauza ar-
tritei ș� i a durerii, nu-ș� i mai putea folosi mâna dreaptă ca să
deschidă recipientele sau să taie legumele. Uneori se î�ntin-
dea î�n pat ș� i î�ș�i lovea mâinile de noptieră, ca să pună capăt
durerii. Corpul ei era î�ntr-o stare continuă de inflamare
acută ș� i specialiș� tii pe care î�i consultase î�i spuseseră că nu
o pot ajuta cu nimic ș� i că trebuie să î�nveț�e, pe cât posibil, să
trăiască cu afecț�iunile de care suferea. Deș� i nu recunoș� tea
faț�ă de nimeni, se temea că nu mai are de trăit decât câț�iva
ani. Era dispusă să renunț�e la luptă, dar Jim nu era.
Î�n fiecare noapte, Jim citea cu nesaț� tot felul de cărț�i, î�n
căutarea unor soluț�ii alternative, î�ncurajând-o î�n mod re-
petat pe Jennifer să continue. Apoi, Jim a descoperit Tu ești
placebo ș� i a citit despre o femeie cu o afecț�iune similară
Studii de caz: exemple vii ale adevărului 281

care a reuș� it să se vindece singură. Jennifer ș� i Jim au căzut


de acord că trebuie să participe ș� i ea la un atelier.
Două luni mai târziu, î�n iunie 2014, Jennifer a partici-
pat la un atelier de un weekend î�n Sidney, Australia. A î�nce-
put să se simtă mai bine ș� i s-a î�nscris la un atelier avansat,
î�n Mexic. Din păcate, î�n perioada î�n care trebuia să plece ca
să participe la atelier, a făcut o piatră la rinichi de 8,5 mili-
metri, iar medicul i-a interzis să călătorească cu avionul.
Aș� a că l-a ratat, dar ș� i-a continuat meditaț�iile (trezindu-se
la 4:50 î�n fiecare dimineaț�ă) ș� i, anul viitor, când am susț�i-
nut următorul atelier avansat î�n Australia, au participat ș� i
ea, ș� i Jim.
– Î�mi amintesc că, î�n prima noapte, am reuș� it cu greu
să urc până î�n cameră, ceea ce era firesc pentru mine, a
spus ea. Î�nainte de sfârș� itul atelierului, mergeam deja ca o
persoană sănătoasă ș� i nu trebuia să iau niciun fel de medi-
camente pentru astm. Cu o zi î�naintea plecării, Jim mi-a
spus că arăt atât de bine că ar trebui să î�ncerc să mănânc
niș� te mâncare normală. Reticentă, am făcut totuș� i o î�ncer-
care: niciun efect advers! Fără durere, fără astm, fără cram-
pe, fără migrene – fără nimic! Cred că a fost cea mai bună
pizza pe care am mâncat-o vreodată.
Când a practicat meditaț�iile, Jennifer ș� i-a dat î�ntr-ade-
văr toată silinț�a. S-a conectat î�n mod repetat la potenț�ialul
sănătăț�ii ei ș� i a simț�it o mare de energie î�n tot corpul, care
reuș� ea să o susț�ină toată ziua. Î�n timpul meditaț�iei, când
le-am cerut cursanț�ilor să trăiască î�n noua stare de exis-
tenț�ă, ș� i-a imaginat cum tălpile ei ating pământul ș� i ș� i-a
auzit respiraț�ia î�n timp ce alerga bucuroasă. La sfârș� itul
meditaț�iei, plângea de bucurie. Î�n cele din urmă, Jennifer
ș� i-a condiț�ionat trupul să uite cum se simte boala, cum
282 SUPRANATURAL

arată, cum sună ș� i ce gust are, amplificându-ș� i energia, mo-


dificându-ș� i frecvenț�a, recondiț�ionându-ș� i trupul pentru o
minte nouă ș� i activând gene noi pentru vindecarea lui.
– Acum pot să mănânc hrană normală, spune ea, ș� i nu
mai iau medicamente pentru astm din iunie 2015. Pot să
merg aproape 16 kilometri pe zi ș� i să ridic 20 de kilograme.
Mă antrenez, fiindcă ț�elul meu este să alerg la semi-mara-
ton, ș� i o s-o fac î�n curând.

Felicia se lecuiește de o eczemă severă


Felicia suferea intermitent de eczeme ș� i infecț�ii ale pielii
î�ncă de la vârsta de trei luni. Remediul pe termen scurt, fur-
nizat de o dietă strictă ș� i de regimul medicamentos (creme,
steroizi, antihistaminice, antifungice, antibiotice ș� i aș� a mai
departe), nu reuș� ea să ț�ină sub control afecț�iunea pentru
mult timp.
Î�n 2016, la 34 de ani, Felicia, medic î�n Marea Britanie,
era din ce î�n ce mai nemulț�umită de limitările profesiei
sale. După un deceniu de practică clinică, î�n care consulta-
se peste 70.000 de pacienț�i, a î�nceput să observe că aveau
o nemulț�umire ș� i un sentiment de frustrare similar ei. Î�n
timp ce căuta o soluț�ie ș� tiinț�ifică mai satisfăcătoare, a des-
coperit lucrarea mea. Intrigată de posibilităț�ile enunț�ate ș� i
î�nsetată de idei ș� i soluț�ii bazate pe dovezi alternative, Feli-
cia s-a î�nscris la un atelier de weekend.
– Evenimentul mi-a schimbat viaț�a, spune ea. Mi-a dat
instrumentele necesare pentru a-mi reevalua ș� i actualiza
credinț�ele limitate cu privire la mine î�nsămi, precum ș� i la
capacităț�ile reale ale corpului uman.
Studii de caz: exemple vii ale adevărului 283

Mai ales tehnica de respiraț�ie a interesat-o î�n mod


deosebit.
– Trebuie să recunosc, spune ea, că am rămas destul de
sceptică ș� i de reț�inută ș� i nu mi-am permis să mă abando-
nez cu totul procesului.
Î�n lunile care au urmat, Felicia a continuat să mediteze
zilnic. Starea epidermei i s-a î�mbunătăț�it ș� i a intrat î�ntr-o
relaț�ie nouă ș� i benefică. Simț�indu-se inspirată, a căutat noi
modalităț�i de a adopta o abordare mai holistică î�n cabine-
tul ei medical. Spre marea ei dezamăgire î�nsă, toate casele
de asigurare medicală din Marea Britanie au refuzat să-i
asigure tratamentele neconvenț�ionale. Felicia s-a simț�it
prinsă ca î�ntr-o capcană ș� i, î�n decembrie 2016, eczemele ș� i
infecț�iile cutanate au revenit.
Chiar ș� i aș� a, a continuat să mediteze ș� i s-a î�nscris la un
atelier avansat, creându-ș� i ca pregătire propriul Film Min-
tal (un instrument puternic de manifestare a lucrurilor pe
care ț�i le doreș� ti, despre care vei citi î�ntr-un capitol ulterior).
Avea intenț�ii foarte clare pentru viitor, aș� a că a inclus in
film imagini î�n care avea o piele sănătoasă, precum ș� i foto-
grafia unui microfon pe scenă, î�mpreună cu afirmaț�ia: „Î�i
inspir pe alț�ii, î�mpărtăș� ind fără frică adevărul”.
�n prima zi a atelierului avansat, am practicat tehnica
de respiraț�ie pentru a activa glanda pineală ș� i, de data asta,
Felicia s-a hotărât să nu mai aibă reț�ineri ș� i să se abando-
neze cu totul procesului.
– Am remarcat cum mi se accelerează respiraț�ia, î�ș�i amin-
teș� te ea. O energie copleș� itoare a î�nceput să se acumuleze
î�n gât. Aceasta s-a intensificat până când am avut senzaț�ia
că mi se î�nchide gâtul. Temătoare, mi-am scos trupul din
284 SUPRANATURAL

acea stare ș� i am revenit la vechea mea stare pentru restul


meditaț�iei.
Î�n ziua următoare, pe parcursul ultimei meditaț�ii, Feli-
cia a fost echipată cu aparatură de cartografiere cerebrală.
S-a gândit ce oportunitate uimitoare este aceea de a expe-
rimenta un nivel de informaț�ie nou. Simț�indu-se captivă
î�ntr-o profesie care propovăduieș� te limitarea, s-a gândit:
Dar dacă le-aș putea dovedi scepticilor, și credincioșilor
totodată, cât de nelimitați suntem în realitate? Cu acest
gând î�n minte, ș� i-a dorit să folosească acest tip de respira-
ț�ie pentru a se conecta, cu orice preț� , la câmpul unificat,
prin intermediul emoț�iei superioare a libertăț�ii pure ș� i a
eliberării.
Când a î�nceput meditaț�ia, s-a deschis spre orice posi-
bilitate ș� i spre necunoscut. A remarcat de î�ndată că respi-
raț�ia a î�nceput să i se modifice ș� i o energie copleș� itoare să
i se acumuleze î�n gât. De fiecare dată când senzaț�ia se in-
tensifica, î�n loc să-i dea voie să o copleș� ească, aș� a cum se
î�ntâmplase î�n ziua precedentă, a continuat procesul. Ș� i-a
readus corpul î�n momentul prezent, ignorând factorii care
o distrăgeau, ș� i ș� i-a direcț�ionat î�ntreaga energie ș� i conș� ti-
entizare spre conexiunea cu câmpul, cu adevărul ș� i cu dra-
gostea. Corpul ei a opus rezistenț�ă î�n permanenț�ă, dar,
după ce ș� i-a depăș� it î�n mod repetat conflictele interne, î�n
cele din urmă s-a predat.
– Experienț�a pe care am avut-o de partea cealaltă a
fost o explozie exuberantă de energie î�n creier ș� i o conexi-
une instantanee cu o conș� tiinț�ă iubitoare dinăuntrul meu
ș� i din jurul meu, a spus ea. Era o cunoaș� tere absolută, o
recunoaș� tere a dragostei pure ș� i, odată cu ea, am trăit cea
mai copleș� itoare emoț�ie de bucurie pe care am simț�it-o
Studii de caz: exemple vii ale adevărului 285

vreodată. A fost ca ș� i cum m-aș� fi î�ntors acasă. Am trăit ex-


perienț�a acestei unităț�i profunde. Î�n tot acest timp, eram
pe deplin conș� tientă de simț�urile mele externe. Î�i puteam
auzi î�n spatele meu pe cercetători spunând: „O criză”.
Aveam câț�iva colegi noi î�n echipa de neurologi ș� i nu
mai văzuseră niciodată tipul ăsta de energie cerebrală.
Î� n mod normal, ca medic, Felicia ar fi trebuit să fie
afectată de această afirmaț�ie alarmantă, dar a î�nț�eles că, î�n
acel moment, experimenta pentru prima dată adevărul ș� i
libertatea absolute. Timp de câteva ore după meditaț�ie, s-a
simț�it năucită, î�nsă fizic mai uș� oară.
Dacă revezi scanările cerebrale din Graficele 7A-7C, poț�i
vedea creierul Feliciei, care manifestă modificările clasice
la care asistăm atunci când nivelul de energie din creier
este ridicat. Ea î�ncepe î�n intervalul normal al undelor cere-
brale beta ș� i apoi trece la undele beta î�nalte, î�nainte să
atingă starea de energie ridicată gamma. Energia din un-
dele cerebrale gamma î�nregistrează 190 de deviaț�ii stan-
dard peste normal. Zona care î�nconjoară glanda pineală,
precum ș� i partea din creier care procesează emoț�iile pu-
ternice sunt puternic activate.
Pe parcursul următoarelor zile, Felicia a simț�it cum
emană din ea o stare de zburdălnicie ș� i de neî�nfricare. De
asemenea, a experimentat o serie de sincronii, inclusiv
manifestarea scenei din Filmul ei Mental, î�n care vorbea la
microfon pe o scenă. De fapt, fără să ș� tiu că acea scenă se
găsea î�n Filmul ei Mental, am forț�at-o să urce pe scenă ș� i să
ne vorbească despre experienț�a ei. Abia după ce s-a î�ntors
acasă, a observat că eczema nu o mai deranja.
– Mi-am privit pielea ș� i roș� eaț�a care fusese acolo cu
doar câteva zile î�nainte dispăruse cu totul, a afirmat ea.
286 SUPRANATURAL

(Vezi graficul 7D din secț�iunea color. Primele imagini au


fost făcute î�nainte de eveniment. Al doilea set de imagini a
fost făcut î�n ziua următoare, după eveniment. Eczema î�i
dispăruse.)
Felicia nu mai ia medicamente nici î�n ziua de astăzi ș� i
are pielea curată. Viaț�a ei continuă să se desfăș� oare î�ntr-un
fel nou, incitant ș� i surprinzător.
– Sunt foarte recunoscătoare pentru că am î�nț�eles că
suntem nelimitaț�i, mi-a spus ea. Ascultă-mă bine, dacă un
medic blazat, profund analitic, cum am fost eu cândva,
poate face asta, atunci poate absolut oricine.
Capitolul 7

INTELIGENȚA INIMII

Î�ncă de când strămoș� ii noș� tri au î�nceput să-ș� i graveze po-


veș� tile pe pereț�ii peș� terilor ș� i pe bucăț�i de piatră, inima a
apărut, asemenea unui fir trecut prin acul timpului, ca un
simbol al sănătăț�ii, î�nț�elepciunii, intuiț�iei, î�ndrumării ș� i in-
teligenț�ei superioare. Egiptenii antici, care o numeau ieb,
credeau că inima, ș� i nu creierul, este centrul vieț�ii ș� i sursa
î�nț�elepciunii umane. Mesopotamienii ș� i grecii credeau că
ea este centrul sufletului. Grecii î�nsă o considerau o sursă
independentă de căldură î�n corp, î�n timp ce mesopotamienii
credeau că este un fragment din căldura soarelui. Practi-
cau chiar ș� i ritualuri de sacrificiu uman, î�n timpul cărora
extrăgeau inima care î�ncă bătea ș� i o ofereau Zeului Soare.
Romanii au î�nț�eles că inima este organul esenț�ial dătător
de viaț�ă al organismului.
Î�n secolul al XVII-lea, î�n primii ani ai revoluț�iei ș� tiinț�i-
fice, filosoful francez René Descartes a susț�inut că mintea
ș� i corpul sunt două substanț�e radical distincte. Prin această
viziune mecanică a universului, oamenii au î�nceput să vadă
î�n inimă o maș� inărie extraordinară. Mecanismul inimii, ca
288 SUPRANATURAL

pompă fizică, a î�nceput să umbrească natura acesteia ca


instrument al conexiunii omenirii cu o inteligenț�ă î�nnăscu-
tă. Î�n urma cercetărilor ș� tiinț�ifice, inima a î�ncetat, î�ncet-î�ncet,
să mai fie recunoscută drept legătura noastră cu sentimen-
tele, emoț�iile ș� i sinele nostru superior. Abia datorită noilor
descoperiri ș� tiinț�ifice din ultimele decenii am î�nceput să
reconciliem, să î�nț�elegem ș� i să recunoaș� tem adevărata
semnificaț�ie a inimii, atât ca sursă generatoare de câmpuri
electromagnetice, cât ș� i ca legătură cu câmpul unificat.
Ș� tim că inima, dincolo de rolul ei evident î�n susț�inerea
vieț�ii, nu este doar o pompă musculară care face să circule
sângele î�n tot corpul, ci un organ capabil să influenț�eze
sentimentele ș� i emoț�iile. Inima este un organ senzorial care
ne ghidează abilităț�ile de luare a deciziilor, precum ș� i î�nț�e-
legerea cu privire la noi î�nș� ine ș� i la locul nostru î�n lume.
Este un simbol care transcende timpul, spaț�iul ș� i cultura.
Este o premisă general acceptată că, atunci când suntem
conectaț�i la cunoaș� terea interioară a inimii, putem folosi î�n-
ț�elepciunea ei ca sursă de iubire ș� i î�ndrumare superioară.
Te î�ntrebi, poate, de ce dintre toate organele corpului
uman (cum ar fi splina, ficatul sau rinichii), inima este sin-
gura care posedă inteligenț�ă. Î�ncepând cu anul 2013, am
depus mari eforturi să măsurăm ș� i să cuantificăm coerenț�a
ș� i transformarea, care sunt esenț�iale pentru î�nț�elegerea
rolului inimii. Aproape toată lumea recunoaș� te că senti-
mentele superioare ale inimii ne conectează la conș� tiinț�a
iubirii, compasiunii, recunoș� tinț�ei, bucuriei, unităț�ii, ac-
ceptării ș� i altruismului. Acestea sunt sentimente care ne
î�mplinesc ș� i ne fac să ne simț�im î�ntregi ș� i conectaț�i, spre
deosebire de sentimentele de stres, care destramă comu-
nităț�ile ș� i ne absorb energia vitală. Problema este că aceste
Inteligența inimii 289

sentimente superioare ale inimii apar mai degrabă î�ntâm-


plător – depind de un factor exterior din mediul nostru – ș� i
sunt mai puț�in ceva ce putem produce noi, la nevoie.
Fără î�ndoială, este o provocare să ne menț�inem echili-
brul mental ș� i emoț�ional î�n lumea de astăzi, una rapidă,
stresantă, orientată spre productivitate ș� i rezultate rapide,
iar pierderea acestui echilibru poate aduce daune serioase
sănătăț�ii noastre. De exemplu, la î�nceputul secolului al XX-lea,
aproape nimeni nu murea de boli de inimă, î�n timp ce as-
tăzi este cauza principală de deces atât pentru bărbaț�i, cât
ș� i pentru femei. Î�n fiecare an, doar î�n Statele Unite, costuri-
le bolilor de inimă se ridică la aproximativ 207 miliarde de
dolari, reflectat î�n servicii medicale, tratamente ș� i produc-
tivitate pierdută.1 Stresul este unul dintre principalii factori
care contribuie la bolile cardiace ș� i atinge un nivel epide-
mic. Din fericire, există un antidot. Am descoperit, graț�ie
cercetării ș� i studierii numeroaselor aspecte ale coerenț�ei
inimii, că putem regla, de fapt, stările noastre interne, in-
dependent de condiț�iile din mediul extern. La fel ca dez-
voltarea oricărei abilităț�i, crearea voită a coerenț�ei inimii
necesită cunoaș� tere, solicitare ș� i practică.
Esenț�ial pentru î�nț�elegerea inimii s-a dovedit partene-
riatul nostru cu opera inovatoare, de pionierat, a Institutului
HeartMath. IHM este o organizaț�ie non-profit de cercetare
ș� i educaț�ie, care lucrează la o mai bună î�nț�elegere a coe-
renț�ei inimă-creier. Î�ncepând din 1991, IHM a cercetat ș� i a
dezvoltat instrumente sigure, bazate pe cunoaș� tere ș� tiinț�i-
fică, pentru a-i ajuta pe oameni să găsească o punte de le-
gătură î�ntre inima ș� i mintea lor, precum ș� i să aprofundeze
legătura cu inima altor persoane. Misiunea sa este de a-i
ajuta pe oameni să î�ș�i pună sistemele fizice, mintale ș� i
290 SUPRANATURAL

emoț�ionale î�n echilibru unele cu altele, prin î�ndrumarea


intuitivă a inimii.
Baza parteneriatului nostru se î�ntemeiază pe convin-
gerea că, pentru a crea un viitor nou, o persoană trebuie să
unească o intenț�ie clară (creierul coerent) cu o emoț�ie su-
perioară (inima coerentă). Cercetările IHM au demonstrat
că, prin combinarea unei intenț�ii sau a unui gând (care,
după cum ai citit, acț�ionează ca o sarcină electrică) cu un
sentiment sau o emoț�ie (despre care ș� tii deja că acț�ionează
ca o sarcină magnetică), ne putem schimba energia biolo-
gică – iar când ne schimbăm energia, ne schimbăm viaț�a.
Uniunea acestor două elemente produce efecte măsurabile
asupra materiei, î�ndepărtându-ne procesele biologice de
traiul î�ntr-un trecut cunoscut către existenț�a î�ntr-un nou
viitor. Î�n atelierele pe care le ț�inem î�n î�ntreaga lume, î�i î�n-
văț�ăm pe cursanț�i să î�ș�i menț�ină ș� i să î�ș�i susț�ină aceste
stări superioare de existenț�ă, astfel î�ncât să î�nceteze să mai
trăiască ca victime ale circumstanț�elor, care trec de la o
emoț�ie la alta, ș� i să î�nceapă să trăiască din postura de cre-
atori ai propriei realităț�i. Acesta este procesul prin care
creăm o nouă stare de existenț�ă – sau o nouă personalitate,
care creează o nouă realitate personală.
�n ultimii ani, unul dintre obiectivele parteneriatului
nostru cu IHM a fost acela de a-i î�nvăț�a pe cursanț�i să î�ș�i
regleze ș� i să î�ș�i menț�ină î�n mod intenț�ionat aș� a-numita co-
erenț�ă a inimii. Asemenea unei bătăi regulate î�ntr-o tobă,
coerenț�a inimii se referă la funcț�ia ei fiziologică care o face
să bată î�ntr-o manieră armonioasă, ritmică ș� i ordonată
(opusul acestei stări, atunci când nu funcț�ionează ordonat,
este incoerenț�a). Când atingem coerenț�a inimii, putem ac-
cesa „inteligenț�a inimii”, pe care IHM o defineș� te drept:
Inteligența inimii 291

fluxul de conștientizare și de cunoaștere pe care îl perce-


pem odată ce mintea și emoțiile sunt aduse într-o stare de
echilibru și coerență printr-un proces auto-inițiat. Această
formă de inteligență este percepută ca o cunoaștere directă
și intuitivă ce se manifestă prin gânduri și emoții benefice
pentru noi și pentru ceilalți2.
După cum vei descoperi î�n acest capitol, beneficiile
coerenț�ei inimii sunt numeroase, inclusiv scăderea tensiu-
nii arteriale, î�mbunătăț�irea sistemului nervos ș� i a echili-
brului hormonal ș� i î�mbunătăț�irea funcț�iei creierului. Când
î�ț�i menț�ii ș� i î�ț�i susț�ii, independent de condiț�iile din mediul
tău extern, niș� te stări emoț�ionale superioare, poț�i căpăta
acces la un nivel superior de intuiț�ie care stimulează o mai
bună î�nț�elegere a ta ș� i a celorlalț�i, ajută la prevenirea tipa-
relor de stres din viaț�ă, sporeș� te claritatea mintală ș� i pro-
movează o mai bună luare a deciziilor.3 Î�n plus faț�ă de
rezultatele cercetărilor IHM, datele noastre sugerează cu
tărie că emoț�iile susț�inute, centrate pe inimă, promovează
o expresie genetică mai sănătoasă.4
Coerenț�a inimii î�ncepe cu bătaia ei coerentă, regulată,
prin cultivarea, practicarea ș� i susț�inerea emoț�iilor superi-
oare; astfel de emoț�ii includ recunoș� tinț�a, aprecierea, mul-
ț�umirea, inspiraț�ia, libertatea, bunătatea, dezinteresul,
compasiunea, dragostea ș� i bucuria. Beneficiile acestui ritm
coerent sunt simț�ite î�n toate sistemele organismului. Con-
ș� tient sau inconș� tient, mulț�i dintre noi î�ncercăm senti-
mente de nefericire, furie sau teamă zilnic. Î�nsă de ce să nu
î�ncercăm, î�n schimb, crearea ș� i menț�inerea unor stări de
bucurie, iubire sau altruism? Oare asta nu ar crea, î�n final,
o nouă ordine internă, generând o sănătate ș� i o fericire
totală?
292 SUPRANATURAL

Puntea inimii
După cum ai citit î�n capitolul despre binecuvântarea cen-
trilor energetici, inima, amplasată chiar î�n spatele sternului,
este al patrulea centru energetic al corpului. Este puntea
noastră către nivelurile superioare de conș� tientizare ș� i
energie, precum ș� i locul î�n care î�ncepe divinitatea noastră.
Inima este intersecț�ia dintre cei trei centri energetici infe-
riori (asociaț�i cu trupul nostru pământesc) ș� i cei trei centri
energetici superiori (asociaț�i cu sinele nostru superior).
Funcț� ionează ca punte de legătură cu câmpul unificat ș� i
reprezintă uniunea dualităț�ii sau polarităț�ii. Este locul î�n
care separarea, divizarea ș� i energia polarizată se î�mbină
pentru a deveni una – unde contrariile se unesc, ca yin ș� i
yang, bun ș� i rău, pozitiv ș� i negativ, masculin ș� i feminin, tre-
cut ș� i viitor.
Când inima devine coerentă, sistemul nervos reacț�io-
nează prin creș� terea energiei creierului, a creativităț�ii ș� i a
intuiț�iei, având practic un efect pozitiv asupra fiecărui or-
gan din corp. Î�n acest caz, inima ș� i creierul colaborează,
determinându-te să te simț�i mai î�ntreg, mai conectat ș� i mai
mulț�umit – nu doar pe dinăuntru, ci ș� i cu toată lumea ș� i cu
toate lucrurile. Când te afli î�ntr-o stare centrată pe inimă,
deplinătatea resimț�ită î�ț�i mistuie toate sentimentele de ne-
voie sau de lipsă pe care le-ai putea avea. Prin această stare
creatoare de integralitate* ș� i unitate, viaț�a î�ncepe să fie cu-
prinsă de magie, pentru că nu mai creezi din perspectiva
stării de dualitate sau de separare – nu mai aș� tepț�i ceva din
exterior care să î�ț�i ofere o uș� urare pentru sentimentele in-
terne de lipsă, de gol sau de separare. Î�n schimb, devii din

*  Integralitate – Starea, situația a ceea ce este întreg, complet. (n.red.)


Inteligența inimii 293

ce î�n ce mai familiarizat cu sinele tău nou, ideal, ș� i î�ț�i creezi


noi experienț�e despre tine î�nsuț�i. Dacă vei continua să î�ț�i
activezi corespunzător centrul inimii, suficientă vreme, pe
parcursul procesului creator zilnic, cu timpul vei simț�i că
viitorul tău a ș� i avut loc. Cum să mai resimț�i vreodată lipsa
sau nevoia dacă te simț�i î�ntreg?
Dacă primii trei centri reflectă natura noastră animală
ș� i se bazează pe polaritate, contradicț�ii, concurenț�ă, nevoie
ș� i lipsă, al patrulea centru marchează î�nceputul călătoriei
spre natura noastră divină. Dinăuntrul acestui centru al
inimii ne schimbăm mintea ș� i energia, nemaitrăind î�ntr-o
stare de egoism, ci î�ntr-una de altruism, simț�indu-ne apoi
mai puț�in afectaț�i de separare sau dualitate ș� i mult mai
predispuș� i la alegeri î�ntru binele superior general.
Cu toț�ii am simț�it conș� tiinț�a inimii la un moment dat î�n
viaț�ă. Această energie este legată de starea de î�mplinire ș� i
de pace cu tine î�nsuț�i ș� i cu lucrurile din jur. Când ne lăsăm
î�n voia sentimentelor legate de inimă – sentimente care ne
fac să oferim, să î�ngrijim, să slujim, să ne pese, să ajutăm,
să iertăm, să iubim, să avem î�ncredere ș� i aș� a mai departe
– nu putem să ne simț�im altfel decât î�mpliniț�i, î�ntregi ș� i
compleț�i. Cred că aceasta este natura noastră î�nnăscută, ca
ființ�e umane.

Homeostazie, coerență și rezistență


După cum ai aflat deja, sistemul nervos autonom, diviziu-
nea involuntară a sistemului nervos, este î�mpărț�it î�n două
subsisteme: sistemul nervos simpatic ș� i sistemul nervos pa-
rasimpatic. Aș� a cum ș� tii, atunci când sistemul nervos simpa-
tic este activat, el reglează acț�iunile ș� i reacț�iile inconș� tiente
294 SUPRANATURAL

ale organismului, cum ar fi intensificarea respiraț�iei, creș� -


terea frecvenț�ei cardiace, excesul de transpiraț�ie, dilatarea
pupilelor ș� i aș� a mai departe. Funcț�ia sa principală este de
a stimula reacț�ia de tip luptă-sau-fugi atunci când un pericol
real sau perceput ca real este iminent. Acest sistem funcț�io-
nează pentru protecț�ia noastră î�n mediul exterior. Siste-
mul nervos parasimpatic completează sistemul nervos
simpatic prin aceea că î�ndeplineș� te funcț�iile diametral opu-
se. Rolul său este acela de a conserva energia, a relaxa cor-
pul ș� i a î�ncetini funcț�iile energetice î�nalte ale sistemului
simpatic. Sistemul parasimpatic menț�ine protecț�ia î�n me-
diul nostru interior. Dacă sistemul nervos autonom (SNA) ar
fi un automobil, sistemul parasimpatic ar fi frâna, iar cel
simpatic acceleraț�ia. Ambele componente ale SNA transmit
mesaje continue î�ntre inimă ș� i creier; de fapt, inima ș� i creie-
rul au mai multe legături nervoase decât oricare alte siste-
me ale organismului.5 Aceste două sisteme, cel simpatic ș� i
cel parasimpatic, lucrează î�ntotdeauna pentru a menț�ine o
stare de homeostazie î�n corp (echilibrul relativ î�ntre toate
sistemele).
Î�n general, atunci când corpul se află î�ntr-o stare de ho-
meostazie, ne simț�im relaxaț�i ș� i î�n siguranț�ă î�n mediul nos-
tru actual. Din această stare de homeostazie, î�n care toate
sistemele corpului lucrează î�n armonie ș� i se irosesc cantităț�i
minime de energie, putem influenț�a intenț�ionat sistemul
nervos, pentru a crea coerenț�ă. Pentru a simț�i aceste emoț�ii
de coerenț�ă, legăturile neuronale dintre inimă ș� i creier tre-
buie să funcț�ioneze optim, î�ntr-un mod echilibrat ș� i coordo-
nat. Când inima bate î�ntr-o manieră ordonată ș� i coerentă,
aceasta aduce SNA î�ntr-o stare de coerenț�ă, lucru care, la
rândul său, î�mbunătăț�eș� te funcț�iile creierului, făcându-ne
Inteligența inimii 295

să ne simț�im mai creativi, mai concentraț�i, mai raț�ionali,


mai conș� tienț�i ș� i mai deschiș� i spre î�nvăț�are.
După cum ș� tii, opusul coerenț�ei este incoerenț�a. Când
inima bate î�n mod incoerent, ne simț�im dezechilibraț�i, la li-
mită, temători ș� i neconcentraț�i. Pentru că trupul operează
î�n planul supravieț�uirii, funcț�ionăm mai degrabă dintr-o
perspectivă animalică, primitivă, decât din aceea a emoț�iilor
superioare, bazate pe inimă, ale umanităț�ii noastre superioa-
re ș� i ale divinităț�ii. Incoerenț�a este cauzată de stres, care
este răspunsul corpului ș� i al minț�ii la perturbările ș� i tulbu-
rările din mediul extern. Dacă sistemul nervos parasimpatic
funcț�ionează cel mai bine atunci când ne simț�im î�n siguranț�ă,
atunci sistemul nervos simpatic este activat mai ales atunci
când nu ne simț�im î�n siguranț�ă. Stresul pe care î�l trăim când
ne aflăm î�n nesiguranț�ă nu are neapărat legătură cu eveni-
mentul î�n sine, ci cu rezultatul reacț�iilor emoț�ionale nere-
zolvate vizavi de acel eveniment.
Î�n starea de homeostazie, corpul este ca o maș� inărie
sofisticată ș� i bine reglată, dar, atunci când emoț�ii precum
ranchiuna, mânia, gelozia, nerăbdarea ș� i frustrarea persis-
tă, echilibrul intern se strică. Dacă te gândeș� ti la o situaț�ie
recentă î�n care ai fost stresat, î�ț�i aminteș� ti probabil că te-ai
simț�it ca ș� i cum ț�i-ar fi fost fragmentat ritmul. (Din câte se
pare, exact asta se î�ntâmplă cu inima: bate î�ntr-un ritm sa-
cadat). Î�ntr-o stare de stres cronic, corpul se luptă să î�ș�i
menț�ină homeostazia ș� i s-ar putea să î�ncepem să suferim
de nenumărate alte simptome legate de stres. Acest stres
cronic se alimentează din câmpul energetic invizibil care
ne î�nconjoară trupul ș� i ne secătuieș� te de forț�a vitală, lăsân-
du-ne foarte puț�in timp pentru regenerare ș� i refacere. Ca
urmare a dependenț�ei organismului de hormonii de stres,
296 SUPRANATURAL

rămânem prinș� i î�ntr-o spirală a dependenț�ei, unde incoe-


renț�a ș� i haosul î�ncep să pară ceva normal, dar cu ce costuri
î�nsă?
Efectele pe termen lung ale stresului pot fi catastrofa-
le. Potrivit unui studiu al Clinicii Mayo pe persoanele cu
afecț�iuni cardiace, stresul psihologic este cel mai puternic
indicator al problemelor cardiace, inclusiv al decesului
cardiac, al stopului cardiac sau al atacului de cord.6 Fiindcă
trăiesc î�ntr-o stare de stres cronic, mulț�i oameni nici mă-
car nu-ș� i dau seama de acest lucru până când nu se produ-
ce un eveniment precum atacul de cord. Este firesc atunci
ca inima, dacă bate incoerent perioade lungi de timp, dacă
nu funcț�ionează î�n echilibru ș� i î�n ordine, să cedeze, mai
devreme sau mai târziu.
Secretul capacităț�ii de a gestiona stresul este aș� a-numi-
ta rezilienț�ă, pe care IHM o defineș� te drept „capacitatea de
pregătire, recuperare ș� i adaptare î�n faț�a stresului, greutăț�i-
lor, traumelor sau provocărilor7”. Rezilienț�a ș� i capacitatea
de gestionare a emoț�iilor constituie parte integrantă a mul-
tor procese fiziologice importante implicate î�n reglarea
energiei, a reculului organismului ca reacț�ie la stres ș� i a abi-
lităț�ii noastre de a ne menț�ine sănătatea ș� i homeostazia.

VRC (Variabilitatea ritmului cardiac):


Comunicarea între inimă și creier
Am fost determinaț�i să credem că creierul este cel care ne
guvernează procesele biologice. Deș� i acest lucru este, î�n
parte, adevărat, inima este un organ auto-ritmic, ceea ce
î�nseamnă că bătăile ei sunt iniț�iate chiar de ea, nu de cre-
ier. Spre exemplu, este cunoscut faptul că, la tot felul de
Inteligența inimii 297

specii, inima poate fi scoasă din organism ș� i amplasată î�n-


tr-o soluț�ie salină numită soluț�ie Ringer, unde va continua
să bată perioade lungi de timp, independent de orice fel de
conexiune neurologică cu creierul. La fetuș� i, inima î�ncepe
să bată î�nainte de formarea creierului (la vârsta de aproxi-
mativ trei săptămâni), î�n vreme ce activitatea electrică a
creierului lor nu î�ncepe decât î�n a cincea sau a ș� asea săptă-
mână.8 Acest lucru demonstrează că inima este capabilă să
iniț�ieze comunicarea cu sistemul nervos central.
Un alt element care face ca inima să fie unică este acela
că ea conț�ine nervi din ambele ramuri ale VRC, ceea ce î�n-
seamnă că orice schimbare a sistemului nervos parasim-
patic ș� i simpatic afectează modul ritmic de funcț�ionare al
inimii. Acest lucru este important pentru că, fie că suntem
conș� tienț�i de asta sau nu, fiecare emoț�ie pe care o resimț�im
influenț�ează ritmul cardiac, care se transmite direct prin
sistemul nervos central. �n acest fel, inima, creierul limbic
ș� i SNA au o relaț�ie foarte intimă, deoarece echilibrul sau
dezechilibrul unuia î�l afectează pe al celuilalt. (Notă: creie-
rul limbic – sediul sistemului nervos autonom – se mai nu-
meș� te ș� i creierul emoț�ional, aș� a că, atunci când î�ț�i modifici
emoț�iile, î�ț�i modifici ș� i funcț�iile autonome.) Î�n ziua de as-
tăzi, ș� tiinț�a poate anticipa cu o precizie de 75% ce simte
cineva doar prin analizarea activităț�ii ritmice a inimii, folo-
sind analiza variabilităț�ii ritmului cardiac.9
VRC (variabilitatea ritmului cardiac) este un fenomen
fiziologic care măsoară provocările mediului ș� i pe cele psi-
hologice, aș� a cum sunt ele reflectate de variaț�ia intervale-
lor ritmului inimii (de unde ș� i termenul de variabilitate).
Printre utilizările sale, VRC poate măsura flexibilitatea ini-
mii ș� i a sistemului nervos (care reflectă sănătatea ș� i
298 SUPRANATURAL

condiț�ia fizică), precum ș� i cât de bine ne echilibrăm viaț�a


mentală ș� i emoț�ională.10 Studiind ritmurile inimii, măsura-
te prin VRC, oamenii de ș� tiinț�ă pot detecta unele modele
care ne sporesc î�nț�elegerea cu privire la felul î�n care oame-
nii procesează emoț�iile, precum ș� i efectul sentimentelor ș� i
emoț�iilor asupra bunăstării noastre. Astfel, cercetarea
continuă a VRC ne oferă o viziune unică asupra comunică-
rii dintre inimă, creier ș� i emoț�ii.11
Numeroase studii arată că un nivel moderat al variabi-
lităț�ii ne face mai adaptabili la provocările vieț�ii.12 Iar un
nivel scăzut al variabilităț�ii frecvenț�ei cardiace este un ele-
ment de predicț�ie puternic ș� i independent al viitoarelor
probleme de sănătate, inclusiv al cauzelor mortalităț�ii.13
O VRC scăzută este asociată cu multe afecț�iuni medicale.
Când suntem tineri, avem o variabilitate mai mare, dar, pe
măsură ce î�mbătrânim, aceasta scade. Modelele VRC sunt
atât de solide î�ncât oamenii de ș� tiinț�ă care citesc o analiză
VRC pot, î�n general, să estimeze vârsta subiectului, cu o
marjă de eroare de aproximativ doi ani.
Ani la rând, un ritm constant al inimii a fost considerat
semn de sănătate, dar acum ș� tim că ritmul inimii se schim-
bă de la o bătaie la alta, chiar ș� i atunci când dormim. De-a
lungul anilor, cercetătorii IHM au descoperit informaț� ii
codificate î�nscrise î�n cadrul acestor intervale ritmice, ana-
lizând cu precădere spaț�iile dintre bătăile inimii din măsu-
rătorile VRC, ș� i mai puț�in vârful î�nregistrărilor legate de
ritmul î�n sine. Acest lucru este oarecum similar codului
Morse, unde comunicările se bazează pe intervalele dintre
transmisii.14 Î�n cazul inimii, intervalele dintre bătăi repre-
zintă transmisii complexe, folosite pentru difuzarea mesa-
jelor î�ntre creier ș� i corp.
Inteligența inimii 299

Î�n anii 1990, cercetătorii de la IHM au descoperit că,


atunci când oamenii se concentrau asupra inimii lor ș� i evo-
cau emoț�ii superioare, cum ar fi aprecierea, bucuria, re-
cunoș� tinț�a ș� i compasiunea, aceste sentimente puteau fi
observate ca modele coerente î�n ritmurile inimii. Ș� i reversul
era valabil, sentimentele legate de stres provocând incoe-
renț�a ritmului cardiac, î�nregistrările fiind î�n zig-zag ș� i nere-
gulate. Această descoperire corelează stările emoț�ionale cu
modelele VRC (vezi figura 7.1).15 Cercetătorii au observat ș� i
că ritmul cardiac* (bătăile inimii) ș� i ritmul inimii** sunt două
reacț�ii biologice diferite. De exemplu, cineva poate avea un
ritm cardiac ridicat ș� i, î�n acelaș� i timp, î�ș�i poate păstra starea
de coerenț�ă; prin urmare, s-a stabilit că ritmurile inimii pot
crea stări corporale interne coerente.

*  Heart rate, în original. (n.red.)


**  Heart rhythm, în original. (n.red.)
300 SUPRANATURAL

Figura 7.1
Mulțumită Institutului HeartMath, graficul VRC de deasupra ilustrează
ritmurile incoerente ale inimii ca urmare a trăirii unor emoții precum
ranchiuna, nerăbdarea sau nemulțumirea. Graficul VRC de mai jos re-
prezintă ritmurile coerente ale inimii ca urmare a trăirii unor emoții
precum recunoștința, aprecierea și bunătatea.

Când VRC-ul nostru este î�ntr-un model coerent al ini-


mii, acesta reflectă o sincronizare ș� i o armonie sporită î�n
cele două ramuri ale SNA, precum ș� i î�n activitatea care se
Inteligența inimii 301

desfăș� oară î�n centrii superiori ai creierului. Medicina occi-


dentală ne-a făcut să credem, î�n mare parte, că nu putem
controla sistemul nervos autonom al organismului (cum
ar fi ritmul cardiac ș� i tensiunea arterială), deoarece aceste
funcț�ii depăș� esc domeniul minț�ii conș� tiente, ca să nu mai
vorbim despre separarea dintre sistemul nervos voluntar
ș� i cel involuntar. Acum ș� tim î�nsă că nu trebuie să fii yoghin
sau mistic pentru a putea stăpâni astfel de abilităț�i. Trebuie
doar să fii supranatural, un lucru care poate fi î�nvăț�at. Acesta
este motivul pentru care IHM predă importanț�a coerenț�ei
inimii nu doar pentru indivizi, ci ș� i pentru armată, forț�e de
ordine, ș� coli, sportivi ș� i î�nalta administraț�ie – astfel î�ncât
oamenii să î�ș�i poată menț�ine claritatea, abilitatea de a lua
decizii ș� i calmul î�n situaț�ii de stres ridicat.

Beneficiile coerenței inimii


Când alegem să cultivăm ș� i să resimț�im emoț�ii superioare,
iar semnalul coerent al acestora ajunge la creier, substan-
ț�ele chimice echivalente cu aceste sentimente ș� i emoț�ii sunt
eliberate î�n organism, dacă amplitudinea semnalului este
suficient de mare. Numim acest lucru un sentiment, iar sen-
timentele pozitive de genul acesta ne fac să ne simț�im mai
uș� ori ș� i mai liberi – cu alte cuvinte, energia î�ntregii noastre
stări existenț�iale este ridicată. Dacă trăieș� ti un sentiment
ridicat de bunăstare î�ntr-un mediu sigur, energia acestor
sentimente declanș� ează o revărsare de cel puț�in 1.400 mo-
dificări biochimice î�n organism, promovând dezvoltarea ș� i
regenerarea.16 Î�n loc să te alimentezi din câmpul invizibil
de energie din jurul corpului, transformând chimic energia,
acum adaugi ș� i extinzi acest domeniu, rezultând o nouă ex-
presie a chimiei care reflectă schimbarea energiei. Cum?
302 SUPRANATURAL

Dacă, atunci când î�ț�i pierzi echilibrul, primii trei centri ai


corpului sunt consumatori de energie, inima este un exten-
sor de energie, iar atunci când î�ț�i plasezi atenț�ia î�n inimă,
pentru a crea ș� i susț�ine emoț�ii superioare, această energie
coerentă î�ț�i face inima să bată ca o tobă. Această bătaie co-
erentă ș� i ritmică este cea care creează un câmp magnetic
măsurabil î�n jurul inimii ș� i, prin urmare, î�n jurul corpului.
La fel ca ritmul concentrat al unei tobe, care produce o undă
sonoră măsurabilă, cu cât ritmul coerent al inimii este mai
puternic, cu atât mai î�ntins va deveni câmpul.
Pe de altă parte, când te simț�i rănit, supărat, stresat, fu-
rios, gelos, mânios, î�n competiț�ie sau frustrat, semnalul de
la inimă către creier devine incoerent ș� i acest lucru declan-
ș� ează eliberarea a aproximativ 1.200 de substanț�e chimice
î�n organism, echivalente cu aceste sentimente.17 Această
revărsare chimică durează aproximativ î�ntre 90 de secunde
ș� i două minute. Pe termen scurt, aceste sentimente stre-
sante nu sunt dăunătoare; de fapt, dacă sunt rezolvate, ele
î�ț�i î�mbunătăț�esc rezilienț�a. Cu toate acestea, efectele pe
termen lung ale emoț�iilor de supravieț�uire nesoluț�ionate
pun î�ntregul corp î�ntr-o stare de incoerenț�ă, ceea ce te face
vulnerabil la problemele de sănătate legate de stres. Aces-
te emoț�ii de supravieț�uire se alimentează din câmpul din
jurul corpului tău, făcându-te să te simț�i fragmentat ș� i ma-
terialist, pentru că î�ț�i direcț�ionezi cea mai mare parte din
concentrare ș� i atenț�ie asupra materiei, corpului, mediului,
timpului ș� i, bineî�nț�eles, asupra sursei problemelor tale.
Printre cele mai importante descoperiri ale IHM se
numără faptul că ceea ce simț�im minut-cu-minut sau se-
cundă-cu-secundă ne influenț�ează inima, iar sentimentele
ș� i emoț�iile noastre sunt un aspect-cheie al deblocării
Inteligența inimii 303

„inteligenț�ei inimii”. Deoarece sentimentele ș� i emoț�iile


sunt energii care emit câmpuri magnetice puternice, cu cât
sentimentele superioare sunt mai puternice, cu atât mai
puternic este câmpul magnetic. De fapt, inima produce cel
mai puternic câmp magnetic din corp: de cinci mii de ori
mai mare decât câmpul produs de creier.18
Pune-ț�i degetul pe î�ncheietura mâinii ș� i simte pulsul.
Pulsul este o undă de energie numită tensiune arterială,
care călătoreș� te prin tot corpul, influenț�ând totul, inclusiv
funcț�ia creierului. Nu numai că pulsul magnetic al inimii re-
verberează prin fiecare celulă a corpului, dar produce ș� i un
câmp î�n jurul corpului, care poate fi măsurat de la o distanț�ă
de 2,5-3 m folosind un detector sensibil numit magnetome-
tru.19 Când î�ț�i activezi inima invocând emoț�iile superioare,
nu numai că difuzezi această energie î�n fiecare celulă dar ș� i
radiezi aceste sentimente î�n spaț�iu. Acesta este punctul î�n
care inima trece dincolo de biologie ș� i intră î�n fizică.
Cu ajutorul electroencefalogramelor, cercetătorii de la
laboratorul IHM au descoperit că, atunci când inima atinge
coerenț�a, undele cerebrale antrenează ritmul inimii pe o
frecvenț�ă de 0,1 Hz, iar sincronizarea dintre inimă ș� i creier
creș� te atunci când subiectul este î�ntr-o stare de coerenț�ă a
inimii. S-a dovedit că frecvenț�a coerentă de 0,1 Hz este o
stare de performanț�ă optimă asociată cu accesul sporit la
intuiț�ia noastră mai profundă ș� i la orientarea internă. Oda-
tă ce mintea analitică este dată la o parte, individul poate
coborî� pe scara conș� tiinț�ei de la undele cerebrale alfa a la
teta ș� i la delta – starea î�n care se produc funcț�iile de rege-
nerare î�n organism. Totodată, observăm adesea la cursanț�ii
noș� tri că au parte de experienț�e mistice profunde î�n unde-
le delta profunde, î�n jurul valorii de 0.09 până la .1 Hz (0.09
304 SUPRANATURAL

Hz este o abatere de doar o sutime dintr-un ciclu pe secun-


dă raportat la coerenț�a optimă), î�n timp ce inima lor se află
î�ntr-o stare foarte coerentă. Cu toate acestea, amplitudinea
energiei produse de inimă creș� te nivelul de energie din
creier, î�n unele cazuri de 50 până la 300 de ori peste nive-
lul normal sau chiar mai mult.
Dovezi î�n sprijinul coerenț�ei inimă-creier au fost aduse
printr-o serie de experimente realizate de dr. Gary Schwartz
ș� i colegii săi de la Universitatea din Arizona. Prin experi-
mentele lor, au descoperit comunicări inexplicabile î�ntre
inimă ș� i creier, care nu puteau fi justificate prin interme-
diul căilor neurologice sau al altor căi de comunicare de-
terminate. Această descoperire a stabilit că interacț�iunile
energetice dintre inimă ș� i creier se produc prin interme-
diul câmpurilor electromagnetice.20 Ambele exemple indică
faptul că, atunci când ne concentrăm atenț�ia asupra inimii
ș� i a emoț�iilor noastre, bătăile inimii acț�ionează ca un amp-
lificator. Acesta sporeș� te sincronizarea inimii cu creierul ș� i
creează coerenț�ă nu numai î�n organele fizice, ci ș� i î�n câm-
pul electromagnetic care ne î�nconjoară corpul.
De asemenea, remarcabil este ș� i faptul că î�n spatele
sternului se află o glandă mică numită timus, care are o legă-
tură intimă cu centrul inimii. Fiind unul dintre principalele
organe ale sistemului imunitar, timusul are un rol vital î�n
sporirea celulelor T, care apără organismul de agenț�i pato-
geni, cum ar fi bacteriile ș� i virusurile. Glanda timus funcț�io-
nează optim până la debutul pubertăț�ii, dar î�ncepe să se
micș� oreze pe măsură ce î�mbătrânim din cauza scăderii na-
turale a producț�iei hormonilor de creș� tere.
Ca î�n cazul multor alte organe vitale, ș� i timusul este pre-
dispus la efectele negative ale stresului pe termen lung.
Inteligența inimii 305

Când trăim î�n regim de urgenț�ă perioade lungi de timp ș� i


ne diminuăm câmpul energetic vital, toată energia noastră
este î�ndreptată spre exterior, pentru a ne proteja de ame-
ninț�ările externe, rămânând puț�ină energie care să ne
protejeze de ameninț�ările interne. Î�n cele din urmă, acest
lucru duce la proasta funcț�ionare a sistemului imunitar.
Este rezonabil deci ca, atunci când centrul inimii este acti-
vat cu energie, prin mobilizarea sistemului nervos para-
simpatic pentru dezvoltare ș� i regenerare, glanda timus să
fie activată la rândul său, pentru că adăugăm energie î�n
această glandă. Prin urmare, glanda timus ar trebui să be-
neficieze, de asemenea, de practica susț�inerii coerenț�ei î�n
organism, ajutând la susț�inerea vitalităț�ii globale a siste-
mului nostru imunitar ș� i a sănătăț�ii pe termen lung.
Ai aflat mai devreme î�n această carte că din studiile
mele independente reiese că, atunci când cursanț�ii au reuș� it
să simtă ș� i să-ș� i menț�ină recunoș� tinț�a ș� i alte emoț�ii superi-
oare timp de 15-20 de minute pe zi, pe parcursul a patru
zile, energia emoț�iilor a semnalat genelor celulei imune
să producă o proteină numită imunoglobulină A. Creș� terea
semnificativă a IgA este un exemplu perfect al numeroase-
lor efecte pozitive revărsate din coerenț�a inimii.
Calitatea ritmului cardiac are consecinț�e asupra stării
generale de sănătate, iată esenț�a î�ntregii chestiuni. Dacă
inima bate î�n ritm armonios, eficienț�a ei reduce stresul
asupra altor sisteme ale corpului, ne maximizează energia
ș� i creează stări prin care prosperăm mental, emoț�ional ș� i
fizic. Dacă ritmul inimii nu este armonios, atunci se aplică
contrariul. Incoerenț�a face să avem mai puț�ină energie dis-
ponibilă pentru vindecare, pentru menț�inerea sănătăț�ii ș� i
pentru construirea unor proiecte pe termen lung,
306 SUPRANATURAL

provocând tulburări ale stărilor noastre interne ș� i sporind


stresul inimii ș� i al altor organe21. De exemplu, atacurile de
cord ș� i bolile inimii se produc atunci când corpul a fost supus
stresului o perioadă î�ndelungată. Î�nsă, atunci când alegem î�n
mod intenț�ionat emoț�ii superioare, concentrându-ne mai pu-
ț�in pe dizarmonie ș� i mai mult pe recunoș� tinț�ă, corpul nostru
reacț�ionează pozitiv ș� i ne bucurăm de o sănătate mai bună.
Data viitoare când foloseș� ti o emoț�ie superioară pentru
a te conecta la viitorul tău ș� i î�mbrăț�iș� ezi aceste sentimente
î�nainte ca evenimentele să se producă – ș� i te simț�i recunos-
cător că evenimentul s-a produs deja – află că cel mai rău
lucru care ț�i se poate î�ntâmpla este că î�ncepi să te vindeci.

Efectele stresului cronic


Când trăim î�ntr-o stare constantă de stres, centrul inimii
devine incoerent ș� i acest lucru pune piedici capacităț�ii
noastre creatoare. Ca răspuns la ritmurile haotice ale inimii,
creierul devine foarte fragmentat ș� i incoerent, iar această
incoerenț�ă se reflectă î�n cele două ramuri ale SNA. Dacă
sistemul parasimpatic este frâna, iar sistemul simpatic ac-
celeraț�ia, atunci când ele lucrează î�n opoziț�ie, corpul tău se
simte ca ș� i cum ai apăsa pedala de acceleraț�ie î�n timp ce ț�ii
piciorul pe frână. Nu este nevoie de prea multe cunoș� tinț�e
de automobilistică pentru a î�nț�elege ramificaț�iile acestor
forț�e opuse – uzăm frânele ș� i punem presiune pe trenul de
rulare, î�n timp ce rezistenț�a consumă energie ș� i reduce efi-
cienț�a consumului de combustibil. Î�n cele din urmă, stresul
consumă organismul atât de mult î�ncât ne distruge capaci-
tatea de regenerare ș� i de menț�inere a stării de sănătate,
secătuindu-ne de vitalitate ș� i rezilienț�ă.
Inteligența inimii 307

Dacă rezilienț�a este bazată pe gestionarea eficientă a


energiei, s-ar putea să te simț�i complet secătuit, indispus ș� i,
poate, bolnav, fiind sub influenț�a stresului cronic. Cu cât de-
venim mai dependenț�i de aceste stări de stres, cu atât este
mai puț�in probabil să ne deschidem inima, să pătrundem
î�năuntru ș� i să creăm î�n mod conș� tient coerenț�a inimii.
Un bun exemplu este o experienț�ă pe care am avut-o
acasă la mine, î�n zona rurală a Statului Washington. Î�ntr-o
seară de noiembrie, am ajuns acasă de la serviciu, mi-am
parcat maș� ina ca de obicei ș� i am î�nceput să străbat aleea
de 40 de metri către casă. Era î�ntuneric beznă. La vreo 30
de metri de uș� a de la intrare, î�n dreapta mea, am auzit un
mormăit ameninț�ător care venea din spatele unor stânci.
Imediat, mi-am restrâns concentrarea asupra materiei (asu-
pra unui lucru) ș� i m-am trezit gândindu-mă: Ce ar putea
bântui prin întuneric? Am î�nceput să-mi răscolesc mintea
ș� i apoi mediul după niș� te factori cunoscuț�i din banca mea
de amintiri pentru a putea prezice viitorul. Oare să fie unul
din câinii mei? m-am î�ntrebat. Am î�nceput să-i strig pe nume,
dar n-am primit niciun răspuns. După ce am mai făcut câț�i-
va paș� i, mormăitul a devenit ș� i mai puternic.
Fără să mă gândesc să-mi mobilizez energia din corp,
părul de pe ceafă mi s-a ridicat, ritmul cardiac ș� i cel respi-
rator au crescut ș� i simț�urile mi s-au intensificat, pregătin-
du-mă pentru luptă sau fugă. Mi-am scos telefonul mobil
ș� i am aprins lanterna, ca să-mi restrâng atenț�ia asupra po-
sibilei ameninț�ări, dar tot nu vedeam ce anume producea
zgomotul. Î�n î�ntuneric, mârâitul continua. M-am retras î�n-
cet ș� i, î�n cele din urmă, am fugit î�n hambar, unde ajutoarele
mele de la fermă pregăteau caii pentru lăsarea nopț�ii. Ne-am
luat armele ș� i lanternele ș� i ne-am î�ntors la locul acț�iunii
308 SUPRANATURAL

exact la timp ca să vedem o pumă ș� i puii ei cum o ș� tergeau


printre tufiș� uri.
Probabil că poț�i deduce din această poveste că o situaț�ie
foarte stresantă precum aceasta nu este ocazia potrivită să
î�ț�i deschizi inima ș� i să te î�ncrezi î�n necunoscut. Nu este
momentul potrivit î�n care să î�ț�i abaț�i atenț�ia de la lucrurile
din lumea exterioară, pentru a te concentra asupra unei
noi posibilităț�i din mintea ta. E momentul să fugi, să te as-
cunzi sau să lupț�i. Dar dacă eș� ti angrenat continuu î�ntr-o
stare de luptă-sau-fugi – chiar dacă nu există nicio pumă î�n
tufiș� uri – probabilitatea să î�nchizi ochii ș� i să pătrunzi î�nă-
untru este mai scăzută, î�ntrucât trebuie să î�ț�i menț�ii aten-
ț�ia asupra ameninț�ării percepute din exterior. Niciun fel de
informaț�ie nouă, care să nu fie egală cu sau relevantă pen-
tru emoț�iile pe care le trăieș� ti, nu î�ț�i poate pătrunde î�n sis-
temul nervos, aș� a că nu î�ț�i poț�i programa trupul pentru un
destin nou. Logic aș� adar: cu cât eș� ti mai dependent de hor-
monii de stres î�n viaț�a de zi cu zi, cu atât este mai puț�in
probabil să creezi, să meditezi sau să î�ț�i deschizi inima ș� i
să fii vulnerabil.

„Inima-creier”
�n 1991, lucrarea de pionierat a medicului J. Andrew Ar-
mour a demonstrat că inima are literalmente o minte pro-
prie. Cu un număr de 40.000 de neuroni, inima are un
sistem nervos care funcț� ionează independent de creier.
Termenul tehnic creat pentru acest sistem este sistemul
nervos cardiac intrinsec, cunoscut mai bine drept „ini-
ma-creier”22. Această descoperire a fost atât de monumen-
tală î�ncât a condus la un nou domeniu al ș� tiinț�ei, numit
neurocardiologie.
Inteligența inimii 309

Figura 7.2
Când inima trece în starea de coerență, acționează ca un amplificator,
trimițând informații coerente prin intermediul căilor sale nervoase afe-
rente către talamus, care sincronizează neocortexul și centrii de supra-
viețuire ai creierului.

Inima ș� i creierul sunt conectate prin căi eferente (des-


cendente) ș� i aferente (ascendente); totuș� i, 90% din fibrele
nervoase conectoare urcă de la inimă până la creier.23
Armour a descoperit că aceste căi neuronale directe, afe-
rente, trimit î�n mod continuu semnale ș� i informaț�ii care
interacț�ionează ș� i modifică activitatea î�n centrii cognitivi
ș� i emoț�ionali ai creierului.24 Aceste semnale de la inimă la
creier se conectează prin nervul vag ș� i continuă direct la
talamus (care sincronizează activitatea corticală, cum ar fi
310 SUPRANATURAL

gândirea, percepț�ia ș� i î�nț�elegerea limbajului), apoi la lobii


frontali (responsabili de funcț�iile motorii ș� i de rezolvarea
problemelor) ș� i spre centrul de supravieț�uire al creierului,
amigdala (care activează memoria emoț�ională). Celulele
nucleate ale amigdalei se sincronizează chiar ș� i cu bătăile
inimii.25 (Vezi figura 7.2.) Acest lucru î�nseamnă că, dacă
centrul inimii este deschis, acesta ț�ine sub control centrii
de supravieț�uire ai creierului. Aș� adar, este posibil ca, cu cât
eș� ti mai centrat pe inimă, cu atât să fii mai puț�in predispus
să reacț�ionezi la factorii stresanț�i din viaț�a ta. Reversul este,
de asemenea, adevărat: cu cât ai mai puț�ină energie î�n centrul
inimii, cu atât mai probabil vei trăi î�n planul supravieț�uirii.
Acest lucru ne arată că sentimentele ș� i ritmurile inimii
ne afectează amintirile ș� i reacț�iile emoț�ionale care se ma-
nifestă î�n noi, astfel î�ncât stresul ș� i anxietatea pot declanș� a
modele de unde cerebrale care să corespundă unui obicei
anxios din trecut. Invers, asemenea unui calculator care
potriveș� te niș� te modele, emoț�iile superioare ale inimii pot
produce coerenț�ă î�n modelele undelor cerebrale, aș� a că,
dacă î�ț�i invoci sentimentele viitorului tău creând stări ele-
vate, creierul va î�ncepe să aș� tearnă reț�ele neurale pentru
acele emoț�ii viitoare sau pentru acel nou destin. Descope-
rirea de către Armour a căilor neuronale aferente de la ini-
mă la creier dovedeș� te că inima procesează independent
emoț�iile, răspunde direct la mediul î�nconjurător ș� i î�ș�i re-
glează ritmurile, fără a primi informaț�ii de la creier. Asta
pentru că inima ș� i SNA lucrează î�ntotdeauna î�mpreună. De
asemenea, este demn de remarcat faptul că nervii care fa-
cilitează această comunicare permit inimii să simtă, să-ș� i
amintească, să se auto-regleze ș� i să ia decizii privind con-
trolul cardiac, independent de sistemul nervos.26
Inteligența inimii 311

Mai simplu spus, emoț� iile ș� i sentimentele care î�ș�i au


originea î�n inimă joacă un rol important î�n felul î�n care
gândim, procesăm informaț�iile, simț�im ș� i î�nț�elegem lumea
ș� i locul nostru î�n ea.27 Odată ce centrul inimii este activat,
acesta acț�ionează ca un amplificator, care impulsionează
creierul, î�i intensifică activitatea ș� i creează echilibru, ordi-
ne ș� i coerenț�ă î�n î�ntreg organismul.

O viață centrată pe inimă


După cum am spus anterior, fiecare gând pe care î�l ai pro-
duce un proces chimic corespunzător, echivalent cu acest
gând, care, la rândul său, creează o emoț�ie. Prin urmare, eș� ti
influenț�at doar de gândurile echivalente stării tale emoț�io-
nale. Ș� tim acum că, atunci când cursanț�ii noș� tri sunt cen-
traț�i pe inimă ș� i resimt o plenitudine ș� i o unitate mai mare,
sunt mai puț�in separaț�i de visele lor. Atunci când simt recu-
noș� tinț�ă, abundenț�ă, libertate sau dragoste, toate aceste
emoț�ii î�mbrăț�iș� ează gânduri corespunzătoare. Aceste emo-
ț�ii centrate pe inimă deschid uș� a spre mintea subconș� tien-
tă, î�n aș� a fel î�ncât să î�ț�i poț�i programa sistemul nervos
autonom î�n concordanț�ă cu gândurile despre noul tău vii-
tor. Mai ș� tim totodată că, dacă trăiesc prin prisma unui
sentiment de frică sau de lipsă, dar î�ncearcă să-ș� i spună că
au de toate, nu pot produce un efect măsurabil, pentru că
schimbarea se poate produce doar atunci când gândurile
sunt aliniate cu starea emoț�ională a organismului. Pot gân-
di pozitiv cât de mult vor, î�nsă î�n lipsa unui sentiment sau
al unei emoț�ii echivalente cu acel gând, mesajul nu poate fi
resimț�it sau î�nț�eles de restul corpului.
312 SUPRANATURAL

Aș� a că poț�i să repeț�i propoziț�ia Sunt neînfricat până te


î�nvineț�eș� ti la faț�ă, dar dacă tu, de fapt, simț�i frică, gândul
Sunt neînfricat nu va trece de trunchiul cerebral, ceea ce
î�nseamnă că nu vei semnala corpului ș� i SNA un destin nou,
specific. Sentimentul este cel care produce î�ncărcătura
emoț�ională (energia) care stimulează SNA î�ntr-un destin
diferit. Î�n lipsa sentimentului, î�ntre creier ș� i corp apare o
breș� ă – î�ntre gândul la sănătate ș� i sentimentul de sănătate
– ș� i nu poț�i î�ntrupa noua stare de fapt.
Abia când î�ț�i schimbi energia, poț�i produce efecte con-
secvente. Dacă susț�ii aceste emoț�ii superioare zilnic, î�n
cele din urmă corpul tău, î�n inteligenț� a sa î�nnăscută, va
î�ncepe să producă schimbări genetice corespunzătoare,
aș� a cum le-am descris anterior. Asta pentru că trupul tău
va crede că emoț�ia pe care o manifeș� ti provine dintr-o ex-
perienț�ă din mediul î�nconjurător. Aș� adar, atunci când î�ț�i
deschizi centrul inimii, exersezi trăirea unei emoț�ii î�nainte
ca experienț�a să se producă ș� i o î�mbini cu o intenț�ie clară,
corpul reacț�ionează ca ș� i cum s-ar afla î�ntr-o experienț�ă
viitoare. Coerenț�a inimă-minte influenț�ează apoi î�n mod
variat chimia trupului ș� i energia.
Dacă coerenț�a dintre inimă ș� i creier poate proveni din
inimă, iar sincronizarea lor are ca rezultat o performanț�ă
ș� i o sănătate optime, atunci ar trebui să î�ț�i rezervi timp zil-
nic pentru a te concentra asupra activării centrului inimii.
Alegând intenț�ionat să trăieș� ti prin intermediul inimii, î�n
loc să aș� tepț�i ca cineva din afară să î�ț�i declanș� eze aceste
emoț�ii, devii acea persoană care eș� ti menită să ajungi: un
individ condus de inimă. Trăind prin intermediul inimii,
alegi iubirea î�n mod natural ș� i dai dovadă de ea î�n mod firesc,
prin compasiune ș� i grijă faț�ă de bunăstarea ta, a celorlalț�i
Inteligența inimii 313

ș� i a Pământului. Prin intermediul parteneriatului nostru cu


IHM, cursanț�ii noș� tri au demonstrat că, prin exerciț�iu, pot
produce, regla ș� i susț�ine sentimente ș� i emoț�ii superioare,
independente de evenimentele din lumea exterioară.
Î�n cadrul atelierelor pe care le ț�inem î�n î�ntreaga lume,
prin practicarea reglării ritmului inimii pentru a susț�ine
emoț� ii ridicate, î�i î�nvăț� ăm pe cursanț� i cum să genereze
coerenț�a inimii ș� i coerenț�a cerebrală. Apoi, le măsurăm
abilităț�ile cu ajutorul monitoarelor VRC. Pe parcursul me-
ditaț�iilor asistate, le cerem cursanț�ilor să se lase î�n voia
sentimentelor de recunoș� tinț�ă, bucurie ș� i iubire ș� i î�i î�ncu-
rajăm să exerseze zilnic, î�n afara sesiunilor formale de in-
struire, pentru că, atunci când cineva alege să exerseze să
rămână î�ntr-o stare de coerenț�ă, acest lucru devine un obi-
cei. Sper că, prin destule exerciț�ii, cursanț�ii noș� tri pot î�nlo-
cui vechile î�nscrisuri mentale care î�i fac se se simtă nedemni,
temători sau nesiguri cu stări existenț�iale mai elevate ș� i să
se î�ndrăgostească profund de viaț�a lor. Am observat că mulț�i
dintre ei au demonstrat că este, î�ntr-adevăr, posibil să pro-
ducă efecte pozitive, măsurabile ș� i tangibile î�n viaț�a lor, prin
simpla schimbare a paradigmei gândurilor ș� i sentimentelor.
Aceș� ti indivizi devotaț� i se î�ntorc la casele lor, unde efec-
tele pozitive pe care le-au produs î�n propria viaț�ă se răs-
frâng î�n mod pozitiv asupra familiilor ș� i comunităț�ilor,
prelungindu-ș� i continuu influenț�a vibraț�ională a armoniei
ș� i coerenț�ei î�n î�ntreaga lume.
Practicând î�n mod repetat reglarea stărilor emoț�iona-
le superioare, cu timpul, sentimentul constant al emoț�iilor
superioare va crea o nouă valoare de referinț�ă emoț�ională.
Această valoare de referinț�ă va continua apoi să influenț�e-
ze î�n mod continuu un nou set de gânduri echivalent
314 SUPRANATURAL

sentimentelor intensificate. Î�nsumarea acestor gânduri


noi va crea un nou nivel al minț�ii, care va produce mai multe
emoț�ii aferente echivalente cu aceste gânduri, susț�inând ș� i
mai departe această valoare de referinț� ă. Când se produ-
ce această buclă de feedback î�ntre inimă (corp) ș� i minte
(creier), te afli î�ntr-o stare complet nouă de a fi – a conș� ti-
inț�ei minț�ii nelimitate ș� i a energiei iubirii ș� i a recunoș� tinț�ei
profunde. Prin repetarea acestui proces î�ț�i recondiț�ionezi
corpul, î�ț�i reconectezi creierul ș� i î�ș�i reconfigurezi biologia
conform noii stări de a fi. Acum, transmiț�i î�n câmp, î�n mod
natural, automat ș� i regulat, o semnătură de energie elec-
tromagnetică diferită. Acesta eș� ti tu sau acesta ai devenit.
S-ar putea scrie nenumărate cărț�i de istorie prin lenti-
la emoț�iilor incoerente. Fie că rezultatul este o tragedie
shakespeariană, un genocid sau un război mondial, emoț�i-
ile de supravieț�uire, precum vina, ura, furia, competiț�ia ș� i
răzbunarea, au dus la un ș� ir inutil, nesfârș� it, de dureri, su-
ferinț�e, oprimare ș� i moarte. Rezultatele i-au determinat pe
oameni să trăiască mai degrabă î�n opoziț�ie ș� i î�n conflict
decât î�n ​​pace ș� i armonie. Acesta este momentul istoric când
putem pune capăt acestui ciclu. Acesta este momentul de
cotitură din istoria omenirii î�n care î�nț�elepciunea străve-
che ș� i ș� tiinț�a modernă se intersectează pentru a ne oferi
tehnologia ș� i î�nț�elegerea ș� tiinț�ifică pentru a î�nvăț�a nu doar
cum să ne gestionăm mai eficient ș� i mai concret emoț� ii-
le, ci ș� i cum să î�nț� elegem ce î�nseamnă asta pentru sănă-
tatea noastră, r e l aț�iile, nivelurile energetice ș� i evoluț�ia
personală ș� i colectivă. Nu e nevoie să mutăm munț�ii din loc
– doar să ne schimbăm starea lăuntrică de a fi. Acest lucru
ne permite să schimbăm felul î�n care ne purtăm unul cu
celălalt, î�nlocuind situaț�iile stresante cu experienț�ele pozi-
tive care ne dau energie, ne umplu spiritul ș� i ne oferă un
Inteligența inimii 315

sentiment de integritate, conexiune ș� i unitate. Poate că,


î�ntr-adevăr, creierul gândește, dar când î�ț�i transformi ini-
ma î�ntr-un instrument de percepț�ie, aceasta cunoaște.

Exemple de la atelierele noastre


Pentru a vedea un exemplu despre modul î�n care coerenț�a
inimii creează coerenț�a creierului, priveș� te graficele 8A ș� i 8B
din secț�iunea color. P r i m a imagine arată niș� te modele de
unde cerebrale relativ joase-spre-normal, î�nainte ca persoa-
na să î�nceapă să-ș� i creeze coerenț�a inimii. A doua imagine,
luată doar câteva secunde mai târziu, arată o schimbare sem-
nificativă odată ce persoana face trecerea spre o coerenț�ă a
inimii susț�inută. Acest lucru se datorează faptului că inima
acț�ionează ca un amplificator care influenț�ează creierul să
creeze unde cerebrale alfa a foarte coerent sincronizate.
Î�n figurile 7.3A ș� i 7.3B, vei vedea o analiză VRC a uneia
dintre cursantele noastre, î� n registrată la un atelier avan-
sat. A avut o zi uimitoare. Prima diagramă, cea din figura
7.3A, reprezintă două meditaț� i i, una de dimineaț�ă ș� i una
chiar î�nainte de prânz, ș� i fiecare pătrat reprezintă un inter-
val de cinci minute. Punctul indicat de săgeata gri din
partea superioară a scanării, orientată spre dreapta-jos,
reprezintă momentul când a pătruns î�n starea de coerenț�ă
a inimii (ș� i a menț�inut-o).
Pe parcursul meditaț�iei de la ora 7.00 dimineaț�a, a men-
ț�inut această stare peste 50 de minute, până î�n locul unde î�n-
tâlneș� ti cea de-a doua săgeată, orientată spre stânga-jos. Î�n
partea de jos a scanării, unde se vede o altă săgeată gri orien-
tată spre dreapta-jos, este redat al doilea moment când a in-
trat î�n starea de coerenț�ă a inimii, timp de 38 de minute, pe
316 SUPRANATURAL

parcursul unei meditaț�ii chiar î�nainte de prânz, ș� i care se î�n-


cheie cu următoarea săgeată orientată spre stânga jos. Se
poate observa cum î�ș�i dezvoltă abilităț�ile.

Figura 7.3A

Figura 7.3B
Săgețile gri orientate spre interior reprezintă pătrunderea cursantei în
starea de coerență a inimii, prin susținerea unei stări emoționale supe-
rioare. Fiecare pătrat reprezintă un interval de timp de cinci minute.
Inteligența inimii 317

Atât din figura 7.3A, cât și din 7.3B, se poate observa că își dezvoltă
abilitatea de a-și regla stările interne.
În figura 7.3B, în partea de jos, unde cele două săgeți sunt orientate
spre interior, cursanta intră spontan în stare de coerență a inimii mai
bine de o oră. Trupul ei este condiționat pentru o minte nouă.

Priveș� te acum figura 7.3B. Î�n următoa rea meditaț�ie,


efectuată ulterior î�n cursul după-amiezii, dacă te uiț�i î�ntre
cele două săgeț�i gri din partea de sus a imaginii, poț�i vedea
că intră din nou î�ntr-o stare de coerenț�ă a inimii pentru
aproximativ 45 de minute. Ce e fascinant la această diagra-
mă este ce se î�ntâmplă mai târziu, î�n cursul serii, î�n jurul
orei 20.00 (vezi al doilea set de săgeț�i gri orientate spre
interior). Cum atunci nu avea loc nicio meditaț�ie, am î�ntre-
bat-o ce anume i se î�ntâmplase. Inima ei a intrat î�ntr-o „super
coerenț�ă” mai bine de o oră, î�n vreme ce se afla î�n stadiu
normal de trezie.

Figura 7.4
Exemplul a trei cursanți care își mențin emoțiile centrate pe inimă timp
de 45 de minute.
318 SUPRANATURAL

Ne-a spus că se pregătea de culcare, când, brusc, a trăit


un sentiment copleș� itor de iubire. A fost atât de puternic, că a
trebuit să se î�ntindă ș� i să se lase î�n voia lui. Inima ei a intrat
spontan î�n starea de coerenț�ă a inimii ș� i, timp de o oră ș� i zece
minute, cât a stat î�ntinsă î�n pat, a simț�it o dragoste de viaț�ă
profundă. A susț�inut o schimbare î�n SNA. Acolo unde vezi ul-
tima săgeată este momentul î�n care s-a î�ntors pe o parte ș� i a
adormit. Nu-i un mod rău de a î�ncheia ziua, nu-i aș� a?
Aș� adar, cântăreș� te următorul lucru: Ș� tii cât de uș� or
este să ai un gând de teamă sau de anxietate legat de un
eveniment viitor care nu s-a produs î�ncă ș� i să î�mbrăț�iș� ezi
emoț�ional î�n minte acest rezultat î�n mod repetat? Ș� i mai
ș� tii că, cu cât alimentezi gândul cu mai multă energie, cu
atât meditezi mai mult asupra altor rezultate posibile ș� i, î�n
cele din urmă, aceste gânduri te conduc spre cel mai groaz-
nic deznodământ posibil? Emoț�iile sunt cele care dirijează
aceste gânduri. Ț� i-ai condiț�ionat trupul să joace rolul min-
ț�ii, î�n frică ș� i î�n anxietate. Dacă acest lucru continuă vreme
î�ndelungată, corpul s-ar putea să sufere un atac de panică
– o funcț�ie corporală autonomă, spontană, pe care mintea
conș� tientă nu o poate controla.
Dar dacă î�n loc să î�ț�i condiț�ionezi trupul să fie o minte
a fricii ș� i anxietăț�ii, ai trăi emoț�ii elevate susț�inute ș� i ț�i l-ai
condiț�iona să fie o minte a iubirii ș� i a coerenț�ei? Dacă î�n loc
să-ț�i fie frică ș� i să î�ț�i faci griji că vei avea din nou un atac de
panică, ai fi î�ncântat ș� i ai aș� tepta cu nerăbdare perspectiva
unui atac de iubire autonom?
Figura 7.4 ilustrează alte trei exemple de cursanț�i care au
reuș� it să î�ș�i menț�ină coerenț�a inimii o perioadă lungă de timp.
Dacă priveș� ti cu atenț�ie, vei vedea că inima lor reacț�ionează
la o stare consistentă de emoț�ii superioare cel puț�in 45 de
Inteligența inimii 319

minute – adică trupul lor reacț�ionează la mintea lor. Eu aș�


spune că acesta este un lucru destul de supranatural.
Figurile 7.5A ș� i 7.5B arată două exemple de persoane
cu o variabilitate foarte scăzută a ritmului cardiac (notată
prin cele două seturi de săgeț�i negre orientate î�n sus) î�n
starea naturală de trezie. Priveș� te modificările î�nregistrate
î�n variabilitatea ritmului cardiac atunci când practică coe-
renț�a inimii, î�n zona dintre cele două săgeț�i gri orientate î�n
jos. Chiar dacă e vorba doar de un interval de 8-15 minute,
aceș� ti cursanț�i î�ș�i modifică procesele biologice.

Meditația coerenței inimii


Această meditaț�ie este bazată pe Tehnica Î�nchiderii Inimii,
dezvoltată de IHM. Î�nchide ochii, lasă corpul să se relaxeze ș� i
direcț�ionează-ț�i atenț�ia spre inimă. Î�ncepe să inspiri ș� i să ex-
piri din centrul inimii ș� i continuă să faci asta mai lent ș� i mai
profund. Dacă mintea î�ți� rătăceș� te, î�ntoarce-ț�i de fiecare dată
atenț�ia ș� i conș� tientizarea spre piept, inimă ș� i respiraț�ie.
Î�n continuare, î�n timp ce î�ț�i concentrezi atenț�ia asupra
celui de-al patrulea centru, invocă unele emoț�ii superioare,
continuând să inspiri ș� i să expiri din centrul inimii. Odată ce
simț�i aceste emoț�ii sincere î�n zona pieptului, trimite această
energie dincolo de corpul tău ș� i î�mbin-o cu intenț�ia ta. Con-
tinuă să răspândeș� ti această energie ș� i intenț�ie peste tot î�n
jurul tău. Î�ncepe cu o sesiune de zece minute ș� i î�ncearcă să
prelungeș� ti acest interval î�n fiecare zi, când exersezi.
Î�n cele din urmă, când vei ajunge să cunoș� ti senzaț�ia
corporală dată de aceste emoț�ii superioare, vei putea exer-
sa pe parcursul î�ntregii zile cu ochii deschiș� i (vei afla mai
multe despre cum să faci asta î�n capitolul 9, Meditația în
320 SUPRANATURAL

mers). Ai putea chiar să-ț�i pui o alarmă pe telefon, care să


sune de patru ori pe zi, ș� i atunci când sună, să faci o pauză
de un minut, două, ca să trăieș� ti aceste emoț�ii superioare.

Figura 7.5A

Figura 7.5B
În ambele figuri, poți vedea doi cursanți diferiți care au o variabilitate
a ritmului cardiac foarte scăzută (demonstrată de săgețile negre orien-
tate în sus). Cu toate acestea, în privința deschiderii inimii lor, dacă
privești între cele două săgeți gri, vei vedea o schimbare importantă.
Chiar dacă pentru doar 8-15 minute, ei își modifică fiziologia.
Capitolul 8

FILME MENTALE /
CALEIDOSCOP

Tocmai î�ncheiasem o prelegere susț�inută î�n Orlando, Florida,


î�ntr-o sâmbătă seara. Î�n dimineaț�a următoare, î�n timp ce
î�mi făceam bagajele, pregătindu-mă pentru zborul de î�n-
toarcere spre casă, de după-amiază, am deschis televizorul
să mă pun la curent cu situaț�ia politică din Statele Unite.
Era î�n toiul alegerilor prezidenț�iale din 2016 ș� i, cum fuse-
sem plecat din ț�ară cu prelegerile mele î�n ultimele trei săp-
tămâni, eram curios să văd ce se î�ntâmplase î�n lipsa mea.
Am parcurs rapid canalele ca să dau peste un post de ș� tiri,
am pus telecomanda jos ș� i, atent pe jumătate la televizor,
am continuat să-mi fac bagajul. Deodată, a apărut o reclamă
care mi-a captat atenț�ia ș� i, î�ntr-o clipă, mi-am dat seama de
ce se numesc programe de televiziune.
Reclama î�ncepea cu filmarea din exterior a locuinț�ei
unui cuplu. Î�n timp ce camera se apropie de casă, pe ecran
apar cuvintele: „Noaptea nr. 14 cu Zona Zoster”. Cadrul se
schimbă ș� i se mută î�n interior: î�ncepe să se audă o muzică
322 SUPRANATURAL

liniș� tită, dar rău prevestitoare, î�n timp ce un bărbat î�n vâr-
stă geme de durere la marginea patului. Î�ngrijorată, soț�ia
lui intră î�n î�ncăpere ș� i î�l î�ntreabă cum se simte. „Doare”,
răspunde el. Î�n colț�ul din dreapta jos, cu caractere mici ș� i
aproape de aceeaș� i culoare cu fundalul, apar cuvintele:
„Interpretare artistică”.
Soț�ia se apropie cu o privire disperată ș� i ridică î�ncet
tricoul soț�ului, dezvăluind leziuni uriaș� e, roș� ii, care î�i aco-
peră mai bine de jumătate din regiunea lombară. Imaginea
este ș� ocantă, grotescă ș� i oribilă, seamănă cu o arsură de
gradul trei. Î�n 31 de ani de practică, am examinat sute de
oameni cu Zona Zoster ș� i n-am î�ntâlnit niciunul cu leziuni
atât de grave precum cele î�nfăț�iș� ate î�n această reclamă. Mi-am
dat seama imediat că fusese programată să provoace o re-
acț�ie emoț�ională puternică î�n rândul publicului spectator
– fiindcă, î�n mod categoric, aș� a se î�ntâmplase cu mine.
Odată ce vezi erupț�iile de pe spatele bărbatului, reclama
î�ș�i atinge scopul de a-ț�i capta atenț�ia. Î�ntrucât reprezenta-
rea leziunii este atât de impresionantă, î�ț�i schimbă felul î�n
care te simț�eai cu câteva minute î�nainte s-o vezi. Î�n momen-
tul î�n care reclama î�ț�i schimbă semnificativ starea emoț�io-
nală, te determină să î�ț�i concentrezi ș� i mai mult atenț�ia
asupra sursei perturbatoare din mediul extern. Cu cât emo-
ț�ia provocată este mai puternică (stimulul), cu atât eș� ti mai
interesat ș� i acorzi o atenț�ie mai mare (răspuns). Această
asociere î�ntre stimul ș� i răspuns, sau condiț� ionare, este
modul î�n care sunt create amintirile pe termen lung, sau
asociative.
Acest proces de condiț�ionare î�ncepe prin asocierea unui
simbol sau a unei imagini cu o modificare a stării emoț�ionale:
o combinaț�ie care deschide porț�ile î�ntre mintea conș� tientă ș� i
Filme mentale / caleidoscop 323

cea subconș� tientă. Î�n cazul reclamei despre Zona Zoster, î�n
momentul î�n care ț�i-a captat î�ntreaga atenț�ie (ș� i a î�nceput
procesul de programare), nu poț�i rezista să nu te î�ntrebi ce
urmează să spună î�n faza următoare. Reclama continuă cu
vocea unui narator masculin sobru: „Dacă ai avut vreodată
vărsat de vânt, virusul Zonei Zoster se află deja î�n tine. Pe
măsură ce î�mbătrâneș� ti, sistemul tău imunitar slăbeș� te ș� i
î�ș�i pierde capacitatea de a ț�ine sub control virusul Zonei
Zoster.” Folosind brandingul emoț�ional*, acesta este primul
moment î�n care reclama ridică o problemă etică, comuni-
când publicului faptul să sistemul imunitar slăbeș� te odată
cu vârsta. Apoi, î�l vedem pe bărbat î�n baie, privindu-se î�n
oglindă. Pare î�ngrijorat, distrus ș� i î�nfrânt.
Î�n scena următoare, soț�ia lui vorbeș� te la telefon î�n bu-
cătărie: „Pur ș� i simplu, nu mai rezist să-l văd î�n halul ăsta”,
spune ea.
După care, î�l vedem pe bărbat ghemuit î�n pat, cu mâna
la frunte, crispat de durere. Naratorul face apoi o sugestie
directă, î�ntărită de aceleaș� i cuvinte care apar ș� i pe ecran:
„1 din 3 persoane vor suferi î�n viaț�ă de Zona Zoster”. Nara-
ț�iunea continuă, î�n timp ce cuvintele rămân pe ecran. „Î�n
cazul Zonei Zoster, erupț�iile pot dura până la 30 de zile”.
Scena se mută apoi la soț�ia lui care pledează direct că-
tre cameră: „Mi-aș� dori să pot face ceva să-l ajut”.
Din nou, î�l vedem pe bărbat chinuit de durere, iar pe
ecran apar cuvintele: „1 din 5 persoane cu Zona Zoster vor
avea dureri de nervi pe termen lung”. Aceste cuvinte ră-
mân pe ecran până la finalul reclamei, care spune: „Unii

* Branding emoțional – concept folosit în marketing care se referă la


folosirea apelului la nevoile, aspirațiile și trăirile emoționale ale con-
sumatorului. (n.tr.)
324 SUPRANATURAL

oameni cu Zona Zoster vor avea dureri de nervi de lungă


durată, care pot dura î�ntre câteva luni ș� i câț�iva ani. Nu aș� -
tepta până când cineva drag face Zona Zoster. Discută cu
medicul sau farmacistul despre riscul la care eș� ti expus”.
Să analizăm mai atent ce anume î�ncearcă să facă această
reclamă. Î�n primul rând, î�ț�i induce o nouă stare emoț�ională,
schimbând felul î�n care te simț�i. Odată ce î�ț�i captează aten-
ț�ia, devii mai deschis ș� i mai influenț�abil la informaț�iile care
urmează. Acum, că eș� ti mai predispus să accepț�i, să crezi ș� i
să te laș� i î�n voia acestei informaț�ii (fără s-o analizezi), dacă
resimț�i teamă, victimizare, vulnerabilitate, î�ngrijorare, ș� oc,
slăbiciune, oboseală sau durere, atunci eș� ti mult mai uș� or
de influenț�at de informaț�ia echivalentă acestor emoț�ii. S-ar
putea să te î�ntrebi dacă nu cumva eș� ti ș� i tu afectat de boală.
�n anumite momente pe parcursul reclamei, pe ecran
apar scrise „dovezi” certe, pe care le poț�i citi. Acest lucru
contribuie la î�ntărirea programării. De asemenea, î�n timp
ce creierul responsabil cu gândirea este concentrat pe lec-
tura textului, conț�inutul naraț�iunii se strecoară dincolo de
mintea conș� tientă î�n mintea subconș� tientă. Asemenea unui
reportofon, aceasta î�nregistrează î�ntreg scenariul ș� i creea-
ză un program intern.
Apoi, printr-o sugestie directă ș� i literală, naratorul î�ț�i
insuflă teama, sugerându-ț�i că ai deja virusul Zona Zoster
î�n corp ș� i că, prin procesul natural de î�mbătrânire, siste-
mul tău imunitar nu mai este suficient de puternic să î�i
facă faț�ă. Acest lucru î�ț�i activează creierul emoț�ional (se-
diul sistemului tău nervos autonom), permiț�ându-i să se
lase programat. Odată ce sugestiile pătrund î�n sistemul tău
nervos autonom, acesta preia comenzile fără ezitare ș� i î�n-
cepe să facă schimbări chimice î�n corp echivalente cu
Filme mentale / caleidoscop 325

sugestiile literale. Cu alte cuvinte, corpul tău va fi progra-


mat subconș� tient ș� i automat pentru a-ț�i slăbi funcț�ia imună.
Î�n concluzie, eș� ti î�n pericol ș� i ai face bine să nu aș� tepț�i până
contractezi boala. Efectul reclamei merge ș� i mai departe
de atât: dacă ai avut vreodată vărsat de vânt ș� i, după ce
urmăreș� ti asta, te „gândeș� ti” că sistemul tău imunitar este
slăbit din cauza vârstei, vei hotărî� că ai o nevoie sporită de
a preveni î�mbolnăvirea cu Zona Zoster, aș� a că vei fi ș� i mai
motivat să cumperi medicamentul.
Dacă, din î�ntâmplare, eș� ti bolnav de Zona Zoster ș� i vezi
reclama asta, când remarci că starea ta nu este la fel de
gravă precum cea a actorului, s-ar putea să te gândeș� ti: Ar
trebui să cumpăr imediat medicamentul, ca să nu se agrave-
ze. Nu vreau să ajung ca el. Dacă nu ai Zona Zoster, s-ar putea
totuș� i ca la sfârș� itul reclamei să te î�ntrebi: Oare fac parte
din cele două treimi din populație care sunt în siguranță?
Sau aparțin acelei treimi care va contracta virusul? Dacă gân-
deș� ti: Sper că nu fac parte din acea treime, î�nseamnă că deja
crezi că există posibilitatea să fii predispus sau vulnerabil,
rămânând, fără să î�ți� dai seama, cu gândul că ai deja boala.
Ș� tii ce mi se pare cel mai absurd la această reclamă?
Faptul că nici măcar nu menț�ionează medicamentul, ceea
ce î�nseamnă că nu sunt obligaț�i să-i dezvăluie efectele se-
cundare. Î�ntrucât reclama î�mi captase interesul, am î�ncetat
să-mi mai fac bagajul ș� i am căutat pe internet alte reclame
ale aceleiaș� i companii farmaceutice. Voiam să ș� tiu care era
medicamentul care, potrivit sugestiilor lor, atenua gravita-
tea leziunilor exagerate, contrafăcute, ale actorului. După o
scurtă căutare, am descoperit mai multe reclame asemă-
nătoare, cu aceeaș� i temă ș� i aceeaș� i formulare, dar cu mici
326 SUPRANATURAL

variaț�iuni. Toate aveau î�nsă un lucru î�n comun: toate erau


concepute să-ț�i capteze atenț�ia.
Î�n reclama următoare, am văzut o femeie cu ochelari
de î�not, î�ntr-o piscină medicinală. Totul î�n alb-negru. Spre
deosebire de reclama anterioară, naratorul (o voce femini-
nă cu un accent britanic autoritar) este î�nsuș� i virusul Zona
Zoster, iar naraț�iunea se desfăș� oară î�n mintea femeii:
„Impresionant, Linda. Vârsta nu te î�ncetineș� te, dar sis-
temul tău imunitar slăbeș� te pe măsură ce î�mbătrâneș� ti,
crescând riscul î�n faț�a mea: virusul Zona Zoster. Stau as-
cuns î�n tine î�ncă de când ai făcut vărsat de vânt. Aș� putea
oricând să ies la iveală sub forma unei erupț�ii dureroase,
cu pustule.” Scena trece apoi brusc de la imaginile alb-ne-
gru la unele color, cu un bărbat care î�ș�i ridică cămaș� a dez-
văluind cea mai urâtă erupț�ie de Zona Zoster pe care ai
văzut-o vreodată. Din nou, leziunea grotescă, plină de bă-
ș� ici, nu are cum să nu-ț�i capteze atenț�ia. La fel de repede ca
î�n cazul tranziț�iei către scena color, se revine la scena î�n
alb-negru cu î�notătoarea.
Reclama continuă î�ntr-o manieră ș� i după o formulă
asemănătoare celei precedente. Mai î�ntâi face o afirmaț�ie
captivantă sau î�ț�i arată o imagine ș� ocantă pentru a modifi-
ca starea emoț�ională a privitorului, determinându-l să fie
mai uș� or influenț�abil la informaț�ie prin schimbarea stării
emoț�ionale, pentru ca, î�n final, să folosească autosugestia,
făcându-l să se î�ntrebe dacă nu cumva are deja Zona Zos-
ter. Această reclamă sugerează totodată că, deș� i s-ar putea
să fii sănătos, să faci miș� care ș� i să î�ț�i porț�i de grijă, totuș� i
poț�i deveni victima virusului, făcând aluzie la faptul că
nimeni nu este imun. Iarăș� i, cuvintele de pe ecran î�ntăresc
mesajul: „1 din 3 persoane mă contractează î�n timpul vieț�ii.
Filme mentale / caleidoscop 327

Linda, oare vei fi tu?” Dacă te identifici cumva cu această


femeie, atunci vocea ț�i se adresează direct.
Apoi, spiritul reclamei se schimbă, când un nou narator
masculin î�ncepe să vorbească pe un ton î�ncrezător, voios,
lipsit de griji sau de preocupări. Cu un accent britanic ase-
mănător, vocea spune: „Ș� i iată de ce Linda m-a luat pe mine:
medicamentul X”. Scena rămâne î�n alb-negru, cu excepț�ia
costumului de baie, al căș� tii femeii ș� i a numelui medicamen-
tului, care apare pe ecran scris cu caractere mari, sofisticate.
Acum, medicamentul s-a î�ntipărit î�n minte la un alt nivel. Din
nou, reclama a creat asocierea dintre sănătate ș� i siguranț�ă ș� i
medicamentul care te va proteja. Pe ecran apare un slogan
pe care naratorul î�l citeș� te cu voce tare, afirmând că medica-
mentul ajută la „stimularea sistemului imunitar î�mpotriva
Zonei Zoster. Î�l ajută să se apere de tine, Zonă Zoster”.
La sfârș� itul reclamei, naratorul spune: „Medicamentul
X este folosit pentru prevenirea Zonei Zoster la adulț�ii de
peste 50 de ani. Medicamentul nu este folosit î�n tratarea
Zonei Zoster ș� i nu este util tuturor”. Iată ș� i poanta princi-
pală: „Nu ar trebui să iei medicamentul dacă ai un sistem
imunitar slăbit”.
Aoleu – poftim? Uite care-i ironia: tocmai ț�i-au spus că,
pe măsură ce î�mbătrâneș� ti, sistemul tău imunitar slăbeș� te ș� i
eș� ti expus unui risc crescut să faci Zona Zoster. Medicamen-
tul ar trebui să-ț�i î�ntărească sistemul imunitar, dar n-ar tre-
bui să-l iei dacă ai un sistem imunitar slăbit. Ș� i acum urmează
dilema: Dacă totuș� i alegi să iei medicamentul, atunci crezi
că medicamentul este mai puternic decât sistemul tău imu-
nitar probabil slăbit. Programarea a funcț�ionat.
Agenț�iile publicitare isteț�e, dacă nu cumva chiar lipsite
de etică, î�nț�eleg că acest mesaj este confuz ș� i derutant
328 SUPRANATURAL

pentru mintea ta conș� tientă. Î�nsă, î�n acelaș� i timp, î�ț�i progra-
mează mintea subconș� tientă î�n ideea că sistemul tău imu-
nitar este slab, că ai probabil deja virusul î�n organism, iar
probabilitatea de a face Zona Zoster este ridicată, deș� i eș� ti
sănătos. Î�n plus, ț�i se spune că, dacă nu iei medicamentul, eș� ti
predispus la suferinț�ă – chiar dacă nu ai garanț�ia că Zona
Zoster se va vindeca uș� or – ș� i că s-ar putea ca acesta să nu
funcț�ioneze totuși, dacă sistemul tău imunitar este slăbit.
La final, urmează efectele secundare (care nu sunt se-
cundare, ci directe): „O erupț�ie asemănătoare celei produse
de Zona Zoster, roș� eaț�ă, durere, mâncărimi, inflamaț�ii, um-
flături, senzaț�ie de căldură, vânătăi sau umflături î�n zona
î�nț�epăturii ș� i dureri de cap. Discută cu medicul, dacă ai de
gând să petreci timp î�n preajma nou-născuț�ilor, a persoa-
nelor î�nsărcinate sau a celor care au un sistem imunitar
slăbit, î�ntrucât vaccinul conț�ine o versiune atenuată a viru-
sului de varicelă ș� i i-ar putea infecta”.
Uau! Am î�nceput să mă î�ntreb pe ce planetă trăiesc. Ti-
pul acesta de programare te face să te î�ntrebi dacă avem cu
adevărat liber arbitru sau dacă nu cumva luăm toate deci-
ziile pe baza lucrurilor pe care am fost condiț�ionaț�i să le
luăm drept răspunsuri, fie că este vorba despre un anumit
tip de bere, ș� ampon sau balsam, de ultimul smartphone
sau de pastila care ar putea să te scape de virusul Zonei
Zoster, pe care s-ar putea sau nu să î�l ai. Majoritatea recla-
melor fac apel la ceea ce î�ț�i lipseș� te, reamintindu-ț�i că vrei
ceea ce nu ai, că î�ț�i dorești ceea ce trebuie să se potrivească
conș� tiinț�ei tale sociale sau să î�ț�i aducă la saturație senti-
mentul de deș� ertăciune sau de singurătate. Ș� i, desigur, î�n
cazul de faț�ă, dacă eș� ti bolnav sau te simț�i bolnav, reclama
trebuie să răspundă simptomelor tale.
Filme mentale / caleidoscop 329

La o ultimă căutare, am dat peste o reclamă similară,


cu aceeaș� i temă: un actor care suferea dramatic de 17 zile,
expunerea ș� ocantă a unei leziuni uriaș� e ș� i cuvintele scrise
pe ecran pentru a influenț�a gândurile privitorului, î�ntărind
totodată mesajul. Asemenea celorlalte reclame, ș� i aceasta
informa explicit publicul că medicamentul nu tratează
Zona Zoster, dar, la finalul ei, un bărbat arătos zâmbea ș� i
declara: „Cred că voi face o î�ncercare”. Î�ntre timp, eu m-am
î�ntrebat de ce ar vrea să facă o î�ncercare dacă suferea deja
de Zona Zoster de 17 zile ș� i mai ales dacă medicamentul
nu trata afecț�iunea. Eram cu adevărat nedumerit.
Cu ani î�n urmă, î�n timpul formării mele, am î�nvăț�at că,
prin definiț�ie, hipnoza este o dezorientare a proceselor inhi-
bitoare ale minț�ii conș� tiente, ocolind mintea analitică, astfel
î�ncât să devii foarte receptiv la sugestiile ș� i informaț�iile min-
ț�ii subconș� tiente. Î�n timp ce mintea conș� tientă este ocupată
ș� i interesată să descâlcească lucrurile, mintea subconș� tien-
tă asimilează totul fără discernământ. Dacă î�i poț�i dezorienta
pe oameni prin informare (sau, î�n lumea de astăzi, prin dez-
informare), prin ș� oc sau confuzie, atunci tocmai ai deschis
uș� a spre programarea minț�ii lor subconș� tiente.

Trei minți într-un singur creier: mintea


conștientă, subconștientă și cea analitică
Ș� tii deja că, atunci când î�ț�i modifici undele cerebrale din
beta î�n alfa a, î�ț�i î�ncetineș� ti neocortexul (creierul analitic,
care gândeș� te). Odată cu î�ncetinirea undelor cerebrale, pă-
răseș� ti teritoriul minț�ii conș� tiente ș� i pătrunzi î�n teritoriul
minț�ii subconș� tiente. Am putea spune că, dacă eș� ti î�ntr-o
oarecare măsură conș� tient ș� i treaz, dar nu eș� ti pe deplin
330 SUPRANATURAL

implicat î�n gândire, conș� tiinț�a ta trece din neocortexul care


gândeș� te ș� i intră î�n mezencefal, cunoscut ș� i sub numele
de subconș� tient, căminul sistemului nervos autonom ș� i al
cerebelului.
Dacă ai văzut vreodată o persoană captivată cu totul
de o emisiune de televiziune, î�ntr-atât î�ncât ai î�ncercat să
vorbeș� ti cu ea, î�nsă nu te-a auzit, e posibil să fi experimen-
tat starea undelor cerebrale alfa a: o stare extrem de su-
gestibilă la informaț�ie. Sugestibilitatea este capacitatea de
a accepta, a crede ș� i a te î�ncrede î�ntr-o informaț�ie fără să o
analizezi. Î�n această stare, privitorul este atât de preocu-
pat, atât de concentrat la ceea ce vede, î�ncât pare fermecat
ș� i de-a dreptul inert. Nimic altceva nu există, cu excepț�ia
obiectului atenț�iei sale.

Figura 8.1
Pe măsură ce undele tale cerebrale încetinesc și treci dincolo de mintea
analitică, creierul intră în transă și ești mai sugestibil la informație. Re-
versul este și el valabil. Pe măsură ce undele tale cerebrale se accele-
rează, devii mai analitic, creierul iese din transă și devii mai puțin
sugestibil la informație. Sugestibilitatea este capacitatea de a accepta,
a crede și a te încrede în informație fără să o analizezi.
Filme mentale / caleidoscop 331

Dacă persoana nu analizează informaț�ia la care este


expusă, atunci este predispusă să accepte, să creadă ș� i să
se î�ncreadă î�n ea fiindcă nu există niciun filtru analitic.
Prin urmare, e logic: cu cât eș� ti mai influenț�abil, cu atât eș� ti
mai puț�in analitic. Ș� i reversul este valabil: Cu cât eș� ti mai
analitic, cu atât eș� ti mai puț�in influenț�abil faț�ă de informaț�ii;
prin urmare, e mai puț�in probabil ca creierul tău să intre î�n
transă sau î�n starea undelor cerebrale alfa a. Priveș� te fi-
gura 8.1 pentru a î�nț�elege mai bine relaț�ia dintre sugesti-
bilitate, minte analitică, transă ș� i unde cerebrale.
Lucrul pe care creatorii reclamelor menț�ionate anterior
î�l î�nț�eleg pe deplin este că cea mai bună metodă de a pro-
grama o persoană să urmeze acț�iunea dorită este aceea de
a o transpune î�n starea undelor cerebrale alfa a, î�n aș� a fel
î�ncât informaț�ia prezentată să nu fie analizată. Prin repeta-
rea continuă a reclamei sau difuzarea alteia asemănătoare,
cu acelaș� i mesaj, mai devreme sau mai târziu, programa-
rea respectivă va pătrunde î�n subconș� tientul privitorului.
Cu cât suntem mai expuș� i stimulului (î�n acest caz, cel co-
mercial), cu atât mai automat devine răspunsul programat.
Î�n cele din urmă, după ce am memorat inconș� tient stimu-
lul ș� i răspunsul devine automat, mintea conș� tientă nu mai
trebuie să gândească sau să analizeze informaț�iile primite.
Î�ntre timp, mintea subconș� tientă cartografiează informaț�ia,
î�nregistrând-o ș� i stocând-o ca pe o voce sau o î�nregistrare
video. Odată cartografiată î�n creier, de fiecare dată când
vezi sau auzi reclama, ea continuă să amorseze aceleaș� i
circuite neurale, î�ntărind ș� i mai mult aceeaș� i programare,
acelaș� i gând ș� i convingere. Acum, nu numai că informaț�ia
î�ț�i poate influenț�a sănătatea, dar î�ț�i poate oferi ș� i soluț�ia la
problema pe care o creează, de fapt, reclama.
332 SUPRANATURAL

Alte situaț� ii care cresc sugestibilitatea includ ș� ocul,


traumele sau o reacț�ie emoț�ională puternică. De exemplu,
atunci când oamenii sunt uimiț�i sau expuș� i la situaț�ii î�n-
cărcate emoț�ional, creierul intră, î�n mod firesc, î�ntr-o altă
stare. Î�n timp ce creierul se opreș� te din cauza unei supraî�n-
cărcări emoț�ionale, cum ar fi un accident rutier, de exem-
plu, persoana respectivă intră î�ntr-o stare de sugestibilitate.
Î�n cazurile extreme, persoana se predă î�n faț� a ș� ocului,
î�ncremeneș� te sau devine indiferentă, iar capacitatea ei de
gândire are de suferit. Prin urmare, atunci când cineva
suferă de o erupț�ie agresivă sau i se face rău la vederea
imaginilor (combinate cu o muzica potrivită ș� i o naraț�iune
care creează o stare ameninț�ătoare sau rău prevestitoare),
uș� a către subconș� tient se deschide, făcând persoana respec-
tivă mai uș� or de programat.
Dacă î�ț�i aminteș� ti, mintea subconș� tientă este situată
chiar dedesubtul minț� ii conș� tiente. Creierul limbic este
sediul subconș� tientului ș� i al sistemului nervos autonom,
care controlează toate funcț�iile biologice automate produ-
se pe moment. Odată ce un gând este programat, asemenea
unui servitor care execută ordinele stăpânului său, SNA î�n-
deplineș� te solicitarea gândului.
Dacă ț�i se spune î�n mod repetat că sistemul tău imuni-
tar slăbeș� te pe măsură ce î�mbătrâneș� ti ș� i că unul din trei
oameni care au avut varicelă vor face Zona Zoster, experien-
ț�a î�ncărcată emoț�ional permite mesajului să pătrundă din-
colo de mintea ta analitică, responsabilă cu gândirea. Ca
reacț�ie la aceste informaț�ii, SNA respectă ordinele ș� i poate
î�ncepe să slăbească efectiv sistemul defensiv intern.
Pentru ca agenț�iile de publicitate să-ș� i merite î�ntr-adevăr
banii pentru acest demers comercial, este recomandat
Filme mentale / caleidoscop 333

să-ș� i difuzeze reclamele seara târziu, când suntem cel mai


sugestibili la programare. De ce? Pentru că nivelul de mala-
tonină creș� te ca reacț�ie la î�ntuneric, iar melatonina deter-
mină î�ncetinirea undelor cerebrale, pregătindu-ne pentru
somn ș� i visare. Î�ntrucât undele cerebrale trec seara de la
beta la alfa a, la teta ș� i apoi la delta, oamenii sunt mai pu-
ț�ini analitici ș� i fereastra spre subconș� tient se deschide.
Când lumina zilei ne trezeș� te dimineaț�a ș� i creierul î�ncepe
să producă serotonină, se produce procesul invers; undele
cerebrale trec de la delta la teta, la alfa a (unde, din nou,
subconș� tientul este predispus la programare) ș� i, î�n cele din
urmă, la beta.
Deci, dacă ai fi o agenț�ie publicitară ș� i ai ș� ti că majori-
tatea publicului nu este la curent cu felul î�n care funcț�io-
nează programarea subconș� tientă, de ce nu ai crea o serie
de reclame care să fie difuzate noaptea târziu, î�nsoț�ite de
mesajul dorit, accentuat cu doza potrivită de teamă ș� i î�n-
grijorare, pentru a capta atenț�ia privitorilor ș� i pentru a le
programa sistemul nervos autonom să se ocupe de respec-
tarea ordinelor chiar î�nainte să adoarmă?
O regulă de aur: nu urmări nimic la televizor sau pe in-
ternet ș� i nu participa la nicio formă de divertisment de care
nu vrei să ai parte, nu doar î�nainte de culcare, ci niciodată.

Ochii caleidoscop: intrat în transă


Ani de zile m-am gândit la modul î�n care suntem progra-
maț�i să avem convingeri auto-limitatoare; adică să credem
că avem nevoie de ceva din exterior pentru a schimba felul
î�n care ne simț�im î�n interior. Până la urmă, despre asta este
vorba î�n cazul reclamelor – despre dependenț�a nesfârș� ită
334 SUPRANATURAL

ș� i despre consumul de surse externe care să ne facă să ne


simț�im mai bine sau mai fericiț�i. Această convingere, care
ne aminteș� te de separarea noastră de plenitudine, ne este
indusă continuu prin intermediul mass-media, al emisiu-
nilor de televiziune, reclamelor, ș� tirilor, jocurilor video,
site-urilor web ș� i uneori chiar al muzicii. Este o strategie
simplă, de fapt: dacă î�i poț�i ț�ine pe oameni agăț�aț�i î�n senti-
mente de lipsă, teamă, furie, opoziț�ie, prejudecată, durere,
tristeț�e, anxietate, atunci ei rămân dependenț�i de cineva
sau de ceva din afara lor pentru a face ca aceste sentimente
să dispară. Dacă rămâi î�ntr-o stare perpetuă de preocupa-
re ș� i eș� ti mereu î�ngrijorat de emoț�iile de supravieț�uire,
atunci nu ai niciodată ocazia să crezi efectiv î�n tine.
Dar dacă ai putea să anulezi sau să inversezi progra-
marea, astfel î�ncât să ai convingeri nelimitate despre tine
ș� i despre viaț�a ta? Tocmai acest lucru l-am făcut î�n ultimii
câț�iva ani î�n cadrul atelierelor noastre avansate, utilizând
două instrumente simple, dintre care unul e folosit de co-
pii de secole: caleidoscopul. Singura diferenț�ă este că noi î�l
folosim î�ntr-un mod tehnologic avansat pentru inducerea
transei.
Până î�n acest moment, am intrat î�n transă ș� i î�n starea
undelor cerebrale alfa a ș� i teta î�nchizând ochii î�n timpul
meditaț�iilor. Dar, dacă putem crea cu ochii deschiș� i stările
cerebrale alfa a ș� i teta ș� i ne putem expune î�n mod intenț�io-
nat la informaț�ia relevantă pentru visurile ș� i ț�elurile vieț�ii
noastre, atunci î�nseamnă că ne putem reprograma stările
supranaturale, ș� i nu stările inconș� tiente pe care le trăim
zilnic. De ce am ales caleidoscopul?
De mai mulț�i ani de zile, principala mea pasiune este
misticismul. De fiecare dată când am parte de una dintre
Filme mentale / caleidoscop 335

aceste experienț�e profunde ș� i super-lucide, aceasta î�mi


creează schimbări interioare durabile, care î�mi aprofun-
dează î�nț�elegerea ș� i conexiunea cu misterul vieț�ii. Odată ce
trăieș� ti o experienț�ă mistică ș� i arunci o primă privire din-
colo de văl, nu te mai poț�i î�ntoarce cu niciun chip la trebu-
rile obiș� nuite, iar cu fiecare experienț�ă mistică ulterioară
pe care o ai, te apropii de sursă, de integritate, de unitate ș� i
de câmpul unificat indivizibil. Vestea cea bună este că ex-
perienț�ele mistice nu mai sunt rezervate doar unor oameni
precum Teresa de Avila, Francisc de Assisi sau unui călugăr
budist care meditează vreme de 40 de ani. Fiecare persoa-
nă este capabilă să experimenteze sau să acceseze misticul.
Când am o experienț�ă mistică, mi se pare mai reală de-
cât tot ce am cunoscut vreodată î�n viaț�ă ș� i pierd noț�iunea
spaț�iului ș� i a timpului. Adesea, chiar î�nainte de a fi î�nvăluit
de ea, văd î�n minte (ș� i uneori î�n lumea mea exterioară) mo-
dele circulare, geometrice alcătuite din lumină ș� i energie.
Tind să semene cu niș� te mandale, numai că nu sunt statice:
sunt unde staț�ionare de frecvenț�e de interferenț�ă care
apar sub forma unor modele fractale*. Singura modalitate
prin care pot să le descriu î�nsuș� irile este că sunt vii, se miș� că,
se modifică ș� i evoluează î�n modele tot mai complexe.
Aceste modele seamănă cu cele pe care le vezi când te
uiț�i printr-un caleidoscop, doar că nu sunt bidimensionale,
ci tridimensionale. Când privesc ș� i î�mi direcț�ionez atenț�ia
asupra acestor modele geometrice divine, ele se schimbă
ș� i ș� tiu î�ntr-o clipă – î�n timp ce creierul meu preia modelul

*  Fractal – (Se spune despre o) Figură din plan sau spațiu, compusă
dintr-un număr infinit de elemente, cu proprietatea că forma și dis-
tribuția sa statistică nu se modifică indiferent de scara de observație.
(Termen inventat de către matematicianul francez B. Mandelbrot în
1975, din lat. fractus = spart). (n.red.)
336 SUPRANATURAL

de informaț�ie ș� i î�l transformă î�n imagini vii – că sunt pe


punctul de a avea o experienț�ă mistică profundă. Iată de ce
eu ș� i echipa mea am vrut să concepem un caleidoscop vi-
zual pentru cursanț�i – î�n speranț�a că le va induce tipul
acesta de experienț�ă. Dar nu am putut găsi nicio filmare
reală a unui caleidoscop. Î�n acel moment, toate fiș� ierele
media de geometrie fractală de pe internet erau generate
pe calculator, iar eu î�mi doream să creez o reprezentare
mai realistă. După î�ndelungi căutări, eu ș� i echipa mea am
găsit o familie care fabrica de trei generaț�ii caleidoscoa-
pe, aș� a că am cumpărat una dintre cele mai bune piese ale
lor.
Apoi, am î�nchiriat o cameră RED, cel mai important
producător de aparate profesionale digitale de cinema, fo-
losite adesea la filmările de la Hollywood. I-am montat ca-
merei o lentilă ataș� ată la capătul unui filament cu fibră
optică, pe care l-am introdus î�n interiorul caleidoscopului.
După ce am plasat camera î�n caleidoscop, am ataș� at un
motor capătului rotativ, astfel î�ncât cristalele ș� i uleiurile
din interior să se miș� te consecvent î�n tranziț� ii fluide.
Timp de câteva ore, am filmat î�ntr-un studio din Seattle,
Washington, imagini frumoase ș� i colorate pe un fundal
negru. Negrul reprezintă absenț�a oricărui lucru fizic (lo-
cul unde devenim acorporali, apersonali, amateriali, aspa-
ț�iali ș� i atemporali). Acesta este spaț�iul negru infinit sau
vidul despre care ai aflat î�n capitolul 3.
Î�ntrucât am filmat tot materialul pe parcursul câtorva
zile, gravitaț�ia a determinat cristalele ș� i uleiul să cadă ș� i să
accelereze cu fiecare rotaț�ie, aș� a că un tehnician a trebuit
să ț�ină cont cu meticulozitate de fiecare secundă, cadru cu
cadru, pentru a se asigura că tranziț�iile erau fluide. Dacă
Filme mentale / caleidoscop 337

tranziț�ia nu era una fluidă, exista riscul de î�ntrerupere a


concentrării sau stării de transă a privitorului. Ne-au tre-
buit câteva luni să perfecț�ionăm î�nregistrarea, transfor-
mând-o î�ntr-o filmare de o oră pe care să o folosim î�n cadrul
atelierelor noastre avansate. Î�n cele din urmă, talentatul
compozitor Frank Pisciotti a compus coloana sonoră care
o î�nsoț�eș� te. Ne-am dorit ca participanț�ii noș� tri să fie fasci-
naț�i continuu de frumoasa simetrie ș� i de formele geome-
trice î�n schimbare.

Filme mentale: Imaginea viitorului tău


�n cadrul atelierelor noastre avansate, fiecare participant
primeș� te un program de calculator distractiv ș� i uș� or de
utilizat numit Mind Movies, pentru a face un film despre
viitorul ș� i viaț�a sa. Folosim acest program î�n tandem cu î�n-
registrarea caleidoscopului. Î�n funcț�ie de ce anume î�ș�i do-
reș� te cursantul să creeze î�n viaț�a lui, filmul despre viitorul
său pe care î�l face î�l expune la imagini, sugestii scrise spe-
cifice ș� i informaț�ii menite să î�l ajute să î�l creeze – la fel cum
reclama despre Zona Zoster te face să citeș� ti î�n acelaș� i timp
cu prezentarea de pe ecran. Filmul ar putea varia de la vin-
decarea de o anumită boală la î�ntărirea sistemului imuni-
tar, la crearea unei slujbe noi, la manifestarea unor noi
oportunităț�i, la călătorii prin lume, la atragerea bunăstării,
la găsirea unui nou partener de viaț�ă, până la experienț�e
mistice ș� i multe altele. Scopul său este de a le reaminti cur-
sanț�ilor că î�ș�i pot î�mplini visele, că pot crea ceva ieș� it din
comun ș� i pot deveni supranaturali. Obiectivele acestei pre-
zentări media personalizate includ:
338 SUPRANATURAL

1. Să îi ajute pe cursanți să își lămurească scopul pe


care vor să-l atingă în viitor;
2. Să le programeze mintea conștientă, precum și pe
cea inconștientă, pentru acel nou viitor;
3. Să le modifice creierul și corpul pentru a se compor-
ta din punct de vedere biologic ca și cum viitorul
s-ar fi petrecut deja;
4. Să asocieze în mod repetat acele imagini și foto-
grafii cu muzica, pentru a crea noi rețele neuronale
în creier și pentru a recondiționa emoțional cor-
pul pentru o minte nouă. Este o modalitate de a-și
aminti viitorul.
Tehnologia Mind Movie a fost inventată de doi parte-
neri de afaceri din Australia, Natalie ș� i Glen Ledwell. Ei nu
sunt doar inventatorii, ci ș� i exemplul viu al capacităț�ilor ei.
Călătoria lor a î�nceput î�n 2007, când un prieten le-a arătat
un film despre viaț�a lui, pe care î�l crease singur. Ulterior, a
venit cu ideea să î�ntemeieze o afacere bazată pe ceea ce
urma să devină programul Mind Movie. Ca să pună afacerea
pe picioare, aveau nevoie de un site web pentru distribuț�ia
programului, ca să-i poată instrui pe oamenii din î�ntreaga
lume cum să-ș� i facă propriile filme. Î�nsă, aveau deja patru
afaceri ș� i nu ș� tiau aproape nimic despre internet sau des-
pre comerț�ul electronic. Glen abia dacă ș� tia să deschidă
calculatorul, iar Natalie nici măcar nu auzise de YouTube.
Ei au recunoscut totuș� i că Mind Movie avea potenț�ialul de
a deveni un instrument foarte puternic pentru a-i ajuta pe
oameni să-ș� i capete convingerea că pot crea rezultate rea-
le î�n viaț�a lor.
Ț� inând cont de acest lucru, au decis să posteze pe
YouTube un videoclip despre puterea Mind Movies. La
Filme mentale / caleidoscop 339

sfârș� itul videoclipului, privitorii erau î�ncurajaț�i să le vizi-


teze site-ul, unde puteau î�nvăț�a cum să-ș� i facă propriul film.
La î�nceputul lui 2008, după ce au primit nenumărate
e-mailuri de la clienț�i care le spuneau cum le schimbase
Mind Movies viaț�a, Natalie ș� i Glen au decis să riș� te totul. Au
zburat î�n Statele Unite, au participat la un seminar de
marketing pe internet, s-au î�nscris î�n Grupul Marketing
Mastermind ș� i au î�nceput să plănuiască lansarea Mind
Movie la nivel mondial. Î�nsă, când au ajuns î�n Statele Unite,
nu mai aveau aproape nimic î�n contul bancar; rămăseseră
aproape fără niciun ban cu care să achite restul serviciilor
necesare pentru lansarea afacerii. Asta î�nseamnă că trebu-
iau să î�nveț�e să conducă ș� i să asigure î�ntreaga lansare de
unii singuri. Vreme de luni de zile, timp de 12 ore pe zi, au
lucrat î�n afara biroului – cu alte cuvinte, î�n dormitor. Î�n
acest proces, s-au aventurat atât de departe î�n afara zonei
lor de confort, î�ncât nu mai ș� tiau ce î�nseamnă zonă de con-
fort. Confruntaț�i zilnic cu provocări tehnice, de afaceri ș� i
personale, au avut totuș� i o armă secretă î�n arsenal: pro-
priul film mental.
Î�n filmul lor mental, Natalie ș� i Glen au stabilit numărul
de clienț�i pe care doreau să-l atragă ș� i care ar fi acei clienț�i.
Au descris legătura cu colegii lor din industrie ș� i au plănuit
ce vor face odată ce afacerea lor va fi un succes, cum ar fi
restaurantele unde vor mânca ș� i vacanț�ele î�n familie pe
care ș� i le vor lua. Î�n cele din urmă, ș� i-au propus să aibă
vânzări î�n valoare de 1 milion de dolari (De ce să nu ținteas-
că sus? s-au gândit. Colegii lor din domeniul marketingului
făceau lansări de milioane de dolari, î�nsă cu programe de
5.000 de dolari). Î� ș�i urmăreau propriul film mental de
mai multe ori pe zi, pentru a se detensiona ș� i a rămâne
340 SUPRANATURAL

concentraț�i ș� i inspiraț�i, chiar dacă tot ce li se î�ntâmpla î�n


realitate părea să acț�ioneze î�mpotriva lor. Au ș� tiut î�nsă că
toate eforturile, riscurile ș� i visurile lor vor atinge punctul
culminant î�n ziua lansării pe plan mondial. Linia de sosire
era la orizont – ș� i atunci s-a î�ntâmplat inimaginabilul.
Programată pentru septembrie 2008, lansarea a coin-
cis cu criza financiară globală. Instituț�iile financiare din
î�ntreaga lume se confruntau cu pierderi catastrofale, î�n timp
ce oamenii î�ș�i pierdeau economiile, averea ș� i mijloacele de
trai î�n cea mai gravă criză de după Marea Recesiune. Î�ntre
timp, Glen ș� i Natalie se confruntau cu propriile dificultăț�i
financiare. Pentru lansarea afacerii acumulaseră datorii de
120.000 de dolari pe cardurile de credit. Dacă afacerea
eș� ua, pierdeau totul: casa, maș� inile ș� i investiț�iile, pe lângă
faptul că se î�ngropau î�ntr-o datorie insurmontabilă.
Î�n dimineaț�a lansării, fără ca ei să ș� tie, sistemul lor de
poș� tă electronică s-a î�nchis pentru o mentenanț�ă progra-
mată, aș� a că niciunul dintre clienț�i nu a primit e-mailuri de
confirmare pentru achiziț� ia efectuată. Până î�n prânz,
primiseră deja câteva mii de plângeri prin e-mail de la ser-
viciul de relaț�ii cu clienț�ii, pe lângă dificultăț�ile legate de
contul lor bancar (banca voia să le blocheze contul din ca-
uza activităț�ii neobiș� nuite). Până seara î�nsă, trăiseră cea
mai memorabilă zi a vieț�ii lor.
A doua zi, la prima oră, atinseseră pragul de 100.000
de dolari, iar până la sfârș� itul zilei î�ncasaseră 288.000 de
dolari. Î�n cele din urmă, au ajuns să câș� tige 700.000 de do-
lari, pe baza unui program de 97 de dolari, fără up-sales*.
Dar povestea nu se î�ncheie aici.

* Up-sales – strategie de vânzări prin care, în procesul de negociere, îi


oferi clientului un produs mai scump. (n.tr.)
Filme mentale / caleidoscop 341

Au fost î�ncântaț�i, desigur, de realizările lor, dar s-au


confruntat cu o ultimă provocare monumentală. Din cauza
climatului financiar volatil ș� i incert de atunci, banca le-a
î�ngheț�at contul, astfel că nu î�ș�i puteau accesa banii. Asta
î�nsemna că nu puteau plăti comisioanele asociaț�ilor lor
sau cei 120.000 de dolari datoraț�i creditorilor sau să î�m-
partă profitul cu persoanele care î�i ajutaseră să-ș� i lanseze
afacerea. Totul depindea de deblocarea contului. �n cele
din urmă, după ș� ase luni î�n care au rămas fideli viziunii lor
ș� i ș� i-au urmărit filmul mental, au obț�inut accesul la contul
bancar, scăpând de povara financiară care î�i adusese î�n pragul
falimentului. Dar abia acum povestea devine cu adevărat
interesantă.
Î�ntrucât lumea era î�ncă zdruncinată economic, valoarea
dolarului american faț�ă de cel australian era î�ncă foarte di-
ferită, aș� a că, datorită ratei de schimb, atunci când ș� i-au
transferat banii î�napoi î�n Australia, au ajuns să câș� tige
250.000 de dolari. Prin acest lucru, precum ș� i prin comisi-
oanele pe care le-au primit î�n schimbul promovării progra-
melor partenere, Glen ș� i Natalie ș� i-au atins obiectivul de 1
milion de dolari.
Ei î�ș�i datorează o mare parte din succes – unul complet
diferit de experienț�ele prin care treceau ceilalț�i oameni î�n
lume – faptului că au rămas concentraț�i î�n fiecare zi asupra
filmului lor mental.
Cum acesta este un exemplu extraordinar despre po-
tenț�ialul filmelor mentale ș� i cum opț�iunile de a-ț�i crea pro-
priul film mental sunt nelimitate, procesul este relativ
acelaș� i. Mai î�ntâi, cursanț�ii î�ș�i aleg melodia – una de care nu
se vor sătura niciodată să o asculte. Apoi, î�ș�i aleg imaginile
ș� i/sau filmele despre ei î�nș� iș� i sau despre un eveniment
342 SUPRANATURAL

viitor ș� i le ordonează pentru a spune o poveste despre cum


va arăta viitorul lor. Î�n cele din urmă, le cerem să găsească
cuvinte, expresii sau afirmaț�ii speciale pe care să le adauge
la scene, suprapunându-le peste imagini. Exact î�n acelaș� i
mod î�n care reclamele TV î�i programează pe oameni să de-
vină victime sau să simtă nevoi ș� i lipsuri, filmele mentale î�i
pot programa pe cursanț�i să fie nelimitaț�i î�ntr-o viaț�ă pe
care au puterea să o creeze.
Î�n cadrul atelierelor noastre avansate, cursanț�ii urmă-
resc î�nregistrarea video a caleidoscopului î�nainte să î�ș�i ur-
mărească filmele mentale, pentru că î�i ajută să î�ș�i inducă ș� i
să î�ș�i menț�ină starea de transă alfa a ș� i teta cu ochii des-
chiș� i, deschizând uș� a î�ntre mintea conș� tientă ș� i cea subcon-
ș� tientă. Pe parcursul meditaț�iei, î�n timp ce se află î�n starea
alfa a sau teta a undelor cerebrale, ei sunt mai influenț�abili
la propriul proces de reprogramare. Acest lucru este im-
portant î�ntrucât, cu cât sunt mai influenț�abili î�n timp ce î�ș�i
urmăresc filmele mentale, cu atât sunt mai puț�in predis-
puș� i să devină analitici ș� i să aibă gânduri interne constante
de genul: Cum se va întâmpla una ca asta? sau Asta e impo-
sibil! sau Cum o să-mi permit asta? sau Ultima oară nu s-a
întâmplat asta, de ce s-ar întâmpla acum?
Î�n vreme ce caleidoscopul induce cursanț�ii î�n transă,
deschizându-le subconș� tientul spre programare, filmul men-
tal este noul program. Filmele mentale programează min-
tea subconș� tientă a cursanț�ilor î�n acelaș� i mod î�n care o fac
reclamele de televiziune, dar î�ntr-un mod mai pozitiv, neli-
mitat ș� i constructiv. Când gândurile creierului sunt reduse
la tăcere, mintea conș� tientă nu mai analizează informaț�iile
primite. Prin urmare, toate informaț�iile la care suntem ex-
puș� i î�n această stare sunt codificate direct î�n subconș� tient.
Filme mentale / caleidoscop 343

La fel ca atunci când î�nregistrezi sau filmezi un lucru pen-


tru a-l rula din nou mai târziu, î�n acelaș� i mod î�nregistrăm
un program nou î�n mintea subconș� tientă.
Numeroase cercetări au documentat de-a lungul ani-
lor modul î�n care emisfera dreaptă ș� i cea stângă a neocor-
texului se raportează una la cealaltă. Acum ș� tim că emisfera
dreaptă procesează gândirea spaț�ială, neliniară, abstractă
ș� i creativă, î�n timp ce emisfera stângă procesează gândirea
logică, raț�ională, liniară, metodică ș� i matematică. Cele mai
recente cercetări sugerează, de asemenea, că emisfera dreap-
tă procesează noutatea cognitivă, iar emisfera stângă pro-
cesează rutina cognitivă.1 Asta î�nseamnă că, atunci când
î�nvăț�ăm lucruri noi, emisfera dreaptă este mai activă, iar când
noile informaț�ii devin o rutină, ele sunt stocate î�n emisfera
stângă.
Majoritatea oamenilor operează din perspectiva emi-
sferei stângi a creierului lor, deoarece sunt implicaț�i î�n obi-
ceiuri ș� i programări automate pe care le-au memorat. De
aceea, limbajul este stocat î�n emisfera stângă – el este ru-
tină. Gândeș� te-te la emisfera dreaptă ca la un teritoriu al
necunoscutului, iar la cea stângă ca la un teritoriu al cu-
noscutului. Este logic aș� adar ca emisfera dreaptă să fie ro-
mantică, creativă ș� i neliniară, î�n timp ce emisfera stângă să
fie metodică, logică ș� i organizată. De fapt, am observat
această procesare duală î�n timpul vizionării scanărilor ce-
rebrale î�n timp real efectuate pe cursanț�ii noș� tri.
Î�ntrucât fluxul modelelor geometrice fractale ale cale-
idoscopului, de modele î�n cadrul altor modele, nu seamănă
cu niciun alt lucru, persoană, loc sau moment, modelele
sale sunt proiectate să evite reț�elele perceptuale ș� i centrii
asociativi din creier care sunt legaț�i de oameni lucruri,
344 SUPRANATURAL

obiecte, locuri ș� i momente cunoscute. Modelele sale geo-


metrice străvechi corespund modelelor fractale repetitive
î�ntâlnite î�n natură, acț�ionând astfel centrii creierului infe-
rior. Din acest motiv nu te poț�i uita î�ntr-un caleidoscop ca s-o
vezi pe mătuș� a Mary sau bicicleta pe care ai avut-o î�n clasa a
VI-a sau casa î�n care ai copilărit – pentru că nu î�ț�i activezi
sau declanș� ezi centrii asociativi legaț�i de amintirile locali-
zate î�n principal î�n emisfera stângă a creierului. Î�ncetând
să gândeș� ti ș� i să analizezi ș� i î�ncepând tranziț�ia spre mode-
lele undelor cerebrale alfa a sau teta, se produce o activitate
mai mare î�n emisfera dreaptă. Dacă emisfera stângă ope-
rează î�n domeniul cunoscut, iar cea dreaptă î�n necunoscut,
pe măsură ce activitatea din emisfera dreaptă se intensifică,
devii mai deschis la crearea unui lucru nou ș� i necunoscut.
Graficele 9A(1) ș� i 9A(2) din secț�iunea color ilustrează
scanările cerebrale a doi cursanț�i care se află î�n stările co-
erente alfa a ș� i teta. Î�n graficul 9A(3), vei vedea imaginea
completă a creierului unui cursant î�n timp ce priveș� te cale-
idoscopul. Graficul 9A(4) î�nfăț�iș� ează scanarea cerebrală a
unui student care priveș� te caleidoscopul; jumătatea dreap-
tă a creierului este mai activată, fiindcă se implică î�n nou-
tatea experienț�ei din timpul stării de transă.
Când derulăm imaginile caleidoscopului î�n cadrul ate-
lierelor noastre, o facem î�ntr-o î�ncăpere î�ntunecată, pentru
ca nivelul de melatonină să crească, sporind astfel modifi-
cările undelor cerebrale. Le cer cursanț�ilor să se relaxeze
ș� i să î�ș�i î�ncetinească î�n mod conș� tient respiraț�ia. Pe măsu-
ră ce respiraț�ia lor devine mai î�nceată, acelaș� i lucru se î�n-
tâmplă ș� i cu undele cerebrale, care trec de la beta la alfa a.
Î�i rog apoi să î�ș�i relaxeze î�n continuare corpul ș� i să spo-
rească apropierea de el. Vreau să î�i aduc î�ntr-o stare
Filme mentale / caleidoscop 345

jumătate somn ș� i jumătate veghe, î�n care sunt cel mai in-
fluenț�abili, continuând să-ș� i pregătească creierul să accepte
programarea filmului lor mental.
La fel cum reclamele târzii, din noapte, î�i influenț�ează
pe oameni datorită producț�iei de melatonină (î�n pregăti-
rea somnului de regenerare), determinându-i să coboare
garda, ș� i eu vreau ca nivelul de melatonină al cursanț�ilor să
crească ș� i undele lor cerebrale să treacă î�n alfa a ș� i teta,
astfel î�ncât să se deschidă î�ntru totul informaț�iilor ș� i posi-
bilităț�ilor din filmul lor mental.

Coloana sonoră a viitoarei tale vieți


Muzica are felul ei de a invoca amintirea unui timp sau loc
din viaț�a noastră. Din acest motiv, animatorul Dick Clark a
spus: „Muzica este coloana sonoră a vieț�ii tale”. Din momen-
tul î�n care auzi o melodie magic de nostalgică, creierul tău
î�ncepe să rememoreze imaginile anumitor locuri ș� i momen-
te, iar aceste imagini te conectează la experienț�a unor oa-
meni ș� i evenimente diferite. Din punct de vedere neurologic,
melodia acț�ionează ca un semnal extern, provocând declan-
ș� area unui set specific de reț�ele neuronale î�n creier. Prin
asociere, vezi mintal niș� te imagini care au rămas î�ncremeni-
te î�n timp. Noi numim acest proces memorie asociativă.
Dacă duci amintirea acelei melodii mai departe ș� i o tră-
ieș� ti cu adevărat, poate chiar să cânț�i sau să dansezi odată
cu ea, s-ar putea să remarci că emoț�iile aferente conectate la
amintirile tale î�ncep să se miș� te î�n tot corpul tău. Fie că
amintirea acelui cântec are legătură cu prima ta iubire, cu
vacanț�a de primăvară din ultimul an de facultate sau cu fe-
lul î�n care te-ai simț�it când ai intrat pe teren î�n cel mai
346 SUPRANATURAL

important meci din viaț�ă, fiecare amintire este puternic


marcată de sentimente ș� i emoț�ii. Când simț�i emoț�ia sufici-
ent de puternic, acest lucru te conectează la energia trecu-
tului tău ș� i, cu cât reacț�ia emoț�ională este mai solidă, cu
atât amintirea este mai puternică. Î�n momentul î�n care
simț�i ș� i trăieș� ti acea amintire, trecutul tău prinde viaț�ă ș� i
eș� ti teleportat mintal î�n timp spre acea experienț�ă. La fel
cum s-a î�ntâmplat ș� i î�n trecut, trupul tău iese din starea de
repaos, determinându-te să trăieș� ti aceleaș� i emoț�ii din tre-
cut ș� i să reproduci un nivel mintal echivalent acelei emoț�ii
de demult. Î�n acel moment, î�ntreaga ta stare de existenț�ă
se află î�n trecut.
Amintirile pe termen lung sunt mai puternice atunci
când amplitudinea emoț�iilor asociate cu respectivul eveni-
ment este ridicată. Î�nsă, dacă amintirea de lungă durată
este pozitivă sau negativă, aceasta nu are nicio influenț�ă
asupra modului î�n care mintea noastră procesează aminti-
rea. De exemplu, amintirile traumelor, trădărilor ș� i eveni-
mentelor ș� ocante atrag emoț�ii la fel de puternice, cu excepț�ia
faptului că sunt negative, nu vesele. Odată ce ne reamintim
sau retrăim durerea, teama, furia, tristeț�ea ș� i intensitatea
emoț�iilor legate de acele amintiri traumatizante, organis-
mul se schimbă din punct de vedere chimic. Acest lucru ne
face să acordăm mai multă atenț�ie persoanelor sau lucruri-
lor care ne-au provocat emoț�iile originale î�n mediul nostru
extern.
Deci cum ar fi dacă ai putea să î�ț�i creezi un film despre
viitorul tău ș� i să î�l combini cu un cântec care te motivează
ș� i te inspiră atât de mult î�ncât te scoate din starea de repa-
os, î�ț�i modifică starea de a fi ș� i te conectează la energia
amintirilor tale viitoare? Dacă muzica este coloana sonoră
Filme mentale / caleidoscop 347

a vieț�ii tale, atunci, aș� a cum anumite cântece te poartă î�n tre-
cut, de ce n-ai putea, î�n acelaș� i mod, să dai viaț�ă viitorului?
Aici intervin filmele mentale. Asociind î�n mod intenț�io-
nat imaginile foarte puternice ș� i impresionante ale viitoru-
lui tău, adăugând cuvinte ș� i propoziț�ii care să susț�ină
mesajul ș� i combinându-le cu emoț�ii superioare ș� i o muzică
care să te î�nsufleț�ească, î�ț�i creezi amintiri de lungă durată
care te mută biologic vorbind din trecut î�n viitor. Altfel
spus, imaginile generează sentimente corelate cu experi-
enț�ele pe care vrei să le ai î�n viitor. Ar putea fi vorba despre
imaginile casei î�n care î�ț�i doreș� ti să trăieș� ti, ale vacanț�elor
pe care vrei să le ai, ale unei noi cariere, ale libertăț�ii de ex-
primare, ale unui trup sau ale unei relaț�ii vindecate, ale unei
experienț�e interdimensionale ș� i aș� a mai departe. Acestea
sunt doar câteva dintre posibilităț�ile infinite care există î�n
viitoarea ta cronologie. Când î�ț�i urmăreș� ti filmul mental,
conectându-te la sentimentele ș� i emoț�iile viitorului tău, cu
cât sunt mai nobile emoț�iile pe care le trăieș� ti, cu atât
acorzi o atenț�ie mai mare imaginilor care au creat emoț�iile
respective. Î�ț�i creezi acum amintiri de lungă durată despre
viitorul tău – ș� i dai viaț�ă viitorului tău. Componenta magi-
că ș� i interdimensională a viitorului este melodia ta, pentru
că sentimentele asociate cu această melodie sunt cele care
î�ț�i schimbă energia î�n concordanț�ă cu felul î�n te vei simț�i
când acel viitor se va produce. De aceea cel mai bine este
să alegi melodii care te inspiră, te motivează sau te fac să
aspiri.
Î�n continuare, vei adăuga filmului mental afirmaț�ii sau
informaț�ii care î�ț�i reamintesc cine eș� ti ș� i ce crezi despre
viitorul tău. Ai putea să adaugi chiar ș� i o cronologie dacă
vrei. Iată câteva exemple:
348 SUPRANATURAL

Uș� ile universului mi se deschid, ca să pot trăi misticul.


Trupul meu se vindecă î�n fiecare zi.
Cuvintele mele sunt lege.
Mă simt iubit zilnic, î�n mod profund.
Bunăstarea mă î�nvăluie.
Toate nevoile mele sunt satisfăcute.
Trupul meu î�ntinereș� te pe zi ce trece.
Divinul mi se arată zilnic î�n viaț�ă.
Partenerul meu de viaț�ă este egalul meu ș� i mă î�nvaț�ă
prin exemplul său.
Mereu am parte de sincronii.
Mă simt î�n fiecare zi tot mai î�ntreg.
Sistemul meu imunitar se î�ntăreș� te zi de zi.
Î�mi conduc viaț�a cu curaj.
Sunt un geniu nelimitat.
Sunt mereu conș� tient de puterea din mine ș� i din jurul meu.
Cred î�n mine î�nsumi.
Accept necunoscutul.
Atunci când invoc Spiritul, î�mi răspunde.

Dacă te gândeș� ti la videoclipul tău muzical preferat


sau la o scenă din opereta ta favorită, cel mai probabil cu-
noș� ti toate cuvintele cântecului, precum ș� i imaginile care
corespund fiecărei note, bătăi, caracter melodic sau armo-
nii. Foarte probabil, forț�a acestei combinaț�ii î�ț�i evocă un
timp ș� i un loc populat de un anumit grup de oameni, senti-
mente, emoț�ii ș� i experienț�e. Filmele mentale fac î�ntocmai
acest lucru, doar că, î�n loc să î�ț�i rememorezi trecutul, î�ț�i
Filme mentale / caleidoscop 349

creezi amintiri despre viitor. Dacă ț�i-ai ascultat cântecul de


suficiente ori analizând, î�n acelaș� i timp, imaginile viitoru-
lui tău, oare nu e posibil ca, atunci când î�ț�i auzi cântecul,
fără să vizualizezi filmul mental, să fii transportat automat
î�n acele imagini ale noului tău viitor, la fel cum erai trans-
portat î�n trecut? Prin exerciț�iu, nu doar că vei trăi emoț�iile
care te conectează la amintirile viitorului tău, dar ș� i proce-
sele tale biologice vor fi î�n concordanț�ă cu acest viitor.
Deja ș� tii de ce se î�ntâmplă asta: dacă trupul tău este
mintea subconș� tientă ș� i nu cunoaș� te diferenț�a dintre expe-
rienț�a care creează o emoț�ie ș� i emoț�ia creată strict prin in-
termediul gândului, atunci corpul tău î�ncepe să creadă, î�n
momentul prezent, că trăieș� te î�n acea realitate viitoare. Î�n-
trucât mediul î�nconjurător activează gena, iar emoț�iile sunt
consecinț�ele experienț�elor din mediul î�nconjurător, prin î�m-
brăț�iș� area emoț�iilor evenimentului, î�nainte de experienț�a
propriu-zisă, î�ncepi să î�ț�i schimbi corpul pentru a se acorda
biologic, î�n prezent, cu viitorul tău. De vreme ce toate genele
produc proteine, iar proteinele sunt responsabile pentru
structura ș� i funcț�ia corpului tău, acesta î�ncepe să se modifi-
ce biologic pentru a arăta ca ș� i cum viitorul există deja.

Pune totul cap la cap


Cum ar fi dacă ai invita un grup de oameni să se retragă din
viaț�a lor timp de patru sau cinci zile ș� i, î�n acest proces, ai
î�nlătura factorii stimulatori constanț�i din mediul lor ex-
tern care le reamintesc cine cred ei că sunt ca personalita-
te? Dacă i-ai separa suficient de mult timp de oamenii pe
care î�i cunosc, de locurile pe unde umblă ș� i de lucrurile pe
care le fac î�n fiecare zi la aceeaș� i oră, atunci li s-ar reaminti
350 SUPRANATURAL

cine sunt ei cu adevărat: niș� te ființ�e umane nelimitate. Iar


dacă ț�i-ai petrece o zi sau două î�nvăț�ându-i cum să î�ș�i cre-
eze o coerenț�ă mai mare a inimii ș� i a creierului – ș� i ar exersa
cultivarea acestor stări î�n fiecare zi – atunci ar fi logic ca,
mai devreme sau mai târziu, să ajungă să se priceapă mai
bine să î�ș�i deschidă inima ș� i să î�ș�i facă creierul să funcț�io-
neze mai fluent. De fapt, ar deveni mai concentraț�i pe vizi-
unea unui nou viitor, fără să mai fie distraș� i, ș� i, î�n acelaș� i
timp, ar putea simț�i mai uș� or emoț�iile noului viitor. Pe mă-
sură ce ar crea mai multă coerenț�ă î�n inima ș� i creierul lor,
ar crea mai multă coerenț�ă ș� i î�n propriile câmpuri energe-
tice, precum ș� i o semnătură electromagnetică mai clară.
Străduindu-se continuu să î�ș�i depăș� ească propria
persoană, trupul, mediul ș� i timpul – î�ncetinindu-ș� i ș� i mo-
dificându-ș� i undele cerebrale, desfăș� urându-se î�n câmpul
unificat ș� i transcendând acest mediu tridimensional – le va
fi din ce î�n ce mai uș� or ș� i mai familiar să î�ș�i activeze centrul
inimii ș� i să creeze. După ce au exersat trecerea dincolo de
propriul trup, de emoț�iile, obiceiurile, durerea, boala, iden-
titatea, convingerile limitate, mintea analitică ș� i programe-
le inconș� tiente, î�n momentul introducerii practicii filmelor
mentale, vor fi deja pregătiț�i să absoarbă o cantitate mai
mare de informaț�ie echivalentă persoanei care vor deveni,
ceea ce le va î�ntări capacitatea de a se conecta la propriul
viitor. Iată cum folosim noi filmele mentale î�n cadrul ateli-
erelor noastre.
Gândeș� te-te la filmele mentale ca la o versiune de se-
col XXI a unui panou cu obiective (un instrument folosit
pentru a-ț�i clarifica, a te concentra ș� i a-ț�i urma obiectivele
specifice ale vieț�ii), cu excepț�ia faptului că este dinamic, ș� i
nu static. Folosită î�mpreună cu caleidoscopul, tehnologia
Filme mentale / caleidoscop 351

Mind Movie este un instrument excelent pentru aducerea


viitorului tău la viaț�ă, trăindu-l î�n mod repetat. De aseme-
nea, este o modalitate excelentă de a clarifica ce anume
doreș� ti de la viaț�ă ș� i de a-ț�i reaminti zilnic ce î�ț�i rezervă
viitorul. Aceasta se numeș� te intenț�ie.
Î�ntrucât tehnologia Mind Movie este atât de versatilă,
poate fi folosită î�n mai multe aplicaț�ii ș� i î�ntr-o varietate de
setări. Nu doar că tehnologia poate fi utilizată pentru a ge-
nera relaț�ii, bogăț�ie, sănătate, carieră ș� i alte bunuri materia-
le, dar este folosită ș� i de către copii ș� i adolescenț�i pentru
a-i ajuta să î�ș�i creeze o viziune despre viitor, astfel î�ncât să
simtă că deț�in un mai mare control asupra vieț�ii lor. Î�n ziua
de astăzi, foarte mulț�i tineri sunt copleș� iț�i de ritmul frene-
tic, presiunea ș� i cerinț�ele reț�elelor de socializare ș� i ale so-
cietăț�ii moderne. Sinuciderea este una dintre principalele
cauze ale decesului î�n rândul adolescenț�ilor din Statele
Unite, aș� a că fondatorii Mind Movie folosesc tehnologia î�n
ș� coli pentru a-i ajuta să vizualizeze un viitor mai luminos
ș� i mai clar pentru ei.
Filmele mentale sunt utilizate ș� i de corporaț�ii pentru
consolidarea echipei ș� i elaborarea viziunii. Antreprenorii
folosesc programul pentru a-ș� i dezvolta afacerea, a crea
declaraț�ia de misiune ș� i strategia ș� i pentru a-ș� i alcătui pla-
nurile de afaceri. Imaginează-ț�i o echipă de oameni moti-
vaț�i, care nu doar că citesc ș� i intelectualizează declaraț�ia
de misiune, ci ș� i văd cum se desfăș� oară î�ntr-un format
dinamic, vizual – î�nainte să se producă.
Medicina integrativă este un alt domeniu î�n care specia-
liș� tii folosesc această tehnologie pentru a-i ajuta pe paci-
enț�i să-ș� i imagineze cea mai sănătoasă versiune a lor, să î�i
asiste î�n procesul de vindecare ș� i să î�i menț�ină concentraț�i
352 SUPRANATURAL

către un stil de viaț�ă nou, care trebuie î�ntreț�inut zilnic. Aici


sunt incluse tratamentul dependenț�ei ș� i spaț�iile de recu-
perare, care î�i ajută pe pacienț�i să î�ș�i clarifice viitorul pe
care doresc să î�l creeze î�n faza următoare a recuperării.
Filmele mentale au ajutat generaț�ii de ș� omeri să î�ș�i gă-
sească o slujbă ș� i o carieră nouă ș� i să ducă o viaț� ă mai
productivă, mai orientată spre viitor, atât pentru ei, cât ș� i
pentru familiile lor.
După cum se vede, utilităț�ile acestei tehnologii sunt ne-
limitate. Indiferent de modul î�n care este aplicată, puterea
filmelor mentale constă î�n faptul că le permite oamenilor
să î�ș�i construiască o nouă realitate, reamintindu-le de ale-
gerile zilnice pe care trebuie să le facă, de noile comporta-
mente pe care trebuie să le adopte ș� i de sentimentele după
care vor să se ghideze î�n viaț�ă. Odată ce î�ț�i programezi
subconș� tient aceste sentimente ș� i comportamente, te poț�i
descotorosi de dependenț�a faț�ă de vechile năravuri, de sti-
lul de viaț�ă cunoscut ș� i de reacț�iile inconș� tiente. Depinde
doar de tine cât de creativ vrei să fii atunci când pui piesele
viitorului cap la cap.
Deș� i orice moment este potrivit pentru a-ț�i urmări fil-
mul mental, î�ț�i sugerez ca acesta să fie primul lucru pe care
î�l faci dimineaț�a sau chiar î�nainte de culcare, pentru că
atunci eș� ti cel mai influenț�abil. Dacă î�l urmăreș� ti imediat
ce te trezeș� ti, î�ț�i î�ncepi ziua pe un ton pozitiv, fiind atent ș� i
concentrat la lucrurile pe care vrei să le realizezi î�n acea zi,
precum ș� i î�n viitor. Când î�l urmăreș� ti seara, î�nainte de cul-
care, mintea subconș� tientă î�l poate contempla î�n timp ce
dormi, punându-ț�i corpul ș� i mintea î�n concordanț�ă cu vii-
torul, ș� i poate veni cu soluț�ii pe care sistemul tău nervos
autonom le poate î�ndeplini î�n timpul somnului. Practic, î�l
Filme mentale / caleidoscop 353

poț�i folosi de fiecare dată când ai nevoie de motivaț�ie sau


trebuie să faci o alegere. Secretul este să te asiguri că eș� ti
pe deplin prezent atunci când î�l urmăreș� ti.
De la momentul introducerii tehnologiei filmelor men-
tale î�n rândul cursanț�ilor noș� tri, am asistat la apariț�ia unor
case noi ș� i am auzit poveș� ti despre vânzarea unor case
care au stat nevândute ani de zile. Am asistat la apariț�ia
bruscă a unor posibilităț�i de vacanț�ă ș� i la dezvoltarea din
senin a unor relaț�ii noi. Am ascultat nenumărate mărturii
despre bunăstare, libertate, cariere noi, maș� ini noi, vinde-
cări de tot soiul, alinarea unor suferinț�e insuportabile ș� i,
bineî�nț�eles, despre experienț�e mistice profunde care i-au
schimbat definitiv pe beneficiarii lor. Dar nu este vorba de
magie sau vrăjitorie. Este vorba doar despre a î�nvăț�a cum
să devii un creator conș� tient – a î�nvăț�a cum să te racordezi
la propriul destin.
Gândeș� te-te la Mind Movie ca la un dispozitiv radar pe
care î�l porneș� ti pentru a-ț�i detecta viitorul. Apoi, după ce
î�ț�i vizitezi î�n mod repetat viitorul î�n inimă ș� i î�n minte, toate
gândurile, alegerile, acț�iunile, experienț�ele ș� i emoț�iile prin
care treci, î�ntre realitatea actuală ș� i realitatea viitoare, se
transformă î�n corecț�iile unui curs care te va duce către ț�in-
ta ta. Cu cât î�ț�i menț�ii viitorul î�n viaț�ă prin intermediul
atenț�iei, energiei ș� i dragostei, cu atât acesta va î�ncepe să se
desfăș� oare ca o realitate nouă, pentru că î�ț�i aminteș� ti viito-
rul exact aș� a cum î�ț�i aminteș� ti ș� i trecutul. Apoi, sarcina ta
este să te î�ndrăgosteș� ti continuu de această viziune a viito-
rului, să î�ț�i menț�ii energia ridicată ș� i să nu î�ngădui circum-
stanț�elor (mediului), atitudinilor î�ntipărite, sentimentelor
negative familiare sau obiceiurilor inconș� tiente să te abată
de la obiectivele tale.
354 SUPRANATURAL

Profunzimea acestei tehnologii constă î�n faptul că noi


percepem realitatea pe baza recunoaș� terii tiparelor: a legă-
turilor dintre reț�elele neurale din creier ș� i obiectele, oame-
nii ș� i locurile din mediul nostru extern. De exemplu, când
vezi pe cineva cunoscut, reț�elele neurale din creier retră-
iesc pe loc amintirile ș� i experienț�ele avute cu acea persoană.
Prin contrast, dacă cineva nu este conectat la creierul tău,
atunci probabil nu î�l vei recunoaș� te. Dacă creierul tău nu
are instalat echipamentul necesar (familiaritatea cu imagi-
nile, gândurile ș� i emoț� iile din filmul mental), î�nainte ca
viitorul tău să se desfăș� oare – dacă nu ț�i-ai î�ntipărit arhi-
tectura neurală î�n creier – atunci cum î�ț�i vei recunoaș� te
noul partener, noua slujbă, noua ta casă sau noul tău corp?
(Gândeș� te-te î�n felul următor: Nu poț�i deschide un docu-
ment Microsoft Word pe un calculator Mac decât dacă ț�i-ai
instalat î�nainte programul Microsoft Word.) Dacă nu poț�i
simț�i emoț�iile ș� i nu î�ț�i poț�i crea energia realităț�ii viitoare,
s-ar putea să nu î�ț�i recunoș� ti sau să nu te î�ncrezi î�n viitoa-
rea ta experienț�ă necunoscută atunci când aceasta te regă-
seș� te. Asta pentru că energia ș� i starea emoț�ională nu sunt
aliniate cu acea experienț�ă, aș� a că, î�n loc să ai un sentiment
de certitudine sau de cunoaș� tere, s-ar putea să simț�i teamă
ș� i nesiguranț�ă.
Foarte mulț�i dintre cursanț�ii mei cu experienț�ă mi-au
spus că sunt la al treilea, la al patrulea sau chiar la al cinci-
lea film mental, pentru că toate lucrurile din cele prece-
dente s-au î�mplinit deja. Sunt mereu uimit ș� i smerit la
auzul poveș� tilor despre felul î�n care au luat naș� tere crea-
ț�iile lor. Oricât de variate ar fi dorinț�ele care li s-au mate-
rializat, cu toț�ii au un lucru î�n comun: ș� i-au antrenat
corpul să î�ș�i urmeze mintea spre un viitor intenț�ionat. Acest
lucru are sens deoarece, dacă ai investit timp să studiezi, să
Filme mentale / caleidoscop 355

memorezi ș� i să creezi conexiunile neuronale ale viitorului


tău, atunci ț�i-ai direcț�ionat atenț�ia î�ntr-acolo. Ș� i, după cum
ș� tii deja, locul spre care î�ț�i î�ndrepț�i atenț�ia este ș� i cel î�n-
spre care î�ț�i î�ndrepț�i energia.
Priveș� te graficul 10 din secț�iunea color. Acesta î�nfăț�i-
ș� ează un exemplu de activitate cerebrală a unui cursant î�n
timp ce î�ș�i urmăreș� te filmul mental. Î�n creierul său există o
cantitate enormă de energie, deoarece este pe deplin im-
plicat î�n experienț�ă.

Mergi cu un pas și mai departe:


devino dimensional
Mai există un ultim mod î�n care putem să folosim tehnolo-
gia Mind Movie î�n activitatea noastră. După ce cursanț�ii
noș� tri ș� i-au cartografiat neurologic î�ntreaga prezentare, î�i
rog să aleagă o scenă din filmul mental ș� i să o desfăș� oare
î�ntr-un spaț�iu ș� i timp specifice, experimentând tridimensi-
onal acea scenă î�n minte pe parcursul meditaț�iei. Dacă ai
observat, nu folosesc niciodată cuvântul a vizualiza î�n î�n-
văț�ăturile mele. Vizualizarea presupune de obicei doar a
vedea ceva cu ochii minț�ii, apărând ca o imagine plată sau
bidimensională. De exemplu, dacă vizualizezi imaginea unei
maș� ini, vei crea imaginea unei maș� ini. Î�n schimb, vreau să
experimentezi fiecare aspect din scenă, folosind toate cele
cinci simț�uri, astfel î�ncât să pară o experienț�ă reală,
tridimensională.
Numeroase persoane care au făcut cunoș� tinț�ă cu opera
mea s-au î�ntrebat de ce petrec atât de mult timp făcându-i
să devină conș� tienț�i de „spaț�iul” pe care î�l ocupă corpul lor
î�n spaț�iu ș� i, totodată, să î�ș�i deschidă concentrarea către
356 SUPRANATURAL

spaț�iul din jurul corpului ș� i spaț�iul pe care î�l ocupă camera


î�n spaț�iu. Pe lângă schimbările coerente pe care semnalele
mele le produc î�n creier, totul este o formă de pregătire pen-
tru această activitate conș� tientă de combinare a filmului
nostru mental cu caleidoscopul, pe parcursul meditaț�iei.
Când un cursant î�ncepe procesul de dimensionalizare,
î�nainte să apuce să vadă ceva î�n minte, este instruit să se
desfăș� oare î�n scenă sub formă de conș� tientizare. La î�nce-
put, vreau ca participantul să realizeze că se găseș� te î�n sce-
nă doar sub formă de conș� tiinț�ă. Asta î�nseamnă că el nu
este corpul său ș� i este lipsit de simț�uri. Î�ncepe sub formă
de conș� tiinț�ă î�n vidul spaț�iului, ca ș� i cum ar fi incapabil să
vadă, să audă, să simtă, să guste sau să miroasă ceva.
Odată ce participanț�ii î�nț�eleg că sunt o conș� tiinț�ă, le cer
să aleagă o scenă din filmul lor mental. Aceasta le determi-
nă creierul să adauge un impuls senzorial, care î�ncepe să
dea dimensiune scenei din mintea lor. Apoi sunt î�ndrumaț�i
să î�nceapă să simtă ce se află î�n dreapta lor, î�n stânga lor,
deasupra lor ș� i dedesubt. Actul senzorial umple această
scenă cu structuri tridimensionale, forme ș� i spaț�iu. Pe mă-
sură ce î�ș�i lărgesc conș� tiinț�a cu privire la celelalte prezenț�e
î�n scenă, simț�urile lor î�ncep să recruteze alte simț�uri, com-
pletând scena cu alte forme, structuri, curbe, texturi, miro-
suri, imagini, sentimente ș� i spaț�iu. Î�n cele din urmă, atunci
când scena prinde viaț�ă î�n mintea lor, î�n viitorul spaț�iu ș� i
timp al acelei scene, î�ncep să locuiască î�n corpul lor – nu î�n
corpul care stă acolo, pe scaunul de meditaț�ie, ci î�n corpul
fizic al viitorului lor. Sunt rugaț�i să î�ș�i simtă braț�ele, picioa-
rele, torsul, muș� chii ș� i aș� a mai departe până când î�ș�i pot
simț�i î�ntregul corp î�n acea scenă. Atunci sunt gata să se de-
plaseze î�n acea scenă ș� i să trăiască respectiva realitate.
Filme mentale / caleidoscop 357

Teoria mea este că, atunci când î�ș�i activează simultan


destule reț�ele neuronale aferente obiectelor, lucrurilor ș� i
oamenilor î�ntr-un anumit spaț�iu ș� i timp, posibilitatea de a
avea o experienț�ă completă, holografică, de tip IMAX, creș� te.
Acest lucru se datorează faptului că, pe măsură ce cursan-
tul devine prezent ș� i se desfăș� oară î�ntr-o scenă dimen-
sională completă, i se activează o mare parte din creier,
inclusiv arhitectura neurală alocată aspectelor senzoriale
(simț�urilor) ș� i motorii (de miș� care) ale corpului lor, pre-
cum propriocepț�ia* (conș� tientizarea poziț�iei corpului) lo-
cului ocupat î�n spaț�iu. Î�n faza imediat următoare, trăiesc o
experienț�ă senzorială reală a viitorului lor, fiind cu ochii
î�nchiș� i î�n prezent.
Priveș� te graficul 11 din secț�iunea color. Este scanarea
cerebrală a unei cursante care experimentează o scenă apa-
rent reală dintr-un film mental î�n cursul meditaț�iei. Are
multă energie î�n creier î�n timp ce dimensionează scena. Ea
a descris acest moment ca o experienț�ă senzorială virtuală
deplină. Experienț�a ei subiectivă a fost cuantificată obiec-
tiv î�n această scanare.
Mulț�i dintre cursanț�ii noș� tri au raportat că experien-
ț�ele din timpul meditaț�iei au fost mai reale decât orice altă
experienț�ă externă din trecut. Simț�urile le-au fost ascuț�ite
fără stimulente externe care să le excite, deș� i nu făceau ni-
mic altceva decât să stea pe scaun cu ochii î�nchiș� i. Mulț�i au
raportat că, î�n experienț�a lor lucidă, au simț�it anumite par-
fumuri, cum ar fi apa de colonie, aroma unor flori, precum
iasomia ș� i gardenia, sau mirosul familiar de piele din noul
automobil î�n care se aflau. I-am auzit pe unii cursanț�i ra-
portând amintiri specifice, cum ar fi senzaț�ia pe care o ai

* Propriocepție – percepție de sine însuși. (n.red.)


358 SUPRANATURAL

pe faț�ă atunci când eș� ti nebărbierit, adierea vântului î�n păr


sau sentimentul că trupul î�ț�i este plin de o energie puterni-
că. Cursanț�ii au depus totodată mărturie despre anumite
sunete pe care le-au auzit clar, cum ar fi clopotele î�ndepăr-
tate ale unei biserici din Europa, aflate lângă locul unde
ș� i-au petrecut vacanț�a, sau lătratul câinilor când se aflau î�n
viitoarea lor casă. Unii au mai spus că au văzut culori incre-
dibil de vii ș� i de clare sau că au simț�it gusturi precum al
nucii de cocos, ciocolatei ș� i scorț�iș� oarei. Combinaț�ia tutu-
ror acestor simț�uri diferite le-a creat literalmente o nouă
experienț�ă.
Cele cinci simț�uri ale noastre sunt cele care ne conec-
tează la realitatea externă. De obicei, când avem o nouă
experienț�ă, tot ceea ce vedem, auzim, mirosim, gustăm ș� i
atingem este trimis î�n creier prin cele cinci căi senzoriale.
Odată ce toate informaț�iile senzoriale ajung la creier, gru-
purile de neuroni î�ncep să se organizeze î�n reț�ele. Î�n mo-
mentul î�n care neuronii se adună la un loc, creierul limbic
produce o substanț� ă chimică numită emoț� ie. Deoarece
experienț�a î�mbogăț�eș� te creierul ș� i creează o emoț�ie care
activează noi gene î�n organism, î�n momentul bogat senzo-
rial al experienț�ei interne a unui cursant – fără a-ș� i folosi
simț�urile externe – el î�ș�i modifică creierul ș� i corpul pentru
a arăta că viitorul său s-a produs deja. Nu asta face experi-
enț�a? Î�mi place să ascult o persoană care tocmai a trăit o
asemenea experienț�ă, spunându-mi: „Nu mă î�nț�elegi – eu
am fost acolo! Ș� tiu că se va î�ntâmpla pentru că deja s-a
î�ntâmplat ș� i am trăit asta!” Asta pentru că experienț�a s-a
î�ntâmplat deja.
Când experimentăm pe deplin o realitate î�n acest teri-
toriu acorporal al conș� tiinț�ei ș� i al energiei, energia noii
Filme mentale / caleidoscop 359

experienț�e serveș� te drept model pentru realitatea fizică.


Cu cât investeș� ti mai multă energie î�n viitorul tău ș� i cu cât
î�l trăieș� ti ș� i î�l î�mbrăț�iș� ezi emoț�ional î�nainte să se producă,
cu atât laș� i o amprentă energetică mai puternică î�n acea
realitate viitoare. Iar corpul ar trebui să-ț�i urmeze mintea
spre acel viitor necunoscut, pentru că acolo este energia
ta. Continuând să î�ț�i direcț�ionezi atenț�ia ș� i energia asupra
lui, te vei î�ndrăgosti ș� i mai profund de el ș� i, î�ntrucât dra-
gostea leagă toate lucrurile, vei stabili o legătură cu viitorul
respectiv ș� i î�l vei atrage către tine.
Pentru mai multe informaț�ii despre Mind Movie ș� i despre
caleidoscop, vizitează, te rog, site-ul meu la adresa drjoedis-
penza.com/mindmovies, respectiv drjoedispenza.com/
kaleidoscope.

Caleidoscopul și meditația filmului mental


Î�n cadrul atelierelor noastre, î�i instruim pe cursanț�i cum să
î�ș�i creeze un film mental î�nainte de a ajunge la evenimentul
propriu-zis, pentru a-ș� i putea integra î�n acest film î�nregis-
trarea video a caleidoscopului, pe parcursul meditaț�iei. Î�n-
cepem prin a ne concentra asupra inimii, aș� a cum ai î�nvăț�at
î�n capitolul 7, fixându-ne asupra acelor emoț�ii superioare
timp de câteva minute ș� i radiind energia dincolo de corp,
î�n spaț�iu. Apoi, î�i ghidăm pe cursanț�i spre următoarea
meditaț�ie.
Desfăș� oară-te î�n momentul prezent ș� i, atunci când atingi
această stare, deschide ochii ș� i priveș� te î�n caleidoscop.
Odată ce intri î�n transă, fă tranziț�ia spre filmul tău mental.
Petrece î�n jur de opt minute cu caleidoscopul, apoi alte
opt cu filmul mental, iar apoi repetă ciclul. Dacă ai urmărit
360 SUPRANATURAL

filmul mental de suficiente ori, î�ncât poț�i anticipa urmă-


toarea scenă, atunci l-ai cartografiat neurologic. Cu timpul,
vei asocia diferite părț�i ale melodiei alese cu diferitele ima-
gini ale filmului mental.
Î�n cele din urmă, petrece ș� apte minute doar urmărind
caleidoscopul, î�n timp ce asculț�i muzica filmului tău men-
tal. Privind î�n caleidoscop î�n transă ș� i ascultând melodia,
creierul î�ș�i aminteș� te prin asociere diferitele imagini ale
filmului mental. Acest lucru te determină să î�ț�i aminteș� ti
ulterior viitorul din punct de vedere biologic – declanș� ând
automat ș� i î�n mod repetat reț�ele neurale. Acum, creierul tău
este programat să arate ca ș� i cum noul viitor s-a petrecut
deja, î�n vreme ce emoț�iile activează noi gene pentru a-ț�i mo-
difica biologic corpul î�n pregătirea noului tău viitor.
Priveș� te zilnic caleidoscopul, î�n tandem cu filmul men-
tal, timp de o lună sau î�ncearcă măcar să î�ț�i urmăreș� ti fil-
mul mental de două ori pe zi – imediat după ce te trezeș� ti
ș� i chiar î�nainte de culcare. Poate ar fi bine să ț�ii ș� i un jurnal
pentru a î�nregistra toate aceste aventuri neaș� teptate ș� i
î�ntâmplări fericite care, atunci când vei privi î�n urmă, vor
părea ca niș� te puncte pe harta care te-au condus spre ma-
nifestarea acestui viitor. Ia î�n calcul posibilitatea de a-ț�i
crea mai multe filme mentale – de exemplu, unul pentru
sănătate ș� i condiț�ie fizică bună ș� i un altul pentru iubire,
relaț�ii ș� i bogăț�ie.
Capitolul 9

MEDITAȚIA ÎN MERS

Majoritatea tradiț�iilor spirituale folosesc patru poziț�ii de


meditaț�ie, iar la atelierele noastre le folosim pe toate. Pozi-
ț�ia ș� ezând, pe care sperăm că eș� ti î�n proces de a o asimila;
poziț�ia î�n picioare ș� i cea î�n mers, care vor fi combinate î�n
meditaț�iile despre care vei î�nvăț�a î�n acest capitol; ș� i mai
există poziț�ia culcat. Î�n vreme ce fiecare tip de poziț�ie de
meditaț�ie serveș� te unui anumit scop, loc ș� i moment, ele se
bazează una pe alta pentru a ne ajuta la menț�inerea ș� i re-
glarea stărilor noastre interne – indiferent ce se î�ntâmplă
î�n mediul extern.
Dar care ar putea fi relevanț�a combinării meditaț�iei î�n
poziț�ia ș� ezând cu cea î�n picioare ș� i cu meditaț�ia î�n mers?
Deș� i este ideal să-ț�i î�ncepi dimineaț�a practicând meditaț�ia,
dacă nu î�ț�i poț�i menț�ine acea energie ș� i conș� tientizare pe
tot parcursul zilei, atunci eș� ti predispus să recazi î�n pro-
gramarea inconș� tientă care ț�i-a dirijat ani de zile viaț�a.
De exemplu, să presupunem că tocmai ț�i-ai î�ncheiat
meditaț�ia î�n poziț�ia ș� ezând. Când deschizi ochii, te vei simț�i
probabil mai viu, mai treaz, mai limpede, mai î�n putere ș� i
362 SUPRANATURAL

mai pregătit să î�ț�i î�ncepi ziua. Poate î�ț�i simț�i inima deschi-
să, mai mare ș� i conectată sau poate tocmai ai depăș� it un
aspect care ț�ine de tine, ț�i-ai modificat energia ș� i ai î�mbră-
ț�iș� at emoț�ional un nou viitor. Dar, de cele mai multe ori,
s-ar putea să recazi î�n programarea inconș� tientă ș� i toată
munca pe care ai depus-o pentru a-ț�i crea o stare lăuntrică
superioară se dizolvă î�ntr-o listă nesfârș� ită: pregătirea pa-
chetelor cu mâncare ș� i trimiterea copiilor la ș� coală, fuga
până la serviciu, enervarea pe persoana care ț�i-a tăiat calea
pe autostradă, răspunsul la telefoane ș� i la e-mailuri, graba
de a ajunge la î�ntâlniri ș� i aș� a mai departe. Cu alte cuvine,
nu te mai găseș� ti î�ntr-o stare creativă, fiindcă tocmai ai re-
venit la programele obiș� nuite ș� i la emoț�iile de supravieț�u-
ire ale trecutului tău. Atunci când se petrece acest lucru, te
deconectezi de la energia viitorului tău ș� i, î�n esenț�ă, î�ț�i
abandonezi energia creată î�n locul î�n care ai stat să medi-
tezi, î�n loc să o porț�i cu tine î�ntreaga zi. Din punct de vedere
al energiei, te-ai î�ntors î�n trecut.
Î�ntrucât ș� i eu mă fac vinovat de acest lucru, am î�nceput
să mă gândesc cum ar putea cursanț�ii noș� tri să ducă aceas-
tă energie cu ei ș� i să ș� i-o î�nsuș� ească pe tot parcursul zilei.
De aceea am creat o meditaț�ie care se face din poziț�ia î�n
picioare ș� i î�n miș� care: astfel î�ncât, atunci când devii expert
î�n ridicarea energiei sau frecvenț�ei ș� i î�n combinarea ei cu o
viziune clară, să ai la dispoziț�ie un exerciț�iu care să î�ț�i per-
mită să menț�ii nivelul ridicat al energiei î�ntreaga zi, până
când, cu timpul, va deveni starea ta naturală de ființ�are.
Scopul acestui capitol este să te ajute să faci acest lucru.
Meditația în mers 363

Pășește în viitor
Ai î�nvăț�at deja că, î�n cea mai mare parte din zi, acț�ionezi in-
conș� tient, fără să realizezi ce faci ș� i de ce. De exemplu, s-a r
putea să nu-ț�i aminteș� ti drumul spre serviciu, pentru că erai
concentrat la o ceartă avută cu câteva zile î�nainte sau la răs-
punsul pe care vrei să-l dai unui SMS primit de la jumătatea
ta. Poate că faci trei lucruri î�n acelaș� i timp: scrii, vorbeș� ti ș� i
î�ț�i verifici e-mailurile. Poate nu eș� ti conș� tient de ticurile tale
sau de cauzele lor, de postura ta ș� i de ce eș� ti perceput ca fi-
ind timid, sau de felul î�n care vorbeș� ti, de expresiile faciale ș� i
de faptul că energia pe care o aduci î�n î�ncăpere î�ț�i afectează
colegii. Aceste programări ș� i comportamente inconș� tiente
se produc pentru că trupul a luat locul minț�ii ș� i combinaț�ia
dintre aceste programe inconș� tiente a ajuns să te reprezin-
te. Ș� tii deja că, atunci când trupul ia locul minț�ii, nu mai
trăieș� ti î�n momentul prezent – ș� i nu te mai afli î�ntr-o stare
creativă, ceea ce î�nseamnă că î�ț�i ț�ii obiectivele, visele ș� i vi-
ziunea la distanț�ă.
Dar dacă î�ț�i dai seama de programele ș� i comportamen-
tele inconș� tiente, poț�i lucra pentru a difuza î�n mod activ o
nouă semnătură electromagnetică, care este î�n concordan-
ț�ă cu viitorul tău – ș� i, cu cât transmiț�i mai mult semnătura
electromagnetică î�n câmp, cu atât mai devreme vei deveni
acea semnătură ș� i ea va deveni tu. Atunci când există o po-
trivire vibraț�ională î�ntre energia ta ș� i viitorul potenț�ial,
care există deja î�n câmpul cuantic, acel eveniment viitor te
va găsi – sau, ș� i mai bine, corpul tău va fi atras de noua re-
alitate. Vei deveni un magnet al unui nou destin, care se va
manifesta ca o experienț�ă necunoscută, nouă.
Pe moment, gândeș� te-te la viitorul tău ca ș� i cum ar
exista deja, vibrând ca energie nematerializată î�n câmpul
364 SUPRANATURAL

cuantic. Imaginează-ț�i viitorul sub forma unei vibraț�ii pro-


venite de la un diapazon care tocmai a fost lovit. Sunetul
emis este o vibraț�ie care se deplasează pe o anumită frec-
venț�ă. Dacă ș� i tu eș� ti asemenea unui diapazon, când î�ț�i
schimbi energia pentru a rezona î�n aceeaș� i armonie a posi-
bilităț�ii cuantice a viitorului tău, te conectezi ș� i te aliniezi
acelei frecvenț�e. Cu cât î�ț�i poț�i menț�ine ș� i conecta mai mult
energia la acea frecvenț�ă, cu atât vei vibra pe acelaș� i ton ar-
monic de energie. Acum eș� ti conectat la acea realitate vii-
toare pentru că operezi pe aceeaș� i frecvenț�ă sau vibraț�ie. Cu
cât frecvenț�ele sunt mai apropiate î�n spaț�iu ș� i timp, cu atât
se pot influenț�a una pe alta mai mult, până rămân cuplate la
aceeaș� i frecvenț�ă. Acesta este momentul î�n care viitorul tău
te regăseș� te. Acesta este modul î�n care creezi noi realităț�i.
Prin urmare, este logic ca, atunci când energia ta se mo-
difică pentru că trăieș� ti emoț�ii inferioare, de supravieț�uire,
să se producă disonanț�ă ș� i incoerenț�ă î�ntre tine ș� i realita-
tea viitoare. Nu mai rezonezi î�n cadrul frecvenț�ei acelei po-
sibilităț�i, iar acest lucru te desincronizează faț�ă de viitorul
pe care î�ncerci să-l creezi. Dacă nu poț�i renunț�a la acea re-
acț�ie pentru că dependenț�a de aceste emoț�ii are influenț�ă
asupra ta, atunci vei ajunge să reproduci tot mai mult ace-
eaș� i realitate, fiindcă energia ta vibrează î�n concordanț�ă cu
realitatea la care reacț�ionezi.
Î�n capitolul 3, ai aflat că, î�n eternul moment prezent,
toate posibilităț�ile sunt viabile, iar atunci când î�ț�i depă-
ș� eș� ti identitatea ca trup conectat la oameni, obiecte, locuri
ș� i momente, devii conș� tiinț�ă pură. Devii pe loc acorporal,
apersonal, amaterial, aspaț�ial. Î�n acel moment minunat,
depăș� eș� ti domeniul material al materiei ș� i intri î�n câmpul
cuantic al informaț�iei ș� i al energiei. Acum, că te afli dincolo
Meditația în mers 365

de asocierile cu această realitate fizică, creezi din câmpul


unificat; î�n acest fel, creezi de la un nivel energetic superi-
or materiei. Î�n mare parte, cursanț�ii noș� tri au exersat acest
lucru î�n poziț�ia ș� ezând. Scopul meditaț�iei î�n picioare ș� i î�n
mers este să te facă mai atent la momentul prezent, să te
ajute să î�ț�i menț�ii ș� i să î�ț�i susț�ii stările ridicate pe tot par-
cursul zilei, să te facă să fii mai concentrat asupra acelui
viitor cu ochii deschiș� i ș� i să te î�nsoț�ească atunci când pă-
ș� eș� ti literalmente î�n noul viitor.
La î�nceputul exersării meditaț�iei î�n mers, este de pre-
ferat să găseș� ti un loc liniș� tit î�n natură, ca să nu fii prea
uș� or distras. Cu cât sunt mai puț�ini oameni ș� i mai puț�ină
acț�iune î�n jur, cu atât î�ț�i va fi mai uș� or să rămâi concentrat.
Î�n cele din urmă, după ce vei ajunge să te pricepi mai bine,
vei putea să practici meditaț�ia î�ntr-un mall, î�n timp ce î�ț�i
plimbi câinele sau oriunde altundeva î�n public.
Î�n multe privinț�e, meditaț�iile î�n picioare ș� i î�n mers sunt
la fel ca ș� i cea î�n poziț�ie ș� ezând. Î�ncepi prin a sta nemiș� cat,
î�nchizând ochii ș� i concentrându-ț�i atenț�ia î�n inima ta, toate
acestea î�n timp ce î�ț�i î�ncetineș� ti respiraț�ia ș� i inspiri ș� i ex-
piri dinăuntrul acestui centru. Când te simț� i centrat pe
inimă, la fel cum procedezi î�n timpul meditaț�iilor î�n pozi-
ț�ie ș� ezând, î�ncepi să cultivi acele emoț�ii superioare care te
conectează la viitor.
Odată ce te simț�i pe deplin ancorat î�n aceste emoț�ii su-
perioare, iniț�iază concentrarea timp de câteva minute ș� i
radiază acea energie dincolo de corp, până când o simț�i
atât î�n tine, cât ș� i peste tot î�n jurul tău. Apoi, adaugă ener-
giei acestor emoț�ii superioare intenț�ia lucrurilor pe care le
doreș� ti de la ziua sau de la viitorul tău, fie că este vorba
despre a radia sincronie, a duce o viaț�ă nobilă, a face o
366 SUPRANATURAL

schimbare î�n lume, a crea o nouă relaț�ie sau o slujbă sau


despre orice altceva. Acum, difuzezi o nouă semnătură elec-
tromagnetică î�n câmp. Singura diferenț�ă este că, î�n loc să
stai jos, cu ochii î�nchiș� i, radiind iubire ș� i emoț�ii superioare,
stai ridicat, cu ochii î�nchiș� i, î�n aș� a fel î�ncât, atunci când des-
chizi ochii ș� i î�ncepi să mergi, să fii capabil să î�ntrupezi acea
energie ridicată.
Continuând să stai î�n picioare, cu ochii î�nchiș� i ș� i con-
centrarea deschisă, î�ț�i abaț�i atenț�ia de la lumea exterioară
ș� i undele tale cerebrale î�ncetinesc de la starea beta la alfa
a. Acest lucru determină ca gândurile, analiza ș� i vocile din
capul tău să se liniș� tească, inducând o stare de transă ș� i
făcându-te mai receptiv. După cum ai văzut î�n capitolul
precedent, cu cât rămâi mai mult î�n această stare de tran-
să, cu atât va exista mai puț�ină rezistenț�ă la noua informaț�ie
care î�ț�i pătrunde î�n mintea subconș� tientă. Când eș� ti î�ntr-o
stare emoț�ională elevată care te racordează la viitorul tău,
eș� ti mai predispus să accepț�i, să crezi ș� i să te î�ncrezi î�n gân-
durile intenț�ionate aferente acelor emoț�ii. Asta î�nseamnă că
gândurile, viziunile, imaginile ș� i fotografiile pe care le creea-
ză mintea ta pot trece dincolo de mintea analitică ș� i î�ț�i poț�i
programa sistemul nervos autonom să creeze biologia nou-
lui tău viitor.
Pentru că te miș� ti din postura personalităț�ii tale vii-
toare, trebuie să devii conș� tient de felul î�n care sinele tău
actual s-a miș� cat î�ntotdeauna, î�n mod inconștient. E mo-
mentul să î�ț�i modifici pasul, ritmul, poziț�ia, respiraț�ia ș� i
miș� cările. Ai putea zâmbi, î�n loc să priveș� ti ț�intă, î�n gol. Va
trebui să î�ț�i imaginezi ce î�nseamnă să te miș� ti ca o persoa-
nă sănătoasă, adoptând modelul unei persoane î�nstărite.
Poț�i î�mprumuta postura unei persoane curajoase pe care o
Meditația în mers 367

admiri, deplasându-te dinăuntrul energiei ridicate a viito-


rului tău corp sănătos sau păș� ind cu inima deschisă, ca o
persoană iubitoare, tolerantă. Î�ntrupezi, practic, acea per-
soană care ai visat mereu să devii, mergând î�nsă ca ș� i cum
sinele tău viitor ar fi imperativ. De exemplu, ai putea să-ț�i
imaginezi că a trecut un an sau doi ș� i ai obț�inut deja lucru-
rile pe care ț�i le doreș� ti. Cel mai important aspect pentru
tine este să î�ntruchipezi acea persoană viitoare acum. Dacă
ai deja acea identitate, nu mai trebuie să î�ț�i doreș� ti să devii
acea persoană, pentru că asta s-a î�ntâmplat deja – deja î�n-
truchipezi calităț�ile viitorului tău. Gândeș� ti, acț�ionezi ș� i
simț�i, pur ș� i simplu, ca viitorul tău sine.
Pe măsură ce exersezi cum să te miș� ti diferit ș� i continui
zi de zi antrenamentul, vei ajunge să deprinzi obiceiul de a
merge ca o persoană sănătoasă, de a gândi ca o persoană
sănătoasă, de a sta î�n picioare ca o persoană î�ncrezătoare ș� i
de a te simț�i o persoană liberă, nelimitată, recunoscătoare
(recunoș� tinț�a î�nseamnă că s-a ș� i î�ntâmplat deja asta), î�n loc
să fii, probabil, o persoană î�nfrântă, epuizată ș� i stresată. Cu
cât exersezi mai mult, cu atât acest fel nou de a fi va deveni
un obicei, iar aceste obiceiuri vor deveni modele noi, auto-
mate, de gândire, comportament ș� i emoț�ie. Odată ce î�ncepi
să simț�i î�n mod natural ș� i să î�ntrupezi aceste emoț�ii supe-
rioare, ele vor ajunge să locuiască î�n tine ș� i tu vei deveni
realmente acea persoană care î�ț�i doreș� ti să ajungi. Graficul
12 din secț�iunea color ilustrează cum un cursant î�ș�i modi-
fică creierul î�n decurs de aproximativ o oră după practicarea
meditaț�iei î�n mers.
368 SUPRANATURAL

Pregătirea creierului pentru


amintirile viitoare
Meditaț�ia î�n mers are ca scop tot crearea amintirilor des-
pre lucruri care nu s-au petrecut î�ncă î�n timpul liniar – de
fapt, despre amintirea viitorului tău. Când produci senti-
mente superioare cu ochii î�nchiș� i, radiază această energie
dincolo de câmpul trupului tău ș� i apoi deschide ochii, î�nce-
pe să mergi ș� i, lăsându-te condus de inimă (trăind acele
emoț�ii superioare cu ochii deschiș� i), cu cât vei simț�i mai mult
acele emoț�ii, cu atât vei acorda o atenț�ie mai mare impre-
siilor, imaginilor ș� i gândurilor care î�ț�i creează sentimentele.
Acest proces î�ț�i actualizează î�n mod natural circuitul neu-
ral prin crearea unei noi experienț�e interne. Experienț�a
î�mbogăț�eș� te creierul ș� i creează amintiri. Acum, creierul tău
nu mai trăieș� te î�n trecut; trăieș� te î�n viitor. Cu cât asimilezi
mai corect emoț�iile superioare, cu atât creierul ș� i corpul
tău vor arăta ca ș� i cum experienț�a viitoare s-a produs deja.
Asta î�nseamnă că î�ț�i aminteș� ti tehnic viitorul.
Rămânerea î�n transă este importantă pentru că, pe
măsură ce î�ț�i aliniezi corpul la viitorul tău ș� i î�ț�i modifici
lumea interioară, î�ț�i creezi amintiri de lungă durată. Î�ntru-
cât locul asupra căruia î�ț�i concentrezi atenț�ia este ș� i cel
spre care î�ț�i direcț�ionezi energia, ar fi recomandat, poate,
să vezi î�n minte unele scene din filmul tău mental, î�n timp
ce î�ț�i imaginezi, î�ntrupezi ș� i simț�i viitorul. Făcând asta, ace-
le scene din filmul mental vor deveni harta energetică ș� i
biologică a viitorului tău. Trăirea emoț�iilor din viitorul tău
(î�n momentul prezent) ș� i combinarea acestor emoț� ii cu
intenț� ia ta atinge un scop dublu: instalează noi circuite
pentru a-ț�i transforma creierul î�ntr-o hartă intenț�ionată a
Meditația în mers 369

viitorului ș� i, totodată, produce substanț�ele chimice emoț�i-


onale pentru acel eveniment viitor care activează gene noi
î�n moduri noi, condiț�ionându-ț�i astfel trupul să se pregă-
tească de un destin nou.
Nu uita că această meditaț�ie nu este despre ce obț�ii î�n
viaț�ă; este despre cine devii – sau despre cine eș� ti pe cale să
devii. Dacă î�ncerci să „obț�ii” bogăț�ie, succes, sănătate sau o
nouă relaț�ie, atunci î�ncă eș� ti condiț�ionat să gândeș� ti că eș� ti
separat de un anumit lucru ș� i trebuie să î�l obții. Dar adevă-
rul este că, cu cât devii mai mult acea persoană, cu atât mai
tare se va modela ș� i adapta realitatea î�n concordanț�ă cu
noua ta stare de a fi. Acest proces de devenire conș� tientă
este cel care te ajută să î�ț�i menț�ii alinierea la un alt destin.
Cu cât exersezi mai des meditaț�ia î�n mers ș� i păș� eș� ti din
perspectiva sinelui tău viitor, cu atât mai mult ar trebui să
î�ț�i schimbi starea de a fi, cu ochii deschiș� i, la fel de bine
cum ai făcut-o cu ochii î�nchiș� i. Dacă exersezi suficient, nu
doar că vei purta cu tine acea energie î�ntreaga zi, dar o vei
ș� i î�ntrupa. Genul acesta de repetiț�ie te va face să te simț�i
conș� tient î�n orele tale de veghe ș� i, pe nesimț�ite, vei î�ncepe
automat să te comporț�i, să gândeș� ti ș� i să te simț�i diferit.
Asta î�nseamnă să programezi o nouă personalitate pentru
o nouă realitate.
Cu timpul, cine ș� tie? Poate vei ajunge să mergi î�n mod
firesc ca o persoană fericită; să te comporț�i ca un lider cu-
rajos ș� i plin de compasiune; să gândeș� ti ca un geniu nobil,
cu autoritate; să te simț�i ca un antreprenor vrednic ș� i î�n-
stărit. La jumătatea zilei, s-ar putea să realizezi că durerea
din trup a dispărut pentru că te simț�i atât de î�ntreg, de ne-
limitat ș� i de î�ndrăgostit de viaț�ă. Realizările tale au făcut
un obicei din a fi persoana care doreș� ti să devii. Asta
370 SUPRANATURAL

pentru că ț�i-ai instalat circuitele ș� i i-ai semnalizat genei la-


tente să gândească, să acț�ioneze ș� i să simtă î�ntr-un mod
nou. Biologic vorbind, ai devenit acea persoană.
Poț�i să devii conș� tient ș� i să î�ntrupezi sinele tău viitor de
mai multe ori pe zi. Imaginează-ț�i că aș� tepț�i un prieten care
î�ntârzie ș� i, î�n loc să te simț�i frustrat ș� i nemulț�umit, gene-
rezi energia viitorului tău. Când stai î�n trafic, î�n loc să te
agiț�i ș� i să fii nervos, exersează conectarea la energia viito-
rului tău cu ochii deschiș� i. Imaginează-ț�i apoi că, atunci
când eș� ti la rând la supermarket ș� i judeci o persoană pe baza
cumpărăturilor ei, î�ț�i redirecț�ionezi gândurile către un
sentiment incredibil de recunoș� tinț�ă pentru noua ta viaț�ă,
păș� ind ca ș� i cum ai fi sinele tău viitor. Imaginează-ț�i că,
atunci când te î�ndrepț�i spre maș� ina ta î�n parcare sau către
cutia ta poș� tală, eș� ti î�mputernicit firesc de gândul noii tale
vieț�i. Vei î�ncepe să accepț�i, să crezi ș� i să te î�ncrezi î�n gându-
rile echivalente acelei stări emoț�ionale ș� i, abandonându-te
acestor gânduri, trupul tău va genera procese chimice î�n
concordanț�ă cu respectiva stare emoț�ională. Iată cum î�n-
cepi să î�ț�i programezi sistemul nervos autonom pentru alt
destin ș� i, cu cât exersezi mai mult, cu atât mai puț�in proba-
bil te vei î�ntoarce pe pilot automat ș� i vei rata momentul
prezent.

Meditația în mers
Î�ncepe prin găsirea unui loc liniș� tit î�n natură. Deconectea-
ză-te de la mediul tău extern ș� i ancorează-te î�n momentul
prezent î�nchizând ochii. Conș� tientizează unde se află cen-
trul inimii, locul unde sufletul ș� i inima se intersectează cu
câmpul unificat, ș� i î�ndreaptă către acest centru emoț�ii
Meditația în mers 371

superioare cum ar fi recunoș� tinț�a, bucuria, inspiraț�ia, com-


pasiunea, iubirea ș� i altele. Dacă ai de gând să crezi î�n viitorul
tău cu toată inima, atunci ar fi bine ca acesta să fie deschis
ș� i activat.
Dirijează-ț�i atenț�ia către inimă, lăsând respiraț�ia să
curgă î�năuntru ș� i î�n afara acestui centru – tot mai lent, mai
adânc ș� i mai relaxat – aproximativ două minute. Revino
pentru două sau trei minute la crearea emoț�iilor superioa-
re î�n inimă. Radiază această energie î�n spaț�iul care î�ț�i î�ncon-
joară trupul î�n spaț�iu ș� i rămâi prezent î�n această energie.
Conectează-te la energia viitorului tău.
După câteva minute, priveș� te o intenț�ie clară cu ochii
minț�ii. Poț�i alege un simbol reprezentativ care te conectea-
ză la energia viitorului, după cum ai î�nvăț�at î�n capitolul 3.
Modifică-ț�i starea de a fi prin intermediul acestor emoț�ii
superioare ș� i concentrează-te pe transmiterea unei noi
semnături electromagnetice î�n câmp. Rămâi î�n această sta-
re î�ntre două ș� i trei minute.
Apoi, deschide ochii, fără să te uiț�i la nimeni ș� i la nimic,
iniț�iază concentrarea ș� i menț�ine-ț�i conș� tientizarea asupra
spaț�iului care î�nconjoară trupul tău î�n spaț�iu, păstrând î�n
acelaș� i timp starea de transă. Î�ncepe să mergi cu ochii des-
chiș� i, rămânând î�n transă. Cu fiecare pas pe care î�l faci, î�n-
trupează această energie nouă – această frecvenț�ă nouă a
lucrurilor pe care le creezi î�n viitorul tău. Ducând această
energie cu tine î�n timp ce te plimbi, î�n viaț�a de zi cu zi, pă-
ș� ind ca noul tău sine, î�ț�i activezi aceleaș� i reț�ele neurologice
ș� i ajungi la acelaș� i nivel spiritual ca atunci când meditezi
cu ochii î�nchiș� i.
Î�n continuare, aminteș� te-ț�i viitorul. Permite imaginilor
să prindă formă, simte-le ș� i î�ntrupează-le. Î�nsuș� eș� te-ț�i-le.
372 SUPRANATURAL

Transformă-te î�n ele. Continuă să mergi zece minute ș� i


apoi opreș� te-te pentru recalibrare. Din nou, î�nchide ochii
ș� i ridică-ț�i energia. Rămâi prezent î�n această energie, î�ntre
cinci ș� i zece minute. Î�n următoarele zece minute, cu ochii
deschiș� i, î�n transă, mergi din nou, cu scop ș� i intenț�ie, din
perspectiva viitorului tău sine. Cu fiecare pas pe care î�l faci,
î�ntrupând această energie nouă, te apropii de destinul tău
ș� i el se apropie de tine.
Repetă acest ciclu de două ori. Când termini a doua
rundă, opreș� te-te ș� i rămâi nemiș� cat pentru ultima oară,
concentrându-te serios asupra felului cum te simț�i având
al patrulea centru energetic deschis. Te poț�i folosi de aceas-
tă ocazie pentru a afirma cine eș� ti pe baza a ceea ce simț�i.
De exemplu, dacă te simț�i nelimitat, poț�i literalmente recu-
noaș� te: „Sunt nelimitat”. Apoi, pune-ț�i palma deasupra fru-
moasei tale inimi ș� i fii dispus să te simț�i valoros ș� i demn de
a primi ceea ce ai creat. Ridică-ț�i energia până la zenit ș� i
simte recunoș� tinț�ă, apreciere ș� i mulț�umire.
Recunoaș� te acum divinitatea din tine – energia care te
alimentează ș� i dă naș� tere î�ntregii vieț�i. Adu mulț�umiri pen-
tru o nouă viaț�ă î�nainte ca ea să se manifeste. Recunoscând
puterea din tine, roagă-te ca viaț�a ta să fie plină de minu-
năț�ii neaș� teptate, de sincronii ș� i coincidenț�e care creează
bucuria existenț�ei. Radiază iubire, dând, prin iubire, exis-
tenț�ă noii tale vieț�i.
Capitolul 10

STUDII DE CAZ:
TRANSFORMAREA
ÎN REALITATE

Prin intermediul studiilor de caz care urmează vei cunoaș� -


te niș� te oameni asemenea ț�ie, care ș� i-au luat o pauză î�n via-
ț�a lor ocupată pentru a crea un viitor nou. Î�n fiecare zi s-au
definit printr-o viziune a acestui viitor, ș� i nu prin amintiri-
le trecutului. S-ar putea spune că sunt mai î�ndrăgostiț�i de
viitorul lor decât de trecut. Muncind zilnic ș� i transformând
practicile din ultimele trei capitole î�n abilităț�i, au ajuns să
devină supranaturali î�ntr-o măsură mai mare. Fii atent cât
de simplu le-a fost.

Tim primește cheia spre viitorul său


La atelierul avansat din Seattle, care de obicei coincide cu
Halloweenul, le cerem participanț�ilor să se î�mbrace î�n pri-
ma seară precum sinele lor viitor. Tim s-a î�mbrăcat ca un
374 SUPRANATURAL

swami* supranatural. Ș� i-a dorit î�ntotdeauna să fie un swami,


să aibă parte de acest stil de viaț�ă ș� i, la o vârstă fragedă,
ș� i-a părăsit oraș� ul natal din Connecticut pentru a studia
î�ntr-un ashram**. La î�nceputul evenimentului, participanț�ii
au primit un cadou din partea organizaț�iei noastre: o cheie
care simbolizează deblocarea potenț�ialului viitorului sine
al fiecăruia.
Tim a participat la mai multe ateliere avansate î�n tre-
cut. Prima dată când a creat un film mental, a introdus î�ntr-o
scenă o imagine cu monede de aur ș� i argint. Ani la rând, a
î�ncercat să scape de emoț�ia provocată de teamă, dar, la un
moment dat, ș� i-a seama că dincolo de teamă se afla de fapt
senzaț�ia de nevrednicie. Aș� a că, pentru Tim, monedele erau
un simbol al meritului.
– Toată lumea î�ș�i doreș� te sănătate, mi-a spus el. Dar
pentru că eu eram pe o cale spirituală, pasionat de yoga ș� i
de tot ce ț�ine de ea, aveam mentalitatea că trebuie să fiu
sărac ș� i să î�mbrăț�iș� ez sărăcia, ca să fiu cu adevărat sincer.
Deci monedele de aur ș� i argint nu reprezentau bogăț�ia, ci
faptul că meriț�i să primeș� ti.
Pentru filmul său mental din Seattle, Tim a adăugat ș� i
alte imagini pentru a-ș� i dezvolta viziunea. Ca simbol al me-
ritului, Tim a folosit un caracter chinez care î�nseamnă „bo-
găț�ie”, dar, pentru că nu ș� i-a dorit niciodată bani, a pus sub
simbol cuvântul afluență. A preferat cuvântul afluenț�ă, pen-
tru că, atunci când a căutat definiț�ia î�n dicț�ionar, a desco-
perit că rădăcinile lui latine î�nsemnau „a curge î�nspre”.
* Swami – În religia hindusă, este un ascet sau un yoghin care a fost
inițiat într-un ordin monastic. În sanscrită, înseamnă „[cel care este]
identic cu sine însuși”. (n.tr.)
** Ashram – ermitaj, loc de retragere colectivă unde discipolii se adună
în jurul propovăduitorului. (n.ed.) 
Studii de caz: transformarea în realitate 375

N-ar fi grozav, s-a gândit el, dacă tot ce-mi doresc ar curge
către mine?
Deș� i Tim este foarte analitic, după ce ș� i-a urmărit con-
tinuu filmul mental, î�n tandem cu caleidoscopul, a desco-
perit că î�ș�i poate ocoli cu rapiditate mintea analitică ș� i
poate pătrunde î�n mintea subconș� tientă, î�n sistemul de
operare, pentru a-ș� i programa viitorul.
Î�n timpul atelierului, când a venit momentul să dimen-
sionalizeze o scenă din filmul său mental, a avut o expe-
rienț� ă profundă. A î�nceput să trăiască o bucurie ș� i apoi o
dragoste de viaț�ă extrem de exuberantă, aproape ca o sen-
zaț�ie de arsură î�n inimă. A spus că s-a simț�it ca ș� i cum ar
putea să aprindă î�ntreaga lume. Apoi, î�n timpul meditaț�ii-
lor, le-am spus participanț�ilor că a sosit momentul să se
deschidă ș� i să primească ș� i atunci, spune Tim, energia a
î�nceput să-i pătrundă î�n corp.
– Nu ș� tiu de unde venea, mi-a spus el. Dar a fost ca ș� i
cum cineva ar fi dat drumul la un robinet. A ț�âș� nit direct.
Energia mi-a pătruns prin creș� tetul capului ș� i mi-a ieș� it
prin mâini. Palmele mele erau cu faț�a î�n jos, dar fără con-
trol conș� tient, energia mi le ridica ș� i mi le î�ntorcea. Am
pierdut noț�iunea timpului ș� i a spaț�iului ș� i nu aveam idee
unde eram, dar, pentru restul meditaț�iei, am fost î�ntr-o stare
extatică ș� i exaltată. Ș� tiam, cumva, că totul va fi diferit ș� i că
nu mai sunt aceeaș� i persoană.
Când s-a descărcat energia î�n Tim, el a considerat că
aceasta purta un mesaj referitor la vrednicie, pentru că nu
a mai fost acelaș� i după această experienț�ă.
– Sunt convins că noile informaț�ii care au pătruns î�n
corpul meu mi-au rescris ADN-ul, ș� tergând vechiul sine, de-
oarece acea parte a personalităț�ii mele a dispărut, spune el.
376 SUPRANATURAL

Când Tim s-a î�ntors acasă, î�n Phoenix, unde deț�inea ș� i


se ocupa de un magazin de canapele î�n stil japonez, s-a dus
la serviciu luni dimineaț�ă, ca de obicei. Joi, o femeie care
cumpărase de la el o canapea î�n urmă cu câț�iva ani, a intrat
î�n magazin. Din ziua î�n care cumpărase canapeaua se
î�mprieteniseră ș� i, o dată la câteva săptămâni, se oprea să
schimbe câteva vorbe cu el. Se pensionase ș� i venise la ma-
gazin ca să-i spună lui Tim că tocmai î�ș�i finalizase testa-
mentul. Voia ca Tim să fie executorul ei testamentar. Tim
s-a simț�it onorat ș� i i-a mulț�umit.
– Iată-l, a spus ea, punându-l pe tejghea alături de o cheie.
Citeș� te-l.
Tim a studiat documentul ș� i a descoperit nu doar că
era executorul acestuia, dar ș� i că femeia î�i lăsa moș� tenire
100.000 de dolari î�n monede de aur ș� i argint. Cheia pe care
o pusese pe tejghea era cheia de la un seif de depozitare,
unde ț�inea monedele (care, desigur, se potriveau cu ima-
ginea din filmul mental al lui Tim). Î�ntr-o clipă, Tim ș� i-a
amintit despre similara „cheie către viitorul său” primită la
atelierul avansat din Seattle. Iată ce î�nseamnă să meriț�i!

Sarah nu poate să atingă pământul


De Ziua Muncii, î�n 2016, Sarah s-a rănit grav la spate î�ncer-
când să î�mpiedice o barcă de cinci tone să se izbească de
doc. Timp de ș� apte săptămâni, a trăit î�n agonie: făcea tera-
pie fizică, lua câte un cocteil de medicamente ș� i se ducea
de nenumărate ori la chiropractician. Cum nimic n-o ajuta,
doctorii au programat-o pentru operaț�ie. Dar mai î�ntâi, s-a
hotărât să participe la un atelier avansat la Cancun.
Studii de caz: transformarea în realitate 377

Din cauza durerii pe care o simț�ea, fiul ei i-a sugerat să


î�ș�i aducă un scaun cu rotile. S-a hotărât să nu facă asta, dar
când a ajuns la hotel, s-a prăbuș� it pe jos de durere. Ulterior,
când a intrat î�n piscină pe o plută, a resimț�it niș� te spasme
severe la ieș� ire.
Sarah era familiarizată cu activitatea mea, aș� a că ș� i-a
adus î�n Cancun perna pentru meditaț�ie ș� i filmul ei mental.
Î�n filmul mental, era sănătoasă, puternică ș� i capabilă să
alerge din nou. Putea să joace baschet î�mpreună cu fiul ei
ș� i hochei pe iarbă cu fiica ei. De fiecare dată când Sarah se
vedea î�n scena î�n care practica Aerial Yoga*, î�mbrăț�iș� a bu-
curia pe care ș� tia că ar simț�i-o dacă ar putea cu adevărat să
o practice, iar atunci când asculta melodia filmului său
mental, energia î�i creș� tea.
Î�n primele zile, când î�ș�i î�ncorda muș� chii trunchiului ș� i
î�ș�i atrăgea energia î�n sus, de-a lungul coloanei vertebrale,
prin tehnica de respiraț�ie, simț�ea cum î�i pulsează nervul
sciatic. Era ca ș� i cum un curent electric cald î�i călătorea
până la nerv. Î�n acelaș� i timp, avea intenț�ia ca energia să fie
o lumină vindecătoare care urcă pe coloana ei vertebrală.
Î�n a treia zi, ș� i-a î�nceput dimineaț�a navigând pe inter-
net până când a găsit o imagine cu o femeie care practica
Aerial Yoga. A avut acea imagine î�n minte toată ziua. Î�n du-
pă-amiaza respectivă, cursanț�ii noș� tri lucrau cu filmele lor
mentale ș� i caleidoscopul. După ce s-au desfăș� urat î�n câm-
pul cuantic, i-am rugat să dimensionalieze o scenă din fil-
mul lor mental. La finalul meditaț�iei, i-am instruit să se
î�ntindă pe podea, dar, după cum mi-a spus ulterior Sarah,

*  Aerial Yoga – activitate aerobică, care combină principiile tradițio-


nale din yoga cu elemente din gimnastica acrobatică, dans, pilates și
exerciții calistenice (care folosesc greutatea propriului corp). (n.tr.)
378 SUPRANATURAL

ea n-a reuș� it să găsească podeaua. A continuat s-o caute


mai jos, tot mai jos, dar nu mai era acolo. �n momentul ur-
mător, ș� i-a dat seama că se afla î�ntr-o altă dimensiune, trăind
o experienț�ă senzorială deplină, de tip IMAX, î�nsă nu prin
intermediul simț�urilor. Trăia o scenă din filmul ei mental.
Î�n creier i se activaseră destule circuite făcând ca experien-
ț�a ei să fie la fel de reală ca orice altă experienț�ă externă
avută vreodată. Nu vizualiza scena: era în ea, o trăia.
– Mi-am dat seama că eram î�n altă realitate, î�ntr-un timp
ș� i spaț�iu diferite – eram î�n viitorul meu, a explicat ea. Ș� i chiar
practicam Aerial Yoga. Stăteam cu capul î�n jos ș� i podeaua
nu mai era acolo. Mă tot î�ntindeam după ea, dar atârnam
pur ș� i simplu cu capul î�n jos, prinsă de o frumoasă eș� arfă
de mătase roș� ie. M-am simț�it eliberată de durere. Mă legă-
nam liber î�n spaț�iu.
Î� n cele din urmă, s-a aș� ezat, cu lacrimi de bucurie
curgându-i pe obraji. Când a ieș� it din starea de meditaț�ie,
durerea dispăruse cu totul.
– Am ș� tiut că m-am vindecat, a spus ea. Am fost uimită
de puterea minț�ii mele ș� i am simț�it o recunoș� tinț�ă uriaș� ă.
Continui să scot la iveală lucrurile din filmul meu mental –
de fapt, filmul meu mental nu poate ț�ine pasul cu viaț�a mea.

Terry pășește într-un nou viitor


Î�n septembrie 2016, î�n timp ce practica meditaț�ia î�n mers
pe frumoasa coastă a insulei Sunshine din Australia, Terry
a avut o experienț�ă profundă. Spre sfârș� itul meditaț�iei,
când s-a oprit pentru partea finală, s-a simț�it conectată,
î�nălț�ată ș� i cuprinzătoare. Urmându-mi instrucț�iunile, s-a
deschis către câmp cu intenț�ia de a fi demnă de viitoarea ei
Studii de caz: transformarea în realitate 379

viaț�ă. Ca din senin, a simț�it cum o sarcină electrică î�i pă-


trunde î�n corp prin cutia craniană, de unde a continuat să
curgă către inimă. Î�n timp ce energia a traversat restul cor-
pului, coborându-i prin coapse până î�n tălpi, picioarele au
î�nceput să-i tremure necontrolat.
– Nu pot descrie altfel senzaț�ia decât ca pe o scuturătu-
ră intensă venită din interior, mi-a spus ea, dar era o putere
energetică de care trupul meu nu mai avusese parte vreo-
dată. Am crezut că o să mă prăbuș� esc. Am fost pe punctul
să-mi pierd controlul conș� tient asupra părț�ii inferioare a
corpului.
A izbucnit subit î�n lacrimi ș� i, odată cu această eliberare,
mintea ș� i trupul i s-au eliberat ș� i ele. Timpul părea că î�ncre-
menise. Terry î�ș�i dădea seama că trupul ei se elibera de sen-
timente î�năbuș� ite de o viaț�ă. Pe măsură ce marea de energie
continua să se miș� te prin ea, simț�ea că o cantitate imensă de
materie densă ș� i î�ntunecată se î�ndepărta de corpul ei.
– Cred că materia asta î�nsemna trauma, nu doar din
viaț�a mea, ci ș� i din vieț�ile trecute, î�ș�i aminteș� te ea. Includea
ș� i trauma produsă de î�ncercarea de sinucidere a tatălui
meu, când aveam opt ani, lucru care a aruncat o umbră
asupra vieț�ii mele, î�mpiedicându-mă să î�mi î�ngădui să pri-
mesc dragoste necondiț�ionată.
A simț�it cum toate credinț�ele ei limitative – multe din-
tre ele dobândite prin condiț�ionare profund emoț�ională ș� i
prin convingerile inconș� tiente ale altora – se dizolvă pur ș� i
simplu.
– Tot ce nu corespundea cu adevărata mea persoană a
dispărut pur ș� i simplu, a spus Terry. Am trăit eliberarea
adevărată, un lucru după care sufletul meu tânjise multă
vreme. Am ș� tiut î�n acea clipă că sufletul meu m-a ghidat
380 SUPRANATURAL

tocmai spre acea plajă, tocmai spre acel moment, spre toț�i
acei oameni, pentru a realiza această lucrare importantă.
A căzut î�n genunchi, copleș� ită de o imensă iubire care
curgea prin ea. Î�ngenuncheată î�n nisip, smerită de această
putere, a î�nț�eles că fiecare alegere făcută până î�n acea clipă
fusese necesară, ca să poată ajunge la acest moment
zguduitor. Î� ntr-o clipă, a văzut cine fusese î�n ultimul an,
alegând cu consecvenț� ă să practice zilnic meditaț� ia, î�n-
drăgostindu-se, î�n tot acest timp, de ea î�nsăș� i. A î�nț�eles că
sinele ei viitor î�ș�i chema sinele actual să trăiască această
iubire profundă.
Când Terry a revenit la realitatea tridimensională a
simț�urilor, a trăit un copleș� itor sentiment al păcii ș� i al uni-
tăț�ii cu toate cele care o î�nconjurau. A vorbit despre o reco-
nectare profundă la sinele ei fizic, mental, emoț�ional ș� i
spiritual ș� i a spus că se simț�ea „ea î�nsăș� i”, aș� a cum nu se
mai simț�ise de foarte multă vreme.
– Această experienț�ă mi-a reamintit că sunt, la fel ca
noi toț�i, o parte a energiei divine, a spus ea, ș� i că sunt dem-
nă s-o primesc.
Capitolul 11

SPAȚIUL-TIMP ȘI
TIMPUL-SPAȚIU

Trăim î�ntr-un univers tridimensional (uni- î�nseamnă „unul”)


î�n care tot ce există este alcătuit din oameni, obiecte, locuri
ș� i timp. Î�n mare parte, este o dimensiune a particulelor ș� i a
materiei. Prin intermediul simț�urilor, trăim aceste lucruri
ca formă, structură, masă ș� i densitate. Dacă, de exemplu,
î�ț�i pun dinainte un cub de gheaț�ă, un telefon mobil sau o
plăcintă cu mere, nu poț�i percepe niciunul dintre aceste
obiecte fără intermediul simț�urilor; simț�urile sunt cele
care dau naș� tere experienței realităț�ii fizice.
Deș� i cubul de gheaț�ă, telefonul mobil ș� i plăcinta cu
mere au î�nălț�ime, lăț�ime ș� i adâncime, ele există pentru tine
doar pentru că le poț�i vedea, auzi, gusta, mirosi ș� i pipăi.
Dacă ț�i-ai pierde cele cinci simț�uri sau dacă ar fi eliminate
simultan, ai fi incapabil să percepi aceste obiecte fizice
pentru că nu ai fi conștient de ele; literalmente, ele n-ar
exista pentru tine, deoarece î�n această realitate tridimen-
sională nu le poț�i experimenta fără simț�uri – sau poț�i?
382 SUPRANATURAL

Conform astrofizicii, î�n această sferă cu trei dimensi-


uni – universul cunoscut (să î�l numim realitate spaț�iu-timp)
– există o cantitate infinită de spaț�iu. Gândeș� te-te o clipă la
acest concept. De la mica î�nălț�ime la care ne aflăm ș� i pri-
vim universul atunci când ridicăm noaptea ochii spre cer,
nu vedem decât o frântură a cosmosului. Ni se pare infinit
ș� i totuș� i infinitul este mai mare de atât. Cu alte cuvinte, î�n
sfera spaț�iu-timp, spațiul este etern – este fără sfârș� it ș� i se
continuă pentru totdeauna. Dar cum rămâne cu timpul?
Felul î�n care percepem de regulă timpul este prin depla-
sarea corpului nostru î�n spaț�iu. De exemplu, s-ar putea să î�ț�i
ia cinci minute să pui cartea asta jos, să te duci la bucătărie,
să î�ț�i torni un pahar cu apă ș� i să te î�ntorci. Acest lucru se î�n-
tâmplă pentru că un gând care a apărut î�n mintea ta a creat
o viziune asupra a ceea ce ai de gând să faci î�n bucătărie, ai
acț�ionat conform acelui gând ș� i, prin urmare, ai perceput
timpul trecând de la un punct la altul prin spaț�iu.
Î�nainte să mergi la bucătărie, î�n timp ce stăteai î�n foto-
liu, î�n momentul când ai devenit conș� tient de bucătărie î�n
relaț�ie cu locul î�n care stăteai, ai perceput o separare î�ntre
două puncte de conș� tiinț�ă: locul unde stăteai ș� i bucătărie.
Pentru a î�nchide golul dintre cele două puncte de conș� tiinț�ă,
ț�i-ai deplasat corpul prin spațiu ș� i asta a solicitat timp. Este
firesc ca, cu cât este mai mare spaț�iul sau distanț�a dintre
două puncte, cu atât timpul necesar pentru a ajunge de la
un punct la altul să fie mai lung. Î�n mod reciproc, cu cât
viteza cu care călătoreș� ti î�ntre aceste două puncte este mai
mare, cu atât mai scurt este timpul necesar.
Această măsurare a timpului necesar unui obiect să se
deplaseze prin spaț�iu este fundamentul fizicii newtoniene
(sau al mecanicii clasice). Î�n universul newtonian, dacă
Spațiul-timp și timpul-spațiu 383

cunoaș� tem anumite proprietăț�i ale unui obiect, cum ar fi


forț�a, acceleraț�ia, direcț�ia, viteza ș� i distanț�a pe care o va
parcurge, putem face previziuni bazate pe timp; prin urma-
re, fizica newtoniană se bazează pe rezultate cunoscute ș� i
previzibile. Putem afirma deci că, atunci când există o se-
parare î�ntre două puncte de conș� tiinț�ă, pe măsură ce te de-
plasezi dintr-un punct al conș� tiinț�ei î�ntr-un altul, elimini
spațiul. Ca rezultat al eliminării spaț�iului, percepi timpul.
Vezi figura 11.1 pentru a î�nț�elege mai bine relaț�ia dintre
spaț�iu ș� i timp î�n lumea noastră tridimensională.
Iată un alt exemplu: Dacă scriu această carte ș� i vreau
să termin acest capitol, va dura ceva timp. S-ar putea să nu
fiu nevoit să-mi miș� c foarte mult corpul prin spaț�iu, dar voi
percepe timpul. De ce? Deoarece locul î�n care mă aflu î�n pre-
zent î�n procesul de scriere reprezintă un punct al conș� tiin-
ț�ei, iar finalizarea capitolului reprezintă un altul. Î�ncheierea
acestui capitol reprezintă un moment viitor, separat de mo-
mentul prezent. Spaț�iul dintre ele – î�nchiderea golului din-
tre aceste două puncte din conș� tiinț�ă – reprezintă experienț�a
timpului. Dacă revezi figura 11.1, te va ajuta să î�nț�elegi mai
bine timpul.
Pentru a-mi atinge scopul dorit: să ajung la sfârș� itul ca-
pitolului, trebuie să fac î�n mod repetat „ceva”. Acest lucru
î�nseamnă să-mi folosesc simț�urile pentru a interacț�iona ș� i a
mă deplasa prin mediul î�nconjurător, cu un set coordonat de
comportamente – ș� i din nou, acest lucru necesită timp. Dacă
mă opresc din scris ș� i fac altceva, cum ar fi să mă uit la un
film, va dura mai mult timp până voi atinge rezultatul dorit;
prin urmare, ca să-mi ating scopul, finalizarea acestui capi-
tol, trebuie să-mi pun consecvent acț�iunile î�n concordanț�ă
cu intenț�iile.
384 SUPRANATURAL

Figura 11.1
Percepem timpul pe măsură ce ne deplasăm prin spațiu, dintr-un punct
al conștiinței în altul. Timpul este creat atunci când eliminăm spațiul în
universul nostru tridimensional.

Î�n această lume materială î�n trei dimensiuni, pentru că


ne folosim simț�urile ca să navigăm î�n spaț�iu, acordăm cea
mai mare atenț�ie lucrurilor fizice, cum ar fi oamenii, obiec-
tele ș� i locurile. Toate acestea sunt făcute din materie ș� i
sunt localizate (adică ocupă o poziț�ie î�n spaț�iu ș� i timp).
Toate reprezintă puncte de conș� tiinț�ă, din perspectiva că-
rora percepem separarea. De exemplu, atunci când vezi că
cel mai bun prieten al tău stă de partea cealaltă a mesei sau
te uiț�i la maș� ina pe care ai parcat-o pe alee, observi spaț�iul
dintre tine ș� i prietenul tău sau dintre tine ș� i maș� ină. Prin
urmare, te simț�i separat de ei. Eș� ti aici ș� i prietenul sau ma-
ș� ina ta este acolo. Î�n plus, dacă ai vise ș� i obiective, atunci te
afli î�n momentul prezent, iar locul î�n care visele tale există
Spațiul-timp și timpul-spațiu 385

ca realitate viitoare creează ș� i ele experienț�a separării. Este


î�ntemeiat atunci să afirmăm că:
1. Pentru a naviga prin această realitate tridimensio-
nală avem nevoie de simțuri.
2. Cu cât ne folosim mai mult simțurile pentru a defini
realitatea, cu atât mai mult vom percepe separarea.
3. Deoarece cea mai mare parte a acestei realități tri-
dimensionale este fundamentată senzorial, spațiul
și timpul creează experiența separării de fiecare
persoană, obiect, loc și trup, în orice moment.
4. Toate lucrurile materiale ocupă o poziție în spațiu
și timp. Aceasta se numește loc în fizică.
Î�n acest capitol, vom explora ș� i compara două modele
de realitate: spaț�iul-timp ș� i timpul-spaț�iu. Spaț�iul-timp este
lumea fizică newtoniană bazată pe cunoaș� tere, rezultate
previzibile, materie ș� i universul tridimensional î�n care tră-
im (care este alcătuit din spațiu infinit). Timpul-spaț�iu este
lumea cuantică non-fizică – o realitate inversă bazată pe
necunoscute, posibilităț� i nesfârș� ite, energie ș� i multiver-
suri* multidimensionale î�n care trăim ș� i noi (ș� i care constă
î�ntr-un timp infinit).
Î�ț�i voi pune serios la lucru capacitatea de î�nț�elegere ș� i
percepț�ia asupra naturii realităț�ii, pentru că, dacă vei per-
cepe misterul sinelui ca ființ�ă dimensională, vei avea nevoie
de o hartă ca să ajungi acolo.

* Multivers – este o mulțime ipotetică de mai multe universuri posibile


(inclusiv universul în care ne aflăm) care împreună cuprind tot ceea
ce există și poate exista: totalitatea  spațiului, a  timpului, materiei  și
a energiei, precum și constantele fizice și legile care-l descriu. Diverse
universuri dintr-un multivers sunt numite uneori universuri paralele.
(n.red.)
386 SUPRANATURAL

Stresul și consecințele traiului într-o stare


perpetuă de supraviețuire
Dacă ne folosim simț�urile pentru a observa ș� i a determina
realitatea fizică, ne identificăm sub forma unui corp care
trăieș� te î�n spaț�iu ș� i timp, dar este separat de restul lucruri-
lor din mediul nostru. Cu timpul, această interacț�iune cre-
ează experienț�a identităț�ii noastre. De-a lungul vieț�ii, prin
diversele interacț�iuni pe care le avem, î�n anumite momen-
te ș� i locuri, cu oameni, lucruri ș� i obiecte, identitatea noas-
tră evoluează, devenind o personalitate. Calitatea acestor
interacț�iuni cu mediul extern creează amintiri de lungă
durată, iar aceste amintiri ne formează personalitatea. Nu-
mim acest proces experiență, iar experienț�ele vieț�ii ne for-
mează personalitatea. Ș� i, după cum ș� tii, personalitatea celor
mai mulț�i oameni se bazează pe experienț�ele trecute.
După cum ai î�nvăț�at î�n capitolul 8, pentru creierul nos-
tru, obiectele materiale, lucrurile, oamenii ș� i locurile pe
care le percepem zilnic apar ca tipare, iar recunoaș� terea
acestor tipare se numeș� te memorie. Dacă sinele este creat
din amintirile experienț�elor trecute, atunci amintirile se
bazează pe cunoscute; prin urmare, cea mai mare parte a
lumii noastre tridimensionale se bazează pe cunoscute.
Cei mai mulț�i dintre noi ne concentrăm atenț�ia asupra
acestui aspect. Când aliniezi toate lucrurile materiale din
lumea externă cu amintirile experienț�elor tale trecute, le
recunoș� ti ca fiind familiare. Potriveș� ti o realitate fizică cu
un set de reț�ele neurologice din creier. Acest lucru se nu-
meș� te recunoaș� terea tiparelor ș� i este procesul prin care
majoritatea oamenilor percep realitatea, printr-o lentilă a
trecutului.
Spațiul-timp și timpul-spațiu 387

Am putea spune deci că suntem materialiș� ti, nu doar


prin faptul că trăim î�n această dimensiune, dar ș� i fiindcă
suntem robiț�i ș� i limitaț�i de ea – pentru că ne definim ca
trup, trăind î�ntr-un mediu, î�ntr-un anumit timp, ș� i concen-
trarea noastră se î�ndreaptă mai mult asupra materiei ș� i
mai puț�in asupra energiei. Din perspectivă cuantică, ne
menț�inem concentrarea pe particula fizică (materie), î�n
loc să o menț�inem pe valul imaterial de posibilităț�i (ener-
gie). Î� n felul acesta ne scufundăm î�n această realitate
tridimensională.
Atunci când intervine ș� i stresul î�n ecuaț�ie, corpul nos-
tru î�ncepe să se alimenteze din câmpul electromagnetic
invizibil de energie din jurul nostru pentru a genera proce-
se chimice. Cu cât este mai mare frecvenț�a, intensitatea ș� i
durata stresului, cu atât corpul consumă mai multă ener-
gie. Î� nsăș� i natura acestor substanț� e chimice ne ascute
simț�urile, determinându-ne să acordăm atenț�ie materiei ș� i
cunoscutelor. Pe măsură ce acest câmp vital de energie din
jurul corpului nostru se reduce, simțim tot mai mult că
suntem materie ș� i tot mai puț�in energie. De fapt, atunci
când frecvenț�a noastră scade, corpul nostru devine mai
dens, pe măsură ce rămânem fără energie.
După cum am discutat, acest lucru este benefic pe ter-
men scurt, când pericolul, criza sau un prădător se ascund
după colț� – de fapt, reacț�ia de tip luptă-sau-fugi a constituit
piatra de temelie a evoluț�iei noastre. Î�n această stare, sub-
stanț�ele chimice de stres ne ascut simț�urile, î�ndreptându-ne
concentrarea asupra acelei probleme din mediul nostru
care reprezintă un potenț�ial pericol. Când se î�ntâmplă
acest lucru, neocortexul – zona creierului implicată î�n per-
cepț�ia senzorială, î�n comenzile motorii, î�n percepț�ia
388 SUPRANATURAL

spaț�ială ș� i î�n limbaj – se activează ș� i este stimulat. Î�n sco-


pul supravieț�uirii, el ne restrânge concentrarea asupra
trupului ș� i asupra ameninț�ării externe, făcându-ne să fim
atenț�i la timpul dintre momentul perceperii ameninț�ării ș� i
momentul î�n care ajungem fizic la adăpost – ambele fiind
puncte de conș� tiinț�ă. Cu cât trăim mai mult stresul, cu atât
simț�im mai mult separarea.
După cum ai citit î�n capitolul 2, efectul pe termen lung
al vieț�ii î�n planul supravieț�uirii este acela că î�ncepem să ne
hrănim cu – ș� i să devenim dependenț�i de – aceste substan-
ț�e chimice produse de stres. Cu cât suntem mai dependenț�i
de ele, cu atât credem mai mult că suntem trup, care are
caracter local – adică trăieș� te î�ntr-un anumit loc î�n spaț�iu
ș� i ocupă o anumită poziț�ie î�n timpul liniar. Rezultatul este
o stare maniacală, frenetică, î�n care ne abatem continuu
atenț�ia de la o persoană, la o problemă, la un lucru, la un
loc din mediul nostru. Caracteristica evolutivă care ne-a
protejat cândva acț�ionează acum î�mpotriva noastră ș� i tră-
im î�ntr-o alertă constantă, fiind obsedaț�i de timp. Pentru
că privim mediul extern ca pe unul nesigur, î�ntreaga noas-
tră atenț�ie este concentrată asupra mediului.
Pe măsură ce lumea exterioară pare mai reală decât
lumea noastră interioară, devenim dependenț�i de cineva
sau de ceva din mediul extern ș� i, cu cât trăim mai mult î�n
această stare, cu atât creierul nostru trece pe frecvenț�a
undelor cerebrale beta î�nalte. După cum ș� tii deja, undele
cerebrale beta î�nalte provoacă durere, anxietate, î�ngrijora-
re, frică, furie, frustrare, critică, nerăbdare, agresiune ș� i
competiț�ie. Drept urmare, undele noastre cerebrale devin
incoerente, ș� i la fel ș� i noi.
Spațiul-timp și timpul-spațiu 389

Când emoț�iile de supravieț�uire pun stăpânire pe noi,


avem nevoie de condiț�iile din lumea externă (de proble-
mele noastre cu diferiț�i oameni, de greutăț�ile financiare,
de teama de terorism, de dispreț�ul pentru slujbă) ca să ne
reafirmăm dependenț�a faț�ă de aceste emoț�ii. Aceste de-
pendenț�e emoț�ionale ne determină să fim preocupaț�i de
ceea ce credem că ar putea provoca tulburare î�n mediul
nostru – fie că este vorba despre „ceva” sau despre „cineva”
– ș� i, ca rezultat, se activează gena supravieț�uirii. Trăim
acum î�ntr-o profeț�ie care se auto-î�mplineș� te.
Dacă î�nț�elegi că locul î�n care î�ț�i direcț�ionezi atenț�ia este
ș� i cel î�n care î�ț�i plasezi energia, atunci ș� tii că, cu cât este
mai puternică reacț�ia emoț�ională asociată cauzei, cu atât
î�ț�i vei direcț�iona mai mult atenț�ia asupra unei persoane,
unui lucru sau probleme din lumea externă. Când faci asta,
cedezi o cantitate destul de î�nsemnată din puterea ta unei
persoane sau unui lucru. Acum, î�ntreaga ta atenț�ie ș� i ener-
gie sunt ancorate î�n această sferă tridimensională a mate-
rialului, iar starea ta emoț�ională te determină să reafirmi
continuu realitatea actuală. Poț�i deveni ataș� at emoț�ional
de realitatea pe care vrei s-o schimbi. Această gestionare
greș� ită a energiei te menț�ine î�n robia lumii lucrurilor cu-
noscute, î�ncercând să anticipezi viitorul pe baza trecutu-
lui; mai mult, atunci când eș� ti î�n starea de supravieț�uire,
necunoscutul sau imprevizibilul este un loc î�nfricoș� ător.
Deci, ca să faci schimbări reale î�n viaț�ă, trebuie să păș� eș� ti
î�n necunoscut; dacă n-o faci, nimic nu se va schimba cu
adevărat.
390 SUPRANATURAL

Realitatea newtoniană tridimensională


spațiu-timp: viețuire ca trup, cu ceva,
undeva, cândva*
Dacă sentimentele ș� i emoț�iile sunt o î�nregistrare a trecutu-
lui ș� i aceste sentimente duc la gândurile ș� i comportamen-
tele pe care le ai, atunci vei continua să î�ț�i repeț�i trecutul ș� i,
prin urmare, să devii previzibil. Acum eș� ti ferm î�nscris î�n
lumea newtoniană, pentru că fizica newtoniană se bazează
pe rezultate previzibile. Cu cât trăieș� ti mai mult î�n stres, cu
atât eș� ti mai mult doar o simplă materie care î�ncearcă să
afecteze materia – materie care î�ncearcă să lupte, să forț�eze,
să manipuleze, să prezică, să controleze sau să concureze
pentru rezultate. Drept urmare, tot ce vrei să schimbi, să
exprimi sau să influenț�ezi va solicita timp, pentru că, î�n
această realitate spaț�iu-timp, trebuie să î�ț�i deplasezi cor-
pul fizic prin spaț�iu pentru a obț�ine rezultatele dorite.
Cu cât trăieș� ti mai mult î�n planul supravieț�uirii ș� i î�ț�i
foloseș� ti simț�urile pentru a defini realitatea, cu atât mai
mult percepi separarea de noul tău viitor. Î�ntre locul î�n
care eș� ti î�n prezent, ca punct al conș� tiinț�ei, ș� i cel î�n care
vrei să ajungi, ca un alt punct al conș� tiinț�ei, este o distanț�ă
foarte lungă, ca să nu mai vorbim despre faptul că obsesia
ta constantă pentru felul î�n care se va î�ntâmpla asta se
bazează pe modul î�n care crezi ș� i prezici că ar trebui să se
î�ntâmple. Dar, dacă prezici, atunci gândeș� ti pe baza ele-
mentelor cunoscute, aș� a că nu mai există loc pentru o posi-
bilitate necunoscută sau nouă î�n viaț�a ta.

*  În original, se creează un joc de cuvinte: living as a Some Body with


Some Thing, Some Where, in Some Time. (n.red.)
Spațiul-timp și timpul-spațiu 391

Dacă, de exemplu, î�ncerci să cumperi o locuinț�ă, trebu-


ie să economiseș� ti pentru avans, să cauț�i o casă, să obț�ii un
î�mprumut, să treci prin procesul de aprobare, să o iei î�na-
intea altor cumpărători ș� i apoi să petreci 30 de ani târân-
du-ț�i corpul î�nainte ș� i î�napoi, î�ntre serviciu ș� i casă (prin
spaț�iu), ca s-o plăteș� ti. Aceste două puncte î�n conș� tiinț�ă –
ideea de a cumpăra casa ș� i deț�inerea ei, cu ipoteca achitată
– vor avea nevoie de timp ca să se intersecteze. Î�n mod si-
milar, dacă vrei o nouă relaț�ie, poț�i intra pe internet, î�ț�i poț�i
configura un profil, poț�i parcurge nenumărate alte profi-
luri, concepe o listă a persoanelor cu care vrei să iei legătu-
ra, contacta pe fiecare î�n parte ș� i, î�n cele din urmă, ieș� i la
cât mai multe î�ntâlniri î�n speranț�a că vei găsi pe cineva in-
teresant. Dacă vrei un loc nou de muncă, s-ar putea să fie
nevoie să-ț�i faci timp ca să î�ț�i alcătuieș� ti un CV, să cauț�i
posturile disponibile ș� i să mergi la interviuri.
Elementul pe care aceste procese î�l au î�n comun este
că toate necesită timp, pe care tu î�l percepi liniar. S-ar putea
să obț�ii ce-ț�i doreș� ti, dar cu cât trăieș� ti mai mult î�n planul
supravieț�uirii, cu atât vei avea nevoie de mai mult timp,
pentru că eș� ti o materie care î�ncearcă să influenț�eze mate-
ria ș� i există o separare clară î�n spaț�iu ș� i timp î�ntre locul
unde te afli ș� i locul unde î�ț�i doreș� ti să fii.
Aș� adar putem fi de acord că, î�n această realitate tridi-
mensională, î�n cadrul experienț�ei tale personale a timpu-
lui, există un trecut, un prezent ș� i un viitor definite. Î�ntrucât
trăieș� ti î�ntr-un timp liniar, percepi ș� i o separare de timp,
deoarece trecutul, prezentul ș� i viitorul apar ca momente
separate î�n timp; tu eș� ti aici, iar viitorul tău este acolo. Fi-
gura 11.2 ilustrează grafic modul î�n care trecutul, prezen-
tul ș� i viitorul există ca momente distincte, discontinue.
392 SUPRANATURAL

Figura 11.2
În realitatea noastră tridimensională, trecutul, prezentul și viitorul exis-
tă ca momente liniare, distincte, separate în timp.

Aș� a cum am afirmat anterior, graț�ie fizicii newtoniene


am descoperit legile naturale ale forț�ei, acceleraț�iei ș� i ma-
teriei, reuș� ind să anticipăm rezultatele. Dacă ș� tim direcț�ia
generală, viteza ș� i rotaț�ia unui obiect care călătoreș� te prin
spaț�iu, de regulă, putem prezice unde va ajunge ș� i cât timp
va dura.  De aceea, putem călători cu avionul de la New
York la Los Angeles, anticipa cât va dura până ajungem
acolo ș� i cunoaș� te unde va ateriza avionul.
Î�nț�elegând fizica newtoniană ș� i această lume tridimen-
sională î�n care trăim, mulț�i dintre noi ne petrecem cea mai
mare parte din viaț�ă concentrându-ne atenț�ia spre exterior,
î�ncercând să devenim cineva, să deț�inem ceva, să mergem
undeva ș� i să experimentăm ceva, cândva. Când nu obț�inem
lucrurile dorite, resimț�im lipsa, iar lipsa ș� i separarea ne
determină să trăim î�ntr-o stare de dualitate ș� i polaritate.
E firesc pentru noi să ne dorim ce nu avem; de fapt, aș� a
creăm lucrurile. Când resimț�im separarea de viitoarele
noastre dorinț�e, ne gândim ș� i visăm la cele dorite ș� i apoi
ne propunem să realizăm o serie de acț�iuni î�n timp liniar,
ca să le obț�inem.
Spațiul-timp și timpul-spațiu 393

Dacă, de exemplu, trăim mereu cu stres financiar, atunci


ne dorim bani; dacă avem o boală, ne dorim sănătate; dacă
ne simț�im singuri, vrem o relaț�ie sau companie. Din cauza
acestei experienț�e a dualităț�ii ș� i a separării, suntem motivaț�i
să creăm ș� i astfel evoluăm ș� i ne dezvoltăm î�n mod natural
către visele noastre. Dar dacă suntem materie concentrată
asupra materiei, î�ncercând să influenț�ăm materia, să obț�i-
nem bani, sănătate, dragoste ș� i aș� a mai departe, va fi nevoie
de destul timp ș� i energie, după cum am stabilit.
Când obț�inem î�n cele din urmă ceea ce căutăm, emoț�ia
pe care o simț�im î�n urma realizării noastre (sau î�ntâlnirea
celor două puncte de conș� tiinț�ă) satisface sentimentul de
lipsă resimț�it ​​anterior. Când primim noua slujbă, ne sim-
ț�im î�n siguranț�ă; când apare noua relaț�ie, simț�im dragoste
ș� i bucurie; pe măsură ce ne vindecăm, ne simț�im mai î�ntregi.
Dacă trăim î�n această stare, aș� teptăm „ceva” sau pe „cine-
va” din afară pentru a schimba felul î�n care ne simț�im î�nă-
untru. Odată ce ne simț�im uș� uraț�i că nu mai resimț�im lipsa,
fiindcă adoptăm acea emoț�ie corelată cu manifestarea eve-
nimentului extern, aco rdă m o atenț�ie deosebită oricărei
persoane sau oricăror l u c ruri care au produs uș� urarea.
Această relaț� ie cauză-efect formează o nouă amintire ș� i,
î�ntr-o oarecare măsură, evoluăm.
Atunci când î�n lumea noastră nu se î�ntâmplă ceva sau
pare să dureze mult timp să se î�ntâmple, ne confruntăm cu
o ș� i mai mare lipsă, pentru că ne simț�im ș� i mai separați de
ceea ce î�ncercăm să creăm. Acum, starea noastră emoț�io-
nală de lipsă, nemulț�umire, nerăbdare ș� i separare ne ț�ine
visele la distanț�ă, mărind ș� i mai mult timpul necesar pen-
tru ca rezultatul dorit să apară.
394 SUPRANATURAL

De la corporal la acorporal, de la personal la aper-


sonal, de la material la amaterial, de la spațial la
aspațial și de la temporal la atemporal
Dacă legile newtoniene sunt o expresie exterioară a legilor
materiale fizice ale spaț�iului-timp – o dimensiune î�n care
există mai mult spaț�iu decât timp – am putea spune, î�ntr-un
fel, că legile cuantice sunt invers. Câmpul cuantic este o ex-
presie a legilor naturii orientată spre interior: un câmp in-
vizibil de informaț�ie ș� i energie care unifică toate lucrurile
materiale. Acest câmp imaterial organizează, conectează ș� i
guvernează toate legile naturii. Este o dimensiune î�n care
există mai mult timp decât spaț�iu; cu alte cuvinte, este o
dimensiune î�n care timpul este etern.
După cum ai aflat î�n capitolele 2 ș� i 3, când ne î�ndepăr-
tăm atenț�ia de la oamenii ș� i obiectele din anumite locuri
din lumea noastră externă – ș� i nu ne mai concentrăm aten-
ț�ia asupra corpului nostru, î�ncetând să ne mai gândim la
timp ș� i programări – devenim acorporali, apersonali, ama-
teriali, aspaț�iali ș� i atemporali. Facem acest lucru printr-un
proces de deconectare de la corpul nostru, ide n t itatea
noastră, sexul nostru, boala noastră, numele nostru, pro-
blemele noastre, relaț�iile noastre personale, durerea noas-
tră, trecutul nostru ș� i aș� a mai departe. Asta î� n seamnă să
treci dincolo de sine: să treci de la conș� tiinț�a unui corp la
acorporalitate, de la conș� tiinț�a unei persoane la apersona-
litate, de la conș� tiinț�a unui lucru la amaterialitate, d e la
conș� tiinț�a unui loc la aspaț�ialitate ș� i de la conș� tiinț�a exis-
tenț�ei î�ntr-o anumită perioadă de timp la atemporalitate
(vezi figura 11.3).
Spațiul-timp și timpul-spațiu 395

Figura 11.3
Când ne îndepărtăm atenția de la corpul, mediul și timpul nostru – care
trăiește ca trup fizic, este cineva ca identitate, deține unele lucruri, tră-
iește într-un loc și într-un anumit moment –, trecem dincolo de „sine” și
devenim acorporali, apersonali, amateriali, aspațiali și atemporali.
Acum, ne îndepărtăm conștiința și conștientizarea de lumea materială
a fizicii newtoniene către lumea imaterială a câmpului unificat.

Aruncă o privire ș� i la figura 11.4.


Trecând de la concentrarea î�ngustă la concentrarea
deschisă ș� i î�ncepând să renunț�ăm la toate aspectele legate
de sine, trecem de lumea exterioară a oamenilor, lucruri-
lor, locurilor, programelor, listelor de sarcini ș� i aș� a mai de-
parte ș� i ne î�ndreptăm atenț�ia spre lumea interioară a
energiei, a vibraț�iilor, a frecvenț�ei ș� i a conș� tiinț�ei. Cercetă-
rile noastre arată că, atunci când ne î�ndepărtăm atenț�ia de
la obiecte ș� i materie ș� i ne concentrăm asupra energiei ș� i
396 SUPRANATURAL

informaț�iei, diferite părț�i ale creierului lucrează î�mpreună


î�n armonie. Rezultatul acestei unificări a creierului este
faptul că ne simț�im mai î�ntregi.

Figura 11.4
Distincția între cele două lumi ale materiei și energiei.
Spațiul-timp și timpul-spațiu 397

Când facem acest lucru î�n mod corespunzător, inima


î�ncepe să se deschidă, să bată mai ritmic, devenind astfel
mai coerentă. Pe măsură ce inima capătă coerenț�ă, acelaș� i
lucru se î�ntâmplă ș� i cu creierul ș� i, fiindcă identitatea noas-
tră este î�nlăturată – î�nsemnând că am trecut dincolo de
corp, de un timp ș� i un loc anume din mediul nostru cunos-
cut –, acț�iunea de eliminare a acestor lucruri determină
trecerea noastră la modelele de unde cerebrale alfa a ș� i
teta ș� i la conectarea la sistemul nervos autonom. Odată ce
SNA se activează, sarcina lui este să restabilească ordinea
ș� i echilibrul, determinând coerenț�ă ș� i integritate î�n inimă,
creier, corp ș� i î�n câmpul energetic. Această coerenț�ă se re-
flectă apoi î�n tot ce ț�ine de biologia noastră.
Această stare este cea î�n care î�ncepem să ne conectăm
la câmpul cuantic (sau unificat).

De la iluzia separării la realitatea unității


Dacă fizica newtoniană explică legile fizice ale naturii ș� i
universului la scară mare – atracț�ia gravitaț�ională a Soare-
lui asupra planetelor, viteza cu care mărul cade din copac
ș� i aș� a mai departe –, lumea cuantică se ocupă de natura
fundamentală a lucrurilor la scara lor cea mai mică, cum
sunt particulele atomice ș� i subatomice. Legile newtoniene
sunt constante fizice ale naturii, deci lumea newtoniană
este o lume obiectivă a măsurabilităț�ii ș� i a rezultatelor
previzibile.
Totuș� i, legile cuantice se referă la lumea imprevizibilă
ș� i nevăzută: lumea energiei, a undelor, frecvenț�ei, informa-
ț�iei, conș� tiinț�ei ș� i a tuturor spectrelor luminii. Deasupra
acestei lumi guvernează o constantă nevăzută: un câmp
398 SUPRANATURAL

unic de informaț�ii numit câmp unificat. Putem spune că lu-


mea newtoniană se ocupă de factorul obiectiv – unde min-
tea ș� i materia sunt separate –, iar lumea cuantică se ocupă
de factorul subiectiv, unde mintea ș� i materia sunt unificate
prin energie sau, mai bine spus, unde mintea ș� i materia
sunt atât de bine conectate î�ncât sunt imposibil de separat.
Î�n câmpul cuantic sau unificat, nu există separare î�ntre
două puncte ale conș� tiinț�ei. Este domeniul unităț�ii sau al
conș� tiinț�ei unităț�ii.
Î�n vreme ce î�n realitatea noastră tridimensională spa-
țiul este infinit, î�n lumea cuantică timpul este infinit. Dacă
timpul este infinit ș� i etern, atunci nu mai este liniar – adică
nu există nicio separare î�ntre trecut ș� i viitor. Fără trecut
sau viitor, totul se î�ntâmplă chiar acum, î�n acest etern mo-
ment prezent. Î�ntrucât timpul este infinit î�n această reali-
tate a timpului-spaț�iu, când ne deplasăm î�n timp, percepem
spaț�iul (sau spaț�iile).
Î�n lumea materială a lucrurilor, când ne deplasăm prin
spaț�iu, percepem timpul – î�nsă, î�n lumea cuantică a ener-
giei ș� i a frecvenț�ei imateriale, este valabil contrariul:
• În lumea spațiului-timp, pe măsură ce mărim
sau micșorăm viteza cu care ne deplasăm din
punctul A în punctul B, timpul necesar pentru a
ajunge acolo se schimbă.
• În lumea timpului-spațiu, când constatăm o creș-
tere sau o scădere a vitezei frecvenței sau vibra-
ției energiei, putem trece dintr-un spațiu în altul
sau dintr-o dimensiune în alta.
Când eliminăm spaț�iul, percepem timpul î�n realitatea
materială. Când eliminăm timpul, percepem spaț�ii sau di-
mensiuni î�n realitatea imaterială. Fiecare dintre aceste
Spațiul-timp și timpul-spațiu 399

frecvenț�e individuale transportă informaț�ii sau un nivel de


conș� tiinț�ă pe care le percepem ca realităț�i diferite, pe mă-
sură ce devenim conș� tienț�i de ele. Î�n figura 11.5, poț�i vedea
că, pe măsură ce te deplasezi prin timp, percepi dimensi-
uni diferite î�n eternul moment prezent.

Figura 11.5
În lumea cuantică, în care timpul este etern, totul se întâmplă în eternul
moment prezent. Pe măsură ce te deplasezi prin timp, percepi un spațiu
sau spații diferite, dimensiuni diferite, planuri diferite, realități diferite
și posibilități infinite. Ca atunci când stai între două oglinzi și te privești
în dimensiuni infinite, casetele reprezintă un număr infinit de posibili
tu, care trăiesc cu toții în momentul prezent.
400 SUPRANATURAL

Î�n spaț�iul-timp, percepi mediul î�nconjurător prin trup,


simț�uri ș� i timp. Timpul apare liniar pentru că eș� ti separat
de obiecte, lucruri, oameni ș� i locuri – precum ș� i de trecut ș� i
viitor. Î�nsă, î�n timpul-spaț�iu, percepi acest mediu prin in-
termediul conș� tientizării – sub formă de conș� tiinț�ă, nu ca
trup cu simț�uri. Acest mediu există dincolo de simț�urile tale.
Accesezi acest domeniu când te afli cu totul î�n prezent, aș� a
că nu există trecut sau viitor, doar un lung moment prezent.
Din moment ce conș� tientizarea ta este dincolo de domeniul
materiei, pentru că ț�i-ai abătut atenț�ia de la materie cu totul,
poț�i deveni conș� tient de diferite frecvenț�e, toate purtătoare
de informaț�ii, iar aceste frecvenț�e î�ț�i permit să accesezi dife-
rite dimensiuni necunoscute.
Deci, dacă eș� ti î�ntr-o sferă situată deasupra simț�urilor
ș� i te desfăș� ori sub formă de conș� tiinț�ă î�n energia câmpului
unificat, atunci poț�i percepe numeroase realităț�i dimensi-
onale posibile. (Ș� tiu că este un lucru greu de î�nț�eles imediat,
aș� a că ai răbdare. Dacă eș� ti nedumerit, î�nseamnă că eș� ti pe
punctul să î�nveț�i ceva nou.)
Când spun că, î�n vreme ce trecem prin timp, percepem
spaț�iul sau spaț�iile, mă refer la toate dimensiunile posibile
ș� i la posibilele realităț�i. Am putea spune că, î�n această rea-
litate timp-spaț�iu, toate spaț�iile sau dimensiunile posibile
există î�ntr-un timp infinit. Acesta este câmpul unificat: do-
meniul posibilităț�ii, al necunoscutelor ș� i al noilor realităț�i
potenț�iale, toate dintre ele existând î�n timpul nesfârș� it –
care este oricare timp.
Să ne gândim altfel. Toată lumea pe care o cunosc spu-
ne mereu că vrea sau are nevoie de mai mult timp, ca să
facă mai multe lucruri. Dacă ai avea mai mult timp, ai putea
crea mai multe experienț�e ș� i, prin urmare, realiza mai
Spațiul-timp și timpul-spațiu 401

multe lucruri. Asta ar î�nsemna că s-ar putea produce mai


multe posibilităț�i ș� i ai putea trăi mai mult.
Aș� adar, imaginează-ț�i acum că ar exista o perioadă infini-
tă de timp (pentru că trecutul ș� i viitorul nu mai există, deci
timpul este î�ncremenit) ș� i ai avea tot timpul de care ai nevoie.
Nu-i aș� a că ai putea avea nenumărate experienț�e posibile ș� i,
prin urmare, ai putea trăi mai multe vieț�i? Am putea spune că
ai avea la dispoziț�ie un număr infinit de experienț�e, egale cu
imaginaț�ia ta. Sau, ca s-o formulăm altfel:
• Dacă timpul este etern, atunci, în acel timp infi-
nit, pot exista mai multe spații;
• Dacă continuăm să întindem sau să facem mai
mult timp, atunci e firesc să putem încadra mai
multe spații în timp;
• Dacă există timp infinit, atunci există spații in-
finite pe care le putem încadra în timp – care
sunt posibilități nesfârșite, potențiale realități,
dimensiuni și experiențe.
Î�n câmpul cuantic, nu există o separare î�ntre trecut ș� i
viitor, pentru că tot ce există există î�n eternul acum sau
î�n momentul prezent etern. Dacă tot ce există există î�n
câmpul unificat sau conectat la câmpul cuantic, atunci frec-
venț�ele lui infinite conț�in informaț�ii despre fiecare corp,
fiecare persoană, fiecare lucru, fiecare loc ș� i fiecare mo-
ment. Pe măsură ce conș� tiinț�a ta î�ncepe să se contopească
cu conș� tiinț�a ș� i energia câmpului unificat, vei trece de la
conș� tiinț�a unui trup la conș� tiinț�a niciunui trup, până la
conș� tiinț�a fiecărui trup; de la conș� tiinț�a unei persoane la
conș� tiinț�a nimănui, până la conș� tiinț�a fiecăruia; de la con-
ș� tiinț�a unui anumit lucru la conș� tiinț�a niciunui lucru, până
la conș� tiinț�a fiecărui lucru; de la conș� tiinț�a unui loc la
402 SUPRANATURAL

conș� tiinț�a niciunui loc, până la conș� tiinț�a fiecărui loc; ș� i de


la conș� tiinț�a existenț�ei î�ntr-un anumit moment la conș� tiinț�a
existenț�ei î�n niciun moment, până la conș� tiinț�a existenț�ei
î�n fiecare moment. (Vezi figura 11.6.)

Figura 11.6
Pe măsură ce conștiința ta se va contopi cu conștiința câmpului unificat
și te vei desfășura mai profund în cadrul lui, vei deveni conștiința fiecă-
rui corp, fiecărei persoane, fiecărui lucru, fiecărui loc, în fiecare mo-
ment. În această sferă, nu există separare între două puncte ale
conștiinței, ceea ce înseamnă că există doar Unitate.

Atomul: adevăr și ficțiune


Pentru a te ajuta să î�nț�elegi cum este construit câmpul
cuantic, trebuie mai î�ntâi să revezi posibilităț�ile existente
î�n atom. Când reducem materia la cea mai mică unitate de
măsură a ei, obț�inem un atom, iar atomul vibrează la o
frecvenț�ă foarte î�naltă. Dacă am putea desface atomul ca
pe o portocală, am găsi un nucleu ș� i particule subatomice,
precum protoni, neutroni ș� i electroni, dar, î�n cea mai mare
Spațiul-timp și timpul-spațiu 403

parte, am descoperi că, î�n proporț�ie 99,999999999999%,


el este spaț�iu gol sau energie, după cum ai citit anterior.
Priveș� te figura 11.7. Î�n stânga, vedem modelul clasic al
atomului, aș� a cum ne-a fost predat î�n ș� coala generală, dar
acesta este, de fapt, un model depăș� it. Î�n realitate, electronii
nu se miș� că î�n cercuri fixe î�n jurul nucleului, ca planetele
care orbitează î�n jurul Soarelui. Î�n schimb, după cum vezi î�n
stânga, spaț�iul din jurul nucleului este mai degrabă ca un
câmp invizibil sau un nor de informaț�ii – ș� i, după cum ș� tim,
toate informaț�iile sunt alcătuite din lumină, frecvenț�ă ș� i
energie. Pentru a î�nț�elege cât de mici sunt aceste particule
subatomice, dacă nucleul unui atom ar fi de dimensiunea
unui Volkswagen Beetle, mărimea electronului ar fi egală cu
dimensiunea unui bob de mazăre. Asta î�nseamnă că spaț�iul
î�n care electronul ar putea exista ar fi de 85.000 de kilometri
pătraț�i – de două ori cât Cuba. Electronul are un spaț�iu gol
foarte mare î�n care poate să existe.

Figura 11.7
Modelul clasic al atomului, cu electroni care se rotesc pe o orbită în jurul
nucleului, este depășit. Electronii există ca unde de probabilitate într-un
nor invizibil de energie care înconjoară nucleul. Prin urmare, atomul este
în mare parte energie imaterială și în foarte mică măsură materie.
404 SUPRANATURAL

Conform principiului incertitudinii al lui Heisenberg,


nu ș� tim niciodată unde va apărea electronul î�n norul de
electroni ș� i, totuș� i, din nimic apare ceva. Acesta este moti-
vul pentru care fizica cuantică este atât de interesantă ș� i
de imprevizibilă: electronul nu este î�ntotdeauna materie
fizică; mai degrabă, el există ca energie sau ca probabilita-
te a unei unde. El apare abia prin actul de observare al unui
observator. Odată ce un observator (o minte) intervine ș� i î�l
caută, actul observării (energia dirijată) face ca toată ener-
gia potenț�ială să se preschimbe î�ntr-un electron (materie);
astfel, el se manifestă dintr-o sferă de posibilităț�i infinite
(necunoscute) î�ntr-una cunoscută. Devine local î�n spaț�iu ș� i
timp. Atunci când observatorul nu î�l mai observă, electro-
nul se î�ntoarce î�napoi î�n sfera posibilităț�ilor – aceasta este
funcț�ia de undă. Cu alte cuvinte, se transformă î�napoi î�n
energie, revenind la necunoscut ș� i la agenda sa. Când se
transformă î�napoi î�n energie ș� i posibilitate, devine nonlocal.
Î�n sfera cuantică, mintea ș� i materia sunt indivizibile. Prin
urmare, dacă fizica newtoniană este lumea previzibilă, câm-
pul cuantic este lumea imprevizibilului.
Când î�nchidem ochii î�n timpul meditaț�iei ș� i iniț�iem
concentrarea spre spaț�iul infinit, se î�ntâmplă tocmai acest
lucru. Acordăm mai multă atenț�ie energiei, spaț�iului, infor-
maț�iei ș� i posibilităț�ii decât materiei. Devenim mai puț�in
conș� tienț�i de domeniul material ș� i mai conș� tienț�i de dome-
niul imaterial. Ne investim energia î�n imprevizibil ș� i î�n
necunoscut ș� i ne î�ndepărtăm atenț�ia ș� i energia de la previ-
zibil ș� i cunoscut. De fiecare dată când facem acest lucru,
î�ncepem să î�nț�elegem mai profund ce reprezintă câmpul
unificat.
Spațiul-timp și timpul-spațiu 405

Î�nainte să trecem mai departe, să revizuim pe scurt


cele î�nvăț�ate. Mai uită-te o clipă la figura 11.8. Lumea tridi-
mensională newtoniană este alcătuită din obiecte, oameni,
locuri, materie, particule ș� i timp (practic majoritatea sub-
stantivelor sau tot ce cunoaș� tem noi î�n lumea noastră ex-
ternă), iar î�n această lume există mai mult spaț�iu decât
timp. Ca trup, ne folosim simț�urile pentru a defini acest
spaț�iu infinit î�n care trăim – un univers al formei, structu-
rii, dimensiunii ș� i densităț�ii. Acesta este tărâmul cunoscu-
tului ș� i al previzibilului.

Figura 11.8
Un rezumat al spațiului-timp în lumea noastră 3-D newtoniană și
puntea care ne permite să pătrundem sub formă de conștiință în sfe-
ra timpului-spațiu, în lumea noastră cuantică 5-D.
406 SUPRANATURAL

Figura 11.9
Un rezumat al realității 5-D timp-spațiu a lumii cuantice.
Spațiul-timp și timpul-spațiu 407

Î�ntrucât percepem universul material prin interme-


diul simț�urilor, ele ne furnizează informaț�ii care apar ca
modele î�n creierul nostru ș� i pe care le recunoaș� tem ca
structuri, iar prin acest proces lucrurile din mediul extern
devin elemente cunoscute. Totodată, prin acest proces de-
venim corporali, personali, materiali, spaț�iali ș� i temporali.
Î�n cele din urmă, pentru că percepem universul prin inter-
mediul simț�urilor, percepem separarea; prin urmare, acesta
este un domeniu al dualităț�ii ș� i al polarităț�ii.
Revezi acum figura 11.9. Dacă lumea newtoniană este o
lume materială definită de simț�uri, î�n lumea cuantică, este
valabil contrariul. Aceasta este o lume imaterială definită
prin non-simțuri; cu alte cuvinte, aici nu există nimic bazat
pe simț�uri ș� i nu există materie. Î�n timp ce lumea newtonia-
nă se bazează pe cunoscute previzibile, cum ar fi materia,
particulele, oamenii, locurile, lucrurile, obiectele ș� i timpul,
aceasta este o dimensiune imprevizibilă, alcătuită din lumi-
nă, frecvenț�ă, informaț�ie, vibraț�ie, energie ș� i conș� tiinț�ă.
Dacă lumea noastră tridimensională este o dimensiune
a materiei î�n care există mai mult spaț�iu decât timp, lumea
cuantică este o dimensiune a antimateriei – un loc unde
există mai mult timp decât spaț�iu. Pentru că există mai
mult timp decât spaț�iu, toate posibilităț�ile există î�n eternul
moment prezent. Î�n vreme ce lumea tridimensională este
universul nostru, adică o realitate, lumea cuantică este un
multivers, adică multiple realităț�i. Dacă realitatea spaț�iu-timp
se bazează pe separare, atunci lumea cuantică imaterială
sau câmpul unificat se bazează pe unicitate, conexiune, î�n-
treg ș� i unitate (nelocalizare).
Pentru a putea trece din universul nostru spaț�iu-timp
(tridimensional), un univers alcătuit din materie, î�n care
408 SUPRANATURAL

trăim dualitatea ș� i polaritatea, î�ntr-un multivers timp-spaț�iu


(5-D) – un loc î�n care nu există materie, ci lumină, informaț�ie,
frecvenț�ă, vibraț�ie, energie ș� i conș� tiinț�ă – trebuie să trecem
peste o punte. Această punte este viteza luminii. Când de-
venim conș� tiinț�ă pură ș� i devenim acorporali, apersonali,
amateriali, aspaț�iali ș� i atemporali, trecem acest prag de la
materie la energie.
Când Einstein a introdus ecuaț�ia E = mc2 î�n teoria rela-
tivităț�ii speciale, pentru prima dată î�n istoria ș� tiinț�ei, a
demonstrat matematic că energia ș� i materia sunt legate.
Ceea ce transformă materia î�n energie este viteza luminii
– asta î�nseamnă că orice lucru material care călătoreș� te
mai repede decât viteza luminii părăseș� te realitatea tridi-
mensională ș� i se transformă î�n energie imaterială. Cu alte
cuvinte, î�n lumea tridimensională, viteza luminii este pra-
gul pentru ca materia – sau orice altceva fizic – să î�ș�i păs-
treze forma. Niciun „lucru” nu poate călători mai repede
decât viteza luminii, nici măcar informaț�ia. Orice lucru care
călătoreș� te dintr-un punct î�n altul, mai î�ncet decât viteza
luminii, va avea nevoie de timp. Prin urmare, a patra di-
mensiune este timpul. Timpul este nexul dintre lumea tri-
dimensională ș� i lumea 5-D ș� i dincolo de ea. Odată ce ceva
călătoreș� te mai repede decât viteza luminii, nu există timp
sau separare î�ntre două puncte de conș� tiinț�ă, deoarece fie-
care „lucru” material devine energie. Acesta este modul î�n
care treci de la trei dimensiuni la cinci dimensiuni, de la
univers la multivers, de la această dimensiune la toate
dimensiunile.
Lasă-mă să-ț�i dau un exemplu pentru a simplifica aceas-
tă idee complexă. Fizicianul francez Alain Aspect a realizat
un experiment faimos de fizică cuantică la î�nceputul anilor
Spațiul-timp și timpul-spațiu 409

1980, numit experimentul testului Bell.1 �n cadrul studiu-


lui, oamenii de ș� tiinț�ă au legat doi fotoni, făcându-i să rea-
lizeze legături î�ntre ei. Apoi au expulzat cei doi fotoni î�n
direcț�ii opuse, creând distanț�ă ș� i spaț�iu î�ntre ei. Când au
făcut un foton să dispară, celălalt foton a dispărut exact î�n
acelaș� i timp. Acest experiment a reprezentat un studiu de
căpătâi î�n progresul fizicii cuantice, deoarece a demon-
strat că teoria relativităț�ii lui Einstein nu este î�n î�ntregime
corectă.
Experimentul a arătat că există un câmp unificator de
informaț�ii dincolo de spaț�iul ș� i timpul tridimensionale
care conectează toată materia. Dacă cele două particule de
lumină nu ar fi fost legate de un câmp invizibil de energie,
ar fi fost nevoie de timp ca informaț�ia să călătorească din-
tr-un punct localizat î�n spaț�iu către celălalt punct localizat
din spaț�iu. Conform teoriei lui Einstein, dacă o particulă
dispare, cealaltă particulă ar trebui să dispară o clipă mai
târziu – mai puț�in î�n cazul î�n care ocupă acelaș� i spaț�iu î�n
acelaș� i timp. Chiar dacă cel de-al doilea foton ar fi dispărut
o milisecundă mai târziu, fiindcă erau separaț�i de spaț�iu,
timpul ar fi jucat un factor î�n transmiterea informaț�iei. Acest
lucru ar fi reafirmat că plafonul acestei realităț�i fizice este
viteza luminii ș� i tot ce există aici material este separat.
Pentru că cele două particule au dispărut exact î�n ace-
laș� i timp, s-a demonstrat că î�ntreaga materie – corpuri, oa-
meni, obiecte, locuri – ș� i chiar timpul sunt legate prin
frecvenț�ă ș� i informaț�ie î�ntr-o sferă de dincolo de realitatea
ș� i timpul tridimensionale. Fiecare „lucru” de dincolo de
material se unifică î�ntr-o stare de unitate. Informaț�ia a fost
comunicată nelocal î�ntre cei doi fotoni. Deoarece nu există
410 SUPRANATURAL

separare î�ntre două puncte de conș� tiinț�ă î�n realitatea 5-D,


nu există timp liniar. Există doar acelaș� i timp (timpuri).
Fizicianul David Bohm, specializat î�n cuantică mistică,
a numit sfera cuantică ordinea implicită, î�n care totul este
conectat. El a numit ordinea explicită sfera materială a se-
parării.2 Dacă revezi figurile 11.8 ș� i 11.9, î�ț�i va fi mai uș� or
să î�nț�elegi cele două lumi.
Când î�ț�i î�ndepărtezi atenț�ia de la a fi un trup, o persoa-
nă, un lucru, un loc, undeva î�n timp, ș� i devii acorporal,
apersonal, amaterial, aspaț�ial, atemporal, devii conș� tiinț�ă
pură. Conș� tiinț�a ta se contopeș� te cu câmpul unificat – care
este alcătuit doar din conș� tiinț�ă ș� i energie –, î�n care te co-
nectezi la conș� tiinț�a auto-organizatoare a fiecărui trup, a
fiecărei persoane, a fiecărui lucru, a fiecărui loc, î�n fiecare
moment. Astfel, când te abandonezi sub formă de conș� tiin-
ț�ă (lipsită de simț�uri) î�n acest câmp al unităț�ii, î�n care nu
există separare, ș� i continui să pătrunzi tot mai adânc î�n vid
sau î�ntuneric, pentru că nu există nimic fizic acolo, tu, con-
ș� tiinț�ă fiind, devii mai puț�in separat de conș� tiinț�a câmpu-
lui unificat. Dacă poț�i continua să devii mai receptiv ș� i mai
conș� tient de el ș� i continui să î�i acorzi atenț�ie, atunci î�ț�i in-
vesteș� ti energia î�n el ș� i î�ț�i direcț� ionezi atenț� ia spre el.
Astfel, pe măsură ce continui să te deplasezi spre el, vei
simț�i mai puț�ină separare ș� i mai multă integrare.
Î�n cele din urmă, deoarece î�n câmpul unificat nu există
decât eternul moment prezent, î�ntrucât nu există timp lini-
ar (doar acelaș� i timp), conș� tiinț�a ș� i energia câmpului unifi-
cat, care dau formă î�ntregii materii prin observare, se află
mereu î�n eternul moment prezent. Prin urmare, pentru ca
tu să te poț�i conecta ș� i unifica cu ele, va trebui să fii, la rân-
dul tău, pe deplin î�n timpul prezent. Dacă revezi figura
Spațiul-timp și timpul-spațiu 411

11.10, aceasta î�ț�i arată cum î�ț�i poț�i distruge propria sepa-
rare ș� i conș� tiinț�ă individuală, pentru a percepe unitatea ș� i
integritatea câmpului unificat.

Figura 11.10
Cu cât trăim mai mult cu atenția direcționată asupra lumii exterioare,
trăind ca trup, fiind o persoană, deținând un lucru, trăind undeva, în-
tr-un anumit moment din realitatea noastră 3-D, cu atât percepem mai
mult separarea și lipsa. Pe măsură ce ne abatem atenția de la lumea exte-
rioară spre lumea interioară, în momentul prezent, conștiința noastră se
412 SUPRANATURAL

aliniază cu conștiința ei; acum suntem prezenți în ea. Pe măsură ce ne


abandonăm mai adânc în profunzimea câmpului unificat, sub formă de
conștiință, percepem mai puțină separare sau lipsă și mai multă unita-
te și integrare. Dacă nu există separare între două puncte de conștiință,
atunci nu există spațiu și nici timp – ci tot timpul (timpurile) și tot spa-
țiul (spațiile). Prin urmare, cu cât simțim mai mult și cu cât percepem
mai puțină lipsă, cu atât simțim mai mult că viitorul nostru s-a întâm-
plat deja. Acum nu mai creăm din dualitate, ci din unitate.

Un ultim aspect despre viteza luminii. �n acest domeniu


al lumii materiale, lumina vizibilă este o frecvenț�ă bazată
pe polaritate (electroni, pozitroni, fotoni ș� i aș� a mai depar-
te). Dacă dai câteva pagini ș� i te uiț�i la figura 11.11, potrivit
scalei, la distanț�a de aproximativ o treime faț�ă de cea mai
lentă frecvenț�ă, este locul unde se produce diviziunea lu-
minii. Deasupra acestei unde sau frecvenț�e, este locul unde
materia trece din formă î�n energie ș� i singularitate, iar de-
desubtul acestei frecvenț�e se află divizarea ș� i polaritatea.
Când are loc divizarea luminii, se produc fotoni, electroni ș� i
pozitroni pentru că lumina vizibilă deț�ine ș� ablonul infor-
maț�ional al materiei ca frecvenț�ă organizată î�n modelele
de lumină. Această diviziune a luminii este locul î�n care a
avut loc Big Bang-ul – î�n care singularitatea a devenit dua-
litate ș� i polaritate ș� i unde universul a apărut î�n cele din
urmă ca informaț�ie organizată ș� i materie. De aceea, acest
vid este un î�ntuneric etern: nu există lumină vizibilă.3
Deoarece materia vibrează la o frecvenț�ă atât de lentă,
nu poț�i pătrunde î�n dimensiunea timpului-spaț�iu sau î�n
câmpul unificat ca trup ori materie, deci trebuie să devii
acorporal. Nu î�ț�i poț�i lua identitatea cu tine, aș� a că trebuie
să devii apersonal. Nu poț�i lua lucruri cu tine, aș� a că trebu-
ie să devii amaterial. Nu poț�i fi undeva, aș� a că va trebui să
fii aspaț�ial. Î�n fine, dacă trăieș� ti un trecut familiar sau un
Spațiul-timp și timpul-spațiu 413

viitor previzibil, unde timpul apare liniar, ca să ajungi î�n


timpul-spaț�iu, trebuie să trăieș� ti atemporalitatea. Cum faci
acest lucru? Continui să î�ți� menț�ii atenț�ia asupra câmpului
unificat – nu prin intermediul simț�urilor, ci al conș� tiinț�ei. Pe
măsură ce î�ți� modifici conș� tiinț�a, î�ți� creș� te ș� i energia. Cu cât
devii mai conș� tient de acest câmp invizibil, cu atât mai mult te
î�ndepărtezi de separarea materiei ș� i te apropii de unitate.
Acum eș� ti î�n câmpul cuantic sau unificat. Acesta este
câmpul informaț�iei, care conectează fiecare corp, fiecare
persoană, fiecare lucru, fiecare loc ș� i fiecare moment.

Câmpul unificat: devii fiecare corp, fiecare persoană,


fiecare lucru, fiecare loc în fiecare moment
Materia este foarte densă ș� i, datorită densităț�ii sale, vibrea-
ză la cea mai mică frecvenț�ă din univers. Î�n figura 11.11,
poț�i vedea că, pe măsură ce frecvenț�a materiei creș� te, acce-
lerând din ce î�n ce mai mult, materia, aș� a cum o cunoaș� tem
noi, se dematerializează î�n energie. La un moment dat, din-
colo de spectrul luminii vizibile – deasupra sferei dualităț�ii
ș� i polarităț�ii – toate informaț�iile despre materie se trans-
formă î�ntr-o energie mai unificată. După cum poț�i vedea,
cu cât frecvenț�a este mai mare, cu atât această energie de-
vine mai ordonată ș� i mai coerentă. La acest nivel de frec-
venț�ă ș� i energie, dualitatea ș� i polaritatea se unifică pentru
a deveni una. Noi î�i dăm numele de iubire sau de integrita-
te, pentru că nu mai există divizare sau separare. Aici se
î�mbină pozitivul ș� i negativul; locul unde femeile ș� i bărbaț�ii
se contopesc; unde trecutul ș� i viitorul se unesc; unde nu
mai există bine ș� i rău; unde corect ș� i greș� it nu se mai apli-
că; unde contrariile devin unul.
414 SUPRANATURAL

Figura 11.11
Totul pornește de la un gând conștient. Pe măsură ce frecvența gându-
lui conștient scade, își încetinește energia până când, în cele din urmă,
capătă formă și devine materie.
La frecvența vitezei luminii, modelul întregii materii este reflectat
drept șablon, pentru a deveni structură. La viteza luminii, energia se
împarte în polaritate sau dualitate și sunt creați electronii, pozitronii
etc. Deasupra vitezei luminii, există grade mai mari de ordine, care sunt
reflectate ca grade mai mari de integritate.
Pe măsură ce călătorim din materie în conștiință și ne depășim pe
noi înșine, întorcându-ne atenția către câmpul unificat, odată ce străba-
tem planul luminii vizibile, devenim acorporali, apersonali, amateriali,
aspațiali, atemporali. În această sferă, trăim ca o conștientizare a altor
dimensiuni, a altor realități și a altor posibilități. Întrucât frecvența
transportă informații și, în sfera cuantică, există frecvențe infinite, pu-
tem percepe alte planuri existente acolo.
Dacă te uiți la săgețile care se deplasează dinspre materie spre
câmpul unificat – linia dreaptă de sus –, reprezentând toate posibilitățile,
Spațiul-timp și timpul-spațiu 415

vei vedea că trebuie să parcurgi frecvențele inferioare dintre materie și


lumină, care sunt niveluri diferite de gânduri și emoții. Privește diferitele
niveluri de conștiință pe care trebuie să le străbați pentru a ajunge la
unitate și vei înțelege de ce cei mai mulți dintre noi nu fac călătoria.

Continuând ascensiunea pe această scară, departe de


materie ș� i separare, vei continua să percepi grade din ce î�n
ce mai mari de integritate, ordine ș� i iubire. Ordinea acestei
energii tot mai coerente este purtătoare de informaț�ie, iar
această informaț�ie este tot mai multă iubire. Dacă vei con-
tinua să accelerezi materia ș� i mai tare, î�n cele din urmă, va
vibra, ca frecvenț�ă, atât de repede î�ncât va exista sub formă
de linie dreaptă. Pe această linie există frecvenț�e infinite,
ceea ce î�nseamnă că există ș� i posibilităț�i infinite. Acesta
este câmpul punctului-zero sau punctul de singularitate al
câmpului cuantic – un câmp de informaț�ie omniprezent,
ubicuu, existent sub formă de energie ș� i frecvenț�ă, care or-
donează î�ntreaga realitate prin observare, dintr-un singur
punct. L-am putea numi mintea lui Dumnezeu, conș� tiinț�a
unităț�ii, energia sursă sau oricum vrei să î�i spui, pentru a
defini principiul de auto-organizare al universului. Acesta
este locul unde toate potenț�ialele sau posibilităț�ile există
sub formă de gând – sursa ultimă a unei inteligenț�e iubitoa-
re ș� i a unei iubiri inteligente care dă formă acestei î�ntregi
realităț�i prin observare. Prin urmare:
• Cu cât este mai mare frecvenț�a pe care o percepem,
cu atât este mai mare energia;
• Cu cât este mai mare energia, cu atât este mai mare
informaț�ia la care avem acces;
• Cu cât este mai mare informaț�ia, cu atât este mai
mare conș� tiinț�a;
416 SUPRANATURAL

• Cu cât este mai mare conș� tiinț�a, cu atât este mai


mare conș� tientizarea;
• Cu cât este mai mare conș� tientizarea, cu atât este
mai mare mintea;
• Cu cât este mai mare mintea, cu atât este mai mare
capacitatea de a afecta materia.
Î�n ierarhia legilor universale, legile cuantice î�ntrec le-
gile newtoniene (sau clasice). Acesta este motivul pentru
care Einstein a spus: „Câmpul este singurul factor de gu-
vernare a particulei”, fiindcă câmpul cuantic guvernează,
organizează ș� i unifică toate legile naturii ș� i direcț�ionează
î�ntotdeauna energia î�n ordine, dând formă luminii prin
modelare. Pe planeta noastră, e suficient să ne uităm î�n
natură pentru a vedea cum ș� irul lui Fibonacci, cunoscut ș� i
sub numele de proporț�ia de aur (o formulă matematică re-
curentă găsită î�n î�ntreaga natură, care generează ordine ș� i
coerenț�ă), conferă ordine materiei. Este câmpul punctu-
lui-zero, format din posibilităț�i sau gânduri (deoarece gân-
durile sunt posibilităț�i), care î�i î�ncetinesc frecvenț�a, creând
ordine ș� i formă.
Câmpul unificat este o inteligenț�ă auto-organizatoare,
care conferă, prin observare, ordine ș� i formă lumii materi-
ale. Cu cât te poț�i abandona mai mult î�n el, cu cât te poț�i
apropia mai mult de el ș� i contopi cu el, cu atât vei simț�i mai
puț�ină lipsă ș� i separare ș� i, prin urmare, vei trăi mai multă
integralitate ș� i unitate. Când tu, drept conș� tiinț�ă, te desfă-
ș� ori î�n această sferă infinită de posibilităț�i, î�ncepi să te simț�i
conectat la conș� tiinț�a fiecărui trup, fiecărei persoane, fie-
cărui loc, fiecărui lucru, î�n fiecare moment – inclusiv la visele
tale despre viitor. Din moment ce conș� tiinț�a este conș� tienti-
zare ș� i conș� tientizarea î�nseamnă să acorzi atenț�ie, primul
Spațiul-timp și timpul-spațiu 417

pas pentru a percepe câmpul unificat este să-l conș� tienti-


zezi, pentru că, dacă nu faci asta, el nu există. Aș� adar, cu cât
acorzi mai multă atenț�ie acestui câmp, cu atât vei deveni
mai conș� tient de el.
Există totuș� i un avertisment. După cum am văzut, singu-
ra cale prin care poț�i intra î�n sfera conș� tiinț�ei pure este prin a
deveni conș� tiinț�ă pură; cu alte cuvinte, singura cale de a intra
î�n această î�mpărăț�ie a gândului este sub formă de gând. Asta
î�nseamnă că trebuie să î�ți� depășești simț�urile, î�ndepărtân-
du-ț�i atenț�ia de la materie ș� i particulă ș� i direcț�ionând-o, î�n
schimb, către energie sau undă. Dacă te poț�i desfăș� ura sub
formă de conș� tiinț�ă î�n această sferă nevăzută, imaterială, de
î�ntuneric nesfârș� it ș� i realizezi că eș� ti o formă de conș� tientiza-
re î�n prezenț�a unei forme de conș� tientizare superioare, con-
ș� tiinț�a ta se va contopi cu o conș� tiinț�ă superioară.
Dacă poț�i face asta, dacă te poț�i da la o parte ș� i zăbovi
sub formă de conș� tiinț�ă sau conș� tientizare î�n acest câmp,
dacă te poț�i preda î�ncontinuu î�n faț�a acestei iubiri inteligen-
te – aceeaș� i inteligenț�ă î�nnăscută care creează universul ș� i
î�ț�i dă viaț�ă –, va ajunge să te consume. Această inteligenț�ă
iubitoare este atât personală, cât ș� i universală, î�n interiorul
tău, cât ș� i î�n jurul tău, iar după ce te va consuma, va crea ș� i
restabili ordinea ș� i echilibrul î�n ceea ce î�nseamnă biologia
ta, deoarece î�nsăș� i natura sa este aceea de a organiza mate-
ria î�ntr-un mod mai coerent. Acum treci prin urechile acului,
iar de cealaltă parte a lui nu mai există separare î�ntre două
puncte de conș� tiinț�ă. Există o singură conș� tiinț�ă – sau unita-
te. Aici, toate posibilităț�ile sunt viabile.
Deoarece pătrunzi î�n domeniul conș� tiinț�ei, al gândului,
al informaț�iei, al energiei ș� i al frecvenț�ei, puntea care te con-
duce de la spaț�iul-timp la timpul-spaț�iu trece de la a fi un
418 SUPRANATURAL

trup, o persoană, un lucru, î�ntr-un anumit loc, la un anumit


moment, la a fi acorporal, apersonal, amaterial, aspaț�ial ș� i
atemporal. Aceasta este nexul – pragul către câmpul unificat
sau cuantic (î�ntoarce-te ș� i revezi figurile 11.8 ș� i 11.9).
Î�n această sferă a infinitelor posibilităț�i necunoscute,
te aș� teaptă nenumărate potenț�iale ș� i experienț�e noi – nu
cele vechi, cunoscute, pe care le-ai trăit î�n mod repetat.
Până la urmă, nu asta î�nseamnă necunoscutul? Necunos-
cutul este doar o posibilitate, care există pentru tine ca un
gând nou. Când eș� ti, ca gând, î�n această sferă a gândului
pur, singurul lucru care te limitează este imaginaț�ia ta. Dar
dacă, atunci când eș� ti î�n această sferă a gândului, realizezi
că te gândeș� ti din nou la o persoană, un lucru, un trup, un
loc, dintr-un timp cunoscut, conș� tiinț�a ta (ș� i, prin urmare,
energia ta) se î�ntoarce î�n realitatea cunoscută a spaț�iului ș� i
timpului tridimensionale – î�n sfera separării.
Î�ntrucât fiecare gând pe care î�l ai are o frecvenț�ă, î�n mo-
mentul î�n care î�ncepi să te gândeș� ti la durerea din corp sau
la progresul bolii tale, sau la problemele de la slujbă, sau la
dificultăț�ile pe care le ai cu mama ta, sau la lucrurile pe care
trebuie să le faci î�ntr-un anumit interval de timp, te î�ntorci
î�n acest spaț�iu ș� i timp. Conș� tiinț�a ta revine î�n această sferă a
lumii materiale, iar gândurile tale produc aceeaș� i frecvenț�ă
egală cu materia ș� i particulele (revezi figura 11.10). Vibraț�ia
energiei revine la acelaș� i nivel al lumii fizice cunoscute a re-
alităț�ii tridimensionale, astfel î�ncât exerciț�i un efect mai
slab asupra realităț�ii personale. Vibrezi din nou ca materie
ș� i ș� tim cu toț�ii ce î�nseamnă acest lucru.
Pe măsură ce frecvenț�a ta se deplasează din ce î�n ce
mai mult î�n densitate, te î�ndepărtezi tot mai tare de câm-
pul unificat; drept urmare, te simț�i separat de el. Î�n acest
Spațiul-timp și timpul-spațiu 419

caz, dacă visele tale există ca gânduri î�n câmpul unificat, va


dura foarte mult ca ele să devină realitate.
Dacă te gândeș� ti la o persoană, un lucru, un trup, un loc,
dintr-un anumit moment, atunci nu î�ț�i depăș� eș� ti identitatea,
care a fost modelată de totalitatea experienț�elor tale tre-
cute. Te afli î�ncă, literalmente, î�n aceleaș� i amintiri, gânduri
obiș� nuite ș� i emoț�ii condiț�ionate pe care le-ai asociat cu toț�i
oamenii ș� i lucrurile familiare, î�n anumite momente ș� i locuri
din realitatea ta cunoscută – ceea ce î�nseamnă că atenț�ia ș� i
energia ta sunt legate de realitatea ta personală trecut-pre-
zent. Gândeș� ti conform identităț�ii tale, aș� a că viaț�a ta va
rămâne aceeaș� i. Eș� ti aceeaș� i personalitate care î�ncearcă să
creeze o nouă realitate personală.
Când spun că trebuie să treci dincolo de tine î�nsuț�i, asta
î�nseamnă să uiț�i de tine – să-ț�i î�ndepărtezi atenț�ia de la per-
sonalitatea ta ș� i de la realitatea ta trecut-prezent. Aș� adar,
este logic: ca să-ț�i vindeci trupul, trebuie să treci dincolo de
el. Ca să creezi ceva nou î�n viaț�a ta, trebuie să uiț�i de vechea
ta viaț�ă neschimbată. Ca să rezolvi o problemă din mediul
tău extern, trebuie să treci dincolo de memoria ta ș� i de emo-
ț�iile aferente, legate de această problemă. Iar dacă vrei să
creezi un eveniment nou, neaș� teptat, î�n viitoarea ta cronolo-
gie, trebuie să î�ncetezi să mai anticipezi inconș� tient viitorul
previzibil, bazat pe amintirile familiare despre trecut. Va
trebui să treci la un nivel mai î�nalt al conș� tiinț�ei decât cel
care a creat oricare dintre aceste realităț�i.
Î�n câmpul unificat, nu ai unde să mergi pentru că te afli
peste tot; nu ai ce să-ț�i doreș� ti, pentru că eș� ti atât de î�ntreg
ș� i de complet î�ncât simț�i că ai totul; nu poț�i judeca pe ni-
meni pentru că eș� ti toț�i; ș� i nu mai e necesar să devii cineva
pentru că eș� ti fiecare. Ș� i de ce ț� i-ai face griji că nu ai
420 SUPRANATURAL

niciodată timp, dacă exiș� ti î�ntr-un tărâm î�n care timpul


este infinit?
Cu cât te simț�i mai î�ntreg, cu atât trăieș� ti mai puț�in lip-
sa ș� i, prin urmare, î�ț�i doreș� ti mai puț�in. Cum să î�ț�i doreș� ti
ceva sau să trăieș� ti î�n lipsă când te simț�i î�ntreg? Dacă exis-
tă mai puț�ină lipsă, există mai puț�ină nevoie de a crea dua-
litate, polaritate ș� i separare. Cum să ai dorinț�ă când eș� ti
complet? Când creezi din integralitate, simț�i ca ș� i cum ai
avea acel lucru. Nu mai există nevoie, î�ncercare, dorinț�ă,
forț�are, anticipare, luptă sau speranț�ă – la urma urmei,
speranț�a este un cerș� etor. Când creezi dintr-o stare de in-
tegralitate, există doar cunoaș� tere ș� i observare. Aceasta
este cheia manifestării realităț�ii: a fi conectat, nu separat.
Dacă timpul din lumea ta tridimensională este creat de
iluzia spaț�iului dintre două obiecte sau două puncte de
conș� tiinț�ă, atunci cu cât eș� ti mai unit cu câmpul unificat, cu
atât există mai puț�ină separare î�ntre tine ș� i tot ce este ma-
terial. Când conș� tiinț�a ta se contopeș� te sau devine mai co-
nectată la câmpul unificat – la sfera integralităț�ii ș� i unităț�ii
– nu mai există separare î�ntre două puncte de conș� tiinț�ă.
Această integralitate se reflectă apoi î�n biologia, chimia,
circuitele, hormonii, genele, inima ș� i creierul tău, restabi-
lind echilibrul î�ntregului sistem. O frecvenț�ă sau o energie
mai mare se află acum î�n miș� care prin sistemul nervos au-
tonom – un sistem care î�ț�i dă viaț�ă î�n permanenț�ă ș� i al că-
rui program este să creeze echilibru ș� i ordine. Această
energie poartă un mesaj de integralitate ș� i, prin urmare,
devii mai sfânt. Cu cât este mai mare frecvenț�a pe care o
percepi, cu atât este mai scurtă perioada de timp necesară
pentru a te desfăș� ura î�n această realitate tridimensională
spaț�iu-timp.
Spațiul-timp și timpul-spațiu 421

După cum am aflat mai devreme î�n acest capitol, când


diminuezi spaț�iul dintre două puncte de conș� tiinț�ă, elimini
timpul. Când această iluzie a separării nu mai există, per-
cepi o distanț�ă mai mică î�ntre tine (o identitate care trăieș� te
î�ntr-un corp, î�ntr-un mediu fizic, î�n timp liniar) ș� i oameni,
obiecte, lucruri, locuri, materie ș� i chiar visele tale. Prin ur-
mare, cu cât te apropii mai mult de câmpul unificat, cu atât
te simț�i mai conectat la fiecare persoană ș� i la fiecare lucru.

Figura 11.12
Odată ce devenim conștiința fiecărei persoane, a fiecărui trup, a fiecă-
rui lucru, a fiecărui loc, în orice moment... din punct de vedere teoretic,
putem crea orice corp, deveni oricare persoană, putem avea orice, trăi
în orice loc și fi în orice moment.

Tu, drept conș� tiinț�ă, eș� ti î�n sfera unităț�ii ș� i, î�ntrucât nu


există separare, timpul este etern. Ș� i nu uita: Când există
timp infinit, există spaț�ii, dimensiuni posibile ș� i realităț�i
infinite care trebuie experimentate. Fie că te „gândeș� ti” că
eș� ti sau oricine te „gândeș� ti” că eș� ti, acela eș� ti. De fapt, nu
există nimic ce să î�ncerci să creezi, fiindcă există deja ca
gând î�n sfera tuturor gândurilor. Tot ce trebuie să faci este
422 SUPRANATURAL

să devii conș� tient de el ș� i să î�i dai viaț�ă prin observare,


experimentându-l.
Urmăreș� te figura 11.12. Î�n timp ce faci asta ș� i î�ț�i î�nde-
părtezi atenț�ia de la a fi cineva, la a deveni nimeni, la a de-
veni fiecare, poț�i crea pe oricine. Pe măsură ce faci trecerea
de la viaț�a ca o persoană, la a deveni nicio persoană, la a
deveni fiecare persoană, poț�i deveni orice persoană. Pe
măsură ce î�ț�i î�ndepărtezi atenț�ia de la un lucru, treci î�n sfe-
ra amaterialului, te contopeș� ti cu toate lucrurile, poț�i avea,
astfel, orice lucru. Pe măsură ce î�ț�i schimbi percepț�ia de la
un loc la niciun loc, vei ajunge î�n fiecare loc ș� i vei putea trăi
oriunde. Ș� i, î�n cele din urmă, când î�ț�i schimbi conș� tiinț�a de
la un moment la niciun moment, pentru a deveni fiecare
moment, poț�i exista î�n orice moment.
Iată ce î�nseamnă să devii supranatural.
Pretutindeni î�n lume, trudesc de ani de zile ca să î�i î�nvăț�
pe cursanț�ii noș� tri cum să se autodepăș� ească. Ș� tiu acum că
primul pas î�n acest proces este să-ș� i stăpânească corpul, să
depăș� ească condiț�iile din mediul extern ș� i să transcendă
timpul. Când realizează asta, se trezesc î�n pragul experi-
mentării câmpului unificat. Odată ajunș� i la acest nex, tre-
buie î�nvăț�aț�i că există mai multe de experimentat.
Dacă î�nvăț�area î�nseamnă să faci noi conexiuni sinaptice,
cu cât î�nveț�i mai mult despre un lucru, cu atât î�l poț�i aprecia
mai mult, poț�i deveni mai conș� tient de el ș� i î�l poț�i experimen-
ta, deoarece poț�i folosi pentru el un nou set de reț�ele neurona-
le. La urma urmei, acț�iunea de î�nvăț�are este cea care te schimbă
sau care î�ți� î�mbogăț�eș� te trăirile – dacă nu ai î�nvăț�at nimic nou,
experienț�a ta va rămâne probabil aceeaș� i, deoarece percepi
realitatea cu aceleaș� i circuite neuronale ca ș� i î�nainte. Cunoaș� -
terea este mesagerul evoluț�iei experienț�ei tale.
Spațiul-timp și timpul-spațiu 423

De exemplu, mie î�mi place vinul roș� u ș� i conduc câteva


tururi anuale enologice, î�n diferite părț�i ale lumii. Nume-
roș� i oameni, care participă la aceste evenimente de o săp-
tămână, î�mi spun la î�nceput că nu „ș� tiu” nimic despre vin.
Eu traduc această afirmaț�ie î�n sensul că, probabil, nu au
î�nvăț�at nimic despre strugurii fermentaț�i sau au avut prea
puț�in de-a face cu acest lucru. Adevărul este că, î�ntrucât au
o experienț�ă ș� i cunoș� tinț�e limitate din trecut, au un circuit
neuronal foarte limitat pentru a percepe orice gust sau nu-
anț�ă reală. Am putea spune, aș� adar, că nu ș� tiu ce să caute
ca să se bucure cu adevărat de experienț�ă.
Dar ce se î�ntâmplă dacă î�nvaț�ă cum produc viticultorii
vinul ș� i î�i î�nț�eleg istoria, tipul de struguri pe care î�i folosesc
ș� i de ce î�i folosesc? Apoi î�nvaț�ă despre modul î�n care se
depozitează vinul î�n butoaie de stejar, pentru cât timp ș� i de
ce. Acest lucru i-ar familiariza cu î�ntregul proces ș� i cu raț�io-
namentul legat de motivele pentru care un anumit vin este
atât de plăcut.
Acesta este procesul, dar acum gândeș� te-te la un vin
bun î�mbuteliat. Dacă nu recunosc aroma de prune, nuanț�e-
le de cireș� negru ș� i coacăze, tentele de vanilie ș� i piele, mi-
rosul parfumurilor florale, procentul de tanin, dacă a stat
la maturat î�n butoaie de stejar sau î�n recipiente din oț�el
inoxidabil ș� i pentru cât timp, atunci nu ș� tiu ce să caute ș� i
nu se vor putea bucura pe deplin. Aceasta se î�ntâmplă abia
î�n momentul î�n care ș� tiu ce să caute ș� i ce să conș� tientizeze.
Am putea spune, atunci, că conș� tientizarea lor le schimbă
experienț�a.
Ș� tiu că acest lucru este adevărat deoarece, î�ntr-o săp-
tămână, aceiaș� i oameni care au spus iniț�ial că nu le place
vinul roș� u sau că nu ș� tiu nimic despre asta pleacă cu o
424 SUPRANATURAL

experienț�ă cu totul nouă î�n urma interacț�iunii. După multe


zile de î�nvăț�are ș� i de descoperire a ceea ce trebuie să caute
– rămânând prezenț�i, î�n mod repetat, ș� i concentrându-ș� i
î�ntreaga conș� tientizare asupra savorii ș� i aromelor specifi-
ce, gustând zi de zi toate tipurile de vin ș� i hotărând ce le
place ș� i ce nu, fiind atenț�i continuu ș� i, prin urmare, acti-
vându-ș� i, conectându-ș� i ș� i asamblându-ș� i noi conexiuni
neurale – oamenii aceș� ti vor ș� ti foarte precis ce tip de vin
preferă. Î�ntr-o săptămână, ajung la un nivel complet de
apreciere, conș� tientizare ș� i î�nț�elegere. Din nou, experienț�a
i-a schimbat. Acelaș� i lucru este valabil ș� i atunci când vine
vorba de câmpul unificat. Dacă nu eș� ti conș� tient de el,
atunci nu există pentru tine, î�nsă cu cât ș� tii mai multe des-
pre el ș� i cu cât eș� ti mai conș� tient de ceea ce cauț�i, cu atât
mai mult î�i poț�i acorda atenț�ie prin conș� tientizare ș� i î�l poț�i
percepe mai profund. Ș� i ar trebui să te schimbe.
Î�ncă de la naș� tere, eș� ti instruit să î�ț�i menț�ii atenț�ia asu-
pra materiei ș� i nu asupra energiei. Eș� ti condiț�ionat să crezi
că ai nevoie de simț�uri pentru a percepe realitatea; cu alte
cuvinte, dacă nu poț�i vedea, auzi, simț�i, mirosi, atinge sau
gusta un anumit lucru, el nu există. Datorită acestui fapt,
majoritatea oamenilor acordă cea mai mare atenț�ie mate-
riei, obiectelor ș� i particulelor, acordând foarte puț�in timp
pentru a-ș� i î�ndrepta atenț�ia asupra energiei, informaț�iilor
ș� i undelor. De exemplu, nu eș� ti conș� tient de degetul tău
mare de la piciorul stâng până când nu ț�i se atrage atenț�ia
asupra lui. El există dintotdeauna, dar nu ai fost conș� tient de
asta. Î�nsă, din momentul î�n care devii conș� tient de el, prinde
viaț�ă. Acelaș� i lucru este valabil ș� i pentru câmpul unificat. Cu
cât vei deveni mai conș� tient de el, cu atât va exista mai mult
î�n realitatea ta. Concentrându-se exclusiv pe materie, oame-
nii exclud posibilul din viaț�a lor. Aceasta este unda: o
Spațiul-timp și timpul-spațiu 425

energie a posibilului. Cu cât î�i acorzi mai multă atenț�ie, cu


atât ar trebui să apară mai multe posibilităț�i î�n viaț�a ta.
Fiindcă lucrul asupra căruia î�ț�i concentrezi atenț�ia este
ș� i lucrul către care î�ț�i direcț�ionezi energia, din momentul
î�n care devii conș� tient de câmpul unificat, atenț�ia ta deter-
mină extinderea acestuia. De exemplu, când î�ț�i direcț�ionezi
atenț�ia ș� i conș� tientizarea asupra durerii, aceasta se măreș� -
te, pentru că o percepi mai mult. Dacă continui să acorzi
atenț�ie durerii ș� i o percepi din ce î�n ce mai mult, va deveni
parte din viaț�a ta. Acelaș� i lucru se î�ntâmplă ș� i cu câmpul
unificat; când î�ț�i concentrezi atenț�ia asupra lui ș� i devii mai
conș� tient de el, el se extinde. Ș� i, după cum tocmai am spus
despre durere, atunci când î�l percepi mai mult, el există ca
parte a vieț�ii tale.
Prin simplul fapt că î� ț� i concentrezi atenț� ia asupra
câmpului unificat – devenind conș� tient de el, remarcân-
du-l, percepându-l, interacț�ionând cu el ș� i rămânând pre-
zent cu el, clipă de clipă – acesta apare ș� i se desfăș� oară î�n
realitatea ta, î�n fiecare zi. Cum apare ș� i cum se desfăș� oară?
Prin necunoscute: î�ntâmplări fericite, sincronii, oportunităț�i,
coincidenț�e, noroc, prin a fi la locul potrivit la momentul
potrivit ș� i momente uimitoare.
Potrivit celei mai bune descrieri pe care o pot da din
experienț�ă, acest câmp unificat este o inteligenț�ă divină,
iubitoare ș� i o iubire inteligentă care este î�n interiorul ș� i î�n
jurul tău, aș� a că, de fiecare dată când î�ț�i concentrezi atenț�ia
asupra lui, devii conș� tient de prezenț�a divinului î�n interio-
rul ș� i pretutindeni î�n jurul tău. Direcț�ionându-ț�i atenț�ia
asupra lui, divinul ar trebui să se manifeste mai mult î�n
viaț�a ta. Din moment ce conș� tiinț�a este conș� tientizare, iar
conș� tientizarea î�nseamnă să acorzi atenț�ie, atunci când
426 SUPRANATURAL

eș� ti conș� tient de el ș� i î�i acorzi atenț�ie, î�ncepi să te conto-


peș� ti cu el. Experienț�a ta va face, literalmente, să devii el ș� i,
pe măsură ce te desfăș� ori din ce î�n ce mai profund î�n acest
câmp unificat, vei avea din ce î�n ce mai multe de explorat ș� i
de experimentat.
Dacă te uiț�i din nou la figura 11.11, pe măsură ce te
apropii mai mult de linia dreaptă care reprezintă energia
sursă sau unitatea, este firesc ca singurul mod prin care te
poț�i apropia de ea să fie menț�inerea atenț�iei asupra ei ș� i o
mai mare conș� tientizare a ei. Dacă faci acest lucru î�n mod
corect, î�n timp ce te î�ndepărtezi de dualitate sau separare,
î�nspre unitate ș� i unicitate, î�ntrucât sentimentele sunt pro-
dusul final al experienț�ei, ar trebui să simți din ce î�n ce mai
multe niveluri de iubire, unitate ș� i integralitate. Odată ce
percepi această iubire inteligentă î�ntr-o măsură din ce î�n
ce mai mare, î�n viaț�a ta se î�ntâmplă trei lucruri.
Primul lucru este că, pe măsură ce î�ți� direcț�ionezi atenț�ia
ș� i conș� tientizarea asupra câmpului unificat, apropiindu-te
de Sursă ș� i pătrunzând mai adânc î�n ea, o vei trăi mai mult.
Această călătorie trasează o rută neurologică direct de la cre-
ierul tău responsabil cu gândirea către sistemul nervos auto-
nom. Acum, de fiecare dată când te aventurezi mai adânc î�n el,
pe măsură ce î�ți� î�ncetineș� ti creierul, creezi o autostradă neu-
rologică cu mai multe benzi ș� i acest neuro-traseu devine mai
solid pentru că î�l foloseș� ti mai des. Cu timpul, asta î�ț�i î�ngă-
duie să fuzionezi mai uș� or cu câmpul.
Al doilea lucru care se î�ntâmplă este că, î�ntrucât experi-
enț�a î�mbogăț�eș� te creierul, de fiecare dată când interacț�io-
nezi cu acest câmp unificat ș� i î�l experimentezi, creierul se
schimbă. Asta face experienț� a: î�mbogăț� eș� te ș� i perfecț� io-
nează circuitele creierului. Acum, î�ț�i instalezi î�n creier
Spațiul-timp și timpul-spațiu 427

echipamentul pentru a fi mai conș� tient de acest câmp data


viitoare când te contopeș� ti cu el. De asemenea, din mo-
ment ce experienț�a produce o emoț�ie, pe măsură ce simți
câmpul unificat, î�ncepi să-l î�ntruchipezi; î�ncorporezi astfel
mai mult divin î�n tine.
Conform modelului cuantic al realităț�ii, din moment ce
orice boală este o scădere ș� i o incoerenț�ă a frecvenț�ei, mo-
mentul î�n care corpul se confruntă cu această nouă frec-
venț�ă ridicată coerentă, energia acelui eveniment creș� te
vibraț�ia corpului, dându-i coerenț�ă ș� i ordine. De multe ori,
la atelierele noastre desfăș� urate î�n î�ntreaga lume, atunci
când corpurile cursanț�ilor au fost actualizate cu o nouă
frecvenț�ă ș� i cu noi informaț�ii, am asistat la schimbări in-
stantanee î�n starea lor de sănătate.
Î�ntrucât sarcina sistemului nervos autonom este să
creeze echilibru ș� i sănătate, atunci când ne dăm la o parte,
nu mai analizăm, nu mai gândim ș� i ne predăm pe deplin,
această inteligenț�ă intervine ș� i creează ordine. Dar de data
aceasta poartă din câmpul unificat un mesaj mai nou, de
auto-organizare, cu o frecvenț�ă mai ridicată. Aceeaș� i ener-
gie coerentă ridică frecvenț�a materiei. Este ca ș� i cum ai
schimba frecvenț�a unui post de radio î�ncărcat cu unde sta-
tice cu o frecvenț�ă ș� i un semnal clare. Corpul primeș� te un
semnal mai coerent.
Când se î�ntâmplă acest lucru, vei simț�i o iubire intensă,
o bucurie profundă de a exista, un sentiment sporit de li-
bertate, fericire indescriptibilă, o admiraț�ie pentru viaț�ă,
niveluri ridicate de recunoș� tinț�ă ș� i un simț�ământ smerit de
putere reală. Î�n acel moment, energia din câmpul unificat
– sub formă de emoț�ie – î�ț�i recondiț�ionează corpul spre o
nouă conș� tiinț�ă ș� i o nouă minte. Î�ntr-o clipă, emoț�iile
428 SUPRANATURAL

ridicate activează gene noi î�n moduri noi, schimbându-ț�i


corpul ș� i scoț�ându-l î�n afara trecutului tău biologic.
Al treilea lucru care se î�ntâmplă atunci când te apropii de
câmpul unificat este că î�ncepi să auzi sau să percepi cunoaș� te-
rea ș� i informaț�ia diferit. Asta pentru că ț�i-ai schimbat circu-
itele creierului ș� i nu mai eș� ti aceeaș� i persoană. Vei cunoaș� te
adevărul la un nivel cu totul nou ș� i lucrurile pe care credeai
că le cunoș� ti vor părea o experienț�ă complet nouă. Experi-
enț�a interioară ț�i-a schimbat percepț�ia cu privire la ce se î�n-
tâmplă î�n lumea exterioară. Cu alte cuvinte, te-ai trezit.
Odată ce ai o experienț�ă, un sentiment sau ai o mai
bună î�nț�elegere a câmpului unificat – odată ce î�ț�i schimbi
circuitul creierului – ajungi să trăieș� ti ș� i să percepi realita-
tea î�n noi moduri. De fapt, vei observa un spectru al vieț�ii
pentru care creierul tău nu a avut î�nainte circuitele necesa-
re. Data viitoare când creierul tău va activa aceste reț�ele,
vei avea deja echipamentul pentru a experimenta î�n măsură
ș� i mai mare realitatea. Acum percepi î�n mai mare măsură o
realitate care a existat dintotdeauna; doar că ț�i-au lipsit
circuitele ca să o percepi anterior.
Dacă poț�i face această călătorie până la Sursă î�n mod
consecvent (vezi din nou figura 11.11) ș� i te poț�i conecta la
ea, î�n momentul î�n care interacț�ionezi cu adevărat cu ea,
î�ncepi să te comporț�i mai mult asemenea ei. Natura ei de-
vine natura ta ș� i prin tine se exprimă acum mai multă iubi-
re inteligentă. Care sunt calităț�ile ei î�nnăscute? Devii mai
răbdător, mai iertător, mai prezent, mai conș� tient, mai
receptiv, mai plin de voinț�ă, mai darnic, mai altruist, mai
iubitor ș� i mai atent, ca să amintesc doar câteva aspecte. Î�ț�i
dai seama că ceea ce cauț�i te caută la rândul său. Tu devii
acel lucru ș� i el devine tu.
Spațiul-timp și timpul-spațiu 429

Iată care este norma î�n acest caz:


• Să î�i permiț�i conș� tiinț�ei tale să se contopească cu o
conș� tiinț�ă superioară;
• Să te laș� i mai profund î�n voia iubirii inteligente;
• Să te î�ncrezi î�n necunoscut;
• Să renunț�i continuu la un aspect al sinelui limitat
pentru a te alătura unui sine superior;
• Să te pierzi î�n nimic pentru a deveni totul;
• Să te relaxezi î�ntr-o mare infinită de energie coerentă;
• Să continui să te desfăș� ori din ce î�n ce mai adânc î�n
unitate;
• Să renunț�i neî�ncetat la control;
• Să simț�i un grad din ce î�n ce mai mare de integrali-
tate ș� i, î�n cele din urmă:
• Drept conș� tiinț�ă, să devii receptiv, clipă de clipă, să
acorzi atenț�ie, să experimentezi, să fii prezent ș� i să
simț�i tot mai mult câmpul unificat din jurul tău, fără
să conș� tientizezi iarăș� i realitatea tridimensională.
Dacă faci asta cum trebuie, nu î�ț�i vei folosi simț�urile,
pentru că te afli dincolo de ele. Vei fi, pur ș� i simplu,
conș� tientizare.

Meditația spațiu-timp, timp-spațiu


Î�ncepe prin a-ț�i direcț�iona conș� tientizarea asupra inimii ș� i,
odată ce te-ai concentrat asupra spaț�iului pe care î�l ocupă ini-
ma ta î�n spaț�iu, devino conș� tient de respiraț�ia ta. Permite-i să
curgă î�năuntru ș� i î�n afara inimii, relaxându-ț�i ș� i adâncindu-ț�i
î�n acest timp respiraț�ia. Menț�inându-ț�i atenț�ia asupra inimii,
430 SUPRANATURAL

invocă o emoț�ie superioară ș� i susț�ine acest sentiment pentru


o perioadă de timp, acordând atenț�ie respiraț�iei tale. Radiază
această energie î�n spaț�iu, dincolo de trupul tău.
Apoi, folosind orice melodie care te inspiră (precum cea
pe care ai folosit-o pentru meditaț�ia din capitolul 5), practică
această meditaț�ie pentru a-ț�i extrage mintea din corp. Ia toată
energia depozitată î�n corp sub formă de emoț�ii de supravie-
ț�uire ș� i elibereaz-o î�n formă de emoț�ii superioare, folosind un
nivel de intensitate superior corpului care joacă rol de minte.
Pentru următoarele 10-15 minute, ascultă o melodie
sau două (fără versuri) care să î�ț�i inducă transa. Devii acum
conș� tiinț�ă pură, devii apersonal, acorporal, amaterial, as-
paț�ial ș� i atemporal, desfăș� urându-te sub formă de conș� ti-
inț�ă î�n câmpul unificat.
Acum este momentul să devii conectat la conș� tiinț� a
fiecărei persoane, fiecărui trup, fiecărui lucru, fiecărui loc,
din fiecare moment, unindu-te cu o conș� tiinț�ă superioară
î�n câmpul unificat. Tot ce trebuie să faci este să devii con-
ș� tient de acest câmp, să î�i acorzi atenț�ie, să rămâi prezent
î�n el ș� i să î�l simț�i î�n fiecare moment. Vei î�ncepe să simț�i din
ce î�n ce mai mult integralitatea ș� i unitatea, ceea ce se va
reflecta î�n biologia ta, deoarece corpul tău se confruntă cu
o energie mai coerentă care se miș� că prin el ș� i î�ț�i constru-
ieș� ti câmpul energetic. Menț�ine această stare aproximativ
10-20 de minute, abandonându-te din ce î�n ce mai mult ei.
Când ai terminat, readu-ț�i conș� tiinț�a î�ntr-un corp nou, un
mediu nou ș� i î�ntr-un timp complet nou.
Capitolul 12

GLANDA PINEALĂ

După cum ș� tii deja, atunci când noi, sub formă de conș� tiinț�ă,
ne deplasăm dincolo de lumea simț�urilor î�n această reali-
tate tridimensională, putem folosi frecvenț�e care transpor-
tă informaț�ii specifice dincolo de vibraț�ia materiei ș� i viteza
luminii. Când se î�ntâmplă acest lucru, creierul procesează
amplitudini extrem de mari de energie. Am măsurat ș� i am
observat acest fenomen î�n mod repetat cu ocazia scanări-
lor cerebrale ale cursanț�ilor noș� tri avansaț�i. De asemenea,
am aflat că, atunci când există o creș� tere a energiei î�n creier,
există î�ntotdeauna ș� i o creș� tere a conș� tiinț�ei ș� i a conș� tien-
tizării – ș� i viceversa. De fapt, este foarte dificil de stabilit
dacă energia sau nivelul de conș� tiinț�ă determină aceste
măsurători extreme. Dar nu cred că le putem separa pe cele
două, deoarece nu poț�i avea o schimbare a energiei fără o
schimbare a conș� tiinț�ei sau o schimbare a frecvenț�ei fără o
schimbare a informaț�iei.
Când te conectezi la niveluri mai profunde ale câmpu-
lui unificat, creierul este activat de o energie mai mare,
care transportă informaț�ii specifice sub formă de gânduri
432 SUPRANATURAL

ș� i imagini. Atunci, creierul urmăreș� te ș� i î�nregistrează lite-


ralmente acest eveniment profund interior, iar pentru per-
soana care trăieș� te această experienț�ă, ea pare mai reală
decât orice alt eveniment extern trecut, chiar dacă se pro-
duce î�n mintea sa. Î� n acel moment, energia superioară,
sub forma unei emoț�ii profunde puternice, captează toată
atenț�ia minț�ii. Acesta este momentul î�n care creierul ș� i
corpul beneficiază de o î�mbunătăț�ire la nivel biologic.
Dacă cineva poate să stea î�ntr-un scaun cu ochii î�nchiș� i
î�n timpul meditaț�iei ș� i să aibă o experienț�ă senzorială sem-
nificativă fără ajutorul simț�urilor, atunci se impune î�ntre-
barea: Ce se întâmplă în creier pentru a explica acest efect
supranatural? Pentru persoana care trăieș� te experienț�a, î�n
ciuda faptului că stă nemiș� cată, ea pare mai reală decât orice
altă experienț�ă (determinată de simț�uri) avută vreodată.
Ș� i atunci se impune o completare a î�ntrebării: Cum putem
avea o experiență senzorială complet amplificată fără inter-
mediul simțurilor? Care sunt funcțiile specifice ale creierului
și ale corpului care transformă interacțiunile cu câmpul
cuantic în experiențe profunde interioare?
Cu alte cuvinte, dacă putem interfera cu un câmp de in-
formaț�ii mai coerent, care apoi creează astfel de evenimente
interne stimulatoare, trebuie să existe o explicaț�ie neurolo-
gică, chimică ș� i biologică pentru asemenea evenimente su-
pranaturale. Care sunt sistemele unice, organele, glandele,
ț�esuturile, substanț�ele chimice, neurotransmiț�ătorii ș� i celu-
lele implicate care ar putea genera asemenea experienț�e
profunde intense? Ar putea exista oare niș� te componente
fiziologice latente, care aș� teaptă să fie activate?
Patru stări ale conș� tiinț�ei vor ajuta la furnizarea unui
cadru pentru informaț�iile din acest capitol. Prima este
Glanda pineală 433

starea de veghe, care, bineî�nț�eles, este cea pe care o avem


atunci când suntem atenț�i ș� i conș� tienț�i. Apoi urmează
somnul, când suntem inconș� tienț�i ș� i trupul se regenerează
ș� i se reface. Apoi vine visarea, care este o stare de conș� tiin-
ț�ă modificată, când trupul este î�n stare catatonică, dar min-
tea este angajată î�n imagistica vizuală ș� i î�n simbolismul
interior. Ș� i, î�n sfârș� it, există momentele transcendentale
ale conș� tiinț�ei, care se află dincolo de î�nț�elegerea noastră a
realităț�ii. Aceste evenimente transcendente par să ne schim-
be definitiv pe noi ș� i modul î�n care privim lumea. Vreau să
î�ț�i ofer cea mai bună explicaț�ie pe care o am despre biologia,
chimia ș� i neuroș� tiinț�a acestor experienț�e transcendentale.
Să î�ncepem cu molecula de melatonină, care este respon-
sabilă pentru toate acestea.

Melatonina: neurotransmițătorul viselor


Când te trezeș� ti dimineaț�a ș� i revii î�n lumea senzorială, î�n
momentul î�n care ochii tăi percep lumina prin iris, recep-
torii din nervul optic trimit un semnal către o parte a cre-
ierului numită nucleu suprachiasmatic. Acesta trimite apoi
un semnal către glanda pineală, care răspunde producând
serotonină, neurotransmiț�ătorul diurn.
După cum î�ț�i aminteș� ti, neurotransmiț�ătorii sunt me-
sageri chimici care transmit ș� i comunică informaț�ii î�ntre
celulele nervoase. Neurotransmiț�ătorul serotonină î�i spu-
ne corpului că e timpul să te trezeș� ti ș� i să î�ncepi ziua. Pe
măsură ce integrezi informaț�ia dată de toate simț�urile tale,
pentru a crea un sens î�ntre lumea ta interioară ș� i cea exte-
rioară, serotonina stimulează undele cerebrale de la delta
la teta, la alfa a, la beta, determinându-te din nou să î�nț�elegi
434 SUPRANATURAL

că te afli î�ntr-un corp fizic, î�n spaț�iu ș� i timp. Aș� adar, atunci
când creierul acț�ionează pe undele cerebrale beta, î�ț�i con-
centrezi mare parte din atenț�ie asupra mediului tău extern,
asupra corpului tău ș� i asupra timpului. E ceva normal.
La căderea nopț�ii ș� i la lăsarea î�ntunericului, se produ-
ce un proces similar, dar invers. Reducerea luminii trimite
un semnal de-a lungul aceleiaș� i căi către glanda pineală,
dar acum glanda pineală transformă serotonina î�n melato-
nină, neurotransmiț�ătorul nocturn. Această producț�ie ș� i
eliberare de melatonină î�ncetineș� te undele cerebrale, de la
beta la alfa a, făcându-te să te simț�i somnoros, obosit ș� i mai
puț�in predispus să gândeș� ti sau să analizezi. Pe măsură ce
undele cerebrale î�ncetinesc ș� i ajung la alfa a, devii mai in-
teresat să î�ț�i î�ndrepț�i atenț�ia către lumea interioară, î�n loc
de lumea exterioară. Î�n cele din urmă, pe măsură ce corpul
adoarme ș� i intră î�ntr-o stare catatonică, undele cerebrale
se deplasează de la alfa a la teta, la delta, ș� i ț�i se induce o
stare de visare, precum ș� i un somn profund ș� i regenerativ.
Trăind î�n concordanț�ă cu ritmul mediului nostru ex-
tern, î�n cadrul acestui model diurn al stării de veghe ș� i al
somnului (î�n funcț�ie de locul unde trăim pe glob), creierul
devine automat antrenat să producă zilnic aceste substan-
ț�e chimice, î�n momente foarte specifice, dimineaț�a ș� i seara.
Acesta se numeș� te ritm circadian. Cei mai mulț�i dintre noi
ș� tiu că, atunci când ieș� im din acest ritm natural, devenim
indispuș� i, ca atunci când călătorim î�n altă parte a lumii
unde soarele răsare ș� i apune cu câteva ore î�nainte de fusul
nostru orar obiș� nuit. Aceasta este o schimbare de fus
orar ș� i avem nevoie de timp pentru a ne adapta. Atunci
când organismul î�ș�i iese din ritmul natural circadian, du-
rează de obicei câteva zile până se adaptează noului ritm
Glanda pineală 435

răsărit-apus. Acest lucru are deplină legătură cu chimia


produsă de interacț�iunea noastră cu lumea tridimensiona-
lă exterioară – de la reacț�ia ochilor noș� tri, până la Soare ș� i
la frecvenț�a luminii vizibile.
Melatonina induce somnul REM (miș� carea rapidă a
ochilor), o fază a ritmului circadian care provoacă visele.
Pe măsură ce gândurile ș� i discuț�iile din capul nostru se di-
minuează, deschizând calea somnului ș� i, î�n cele din urmă,
a stării de visare, creierul î�ncepe să vadă ș� i să perceapă
imagini, forme ș� i simboluri din interior. Dar, î�nainte de a
ajunge la motivul pentru care melatonina este atât de im-
portantă, să examinăm mai atent structura moleculară a
acestui neurotransmiț�ător de vise.
Procesul de creare a melatoninei î�ncepe cu aminoacidul
esenț�ial L-triptofan, materia primă responsabilă pentru
producerea serotoninei ș� i a melatoninei. Pentru a fi trans-
format î�n melatonină, trebuie să treacă printr-o serie de
modificări chimice, cunoscute sub numele de metilare. Me-
tilarea este procesul prin care un atom de carbon ș� i trei de
hidrogen (cunoscuț�i sub numele de grupare metil) inter-
vin î�n nenumărate funcț�ii esenț�iale ale organismului nos-
tru, cum ar fi gândirea, regenerarea ADN-ului, activarea ș� i
dezactivarea genelor, combaterea infecț�iilor ș� i aș� a mai de-
parte. Î�n cazul de faț�ă, fac parte din procesul de producț�ie
a melatoninei.
Î�n figura 12.1, vedem metilarea î�n acț�iune. Deoarece
această grupare metil este formată din substanț�e chimice
foarte stabile, structura de bază a inelelor cu cinci ș� i ș� ase
feț�e rămâne aceeaș� i î�n timpul acestei serii de reacț�ii chimi-
ce. Cu toate acestea, pe măsură ce diferite grupuri de
436 SUPRANATURAL

molecule se ataș� ează la aceste inele, ele modifică proprie-


tăț�ile ș� i caracteristicile moleculei.
Î�ncepând cu L-triptofan, glanda pineală face transmu-
taț�ia î�n 5-hidroxitriptofan (5-HTP), care devine apoi sero-
tonină. Serotonina este o moleculă mai stabilă decât 5-HTP,
se poate auto-susț�ine î�n creier ș� i are o funcț�ie mai utilă,
după cum vom vedea î�n curând. Printr-o altă reacț�ie chimi-
că, glanda pineală converteș� te serotonina î�n N-acetilsero-
tonină ș� i, apoi, o reacț�ie suplimentară o transformă î�n
melatonină. Î�ntr-un ciclu de 24 de ore, producț�ia de mela-
tonină este cea mai ridicată î�ntre orele 1 ș� i 4 dimineaț�a.
Acest lucru este important de reț�inut.

Figura 12.1
Procesul de metilare al amino-acidului L-triptofan în serotonină și
melatonină.
Glanda pineală 437

Acum ș� tim că există o relaț�ie inversă î�ntre hormonii


noș� tri suprarenali ș� i melatonină. Pe măsură ce nivelul de
cortizol al suprarenalelor creș� te, nivelul de melatonină sca-
de. Acesta este motivul pentru care nu putem dormi când
suntem stresaț�i. Î�n timpuri străvechi, acest lucru servea ca
mecanism biologic de siguranț�ă. De exemplu, dacă ai fost
urmărit de un prădător de câteva ori pe drumul către sursa
de apă ș� i apoi ai văzut mai multe fiare mari pe teritoriul
tău, corpul tău, î�n inteligenț�a lui generică, vrea să te î�mpie-
dice să cazi ș� i tu pradă. Î�n astfel de cazuri, somnul ș� i rege-
nerarea devin mai puț�in importante decât supravieț�uirea.
Mai bine spus, să rămâi î�n viaț�ă, stând noaptea treaz, are o
valoare mai mare decât să dormi ș� i să-ț�i riș� ti viaț�a.
Când corpul î�ncearcă să se odihnească î�n această stare
vigilentă, el nu beneficiază niciodată de somnul de regene-
rare necesar, deoarece substanț�ele chimice de supravieț�u-
ire, cum ar fi cortizolul, au activat genele de supravieț�uire.
Când factorul de stres perceput nu este un tigru cu
dinț� i-sabie, ci relaț�ia tensionată cu fosta soț�ie, cu care tre-
buie să interacț�ionezi zilnic, acest stres cronic are rolul de
a activa sistemul de supravieț�uire. Acum, această supapă
de siguranț�ă nu mai este o adaptare, ci o inadaptare. Acest
tip de stres cronic modifică nivelul tipic de melatonină (ș� i
chiar serotonină), scoț�ând corpul din homeostazie.
Dar dacă reduci nivelul de cortizol, nivelul de melato-
nină va creș� te. Cu alte cuvinte, atunci când î�nfrângi reacț�ia
la stres, prin depăș� irea dependenț�ei emoț�ionale faț�ă de
aceste substanț�e chimice, corpul poate reveni la proiecte
constructive pe termen lung, î�n loc să se ocupe constant de
urgenț�a pe care o percepe. Consultă figura 12.2 pentru a
examina relaț�ia dintre melatonină ș� i cortizol.
438 SUPRANATURAL

Figura 12.2
Pe măsură ce cresc hormonii de stres, nivelul melatoninei scade. Pe mă-
sură ce hormonii de stres coboară, nivelul de melatonină crește.

Figura 12.3
Un tabel cu câteva dintre beneficiile melatoninei.
Glanda pineală 439

Melatonina are multe alte aplicaț� ii interesante. De


exemplu, s-a dovedit că î�mbunătăț�eș� te metabolismul carbo-
hidraț�ilor. Acest lucru este important deoarece, atunci când
unii oameni reacț�ionează la stres, organismul ia carbohi-
draț�i ș� i î�i stochează sub formă de grăsime – iar grăsimea nu
este altceva decât o energie stocată. Acesta este un rezultat
al unor gene primitive care semnalează organismului să sto-
cheze energie î�n caz de foamete. Este cunoscută, de aseme-
nea, utilitatea melatoninei î�n cazul depresiei. S-a dovedit că
ridică chiar nivelul de DHEA, hormonul anti-î�mbătrânire.
Pentru mai multe informaț�ii despre importanț�a melatoni-
nei, a neurotransmiț�ătorului viselor, vezi figura 12.3.1
Hai acum, să aprofundăm î�nț�elegerea tuturor informaț�iilor
pe care le-ai studiat î�n această carte, până î�n momentul de faț�ă.

Activarea glandei pineale


Ani la rând, am petrecut foarte mult timp studiind glanda pi-
neală ș� i căutând cercetători care au efectuat măsurători apro-
fundate ale metaboliț�ilor ș� i ț�esuturilor. Interesul meu era să
î�mbin concluziile la care ajunsesem eu cu unele mistere stră-
vechi. Un rezumat mi-a stârnit î�n mod special interesul:
Glanda pineală este un traductor neuroendocrin care secretă
melatonina responsabilă de controlul ritmului fiziologic circa-
dian. A fost studiată o nouă formă de bio-mineralizare în glan-
da pineală umană, care constă din mici cristale cu o lungime
mai mică de 20 de microni. Aceste cristale sunt responsabile de
mecanismul electromecanic de transducție biologică în glanda
pineală, grație structurii și proprietăților piezoelectrice*.2

* Piezoelectricitate – proprietate a unor cristale ionice de a se polariza


electric sub acțiunea unei deformări mecanice sau de a se deforma sub
acțiunea unui câmp electric exterior. (n.red.)
440 SUPRANATURAL

Sunt multe cuvinte de analizat aici, dar hai să le reducem


la două aspecte semnificative. Cuvintele cheie aici sunt (î�n
ordine inversă) proprietățile piezoelectrice ș� i traductorul.
Glanda pineală conț�ine cristale de calcit, alcătuite din
calciu, carbon ș� i oxigen, care, datorită structurii lor, au acest
efect. Asemenea unei antene, glanda pineală are capacita-
tea de se activa electric ș� i de a genera câmpuri electromag-
netice care se pot conecta la informaț