#1 NEW YORK TIMES BESTSELLER

• Cite§te cu atentie aceastij carle

§i vei cunoa§te un crtimpei din etemitate .• - DEEPAK CHOPRA

o ciiliitorie dincolo de frontierele eului limitat

 · Elogii aduse dirpi Sufletul neinliinCUit

.,Yn cartea sa, Suf/etul nelnlilntuit, Michael Singer ne conduce

pas cu pas prin procesul nurnil Gyono, yoga inlelectului, pana la
Sursa eare ne-a creal. Mai mull, 0 face eu 0 simplitale elegan!3.
Cite§te cu atenlie aceastii carte §i vei cunoa§te un crampei din
etemitate."
- Deepak Chopra, coautorul cilrtli
Efectul Umbrei

.in aceas!3 carte prozaica §i lucida, Michael Singer ne prezinta

esenta marilor Invataturi spiriruale ale rururor timpurilor. Fiecare
capitol din Suf/etul ne1nlilntuit este 0 meditalie §i 0 refleclie asupra
condiliei umane lnlantuile §i asupra manierei in care ne putem
elibera de aceste lanturi, astfel ind't sufletul nostru sa poatii zbura
tiber. Acuratetea §i simplitatea acestei lucriiri reflectii miiiestria
autorului ei.
JJ

- James O'Dea, pre§edinte allnstirurului de

~tiinte Noetice (IONS)

.Aceasta carte iii permite accesul la 0 spirirualitate foarte

profunda. in ea vei gasi 0 oglinda care te va ajuta sa iii vezi Sinele
necondilionat §i sacru. Daca e§ti interesat de spirirualitatea prag-
matica, eliberata de dogme §i de rirualuri, iii recomand insistent
aceasta carte."
- Rabbi Zalman Schachter-Shalomi, coautor
al cfu1ilor Evreiesc cu sim(ire ~i De 10
1mbiltrilnire 10 trezire spirituoUi
 "Michael Singer mi-a deschis mintea §i mi-a pennis accesulla
o dimensiune complet noua a gindirii. Lectura cartil Su(letul nefn-
liintuit a fost 0 provocare incitantil pentru mine, atat din punct de
vedere psihologic cat §i intelectual. Cartea necesitil recitirea ei de
mai multe ori §i multe ore de introspeqie, dar este 0 lecturi! obliga-
torie pentru oriee om aflat in cautarea unei mai marl intelegeri de
sine §i a adevilrulul."
- LouIs Chlavac:d, vicepre§edinte al Merrlll
Lynch, enumerat in Topul celor mai bunl15
manageri in domeniul Investitillor din Statele
Unite realizat de Barron
"Sufletul neinli!n\Uit este fara doar §i poate una din cele mai
bune cilrti despre natura §i practica folosirii cOll§tiente a luclditiltii
din cate am citit vreodatil .. . Cartea explidi limpede cine suntem §i
ce ne a§teapta dad ne yom revela natura reala."
- Jep HoustIm, filozof, psiholog §i autoare a
ci!rtiIor 0 via(d mitologicCl §i Pasiune pentru
ceea ce este posibil
"Cartea Su(lerul nefnlilntuit descrie in mod stri!lucit, intr-un stil
Jimpede §i explicit, calea coD§tiintei spiritua1e. Michal Singer if
caiauze§te cu fermitate pe toti cei aflati intr-o ci!li!torie spirituali!."
- Abdul Adz Said, profesor de studil
referitoare la pace, pre§edinte al Universitiltii
Americane Paeea Islamieli
"Psa1rnul 42:8 spune: ,Profunzimea atrage profunzime'. in
interiorui fiecann suflet existil 0 aspiratie elitre un adeviir mai
profund, iar ace~tiI sete de adevilr nu poate fi potolitil decat de
catre Dumnezeu. In cartea Su(letul nefnliintuit, Michael Singer i§i
ajutil contemporanli care cauta aceastil experientii sa ajunga la 0
intelegere mai profunda a actiunii sufletu1ui lor. Recomand cu toatil
convingerea aeeastil reflectie filozofica asupra sufletu1ui care se
adreseaza altor suflete aflate de-a lungul aceleia§i caJatorii spiri-
tuale,"
- Fr. Paul Wiericbs, director al Maoistirii
Pasioniste §i al Centrului Spiritual Doamna
Noastri! din Florida
,,Aceastil carte oferi! 0 bucurie ne1imitatil sufletelor insetate de
adeviir din intreaga lume."
- Ma Yoga Shakti Saraswati, fondatoare a
Misiunli Intemationale Yogashakti, laureatil a
premiului "Hindusul anului 2000" acordat de
revista Hinduismul astiizi
"Orientul §i Occidentul sunt fundamental diferite, dar Michael
Singer reu§e§te sa creeze 0 punte de legatura intre cele doua marl
traditii spirituale, in aceastil carte straiucita care ne invata cum
putem reu§i in viata spiritualli §i in incerdirile de zi cu zi. Freud
spunea ca viata este alclituitil din iubire §i din efort. Cu 0 mare
elocventii §i cu 0 logidi impecabila, genlala carte a lui Singer
completeaza acest concept explicindu-ne ca cele doua aspecte sunt
poW opu§i ai aceleia§i devotiuni altruiste."
- Ray Kurzweil, inventator, laureat al
Medaliei Nationale pentru Tehnologie §i autor
al ci!rtiIor Era ma~inilor spirituale, Unicitatea
este aproape, §i altele
 "Aceasta cane este esentiaia, reprezentand 0 categorie de sine
statatoare. in cuvinte simple, care descriu insa concepte uimitor de
profunde, Michael Singer i1 conduce pe cititor de-a lungul unei
dilatorii ce incepe cu cOll§tiin\a inl1intuita de ego ~i se incheie cu 0
stare de libettate interioara perfecta, care transcende imaginea
mioapa de sine a egoului. Canea lui Michael Singer este un dar
nepretuit penuu toti cei care au cautat un raspuns spiritual tara sa it
gaseasca §i care i§i doresc 0 via\a mai creatoare, mai bogata §i mai
semnificativa."
- Yogi Amrit Desai, pionier de recuno~tere
intemationaia aI yogai modeme
Sufletul neinlantuit
o ciiliitorie dincolo de frontierele eului limitat
"Sufletul neinliinflJil Ii arata cititorului intr-o maniera pragma-
tica ~i clara cum sa atinga obiectivul suprem ai vietti umane -
rea1izarea de sine."
- Bikram Choudhury, fondator aI caii de
yoga Bikram §i aI Colegiului Yoga din India
•
Michael A. Singer

Iraducerea din limbo eng/ezi!:

Cristian Hanu

ADEvARO D1V1N
Bra~v, 2013
 EditlJra ADEVAR DNIN
Bra~ov,Str. Zizinului, or. 48, parter, ap. 7,
cod 500414, a.p. 12
Mobil: 0722.148.983 sau 0727.275.877
Telefon / Fax: 0268.324.970 sau 0368.462.076
E-mail: cODtact@divin.rosaucontact@secretui.tv Dedic aceasta carte
Pe sile-ul edilUrii gasiJi ~i aile carp pentru suflel: Maewllor.
www.divin.ro
Site: www.seaetul.tv
Yahoo! Group: adevardivin

Copyright © 2012 Editura ADEVAR DIVIN pentru traducerea in

limba romana.
TIdul original in 11mba engleza The Unrerhered Soul: The Journey
Beyond Yourself, de Michael A. Singer.
Copyright © 2007 Michael Singer ~i New Harbinger Publications.
Prezenta edipe este publicatii prio acord contractual incheiat en
New Harbinger Publications, SUA.

Toate drepturile rezervate.

Descrierea CIP a Bibllotecii Nalionale a Rominiei

SINGER, MICHAEL !o-
Sufletul neinlintuit: 0 cMatom d1ncolo de frontierele eulul
llmitat I Michael A. Singer; trad.: Crisdan Hanu. - Bra~ov :
Adevar Divln, 2012
ISBN 978-606-8420-03-5

I. Hanu, Cristian (trad.)

821.111-97=135.1
159.9

Editor: CiitaIin PARFENE

Tehnoredactare $i roperta: Marius MIHUTOIU
Corectura: Elena MALNAI
 CUPRINS

Multumiri ... XI
Introducere .. . XIII
Partea I: Trezlrea co~tiinlel
1- Vocea din interiorul capului tau ... 3
2- Colegul de camera din interiorul tau ... 13
3- Cine e~ti IU? ... 23
4- Sinele lucid ... 31
Partea a II-a: Experimentarea energiei
5 - Energia infinitli ... 43
6 - Secretele inimii spirituale ... 53
7 - Transcenderea lendinlei de a Ie inchide ... 65
Partea a III-a: Eliberarea de sine
8 - Deta~eaza-Ie chiar acum sau suporta caderea ... 79
9 - Scoaterea ghimpelui interior ... 91
10 - Cum sa furi libertate pentru sulletul tau ... 101
11 - Durerea - pretullibertalii ... 113
Parlea a IV-a: Transcenderea
12 - Daramarea zidurilor ... 127
13 - Mull dincolo de aceaSla lume ... 137
14 - Deta~rea de falsa soliditate ... 147
Partea a V-a: Triirea viep; de zi en zi
15 - Calea fericirii necondiponate ... 163
16 - Calea spirituaJa a non-rezistenlei ... 173
17 - ConlempJarea mortii ... 183
18 - Secrelul Caii de Mijloc ... 193
19 - Ochii plini de iubire ai lui Dumnezeu ... 203
Referinle ... 215
 MULTUMIRI

Seminlele acestei lucran au fost sadite cu mult timp in urma,

cand Linda Bean mi-a transcris 0 parte din conferinle §i m-a incu-
rajat sa scriu 0 carte. Ea a arhivat toate aceste materiale, a§teprnnd
en rabdare sa imi sune ceasul sa scriu. Apreciez plin de reen-
no§tinla angajamentul §i dedicapa ei pentru acest proiect.
Dupa ce am inceput sa scriu, cea care m-a ajutat cel mai mult a
fost Karen Entner, care mi-a organizat materialele, mi-a facut in
permanen\i sugestii §i mi-a corectat manuscrisul. Am lucrat impre-
una la editarea unor noi versiuni, din ce in ce mai mult imbuna-
tipte, pana cand textul scris a devenit capabil sa trar.smita eficient
starea de pace inimii, minlli §i sufletului celui care il cite§te.
Apreciez profund dedicapa lui Karen §i munca ei asidua, §i §tiu ca
publicarea acestei carp inseamna pentru ea implinirea unui vis
foarte vechi.

XI
 INTRODUCERE

"Mai presus de oriee: fii onest eu propriul tliu sine, §i la fel

cum noaptea urmeazli intotdeauna zilei, eonsecin(a aeestui
lucru va fi eli nu vei mai putea fi necinstit eu eeilal(i
oameni. JJ
- William Shakespeare

C elebrele cuvinte ale lui Shakespeare, adresate de Polonius

fiului sau Laertes In actul I din Hamlet, sunt dit se poate de
clare ~i de lipsite de ambiguitate. Ele ne spun ca daca dorim sa
mentinem relatii oneste cu ceilalli oameni trebuie sa incepem mai
intai de toate prin a fi one~ti cu noi In~ine. Pe de alta parte, daca
Laertes ar fi fost cinstit cu elinsu~i, ~i-ar fi dat seama ca invalatura
tatiilui sau echivala cu recomandarea de a prinde din zbor vantul.
La urrna urrnelor, fala de ce "sine" trebuie noi sa fim one~ti? Cel
pe care il afi~am atunci cand suntem prost dispu~i sau cel care iese
la iveala atunci cand ne sirntim spa~iti in urrna unei gre~eli facute?
Cel care vorbe~te cu obida atunci cand suntem deprimali sau
supiirati, ori eel care devine manifest in acele rare momente in care
viala ni se pare frumoasa ~i senina?
~a cum putem vedea, conceptul de "sine" pare mai evaziv
dedit am fi crezut la prima vedere. Daca Laertes ar fi avut acces la
psihologia traditionala, el s-ar fi liimurit Intr-o oarecare masura pe
tema acestui subiect. Freud (1927), piirintele psihologiei, a impiirtit
psihicul uman in trei parp: id-ul, egoul ~i super-egoul. EI a definit
id-ul ca flind natura noastra animalica sau prirnara, super-egoul ca
sistemul critic inoculat in mintea noastra de catre societate ~i egoul
ca 0 interfala cu lumea exterioara care incearca sa pastreze un
echilibru intre celelalte doua foqe extrem de puternice. Chiar daca
ar fi cunoscut aceasta definitie, aceasta nu I-ar fi ajutat prea mult

XIII
 SuflelUl neinliln(uit Introducere

pe tanaruI Laertes sa inleleaga spusele tatruui sau. In fond, in raport Pe masura ce vei citi paginile care urrneaza, vei descoperi eli
cu care dintre aceste fal"\e trebuie sa fim an~ti? ~tii mult mai multe lu:ruri despre a~est subiect delic~t dec!t ili
imaginezi la ora actuala. Tu ill ~uut dintotdeauna cum sa te gase~ti
Constatam inca a data ca lucrurile nu sunt intatdeauna atat de
simple cum par la prima vedere. Dadi privirn dincala de suprafala
pe' tine insuli, dar de-a lungul timpului ai devenit distras ~i
dezarientat. Dad! te vei focaliza din nau, vei constata eli ai nu
terrnenul de "sine", ne trezim in fala unar intrebiiri pe care marea
numai capacitatea de a te gasi pe tine insuli, dar ~i capacitatea de a
majoritate a oamenilar prefera sa nu ~i Ie puna: "Fac taate aceste
te elibera. De buna seama, daca vei apta sau nu pentru acest lucru
aspecte diferite ale fiinlei mele parte integranta din ,sinele' meu
va depinde numai de tine. Cert este ca la incheierea elilatariei
sau exista un sine unic ~i nedivizat, iar dad da, unde se afla acesta
noastre de-a lungul acestar capitale, nu vei mai trai in canfuzie, nu
~i cum n pot cUllOil§te?"
te vei mai considera Iipsi! de putere personala ~i nu vei mai avea
In capitolele care vor urrna, vom incepe 0 cruatarie a exploriirii niciun motiv sa dai vina pe altti. Dimpotriva, vei ~ti exact ce ai de
"sinelui". Nu a vom face Jnsa in maniera tradilianala abordatii de fleut. Daca vei apta pentru a-Ii continua dllataria ditre realizarea
expef\li in psihalagie sau de marii filazofi. Nu vam lua partea de sine, vei capata un respect imens pentru cel care e~ti in realitate.
uneia sau alteia din dogmele religioase consacrate ~i nu vom apela Abia atunci vei putea sa apreciezi la justa sa valoare semnificalia
la sondajele statistice pentru a vedea ce cred oamenii in medie. sfatuJui cu care am inceput aceasta intraducere: "Mai presus de
Vam apela la unica sursa ce are a cuna~tere fenamenala ~i directa arice: fii onest cu propriul diu sine."
asupra acestui subiect, la unicul expert care calecteaza clipii de
clipii ~i zi de zi date Ie necesare pentru aceasta investigalie. Acest
expert e¢ chiar tu.
Inainte de a te entuziasma prea tare sau de a rna cantrazice,
spunand ca nu te ridici la inlil\imea acestei sarcini, doresc sa
precizez ca nu sunt interesat de apinia ta personala legata de acest
subiect, nici de carple ' pe care Ie-ai citit sau de cursurile ~i
seminarele pe care le-ai urrnat. Ceea ce rna intereseaza pe mine
este experienla ta intuitiva legatii de propria identitate. ~dar, nu
voi insista asupra cun~terii pe care ai acumulat-0, ci asupra
experienlei tale directe. Din acest punct de vedere nu ai cum sa dai
gre~, cad "sinele" tau este ceea ce e~ti intotdeauna, indiferent unde
te-ai afla. SecretuJ cansta in a afla cine e~ti tu in perrnanenla,
mdiferent de imprejuran ~i de circumstanle, lucru deloc u~r, dici
subiectuJ poate genera multa canfuzie.
Capitalele care var urrna din aceastii carte nu var fi dedit ni~te
og\inzi care iii vor permite sa iii cu~ti "sinele" din perspective
diferite. ~i cruatoria pe care a vom face impreuna va fi una
interioara, ea va atinge in treacat taate aspectele vietti tale. Singura
cerin\ii pe care Ii-o adresez este sa te prive~ti cu onestitate pe tine
insuli, in cea mai naturala maniera cu putinla, cea intuitiva. Reline:
atunci cind diutiim radacina "sinelui", ceea ce cautiim noi de fapt
este propria noastra esen\ii (pe nai in~ine).

XIV xv
 PARTEAI

Trezirea con~tiintei
 Capitolull

Vocea din interiorul

capului tau

"La naiba, nu-mi pot aduce aminte numele ei. Cum 0

cheama? Of, iat-o ca vine. Cum nai ... Sally ... Sue?
Mi-a spus chiar ieri numele ei. Ce nu e-n regula cu
mine? a sa fie 0 situape stanjenitoare."

D aca nu ai obselVat inca, in capul tau se deruleaza un dialog

mental care nu inceteazii niciodata. El continua la infinit. Nu
te-ai intrebat niciodata cine este eel care vorbe§te? Cum ia el
decizia de a rosti anumite cuvinte, §i nu altele? Cat de adeviirat
este ceea ce spune el? Cat de importante sunt cuvintele sale pentru
tine? Chiar dacii iii spui in momentul de falii: "Nu §tiu despre ce
vorbe§ti. Eu nu aud nicio voce in interiorul capului meu!" - cea
care spune aceste cuvinte este chiar vocea despre care vorbim.
Daca e§ti un om inteligent, vei simp nevoia sa te distan\ezi de
aceasta voce, sa 0 examinezi §i sa 0 cuno§ti mai bine. Problema
este ca e§ti prea apropiat de ea pentru a fi obiectlv. De aceea,
trebuie sa te distan\ezi de ea §i sa ii contempli monologul. Spre
exemplu, atunci cand conduci ma§ina, auzi conversalii interioare
de genul:

"Hm, nu trebuia sa TI sun pe Fred? Ba da, ar fi trebuit

sa fac acest lucru. Of, Doamne, nu-mi vine sa cred ca

3
 Sufletul nefnlanfuic
°
am uitat! sa fie atat de furios. Poote ca nu 0 sa mai
vorbeasdi niciodata cu mine. Poote di ar trebui sa
opresc chiar acum §i sa 11 sun. Nu, nu VIeau sa opresc
ma§ina In acest trafic aglomerat ... "
Dupa cum pop observa, vocea din intetiorul capului tau joadi
pe rand ambele roluri ale pilrtilor implicate In conversape.
Singurul lucru care conteaza pentru ea este sa continue sa vor-
beasca. Atunci cand e§ti obosit §i nu pop dormi, vocea din
intetiorul capului tau este cea care spune:
"Of, nu pot dormi. Am uitat sa 11 sun pe Fred. Mi-am
adus aminte pentru 0 clipa cand eram In ma§ina, dar
tot nu I-am sunat, iar apoi am uitat ca pamantul.
Daca nu 11 sun chiar acum ... 0, a§teapta, este 0 ora
prea tanie. Nu 11 pot suna acum. Nici macar nu §tiu
de ee m-am gandit la acest lucru. Trebuie sa adorm.
Of, la naiba, sunt prea agitat ca sa adorm. Mi-am
pierdut complet somnul. !;ii maine am 0 zi impor-
tanta, a~a ca trebuie sa rna trezesc diminea!a
devreme ... "
Nu este de mirare ca nu pop adormi! De ce tolerezi aceastii
voce ciireia nu-i tace nicio clipa gura? Chiar §i atunci cand ceea ce
spune este placut ~i reconfortant, ea te deranjeaza din lucrul tiiu,
indiferent ce faci!
Daca vei petrece mai mult timp observandu-p aceasta voce
intetioara, ptimul lucru pe care 11 vei remarca va fi acela ca ea nu
tace niciodata. Dadi este lasata in voia ei, ea continua sa vorbeasca
la infinit. Imagineaza-p ce ai sim!i daca ai vedea pe cineva pe
strada vOlbind Intruna cu ellnsu§i. Fiira doar §i poate, !i soar piirea
bizar. Cel mai probabil te-ai gandi: "Daca el este cel care vorbe§te
§i tot el este cel care asculta, inseamna ca §tie dinainte ce are de
gand sa spuna. Atunci, ce rost are sa vorbeascii cu el Insu§i?" Ei
bine, acela~i lucru este valabil §i In ceea ce prive§te vocea din
intetiorul capului tau. De ce vorbe§te aceasta? La urma urmelor, tu
e§ti cel care vorbe§te §i tot tu e§ti cel care asculta. lar cand vocea
se cearta cu ea Insa§i, cu cine se cearta ea de fapt? Cine ar putea
ca§tiga aceastii cearta? Jntreaga poveste pare atat de confuza ... Sa
luam exemplul unui astfel de dialog interior:
4 5
\k>cea din interiorul capului (au
"Cred ca ar trebui sa rna matit. Nu! !;itii foarte bine ca
°
nu e§ti pregatitii. sa-Ii para riiu. Bine, dar 11 iubesc.
Of, haide! Ai spus acela§i lucru §i despre Tom. Cum
te-ai simli acum daca te-ai fi miiritat cu el?"
Dacii vei studia cu atenpe aceasta voce, vei constata ca ea
tncearca Intotdeauna sa ajunga la un moment de echilibru In care
sa se simta confortabil, fara prea mult succes Insa. Daca i se pare
ca schimbarea rolului In cadrul conversapei 0 va ajuta sa se simta
mai bine, ea nu va ezita nicio clipli sa facii acest lucru. Chiar dadi
descopera riispunsutile la Intrebarile pe care ~i Ie pune, ea nu se
lini~te~te, ci i~i ajusteaza In permanen!a punctul de vedere ~i
continua sa comenteze. Daca Ie vei contempla cu atenlie, aceste
tipare mentale iii vor deveni familiare. Ptimul moment in care vei
realiza ca rnintea ta continua sa sporovaiasca la infinit poate fi
destul de ~cant. Este chiar posibil sa tipi la ea, intr-o incercare
nereu~ita de a 0 face sa taca, dar iii dai imediat seama cii cea care
lipa este aceea§i voce din intetiorul capului tau:
"Of, mai taci! Vreau sa dorm. De ce trebuie sa
vorbe~ti
tot timpul?"
In mod evident, nu 0 vei reduce niciodata la tiicere in acest fel.
Cea mai buna modalitate de a te elibera de aeeastii sporoviiiaia
constanta din mintea ta este sa faci un pas inapoi ~i sa 0 observi in
mod obiectiv. Considera vocea un simplu mecanism de exptimare
vocala care te face sa crezi ca vorbe~ti cu altcineva. Nu te mai
gandi la ea; pur ~i simplu observ-o. Indiferent ce spune, este
acela~i lucru. Nu conteaza daca spune lucruti frumoase sau
rautiicioase, vulgare sau spitituale. Indiferent ce spune, ea ramane
aceea~i voce efemera din intetiorul capului tau. De fapt, singura
modalitate de a te distanta de ea consta in a nu-i mai acorda
importan!a, indiferent ce spune. inceteaza sa mai crezi ca unele
din lucrutile pe care Ie spune te reprezinta §i altele nu te
reprezinta. Atat limp cat 0 auzi vorbind, cu siguranta ceea ce spune
nu te reprezinta. Nu e~ti tu cel care spune acele lucruti. Th e~ti
doar eel care Ie ascultii, eel care observa ca vocea vorbe~te.
 Suflerul neinliinruit
o auzi cand 1!i vorbe§te, nu-i a§a? Pune-o sa iii spuna: "Salut!"
chiar acum. Pune-o sa repete de cateva ori acest cuvant, cu voce
tare. Acum pune-o sa it spuna in sinea tao Continui sa 0 auzi?
Desigur. Aceasta este vocea care vOrbe§te In interiorul capului tau,
iar tu nu e§ti totuna cu ea. Ooar 0 asculli vorbind. in cazul acestui
exerciliu, a fost u§or sa 0 auzi spunandu-Ii "Salut!", dar de regula
este mult mal dificil sa iii dal seama ca indiferent ce spune, ea este
o simpla voce care iii vorbe§te, in timp ce tu 0 asculli. Nu exista
niciun mesaj pe care Ii-I poate transrnite aceastii voce care sa alba
ceva in comun cu identitatea ta, oricat de important Ii s-ar p1irea pe
moment. Sa spunem ca te uili la trei obiecte - un ghiveci de flori,
o fotografie §i 0 carte - iar cineva te intreaba. "Care dintre acestea
e§ti tu?" Riispunsul este: "Niciunul! Eu sunt cel care prive§te
aceste obiecte pe care mi le-al pus in fata. Nu conteaza ce pui in
fata mea; eu voi fi Intotdeauna cel care prive§te aceste obiecte."
A§adar, avem de-a face cu un subiect care percepe diferite obiecte.
Acela§i lucru este valabil §i in ceea ce prive§te vocea din interiorul
capului tau. Nu conteaza ce iii spune aceasta; tu e§ti doar subiectul
care 0 ascultii. Atat timp cat pome§ti de la premisa ca anumite
lucruri pe care Ii Ie spune sunt una cu tine, iar altele nu, inseamna
eli Ii-al pierdut obiectMtatea. Poate eli iii place sa te identifici cu
acea parte a vocii care ili spune lucruri frumoase, dar realitatea
este ca nu e§ti totuna cu ea. Vocea ramane Intotdeauna 0 simpla
voce in interiorul capului tiiu. Chiar dad! ili place ce iii spune, ea
nu este totuna cu tine.
Nu exista nimic mai important pentru cre§terea spirituala ca
Intelegerea faptului ca tu nu e§ti totuna cu vocea minlii tale. Tu
e§1i eel care asculta aceasta voce. Atat limp cat nu Intelegi acest
lucru, vei continua sa te intrebi mereu care din numeroasele lucruri
pe care li Ie spune vocea te reprezinta. Oamenii fac nenumarate
schimbiiri incercand "sa se descopere pe sine". Ei incearca sa
descopere astfel care dintre aceste voci diferite ale personalitalii
lor ii reprezinta eu adevarat. Raspunsul este cat se poate de
simplu: niciuna.
Oaca 1!i vei contempla cu obiectivitate vocea interioara, vei
constata ca cea mai mare parte din lucrurile pe care Ie spune sunt
6 7
Vocea din interiorul capului tau
lipsite de semnificalie. Cu alte cuvinte, cea mal mare parte. a
dialogului mental este 0 simpla pierdere de limp §i de energl:.
Adev.!irul este eli cea mal mare parte a vielii se desf.!i§oara m
ftmcti e de anumite forte pe care nu Ie controlezi, indiferent ce ili
spune mintea tao Este ca §i cum al sta seara §i ai Incerca sa te
decizi daca ili dore§1i ca a doua zi dimineata sa rasara soarele.
soarele va continua sa rlisara §l sa apunii indiferent de decizia
minlii tale. tn aceasta lume se petree miliarde §i miliarde de
lucrurt. oneat de mult te-al gandi la ele, ele vor continua sa se
petreaca, ne\inand cont de p1irerile tale.
Adevarul este ca gandurile tale au un impact infinit mal rnic
asupra acestei lumi dedit 1!i place sa recuno§ti. Oaca e§1i ~iSPUS sa
iii contempli cu obiectivitate gandurile, vei constata ca marea
majoritate nu au nicio relevanta. Ele nu au niciun efect asupra
realitalii din juru1 tau, ci doar asupra tao Gandurile tale te pot face
sa te simli mal bine sau mal rau In raport cu ceea ee se Intampla In
momentul prezent. cu ceea ce s-a Intamplat In trecut sau cu ceea ce
s-ar putea Intampla In viltor. Oaca ili petreei timpul sperand ca
marne nu va ploua, nu faci decat sa pierz! acest timp. Gandurile
tale nu pot influenta ploala, nici Intr-un sens, nici in celalalt. Mai
devreme sau mal tlirziu, vei constata ca acest dialog mental
interior nu are niciun sens §i dl este inutil sa Incerci in permanenta
sa iii explici §i sa 1!i justifici viata. Vei in\elege astfel ca adevarata
sursa a problemelor tale nu este viata In sine, ci agitalia minlii tale
In legaturli cu aceasta.
Apare astfel 0 intrebare interesanta: daca cea mai mare parte a
dialogulul mental interior este inutila, de ce exista acesta?
Raspunsul la aceasta Intrebare depinde de intelegerea motivului
pentru care spune ce spune vocea noastra interioara, intr-u~
moment sau altul. Spre exemplu, In anmnite cazuri vocea mentala
vorbe§te din acela§i motiv pentru care un ceainlc Incepe sa §uiere:
In interiorul tau se produce 0 acumulare de energie care simte
nevoia sa fie eliberata. Oaca ili vei contempla cu atenlie mintea,
vel constata ca ori de cate ori In fiinta ta se produce 0 acumulare
de energie nervoasa, asociata cu teama sau cu dorin\ele tale, vocea
din interiorul capului tau devine extrem de actlva. Acest lucru este
 SufJetul neinldnruit
foarte u~or de eonstatat atunci dind e~ti furios pe eineva ~i
eontinui sa te eery eu el in sinea tao Prive~te dit de des Ii repeta
mintea ta ceea ee ti-ai dori sa Ii spui, cu mult timp inainte de a
avea ~ansa sa 0 faci falii in fata. Atunci eand energia se
aeumuleaza in interiorul tau, tu simti nevoia sa faei ceva eu ea.
Vocea din interiorul eapului tau devine extrem de activa deoarece
nu te simti impacat, iar dialogul interior iti permite sa te eliberezi
de 0 parte din energia acumulata.
Pe de altii parte, poti observa ca vocea continua sa sporovaiasca
inc\usiv in cazul in care nu e~ti suparat pe nimeni. De pilda, daca
mergi pe strada, ea iti poate spune lucruri de genul:
Prive~te cilinele ala! Este un labrador! Hei, mai e un
ciline in ma~ina aceea. Seamiina mult cu primul caine
pe care I-am avut, Shadow. Uau, ma~ina aceea este
un Oldsmobile vechi, inmatriculat in Alaska. Nu prea
vezi multe astfel de ma~ini pe la noi!"
Ceea ce face vocea este sa povesteasca ce vezi. De ce simte ea
nevoia sa faca acest lucru? La UIr.la urmelor, tu vezi deja lucrurile
respective. Cu ce te ajutli sa Ie repeti in sinea ta, sub forma acestui
monolog interminabiJ? Raspunsul necesitii 0 analiza atentii. Dintr-o
simpla privire, tu surprinzi 0 cantitate uria~ de detalii ale realitatii
din fata tao Spre exemplu, daca priv~ti un copac, tu vezi simultan
fiecare creanga a sa, frunzele ~i mugurii care cresc pe ele. Atunci
de ce trebuie sa dai glas lucrurilor pe care Ie vezi?
Uita-te la comul 1 acela. Cat de frumos este contrastul
dintre frunzele sale verzi ~i florile a1be. Uite cate
flori are. Uau, este plin de flori!"
Daca vei analiza cu atentie ce se intfunpla, vei constata ca
aceasta povestire continua (in sens narativ) a realitatii din fata ta
este menitii sa te faca sa te simti mai confottabil in raport cu lumea
din jurul tiiu. La fel ca atunei cand nu te afli pe scaunul ~ferului,
dar iti imaginezi ea tu e~ti cel care conduce ma~ina, ea iti da
, Specie de capac. (n. te.)
8 9
Vocea din interiorul copului tau
impresia ca ai un control mai mare asupra realitatii. De fapt, iti
induce sentimentul ca te afli intr-o anumita relatie cu ceea ce se
intampla in fata tao De pilda, copacul nu mai este doar un copac
o'arecare, care nu are nimic de-a face cu tine, ci unul pe care I-ai
viizut, I-ai etichetat ~i I-ai descris. Prin verbalizarea lui mentaHi, tu
ai atras aceasta experienta directa a lumii inconjuratoare in
universul gandurilor tale. Aici, el s-a integrat printre celelalte
ganduri ale tale, inC\usiv cele care a1catuiesc sistemul valorilor tale
~i cele care descriu experientele pe care le-ai trait de-a lungul
vremii.
Iti propun sa examinam in continuare diferenta dintre expe-
rien\<! directii a lumii exterioare ~i interactiunile acesteia cu lumea
ta mentala. Atunci cand gande~ti, tu ai Iibertatea de a crea orice
ganduri dore~ti, iar cea care Ie exprima este vocea mintii tale. 1\1
e~ti obi~nuit sa stai in fundalul rnintii tale ~i sa creezi diferite
ganduri, jongland a~a cum dore~ti cu ele. Aceastii lume interioara
pe care ti-o creezi reprezinta un univers altemativ, aflat in
intregime sub controlul tau. Lumea exterioarii ascultii de propriile
sale legi. Atunei dnd vocea din interiorul capului tau nareazil
pentru tine ceea ce se petrece in fala ochilor tiii, gandurile tale
legate de ea se alaturii celorlalte ganduri ale tale. Ele se amesteca
~i influenleazii astfel experienla ta directa legata de lumea din jurul
tiiu. In final, ramai cu 0 prezentare personala a lumii exterioare,
din perspectiva ta subiectiva, iar din experienla initiala directa,
empiricii ~i nefiltrata, nu mai riimane aproape nimic. Aceasta
manipulare mentala a experienlelor tale exterioare iti permite sa iti
creezi un tampon intre tine ~i realitatea brutii. 1\1 vezi in fiecare
moment miriade de detalii. dar nu apuci sa narezi decat cateva
dintre ele. Acestea sunt singurele care conteaza pentru tine. Prin
aceasta maniera subtila de pre-procesare, tu reu~e~ti sa iti
controlezi experienla realita\ii astfel indit aceasta sa capete sens in
mintea tao Cu alte cuvinte, co~tiinta ta experimenteaza un model
mental subiectiv al realitatii, nu realitatea propriu-zisa.
Merita sa studiezi cu atentie acest mecanism, caci el
functioneazii tot timpul. Spre exemplu, dad; ie~i afara pe timp de
iama ~i incepi sa tremuri, vocea din interiorul capului tau iti spune
 Sufletul neinliinfUit Vocea din interiorul capului tau

imediat: "E trig!" In ce fel te ajuta acest lucru? 10 ~tii deja eli viala. Lumea exterioara continua sa se deruleze in fala ta, avand
afara este trig, doar iI experimentezi direct. Atunci de ce ip repeta foarte pulin de-a face cu tine ~i cu gandurile tale. Ea a existat
vocea acest lucru? 10 ip recreezi in acest fel lumea exterioara in inainte de a aparea tu in ea ~i va continua sa dainuie mult timp
interiorul minpi tale, pe care 0 pop controla, spre deosebire de dupa plecarea ta. Sub pretextul ca incerci sa Ii dai un rost, tu
lumea exterioara. De aceea ip vorbe~ti in sinea ta despre ea. Chiar incerei de fapt sa ip gase~ti propriul rost in cadrul ei.
dad; nu pop modifica lumea exterioara ~a cum p-ai dori, tu 0 pop Adevarata cre~tere personala se refera la transcenderea acelei
verbaliza in interiorul tau, unde 0 pop judeca, te pop pUinge in
piirti a fiinlei tale care nu se simte in siguranla ~i care are nevoie
legatura cu ea ~i pop decide ce ai de facut in continuare. Acest
de proteclie. Acest lucru nu se poate petrece decat daca ip aduei
mecanism te face sa crezi ca ai un anurnit control asupra lumii. aminte in permanenla ca tu e~ti subiectul care asculta vocea minpi
Astfel, daca trupul tau experimenteaza 0 senzape de trig, chiar
tale vorbind. Aceasta este singura cale de ie~ire din aceasta iluzie
dad; nu pop face nimic pentru a modifica temperatura exterioara,
creata de tine insuli. Subiectul care asculta vocea minpi tale,
tu pop integra in interiorul minpi tale aceasta experientii, dupa
con~tient ca face acest lucru, este intotdeauna tacut. EI reprezinta
care 1ti pop spune: "Nu-i nimic. Aproape ca am ajuns acasa. Nu
poarta de acces ditre profunzimile absolute ale fiinlei tale. Atunei
mai dureazii decat diteva minute." ~i astfel, te simp mai bine. tn
cand devii con~tient de vocea din interiorul capului tau, te afli
lumea ganduri10r exista intotdeauna ceva ce pop face pentru a
practic pe punctul de a pomi intr-o calatorie interioara fantastica.
controla experienla pe care 0 triiie~ti.
Daca este folosita corect, vocea mentala care pana acum a fost
In esenla, tu recreezi lumea exterioara in interiorul tau, iar apoi sursa tuturor grijilor, distragerilor ~i nevrozelor tale poate deveni
traie~tiin mintea ta. Ce s-ar intampla insa daca te-ai decide sa nu un instrument al adevaratei treziri spirituale. Daca II vei cunoa~te
mai faci acest lucru, sa nu mai narezi lumea exterioara, ci sa 0 pe eel care supravegheaza aceasta voce, vei descoperi unul din
observi in mod con~tient? Te-ai simp mai deschis, dar ~i mai cele mai mari mistere ale creapei.
expus, caei nu pop ~ti nieiodata ce se va intampla in momentul
urmator, iar mintea ta este obi~nuita sa te ajute, prin procesarea
experienlelor tale curente astfelincat sa Ie integreze in perspectiva
ta asupra trecutului ~i in viziunea ta asupra viitorului. Acest proces
te ajuta sa pastrezi 0 aparenla de control asupra viepi tale. Daca
mintea ta nu ar face acest lucru, te-ai simp extrem de
neconfortabil. Pentru cei mai mulp dintre oameni, realitatea este
pur ~i simplu "prea reala". De aceea, ei prefera sa 0 tempereze cu
ajutorul mintii lor.
Mintea ta vorbe~te tot timpul pentru ca aceasta este sarcina pe
care i-ai dat-0 tu. 10 te folose~ti de ea ca de un mecanism de
protecpe, ca de 0 forma de autoapiirare. In ultima instantii, ea te
face sa te simp mai in sigurantii. Atat timp cat vei continua sa-p
dore~ti acest lucru, vei fi foqat Sa te folose~ti de mintea ta ca de un
tampon intre tine ~i viala reala, in loc sa triiie~ti efectiv aceasta

10 11
 Capitolul2

Colegul de camera
din interiorul tau

C iilatoria ta interioara depinde in totalitate de inlelegerea

faptului ca singura modalitate de a descoperi pacea interioara
~i mullumirea deplina constii in a nu te mai gandi la tine insup. Tu
nu vei fi pregatit pentru cre~terea spirituala piina cand nu vei
inlelege ca "eul" care vorbe~te in permanenla in mintea ta nu va fi
niciodata satisfacut. El are intotdeauna 0 problema sau alta. Sincer
• acum, cand a fost ultima oara ciind nu te-a deranjat absolut Ilimic?
Inainte de a avea problema curentii, tu ai avut 0 alta problema.
Daca e~ti inlelept, ip pop da seama ca dupa rezolvarea actualei
probleme va urma 0 alta, ~i a~a mai departe.
Pe scurt, tu nu te vei putea elibera vreodata de probleme piina
ciind nu vei scapa de acea parte a minpi tale care cauta cu
lumanarea problemele. Atunci cand te deranjeaza ceva, nu te mai
intreba: "Ce pot face in legatura cu aceasta problema?", ci: "Ce
parte din mine este deranjata de aceasta problema?" Daca te vei
intreba: "Ce pot face in legatura cu aceasta problema?", vei ciidea
automat in capcana convingerii ca in lumea exterioara exista 0
problema pe care trebuie sa 0 rezolvi. Daca dore~ti sa
experimentezi cu adeviirat pacea interioara indiferent de situapile
prin care treci, trebuie sa inlelegi de ce Ie percepi sub forma de
probleme. Spre exemplu, daca te simp gelos sau invidios, in loc sa
incerci sa te protejezi, ai face mai bine sa te intrebi: "Ce parte din

13
 Su{1etui neinian,uit
mine se simte geloasa (sau invidioasa)?" Aceasta intrebare te va
determina sa prive~ti in interiorul tau ~i sa intelegi eli exista in tine
un aspect care are 0 problema cu gelozia (sau cu invidia).
Dadi p<l\i vedea cu claritate aceasta parte afectata, intreaba-te:
"Cine este cel care percepe acest Lucru? Cine este cel care observa
aeeasta tuiburare interioara?" Aceasta este solutia penuu toate
problemele tale. Simplul fapt ca iti poti contempla tulburarea arata
ca tu nu e~ti una cu ea. Orice act de contemplatie presupune 0
relatie intre un subiect ~i un obiect. Subiectul este numit
"Martotui", caci el este eel care asista la ceea ce se intampHI.
Obiectul este ceea ce vezi, in cazul de fata starea de tuiburare
interioara. Acest mecanism de con~tientizare obiectiva a
problemelor noastre interioare este intotdeauna mai eficient decat
risipirea noastra in situatia exterioara. Aceasta este diferenta
esentiala intre 0 persoana orientata catre spiritualitate ~i una
orientata catre lumea exterioara. A fi orientat ditre cele lume~ti nu
inseamna neapiirat a avea bani sau un statut social. Inseamna sa
crezi ca solutia la problemele tale interioare se gase~te in lumea
exterioarii, ~i ca daca vei schimba aceasta lume, problema ta se va
rezolva. Niciun om JlU ajunge insa la pacea interioara doar
schimband un lucru sau altul din lumea exterioara. ~a cum
spuneam, mintea noastra inlocuie~te orice problema cu 0 alta.
Singura solutie reala care permite ie~irea din acest cere vicios
consta in a juca rolul de martor, schimbandu-ti astfel complet
cadrul de referinta.
PenUU a obline cu adevarat starea de libertate interioara,
trebuie sa iti contempli in mod obiectiv problemele, nu sa te pierzi
in ele. Nicio solutie nu poate aparea atat limp cat te risipe~ti in
energia problemei. Orice om ~tie ca nu poti rezolva cu bine 0
situatie dificila atunci cand e~ti anxios, speriat sau furios. Prima
problema pe care trebuie sa 0 rezolvi este propria ta reactie
subiectiva. Th nu vei putea rezolva nimic cu adevarat in lumea
exterioara atat timp cat situatia respectiva te afecteazii in interior.
De cele mai multe ori, problemele nu sunt ceea ce par. Cine i~i
lini~te~te mintea ~i atinge starea de Juciditate ~i de claritate
14
Colegul de camerd din interiorul tau
mentala intelege cu u~urintli ca adevarata problema este acel
aspect din fiinta sa care are 0 problema cu intreaga realitate,
oricum soar manifesta aceasta. Primul pas consta ~adar in a
rezolva aceasta problema interioara. Acest lucru presupune 0
rrecere de la "~tiinta orientata catre solutiiJe exterioare" la 0
.co~tiintli orientata catre solutiiJe interioare". in acest scop,
trebuie sa renunti la obiceiul de a crede dl solutille la problemele
tale se glisesc in lumea exterioara ~i constau in rearanjarea
acesteia. Singura solulie permanenta pentru problemele tale consta
in a te interioriza ~i in a te de~a de acea parte din tine care pare
sa alba amt de multe probleme cu realitatea. De indata ce vei face
acest lucru, vei obline un grad suficient de mare de luciditate
pentru a-Ii rezolva lini~tit problemele exterioare.
Exista 0 modalitate prio care te poli elibera de acea parte din
tine care percepe totui ca pe 0 problema. La prima vedere, acest
lucru pare imposibil, dar nu este. Exista un aspect al ftintei tale
care se poate d~ de melodrama obi~nuita in care ~ti integrat.
Acesta iii poate contempla marna sau gelozia, tara sa se gandeasca
la ele sau sa Ie analizeze. EI este pur ~i simplu con~tient de
existenta lor. In ce consta acest aspect? Cine este cel care observa
toate schimbiirile care se produc in interiorul tau? Atunci cand Ii
spui unui prieten: "Intotdeauna cand vorbesc cu Tom, rna
enervez", cine este eel care realizeaza acest lucru? In mod evident,
este yorba de un aspect din fiinta ta care vede ce se intampla in
interiorul tau. Exista 0 diferenta intre acesta ~i marna sau gelozia
tao Th e~ti cel care se am in interior ~i care observa toate aceste
lucruri. Daca te vei identifica cu acest aspect, vei putea scapa cu
~urintli de aceste tuiburiiri. Tot ce trebuie sa faci in acest scop este
sa Ie contempli, sa devii co~tient de faptui di e~ti con~tient de
ceea ce se intiimpla in interiorul tau. Este mal u~r decat crezi. Vei
constata astfel ca ceea ce observi este personalitatea ta, cu toate
slabiciunile ~i calitatile ei. Este ca ~i cum ar mal fi cineva in
interiorul tau, ca ~i cum ai avea un "coleg de camera".
Dadi d~ sa faci cuno~tintli cu colegul tau de camera,
interiorizeazii-te ~i plistreaza pentru 0 vreme taeerea. Ai tot dreptui
15
 SufIerul neinlanruil
sa faci acest lucru, dlci aceasta este lumea ta interioara. In loc sa
descoperi insa 0 lini~te perfecta, vei constata di ascul\i un
monolog care nu se mai termina:
"De ce naiba fac asta? Am lucruri mai importante de
facut. Este 0 pierdere de timp. Nu este nimeni aici,
decat numai eu. Ce mai e ~i toata povestea asta?"
Ei bine, cel care spune toate aceste lucruri este colegul tiiu de
camera! Chiar daca tu ai inten\ia declaratii de a pastra tacerea,
colegul tau de camera nu se va grabi sa coopereze cu tine. De
altfel, acest lucru este valabil ~i pentru celelalte inten\ii ale tale, nu
doar pentru cea referitoare la pastrarea tacerii. EI are ceva de spus
despre absolut orice. Indiferent la ce te ui\i, colegul tau de camera
i~i da cu parerea: ..Imi place. Nu-mi place. Este bine. Este rau", ~i
a~a mai departe, la infinit. De cele mai multe ori, tu nu observi
acest monolog pentru ca nu te distanlezi suficient de mult de el.
~ti alat de aproape de el incat nU-\i dai seama di le-a hipnotizal,
facandU-Ie sa 11 asculp ill permanenla.
~adar, tu nu e~ti singur in inleriorul lau. Exisla doua aspecte
distincle ale fiinlei I~e. Primul ~ti chiar tu, con~tiinla-martor,
centrul inlen!iilor ~i al voinlei lale, iar celiilall esle aceasla voce pe
care 0 po\i asculla. Problema legatii de aceasla voce esle ca ea nu
tace niciodala. Daca ar face acesl lucru, macar pentru 0 singura
ciipa, ai triii 0 Slare de pace inlerioara ~i de seninatate pe care nici
macar nu li-o pop imagina la ora actuala.
Imagineaza-li cum ar fi daca nu ar trebui sa ai cu tine aceasla
voce agasanla oriunde le-ai duce. Adevarala cre~tere spirituala se
refera la eliberarea de aceasla voce. Mai intm de toale, trebuie sa
realizezi insa ca e~ti inchis in inlerior impreuna cu acesl coleg de
camera maniac ~i sacmtor. Indiferent in ce situa\ie sau circum-
slanla Ie afli, el poale lua decizia brusca: "Nu doresc sa rna aflu
aici. Nu vreau sa fac asIa. Nu vreau sa vorbesc cu aceasla
persoana", facandu-Ie sa te sim\i lensional ~i neconfortabil. Acesl
coleg de camera iIi poate pune bele-n roate indiferent ce faci,
stricandu-p planurile intr-o singura c1ipa. De pilda, \i-ar putea da
16
Cofegul de camer6 din inceriorul tau
peste cap ziua nunpi, ba chiar noaptea nunpi! EI 1!i poate strica
toate planurile, ~i de cele mai multe ori chiar 0 face.
Sa spunem ca ip cumperi 0 ma~ina noua, foarte frumoasa. Ori
de cate ori 0 conduci, colegul tiiu de camera descopera ca ceva nu
este in regula cu ea. Aceasta voce mentala continua sa Ii scoata in
evidenlii toate defectele, chiar ~i cea mai mica vibra\ie, pana cand
te face sa te saluri pana peste cap de noua ta ma~ina. Daca inlelegi
acest mecanism, inseamna di e~ti pregatit pentru noua ta cre~tere
spirituala, pentru 0 transformare reala a fiinlei tale. in acest scop,
tot ce trebuie sa faci esle sa 1!i spui: "Acest aspect al fiinlei mele
lmi distruge viala. Eu incerc sa duc 0 existenla lini~tila ~i senina,
care sa aibii sens pentru mine, dar in loc de asta rna simt de parca
m-~ afla in craterul unui vulcan activo Acest aspect al fiinlei mele
poale exploda in arice moment, se poate speria sau se poate certa
cu toata lumea. Acum Ii place de cineva, acum nu-i mai place de
nimeni ~i de nimic. Viala mea esle un haos din cauza lui, caci el
face 0 melodrama din absolul orice." Daca ai ajuns sa illlelegi
acest lucru ~i daca e~ti dispus sa nu te mai identifici cu acest coleg
de camera, inseamna eli e~ti pregatit pentru a te elibera.
Daca nu ai ajuns inca in acest punct, incepe sa observi ce se
intampla in interiorul tau. Petrece 0 zi intreaga observand compor-
tamentul colegului tau de camera. !ncepe la prima ora a diminepi
~i urmare~te-p vocea inlerioara c1ipa de c1ipa de-a lungul zilei. De
pilda, daca te intinne~ti cu cineva sau dadi suna telefonul, asculla
ce spune ea. Un moment ideal pentru a 0 asculta este cel in care
faci du~. Asculla ce spune vocea ta interioara in aceste momenle,
in care ar trebui sa fii complet relaxal. Vei constata ca ultima ei
grija este relaxarea tal Scopul unui du~ ar trebui sa fie spiilarea
corpului, nu ascultarea acestei sporoviiieli nesfar~ite ~i adeseori
agasante. inceardi sa ramm con~tient de-a lungul intregii expe-
tienle, astfelincat sa inlelegi ce se intampla. Vei fi ~ocat de ceea ce
vei descoperi. Vocea din interiorul capului tau sare intruna de la un
subiect la altul, fiind atat de haotica ~i de lipsitii de logica incal
nU-\i va veni sa crezi ca a~a funcponeaza in permanenla. ~i totu~i,
acesta este adeviirul.
17
 SuflelUl nelnlantuit
Dad. dore~ti sa te eliberezi de aceasta voce, va trebui sa 0
supraveghezi ellt mai des. Nu trebuie sa i te opui, ci doar sa devil
con~tient de cercul vicios in care te afli. Trebuie sa reaHzezi ca
te-ai trezit wand nevrand pe cap cu un coleg de camera. Dadl
do~ti sa te bucuri de lini~te ~i de pace, va trebui sa rezolvi
aceasta situalie.
Cea mai buna modalitate de a-Ii cun~e colegul de camera
(psihicul tau) consta in a-I personifica, dandu-i 0 forma exterioara.
Imagineaza-Ii dl acesta are un corp numai al lui. Gande~te-te ca
personalitatea care vorbe~te intruna in interiorul tau este 0 per-
soana de sine statatoare care iii vorbe~te din lumea exterioara,
spunandu-Ii cu voce tare tot ce iii spune in interior aceasta voce
din capul tau. Petrece 0 zi intreaga impreuna cu aceasta persoana.
Sa spunem dl te-ai ~ezat in fata televizorului cu intenlia de a
vedea serialul tau favorit. Problema este di nu e~ti singur in
camera, ci impreuna cu aceasta persoana. Asculta-i monologul
neincetat, dar, ~a cum spuneam, imagineaza-Ii dl persoana se afla
langa tine, pe canapea, nu in interiorul capului tau, ~i ca vorbe~te
cuea ins~i.
• vorbi ~a cum face aceasta voce interioara.? Ce relatie ai putea
" Ai stins lumina la parter? Mai bine te-ai duce sa
verifici. Nu acum, rna duc mai tfu-ziu. Acum vreau sa
ma ult la film. Nu, fa-o acum. De-aia plate~ti alat de
mult la factura de electricitate."
Pastreaza tacerea ~i contempla acest spectacol uimitor. Cateva
momente mai tfu-ziu, colegul tau de camera se va angrena intr-o
alta disputa:
"Hm, pardi ~ manca ceva! Am potti de 0 pizza. Nu,
nu pot sa mananc pizza acum. Pizzeria este prea
departe ~i ar dura prea mult sa ajung acolo. Bine, dar
mi-e foame! Cand pot manca ceva?"
Spre uimirea ta, vei constata ca aceste izbucniri nevrotice ~i
acest dialog conflictual vor continua la infinit. Ca ~i cum toate
18
Co/egul de camera din interiorul tau
acestea nu ar fi de ajuns, in loc sa se uite pur ~i simplu la film,
aceasta persoana va reacliona verbal la absolut tot ce vede pe
ecran. Spre exemplu, dadl vede 0 actri\ii ro~ata, va incepe sa
lIiormiiie arnintindu-~i de 0 fosta solie ~i de divortuJ dureros de ea.
APOi va incepe sa lipe sub!t, ca ~i cum fosta solie ar fi in camera
iInpreuna cu voi, dupii care lipetele vor inceta la fel de brusc. in
acest moment, probabil ell te vei afla in coltu! opus al canapelei, in
incercarea disperata de a te afla cat mai departe de aceastil
persoana profund dezechilibratil minta!!
Nu ezita Sa faci acest experiment, ~i mai presus de toate, nu
incerca sa opre~ti aceasta persoana din vorbit. Tot ce trebuie sa
faci este sa te farniliarizezi cu colegul de camera cu care e~ti
nevoit sa iti imparti lumea interioara prin exteriorizarea vocii sale.
In acest scop, ofera-i un corp ~i lasa-l sa existe in lumea exte-
rioara, la fel ca toatil lumea. Pune-I sa spuna cu voce tare tot ce iii
spune lie in interiorul capului tilu. La urma urmelor, cu dili
prieteni iii petreci absolut tot timpul, fiind nevoit sa asculli tot ce
iii spun?
Cum te-ai simli daca 0 persoana reala din lumea exterioara Ii-ar
avea cu ea? Cel mai probabil, i-ai spune aproape imediat sa
dispara ~i sa nu semaiintoarcaniciodata.~itotu~i.nuii spui
niciodata acest lucru "prietenului" tau interior. Oricate necazuri
Ii-ar face ~i orice prostii Ii-ar spune, continui Sa it asculli. Cand Ii-e
lumea mai draga ~i cand te distrezi mai bine, te treze~ti ca asculli
ce iii spune el. De pilda, sa spunem di e~ti pe punctu1 de a te
casatori. Te indrepli catre propria ta nuntil, iar aceastii voce iii
spune:
"Poate ca X [numele partenerului I partenerei de
cuplul nu este persoana potrivitii pentru mine. Ma
simt din ce in ce mai nelini~tit. Oare ce trebuie sa
fae?"
Daca cineva din lumea exterioari Ii-ar spune acest lucru, l-ai
ignora, dar simli ca ii datorezi vocii tale interioare un raspuns.
19
 Suf1etul nefnlan{uit
Simti nevoia de a-i demonstra mintii tale agitate cii partenerul sau
partenera ta este persoana potrivita pentru tine. In caz contrar, nu
te va lasa sa ajungi la altar! Atat de mare este respectul pe care i-I
acorzi acestui alter ego nevrotic din interiorul tau. ~tii foarte bine
ca daca nu il calmezi acum, te va sacai In fiecare zi din viala ta:
"Ti-am spus eu sa nu te ciisatore~ti. Ti-am spus ca nu
eram sigur!"
Una peste alta, este evident ca daca vocea din interiorul capului
tau s-ar materializa ~i ar deveni 0 persoana reala In lumea
exterioara, Insotindu-te pretutindeni, nu ai rezista niei macar 0
singura zi alaturi de ea. Daca altcineva te-ar Intreba eine este nouI
tau prieten ~i ce fel de persoana este, eel mai probabil i-ai
raspunde: "Este cel mai tulburat om pe care il cunosc. Daca vei
eiti In dictionar definitia nevrozei, vei gasi cea mai buna
caracterizare a lui!"
Dupa 0 astfel de zi petrecuta In compania "prietenului" liiu, cat
de mare crezi ca este probabilitatea de a-i cere vreodalii sfatul?
Dupa ce ai viizut de cate ori ~i-a schimbat parerea de-a lungul
zilei, cand de conflil!tuale sunt opiniile sale In legatura cu atat de
multe subiecte ~i cat de excesiv reactioneaza din punct de vedere
emotional, ai mai fi dispus sa Ii ceri vreodata un sfat referitor la
relatiile tale, sau unuI finaneiar? ~i totu~i, atat timp cat riimane In
interiorul capuIui tau, tu faci in permanenla acest lucru, oricat de
uimitor ar pm-ea, de~i ramane aceea~i "persoana" nevrotidi ce
comenteaza fiecare amanunt al vielii tale. Ti-ai dat vreodata
osteneala sa Ii verifici referinlele? De cate ori nu s-a Intamplat
pana acum ca aceasta voce sa gre~easca?
"Nu-i mai pasa de tine. De aceea nu te-a suna!.
Diseara 0 sa se desparta de tine. Simt acest lucru prin
toti porii. Daca te suna, nici macar nu ar trebui sa Ii
raspunzi la telefon."
Treizeci de minute mai tarziu suna telefonul ~i este chiar iubita
tao Aceasta lti explica faptul ca a intarziat pentru ca astazi este
20
Co/egul de camera din interiorul tau
aniversarea unui an de cand sunteti Impreuna ~i ti-a pregatit 0
petrecere-surpriza. Chiar ca este 0 surpriza pentru tine, caci ai uitat
complet de aniversare. Iubita ta adauga ca va ajunge In scurt timp
la tine. Dintr-odalii, te simli plin de entuziasm, iar vocea ta
interioara se exalta repetand cat de grozava este iubita tao Bine, dar
nu ai uitat ceva? Nu-ti mai aduci aminte de sfatul prost pe care ti
I-a dat ceva mai devreme, facandu-te sa suferi ca un caine?
Ce-ai fi facut daca ai fi apelat la un consilier matrimonial care
ti-ar fi dat acel sfat Ingrozitor? In mod evident, te-ai fi lamurit
imediat ca acesta nu a Inleles nimic din situatia tao Daca i-ai fi dat
ascultare, nu i-ai fi raspuns niciodata la telefon iubitei tale. In
aceste conditii, nu I-ai concedia pe loc pe consilier? Cum ai mai
putea avea vreodata Incredere In el dupa ce ai constatat ca a inleles
pe dos situatia In care te aflai? Ei bine, cum ai de gand sa
procedezi cu colegul tau de camera? Ai de gand sa II concediezi?
La urma urmelor, analiza pe care a facut-o situatiei In care te-ai
aflat ~i sfatul pe care ti I-a dat au fost complet gre~ite. In mod
paradoxal, tu nu II consideri responsabil pentru toate necazurile pe
care ti Ie provoaca. Dimpotriva, cu prima ocazie In care l\i da un
sfat nou, e~ti numai ochi ~i urechi! Ti se pare aceasta 0 atitudine
rationala? De cate ori nu a gre~it pana acum vocea ta interioara
atunci cand ti-a spus ce se Intampla ~i ce se va petrece In
continuare? Poate ca ar fi mai bine sa devii mai atent la "per-
soana" careia Ii ceri sfatul!
Daca vei Incerca In mod onest aceste practici ale observarii de
sine In mod lucid, vei constata ca ai probleme. De fapt, ai avut 0
singura problema Intreaga ta viala, iar acum 0 poti privi In falii. Ea
este cauza tuturor celorlalte probleme pe care le-ai avu!. In aceste
conditii, Intrebarea care apare este: cum poti scapa de acest aspect
interior generator de probleme? Primullucru pe care trebuie sa II
Inlelegi este ca nu poti scapa de acest aspect decat daca l\i dore~ti
cu adevarat acest lucru. Atat timp ciit nu ti-ai studiat suficient de
mult timp colegul de camera pentru a Inlelege cate probleme lti
face, nu ai niciun motiv sa practici tehnici mentale. Daca ai luat
decizia de a te elibera de aceasta melodrama mentala, poti spune
ca e~ti pregatit pentru aceste Invalaturi ~i pentru aceste tehnici.
21
 Sun_cui n_inliinlUit
Vestea cea buna este eli nu ~ti prima persoana din lume care Capitolu13
are aceasta problema. De-a lungul istoriei au existat nenumarati
oameni care au deseoperit ca se afla in acee~i situatie ca ~i tine.
Multi dintre ei au apelat la mae~trii care au ajuns sa stapaneasca
perfect acest domeniu al cunoa~terii. Ei au primlt de la ace~tia
invaliituri ~i tebnici, cum ar fi cele de yoga, create special pentru a
~ura acest proces. Yoga nu are ca scop numai crearea unni corp
saniitos, ~i face inclusiv acest lucru. Ea se refera in primul rand Cine e~ti tu?
la cunoa~terea care permite rezolvarea acestel probleme esentiale,
ajutandu-te sa te eliberezi. Daca tI-ai stabilit ca principal seop in
via\a aceasta eliberare, exista suficlente practici spirituale care te
pot ajuta. Ele reprezinta activitatl menite sa te elibereze de tine
insutl. Mai devreme sau mai tarziu, vei in\elege ce trebuie sa faci amana Maharishi (1879-1950), un mare maestru al traditlei
pentru a te distan\a de psihicul tau. Itl vei stabili astfel 0 direCtie
foarte foealizata in via\ii ~i nu vei mai fi tulburat de oscilapile
R yoghlne, obi~nuia sa spunii ca pentru a atinge starea de
libertate interioara omul trebuie sa i~i puna sincer ~l incontinuu
mintli tale. Din fericire, voin(a umanii este mai puternica dedit intrebarea: "Cine sunt eu?" EI considera acest lucru mai important
aceasta voee din interiorul capului tau. De aceea, nu exista nimic decat lectura carplor, decat inva(area de mantra-e sau dedit
imposibil pentru ea. VOin(a ta este prtncipiul supremo pelertnajul la locurtle sfinte. ~adar, intreabii-te: "Cine sunt eu?
Daca dore~ti sa devil liber, mal inta! de toate trebuie sa devil Cine este cel care vede ceea ce vad eu, care aude ceea ce aud eu,
co~tient ~i lucid, aslfel incat sa in\elegi problema cu care te care ~tie ceea ce ~tiu eu? Cine sunt eu?"
confruntl. In al dollea rand, trebuie sa te angajezi ca vei practica Haide sa analiziim pulin aceasta intrebare jucand un mic joe.
cu dedicatle aceasta munca de eliberare interioara. Va trebui sa 0 Pretinde eli te afli intr-o conversatle cu mine. De regula, in cultura
practici cu multa raspundere, ca ~i cum intreaga ta via\a ar deplnde oecidentala, atunci cand cineva te intreabii: "Cine ~ti?", nu simtl
de ea, ceea ce chlar este adevarat. La ora actuala via\a ta nu itl nevoia sa il musm pentru ca tI-a pus 0 intrebare atat de profunda,
apartine. Ea ti apartine colegului tau de camera, respectiv ci ti raspunzi spunandu-i numele tau, cum ar fi: "Sally Smith" (de
psihlcului tau. De aceea, va trebui sa tI-o asumi din nou. pilda). Eu nu sunt de acord cu acest raspuns, a~ ca iau 0 foaie de
Ancoreaza-te in rolul con~tiin\el-martor ~i elibereaza-te de hame ~i seriu pe ea Iiterele S-a-I-l-y S-m-l-t-h, apoi Ii-o arat. ~s~
fascinatla pe care 0 exercita asupra ta mintea ta con~tienta. Aceasta ~ti tu - 0 coleCtie de Iitere? In mod evident, nu. De aceea, 11m
via\a itl aparpne, dar trebuie sa tI-o asumi! spui:

"Bine, bine, ai dreptate. Imi pare rau, nu sunt Sally

Smith. Acesta este doar numele pe care sunt smgata,
o simpla eticheta. In realitate, sunt solia lui Frank
Smith."

23
22
 Suf1eru l ne;nliinfuic
Un astfel de raspuns nu ar mai fi acceptat de nimeni In zilele
noastre. Cum ai putea fi sopa lui Frank Smith? Vrei sa spui ca nu
ai existat deloc inainte de a te manta cu Frank, sau ca ai inceta sa
exi~ti dad! ai divOl"\a de el sau dad! ai ramane viiduva? Pe scurt, tu
nu pop fi sopa lui Frank Smith. Aceasta este doar 0 alta eticheta,
cansecinla unui eveniment la care ai participat. in acest caz, cine
e~ti tu de fapt? Sa spunem ca de aceasta data lmi raspunzi:
"Bun, acum chiar ca mi-ai captat atenpa. Eticheta
mea este Sally Smith. M-am nascut In anul 1965 la
New York. Am trait in Queens cu partnpi mei, HallY
~i Mary Jones, paoa la varsta de cinci ani, dupa care
ne-am mutat in New Jersey, unde am fost eleva la
~coala elementara Newark. Am avut numai note de
10, iar in clasa a cincea am jucat rolullui Dorothy in
piesa Vriijitorul din Oz. Am inceput sa rna lntiHnesc
cu haiep In clasa a noua, iar primul meu iubit a fost
Joe. Mai tarziu am urmat cursurile colegiului
Rutgers, unde I-am cunoscut ~i m-am mantat cu
Frank Smith. Asta sunt eu."
• film care se deruleaza in mintea mea, iar eu iI privesc. Am lnleles,
~teapta pupn. A fost 0 poveste fascinantli, dar eu nu te-am
intrebat ce ai facut de cand te-ai nascut ~i paoa In prezent. Te-am
lntreba!: "Cine e~ti tu?" Th mi-ai descns mai multe expenen\e de
vialil, dar cine a fost cea care a trecut pnn ele? Oare nu te-ai afla in
fala mea dad! ai fi urmat cursu rile unui alt colegiu?
Pe masura ce te gaode~ti, \ti dai seama ca nu p-ai pus niciodata
cu senozitate aceasta lntrebare. Cine sunt eu? Aceasta este
lntrebarea pe care ~i-a pus-o toata viala Ramana Mahanshi.
~adar, lncepi sa reflectezi mai senos asupra acestei lntrebliri,
apoi lmi raspunzi:
"Bine. Eu sunt acest corp, care ocupa acest spapu.
Am 0 inalpme de 1,60 m ~i 0 greutate de 60 de
kilograme. Acum cred ca p-am raspuns la lntrebare."
24
Cine e~li ru?
Nu tocmai. Cand ai jucat-o pe Dorothy In clasa a cincea nu
aveai 1,60 m, ci doar 1,30 m. in acest caz, cine e~ti? E~ti persoa~a
care are 1,60 m, sau cea care a avut 1,30 m? Nu te aflal 10
uitenorul corpului tau atunci cand ai jucat rolul lui Dorothy? Ba
da mi-ai spus acest lucru tu lnsap, cand mi-al relatat povestea
·;';i tale. Acest rol a fost 0 experienla pe care ai trait-o, la fel ca
VI,. " .-N
discupa noastra de acum, care reprezinta 0 alt. expenen\a. u
vorbim de acela~i "tu"?
Poate ca ar trebui sa facem 0 scuna pauza ~i sa punem 0 sene
de lntrebari suplimentare lnainte de a reveni la cea de la care am
plecat. Atunci cand aveai zece ani, ceea ce vedeai in oglinda era
un corp In varsta de zece ani. Acum vezi un corp de adult, dar te
consideri acela~i "eu". Corpul pe care il, vezi In oglinda s-a
schimbat In mod fundamental, dar nu ~i acel aspect _ al fiin\ei tale
_
care iI prive~te. In acest plan ai experimentat m perman~nta _0
continuitate a identitapi. Cea care s-a uitat de-a lungul anIlor m
oglinda, vazand cum corpul sau se schimba, es:e _ aceea~l.
Reflecteaza pupn la aceasta chestiune. lata acum 0 alta 1Otrebare:
in timpul noppi visezi? in acest caz, cine este cea care ,?seaz~? ~i,
de fapt, ce lnseamna sa visezi? Imi raSPUnZl: Jnseamna ca viid un
dar cine este cea care viseaza.? "Eu!" Acela~i ,leu" care se uita in
oglinda? Este "eul" care cite~te aceste randuri identic c~ c:l care
se uita In oglinda ~i care l~i contempla Vlsele? Atuncl cand .te
trez~ti, tu ~tii di ai visat. Exista 0 continui~ate ~ aten\lel
con~tiente. Ramana Maharishi punea astfel de mtreban foarte
simple: cine este cel care vede ceea ce vezi tu? Cine este eel care
aude ceea ce auzi tu? Cine este cel care l~i contempla visele? Cine
i~i vede propriul corp in oglinda? Cine este c~1 ~are. triiie~te. toate
aceste experienle? Daca vei incerca sa raspunzl cmsut ~l mtmtlv la
aceste intrebari, vei raspunde de fiecare data: "Eu. Eu sunt cel care
traie~te toate aceste experienle." Acesta este cel mai bun raspuns
pe care il pop da.
De fapt, este u~or sa \ti dai seama ca tu nu ~ti una cu obiectele
pe care Ie contempli. Toate acestea sunt situapi de tip subiect-
obiect. Th, subiectul, e~ti cel care contempli toate aceste obiecte.
25
 Suf1etul nefnliin(Uit
De aceea, nu trebuie sa trecem in revista toate obiectele din
univers pentnl a ajunge la concluzia ell tu nu ~ti una cu ele.
~adar, este u~or sa facem 0 generaIizare, afirrniind eli atat limp
dit priv~ti ceva, tu nu e~ti totuna cu acel ceva. Cu alte cuvinte,
noi putem trage 0 prima concluzie: tu nu e§ti totuna cu lumea
exterioara, ci un principiu interior care contempla aceasta lume.
Piina acurn, lucrurile au fost Simple. Cel pupn am eliminat
toate lucrurile din lurnea exterioara. Bun, dar in acest caz cine e~ti
tu, ~i unde te afJi atunci ciind nu e~ti in lurnea exterioara, irnpreunil
cu celelalte lucruri? Daca vei reflecta cu atenpe, ip vei da seama
ca tu ai continua sa fii prezent ~i sa experimentezi diferite
senlimente chiar daca lurnea exterioara ar disparea complet.
Gande~te-te pupn cat de teama p-ar fi intr-o astfel de situape.
Probabil ca te-ai simp de asemenea frustrat, poate chiar furios.
Cine este insa cel care experimenteaza aceste sentimente? Din nou
imi rispunzi: "Eu!", iar acest raspuns este corect. Acela~i "eo"
experimenteaza in egala masura lumea exterioara ~i cea interioara
a emopilor.
Pentru a crea 0 imagine ~i mai clara a acestui lucru, imagl-
neazil-p ca te uip la qn crune care se joaca afaril. Subit, auzi un
zgomot in spatele tau, un fel de ~uierat, la fel ca cel al unui ~ape cu
c1opo\ei. Crezi ca te-ai mai uita la cainele de afaril cu aceea~i
intensltate? Cu siguranta, nu. Ai simp instantaneu 0 spairna
teribila. De~i cainele ar continua sa se joace afara, tu ai fi complet
absOibit in emopi\e tale. Dar cine este cel care simte starea de
teama? Nu este acela~i eu care era adineauri complet absorbit de
jocul ciiinelui? Cine sirnte iubirea atunei ciind e§ti indrilgostit? Ti
s-a intarnplat vreodata sa simp atat de multa iubire incat sa nu iti
pop pne ochii deschi§i, ca sa nu fii perturbat de imaginile din fata
ta? Vneori, frurnuse\ea senlimentelor interioare sau grozavia
temerilor te poate absorbi atat de tare incat ip vine greu sa te mai
focalizezi asupra obiectelor din lurnea exterioara. AdevaruI este ca
obiectele interioare ~i cele exterioare se afla intr-o competipe,
incerciind sa ip capteze in egala masuril atenpa. Th te afJi in
interior ~i trilie~ti ambele tipuri de experien\e: interioare ~i
exterioare. Dar cine e~ti tu?
26
Cine e~(i ru?
Pentru a explora ~i mai profund aceastii chestiune, pune-p 0
alta intrebare: p s-a intiirnplat vreodatii sa nu fi absorbit in lumea
emotlilor tale ~i sa te simp perfect Iini~tit? Continui sa exi§ti in
interiorul tau, dar nu ~ti con~tient decat de 0 stare de pace
profunda. Mai devreme sau mai tarziu, iti vei da seama ca lumea
exterioara ~i f1uxul emopilor interioare sunt efemere, aparand ~i
disparand, dar tu, cel care experimentezi aceste lucruri, continm sa
ramru con~tient de ele.
~adar, cine e~ti tu? Poate ca e§ti totuna cu gandurile tale.
Marele filozof Rene Descartes a spus odata: "Giindesc, deci exist."
Oare? Dicponarul define~te verbul "a gandi" astfel: "A crea
giinduri, a-p folosi mintea pentru a examina idei ~i pentru a-p
forma opinii" (Microsoft Encarta 2(07). Intrebarea este: cine este
cel care se folose~te de minte pentru a crea ganduri §i pentru a Ie
transforma in idei ~i opinii? Exista acest aspect care experi-
menteaza gandurile inclusiv in absenta acestora? Nu trebuie sa te
gande§ti ca sa raspunzi la aceasta intrebare, dici tu e~ti con~tient
de prezenla ~i de existenta ta chiar ~i fara ajutorul gandurilor. Spre
exemplu, in starile de meditape profunda giindurile dispar, dar cel
care mediteaza ramiine con~tient de sine, chiar daca gandurile sale
au dispiirut. Daca te afli intr-o astfel de stare, tu ~tii ca nu mai
gande~ti, chiar daca "nu te gande~ti la faptul ca nu mai gande~ti".
Ciind revii la starea de con~tiin\a obi~nuita, iti spui: "Vau! Am
intrat intr-o stare de meditape foarte profunda, ~i pentru prima data
in viata mea, gandurile mele au disparut complet, iar eu am trilit 0
stare de armonie, de Iini~te ~i de pace perfecta." De vreme ce
continm sa te afli in interior ~i experimentezi starea de pace
specifidi disparipei gandurilor, este evident ca existen\a ta nu
depinde de actul gandirii.
Gandurile se pot opri, dar la fel de bine pot deveni extrem de
zgomotoase. Vneori ai mai multe ganduri decat in alte momente.
Se poate intiirnpla chiar sa ip spui: "Mintea mea rna innebune~te.
De cand cutare mi-a spus acele lucruri, nu mal pot dormi noaptea.
Mintea mea refuza sa tad ~i sa se relaxeze." A cui minte? Cine
este cel care observa toate aceste ganduri? Nu cumva chiar tu? Nu
ip auzi tu propriiJe ganduri din minte? Nu e~ti con~tient de
27
 Su{1etul nernliin(uit
existenla lor? In anumite condilii, nu Ie pop elimina? Spre
exemplu, dadi prin minte iii trece un gand nedorit, nu il pop
alunga? Top oamenii se lupta uneori cu gandurile lor. Cine este eel
care este con~tient de gandurile minpi sale, luptandu-se cu ele? In
mod evident, ~i de aceasta data avem de-a face cu 0 relape de tip
subiect-obiect. Tu e~ti subiectul, iar gandurile tale sunt obiectul pe
care it contempli in plan mental. A~adar, tu nu e~ti totuna cu
gandurile tale, ci e~ti doar con~tient de ele. In final, ip spui:
"Bine, deci nu sunt una cu obiectele din lumea
exterioara, niei cu emopile mele. Aceste obiecte
exterioare ~i interioare apar ~i dispar in fala atenpei
mele, iar eu doar Ie experimentez. In plus, nu sunt
niei una cu gandurile mele. Acestea pot fi lini~tite
sau zgomotoase, ferieite sau triste, dar in ultima
instanla nu sunt decat alte obiecte de care devin
con~tient. In acest caz, cine sunt eu?"
Intrebarea de la care am pomit tinde sa devina foane serioasa:
"Cine sunt eu? Cine traie~te toate aceste experienle fizice,
emoponale ~i mentale?" De aceea, te gande~ti mai profund la
aceasta intrebare. Ce mai ramane daca renunp la experienlele tale?
Cu dit reflectezi mai mult, cu atat mai dar il pop observa pe eel
care Ie triiie~te. In final, vei ajunge la conduzia ca tu, eel care
experimenteaza, ai 0 anumita calitate, ~i anume con~tiinla,
lueiditatea, sim\UI intuitiv al existenlei. Orice ai face, tu ~tii ca te
afli in interior. Nu trebuie sa te gande~ti la acest lucru: pur ~i
simplu e~ti sigur. De buna seama, dacii dore~ti te pop gandi la el,
dar in acest caz vei ~ti ca giinde~ti. Adevarul este ca tu exi~ti
indiferent daca gande~ti sau nu.
Ca sa mlelegi ~i mai bine, iii propun un experiment legat de
con~tiinlii.Observa faptul ca 0 singura privire aruncalii unei camere
sau pe fereastra ip este suficienlii pentru a vedea instantaneu ~i in
toate detaliile tot ce exista in fala tao Tu e~ti con~tient fara niciun
efon de toate obiectele din raza privirii tale, atat de cele din
apropiere cat ~i de cele din depiinare. Fara sa-Ii mi~ti deloc capul
sau ochii, percepi toate detaliile realitalii din fala tao Pop vedea
28
Cine e~ti tu?
astfel culorile, varialiile luminii, textura mobilierului din lemn,
arhitectura dadirilor ~i toate nuanlele copacilor ~i frunzelor.
Observa faptul ca tu pop vedea aceaslii multitudine de detalii
'simultan, fara sa trebuiasca sa te giinde~ti la ele. In continuare,
folose~te-te de gandurile tale pentru a izola, eticheta §i descrie
aceasta multitudine de detalii din fala taocat limp i-ar lua vocii tale
interioare sa descrie toate aceste detalii, prin comparalie cu
imaginea instantanee de ansamblu a coO§tiinlei care percepe totul
simultan? Atunci ciind priv~ tara sa creezi giinduri, coO§tiinla ta
este coO§tienlii §i inlelege fara nieiun efon tot ceea ce vede.
CoO§tiinla este cuvantul cu cea mai mare profunzime pe care il
pop rosti vreodata. Nu exista nimic mai inalt ~i mai profund decat
con~tiinla. Ea este lueiditate pura. Dar ce este lueiditatea? Iii
propun un alt experiment. Sa spunem ca te afli intr-o camera in
care exista un grup de oameni §i un pian. Imagineaza-p acum ca
pianul nu ar mai exista deloc in lumea tao Ai avea vreo problema
cu acest lucru? "Nu, raspunzi tu. Nu sunt ata§at in mod deosebit de
pian." Bun, acum imagineaza-li eli oamenii din camera ar inceta sa
mal existe. Te simp la fel de relaxat? "Desigur, raspunzi, nu-mi
displace sa fiu singur." in acest caz, imagineaza-p ca lueiditatea ta
ar mceta la riindul ei sa mai existe. Cum te simp acum?
Ce s-ar intampla daca lueiditatea ta ar inceta sa mal existe?
Riispunsul este simplu: tu ai inceta sa mal Iii. Sim!ul "eului" ar
disparea pentru tine. Nu ar mal exista nimeni care sa spuna: "Uau!
Candva eram aici, iar acum am disparut." Farli aceasta continuitate
a identitalii sau fara aceasta con§tiinla, nu mai ramiine nimic. Mai
pot exista obiecte? Cine ~tie? Daca nu exista nimeni care sa fie
con~tient de aceste obiecte, existenla sau inexistenta lor devine
complet irelevanta. Indiferent cat de multe lucruri ai avea in falii,
daca ip blochezi complet con§tiinla, nu mal ramane nimic. Invers,
daca e§ti con§tient de sine, chiar daca in fala ta nu exista nimic, tu
§tii acest lucru. Procesul este foane simplu, dar merita sa reflectezi
asupra lui, caei aduce cu sine fame multe lamuriri.
A~adar, la intrebarea inipala: "Cine e§ti tu?", raspunsul corect
este:
29
 SufIelul neinliinfuit

"Eu sunt cel care vede. Privesc intreaga lume de Capitolul4

undeva din interior ~i sunt con~tient de evenimentele,
de gandurile ~i de emolille care se succed in fata
mea."

Dadi te vei scufunda suficient de mult in interioruI fiin\ei tale,

asta vei gasi. Adevaratul tau eu este eon~tiin\a tao 0 fiin\a profund
spirituala ramane ancorata in permanen\a ~i fara niciun efon in
acest loco ~a cum tu contempli fara niciun efon ~i fara sa-Ii
propui in mod deliberat lumea exterioara, un om spiritual este
scufundat suficient de adanc in interiorul lui pentru a-~i putea
contempla fara niciun efon gandurile ~i emo\iile, la fel cum
contempla obiectele din lumea exterioara. Daca te vei striidui, ~i tu
poli ajunge sa percepi astfel viala. Toate aceste obiecte se afla in
fala tao Gandurile sunt ceva mai aproape de tine, emolille ceva mai
depane, iar formele fizice ~i mai departe. in spatele lor te afli tu,
cel adevarat. Aici te-ai aflat dintotdeauna, in toate etapele vielii
tale, contemplandu-Ii gandurile, emo\iile, dar ~i obiectele din
lumea exterioara. Th ai fost insa intotdeauna con~tiinla care a
eontemplat toate aceste luemri.
Acum te afli in ' centruI con~tiinlei tale, in spatele tuturor
lucrurilor, ~i prive~ti. Acesta este adevaratul tau caminoChiar daca
tot restul ar disparea, tu ai continua sa exi~ti pe acest nivel, ~i ai fi
con~tient de faptul ca totul a disparut. Invers, daca acest centru al
co~tiinlei ar fi anihiIat, nu ar mai ramane absolut nimic. Acest
centru este sediul Sinelui. De pe acest nivel e~ti con~tient ca exista
gandurl, emo\ii ~i 0 lume exterioara pe care 0 poli percepe prin
intermediul simpuilor tale fizice. Acum e~ti co~tient de faptul ca
e~ti co~tient. Acesta este sediul Sinelui 2 de care vorbesc budi§tii,
al lui Arman' de care vorbesc hindu~ii §i al sufletului de care
vorbe~te tradilia iudeo-cre~tina. Atunci cand te identifici cu acest
sediu din profunzimile ultime ale fIinlei tale, tu ai acces la cel mai
mare mister al crealiei.
, Buddha explicA acest concept in Mahayana MahaparinilVana Sutra. (n. tr.)
J in hinduism, Atman este considerat a fi esen~ ultima a oridrui individ
(confonn diClionarului Merriam-Webster 2(03). (n. tr.)
30
Sinele lucid
E xista 0 categorie de vise nurnite vise Lucide, in care cel care
viseaza este con§tient de faptul ca se afla in mijlocul unui vis.
Spre exemplu, dadi te treze~ti eli zbori intr-un vis, tu devil
co~tient de faptul ca visezi: "Hei! Vite! Visez ca zbor. 0 sa zbor
paoa acolo." Cu alte cuvinte, e§ti suficient de con~tient pentru a
realiza di te afli in mijlocul unui vis in care se face di visezi. Un
astfel de vis este foarte diferit de visele obi§nuite, in care
co~tiinta este complet scufundata in ceea ce viseaza, identifi-
candu-se cu visul sau. Aceasta distinC\ie este intru totul sirnilara cu
diferenta dintre a fi ~i a nu fi co~tient de faptul ca e§ti co~tient in
viata de zi cu zi. Atunci cand devii lucid, tu nu te mai identifici cu
tot ceea ce Ii se intampla, ci rArniii con~tient de faptul ca tu e§ti cel
care experirnenteaza aceste evenimente, dar §i gandurile §i emo-
lille asociate cu ele. Spre exemplu, daca prin minte iii trece un
gand atunci cand te afli in aceasta stare de con~tiin!ii, tu nu te mai
identifici cu el, ci ramiii co~tient de faptul eli tu e§ti cel care ai
creat acest gand. Asta insearnna sa fii lucid.
Apar astfel 0 serie de intrebAri foarte interesante. Daca tu e~ti
cel care experimenteaza din interior toate aceste aspecte, de ce
exista atatea nivele de perceplie? Atunci cand e§ti ancorat in
co~tiinta de sine, tu e§ti lucid. in acest caz, unde te afli tu arunci
cand nu e§ti ancorat in aeest Sine ~i nu experimentezi in mod
co~tient tot eeea ee experimentezi?
31
 Su{letuf neinfdn{uit
Mai Intai de toate, con~tiinla are capacitatea de a se "focaliza".
Acesta este un aspect care pne de natura ei. Esenla con~tiin\ei este
luciditatea, iar aceasta are capacitatea de a fi mai atenta la anumite
lucrun ~i mai pupn atenta la altele. Cu alte cuvinte, ea are
capacitatea de a se focaliza asupra anumitor obiecte. Profesorulle
spune elevilor: "Concentra\i-va la ceea ce spun eu." Ce Inseamna
acest lucru? Inseamna di elevii trebuie sa I~i facalizeze con~tiinla
asupra cuvintelor sale. Profesorii pornesc de la premisa ca elevii
~tiu ce au de facut. Cine i-a Invalat msa pe ace~tia sa se
concentreze? La ce ora au Invatat elevii sa I~i schimbe focalizarea
con~tiinlei? La niciuna. Procesul este intuitiv ~i natural. Orice om
~tie sa n practice, fara sa fie Invalat de nimeni.
~adar, ~tim cu to\ii ca aceasta con~tiinla exista, dar de regula
nu vorbim despre ea. Cel mai probabil ai trecut prin ~coala
generala, prin liceu ~i prin facultate fara sa auzi discupi despre
natura co~tiinlei. Din fericire, aceasta natura a fost studiata In
profunzime de anumite mvalaturi, ~a cum este yoga. De fapt,
stravechile mvalaturi ale yogiii nu se refera la altceva decat la
con~tiin\a.
Cea mai buna modalitate de a Invata despre con~tiin\a este
experien\a directa. Spre exemplu, a~a cum ai In\eles deja,
con~tiin\a se poate facaliza asupra unei palete foane largi de
obiecte, dar poate deveni atat de absorbita de un singur obiect
mcat poate uita de orice a!tceva. Asta se mtampla de pilda atunci
cand te pierzi In gandurile tale. Se poate Intampla sa cite~ti, iar
apoi sa te treze~ti ca ai renun\at de ceva vreme la lectura, Intrucat
te-ai pierdut In gandurile tale. Acest lucru se Intiimpla tot timpul.
Tu Incepi pur ~i simplu sa te gande~ti la altceva. Obiectele
exterioare sau gandurile lti pot capta oricand atenpa. Con~tiinta
ramane Insa neschimbata, indiferent daca este facalizata asupra
lumii exterioare sau asupra gandurilor subiective.
Intr-adevar, con~tiinla are capacitatea de a se concentra asupra
unor aspecte extrem de diferite. Subiectul (con~tiinta) are
capacitatea de a-~i facaliza selectiv atenpa asupra unor obiecte
specifice. Daca te vei distanla de ele, vei constata ca obiectele care
32
Sinele lucid
tree In permanen\ii prin fata con~tiinlei tale sunt de trei feluri:
mentale, emaponale ~i fizice. Atunci cand nu e~ti centrat m sine,
co~tiinta ta este invariabil atrasa de unul sau mai multe astfel de
cibiecte §i se concentreaza asupra lor. Daca se concentreaza
suficient de tare, sim\ul con~tiinlei de sine se pierde In obiectul cu
care se identifica. In acest fel, tu nu mai e§ti co~tient ca e§ti
co~tient de obiectul respectiv, ci te identifici cu el. Cu alte
cuvinte, co~tiinta ta devine una cu obiectul contemplW sale. Nu
ai remarcat niciodata ca atunci cand e§ti total absorbit de 0
emisiune Tv, nu mai e§ti con~tient de locul In care te afli sau de
ceea ce se petrece m camera?
Aceasta analogie reflecta perfect felul m care se risipe~te
co~tiinta noastra, trecand de la con§tientizarea propriului Sine la
identificarea cu obiectele contempllirii sale. Diferenta consta m
faptul di In lac sa stal In sufragerie fUnd absorbit de emisiunea TV
preferata, tu stai In centrul con~tiinlei tale fiind absorbit de ecranul
min\ii, al emolillor sau al lumii exterioare. Atunci cand te
concentrezi asupra lurnii sim\Urilor fizice, aceasta te absoarbe In
ea. Tu reac(ionezi emoponal ~i mental la ceea ce observi, iar
~tiinta ta se identifica cu emo\iile ~i cu gandurile tale, uitiind §i
mal mult de sine. in acest fel, sediul co~tiinlei tale nu mai este
Sinele, ci spectacolul exterior sau interior din fala .tao
Sa exarniniim pupn acest spectacol interior. Tu ai 0 serie de
tipare mentale pe care Ie duci oliunde cu tine §i care nu se schlmba
foane mult. E§ti la fel de farniliarizat cu ele §i te simp la fel de
confonabil In prezen\a lor cum se Intampla atunci cand te afli
acasa, In confonul propriului camin. Ai de asemenea 0 serie de
emo\ii familiare: 0 anurnita cantitate de teama, una de iubire §i una
de insecuritate. E§ti co~tient ca dacii se Intiimpla anurnite lucruri,
una sau alta din aceste emo\ii va deveni manifesta §i lti va domina
complet con§tiinta. Dupii ce se va consuma, vei reveni mcetul cu
mtulla starea ta ob~nuita de spirit. Intrucat cuno§ti perfect acest
mecanism, faci tot ce IP sta In puteri pentru a nu fi penurbat de
emo(iile tale negative. De fapt, e~ti atat de preocupat de controlul
lumii giindurilor, emolillor ~i senza\iilor tale fizice Incat nici nu-p
33
 Sufletul neinliin{uit
mai aduci aminte di te afli in interiorul lor. Aceasta este starea
obi~nuita de con~tiintii pe care 0 triiiesc marea majoritate a
oamenilor.
Atunci dind te afli in aceasta stare de uitare de sine, tu devii
atat de absorbit In lumea obiectelor mentale, emoponale ~i
senzoriale Incat uip cu desav~ire de subiectul care contempla
aceste obiecte. Chiar acum, tu stai confortabilin centrul co~tiinlei
tale ~i te uip la emisiunea ta favorita de la televizor. Exista insa
atat de multe obiecte interesante care Wdistrag con~tiinta incat nu
te pop abpne sa nu uip de sine, lasiindu-te absorbit de ele.
Procesul este cople~itor, este tridimensional ~i te inconjoara de
pretutindeni. Totul contribuie la aceasta uitare de sine: sim\Urile
tale - viizul, auzul, mirosul, gustul ~i atingerea -, giindurile ~i
sentimentele tale. In realitate, tu continui sa stai in interior, lini~tit,
contempland aceste obiecte. ~a cum Soarele nu I~i parase~te
niciodata pozipa pe cer pentru a ilumina obiectele cu lumina sa
stralucitoare, co~tiinla nu I~i parase~te niciodata centrul ei pentru
a-~i proiecta atenpa asupra obiectelor formelor, giindurilor ~i
emotiilor. De aceea, daca dore~ti sa te recentrezi, tot ce trebuie sa
faci este sa te raportezi din nou ~i din nou la acest centru. Spune-i:
"Te salut!" Inipal, · vei face acest lucru in plan mental, adica
gandindu-te la el, dar apoi vei deveni co~tient de faptui ca
gande~ti. Nu analiza acest mecanism in plan mental, caci astfel nu
vei face decat sa creezi ganduri noi. Relaxeaza-te ~i devino
con~tient de faptul ca auzi cuvintele "Te salut" in mintea tao
Aceasta luciditate este sediul con~tiinlei tale centrate.
In continuare, haide sa trecem de la rnicul ecran la marele
ecran. Haide sa analizam con~tiinta luiind exemplul unui film.
Atunci ciind te duci la cinema, tu e~ti absorbit de filmul pe care 11
vezi. Acest lucru face parte integranta din experienla vizionarii
oriciirui film. Aceasta experienla include de regula doua simturi:
viizul ~i auzul. Este foarte important ca acestea sa fie sincronizate.
In caz contrar, nu te-ai putea implica foarte tare in urmiirirea
filmului. Sa spunem ca te uip la un film din seria James Bond, iar
coloana sonora nu este foarte bine sincronizata cu imaginile. In loe
sa fii captivat In lumea magica a filmului, devii con~tient 'mai
34
Sinele lucid
degrabii de faptul ca te afli la cinematograf ~i ca ceva nu este In
regula. In schimb, In cazul in care coloana sonora este perfect
sincronizata cu imaginea, filmul te captiveaza complet, iar tu uip
ca te afli la cinematograf. Ip uip chiar giindurile ~i emopile
personale, iar con~tiinta ta este complet absorbita de film. De fapt,
este de necrezut cat de mare este diferenta intre cineva care este
co~tient de faptul ca se afia intr-o sala intunecata de cinema
alaturi de alp necunoscup ~i altcineva care este aliit de absorbit de
acliunea filmului incat petrece doua ore fara sa-~i arninteasca nicio
clipii de el Insu~i. ~adar, sincronizarea dintre sunet ~i imagine
este foarte importanta pentru ca atenpa co~tiinlei sa poata fi
absorbita de film. Iar acestea sunt doar doua din cele cinci sim\Uri.
Ce s-ar Intiimpla daca experienta filmulU! ar include ~i rnirosul
~i gustul? Imagineaza-p ca te uip la un film in care eroul maniinca,
iar tu ai posibilitatea sa percepi gustul ~i mirosul miinciirii sale.
Fara doar ~i poate ca acest film te-ar captiva inca ~i mai tare, caci
impuisuriJe senzoriale s-au dublat, iar capacitatea lor de a-p atrage
atenpa a crescut direct proportional. Sunetui, imaginea, gustul,
mirosul - ~i inca nu am menponat simtui cel mai captivant intre
toate. Cum ar fi sa te uip la un film care sa ip ofere inclusiv
perceptii senzoriale ale simtuiui atingerii? Daca toate cele cinci
sim\Uri ar fi reprezentate, nu ai mai avea practic nicio ~ansa sa ip
mai arninte~ti de tine. Daca toate ar fi perfect sincronizate, ai fi
complet absorbit de experienla din fala tao ~i totu~i, se poate ~i
aItfe!. lmagineaza-p ca te afli intr-un astfel de cinematograf ~i ca
triiie~ti 0 experienla senzoriala cople~itoare, in care sunt implicate
toate cele cinci simturi, dar acpunea in sine a filmului te
plictise~te. Dat flind ca acliunea din fata ta nu Wcapteaza atenpa,
tu te pierzi in giindurile tale. Astfel, incepi sa te giinde~ti ce vei
face ciind vei ajunge acasa, sau ip aduci arninte de ceva care s-a
intiimplat in trecut. Dupa 0 vreme, devii aliit de captivat de
giindurile tale incat nici nu-p mai aduci aminte ca te afli la film.
Acest lucru se poate intiimpla chiar daca acliunea filmului din fala
ta implica toate cele cinci sim\Uri, caci giindurile tale sunt
independente de film, asiguriindu-p 0 lume alternativa asupra
careia se poate focaliza co~tiinla tao
35
 Sufletul neinldnruit
ei, ea devine focalizatii asupra obiectelor con~tiinlei. In cazul unei
fiinle centrate, con~tiinla este intotdeauna focalizata asupra
faptului di este con~tienta, indiferent de obiectele interioare sau
exterioare aflate in raza perceppei sale.
Daca dore~ti sa inlelegi mai bine aceasta diferen\ii, trebuie sa
mcepi prin a realiza ca 0 con~tiinla se poate focaliza asupra
oriclirui lucru. Ce se mtampHi msa daca ea se focalizeaza asupra
sa? In acest caz, in loc sa fii co~tient de gandwile tale, tu devil
co~tient de faptul eli e~ti co~tient ce gand~ti. Asta inseamnii sa
focalizezi lumina con~tiinlei asupra propriei sale naturi. Con~tiinla
contempla in perrnanen\ii ceva, iar in cazul de fala ea W con-
templa propria sursa. Aceasta este adevarata esen\ii a procesului de
meditape. Adevarata meditape nu este un simplu proces de con-
centrare a minpi. Pentru a ajunge m etapa ei cea mai profunda, nu
este suficient sa ai capacitatea de a-p focaliza con~tiinla asupra
unui obiect al ei, ci trebuie sa p-o focalizezi asupra propriei sale
esenle (asupra capacitapi de a fi atent I lucid I co~tient). In etapa
suprema a meditapei, con~tiinla este focaJizata asupra Sinelui.
Atunci cand contempli natura Sinelui tiiu, tu te afli automat
mtr-o stare de medit,!pe. De aceea se spune di meditapa este starea
de co~tiin\ii suprema. Ea mseamna mtoarcerea la radacina fiinlei,
la co~tientizarea faptului ca e~ti con~tient. Atunci cand devii
co~tient de propria ta co~tiinla, tu intri intr-o stare complet dife-
ritii. Devil acum con~tient de cel care e~ti cu adevarat. Cu alte
cuvinte, devii 0 fiinla trezita. Acesta este lucrul cel mai natural din
lume. "Eu sunt aid ~i am fost mtotdeauna aid." Este ca ~i cum
te-ai fi uitat la 0 emisiune TV; iar aceasta te-a captivat amt de tare
mcat ai uitat de tine insup. Cineva te-a scuturat insa, iar acum ai
redeveDit con~tient de faptul ca stai pe canapea ~i te uip la
televizor. In rest, nu s-a schlmbat nimic. Tot ce s-a intamplat a fost
faptul ca ai incetat sa ip mai proiectezi Sinele asupra respectivului
obiect al con~tiinlei (emisiunea TV). Te-ai trezit. Asta inseamna
spiritualitatea. Aceasta este natura Sinelui. Aceasta este esenla tao
Atunci cand te ancorezi in con~tiinla ta, lumea exterioara
mceteaza sa mai fie 0 problema. Ea devine un simplu spectacol pe
care il prive~ti. Chiar dadi se schimbii in perrnanenla, nu ai de ce
38
Sinele lucid
sa 0 prive~ti ca pe 0 problema. Cu cat te identifici mai pupn cu
lumea exterioara, cu atat mai pupn te va captiva aceasta, lasan-
du-te sa fii cel care e~ti de fapt: con~tiinla pura, Sinele, Arman,
Sufletul.
Ip dai astfel seama ca nu e~ti cine credeai ca e~ti. Nu e~ti Did
macar 0 fiin\ii umana. Tot ce faci este sa contempli viala unei
astfel de fiinle. Experienlele pe acest Divel al centrului con~tiinlei
devin din ce in ce mai profunde. Este yorba de experienle intuitive
legate de adevarata natura a Sinelui tau. De pilda, iii dai seama ca
te pop dilata oricat de mult. Atunci cand explorezi con~tiinla, ~i nu
lumea forrnelor, iii dai seama ca aceasta nu este deloc mica ~i
limitata, ci doar pare astfel atunci cand te focalizezi asupra lucru-
rilor mid ~i limitate. De pilda, asta se intampla atunci cand te
focalizezi exclusiv asupra unei emisiuni de la televizor. In afara
acesteia nu mai exista Dimic in universul tau subiectiv. Pe de alta
parte, daca te deta§ezi pentru 0 clipa de aceasta, redevii con~tie~t
de camera in care te afli, indusiv de televizorul la care te uip. In
mod similar, in loc sa te focalizezi exclusiv asupra gandurilor,
emo!iilor ~i perceppilor senwriale ale acestei fiinle umane, tu te
pop retrage m interiorul tau ~i pop vedea imaginea de ansamblu.
In acest fel, iii pop muta atenpa de la lumea finitii la cea infinita.
Oare nu este acesta mesajul pe care au dorit sa ni-I transmita
Buddba, Christos ~i ceilalp mari sfinp ~i inlelepp ai tuturor
religiilor ~i din toate timpurile?
Unul din ace~ti mari sfinp, Ramana Maharishi, obi~nuia sa se
intrebe tot timpul: "Cine sunt eu?" Dupa cum am vazut, aceastii
intrebare este extrem de profunda. De aceea, repet-0 neinceta!. Vei
observa astfel ca raspunsul e~ti chiar tu. Nu exista un raspuns
intelectual la aceasta intrebare. Pur ~i simplu, tu e~ti raspunsul.
Devino una cu acest raspuns ~i intreaga ta vialli se va schimba.
39
 PARTEAA II-A

Experimentarea energiei

•
 CapitolulS

Energia infinita

C on§tiinta este unul din cele mai marl mistere ale vietii. Un a1t
mister comparabil este energia interioara. Este lrist sa
constatiim ciit de pu\ina atenpe acorda lumea occidentala acestei
energii. Ea studiazii energia exterioara §i acorda 0 mare atenpe
resurselor energetice, dar ignora aproape complet energia din
interiorul fiintei. Oamenii i§i continua intreaga viata gandind,
sim\ind §i acponand, dar nu se intreaba §i nu inteleg care este
motorul acestor activitap. Adeviiru\ este ca orice mi§care a
corpului tiiu, orice emope pe care 0 traie§ti §i orice gand care ip
trece prin minte reprezintii forme de energie. A§a cum orice proces
din lumea exterioara necesita 0 anumitii energie pentru a se putea
derula, orice proces interior necesitii la randul lui un consum de
energie.
Spre exemplu, daca te concentrezi asupra unui gand, iar un a1t
gand interfereazii cu acest proces, nu i te pop opune celui din urma
decat manifestiind 0 fof\ii egala in sens opus. Acest proces necesitii
un anumit consum de energie, care poate fi suficient de mare
pentru a te epuiza. Yn mod similar, daca incerci sa te focalizezi
asupra unui gand (de pilda prin vizualizare), dar acesta devine
foarte evaziv, va trebui sa te concentrezi cu putere pentru a-I
readuce in mintea tao eu alte cuvinte, tu incarei gandul respectiv
en 0 anumita energie, pentru a-I pastra ancorat in mintea tao
Emopile sunt inca §i mai mari consumatoare de energie. Daca ai 0
emope negativa care interfereazii en ceea ce faci, tu 0 pop pne sub

43
 Su{1ecul neinicin(ui(
un oarecare control, dar numai cu prelul unei investipi ulia~e de
energie psihidi. Tn faci acest lucru instinctiv, astfel tncat emopa
nedolita sa nu te mai deranjeze. Toate aceste activitap intelioare
necesitii un consum de energie.
Crearea gandulilor, focalizarea asupra lor, amintilile, generarea
~i controlul emopilor, precum ~i disciplinarea impulsurilor sub-
co~tiente extrem de putemice necesitii 0 investipe absolut ulia~a
de energie. De unde provine aceasta? De ce sunt momente tn care
ne simpm plini de energie, ~i altele tn care ne simpm complet
secatuip? Ai remarcat vreodata ca atunci cand te simp secatuit din
punct de vedere mental ~i emoponal, hrana nu te ajuta aproape
deloc sa lli refaci stocul de energie? Invers, daca tli aduci aminte
de momentele tn care ai fost tndragostit, plin de entuziasm sau
inspirat de ceva, realizezi ca aveai atat de multa energie tncat de
multe oli nici nu mai trebuia sa mananci. Energia de care discutam
aici nu provine din caloliile alimentelor pe care Ie arde corpul tau.
in inteliorul fiinlei tale exista 0 sursa de energie inepuizabila,
distincta de olice sursa de energie extelioara.
Cea mai buna modalitate de a examina aceasta sursa de energie
consta In folosirea unui exemplu. Sa spunem ca ai 20 ~i ceva de
ani ~i iubita ta (sau iubitul tau) se desparte de tine. Devii atat de
deplimat tncat nu mai ie~i din casa. Nemaiavand energie pentru a
face curat, tn scurt timp casa ta devine un haos. Nu-p vine sa te
mai dai jos din pat, a~a ca nu fad altceva decat sa dorrnitezi toata
ziua. De mancat continui sa mananci, comandand plin telefon
pizza ~i lasand cutiile pe jos. Hrana nu pare sa te ajute tnsa. Pur ~i
simplu nu ai niciun pic de energie. Plietenii te suna ~i te invita sa
i~i cu ei, dar Ii refuzi. Te simp prea obosit pentru a face alice
activitate.
Majolitatea oamenilor au trecut plin astfel de momente. Atund
cand te afli tntr-o astfel de stare, simp ca nu ai nicio cale de ie~ire
~i ca vei ramane blocat tn ea pentru totdeauna. intr-o buna zi,
telefonul suna pe nea~teptate. Este iubita tao Da, chiar ea, cea care
te-a parasit cu trei luni tn urrna. Incepe sa planga la telefon ~i tp
spune: "D, Doamne! ip mai aminte~ti de mine? Te rog sa nu-mi
44
Energia infinitci
inchizi telefonul. Ma simt tngrozitor. Faptul ca te-am parasit a fost
cea mai mare gre~eala din viala mea. in aceasta pelioada din urrna
mi-am dat seama ce mult insemni pentru mine ~i eli nu pot trai tara
tine. Singura iubire adevarata pe care am simlit-o tn viala mea a
fost cea pentru tine. Ma pop ierta? Te rog sa rna ierp! Pot sa yin sa
te v3d?"
Cum te simp acum? Cat timp lli trebuie ca sa sari imediat din
pat, sa fad curalenie tn casa, sa faci un du~ ~i sa tp recapep
culoarea naturala a felei? Aceste procese se deruleaza aproape
instantaneu. in secunda unu dupa ce ai tnchis telefonul, simp 0
energie uria~a care te ia pe sus. De unde a aparut aceasta? inainte
erai complet secatuit. Luni la rand nu ai avut niciun pic de energie,
iar acum, tntr-un interval de numai diteva secunde, te simp
invadat de un val atat de mare de energie tncat te ia pe sus.
Este imposibil sa ignori aceasta schimbare fabuloasa a starn
tale energetice. De unde a aparut a~dar aceasta energie? Nu p-ai
schimbat tn niciun fel obi~nuinlele alimentare ~i tiparele somnului,
dar in clipa tn care apare iubita ta, discup fara probleme toata
noaptea cu ea, iar dimineala privili amandoi rasalitul soarelui, iar
tu continui sa te simp plin de energie. Drice oboseala a dispiirut ca
prin farrnec. Important este ca e~ti din nou tmpreuna cu ea, ca va
pnep de maini ~i ca simli 0 feridre care Winunda fiecare celula ~i
care pare ca nu 0 sa te mai paraseasca niciodata. Cei care te viid tp
spun ca ai 0 aura luminoasa. De unde a apiirut aceastii energie?
Daca vei fi atent, vei observa ca tu ai tn interiorul tau un
rezervor uria~ de energie. Aceasta nu deriva din mancarea pe care
o consumi ~i nu apare in urma somnului. Ea tp stii tntotdeauna la
dispozipe, umplandu-te din interior. Atunci dind ai acces la
aceasta energie, simp eli ai putea cuceri Intreaga lume. Ea te
invadeaza ~i curge tn valuri care par sa nu se mai opreasca. Emana
spontan de undeva din interiorul tau ~i te incarca, te regenereazii ~i
te vindeca tn tntregime.
Singurul motiv pentru care nu simp tot timpul aceasta energie
este ca 0 blochezi prin inchiderea inimii ~i minpi tale, ~i prin
retragerea intr-un spapu interior foarte limital. in acest fel, tp
45
 Sufletul neinlanfuit
refuzi singur accesul la rezeIVorui infinit de energie. Atunci dind
ip inchizi mintea sau inima, tu te ascunzi in intunericul dinJauntrul
tau, intr-un spapu in care nu exista niciun pic de lumina, niciun pic
de energie, in care nu curge nimic. Energia continua sa existe in
interiorul tau, dar tu 1ti refuzi accesulla ea.
Asta inseamna sa fii "blocat". A~a se explica de ce nu dispui de
niciun pic de energie atunci cand e~ti deprimat. De-a lungul
canalului prin care curge energia ta interioara exista mai mulp
centri. Daca Ii inchizi, tu nu ai acces la aceasta energie. lnvers,
daca Ii deschizi, tu deschizi practic robinetele acestei energii. De~i
in interiorul ftinlei tale exista mal mulp centri energetici, eel pe
care II cuno~ti eel mal bine la nivel intuitiv este centrul inimii tale.
Sa spunem ca iube~ti pe cineva ~i te simp foarte deschis in
prezenta sa. Ai incredere in el, iar zidurile cu care p-ai inconjurat
inima dispar de la sine. Te simp atunci invadat de 0 energie
abundenta, de cea mal buna calitate. Daca persoana respectiva face
ceva care nu este pe placul tau, cu prima ocazie in care 0
reintaJne~ti nu mal simp 0 stare de exaltare atat de putemica. Nu
numal ca nu mal simp aceea~i iubire, dar percepi chiar 0 contracpe
sau 0 apasare la nivelul pieptului tau. Asta insearnna sa ip inchizi
inima. lnima este un centru energetic, ~i la fel ca top ceilalp centri,
se poate inchide sau deschide. Yoghinii numesc ace~ti centri
energetici chakra-e. Atunci cand ip inchizi centrul inirnii, energia
nu mal poate curge prin ea. Dat ftind ca energia este echivalenta
cu lumina, atunci cand ea nu curge, ceea ce ramane este
intunericul deplin. in funcpe de cat de inchis e~ti, fie simp un
rlezechilibru teribil, fie 0 letargie cople~itoare. De regula, oamenii
oscileaza intre aceste doua stan. Daca mal tarziu afli ca persoana
pe care 0 iube~ti nu a gre~it cu nimic fala de tine sau daca aceasta
i~i cere iertare, spre satisfacpa ta, inima ta se deschide din nou.
Odata cu aceasta deschidere, energia incepe sa curga din nou prin
tine, iar tu tr1iie~ti din nou starea de iubire.
Tu de cate ori al experimentat 0 astfel de dinarnica energetidi
in viata ta? in interiorul tau exista un izvor de energie minunata,
pe care 0 pop simp cu u~urin\1i atunci cand e~ti deschis ~i pe care
nu 0 pop simp deloc atunci cand e~ti inchis. Acest flux de energie
46
Energia infinita
curge din profunzimile fiinlei tale, iar de-a lungul istoriei i s-a
spus in diferite feluri. Medicina chineza tradiponala nume~te
aceasta energie chi. Yoga 0 nume~te Shakti. Occidentalii 0 numesc
Sfantul Dub. ii pop spune oricum dore~ti. Toate marile tradilii
spirituale vorbesc despre aceasta energie, dar Ii dau nume diferite.
Aceasta este energia pe care 0 experimentezi atunci cand iube~ti
sau atunci cand e~ti cuprins de un mare entuziasm.
Este important sa cuno~ti aceasta energie deoarece ea ip
apartine. Este dreptul tau prin n~tere ~i este nelimitata. 0 pop
invoca ori de cate ori dore~ti. Ea nu are nimic de-a face cu varsta.
Exista oameni in v1irsta de 80 de ani care au energia ~i entuziasmul
unui copil. Ei pot lucra intreaga zi, ~apte zile pe saptamana.
Energia nu are v1irsta, nu obose~te niciodata ~i nu are nevoie de
hrana. Ea nu are nevoie decat de deschidere ~i de receptivitate.
Aceasta energie Ie sta la dispozipe tuturor oamenilor. Soarele
striUuce~te pretutindeni la fel, fara sa pna cont de bunatatea sau de
rautatea oamenilor. lndiferent daca faci fapte bune sau rele, eli~i
revarsa lumina asupra tao La fel se petree lucrurile ~i cu aceasta
energie interioara. Singura diferenla consta in faptul ca tu te pop
inchide in fala ei, blocandu-i astfel fluxul. Atunci cand te inchizi,
energia nu mal curge prin tine. lnvers, atunci cand te deschizi,
intreaga energie n1iviUe~te prin tine. inva\1iturile spirituale cele mal
profunde vorbesc invariabil despre aceasta energie ~i despre felul
in care trebuie sa te deschizi in fala ei.
Tot ce trebuie sa ~tii in aceasta privinla este ca deschiderea Ii
pennite energiei sa curga prin tine, iar inchiderea 0 blocheaza. in
rest, depinde numai de tine daca dore~ti sau nu sa te bucuri de
aceasta energie. Cat de intensa dore~ti sa fie ea? De cata iubire
dore~ti sa te bucuri? De cat entuziasm dore~ti sa ai parte atunci
cand faci ceva? Daca dore~ti sa te bucuri plenar de via\1i, intr-o
stare de energie suprema, de iubire ~i de entuziasm care sa nu
lnceteze niciodata, nu te mal inchide niciodata.
Exista 0 metoda foarte simpla de a ramane deschis. Aceasta
consta in a nu te inchide niciodata. Este foarte simplu. Tot ce
trebuie sa faci este sa te decizi daca d()re~ti sa ramiii de-a pururi
deschis sau preferi sa te inchizi la nivel sufletesc. Exista chiar
47
 Sufletul neinldnruir
metode care te pot ajuta sa uip sa te mai inchizi. Inchiderea
sufleteasdi nu este altceva dedit 0 obi§nuinta, §i la fel ca in cazul
oriciirei alte obi§nuinle, tu pop renunla la ea. Spre exemplu, ai
putea fi genul de om care se teme instinctiv de oameni §i care
tinde sa se inchida atunci c.md cuo08§te oameni noi. Poate ca simp
o senzape de contractare §i de inchidere in sine atunei c.lnd cineva
se indreapta catre tine. in astfel de cazuri, te pop antrena sa proce-
dezi exact pe dos, deschiz.mdu-te ori de cate ori vezi 0 persoana
noua. Totul depinde de intenpa ta de a te deschide sau de a te
inchide. in ultima instanta, acest mecanism se afia in intregime
sub controlul tau.
Problema este ca oamenii au uitat sa i§i exercite aceste piiIghii
de control. In mod normal, ei lasa starea lor de deschidere
interioara pe seama factorilor psihologici. Noi ne-am obi§nuit sa
ne inchidem §i sa ne deschidem in funcpe de experienlele noastre
trecute. Impresiile ramase in urma acestor experienle continua sa
existe in noi §i pot fi stimulate de diferite evenimente. Daca sunt
impresii negative, noi avem tendinta de a ne inchide. Daca sunt
pozitive, avem tendinla de a ne deschide. Sa spunem ca sesizezi un
miros care iii aminte§te de perioada c.md erai t.mar, iar cineva
gatea cina. Felul in care reacponezi in fata acestui miros depinde
de impresiile ramase in urma acelei experienle din trecut. Te-ai
bucurat de acea cina in familie? A fost m.mcarea buna? Daca da,
mirosul iii va indilzi inima §i te va face sa te deschizi la nivel
sufletesc. Daca masa din trecut nu a fost insa un eveniment foarte
placut sau daca m.mcarea consumata atunci nu p-a picat bine,
mirosul te va face sa te contractezi §i sa te inchizi. Da, un banal
miros te poate face sa te inchizi sau sa te deschizi! La fel §i 0
ma§ina de 0 anumita culoare sau chiar pantofii pe care Ii poartii
cineva. Noi suntem programap de impresiile piistrate din trecut,
astfel incat 0 sumedenie de factori exteriori ne pot face sa ne
inchidem sau sa ne deschidem suflete§te. Daca vei fi atent, vei
constata ca acest mecanism se petrece cu regularitate de-a lungul
intregii zile.
Energia este insa un aspect mult prea important pentru a-llasa
in voia sortii. Daca ip dore§ti sa te bucuri de energie, §i este
48
Energia infinira
imposibil sa nu iii dore~ti acest lucru, atunci nu te mai inchide
nidodata. Cu cat te vei obi§nui sa stai mai mult timp deschis, cu
atat mai multa energie va putea trece prin tine. A§a cum spuneam,
exersarea deschiderii se face prio evitarea inchiderii. Ori de dite
ori simli ca te contractezi, intreaba-te daca iii dore§ti sa blochezi
din nou fluxul de energie. Daca iii do~ti cu adeviirat, tu poli
exersa sa ramai deschis indiferent ce se intiimpla in aceasta lume.
Tot ce trebuie sa faci este sa te angajezi sa iii explorezi capacitatea
de a primi 0 cantitate nelimitata de energie §i sa iei decizia de a nu
temaiinchideniciodata. Lainceput acest lucru Ii se va piirea
nenatural, cad tendinla ta interioara innascuta este de a te inchide
in fala factorilor exteriori pentru a te proteja. in realitate, inchi-
derea inimii nu te poate proteja de nimeni §i de nimic. Ea nu face
decat sa iii blocheze accesul la energia infinita a sursei tale. in
fmal, ajungi un prizonierin propria ta inchisoare.
Daca vei merge pe calea deschiderii, vei descoperi ca unicul
lucru pe care li-l dore§ti de la viala este sa te simp plin de
entuziasm, de bucurie §i de iubire. Daca poli simli aceste calitali in
permanenla, ce mai conteazii ce se intiimpla in lumea exterioarii?
Dadi e§ti intotdeauna plin de entuziasm in ceea ce prive§te
experienta prin care treci, ce mai conteaza in ce constii aceasta? Ea
Ii se pare minunatii, nu din cauza ei, ci din cauza starii tale de
spirit. De aceea, invala sa ramiii deschis orice soar intampla. Daca
vei face acest lucru, vei obline in mod gmtuit comorile dupii care
tiioje§te toata lumea: iubirea, entuziasmul, bucuria §i energia. Nu
defini condi\iile care ar trebui sa fie indeplinite pentru a ramane
deschis, caci in acest fel nu vei face dedit sa Ie !imitezi singur.
Daca vei face 0 lista cu tot ce ar trebui sa se intiimple in lumea
exterioara pentru ca tu sa ramai deschis, iii vei limita propria
deschidere la aceste conditii. Cel mai biDe este sa ramiii deschis in
orice imprejuriiri.
Depinde numai de tine cum vei invala sa iii pastrezi deschi-
derea sufleteasca. Atiit timp ciit nu te inchizi, este !impede ca ai
reu§it sa iii pastrezi aceasta deschidere. Nu acorda niciunui
eveniment din viala ta 0 importanla atat de mare incat sa justifice
inchiderea ta la nivel sufletesc. Ori de cate ori inima ta are tendinla
49
 Suflerul nelntanfUlr
de a se inchide, spune-ti raspicat: "Nu. Nu am de gand sa rna
inchid. Dimpotriva, imi propun sa rna relaxez. Voi lasa aceasta
situatie sa se petreacii, dar nu 0 voi lasa sa rna afecteze." Cu alte
cuvinte, onoreaza ~i respecta situatia prin care treei, ~i incearca sa
Ii faci fa~. Fa tot ce iti sta in puteri pentru a 0 rezolva, dar fa acest
lucru intr-o stare de deschidere, cu bucurie ~i enruzIasm. Indiferent
in ce consta situatia, abordeaz-o la fel ca pe un spon. Daca vei
exersa in acest fel, in limp vei constata ca ai uitat cum sa te
inchizi. Indiferent ce fac ceilalti sau cu ce situa\ii te confrunti, nu
vei mai avea niciodata tendinta de a te inchide. Dimpotriva, vei
imbrati~a din toata inima viata. Dadi vei atinge aceasta stare
extrem de elevata, nivelul tau energetic va deveni fenomenal. 10
vei dispune intotdeauna ~i in orice imprejurare de intreaga energie
de care ai nevoie. De aceea, relaxeaza-te ~i deschide-te, ~i in acest
fel prin tine va incepe sa curga 0 energie uri~a. Singurele sale
limite vor fi ceIe ale deschiderii tale suflete~ti.
Dadi iti dore~ti cu adeviirat sa ramru deschis, fii atent ori de
cate ori simti 0 stare de iubire sau de enruziasm. lntreabii-te apoi
de ce nu simli de fiecare data astfeI de stan. Ce anume te
impiedica? Raspunsul este evident: aceasta stare absolut naturala
nu dispare decat atunci cand optezi pentru a te inchide la nivel
sufletesc. Atunci cand te inchizi, tu iei practic decizIa de a nu mai
simti deschiderea ~i iubirea. Din pacate, oamenii resping tot timpul
iubirea. Ei 0 simt doar amt limp cat nu sunt contrazi~i. Daca
altcineva Ie spune ceva care nu Ie este pe plac, ei renunta imediat
la ea. in mod similar, ei simt 0 stare de entuziasm fata de ceea ce
fac pana cand sunt criticati de altcineva, dupa care i~i doresc
imediat sa i~i dea demisia. AJegerea i\i apar\ine. Atunci cand se
intlimpla ceva care nu este pe placul tau, tu te poti inchide sau poti
ramane deschis, continuand sa simti iubire ~i entuziasm. Amt limp
cat vei continua sa imparp realitatea in lucruri care i\i plac ~i care
iti displac, tu te vei inchide ~i te vei deschide succesiv in fata ei. tn
acest fel, nu faci decat sa i\i define~ti propriile limite, permitandu-i
min\ii tale sa creeze un panou de comanda care sa te inchida sau sa
te deschida in functie de ceea ce se intampla in afara tao Renunta la
acest mecanism. tndriizne~te sa fii diferit. Bucura-te integral de
viata.
50
Energia infinitii
Cu cat vei reu~i sa stai mai mult limp deschis, cu atat mai mult
se va acumula energia in fiinta tao La un moment dat, aceasta va
deVeni atat de masiva incat va incepe sa se reverse in afara tao 0
vei simti efectiv sub forma unor valuri de energie care se revarsa
in afarii, de pilda prin paJrne, prin inima ~i prin ceilalti centri
energetici. Ace~ti centri se vor deschide la riindul lor, iar din tine
va incepe sa emane 0 energie uri~, care Ii va influenta pe ceilalti
oameni. Ac~tia se vor pluea aIimenta de la izvorul tau de energie.
Daca te vei deschide inca ~i mai mult, vei deveni 0 veritabila oaza
de lumina ~i de energie pentru toti cei din juruI tau.
De aceea, continua sa te deschizi la infinit ~i nu te mai inchide
niciodata. Urmare~te apoi ce se intlimpla cu tine. De pilda, este
posibil sa te vindeci folosind acest flux uria~ de energie. Atunci
cand simti ca te incearca 0 boala, relaxeaza-te ~i deschide-te. Yn
acest fel, vei atrage mai multa energie in sistemul tau, iar ea te-ar
putea vindeca. Yntr-adevar, energia are vinuti terapeutice. De aceea
se spune ca iubirea poate vindeca orice. Dadi. vei incepe sa iti
explorezi energia inteIioara, vei descopeIi un intreg univers,
absolut fascinant.
Cel mai imponant lucru din viata este energia inteIioara de
care dispui. Daca te simti tot limpul obosit ~i lipsit de enruziasm,
viata nu mai are niciun farmec. Invers, daca te simti tot timpul
inspirat ~i plin de energie, fiecare minut aI zilei ti se va parea 0
expeIien~ fabuloasa. Ynvala sa lucrezi cu energia tao Prin
meditatie, prin cultivarea luciditatii ~i printr-un efon con~tient, tu
vei putea invata sa iti men\ii deschi~i toti centrii energetici. Tot ce
trebuie sa faci in acest scop este sa te relaxezi ~i sa te eliberezi. Nu
exista nimic in lumea asta care sa justifice inchiderea sufletului
tau, sau a anurnitor centri psihici. RetiRe: daca iube~ti cu adeviirat
viata, nimic nu poate justifica inchiderea la nivel sufletesc, sau a
inimii tale.
51
 Capitolul6

Secretele inimii spirituale

P oarte pulini oameni in\eleg ce este inima spirituala. Adevarul

este ca aceasta reprezinta 0 capodopera a creapei. Ea este un
instrument absolut fenomenaI, care are potenpalul de a crea
vibra\ii ~i armonici ce Ie depa~esc cu mult pe cele create de un
pian, de un instrument cu coarde sau de un flaut. TIl pop auzi un
instrument, dar frumuse\ea muzicii produse de el nu te impre -
sioneaza dedit pentru ca p-a alins inima. Aceasta din urma este ea
insa~i un instrument creat dintr-o energle extrem de subtila, pe
care foarte pupni oameni ~tiu sa 0 aprecieze.
in cazul celor mai mUlp dintre oameni, inima i~i indepline~te
funqiile nebagatli in seama. De~i aceste funcpi Ie guvemeaza
intreaga via\a, ei nu Ie in\eleg. Spre exemplu, daca inima incepe sa
se deschida dintr-un motiv sau aItul, noi ne indragoslim. Daca ea
incepe sa se inchida, noi nu mai simpm starea de iubire. Daca ne
doare inima, ne infuriem, iar daca nu 0 mai simtim deloc, devenim
golip de orice substantli. Aceste transformari se petrec in noi
numai din cauza schimbarilor prin care !reee inima noastra.
ReaIitatea este ca variapile energiei la nivelul inimii ne guver-
neaza intreaga via\a. Noi ne identificam atat de plenar cu ele incat
folosim cuvintele "eu" ~i "aI meu" atunci cand descriem ceea ce
simpm in inima noastra, dar in reaIitate noi nu suntem una cu ea.
Noi suntem cei care 0 experimentam.
Felul in care funcponeaza inima nu este deloc greu de inleles.
Ea este un centru energetic sau 0 chakra. De fapt, este unul din eei

53
 SuflelUl neinliinruit
mai putemici ~i mai frumo~i centri energetici, iar activitatea sa ne
guvemeaza intreaga viatil, a~a cum spuneam. Un centru energetic
este 0 zona din fiinta noastra in care energia curge, se aduna ~i este
redistribuita. Acest flux energetic mai este cunoscut sub nume
precum Shakti, Sfantul Duh sau Chi, ~i joadi un rol foarte precis in
viata tao 1\1 simp in permanentil energia inimii tale. De pilda,
gande~te-te ce se intamplii atunci cand ip simp inima cople~ita de
iubire, de inspirape sau de entuziasm, sau atunci cand energia
acumulata in inima te face sa te simp puternic ~i pJin de incredere
in sine. Aceste senzatH specifice apar pentru ca inima este un
centru energetic.
Inima controleaza fluxul energetic prin deschiderea ~I inchi-
derea sa. La fel ca 0 valva, ea poate permite curgerea nelimitata a
acestui flux sau il poate restricpona. Daca ip vei observa inima,
vei intelege cu u~urinta ce simp atunci cand aceasta este deschisa
~i ce simp atunci cand aceasta este inchisa. Vei constata ca s!area
inimii tale se schimba in mod regulat. Spre exemplu, pop experi-
menta 0 iubire intensa in prezenta unei anumite persoane, pana
cand aceasta spune ceva inadecvat, caz in care inima ta se inchide
brusc ~i tu nu mai simp deloc iubirea. Cu t0tH am !reCut prio astfel
de momente, dar care este mecanismul exact prin care se petrec
ele? De vreme ce top avem 0 lnima, cel mai bine este sa 0 studiem
~i sa intelegem ce se intiimpla la acest nivel.
Vom incepe aceasta analiza prin a ne pune 0 intrebare funda-
mentala: ce element aI structurii inimii ii permite acesteia sa se
inchida? Daca ip vei observa cu atenpe inima, vei constata ca
aceasta se inchide deoarece este blocatli de anumite tipare
energetice nerezolvate ramase din trecut. Pentru a in\elege acest
lucru, este suficient sa ip exarninezi experien\ele de zi cu zi. Ori
de cate ori in lumea exterioara se petrece un eveniment, tu il
integrezi prin sim\Urile tale, iar el are un Impact asupra starti tale
de spirit. Unele evenimente produc teama, altele anxietate, altele
iubire etc. In interiorul tau se suceed 0 multitudine de stan de
spirit, in funepe de felul in care digeri evenimentele exterioare pe
care Ie integrezi in fiin\a tao Ori de cate ori integrezi un astfel de
eveniment prin sim\Urile tale, fiin\a ta este inundata eu un anumit
54
Secretele inimii spiriwole
tip de energie. Formele nu pot patrunde in mintea ~i in inima tao
Ele raman in lumea exterioara, dar sunt procesate de sim\Urile tale
in tipare energetice pe care mintea ~i inima ta Ie recepteaza ~i Ie
experimenteaza. ~tiin\a ne explica destul de corect acest proces
senzorial. Ochii nu sunt propriu-zis ferestre prin care vedem lumea
exterioara, ci camere video care ne transmit imagini electronice
ale lumii inconjuratoare. Acela~i lucru este valabil ~i pentru eele-
lalte sim\Uri. Ele percep lumea exterioara, 0 convertese in infor-
matH, transmit aceste date prin intermediul impulsurilor electrice
nervoase, ~i astfel impresiile ajung in interiorul mintH. Sim\Urile
nu sunt altceva decat aparate electronice de perceppe. Dadi
tiparele energetice care piitrund in psihicul tau sunt perturbatorii,
tu Ie opui rezistenta ~i nu Ie permi\i sa tread i prin tine. In acest fel,
ele nu sunt eliminate, ci devin captive (blocate) in interiorul tau.
Acest mecanism joaca un rol extrem de impartant. Ca sa
in\elegi mai bine ce inseamna blocarea acestor energii in interiorul
tau, ip propun sa analizilm ce s-ar intampla dadi niciun tipar
energetic nu ar ramane blocat in interiorul tau, respectiv daca
energia ar eurge liber prin tine. sa spunem eli ip conduci m~ina
pe autostrada, trecand pe langa mii de copaci. Ace~tia nu lasa nicio
impresie asupra ta, ci dispar la fel cum apar. Atunci cand conduci
ma~ina, tu treci pe langa copaci, cladiri ~i alte ma~ini, dar acestea
nu produc in tine impresii de lunga durata, ci simple impresii
momentane care ip permit sa Ie vezi. De~i patrund in fiinta ta prin
intermediul sim\Urilor ~i creeaza impresii in mintea ta, aceasta din
urma renun\a la ele la fel de u~or cum le-a primit. Atunci cand nu
ai 0 problema personala cu ele, impresiile dispar cu u~urin\a.
~a ar trebui sa funcponeze intregul sistem aI perceppei. El ar
trebui sa absoarba impresiile, sa ip permita sa experimentezi
realitatea exterioara, iar apoi sa se elibereze de ele astfel incat sa
ramill plenar integrat in momentul prezent. Amt timp cat acest
sistem se ana intr-o stare de operare perfecta, tu te simp bine ~i
integrezi succesiv diferite experien\e. Condusul ma~inii este 0
experien\a, lar copacii ~i ma~inile pe langa care treci reprezinta
alte experien\e. Acestea sunt daruri care iti sunt oferite, la fel ca in
cazul unui film excelent. Ele trec prin tine, te trezesc ~i te
55
 Suf1ecul neinldnru;c
stimuleaza, avand un efect profund asupra tao Experienlele care se
succed clipa de clipa Jti permit sa invep ~i sa cre~ti din punct de
vedere spiritual. lnima ~i mintea ta se dilata, iar tu e~ti transformat
pe un nivel foarte profund. Experienlele de viala sunt de departe
cel mai bun maestru.
A-p trai viata inseamna a experimenta fiecare moment care
trece prin tine. In acest fel, foarte multe experienle Yin ~i pleadi,
trecand prin tine. Atunci cand acest sistem funC\ioneaza perfect, el
este uluitor. Daca ai putea trill in permanenla in aceasta stare, ai fi
o fiinla plenar trezita. Oamenii trezip triiiesc intotdeauna in
"momentul prezent". Ei sunt perfect con~tienp de ceea ce se in-
tampla in fala lor in momentul de fala, ~i astfel, intreaga viala
trece prin ei. Imagineaza-p cum te-ai simp dadi ai putea fi suta la
suta con~tient de tot ceea ce p se intampla, clipa de clipa. Fiecare
moment ar fi 0 experienlii care te-ar slimula ~i te-ar impreslona,
caci ai fi complet deschis, iar viata ar trece direct prin tine.
Din pacate, acest sistem nu funcponeaza impecabil in cazul
marii majoritap a oamenilor. Cel mai probabil, atunci cand
conduci pe autostrada, vezi copacii ~i ma~inile pe langa care treci,
iar acestea trec prin tine fara niciun fel de problema, dar apoi,
inevitabil, se intampUi ceva care nu trece mai departe. Sa spunem
eli vezi 0 ma~ina, un Ford Mustang de culoare albastru deschis,
care ip aminte~te de ma~ina iubitei tale. and aceasta te depa~e~te,
vezi in ea doi oameni care par sa se imbrap~ze. Mai este aceasta
o ma~ina la fel ca toate celelalte pentru tine? Nu, nu mai este.
Sa analizlim ce s-a intamplat. Din perspectiva ochilor tlii, nu
exista nicio diferen\1i intre aceasta ma~ina ~i celelalte. Lumina
reflectata de ea trece prin retina ochilor tal ~i provoaca 0 impresie
vizuala asupra minpi tale. Din punct de vedere fizic, aceasta nu
difera cu nimic de celelalte, dar la nivel mental impresia nu
reu~e~te sa treaca mai departe. De aceea, in momentul urmator tu
nu mai observi ceilalp copaci ~i celelalte ma~inl, caci mintea ~i
inima ta au ramas blocate asupra ma~inii care tocmai a trecut. Se
produce astfel un blocaj, un eveniment care nu reu~te sa treaca
mai departe. Experienlele care urmeaza incearca sa treaca prin
56
Secretele inimii spirituQJe
tine, dar in interiorul tau s-a petrecut ceva care nu Ie permite, dici
experienta legata de ma~ina albastra nu a fost rewlvata.
Ce se intiimpla cu experienta care nu a re~it sa treaca liber
prin tine, respectiv cu imaglnea ma~inii care semana cu cea a
iubitei tale? De ce nu se scufunda ~i ea in memoria ta sub-
con~tienta, la fel ca celelalte experienle? La un moment dat, va
trebui sa nu te mai concentrezi asupra ei, pentru a face falii unui alt
eveniment mai urgent, cum ar fi un semafor. Lucrul pe care nu il
realizezl este di intreaga ta experienlii de vialii este pe punctul de a
se schimba din cauza evenimentului care nu a re~it sa treadi prin
tine. lntreaga via\1i se afla in competipe cu acest eveniment blocat,
incercand sa ip capteze atenpa. Din pacate, aceasta impresie nu
este deloc tacuta ~i lini~tita. Dimpotriva, tu ai tendinta sa te
gan~ti in permanenta la ea, incercand sa 0 procesezi la nivel
mental. Nu a trebuit sa procesezi experienla copacilor, dar pe
aceasta simp nevoia sa 0 digeri. Dat fiind ca i-ai opus rezisten\1i,
ea s-a blocat in tine, iar acum ai 0 problema. Incepi sa gand~ti:
"Poate ca nu era ea. in mod cert nu era ea. Cum ar fi putut fi ea?"
lar gandurile se succed unul dupa altul in mintea ta, pana cand
simp ca innebun~ti. Tot acest zgomot interior este consecinta
fucerciirii tale de a procesa energia blocata ~i de a 0 scoate din
sistemul tau.
Pe termen lung, tiparele energetice care nu reu~sc sa treaca
liber prin tine sunt eliminate din partea frontala a minpi tale ~i
depozitate intr-un anumit loc pana cand te simp pregatit sa Ie
eliberezi. Aceste tipare energetice care contin 0 cantitate uria~a de
detalii legate de evenimentele asociate co ele sunt elit se poate de
reale. Ele nu dispar pur ~i simplu, ci mustesc undeva in interiorul
fiinlei tale ~i devin 0 problema. Ele pot ramane astfel stocate
perioade foarte lungi de timp.
Nu este deloc u~or sa pastrezi energia in acela~i loc perioade
lungi de limp. Atunci cand impiedici astfel de evenimente sa
treadi liber prin con~tiinta ta, energia lor incearca sa scape,
manifestandu-se mai intlii de toate la nivel mental. ~a se explicli
de ce mintea devine atat de activii. Vazand eli nu reu~e~te sa treaca
57
 Su{1etul nefnlcin{Uit
mai departe, din cauz.'i ca intra in conflict cu celelalte ganduri ale
min\ii, energia incearca sa se elibereze prin inima. Astfel apar
emo\iile. Dadi te opui eliberiirii sale pe aceasta cale, ea este
blocata ~i fOl\ata sa intre intr-un depozit aflat in strafundurile
inimii. in traditia yoghina, aceste tipare energetice riimase
nerezolvate sunt numite Samskara-e. Acest cuvant sanscrit
Inseamna "impresie", iar Invalaturile yoghine considera ca aceste
impresii reprezinta una dintre cele mai importante influente care l\i
afecteaz.'i viala. 0 Samskara reprezinta un blocaj, 0 impresie
ramasa din trecut, un tipar energetic nerezolvat care sfa~e~te prin
a-Ii controla Intreaga viala.
Pentru a mtelege mai bine acest lucru, iii propun sa examiniim
In profunzime fizica energetica ce sta la baza acestor tipare
blocate. La fel ca orice unda energetica, energia care patrunde In
flinta ta trebuie sa continue sa se mi~te liber. Acest lucru nu
inseamna Insa di ea nu poate ramane blocata In interiorul tau.
Exista 0 singura modalitate prin care energia poate continua sa se
mi~te in condi\iile m care ramane In acela~i loc, ~i anume sa
cireule In cere. De pilda, a~a func\ioneaza atomii ~i orbitele
planetare. Tot ce exista este energie, iar atunci cand nu este fOl\ata
sa ramana in interiorul unui recipient, energia are tendinla de a se
dilata. Pentru ca lumea sa poata exista, energia trebuie fO$ta sa se
roteasca In jurul propriei axe, creand astfel 0 unitate stabila. A~ se
e.xplica de ce energia care se manifesta sub forma atomilor
reprezinta caramida care sta la baza intregului univers fizic. in
interiorul atomilor, energia se rote~te in jurul propriei axe, ~i a~a
cum se ~tie la ora actuala, atomii au 0 energie suficient de mare
pentru a arunca in aer intreaga lume daca ar fi eliberata subit.
Totu~i, daca nu este fOl\ata sa faca acest lucru, energia ramane In
interiorul atomului, cad aceasta este starea ei de echilibru.
Acest proces de rotire a energiei In cere este exact ceea ce se
mtampla In cazul unei Samskara. 0 Samskara este un tipar
energetic stocat care se rote~te In jurul propriei axe mtr-o stare de
echilibru relativ. Motivul pentru care energia este fO$ta sa se
roteasca in jurul propriei axe este rezistenta pe care 0 opui
experimentarii acestui tipar. Din cauz.'i eli nu illa~i sa piece, tiparul
58
Secretele inimii spirituale
nu are unde sa se duca, a~ ea energia lui incepe sa se roteasca in
jurul propriei axe. Aceste cuante de energie aflata In rotape raman
literalmente stocate m centruI energetic aI inimii tale. Toate
Samskara-ele pe care le-ai adunat de-a lungul vie\ii sunt depo-
zitate aicL
Pentru a Inlelege mai bine ce mseamna acest lucru, haide sa
revenim la exemplul cu Mustangul albastru deschis care semilna
cu cel aI iubitel tale. Atund eand tiparele energetice pertwbate
sunt ambalate ~i depozitate in inima, ele devin practic inactive. La
prima vedere, \i se pare eli ai rezolvat situa\ia ~i nu mai ai pro-
bleme nerezolvate legate de ea. Nici macar nu Ii men\ionezi ind-
dentuI iubitei tale, did nu dore~ti sa pari gelos. Ne~tiind ce Sa fad
cu energia evenimentului, tu i-ai opus rezistenta ~i ai depozitat-o
m inima ta, unde a trecut In subeon~tient, nemaideranjandu-te. Ai
putea crede eli ea a dispiirut complet, dar lucrurile nu stau chiar
~.
Toate Samskara-ele pe care le-ai stocat vreodata continua sa
existe aici. Toate evenimentele care nu au trecut prin tine, mce-
pand din momentulm care te-ai naseut ~i pana m prezent, continua
sa existe In tine. Aceste Samskara-e sunt cele care bloeheaz.'i valva
inimii tale spirituale. Blocajul ere~te m permanenla ~i restric-
\ioneaz.'i din ce In ce mai mult fluxulliber aI energiei.
Am raspuns astfel la Intrebarea structuraUi referitoare la
maniera in care devine blocata inima. Este u~or sa mtelegem acum
ca aceste impresii nerezolvate se pot acumula Intr-o cantitate atat
de mare mcat foarte pupna energie mai reu~e~te sa treaca libera
prin inima. Astfel poate aparea starea de depresie, m care totul
devine mtunecat. in acest caz, foarte pupna energie mai ajunge m
inima sau m minte. Mai devreme sau mai tiirziu, totul \i se pare
negativ, did lumea sim\Urilor trebuie sa treaca prin aceasta energie
a depresiei pentru a putea ajunge la con~tiinta tao
Chiar dad! nu e~ti predispus la depresie, inima ta se poate
totu~i bloca, fiind gatuita de impresiile nerezolvate care continua
sa se acumuleze in ea. Totu~i, ea nu ramane in permanenta blocata.
in func\ie de experienlele vie\ii, inima se poate deschide ~i inchide
59

Suflerul nefnlan(Uir
destul de des. Ajungem astfel la 0 alta intrebare importanta: care
este cauza acestor schimbari mevente ale starii inimii? Dadi vei
observa cu atenlie, vei constata d! motivul este acela§i: vechile
impresii care au cauzat blocajele inimii.
A§a cum spuneam, tiparele energetice depozitate sunt cat se
poate de reale. a Samskara este programatii §i conline detaliile
specifice ale evenimentului care nu a putut treee prin tine. Astfel,
dadi ai experimentat 0 stare de gelozie pentru eli ai crezut di ai
vazut-o pe iubita ta imbriili§iind un alt barbat in ma§ina ei,
Samskara depozitata va conline detalii foarte specifice legate de
aceasta situalie. Ea va pastra meventa de vibralie a evenimentului,
natura lui §i chiar sensibilitatea ta in raport cu el.
Ca sa in\elegi §i mai bine, haide sa vedem ce se va intampla in
viitor in exemplul de mai sus. Sa spunem ca au trecut cinci ani §i
te-al desparpt de mult de iubita tao E§ti casatorit cu a1tcineva ~i
te-ai maturizat mult. Intr-o zi, te afli in ma§ina cu familia ta ~i te
simli minunat. Copacii ~i m~inile tree pe langa tine, iar la un
moment dat ili apare in falii un Mustang de culoare albastru
deschis in care doi oameni se imbra~aza . Instantaneu, simli 0
apasare la nivelul inimii. Aceasta pare sa se opreasca 0 clipa, dupil
care incepe sa batii rapid. De§i nu in\elegi ce se intiimpHi, devii
nervos, iritat, agitat. Ziua nu li se mai pare atat de frumoasa ca
pana acum. Toate aceste schimbari ale stilrii tale de spirit se petree
pentru di inima ta s-a simlit tulburatii atunci cand a vilzut acea
ma~inil. Procesul este uimitor. Cu cinci ani in urma s-a produs un
eveniment care nu a durat decat cateva clipe. Nu ai discutat cu
nimeni despre el, iar acum, cinci ani mal tiirziu, pe langa tine treee
un Mustang albastru ~i ili schimba complet starea de spirit.
Oricat de greu de crezut ar parea, chiar a~a se petree lucrurile,
iar acest mecanism se aplica tuturor evenimentelor care nu au
reu~it sa tread! liber prin tine. Nu este de mirare ca te simli atat de
cople~it ~i eli inima ta se inchide ~i se deschide atat de freevent.
Energia stocatii in ea este cat se poate de realii ~i interaC\ioneaza cu
fluxul gandurilor tale ~i cu perceplia evenimentelor din momentul
prezent. Dinamica acestor interacliuni face ca vibra\iile depozitate
sub fonna de Samskara-e sa se activeze, uneori peste ani de zile.
GO
Secrerele inimii spiriwa/e
~ s-a intamplat in exemplul de mal sus cu Mustangul albastru.
De a1tfel, ma~ina nici macar nu trebuie sa fie identica cu cea din
!recut pentru a activa aceasta energie stocata in inima. Ar putea fi
la fel de bine un Mustang negro, sau 0 alta ma~ina in care doi
oameni se imbrali~eaza. Orice eveniment care aminte§te cat de cat
de eel din trecut poate activa oSamskara.
Ceea ce conteaza este ca impresiile din treeut pot fj activate
(chiar §i cele din trecutul foarte indepmat) §i ili pot afecta viala.
Impulsurile senzoriale generate de evenimentele curente rascolesc
toate amintirile tale §i activeaza tiparele energetice nerezolvate
asociate cu ele. Atunci cand 0 Samskara este stimulata, ea se
des chide ca 0 floare §i incepe sa elibereze energia stocata in ea. ili
arninte§ti astfel franturi din ceea ce al experimentat pe timpuri -
gandurt, sentimente, uneori chiar mirosuri §i alte perceplii
senzoriale. Samskara poate conliite copia exacta a evenimentului
petre cut candva. Sistemul uman depa§e§te cu mult capacitatea
oricilrui computer creat de oameni. EI poate arhiva tot ce ai simlit
vreodata, tot ce ai gandit §i tot ce li s-a intamplat. ~i toate aceste
infonnalii sun! depozitate intr-o midi bula energetid! din interiorul
inimii tale. Ani mai tarziu aceasta este stimulata, iar tu retraie§ti
instantaneu sentimentele pe care le-al experimentat in trecut. De
aceea, poli retriii efectiv teama ~i nesiguranla pe care le-al simlit la
vMsta de cinci ani, chiar daca acum ai GO. Tiparele energetiee
mentale §i emolionale nerezolvate sunt stocate in inima ta §i pot fj
reactivate oricand.
Pe de alta parte, trebuie sa in\elegi ca marea majoritate a
evenimentelor pe care Ie .percepi nu rilman blocate in tine, ci tree
liber prin con§tiinla tao Gande§te-te cate lucruri vezi intr-o singura
zi. in mod evident, nu toate devin blocate in inima tao Singurele
impresii care riiman blocate sun! cele care te tulbura sau care te
bucuril profund. Da, chiar §i impresiile pozitive pot fi depozitate in
inima. Ele nu trec mai departe din cauza ca te cramponezi de ele.
De pilda: "Nu doresc sa rna despart de aeeasta impresie. Mi-a spus
ca rna iube§te §i m-am simlit rasfil\ata §i protejatii. Doresc sa
pastrez acest moment §i sa il retriiiesc mereu ...." Acest gen de
cramponare genereazii. Samskara-e pozitive. Atunci dind sunt
61
 Sufletul neinliintuic
stimulate, acestea elibereaza 0 energie pe aceea~i frecventa de
vibrape. ~adar, exist~ doua tipuri de experiente care pot bloca
inima: cele pe care incerci sa Ie respingi pentru c~ te afecteazii ~i
cele pe care incerci sa Ie p~trezi pentru ca ip fac placere. In
ambele cazuri, tu nu Ie la~i sa treaca liber prin con~tiinta ta ~i
risiMti astfel 0 energie prepoasa blocand fluxul energetic liber
prin rezistenta sau ata~ament.
Altemativa consta in a te bucura de viata tara a te ata~ de ea ~i
fiIr~a respinge nimic. Daca pop trru. in acest fel, fiecare moment te
va transfOima. Dadi e~ti dispus sa te bucuri de daruJ vietti fara sa i
te mai opui, vei inflori ~i vei incepe sa intelegi secretele inimii.
lnima este acel loc din fiinta ta prin care trece intreaga energie
care te suspne, te inspira ~i te inalta, dandu-p putere pentru a face
tot ceea ce iti propui sa facio Este 0 experienta sublima, care te
cutremura pana in strafunduri. In mod normal, ~a ar trebui sa
funcponezi tot limpul. Starea cea mai inalta pe care ai experi-
mentat-o vreodata nu a fost altceva decat consecinta deschiderii
tale supreme din acel moment. Daca nu te-ai inchide niciodata, ai
putea trai in aceasta stare tot limpuJ. Nu mai face compromisuri.
Accepta bun~tarea suprema, inspirapa ~i iubirea flira sf~it,
printr-o deschidere absoluta. Aceasta este starea naturala a unei
inimi sanatoase.
Daca dore~ti sa te bucuri de aceasta stare, permite experientelor
vietti sa vina ~i sa treaca prin co~tiinta tao Daca vechile tipare
energetice pe care nu le-al putut rezolva in trecut ies la suprafata,
lasa-Ie sa iasa ~i elibereaza-te de ele. Nu este deloc complicat.
Daca iti iese in cale un Mustang albastru ~i simp 0 stare de gelozie
sau de teama, zfunbe~te. Fii fericit ca aceasta Samskara care a stat
at1ita limp depozitata in inima ta a ie~it in s~it la suprafata,
oferindu-ti posibilitatea sa te eliberezi de ea. Deschide-te, relaxea-
zii-p inima, iatta, razi ~i fa tot ceea ce ip dore~ti. Nu 0 refuJa ~i nu
° impinge mapoi in subcon~tient. De buna seama ca te va durea,
caci te-a durut inclusiv atunci cand ai depozitat-o in inima tao
Depinde lnsa numai de tine dadi dore~ti sa ip continui viata depo-
zitiind aceastil durere in inima ta, blocand-o ~i limitandu-i astfel
viata, sau daca accepp sa 0 la~i sa iasa la lumina, eliberiindu-te
62
Secrecele inimii spirituale
astfel pentru totdeauna de ea. Te va durea pentru 0 clipa, dar apoi
se va termina.
~dar, tu ai de ales: dore~ti sa schimbi intreaga lume astfel
incat aceasta sa nu ip zgandlire Samskara-ele, sau preferi sa treci
prin acest proces de purificare? Nu lua decizii pe baza blocajelor
activate din inima tao Invata sa te centrezi ~i contempla cu deta~are
acest proces de eliberare. Daca. te vei centra suficient de solid in
Sinele tau ~i nu te vei mal opune tiparelor energetice depozitate tn
inima ta, acestea vor ie~i constant la suprafata ~i vor trece prin
tine. Ele se vor manifesta in timpul zilei, dar ~i atunci dlnd dormi,
sub fonna viselor tale. In acest fel, inima ta se va obi~nui cu
procesul constant de eliberare ~i de purificare. Nu impiedica acest
proces ~i nu-p elibera vechile impresii una cate una. Ar dura prea
multo Riimai centrat tn Sine ~i elibereaza-le in bloc. A~a cum
corpul fizic elimina constant bacteriile ~i celelalte substante
s!raine, fluxul natural al energiei vietti va elimina in timp tiparele
stocate in inima tao
Riisplata acestui proces este 0 inima perpetuu deschisa, care nu
mal este sufocata de nicio valva. Este 0 viala traita in iubire, care
te hrane~te ~i te intare~te incontinuu. Acesta este miracolul unei
inimi deschise. Pentru acest scop a fost creat acest instrument
fabulos. Acorda-ti pennisiunea de a te bucura de fiecare nota pe
care 0 poate canta inima tao Daca te vei relaxa, acest proces de
purificare ~i de eliberare a inimii se va dovedi un lucru minunat.
°
Imagineazii-ti cea mal inalta stare de con~tiinta pe care pop trai
~i focalizeazii-te in pennanenta asupra ei. Daca uip cand ~i cand de
ea, nicio problema. Aminte~te-p din nou de ea. Nu ceda niciodata.
Simplul fapt ca ip dore~ti sa treci prin aces! proces de eliberare a
fluxului energetic din fiinta ta aratii ca e~ti un om deosebit. In
limp, vei ajunge acolo unde dore~ti. Tot ce trebuie sa faci este sa
continui sa te eliberezi de vechile impresii blocate in inima tao
63
 Capitolul7

Transcenderea tendintei
de a te inch ide

F undamentele cre§terii spirituale §i al trezirii personale sunt

suspnute astiizi inclusiv de d!tre §tiin\<l occidentala. Aceasta
ne-a inva!at cum se structureaza un camp energetic dand na§tere
atomilor, care se unesc apoi in molecule, manifestand astfel in
ultima instan!a intregul univers fizic. Acela§i proces se petrece
incIusiv in interiorul nostru. Fenomenele care se petrec inIauntrul
nostru i§i au originea intr-un camp energetic care sta la baza lor.
Mi§cartIe acestuia sunt cele care creeaza tiparele mentale §i
emovonale, impulsurile interioare, nevolle §i reac!ille instinctuale.
Indiferent cum am numi acest camp de fOI1a launtric - Chi, Shakti
sau Spirit (Duh) - cert este ca el reprezinta energia care se
deplaseaza in conformitate cu anumite tipare prin fiin!a noastra
interioadi.
Dad! examinam aceste tipare energetice care exista in noi, dar
§i in alte specii vii, nu este greu sa sesizam ca cel mai primar
dintre ele este instinctul de supravie!uire. De-a lungul milioanelor
de ani, toate organismele vii, de la eel mai simplu la cel mai
complex, s-au luptat zi de zi sa supravie!uiasca §i sa se protejeze.
tn structurile noastre sociale, bazate pe cooperare §i extrem de
evoluate, acest instinct de supravie\Uire a trecut prin schimbiiri
evoluvoniste spectaculoase. Celor mai multi dintre oameni nu Ie
mai lipsesc hrana, apa, imbracamintea §i adapostul. In plus, de

65
 SufIetul nefnliin{uit
cele mai multe ori noi nu ne mai confruntrun cu vreo ameninlare
flZica imediata, capabila sa ne puna In pericol viata. De aceea,
energiile protectoare s-au adaptat, flind focalizate astiizi moo
degraba asupra apararii psihologice a indivizilor dedit asupra celei
fiziologice. Noi experimentam zi de zi nevoia de a ne apara
conceptele, ~i moo pulin corpul fizic. Principala noastra lupta se da
cu propriile temeri, motive de nesiguran\A ~i comportamente
distructive, ~i mai pu!in cu diferite fO!,\e exterioare.
Cu toate acestea, acel~i impuls care face 0 elIprioara sa fuga
atunci cand se apropie un priidator ne face ~i pe noi sa ne ferim de
pericole. Sa spunem ca cineva ridica vocea la tine sau Iii vorlle~te
despre un subiect neconfortabil. De~i nu este yorba de vreo
ameninlare fizidi, inima ta incepe sa bata ceva mai rapid. Acela~i
lucru se Intiimpla in cazul unei diprioare care aude un zgomot
suspect. lnima ei Incepe sa bata mai rapid, iar ea ingheala sau 0 ia
la fuga. in cazul tau, nu teama pentru propria viala te face sa 0 "iei
la fuga", ci 0 altfel de teama, mai profunda ~i mai personala, care
te face sa Iii dore~ti sa te protejezi.
Nemaifiind acceptabil din punct de vedere social Sa fugi In
padure ~i sa te ascunzi printre copaci, la fel ca 0 caprioara, tu te
ascunzi In interiorui tau. Te retragi, te Inchizi ~i te ascunzi In spa-
tele scutului protector pe care Ii I-ai construit singur. Rea1izezi
toate aceste lucruri prin Inchiderea centrilor tM energetici, chiar
daca nu ~ti nimic de existenla lor (in plan intelectual). Ai facut
acest lucru incepiind de la gradini\A. Tu ~tii exact cum sa Iii Inchizi
inima ~i cum sa te ascunzi dupa un scut protector psihologic, sau
cum sa 1!i inchizi centrii pentru a nu mai fi foarte receptiv in fata
energiilor care Iii provoaca teama.
Ori de cate ori te Inchizi ~i te protejezi in acest fel, tu Iii con-
strui~ti 0 cochille in jurul piirlilor vulnerabile ale fiinlei tale, pe
care dore~ti sa Ie protejezi de~i nimeni nu te ataca la nivel fizic.
Ceea ce 1!i protejezi de fapt este egoul, sau conceplia ta legata de
sine. Chiar daca situalia in care te afli nu presupune niciun pericol
fizie, ea te poate ruibura, fikiindu-te sa te temi, sa te simli nesigur,
sau provocandu-Ii alte probleme de natura emolionala. De aceea,
tu simli nevoia de a te proteja.
66
Transcenderea tendinrei de a te fnchide
Problema este ell acea parte din tine care se simte ruiburata este
in acela~i timp ~i foarte dezechilibratii in sine. Ea a devenit atat de
sensibila incat chiar ~i cele mai minore lucruri 0 pot deranja,
faciind-o sa reaclioneze excesiv. De~i triie§ti pe 0 planeta care se
rote§te In imensitatea infinita a spaliului cosmic, tu Iii faci proble-
me pentru micile tale cusururi neinsemnate, pentru ca cineva Ii-a
zgiiriat ~ina sau pentru ca ai ragiiit in public. Pur §i simplu nu
este slinatos. Daca organismul tau fizic ar fi la fel de sensibil, ai fi
tot timpul bolnav. tn mod paradoxal, societatea in care triim con-
siderii normale aceste sensibilitiili psihologice excesive. Nemai-
fiind nevoili sa ne facem griji legate de hrana, haine sau adapost,
noi ne permitem luxul de a ne face griji legate de 0 pata pe panta-
loni, de faptul cii am ras prea tare sau ca am spus ceva nelalocul
lui. Ne-am dezvoltat un psihic hipersensibil ~i ne folosim In
permanen!li energia pentru a ne inchide §i pentru a ne proteja. Din
plicate, acest proces nu face decat sa ascunda problemele pe care
Ie avem; in niciun caz nu Ie rezolva. Cu alte cuvinte, noi ascundem
boaia In interiorui nostru, iar aceasta nu face decat sa se agraveze.
De-a lungul procesului de cre~tere spirituala, vei ajunge Intr-un
punct in care vei Inlelege ca aliit timp cat vei continua sa te pro-
tejezi, tu nu vei fi niciodatii liber. Este foarte simplu: din cauza ca
e~ti speriat, te-ai blocat in casa ta §i ai tras toate jaluzelele. Acum
te afli in intuneric ~i dore§ti sa vezi lumina soarelui, dar nu mai
poli· Este absolut imposibil. Atat timp cat te inchizi pentru a Ie
proteja, tu pui un lacat pe inima ta, ascunziind in ea aceastli per-
soana nesigura ~i speriata. in acest fel nu vei fi insa niciodata liber.
In ultima instan!li, chiar daca te vei proteja perfect, nu vei mai
cre§te din punct de vedere spiritual. Obiceiuri1e ~i tendinlele tale
vor riimiine neschimbate. Viala devine stagnanta pentru cei care I§i
protejeaza prea strict vulnerabilita!ile. Ei ajung sa spuna lucruri de
genul: ,,~tii foarte bine ca nu discutrun despre astfel de chestiuni in
prezenla tatlilui tau" §i inventeaza tot felul de reguli despre lucruri
care nu ar !rebui Sa se Intiimple in lumea exterioara pentru eli i-ar
deranja in interior. a astfel de via\A exclude aproape complet orice
bucurie, orice entuziasm §i orice dOrinla de a trii. Majoritatea
oamenilor nu i§i mai ocupii timpul cu aitceva decat cu propria lor
67
 Suflerul nefnldncuit
proteclie, aSigurandu-se astfel ca nimic nu ii poate da peste cap. La
sfar~itul zilei, cand sunt intrebali: "Cum a fost ziua taT', ei riis-
pund: "Nu prea rea". sau "Voi supravietui:· Ce spun aceste cas·
punsuri despre perspectiva lor asupra vie\ii? in mod evident, ei
°
percep via\a ca pe 0 ameninlare. zi buna inseamna pentru ei cil
au reu§it sa supravie\Uiasdi fara a fi ri!nili suflete§te. Cu cat triiiesc
mai mult limp in acest fel, cu atat mai inchi§i devin.
Dadi iii dore~ti cu adevarat sa iii continui cre§terea spirituala,
trebuie sa procedezi exact pe dos. Adevarata cre§tere are loc numai
atunci cand personaJitatea este unitara, nu divizata in doua parp:
una speriata, care simte nevoia sa fie protejata, §i alta care are
rolul de a 0 proteja pe cea slaha. intr-un om trezit din punct de
vedere spiritual toate piir\ile sunt unificate. Mintea lui nu mai este
imparpta in doi poU, unul con~tient §i altul subcon§tient, caci el nu
refuza sa priveasca in fala niciunul din aspectele fiin\ei sale. Mai
mult, el este con~tient ca ceea ce vede in interiorul sau nu este
totuna cu el. Cea care creeaza valurile gandurilor §i emoliilor este
energia interioara, iar con~tiin\a contempla aceste valuri. Cu alte
cuvinte, tu e~ti cel care contempla dansul psihicului, dar nu e§ti
totuna cu el.
Pentru a atinge aceasta stare de luciditate, trebuie sa la~i toate
tendin\ele tale pSihice sa iasa la lumina cOfl§tiinlei. 1\1 trebuie sa
permili chiar §i celor mai mici piir!i care au fost separate de
personalitatea ta sa treaca liber prin tine, fara sa Ie mai refulezi. La
ora actuala, tu ascunzi in tine multe parp fragmentate ale psihi-
cului tau. Daca dore§ti sa te eliberezi, trebuie sa scoli la lumina
aceste fragmente §i sa Ie eliberezi. Nu vei reu§i insa niciodatil
acest lucru atat timp citt vei continua sa te inchizi in tine. La urma
urmelor, scopul este tocmai de a-Ii proteja aceste parp fragmen-
tate, astfel incat sa nu fie expuse niciodata. De aceea, oricat de
multa durere Ii-ar provoca expunerea lor, tu trebuie sa porne§ti de
la premisa ca acesta este un pre\ minor pentru libertatea de care te
vei bucura. Atunci cand nu vei mai fi dispus sa te identifici cu acel
aspect al fiin\ei tale care se divide pe sine intr-un milion de
fragmente, inseamna ca e§ti pregatit pentru adevarata cre§tere
spirituala.
68
Transcenderea tendin(ei de a ce inch ide
Incepe prin a in\elege tendin\a de a te proteja §i de a te apara
singur. Exista in fiecare dintre noi 0 tendinlii innascuta extrem de
profunda de a ne inchide, indeosebi in jurul punctelor noastre
vulnerabile. Mai devreme sau mai tarziu, vei observa insa ca
aceasta inchidere necesita 0 energie uria§a, caci trebuie sa te
asiguri ca fragmentul protejat nu va mai fi niciodatii tulburat, sar-
cina de care trebuie sa te oeupi pentru tot restul vielii. Alternativa
constil in a deveni sufident de con~tient pentru a contempla pur §i
simplu acea parte din fiin\a ta care incearca tot timpul sa se
protejeze, iar apoi sa iii oferi darol suprem: acela de a nu 0 mai
proteja, ci de a 0 elimina pentru totdeauna din via\a tao
In acest scop, trebuie sa incepi prin a-Ii observa viata §i fluxul
constant de persoane §i de situa\ii cu care te confrunli. De cate ori
Ii se intiirnpla sa incerci sa iii protejezi ~i sa iii aperi partea vul-
nerabila? De multe ori, Ii se pare ca intreaga lume nu-§i dore§te
a1tceva decat sa iii zgandare rana. Oriunde te-ai duce, exista intot-
deauna cineva sau ceva care incearca sa te perturbe. De ce nu-i
la§i? Daca nu iii dore§ti aspectul respectiv, de ce nu renunli sa il
mai protejezi?
Marea rasplatii a neprotejarii psihicului tau este eliberarea.
Aceasta iii permite sa evoluezi prin aceasta lume fara nicio
apasare interioara. Indiferent ce Ii se intiimpla, totul te amuzii §i iii
face placere. Oat fiind ca ai scapat de partea vulnerabila din fiin\a
ta, nu mai trebuie sa iii faci griji ca vei fi ranit sau afectat. Nu mai
trebuie sa asculli ganduri de genul: "Ce vor spune ceila1!i despre
mine?" sau ,,0, Doamne, ce bine ar fi fost dadi nu a§ fi spus cutare
luern. A sunat atat de stupid!" Iii vezi lini§tit de treaba §i te
focalizezi in totalitate asupra lucrurilor care se intampla in jurul
tau, nu asupra sensibilitillilor tale personale.
Daca vei lua decizia de a te eUbera de persoana speriatii din
interiorul tilu, vei constata ca exista un prag dincolo de care incepe
cre§terea spirituaUi. Este yorba de acel moment in care simli ca
energia ta s-a schimbat. Sa spunem ca cineva iii spune ceva, iar tu
simp ca energia din interiorul tilu se schimha, ca §i cum te-ar
sufoea. Acesta este un indidu cil a sosit timpul sa te maturizezi din
69
 Sufletul neinliinfuit
punct de vedere spiritual. Nu este momentul sa te aperi, diei nU-li
mai do~ti acea parte din tine aflata tot timpul in garda pentru a-~i
proteja vulnerabilitaple. In acest caz, elibereaz3-te de ea.
Mai devreme sau mai tarziu, vei deveni suficient de con~tient
pentru a fi capabil sa opre~ti procesul de schimbare a calita!ii
energiei din interiorul tau atunci cand aceasta tinde sa devina
neplacuta. Spre exemplu, daca aceasta te face in mod nonnal sa
vorl>e§ti, acum optezi pentru a tacea. Te opre~ti chiar in mijlocul
frazei incepute, caei §tii foarte bine unde te va conduce disculia
daca 0 vei continua. In clipa in care vezi eli energia ta tinde sa
devina dezechilibrata §i ca inima ta are tendinla sa se inchida
pentru a se proteja, impiediei pur §i simplu acest proces. Cu alte
cuvinte, te opre§ti.
De fapt, ce inseamna a "te opri"? Este yorba de un proces
interior nurnit deta§are, eliberare sau renuntare. Atunci dind II
practiei, tu te distanlezi de energia care incearca sa te atraga in
mrejele ei. Orice energie din interiorul tau are 0 putere hipnotica,
fiind capabilii sa ip absoarbii con§tiinta pana la uitarea de sine. De
pilda, daca ip cade un eiocan pe degetul de la pieior, intreaga ta
atenlie se focalizeazii asupra durerii. Dadl in imediata ta apropiere
se produce un zgomot puternic, te focaUzezi - vrei nu vrei -
asupra lui. CoO§tiinla are tendinla de a se focaliza asupra oriciirei
perturbalii, lucru valabi! inclusiv pentru dezechilibrele interioare.
Cu alte cuvinte, aceste energii dezechilibrate au puterea de a-li
absorbi con§tiinta (atenlia Ilueiditatea). Din fericire, acest lucru nu
este absolut obligatoriu. Tu ai capacitatea de a te deta§a de aceste
energii §i de a Ie contempia de la distanlii.
Atunei cand energiile din interiorul tau se pun in mi§Care, tu nu
trebuie sa te la§i dus de torentul pe care II creeazii. Spre exemplu,
dad\ mintea ta incepe sa gandeasea, tu nu e§ti obligat sa te Ia§i dus
de gandurile tale oriunde doresc acestea. Sii spunem ca te plimbi
pe trotuar §i ca 0 ma§ina trece pe langa tine. Mintea ta incepe
imediat sa gandeascil: "Uau! Mi-a§ dori §i eu 0 ma§ina ca asta, dar
salariul nu imi pennite sa mi-o cumpiir." De aceea, incepi sa te
gande§ti cum ai putea obline 0 miirire de saIariu sau 0 slujbii
70
Transcenderea tend;n~ei de a te inchide
diferita. Acest proces mental nu este insa absolut necesar. Tu ai fi
putul foarte bine sa vezi ma§ina §i sa sesizezi primul gand care li-a
£recUt prin minte, fara sa Ii dai insa curs, dezvoltandu-I in lungul
§ir de ganduri care a urmat. Gandul ar fi disparut astfel impreuna
cu ma§ina, caci tu nu i-ai fi dat curs. Asta inseamna sa fii central.
Daca nu e§ti centrat, con§tiinla ta se lasa absorbita de orice
lucru care Ii atrage atenlia. Vezi 0 ma§ina care trece pe langa tine
§i incepi sa te gande¢ ce ai pulea face ca sa ai §i tu una la tel. intr-o
alta zi vezi un iaht §i uili complet de ma§ina, neputandu-li lua
minlea de la el. Exista astfel de oameni. Din cauza lipsei de
focalizare, ei au tendinla de a-§i pierde slujbele §i relaliile. Energia
lor este foarte risipita.
Tu ai capacitatea de a nu te lasa furat de §irul ganduriior tale,
de a te retrage in fundalul con§tiinlei §i de a Ie privi cu deta§are.
Atunci cand prin minte ip trece un gand sau cand simp 0 emolie,
Ie observi, dar Ie la§i sa treaca, caci nu ili fixezi con§tiinta asupra
lor. Aceasta tehnica de eliberare se realizeazii prin intelegerea
faptului ca gandurile §i emo!iile nu sunt altceva decat simple
obiecte ale con§tiintei. Atunei cand sesizezi ca inima ta incepe sa
se simta nelini§tita, inseamna ca e§ti con§tient de aceasta expe-
rienlii. Cine este insa con§tient? Con§tiinta ta, Sufletul sau Sinele
care locuie§te in interiorul tau. EI este cel care vede 'in spatele
privirii tale. Schimbiirile pe care Ie experimentezi la nivelul
fluxului energiei interioare sunt simple obiecte ale con§tiinlei.
Daca dore§ti sa te eliberezi de aceste schimbari, ori de cate ori
simp ca 'incep sa se produca, relaxeaza-te. Nu te lupta cu ele; nu
incerca sa Ie opre§ti §i nu Ie eticheta. Nu-p spune: .. 0 , nu-mi vine
sa cred ca simt a§a ceva. Mi-am promis cii nu rna voi mai gandi la
acea ma§inii." Daca vei face acest lucru, vei sfiif§i prin a uita de
tine'insup, liisandu-te furat de §irul gandurilor de vinovape, care Ie
vor'inlocui pe cele referitoare la ma§ina. Distanteaza-te de intregul
proces.
Nu este suficient 'insa sa te deta§ezi de gandurile §i de emoliile
tale. Trebuie sa inveli sa te deta§ezi de insa§i alracpa pe care 0 are
energia asupra coO§tiinlei tale. Ori de cate ori devine dezechi-
71
 Su(leCIJI neinliin{uit
librata, energia Incearca sa IP atraga atenpa asupra ei, absorbind-o.
Daca IP vei folosi puterea volntei pentru a nu te lasa absorbit de ea
~i daca vei ramane ancorat in Intenorul tau, vei observa eli
distincpa dintre con~tiinta ~i obiectele sale este la fel de evidenta
ca ~i cea dintre zi ~i noapte. Pur ~i simplu avem de-a face cu
categoni difente. Obiectele con~tiintei apar ~i dispar, in timp ce
con~tiinta Ie pnve~te cum apar ~i dispar. Dupa dispartpa unw
obiect, apare Intotdeauna un altul, iar con~tiinta continua sil
contemple apaIipa ~i dispantia lor. Singura care nu apare ~i nu
dispare niciodata este co~tiinta. Aceasta ramane intoldeauna
constanta ~i nu face altceva decat sa contemple. Ea expen-
menteaza crearea gandunlor ~i emopilor, ~i are luciditatea de a
intelege de unde au provenit acestea. Con~tiinta realizeaza toate
aceste lucruri rara sa se gandeasea la ele. Ea vede la fel de ~r ce
se Intiimpla in intenor ~i ce se petrece in lumea exterioara, diei nu
face altceva dedit sa contemple. Sinele pnve~te schimbarea
energiilor launtrice in funcpe de difente forte intenoare ~i exte-
noare. Energiile pe care Ie pnv~te el vin ~i pleaca, dar el ramane
neschimbat. Dacii uip de sine ~i te la~i dus de valul energiilor, tu ip
parase~ti sediul din centrul con~tiintei tale ~i te nsipe~ti. Asta
inseamnil sa fii necentrat.
Haide sa pnvim cu incetinitorul ce se Intiimpla atunci cand te
la~i dus de aceste energii. incepi intotdeauna pnn a avea un gand
sau 0 emope. Uneon. acestea pot fi extrem de subtile, caz in care
nu sesizezi dedit ca fluxul energiei tale launtrice se Ingusteaza, iar
tu devii defensiv. Alteon pot fi extrem de putemice. Dadi aceste
energii i\i capteazil atenpa ~i te focalizezi in intregime asupra lor,
puterea luciditapi tale Ie alimenteaza. Con~tiinta are 0 putere
uluitoare. De aceea, dadi te concentrezi asupra gandurilor ~i
emopilor tale, acestea se incarea cu energia ei colosala, devenind
infinit mal putemice. Sa spunem ca simp 0 stare de ~a gelozie
sau de u~oara teama. Daca te focalizezi asupra ei, ea devine din ce
in ce mai putemidi ~i ip capteaza din ce in ce mai mult atenpa. Se
creeaza astfel un cere vicios, caci atenpa ta continua sa 0
alimenteze cu energie, iar puterea ei de fascinape asupra ta se
amplifica ~i mai mult. ~i astfel, ciclul continua la Infinit. Yn final.
72
Transcenderea cendin{ei de a ce inchide
ceea ce inipal a fost un simplu gand sau 0 simpla emope devine
acum insu~i centrul existentei tale. Daca nu te deta~ezi de gandul
sau de emopa respectiva, n~ti sa ip pierzi complet controlu!'
Un om intelept ramane intotdeauna suficient de centrat in sine
pentru a se distanta de energia sa ori de cate on aceasta tinde sa
devinll defensiva. On de cate on aceasta se pune in mi~care ~i
tinde sa ii absoarbi! atenpa, el se relaxeaza ~i se elibereaza de ea.
~adar, deta~area inseamna sa pnve~ti energia din spatele ei ~i sa
nu te la~i dus de ea. Este suficient un moment de efort con~tient
pentru a te decide sa faci acest lucru. Acest lucru presupune
asumarea unni nse: acela ca ip va fi mai bine daca nu te vei lasa
dus de valul energiei decat daca 0 vei face. intr-adevar, daca te vei
elibera de fascinapa energiei, vei fi liber sa expenmentezi bucuna
~i expansivitatea care exista in interiorul tau.
Cu alte cuvinte, decizia consta in a te folosi de viata pentru a te
elibera, ceea ce inseamna ca e~ti dispus sa plate~ti orlee pret
pentru eliberarea sufletului tau. Daca vei lua aceasta decizie, vei
realiza ca sigurul pret pe care trebnie sa TI plate~ti este eel al
distan\llrti de tine insup. Tu e~ti sigurul care ip pop inIan\lli
sufletul sau care p-I pop elibera. Nimeni nu poate face acest lucru
in locul tau. Nu conteaza ce fac ceilalp, atat timp cat nu iei deeizia
ca acest lucru sa conteze pentru tine. incepe intotdeauna cu lucrun
minore. Noi avem tendinta de a ne lasa afectap de cele mai
miirunte lucrun din viata noastra, de pilda de faptul cii un ~ofer
ne-a claxonat cand stilteam la semafor. Ori de cate ori se intampla
astfel de lucrun miirunte, tu simp cil energia ta interioara se
modifica. Relaxeazil-p imediat umeni ~i wna pieptului. De indata
ce energia va trece, vei sdipa de ea. Praetiea dit mai des arta
deta~arii de aceste inconveniente miirunte. Sa spunem ea cineva de
la serviciu p-a luat pixul ~i remarci ca ori de cate on folose~ti un
alt pix, energia ta intenoara se sehimba, chiar daca diferenta este
una de nuanta. Nu ar fi mai blne sa te ellberezi uitand de veehiul
pix? Transforma aceasta tehnica a eliberani intr-un joe. Nu te lasa
captivat de supararea ta, ci focalizeaza-p Intotdeauna atenpa
asupra gandului de a te elibera. On de cate on iei un alt pix in
mana ~i simp ea e~ti pe punctul de a te enerva, deta~eaza-te. Este
73
 Sufletul nefnliinruit
posibil ca mintea ta sa iii spuna: ,.Astazi a fost un simplu pix, dar
daca mii deta~ de el, marne mii vor cruea in picioare! lmi vor lua
biroul, casa, poate chiar sopa!" ~ procedeaza mintea, care este
foarte melodramaticii. la insa decizia de a renunta la pix de dragul
libertatii sufletului tau. Asumii-Ii acest lise ~i raspunde-i mintii tale:
"Ciind imi vor fura m~ina, 0 sa mai stam de voma. Deoeamdata
este vorba de un simplu pix, ~ ca prefer Sa imi piistrez pacea
interioara." Indiferent ce iii spune mintea, ia decizia de a nu te
implica. Nu te certa cu ea ~i nu incerca sa 0 convingi de argu-
mentele tale. Practica joeul relaxarti ort de cate ori are tendinta de a
cadea in capcana melodramei. inva\ii sa te eliberezi de tendinta de a
te lasa furat de energia tao Riidacina fiintei tale este locul in care
co~tiinta contempUi aceste energii fara sa se lase atrasa de ele.
Vei observa astfel ca energia chiar are puterea de a te absorbi.
Chiar dad vei lua decizia de a nu temailiisaabsomitdeea. vei
constata eli ea continua sii aiba 0 putere enorma asupra tao Vei
observa acest lucm la serviciu ~i acasa, cu copiii ~i cu familia ta,
cu toata lumea ~i tot timpul. Oportunitalile de a cre~te din punct de
vedere spilitual sunt nesfa~ite. Ele exista intotdeauna chiar in fata
tao la-Ii angajamentul de a nu te mai lasa absorbit de energie.
Atunci cand simli atraelia acesteia, ca ~i cum 0 povara te-ar apasa
pe piept, deta~eaza-te imediat. Distan!eaza-te de ea. Relaxeazii-te
~i elibereaza-te. Indiferent de cate ori simli starea de apiisare,
relaxeaza-te ~i elibereaza-te de fiecare data. Dat fiind ca aceasta
tendin!a de a fi absorbit de energie este permanenta, decizia ta de a
te distan!a de ea ~i de a te elibera trebuie sa fie de asemenea con-
stanta.
Centrul con~tiin!ei este intotdeauna mai putemic decat energia
care incearca sa te atraga in ea, dar pentru a ramane centrat in el
trebuie sa iii exersezi puterea vointei. Nu se pune problema sa te
lupli cu energiile tale sau sa incerci sa Ie opre~ti . Nu este nimic in
neregula daca iii este teama, daca te simli gelos sau atras de
altcineva. Nu este vina ta ca aceste energii exista. Atracliile,
repulsiile, gandulile ~i sentimentele nu-Ii schimba cu nimic esenta.
Ele nu te pot face mai pur sau mai impur, pentru simplul motiv ca
nu sunt totuna cu tine. 1\1 e~ti eel care contempla, iar acest Sine
74
Transcenderea tendin{ei de a te fnchide
este co~tiinlii pura. De aceea, nu trebuie sa crezi eli ai fi mai liber
dacii nu ai avea astfel de sentimente. Adevarata libertate consta in
a fi liber chiar in conditiile in care ai astfel de sentimente - caci
ele vor exista intotdeauna.
Daca vei invata sa rama; centrat in situaliile marunte, vei
constata ca iii vei pastra aceasta stare de centrare inclusiv in
situatiilemaiimportante.De-alungultimpului.veiobserva eli iii
po\i piistra aceasta stare chiar ~l in cazurile de fOllli majori.
Evenimente care in !recUt te-ar fi distrus se pot produce arum ~i
pot dispiirea din via!a ta Iarii a-Ii schimba in vreun fel starea de
centrare ~i de pace intelioara. Te poli simli impacat inclusiv atunci
ciind pierzi pe cineva drag. Nu este nimic gre~it in a te simli senin
~i centrat atat limp cat eliberezi energia, nu 0 suplimi. tn ultima
instan!a, nici chiar cele mai teli~ile nenorocirt nu vor mai lasa
asupra ta vreo cicatrice sau vreo impresie. Aliit timp cat nu inchizi
in inima ta aceste probleme, tu iii vei putea continua via!a Iarii a fi
afectat la nivel psihologic. Indiferent ce se intampla in via!a ta,
este mai bine sa te deta~ezi decat sa te inchizi in tine.
Exista in strafundurtle fiinlei tale un loe in care con~tiinta
atinge energia. Acesta este nivelul pe care trebuie sa lucrezi.
Numai pe acest nivel te poli deta~ de energie. Dadi vei face acest
lucru clipii de clipa, de-a lungul saptamanllor ~i lunllor, acest loe
va deveni locul tau de ~n!a. Nimeni ~i nimic nu te va mal
putea clinti vreodata din acest loc aI co~tiinlei pure. Orice s-ar
intampla in lumea extelioara, vei invata sa rama; aici. Dupli ce vor
trece anii ~i te vei specializa in arta deta~iirii de olice durere,
indiferent cat de grava ar fi aceasta, vei expeIimenta 0 stare de 0
miirelie fara egal. Te vei elibera inclusiv de ultima obi~nulnlii:
tendinta constanta de a fi atras de egoul tau inferior. Vei deveni
astfel liber sa explorezi natura ~i sursa adevaratei tale fiin!e:
Con~tiin!a Pura.
7S
 PARTEAA III-A

Eliberarea de sine
 Capitolul8

Deta~eaza-te chiar acum sau

suporta caderea

E xplorarea Sinelui este inevitabil interconectata cu derularea

vie!li individuaie. Urcu~urile ~i cobora~urile narurale ale vie!li
pot conduce fie la cre~tere personaia, fie la teama. Prevalenta uneia
sau aiteia depinde de maniera in care privim schimbarea. Noi
putem privi schimbarea cu entuziasm sau ne putem teme de ea.
Indiferent cum ne raportam insa la ea, trebuie sa recunoa~tem ca ea
face parte integranta din insa~i narura vie!li. Dadi ai foarte multe
temen, vei respinge in mod automat schimbarea ~i vei incerca sa
creezi in jurul tau 0 lume previzibilii, controlabila ~i definibilii,
care sa Wstimuleze ~i mai tare temerile. Teama nu dore~te nicio-
data sa devinii co~tienta de sine; de fapt, ea se teme de sine. De
aceea, ru te folose~ti de mintea ta pentru a-Ii manipula vial" astfel
indlt sa nu mai simli starea de teamli.
Pulini oameni inteleg ca teama nu este aitceva dedit un obiect.
Ea este doar unul din obiectele pe care universul ne permite sa Ie
experimentiim. Arunci cand ne confruntam cu 0 stare de teama, noi
avem de ales: 0 putem recunoa~te ~i putem lucra pentru a ne
elibera de ea, sau ne putem ascunde de ea, blocand-o astfel in
intenorul nostru. Oat fiind eli nu se confrunta in mod obiectiv cu
teama, oamenii nu 0 inteleg. De aceea, ei 0 pastreaza in intenorul
lor ~i incearca sa impiedice anumite lucruri care ar putea-o
stimula. Yn acest fel, tree pnn viaIA incercand sa ~i creeze 0 stare

79
 SufJetui neinian{uit
de siguranla §i de control prin definirea condi\iilor care i-ar face sa
se simta astfel. Lumea exterioara nu corespunde Insa aproape
niciodata cu aceste conditti subiective. De aceea, ea ajunge sa Ii se
para Infrico§atoare.
Chiar daca \i se pare dl acest mecanism te protejeaza, In reali-
tate el nu 0 face. Dimpotriva, lumea \i se pare ameninlatoare
tocmai din cauza lui. Vlala traita In astfel de conditti devine un fel
de lupta de tip "eu contra lor" . Atunci cand ascunzi In interiorul
tau teama, nesiguranta §i slabiciunea, facand tot ce l\i sta In puteri
pentru a evita stimularea acestora, viala te va pune la grea Incer-
care, punandu-te sa te confrun\i cu evenirnente §i cu provocllri care
te vor da peste cap. Atat timp cat vei opune rezistenta acestor
schimbari, tu vei sim\i ca viala este 0 lupta. Vei considera ca cutare
persoana nu se comporta a§a cum ar trebui §i ca cutare situa\ie nu
se deruleaza a§a cum \i-ai dori. Emo\iile pe care le-ai trait In trecut
\i se par deranjante, iar viitorul \i se pare 0 problema poten\iala.
Toate defini\iile tale legate de ceea ce este §i ce nu este dezirabil,
de bine §i de rau, s-au nascut din dorinta ta de a defini realitatea
astfellncat sa te sim\i bine In ea.
To\i oamenii §tiu ca fac acest lucru, dar nirneni nu pune vreo-
data la Indoiala corectitudinea acestui mecanism. Noi credem ca
trebuie sa Inlelegem cum ar trebui sa se deruleze viala noastra, iar
apoi trebuie sa facem tot ce ne sta In puteri pentru a 0 orienta pe
acest faga§. Aceasta prezum\ie este gre§ita, dar numai cei care i§i
pun la Indoiala propria convingere ca viala ar trebui sa se deruleze
Intr-un anume fel pentru ca ei sa se simta confortabilln\eleg acest
lucru. Cum am ajuns noi sa credem ca viala nu este In regula a§a
cum se deruleaza acum (in mod natural)?
Cea care ne spune acest lucru este teama. Exista In noi un
aspect care nu se simte impacat cu sine §i care nu poate accepta
derularea naturala a vietti, caci aceasta nu se afia sub controlul lui.
Daca viala se deruleaza Intr-o maniera care ne slimuleaza
problemele interioare, dintr-odata ea nu ni se mai pare In regula.
Cu alte cuvinte, tot ce nu ne tulbura este In regula, §i tot ce ne
tulbura nu este. Noi ne definim experienlele exterioare In func\ie
80
Deta§eazd-te chiar acum sou suporta cdderea
de problemele noastre interioare. Daca dore§ti sa cre§ti din punct
de vedere spiritual, va trebui sa schimbi insa aceasta stare de
lucrurl. Daca vei continua sa define§ti crea\ia din perspectiva celui
mai dezechilibrat aspect al tau, cum te po\i a§tepta sa arate ea? In
mod evident, ea \i se va parea haotica §i Infrico§atoare.
Pe masura ce vei continua sa cre§ti din punct de vedere
spiritual, vei Inlelege ca Incercarne tale de a te proteja de probleme
nu fac decat sa creeze §i mai multe probleme. Dadi Incerci sa
aranjezi persoanele, locurile §i obiectele astfel Incat sa nu te tul-
bure In niciun fel, mai devreme sau mai tarziu vei sim\i ca viala
are ceva cu tine, ca ea reprezinta 0 lupta §i eli fiecare zi este
dificila, caci te obliga sa controlezi §i sa manipulezi Intreaga reali-
tate din jurul tau. Te vei sim\i in competi\ie cu toata lumea §i vei fi
invidios §i speriat, caci oricine te-ar putea dezechilibra in orice
moment. Ar fi suficient ca altcineva sa faca sau sa spuna ceva care
nu este pe placul tau pentru a fi afectat. Privitii din acest punct de
vedere, viala pare 0 amenintare continua. De aceea, lti faci fel de
fel de griji, iar dialogul din mintea ta nu inceteaza nicio clipa. Fie
Incerci sa i\i imaginezi ce ar trebui sa faci pentru a nu se Intampla
lucrul de care te temi, fie te gande§ti cum sa procedezi dupil ce
acesta s-a Intamplat. Ajungi sa te lup\i astfel cu Intreaga crea\ie, iar
aceasta devine lucrul cel mai inspaunantator din viala tao
A1temativa consta In a lua decizia de a nu te mai lupta cu viala.
In acest scop, trebuie sa inlelegi §i sa pome§ti de la premisa eli
viata nu se afia sub controlul tau. Ea este un proces intr-o continua
schimbare, iar atat limp cat vei continua sa incerci sa 0 controlezi,
nu 0 vei putea triii niciodata plenar. in loc salti traie§ti viala, tu te
temi de ea. Daca iei insa decizia de a nu te rna; lupta cu viala,
primul lucru pe care trebuie sa il faci este sa te confrun\i cu
temerile pe care pana acum le-ai evitat §i care te-au tiicut sa te lup\i
cu viata tao Din fericire, nimeni nu te obJiga sa pastrezi aceste
temeri In interiorul tau. Vlala poate fi traita §i In afara fricii, dar
numai de cei care Inleleg In profunzime ce este aceasta.
Ori de cate ori cultivi anurnite temeri, evenirnentele din viala ta
sfiir§esc In mod inevitabil prin a Ie stim!lla. La fel ca 0 piatra
81
 Sufletul neinldnruit
aruncata in apa, lumea ~i schimbarile sale continue creeaza valuri
care zdruncina tot ce gazduie~ti in interiorul tau. De altfel, acest
proces este absolut natural, ~i deci pozitiv. Viala creeaza simalii
care te Unping la limita, cu scopul de a elimina tot ce este blocat in
tine. Aceste lucruri pe care le-ai ingropat in subco~tientul tau stau
la baza temerilor tale. Teama este intotdeauna cauzata de blocajele
fluxului tau enetgetic. Atunci cand energia este blocata, ea nu
poate hrani inima. De aceea, aceasta devine slabita. 0 inima slabitil
devine susceptibila in fala vibratillor inferioare, iar una dintre cele
mai joase vibratii este teama. Aceasta este cauza mturor proble-
melor tale. Ea este radacina mrumr prejudecli\ilor ~i a emoliilor
negative ale maniei, invidiei ~i posesivitalii. Daca nu ai avea nicio
temere, tu te-ai simti perfect fericit in aceasta lume. Nintic nu te-ar
putea deranja vreodata. Ai fi dispus sa te confrunti cu oricine ~i cu
orice simalie, dici nu te-ai teme de nimic, ~i deci nimic nu te-ar
putea afecta vreodata.
Scopul evolutiei spirimale este elirninarea acestor blocaje care
te fac sa te temi. Altemativa consta in a-ti proteja blocajele astfel
incat sa nu fii nevoit sa simti starea de teama. In acest scop, ar
trebui sa Iii insa intreaga realitate sub controlul tau, astfel incat sa
eviti problemele interioare de care te fere~ti. Nimeni nu mai ~tie
cum am ajuns noi sa credem ca evitarea problemelor noastre
interioare este atitudinea cea mai inleleapta, dar toata lumea face
acest lucru. Toti oamenii i~i spun: "Voi face tot ce Uni va sta in
puteri pentru a rna proteja. Dad vei spune ceva ce rna va deranja,
rna voi apara. Voi tipa la tine ~i te voi face sa iti retragi cuvintele.
Daca rna vei face sa inti pierd pacea interioarli, te voi face sa
regreti acest lucru." Cu alte cuvinte, dad. cineva face ceva care iti
stimuleaza frica, tu consideri automat ca a facut ceva rau ~i faci tot
ce iti sta in puteri pentru a-I determina sa nu mai repete niciodatii
lucrul respectiv. Incepi prin a te apara, iar apoi prin a te proteja cu
orice chip, astfel indit sa nu mai simti vreodata acea stare
nepllicuta.
In cele din urma, devii suficient de inlelept pentru a inlelege ca
nu Wmai dor~ti temerile pe care Ie ascunzi in interiorul tau. Nu
82
Deco~eaza-ce chiar ucum sau suporta cadereo
conteaza cine ~i ce Ie stimuleaza, sau daca situatiile respective ti se
par adecvate sau nu. Din pacate, marea majoritate a oamenilor nu
au ajuns inca la acest grad de intelepciune. De aceea, ei nu
inceardi sa se elibereze de temerile din interiorullor, ci doar sa Ie
justifice.
Daca iti dore~ti cu adeviirat sa cre~ti din punct de vedere
spiritual, trebuie sa inlelegi ca ceea ce te tine inliintuit sunt tocmai
temerile de care te cramponezi ~i pe care incerci sa Ie eviti,
mentinandu-Ie astfel in subcon~tientul tau. Mai devreme sau mai
taniu, iti vei dori sa te eliberezi complet de acestea, cu orice prel.
Vei intelege astfel di viala incearca sa te ajute, nu sa te dea peste
cap. Ea te inconjoara cu persoane ~i situalii menite sa iti stimuleze
cre~terea interioara. De aceea, nu trebuie sa mai decizi cine are
dreptate ~i cine nu, ori sa iti faci griji legate de problemele celor-
lalti. Tot ce trebuie sa faci este sa Wdeschizi inima in fata tuturor
oamenilor ~i a turumr situatillor, ~i sa permiti derularea liberii a
procesului de purificare launtrica. Daca vei face acest lucru,
primul lucru pe care 11 vei observa va fi succesiunea unor simatii
care iti vor zgandiiri rana. In realitate, acest lucru s-a intamplat
de-a lungul intregii tale vieti. Singura diferen\ii este ca acum acest
lucru ti se pare benefic, intrudit reprezinta 0 oportunitate de a te
deta~a in sf~it.
Cand ~i cand, temerile tale incearca in mod natural sa iasa la
suprafala. Atunci cand se intiimpla acest lucru, lasa-Ie sa iasa. Nu
te mai opune lor. Lasa durerea sa ajunga in inima ta, iar apoi sa
treaca mai departe. In acest fel, te vei elibera pentru totdeauna de
ea. Daca te afli intr-adevar in cautarea adeviirului, nu vei mai
ascunde nimic in interiorul tau, ci te vei elibera de fiecare data.
Acesta este inceputul ~i sf~itul ciiii spirituale: abandonarea in
fata procesului de purificare, adica de eliminare a vechilor temeri.
Daca vei face acest lucru, vei invata legile subtile ale procesului de
deta~are.
Exista 0 astfel de lege pe care 0 vei invala inca de la inceputul
jocului, caci reprezinta un adevar de necontestat. De~i 0 vei
inlelege de la bun inceput, vei continua sa 0 incalci de multe ori,
83
 Sufletul nefnliin{uit
fara sa vrei. Aceasta lege este foarte stricta: atund dind 0 temerl!
din interiorul tau este stimulatii, elibereaza-te pe loe de ea, caci mai
tarziu iii va fi mai greu. Nu iti va fi in nidun caz mai u§or daca te
vei juca cu ea sau daca vei incerca sa 0 explorezi, in speranta ca i§i
va pierde in timp din importanta. Astfel, nu-Ii va fi mai u§or daca
te vei gandi la ea, daca vei vOlbi despre ea sau daca vei incerea sa
te eliberezi gradual de ea. Daca dore§ti sa te eliberezi in pro-
funzimi, trebuie sa 0 fad imediat, cad mai tarziu iii va fi mai greu.
Pentru a putea trai la unison cu aceasta lege, va trebui sa Ii
intelegi modul de funclionare. Mai intai de toate, trebuie sa devil
con§tient de faptul ca exista in tine un aspect care dore§te sa fie
eliberat. Yn al doilea rand, trebuie sii intelegi di tu, cel care observa
aspectul, e§ti diferit de el. Acest lucru te ajuta sa te centrezi in
sediul cOD§tiintei tale sau al Sine lui tau - singurul din care te poli
elibera. Sa spunem ca observi un aspect care dore§te sa fie eliberat.
Daca vei riimane centrat in con~tiinta ta, ceea ce observi va trece.
Dadi nu vei fi capabil sa te deta~ezi insa de aspectul respectiv, ci
vei deveni captiv in gandurile ~i sentimentele asodate cu el, viata
iii va oferi 0 suitii de evenimente care se vor derula atat de rapid
incat nu vei ~ti ce te-a lovit!
Vei observa astfel ca energia pertUlbatoare din inima ta care a
fost stimulata aclioneaza ca un magnet. Ea are 0 forta de atraclie
fenomenal de mare, care iii atrage con§tiinta in ea. in acest fel,
con~tiinta-martor dispare fara urma, iar tu nu mai e§ti practic
prezent. Cu alte cuvinte, tu nu-Ii mai poli menline acela§i nivel de
luciditate ca in momentul in care ai observat pentru prima oara
energia perturbatoare. Parase§ti sediul con§tiintei obiective de pe
nivelul careia ai remarcat reaclia inimii tale ~i te implid in energia
care emana din aceasta. in cele din urma revii pe nivelul
con~tiintei obiective §i iti dai seama ca in tot acest timp nu ai fost
prezent, ca ai uitat de sine §i te-ai identificat cu energia care te-a
deranjat. in acest caz, nu-Ii mai ramane decat sa speri ca nu ai spus
~i nu ai facut nimic de care sa-Ii para rau acum.
Daca iii consulli ceasul, constali ca au trecut cind minute, sau
poate 0 ora, ori chiar un an. Este posibil sa iii pierzi ludditatea pe
B4
Deta~eaza-te eMar aeum sau suporca caderea
perioade lungi de timp. Unde ai fost in tot acest timp? Cum te-ai
intors? Ne vom oeupa imediat de aceste intrebari. Pana atunci,
vom preciza doar ca atunci dind vezi clar lucrurile nu pleci
niciiieri, d ramai ancorat in sediul con~tiintei tale §i iii prive~ti
vulnerabilitalile in fatil. Atat timp cat ramai in acest punct, tu nu ai
cum sa te risipe§ti (sa uip de sine).
Secretul consta in a intelege ca daca nu te deta~ezi imediat de
energia care te tulburii, aceasta te va absorbi in ea, iar tu vei uita de
con§tiinta tao Cu alte cuvinte, ri§ti sa uili de contactul cu Sinele
tau, proees care se petrece instantaneu, tara a avea sentimentul ca
te duci in alta parte. Este la fel ca atunci dind e§ti absorbit de 0
emisiune de la televizor sau de 0 carte, caz in care parase~ti practic
carnera (contactul con~tient cu aceasta). Cu alte cuvinte, tu
piirase~ti sediul con~tiintei tale, care iti pennitea sa fii con§tient in
mod obiectiv de mediul inconjurator. Con~tiinta ta paras~te
pozilia sa centratil de martor al numeroaselor energii din fata ei, iar
tu e~ti aspirat intr-una din ele, focalizandu-te asupra ei pana la
uitarea de sine.
De regula, aceasta parasire a con~tiintei de sine nu este un act
deliberat, ci se datoreaza legii atracliei. Con§tiinta este intotdeauna
atrasa la maxim de energiile cele mai dezechilibrate: durerea
dintr-un deget lovit, un zgomot putemic in imediata apropiere sau
o inima zdrobita. Legea funclioneaza in egala masura pentru
obiectele exterioare §i pentru cele launtrice. Con§tiinta se duce
intotdeauna in locul cel mai haotic, in care energia este foarte
perturbata. Asta doresc sa spuna cei care afinna ca: "Era atat de
tare ca mi-a distras atenlia." Sunetul putemic le-a absorbit
con~tiinta, iar ei au uitat de sine. Atunci cand un bloeaj interior
este stimulat de un eveniment exterior se produce acela§i fenomen
aJ atracliei: cOD§tiinta este absorbitii de sursa disconfortului. Cu
alte cuvinte, sediul ei devine locul dureros, nu Sinele central. Dupa
ce disconfortul scade in intensitate ~i elibereaza con§tiinta, ea tinde
in mod natural sa se recentreze. in cazul in care nu este distrasa de
nidun dezechilibru, ea se centreaza in mod firesc in Sine. Este
foarte important sa intelegi acest mecanism, inclusiv acela al
85
 Suf1etul neinlcinfUit
distragerii cOl1§tiinlei datorita diferitelor tulburan ale energiei
(exterioare sau interioare). Atunc! dind con~tiin\<l este atrasa de un
dezechilibru, ea se centreaza in locul in care se produce acesta, iar
lumea pare extrem de diferita din aceasta perspectiva.
tli propun sa analizam pas cu pas acest fenomen al "diderii". EI
incepe intotdeauna cu atraC\ia exercitata asupra con~tiinlei de catre
o energie pertUlbata. tn acest fel, cOl1§tiinla uita de sediul ei natural
(Sinele) ~i sfa~e~te intr-un loe strliin - ultimulloe in care Ii-a! dOri
sa fii. Puterea energiei 0 atrage fusa in acest loc. Atunci cand
prive~ti in jur din acest punet, tu percept intreaga lume prin filtrul
energiei perturbate care te-a atras. Chiar ~i cele mai frumoase
lucruri Ii se pare acum urate. Lucrurile care inainte 1!i placeau par
aeum intunecate ~i deprimante. In realitate, nu s-a schimbat nimic,
cu exceplia cadrului tiiu de referinla. To prive~ti acum lumea din
perspectiva punctului dureros (cu 0 energie perturbata).
Aceste schimban la nivelul percepliei tale au menirea sa iii
reaminteasca sa te deta~zi . In momentul in care constali ca nu-Ii
rna! plac oamenii pe care inainte Ii simpatiza! sau ca percepi
intreaga viala intr-o lumina negativa, este semn ca trebuie sa te
deta~ezi. In mod normal ar fi trebuit sa faci acest lucru de la bun
inceput, dar nu ai facut-o. 0 poli face acum, dar va fi mai dificil.
G'ind a inceput intregul proces, a! fi puM respira profund,
det~andu-te complet. Acum va trebui sa faci un efort consistent
pentru a-Ii recentra cOl1§tiinla fara a rna! trece prin intregul ciclu.
Acest ciclu este perioada de timp care se scurge intre momentul
in eare a! parasit centrul claritii\ii relative ~i cel in care revil in
acest centru. Aceasta perioada de timp este determinata de
profunzimea bloeajului energetic ce a provocat perturbalia inipala.
Odata activat, blocajul trebuie sa i~i urmeze cursu!. Daca nu te
deta~ezi de el, e~ti aspirat - vrei nu vrei -in interiorui lui. In acest
fel, iii pierzi Iibertatea ~i devil inlantuit. Atunei eand "cazi" din
sediul claritiilii relative, tu depinzi in totalitate de energia
perturbatoare care te-a aspirat. Daca respectivul blocaj este
stimulat de 0 situalie exterioara continua, tu poli ramane in aceastii
stare foarte mult timp. Dad! evenimentul este trecator, iar energia
86
Deta~azO·te chiar acum sou suporta caderea
eliberatii de blocaj se disipa imediat, 1!i poli reveni in scurt timp.
Oricum ar fi, to nu controlezi acest proces, caci nu rna! ~ti tu
lnsuli·
~dar, aceasta este anatomia "caderii". Atonci dind te afli in
aceasta stare de dezechilibru, tu ai tendinla naturala de a face ceva
pentru a corecta lucrurile. Din pacate, nu rna! dispui de claritatea
care iii permite sa vezi lucrurile a~a cum sunt, ci doar 1!i dore~ti ca
dezechilibrul sa inceteze. De aceea, revii la instinctele tale de
supravie\Uire. Uneori simli nevoia de a face ceva drastic, de pilda
sa iii parase~ti consoarta, sa te muli sau sa iii dai demisia. Mintea
ta devine foarte agitata, caci nu Ii place acest spaliu ~i dore~te sa
scape din el cat de repede poate.
Daca a! "cazut" pe acest nivel, abia acum vine greul. Sa
spunem ca dupa ce ai uitat de sine, identificandu-te cu energia
perturbata, fad unul sau rna! multe lucruri din ceea ce iii spune
mintea sa facio Imagineaza-Ii ce soar intampla daca Ii-a! parasi
efectiv slujba sau daca i-a! spune cuiva tot ce ai pe inima, pomind
de la premisa ca Ii-a ajuns ~i ca dore~ti sa te "eliberezi". Astfel de
gesturi te coboara ~i rna! mult, pe nivele pe care nid nu Ie
blinui~ti la ora actoala. Una este sa integrezi in interiorul tau
energia perturbatoare, ~i cu totul altceva este sa 0 manife~ti in
lumea exterioara. Cel de-al doilea nivel este infinit rna! jos decat
primul. Acum devine aproape imposibil sa mai scapi din mrejele
energiei. Daca incepi sa liPi la cineva, spunandu-i ce simli de pe
acest nivel al neclarita\ii, to implici persoana respectiva in
dezechilibrui tau, transferandu-i energia perturbatoare care te
macina. Acum nu mai este implicat numai egoul tau, ci ~i al ei.
Odatii ce a! proiectat in lumea exterioara energia, vei simli nevoia
sa te aperi ~i sa iii justifici acliunile. Nu vei convinge insa
niciodata pe altcineva ca a! aclionat in mod adecvat.
In acest fel, fOl\ele care te menlin pe acest nivel inferior de
con~tiin!3 se multiplica. La inceput ai cazut in intuneric, iar apoi a!
manifestat acest intuneric, transferand mai departe energia
blocajului tau. Atunci cand impro~ti intreaga lume cu mizeriile tale
interioare, este ca ~i cum ai vopsi-o cu ele. In acest fel, mizeriile pe
87
 Su{lecul neinliinruic
care le-ai proiectat in afara ta se intore inapoi la tine. Vrei nu vrei,
te simti inconjurat de oameni care se comportli la fel de inadecvat
in prezenla tao Este 0 alta fonna de ..poluare a mediului incon-
jurator", care iti va afecta intreaga viala.
A§a incepe orice ciclu negativ. Th proiectezi in afara un
dezechilibru interior, adica un tipar energetic pertumator mo§tenit
din trecutul tau, §i il implantezi in inimile celor din jur. Mai
devreme sau mai tarziu, el se intoaree inapoi la tine, la fel ca orice
vibratie pe care 0 emani in exterior. Sa spunem ca e§ti supfu-at §i iti
eliberezi furia focalizand-o asupra unei alte persoane. A~ sunt
distruse relatiile §i a§a poate fi ruinatil 0 viala.
Git de mult poti cobori pe aceasta spirala a negativitatii?
Datorita sUibirii con§tiinlei, un alt blocaj poate ie§i la suprafala,
urmat de un altul, ~i a~a mai departe. In acest fel, tu poti cobori pe
nivele inimaginabile, panll cand intreaga ta via\1i devine un haos.
Iti poti pierde astfel in intregime autocontrolul ~i poti uita definitiv
de centrul con~tiinlei tale. Chiar daca mai revil cand §i cand pe
vechiul nivel al c1aritatii relative, tu nu il mai poti suspne. Asta
inseamna sa te ratilce~ti Oa nivel sufletesc). Te indoie§ti ca un
banal blocaj din inima ta te poate cobori pe un astfel de nivel al
intunericului, care poate dura 0 viala intreaga? Ei bine, afla ca
exista astfel de cazuri cunoscute.
Pentru a evita toatil aceast! spirala descendenta, tot ce trebuie
sa faci este sa te deta§ezi de la bun inceput. Daca ai fi facut acest
lucru in exemplul de mai sus, te-ai fi inscris pe 0 spirala
ascendenta, in locul celei descendente. A§a functioneaza aceste
lucruri. Atunci cand un blocaj interior este sensibilizat (activat),
acesta este un lucru bun. El iti arata ca a sosit timpul sa te deschizi
in interior ~i sa eliberezi energia blocata in tine. Daca te deta§ezi ~i
accepti procesul de purificare interioara, inima ta elibereaza
energia blocata in ea. In acest fel, aceasta se purifidi §i se resoarbe
in centrul con§tiinlei tale, sfa~ind prin a te intm, nu prin a te slabL
Astfel, tu incepi 0 evolutie ascendentil §i inveti secretul acesteia.
Secretul oriciirei ascensiuni constil in a nu privi niciodata in jos, ci
numai in sus.
88
Deta~eozd-te chiar acum sou suportd caderea
Indiferent ce se intiimpla sub tine, prive§te intotdeauna in sus §i
relaxeaza-ti inima. Nimeni nu te obliga sa iti parase~ti sediul
con~tiinlei atunci cand al de-a face cu intunericul. Daca vei accepta
procesul de purificare, intunericul nu numai ca se va disipa, dar
energiile prinse in capcana lui vor redeveni luminoase §i te vor
briini. Invers, daca vei uita de sine ~i vel didea in mrejele
intunericului, il vei hrani pe acesta. De aceea, nu-ti intoarce fala
ditre el. Chiar daca sesizezi in Inima ta energii perturbate, nu-ti
face probleme. Orice om are blocaje pe care trebuie sa Ie elimine.
Continua sa te focalizezi in centrul con§tiinlei tale ~i nu it parasi
nicio clipa. Indlferent ce se intampla sub tine, deschide-ti inima ~i
deta~eaza-te. In acest fel, inima ta se va purifica, iar tu nu vei mai
cunoa~te 0 altil cMere.
Dadi de-a lungul acestui proces ti se intampta sa cazi, ridica-te
~i mergi mal departe. Invala-ti lectia ~i intare~te-ti voinla. Deta-
~eaza-te pe loco Nu cadea in capcana rationalizarii, a acuzatiilor
sau a incereiiril de a inlelege. Nu face nimlc. Pur ~i slmplu
deta§eaza-te pe loc ~i pennlte-i energiei sa uree pe cel mai inalt
nivella care are acces. Daca te simti ru~inat, deta~eaza-te. Daca te
simti speriat, la fel. Aceste emo\ii nu sunt altceva decat rama~ilele
energiel blocate care este in sfa~it purlficatii.
Deta~eaza-te intotdeauna imediat ce devil con~tient ca nu al
facut acest lucru piina acum. Nu mai plerde timpul. Folose~te-te de
energie pentru a te inalta. Th e~ti 0 fiinla mareala care are
oportunitatea de a se explora pe sine dincolo de limitele egoului
sau. Procesul este absolut mlnunat, iar de-a lungul lui vei avea
momente mai bune ~i mai rele. TI se vor intampla multe lucruri,
dar acesta este tot fannecul unei calatorii.
De aceea, evita caderea. Deta~eaza-te. Indiferent prin ce tred,
distanleaza-te. Cu cat problema cu care te confrunti este mai mare,
cu atat mai grozava este rasplata deta~arii de ea ~I cu atat mal
cumplita este cMerea in cazul in care nu te deta~ezi. Nu ai decat
doua alternative: fie te deta~ezi, fie nu. Intre aceste doua extreme
nu rnai exista nimlc. De aceea, folose~te-te de blocajele ~i de
dezechilibrele tale ca de un combustibil pentru a-ti continua
89
 Suflecul neinlanCUic

dilatoria. Ceea ce te trage in jos poate deveni 0 fol'\li foarte Capitolul9

putemidi de propulsare in sus. Tot ce trebuie sa faci in aceasta
direqie este sa iii dore~ti sa urci, nu sa cobori.

Scoaterea ghimpelui interior

C iilatOria spirituala este una a transformiirii constante. Daca

dore~ti sa cre~ti, tu trebuie sa renunli la efortul de a ramane
neschimbat ~i sa inveli sa imbrali~ezi intotdeauna realitatea,
indiferent in ce consta aceasta. Unul din cele mai importante
domenii care trebuie transformat este modul de rezolvare a
problemelor personale. In mod normal, noi incercam sa ne rezol-
yam dezechilibrele interioare protejandu-ne. Adevarata transfor-
mare incepe insa numai atunci cand iii accepli propriile probleme,
considerandu-le factori ai procesului de cre~tere. Pentru a inlelege
mai bine cum funclioneazii acest mecauism, iii propun sa analiziim
urmatoarea situalie.
Imagineazii-Ii ca ai un spin intr-un bral, care atinge un nerv. Ori
de dite ori atingi spinul, simli 0 durere insuportabila. De aceea,
spinul reprezinta 0 problema serioasa pentru tine. Iii este aproape
imposibil sa dormi, caci ating! fara sa vrei locul dureros atunci
cand Ie intorci in pat. Iii vine greu sa te apropii de alii oarneui, diei
ace~tia te-ar putea atinge in locul sensibil. Viata ta de zi cu zi
devine astfel foarte dificila. Nid macar nu te poli plimba printr-o
padure, did crengile copacilor te-ar putea atinge ~i Ii-ar putea
zgandari rana. Pe scurt, spinul din bra\Ul tau reprezintii 0 sursa
continua de agitalie, iar pentru a rezolva problema cu care te
confrunli, nu ai practic decat doua alternative.

91
 Sufletul nelnldnruit
Prima consta in a lua decizia ca de vreme ce te doare atat de
tare atunci dind locul dureros lti este atins, eel mai bine este s3 faci
tot ce ip sta in puterl astfel indit nimeni ~i nimic 53 nu il mai
atinga vreodata. A doua consta in a scoate spinul, suportand dure-
rea de moment. ip vine sau nu 53 crezi, decizia pe care 0 iei acum
ip va influenta tot restul viepi. Ea este una din acele decizii
structurale de care depinde intregul tau viitor.
Sa incepem cu prima oppune ~i 53 vedem cum iii va afecta aceasta
via\<!. Dac3 iei decizia de a-p ferl locul dureros de absolut orlce
atingere, va trebui 53 faci acest lucru toata via\<!. Daca ie~i la plimbare
prin piidure, va trebui sa te fere¢ de atingerea crengilor. Va trebui sa
giise~ti 0 solupe ~i pentru donnit, caci in timpul sornnului te intorci pe
o parte ~i pe alta ~i atingi tara sa vrei locul respectiv. Eventual, ai
putea inventa un aparat care sa te protejeze. Daca investe~ti foarte
multa energie in acest proiect ~i dadi descoperl 0 solupe funcponala,
ai putea crede ca p-ai rezolvat problema. Ii-ai putea spune chiar:
,,Acum pot donni, ba chiar am aparut la televizor, unde mi-am
prezentat aparatul. Orlce om care are un spin in brat il poate cumpara
arum, ~i astfel rna aleg ~i cu un profit"
ip construie~ti astfel intreaga viata in jurul spinului din brat, ~i
e~ti mandru de reu~ita taoTe fere~ti de crengi dind e~ti in padure ~i
ai inventat un aparat care te fere~te de atingerl in timpul somnului.
Apare insa 0 noua problema: te indragoste~ti. Data fiind situapa ta,
ip vine greu 53 imbrali~ezi pe cineva sau 53 te la~i atins. De aceea,
inventezi un nou aparat, care ip permite sa te la~i atins de
altcineva, protejandu-p in acela~i timp zona dureroasa. in final, iei
decizia de a te bueura de 0 mobilitate totala fara a-p mai face grlji
legate de spin. De aceea, inventezi un aparat pe care il pop purta in
orlce condipi, nu doar noaptea, in timpul somnului, sau atunci
dind imbra~zi pe cineva. Problema este ca e greu. De aceea, iii
pui rotile, il controlezi cu un sistem hidraulic ~i instalezi pe el
senzorl anti-coliziune. De fapt, aparatul inventat de tine este chiar
impresionant.
De buna seama, trebuie sa schimbi u~ile casei pentru a putea
trece prln ele impreuna cu aparatul tau, dar eel pupn acum lti poli
92
Scoarerea ghimpeJui interior
trai via\a a~a cum vrei. Te poli duce la serviciu, pOp dormi fara
probleme ~i te pop apropia de oameni. "Mi-am rezolvat problema,
iti spui. Sunt liber. Pot merge orlunde doresc. Pot face orlce
doresc. Candva, acest spin imi controla intreaga viatii. Acum nu
rna mai controleaza deloc."
AdevaruI este exact pe dos: spinul lti controleaza in intregime
via\<!. El ip afecteaza toate deciziile. Depinzi de el atunci dind te
decizi sa mergi undeva, sa te simp confortabil in prezen\<! unei
anumite persoane, ba ii influen\eaza chiar ~i pe ceilalp, caci nu top
se pot simp bine in prezen\a ta ~i a aparatului tau, nu orlce patron
dore~te sa te angajeze, nu incapi in orlce casa ~i nu pop donni in
orlce pat. Pe scurt, spinul ip controleaza fiecare aspect al vietH.
intreaga ta viatii, pe care p-o petreci pentru a te proteja de spin,
devine practic 0 reflexie a problemei cu care te confrunp. De
aceea, nu ai rezolvat nimic. Atat timp dit nu rezolvi cauza esenpala
a unei probleme, ci doar incerci sa te protejezi de ea, mai devreme
sau mai taniu problema va sf~i prin a-p eontrola intreaga viatii.
Devii atat de ata~t psihologic de ea indit ajungi sa nu mai vezi
pMurea din eauza copacilor. Dat fiind ca ai redus la minim durerea
provocata de spin, p se pare ca ai rezolvat problema. in realitate,
nu numai ca nu ai rezolvat-o, dar Ii-ai petrecut intreaga viatii
incercand sa evip durerea provocata de ea. in acest fel, problema a
devenit centrul intregului tau univers. in afara de ea nu mai exista
nimic.
Pentru a in\elege mai bine analogia cu spinul, lti propun sa
luiim exemplul singuratatH. Sa spunem di ~ti foarte sensibil la
singuratate. Aceasta sensibilitate este atat de mare incat ai
probleme cu somnul, iar in timpul zilei te simp hipersensibil. Orlce
te afecteaza. Nu te poli concentra la locul de mundi ~i iii vine greu
s3 interacponezi cu oamenii. De fapt, chiar ~i cea mai mica
interacpune sociala p se pare incredibil de dureroas3. in cazul tau,
singuratatea este la fel ca spinul din povestea de mai sus. Ea
genereaza 0 sensibilitate extrema ~i lti afecteaza toate aspectele
vietH. Din pacate, oamenii poartii in inima lor mai mulp ghimpi,
nu unul. Ei au sensibilitap extreme legate de singuratate, de
93
 Sufletul nefnUin{uit
respingere, de infali~area lor fizica ~i de acuitatea lor mentala. Ei
i~ipetrec intreaga via!a purtand ace~ti ghimpi in iuima ~i incercand
sa se fereasca de orice atingere a locurilor dureroase.
Indiferent in ce constau ace~ti ghimpi interiori, tu ai acelea~i
doua alternative ca in cazu! spinuIui din bra!. in mod evident, viata
ta ar deveui infiuit mai u~oara daca i-ai scoate, renun!iind sa ili mai
protejezi la infiuit locul inflamat. De fapt, nu ai niciun motiv sa ili
petreci intreaga via!a incercand sa te protejezi ~i refuzand sa scoli
ghimpii. Odata ce ace~tia sunt sco~i, tu devil cu adevarat liber, la
fel ca in cazuI spinuIui exterior. Daca optezi pentru a pastra ace~ti
ghimpi ~i pentru a-li proteja locurile dureroase din iuima, va trebui
sa ili modifici intreaga via!a pentru a evita situaliile care i-ar putea
zgandart. Spre exemplu, daca ~ti foarte sensibilia singuratate, va
trebui sa evili locurile vizitate frecvent de cupluri. Daca te temi de
respingere, va trebui sa evili sa te apropii prea tare de oameni. Este
exact ca ~i cum ai incerca sa dai crengile la 0 parte pentru a-li feri
bratuJ in care li-a intrat un spin. Tu incerci sa ili modifici via!a
pentru a proteja locuI ramI. in exempluI de mai sus spinuI era
exterior. Acum vorbim de acela~i lucru, cu sigura diferen\1i ca
ghimpii sunt in interioruI inimii tale.
Atunci cand te simli singur, te intrebi ce poli face pentru a nu te
mai simli astfel. Ce poli spune sau ce poli face pentru a nu mai fi
amt de singur? Amt limp dit ili pui astfel de intrebart, tu nu incerci
practic sa te eliberezi de problema, ci incerci sa te protejezi de du-
rerea provocata de ea, fie evitiind diferite situa!ii, fie folosindu-te
de oameni, de locuri §i de obiecte ca de ni§te scuturi protectoare.
Yn final, vei sf1ir§i la fel ca persoana cu spinuI din bra! din
exempluI de mai sus. Singuratatea va sf1ir§i prin a-li controla
intreaga via\1i. Te vei casatori cu acea persoana care te face sa nu te
mai simli chiar atat de singur, iar acest lucru li se va parea natural
§i normal. in realitate, vei proceda exact ca persoana din exempluI
nostru, care a facut tot ce i-a stat in puteri pentru a-§i proteja locul
dureros, dar nu s-a gandit nicio clipa sa-§i scoata spinuI din bra!.
Casatoria cu 0 astfel de persoana nu elimina r1idacina singurata!ii
din iuima tao Dimpotriva, ea nu te ajuta decat sa ili protejezi
sensibilitatea extrema §i sa nu te mai simli chiar atat de singur.
94
Scoaterea ghimpelui interior
Daca parteneruI de via!a ar muri sau te-ar parasi, ai reveni pe loc la
senlimenruI de singuratate. De indata ce scutul exterior pe care li
I-ai construit pentru a-li proteja rana interioara ar disparea, rana ar
fi din nou expusa §i ar redeveni la fel de dureroasa.
Daca nu elimini ghimpii din iuima ta, vei deveni responsabil nu
doar pentru ei, ci §i pentru zidurile pe care le-ai construit in jurul
tau cu scopuI de a-li proteja locurile dureroase. in exemplul de mai
sus, daca ai norocuI de a gasi pe cineva capabil sa te faca sa nu te
mai simli atat de singur, vei incepe sa devil obsedat de pastrarea
relaliei cu persoana respectiva. De§i li se pare ca li-ai rezolvat
problema, in realitate nu ai facut decat sa 0 evili, la fel ca cel care
§i-a construit un aparat intreg pentru a-§i proteja locuI inflamat de
spin. Tu li-ai adaptat viata in funclie de problema tao Atunci cand
evili eliminarea unui astfel de ghimpe din iuima, problema iuiliala
se muItiplica §i da na§tere la numeroase rarnifica!ii. Departe de a te
gandi sa elimiui cauza primordiala, tu sfar§e~ti prin a face tot ce ili
sta in puteri pentru a rezolva toate problemele derivate din ea.
incepi sa te intrebi cu ce sa te imbraci ~i cum sa vorbe§ti. ili faci
griji legate de ceea ce vor crede ceilalli oameni despre tine, caci
acest lucru ili poate zgandart predispozilia catre singuratate §i
nevoia ta obsesiva de a fi iubit. Daca cineva este atras de tine, fapt
care li-ar putea rezolva problema singurata!ii, ajungi sa te intrebi:
"Oare cum trebuie sa rna comport pentru a-i fi pe plac? Sunt
dispus la orice, numai sa nu mai simt aceasta singuratate
apasatoare."
A§adar, la singuratatea mocnita din sufletul tau se adauga acum
grijile legate de noua relalie. Acestea genereaza marl tensiuni §i 0
senzalie de disconfort interior, §i ili pot chiar afecta somnul. De
data aceasta, disconfortuI pe care TI simli nu se mai datoreaza
singurata!ii, ci grijilor nesf1ir§ite §i gandurilor de genuI: "Oare am
spus ce trebuia? Oare chiar rna iube§te, sau rna amagesc singur?"
Problema care a stat la baza acestor griji este acum ingropata
adanc sub toate aceste probleme mai pupn importante, care nu fac
decat sa 0 mascheze. ~i astfel, lucrurile devin din ce in ce mai
complicate. Oamenii sfar§esc prin a-~i folosi relaliile pentru a-§i
masca ghimpii interiori. Ei cred ca daca partenerii lor lin cu
95
 SufIetul neinliin{uit
adevarat la ei, au datoria sa i~i modifice comportamentul pentru a
evita locurile dureroase din inima lor, a~a cum procedeaza ~i ei.
A~a procedeaza oamenii. Ei lasa teama generata de ghimpii lor
interiori sa Ie afecteze comportamentul ~i sfa~esc prin a trai viata
persoanei care refuza sa i~i scoata spinul din brat din exemplul de
mai sus. in ultima instanta, daca te deranjeaza ceva in interior, va
trebui sa faci 0 alegere. Fie pop compensa dezechilibtul interior
ie~ind in lumea exterioara in incercarea de a-I evita, fie pop
elimina ghimpele din inima ta pentru a nu mai fi nevoit sa ip
adaptezi intreaga viata in funcpe de el.
Nu te indoi de capacitatea ta de a elimina cauza ultima ce sta la
baza dezechilibrului din interiorul tau. Tu pop face acest lucru. Te
pop privi pe tine insup pana in strafunduri ~i pop decide ca nu
dore~ti ca partea cea mai vulnerabila din tine sa ip conduca viata;
ca dore~ti sa te eliberezi de ea; ca dore~ti sa vorbe~ti cu oamenii
pentru ca p se par interesanp, nu pentru ca te simp singur; ca
dore~ti sa ai relapi cu ei pentru ca IT simpatizezi sincer, nu din
cauza unei nevoi obsesive de a fi acceptat, ca dore~ti sa iube~ti
sincer pe cineva, nu doar pentru a-p evita problemele interioare.
Cum te pop etibera? in sensul eel mai profund al cuvantului, tu
nu te pop elibera decat descoperindu-te pe tine insup. Tu nu e~ti
una cu durerea pe care 0 simp sau cu acea parte din tine care se
agita ~i sufera. Oezechitibrele tale interioare nu au nirnic de-a face
cu tine. Tu e~ti con~tiinla pura care Ie observa. Aceasta este
separata de obiectele de care este con~tienta, iar acest lucru ip
perrnite sa te eliberezi de ele. Pentru a te elibera de ghimpii
interiori, tot ce trebuie sa faci este sa nu IT mai zgandari. Cu cat IT
atingi mai mult, cu atat ii irip mai tare. Oat fiind ca faci intot-
deauna ceva pentru a-i evita, tu nu Ie oferi ~ansa de a ie~i singuri
din inima ta, in mod natural. Oaca ip dore~ti cu adevarat, tu pop
lasa aceste dezechilibre sa iasa la suprafala ~i te pop deta~a de ele.
Ghimpii interiori nu sunt altceva decat energii blocate din trecutul
tau, pe care Ie pop elimina. Din pacate, tu evip situa!iile care le-ar
perrnite sa dispara ~i IT impingi inapoi in subco~tientul tau, sub
pretextul ca dore~ti sa te protejezi de durere.
96
Scoaterea ghimpelui interior
Sa spunem ca e~ti acasa la tine ~i te uip la televizor. Filmul ip
place, pana in momentul in care cei doi eroi principali se
indragostesc. Dintr-odata, te simp singur, iar langa tine nu exista
nirneni care sa ip ofere atenpa sa. in mod curios, pana acum cateva
momente te simleai foarte bine. Acest exemplu arata ca ghimpele
singuratatii se afia intotdeauna in inima ta, dar nu este activat decat
atunci cand este atins, caz in care simp un gol interior sau 0
senzape de apasare in zona inimii, extrem de dezagreabila. Te
simp slabit ~i incepi sa ip aduci aminte de alte momente in care
te-ai simpt singur sau in care alp oameni te-au ranit. Energia
stocata in trecut in inima ta iese la suprafala ~i genereaza ganduri.
in loc sa te uip la film, tu stai pe canapea ~i te simp singur, prins in
gandurile ~i emopile tale.
Ce pop face pentru a rezolva aceasta problema? Unii oameni
mananca ceva pentru a se simp mai bine, i~i suna un prieten sau
fac altceva care IT ajuta sa se tini~teasca. 0 alta altemativa consta
in a observa ce s-a intiimplat. Retrage-te in con~tiinla-martor ~i
remarca faptul ca pana nu demult ip vedeai lini~tit de treabii,
uitandu-te la un film, iar acum e~ti prins in contemplarea melo-
dramei tale interioare. Martorul care asista la intregul spectacol
e~ti adevaratul tu, subiectul. Ceea ce contempli este un simplu
obiect. Golul interior pe care it simp este un astfel de obiect. El nu
este totuna cu tine. Singura cale de a te elibera de el consta in a-I
observa pe observator. Este foarte simplu. De fapt, este infinit mai
simplu decat sa ip creezi tot acel aparat compticat de protecpe, cu
rotilele ~i sistemul sau hidraulic. in acest scop, tot ce trebuie sa
faci este sa it observi pe eel care simte starea de singuratate.
Nefiind una cu ea, acesta este deja tiber. Oaca dore~ti sa te
eliberezi de aceste energii, trebuie sa Ie permip sa treaca prin tine,
nu sa Ie ascunzi in adancurile inirnii tale.
De cand erai copil, energia a circulat incontinuu prin fiinta ta,
iar tu te-ai identificat cu ea. Treze~te-te ~i realizeaza ca alaturi de
tine se afia 0 persoana foarte sensibila. Contempla aceasta parte
sensibila din tine, care se simte geloasa, obsesiva ~i speriata.
Aceste sentimente fac parte integranta din natura umana, dar daca
Ie vei observa cu atenpe, vei constata ca nu e~ti una cu ele. Ele nu
97
 Sufletul neinliinru;[ SCOQrerea ghimpelui interior

reprezinta altceva dedit simple experien\e, In timp ce tu e~ti nuruc. Ea este pur ~i simplu con~tienta, In timp ce uruversul
subiectul interior care este con~tient de ele. Daca vei fi capabil sa defileaza prio fa\a ei.
ramai ancorat In centrul tau, vei Inva\a sa apreciezi chiar ~i cele
mai dificile experien\e. Dadi vei ramane ancorat In Sinele tau, vei experimenta puterea
ta interioara chiar daca inima ta se simte sIaM. Aceasta este esen\a
Spre exemplu, multe poezii ~i piese muzicale de 0 ram cilii spirituale. Atunci cand vei Inva(a ca nu este nimic In neregula
frumuse\e au fost create de oameni aflap intr-o stare de mare In a simp dezechilibrele interioare §i cand acestea nu te vor mai
agitape interioara. Marea ana se na~te din profunzimile ultime ale clinti din sediul con§tiin\ei tale, vei deveni liber §i vei Incepe sa fii
fiin\ei. Un mare artist experimenteaza aceste trairi umane fara sa Ie suslinut de un flux de energie interioara care vine de undeva din
opuna rezisten\a ~i fara sa uite de sine. in mod similar, tu il po\i interiorul tau. Daca vei apuca sa g~ti din extazul acestui flux de
observa pe observatorul din interiorul tau ~i felul In care te energie, te vei putea plimba liber prio aceasta lume, fara ca ea sa te
afecteaza singuratatea tao Spre exemplu: se schimM In vreun fel mai atinga vreodat~. Asta Inseamna sa te eliberezi: sa transcenzi
postura ta corporala? Respiri mai lent, sau mai rapid? Ce se aceasta lume.
Intampla In fiin\a ta atunci cand Ii acorzi singuratalii spapul de
care are nevoie pentru a deveru marufesta? Exploreaza toate aceste
experien\e. Devino martorullor ~i vei constata cii. ele dispar In mod
natural. Daca nu te la~i absorbit Intr-o experien\a, aceasta va trece
de la sine ~i va fi Inlocuita de 0 alta. Savureaza-Ie pe toate. Daca
vei putea face acest lucru, te vei elibera §i vei avea acces la 0 lume
a energiei pure.
Cu cat vei ramane mai mult timp centrat In Sine, cu atat mai
con§tient vei deveni de 0 energie pe care nu ai mai simpt-o
niciodata pana acum. Aceasta provine de undeva din spate, nu din
fa\a, ~ cum se Intampla cu energia minlii ~i a emo\iilor. Daca nu
te vei mai lasa absorbit in melodrama ta, ramanand ancorat
confortabil in centrul con§tiin\ei pure, vei incepe sa simp acest
flux de energie care vine de undeva din adancuri. Yoghinii 0
numesc Shakti. Cre§tinii 0 numesc Sfantul Duh, sau Spirit Divin.
1\1 pop avea acces la aceasta energie, dar numai daca ramai
ancorat In Sinele tau, fara sa te mai risipe~ti In dezechilibrele tale
interioare. Nu trebuie sa scapi de singuratate pentru a trili aceasta
stare; este suficient sa nu te mai implici In ea. Singuratatea nu este
altceva decat un alt obiect din acest univers, la fel ca ma§inile,
iarba §i stelele. Ea nu are nimic de-a face cu tine. Det~eaza-te de
tot §i de toate. Percepe lucrurile ~a cum Ie vede Sinele tau.
Con~tiin(a nu opune niciodata rezisten\a ~i nu se cramponeaza de

98
99
 Capito\u\ 10

Cum sa furi libertate

pentru sufletul tau

P remisa adevaratei libertap este decizia de a nu mai suferi

niciodatii. In acest scop, trebuie sa iei decizia de a te bucura
de viatii fara sa mai ai niciun motiv de stres, de durere sufleteasca
sau de teama. Noi purtiim zi de zi 0 povara pe care nu ar trebui sa
o ducem. Ne temem cii nu suntem suficient de buni sau ca vom da
gre§. Trairn 0 stare de nesigurantii, de anxietate §i de inferioritate.
Ne temem ca ceilaIp oameni ne vor face rau, vor profita de noi sau
nu ne vor mai iubi. Toate aceste emopi ne tmpovareaza dramatic.
Incerciirn sa avem relapi deschise, bazate pe iubire, sa avem succes
§i sa ne exprimiirn liber, dar tn tot acest timp suntem tmpovarap de
greutatea pe care 0 ducem cu noL Este yorba de teama de a nu
simp din nou durerea, angoasa §i trlste\ea. Zi dupa zi, noi fie
sirnpm aceste stiiri, fie ne protejiirn pentru a nu Ie mai simp.
Aceastii povara ne influen\eaza tntr-o asemenea masura via\a tndlt
nici macar nu mai suntem con§tienp dlt de mult prevaleaza ea tn
viata noastra.
La acest lucru se referea Buddha atunci dind a spus ca tntreaga
via\a este suferin\a. Oamenii nu reaIizeazii dit de mult sufera,
pentru simplul motiv ca nu au experimentat niciodata ce tnseamna
sa nu suferi deloc. Ca sa tn\elegi mai bine, imagineaza-p cum ar fi
daca nici tu, nici vreo alta persoana pe care 0 cuno§ti nu ap fi fost
vreodata sanato§i, daca nimeni din jurul tau nu s-ar putea ridica
vreodata din pat din cauza unei boli sau aIteia. in acest caz, nimeni
101
 Suflewl neinllln(Uit
nu ar §ti ce inseamna sa fii sanatos. Toam lurnea §i-ar investi
intreaga energie incerdind sa supravietuiasca in aceste condilii §i
nimeni nu ar mai §ti ce inseamna sa fii sanatos §i pJin de vitalitate.
Exact acest lucru se inmmpla cu energiile mentaie §i emolio-
nale care aJcatniesc psihicul nostru. Sensibilimlile tale interioare te
expun unor situatti permanente in care suferi mai mult sau mai
pulin. Tu nu faci dedit fie sa incerci sa opre§ti suferin\o1, fie sa
controlezi mediul exterior astfel indit sa 0 poli evita, fie sa iii faci
griji legate de suferinla din viitor. Aceasta situalie este atat de
prevalenta incat nici macar nu mai e§ti con§tient de ea, la fel cum
un pe§te nu poate vedea apa in care triiie§te.
Tu nu observi ca suferi decat atunci cand lucruriJe se inrauta-
lesc intr-o masura mai mare ca de obicei. Nu recuno§ti ca ai 0
problema decat atunci cand devine atat de acuta incat incepe sa iii
afecteze comportamentul obi§nuit. Adeviirul este insa ca tu ai tot
limpul probleme psihologice de-a lungul vietti de zi cu zi. Pentru a
inlelege cu adevarat acest lucru, compara-Ii relalia pe care 0 ai cu
mintea ta cu cea pe care 0 ai cu corpul tau. in conditti normaie tu
nu te gande§ti la corpul tau, atat timp cat acesta este sanatos §i se
simte bine. Yli vezi pur §i simplu de treaM, mergi, conduci ma§ina,
munce§ti §i te distrezi, tara sa te gande§ti in mod particular la el.
Nu te gande§ti cu adevarat la corpul tau decat atunci cand apare 0
problema fizica. in schimb, te gande§ti la bunastarea ta psihologica
absolut tot timpul. Oamenii se gandesc tot timpul la lucruri de
genul: "Ce se va inmmpla daca va trebui sa iau cuvantul? Ce ar
trebui sa spun? Ma simt amt de nervos atunci cand nu sunt
pregatit." De§i astfel de ganduri Ii se par normaie, in reaJitate ele
reprezinta un mod de a suferi. Yntregul monolog care se desfa§oara
in mintea lor reprezinm 0 forma de suferinla: "Oare pot avea
incredere in el? Nu curnva 0 sa-mi expun vulnerabilitalile, iar el va
profita de ele? Nu vreau sa mai trec prin asta." Atunci cand te
gande§ti tot limpul la rine, nu poli sa nu suferi.
Ce ne face sa ne gandim tot limpul la noi in§ine? De ce avem
noi atat de multe ganduri referitoare la noi §i la ceea ce ne
apar\ine? Observa cat de des te gande§ti la ceea ce faci, la lucruriJe
102
Cum sa {uri libertate pentru sufletul tau
care iii plac sau iii displac §i la rearanjarea acestei lurni astfelincat
sa te simli mai bine. Daca ai fi bolnav de foarte mult limp, te-ai
gandi in permanenla la ceea ce poli face pentru a te simli mai bine
§i pentru a te proteja. Exact a§a se petrec lucrurile in cazul
psihicului tau. Singurul motiv pentru care te gande§ti atat de mult
la bunastarea ta psihologica este ca nu te-ai simlit bine de foarte
mult limp. De fapt, psihicul tau este cat se poate de fragil. Orice II
poate irita §i II poate face sa uite de starea de pace.
Pentru a pune capat suferinlei, trebuie mai intai de toate sa
inlelegi ca psihicul tau nu este sanatos §i ca nu este absolut necesar
ca el sa se afle intr-o stare constanta de dezechilibru. Este un dar sa
reaJizezi ca nu trebuie sa suporp sau sa 1!i protejezi toate dezechi-
librele psihice. Nu trebuie sa te gande§ti tot timpulla ce ai spus sau
la ce crede cutare sau cutare despre tine. Ce fel de viala crezi ca
vei avea daca iii vei face tot timpul astfel de griji? Sensibilitatea
excesiva este un indiciu ca psihicul tau nu traie§te 0 stare de bine,
similar cu durerile §i cu celelalte indicii pe care Ii Ie trans mite
corpul atunci cand nu se simte bine. Durerea nu este in sine ceva
rau; ea este doar 0 maniera a corpului tau de a dialoga cu tine.
Atunci cand mananci prea mult, te doare stomacul. Atunci cand
carl ceva prea greu, solicitandu-Ii astfel mu§chii bratului, acesta
incepe sa te doara. Corpul comunica cu tine in limbajul sau univer-
sal: durerea. in mod similar, psihicul tau comunica cu tine in pro-
priul sau limbaj universal, care este teama. Hipersensibilitatea,
invidia, nesiguran\o1, anxietatea - nu sunt aitceva decat forme de
teama.
Daca abuzezi un animal, acesta incepe sa se teama de tine.
Acela§i lucru i s-a intamplat §i psihicului tau. Tu l-ai abuzat, dan-
dU-i 0 responsabilitate pe care nu 0 poate inlelege. Opre§te-te pen-
tru 0 cJipa §i con§tientizeaza ce i-ai dat minlii tale sa faca. Tu i-ai
spus: "Vreau ca toata lurnea sa rna placa. Vreau ca nimeni sa nu
rna vorbeasca de rau. Vreau ca tot ce spun §i fac eu sa fie pe placul
celorlalli, astfelincat ace§tia sa rna accepte. Nu vreau ca altcineva
sa rna raneasca. Nu vreau sa mi se intample nimic care sa imi
displaca. in schimb, vreau sa mi se inmmple toate lucrurile care
103
 Sufletul nein/anruit
imi plac." Dupa care ai adaugat: "Acum, mintea mea, te rog sa te
gand~ti cum po\i transforma toate aceste cerinle intt-o realitate,
chiar daca ar ttebui sa reflectezi la ele zi ~i noapte." De buna
seama, mintea \i-a raspuns: "Am inleles. Ma apuc chiar acum de
treaba. Voi lucra fara incetare penttu executarea acestei sarciui."
iii poli imagina povara pe care i-ai ttansmis-o minlii tale?
Aceasta ttebuie sa faca tot ce Ii stii in puteri penttu ca tu sa spui
numai lucrurile corecte, care sa fie pe placul celorialp ~i sa aiba
acela~i efect favorabil asupra tuturor. Ea ttebuie sa se asigure ca tot
ceea ce fad este interpretat corect de catte ceilalp oameni ~i di
nimeni nu face ceva care te-ar putea rani. Trebuie sa aiba grija sa
oblii tot ce iii dore~ti ~i sa nu ai parte nidodata de ceea ce nu iii
dore~ti. in acest scop, mintea ta te sfatuie§te in permanen\ii ce
ttebuie sa faci §i ce nu ttebuie sa facio De aceea este ea amt de
activa. Practic, tu i-ai dat 0 misiune imposibila. Este ca ~i cum i-ai
fi dat corpului tau sarcina de a smulge un copac din rildaciui ~i de a
san peste un munte dintt-un singur salt. Daca I-ai pune sa fadi
astfel de lucruri imposibile penttu el, corpul tiiu soar imholnavi. De
aceea a cedat psihicul tau. Indiciile corpulul care devine dis-
funclional sunt durerea ~i slabiciunea. Cele ale psihicului sunt
teama §i gandirea nevrotid! permanenta.
La un moment dat, va ttebui sa te tteze~ti §i sa recullOljti faptul
ca ai 0 problema. Daca vei fi atent, vei constata ca mintea ta iii
spune in permanenla ce sa fad : sa te duci in cutare loe, dar nu ~i in
cutare loc, sa spui cutare lucru, dar nu §i cutare lucru, ce sa porp ~i
ce sa nu porp etc. Ea nu se opre§te niciodata. Oare nu facea acela~i
lucru §I cand erai la liceu sau in ~coala generala? Nu s-a comportat
ea intotdeauna in acest fel? Aceste griji constante legate de sine
reprezintii 0 forma de suferinli!. Ce poli face insa penttu a rezolva
aceastii situalie? Cum iii poli opri mintea?
Marea majoritate a oamenilor incearca sa i~i rezolve proble-
mele interioare prin perfecponarea jocurilor exterioare pe care
Ie-au jucat dintotdeauna. Dad! am putea surprinde un instantaneu
al problemelor noastte interioare, am constata ca fiecare om se
confrunta cu ceea ce am putea numi "problema zilei", adica cu
104
Cum sa furi Iibertate pentru sufletul tau
lucrul care il deranjeazi! cel mai tare la momentul respectiv. Daca 0
anumitii problema nu il mai deranjeaza, ea este inloeuita pe loe cu
o alta. Mintea noastta are tendinla de a se foealiza intotdeauna
asupra lucrurilor care ne deranjeaza in momentul prezent. Ele
analizeaza problema penttu a stabili de ce ne deranjeaza ~i ce
putem face penttu a 0 rezolva. Mintea este convinsa ca daca nu
yom face ceva penttu a 0 rezolva, problema va continua sa ne
afecteze toata via(a.
Mintea iii spune intotdeauna ca ttebuie sa schimbi ceva in
lumea exterioaril penttu a-Ii rezolva problemele interioare. Daca
e~ti inlelept, nu vei intta insa in acest joc, d vei inlelege ca sfatul
pe care Ii I-a dat mintea ta este gre~it din start. Gandurile minlii
tale sunt perturbate de filttul temerilor sale. Dintte toate sfaturile
din lume, cele pe care nu ar ttebui sa Ie asculli niciodata sunt cele
ale unei min\i perturbate. 0 astfel de minte este foarte in§elatoare.
De piida, ea iii spune: "Daca a~ putea ob\ine 0 promovare, totul ar
fi bine in viala mea. M-a~ simp mai bine in pielea mea ~i mi-a~
putea reorganiza intteaga viala." A fost vreodata adevarat? Chiar
dad! obpi promovarea, tu constali ca nesiguranla nu ip dispare ~i
d! nu te simli cu nimic mai stabil din punct de vedere financiar
decat inainte. Pur §i simplu, 0 problema este inloeuita cu 0 alta.
Dacl ai inleles acest mecanism, Ii-ai dat desigur seama eli
mintea ta are 0 problema interioara grava. Penttu a scapa de
aceasta, ea inventeaza situalii exterioare care sa 0 faca sa se simta
mai confortabil. In realitate, nu situaliile exterioare reprezinta insa
cauza problemei sale interioare. in cel mai bun caz, ele sunt
incerd!ri de a rezolva aceasta problema. Spre exemplu, daca te
simli singur §i disperat, acest lucru nu se datoreazii faptului ell nu
ai gasit pe cineva special care sa doreasca sa fie impreuna cu tine.
~i totu§i, tu incerci sa iii rezolvi problema faciind efortul de a gasi
o astfel de persoana. Dad! relalia ta va reu~i sa iii lini~teasca
disconfortul interior, bine; daca nu, vei incerca 0 altii solulie.
In realitate, schimbi\rile exterioare nu iii pot rezolva problema,
caci nu se adreseazi! radacinii acesteia, respectiv faptului ca nu te
simli intteg ~i complet in sinea tao Daca nu identifici corect
105
 Sufletul neinlanruit
riidacina problemei, vei cauta intotdeauna ceva sau pe cineva pe
care sa dai vina. Tu 0 pop ascunde astfel in spatele situapei tale
financiare, a relapilor cu alp oameni, a celebtita\ii sau adorapei.
Atat timp cat caup persoana perfecta care sa te iubeasca ~i sa te
adore, tu nu ip rezolvi problema reala, cbiar daca - in mod
paradoxal - gase~ti 0 astfel de persoana. Tot ce faci este sa implici
aceasta persoana in problema tao De aceea au oamenii atatea
probleme in relapile lor. Totul incepe de la 0 problema intetioara
pe care incerci sa 0 rezolvi implicand in ea pe altcineva. 0 astfel
de relalie nu poate fi altfel decat problematicii, intrucat la baza ei
au stat chiar problemele tale. Acest mecanism este foarte u~or de
inleles daca te distanlezi de ceea ce se intampla in viala ta ~i daca
ptive~ti cu onestitate aceste evenimente.
Dupa ce am aratat in ce consta e~ecul, sa incercam acum sa
definim succesul. In ceea ce ptive~te psihicul, succesul este intru
totul comparabil cu sanatatea corpului fizic. EI inseamna ca nu
trebuie sa te gande~ti la el. Un corp sanatos face in mod natural
ceea ce a~tepp de la el, in timp ce tu iii vezi lini~tit de trebuti. Cu
alte cuvinte, nu trebuie sa te gande~ti la el pentru a-I determina sa
faca ce dore~ti. In mod similar, tu nu ar trebui sa te gande~ti
niciodata ce trebuie sa faci pentru a te simp bine din punct de
vedere psihic, pentru a nu mai fi spetiat ~i pentru a te simp iubit.
Nu ar trebui sa iii consacti intreaga viala bunastiitii psihicului tau.
Imagineaza-p cat de frumoasa ar putea fi viala daca nu ai mai
avea aceste ganduti nevrotice care te biintuie in permanenla - cat
de mult te-ai putea bucura de expetienlele tale ~i de oamenii din
viala ta, pe care ai doti sa Ii cuno~ti, dar fara a simp ca ai nevoie
disperata de ei. In aceste condipi p-ai trai pur ~i simplu viala, in
loc sa te folose~ti de ea pentru a-p rezolva problemele intetioare.
Ei bine, aceasta stare poate fi realizatii, ~i nu este niciodata prea
tarziu in aceasta direcpe.
Relapa ta actuala cu psihicul tau este similara unei dependenle.
Mintea ta cere tot timpul ceva de la tine, iar tu p-ai consacrat
intreaga viala indeplinitii acestor solicitati. Daca dore~ti sa te
eliberezi, va trebui sa invep sa ip tratezi aceasta dependenla la fel
106
Cum sa {uri libertate pentru suflerul tau
ca pe oticare alta. 0 persoana dependentii de droguti poate renunIa
in urma unui mare efort de voin\ii la consumul de droguti, pentru
totdeauna. Probabil ca nu este u~or, dar cu siguran\ii este posibil.
Acela~i lucru este valabil ~i in ceea ce ptive~te dependenIa de
psihic. Daca iii dore~ti cu adevarat, tu e~ti capabil sa renunp sa mai
asculp lamentiitile permanente ~i absurde ale psihicului tiiu. Te pop
trezi dimineala ~i pop a~tepta cu interes ~i cu entuziasm derularea
evenimentelor zilei, fara sa-p faci deloc gtiji. Te pop bucura de
ziua care urmeaza ca ~i cum ai fi in vacan\ii. Munca poate fi
distractiva, viaIa in familie poate fi amuzanta, iar tu te pop bucura
de toate, ceea ce nu inseamna ca nu faci tot ce iii sta in puteti
pentru a-p rezolva sarcinile ~i responsabilitaple. Pur ~i simplu faci
acest lucru in timp ce te simp bine. Seara, inainte de culcare, te
deta~ezi de tot ce s-a petrecut. Cu alte cuvinte, via\a poate fi traita
~i fara a-p face tot timpul gtiji, intr-o stare de tensiune continua.
Ea poate fi triiita fara a te teme de ea ~i fara a i te opune.
Tu ip pop trai viaIa complet eliberat de temetile psihicului tiiu,
dar trebuie sa ~tii cum sa faci acest lucru. Pentru a in\elege mai
bine, sa luam exemplul fumatului. Nu este deloc greu de in\eles
cum te pop lasa de fumat. Accentul trebuie pus pe cuvantul "liisa".
Nu conteaza cat de mult se teme psihicul tau de acest moment. In
clipa in care te-ai decis sa nu mai fumezi, trebuie sa incetezi pentru
totdeauna sa mai duci pgara la gura. Toate celelalte metode
recomandate (plastuti cu nicotina etc.) sunt simple tehnici ajutii-
toare, dar in realitate unicul secret allasatului de fumat este sa nu
mai duci pgara la gura. Daca vei face acest lucru, te vei lasa in
mod garantat de fumat.
Tu pop aplica aceea~i tehnica ~i pentru a ie~i din haosul
psihologic in care te complaci. in acest scop, trebuie sa incetezi sa
ii mai spui minpi tale ca sarcina ei este de a-p rezolva problemele
personale. Datotita acestei sarcini, mintea ta s-a imbolnavit ~i p-a
perturbat intregul psihic. Ea a creat 0 stare de teama, de anxietate
~i de nevroza continua. Adeviirul este ca mintea ta are un control
foarte redus asupra lumii extetioare. Ea nu este nici omniscientii,
nici omnipotenta. Nu poate controla vremea ~i celelalte forte
naturale, la fel cum nu poate controla oamenii, locutile ~i obiectele
107
 Suf1etul neinlanruit
din jurul tau. Th i-ai dat minlli tale 0 sarcina imposibila atunci cand
i-ai cerut sa manipuleze intreaga lume pentru a-Ii rezolva probleme
intenoare personale. Dadl do~ti sa te bucwi de 0 stare de siiniitate
psihicii, va trebui sa nu-i mai cen minlli tale acest lucru. Elibereaz-o
de sarcina de a se asigura ca toate evenimentele §i persoanele din
via(a ta vor fi astfel aranjate incat sa te faca sa te simli mai bine.
Mintea ta nu este calificatli pentru 0 astfel de sarcina. Concediaz-o §i
deta§eazli-te pur §i simplu de problemele tale.
Th poli avea 0 relalie complet difentli cu mintea tao On de cate
on iii spune ce ar trebui §i ce nu ar trebui sa faci pentru a adapta
lumea extenoara la conceptele tale preconcepute, nu-i da ascultare.
Este exact la fel ca atunci cand incerci sa te la§i de fumat. Indife-
rent ce iii spune mintea, pur §i simplu nu trebuie sa mai bagi ligara
in gura. Nu conteazli daca tocmai ai mancat, daca te simli anxios §i
simli nevoia sa fumezi etc. Pur §i simplu, mana ta nu mai trebuie
sa atinga pachetul de ligm. tn mod similar, atunci cand mintea ta
iii spune ce ar trebui sa faci pentru a Ie simli mai bine, refuzli sa 0
asculli. Adevarul este ca nu te vei simli cu adevarat bine decat
atunei dnd vei fi impacat cu realitatea care existli deja in jurultau.
Acesta este singurul cntenu care iii va permite vreodatli sa te simli
bine.
Tot ce trebuie sa faei in acest scop este sa nu mai a§tepli rezol-
varea problemelor tale intenoare de la mintea tao Aceasta este
esenta mecanismului. Mintea ta nu are nicio vina. Dimpotrtva, ea
este perfect inocentli. Mintea nu este altceva decat un computer, un
instrument ce poate fi folosit pentru a emite gandurt marete, pentru
a rezolva probleme §tiinlifice §i pentru a sluji umanitatea. Din cau-
za stiirii tale de rataeire, tu i-ai dat insa 0 sarcina imposibila: i-ai
spus sa i§i petreaca intregul limp pentru a gasi solulli extenoare la
problemele tale interioare personale. Th e§ti cel care incearca sa se
foloseasca de aceasta minte analitica pentru a te proteja de deru-
larea naturaia a vielii.
Pnn contemplarea minlii, este u§or sa observi ca aceasta este
angajatli intr-un proces de rezolvare a problemelor tale interioare.
De aceea, aminte§te-Ii in mod con§tient ca nu aceasta este sarcina
108
Cum sa (uri libertate pentru su{letul tau
pe care dore§ti sa i-a dai, iar apoi dirijeaz-o cu blandete catre noile
tale obiective. Nu te lupta cu ea, caei nu ai nici cea mai mica §ansa
de succes. Fie te va invinge pe loc, fie i§i va repnma gandurtle,
care se vor scufunda in subcon§tient, ie§ind la suprafata mai tmiu
§i invingandu-te atunci. Nu te lupta cu ea, dar refuzli sa participi la
jocul ei. Atunci cand iii spune cum sa remodelezi lumea extenoara
pentru a te simli mai bine in ea, pur §i simplu nu 0 asculta.
Secretul constli in a piistra tacerea, §i nu vornesc de mintea ta,
ei de tine, de cOll§tiinta ta aflatli in spatele minlli nevrotice.
Relaxeazii-te. in acest fel, vei simli cii te retragi in spatele minlli,
acolo unde Ii-ai avut dintotdeauna sediul. Th nu e§ti una cu mintea
ta ralionala. E§ti doar con§tient de ea. Th e§ti cOll§tiinta din spatele
minlli, con§tientii de gandurile acesteia. in clipa in care vei renunta
sa temaiidentificitrup§isufletcuminteata.ca §i cum aceasta ar
fi salvatoarea §i protectoarea ta, te vei trezi automat in spatele ei,
contempland-o. A§a se explica de ce e§ti cOll§tient de gandurile
tale: pentru ca Ie poli contempla din spatele lor. Mai devreme sau
mai taniu, vei putea sa rllmili ancorat in permanenla in acest sediu
al cOll§tiintei, contemplandu-Ii pur §i simplu mintea.
De indatli ce vei atinge aceastli stare, problemele tale cu mintea
vor inceta pentru totdeauna. Atunci dlnd te retragi in sediul
con§tiin\ei din spatele minlli, tu nu te mai implici in procesul de
gandire. Acesta este un proces specific minlli, pe care il poli
contempla in tacere, din perspectiva celui care este con§tient de
faptul ca este con§tient, al subiectului intenor sau al con§tiin\ei
pure. Aceasta esen\a nu poate fi ganditli. Pur §i simplu e§ti una cu
ea. Din perspectiva ei, este u§or sa contempli nevrozele minlli fiirii
sa te implici in ele. Asta este tot ce trebuie sa faci pentru a te
elibera de mintea ta perturbata. La ora actuala e§ti condus de
mintea ta pentru ca ij ofen puterea atenliei tale. Retrage-Ii aceasta
atenlie, iar mintea i§i va pierde intreaga importanla.
incepe cu difente aspecte minore. De pilda, contempla-Ii
mintea in tacere atunci cand cineva iii spune ceva neplacut, sau -
§i mai rau - nu te baga in seama. Sa spunem ca te plimbi pe strada
§i vezi un pneten. tl salup, dar acesta nu iii raspunde §i trece
109
 Suflewl nein/dn(Uil
nepasator pe liinga tine. Nu e~ti sigur daca nu te-a auzit sau daca te
ignora pur ~i simplu, dad! este suparat pe tine sau daca are alte
motive pentru a se comporta in acest fel. De aceea, mintea ta intra
intr-o stare de agita\ie frenetid!, incerciind sa i~i dea seama ce se
intampla. Momentul este ideal pentru a reveni cu picioarele pe
piimiint! La urma unnelor, pe aceasta planetii existil. miliarde de
oameni, iar unui dintre ei nu te-a salutat. Ce mare scofala!? Chiar
nu po\i suporta aceastil. situa\ie? Ti se pare rezonabila aceasta
atitudine?
Folose~te-tede aceste intamplari marunte din via\a de zi cu zi
pentru a te elibera gradat. tn exemplul de mai sus, opteaza pentru a
nu te implica in agita\ia psihicului tiiu. Asta nu inseamna ca trebuie
sa i\i opre~ti cu orice pre\ mintea, impiediciind-o sa se mai
invarteasca intr-un cere vicios in incercarea de a-~i da seama ce s-a
intamplat. Inseamna pur ~i simplu sa te sim\i pregatit ~i domic de
a-\i contempla mintea fara a te implica in mica ei melodrama.
Contempla lamentWe sale legate de elit de riinita se simte ~i de
cum a putut persoana respectiva sa li faca a~ ceva. Prive§te-o cum
incearca sa gaseasca 0 solu\ie §i cum se intreaba ce atitudine sa
adopte. Minuneaza-te §tiind ca toatil. aceasta melodrama se petrece
pentru simplui motiv ca cineva nu te-a salutat. Este intr-adevar de
necrezut. Contempla-\i monologul interior ~i continua sa te
relaxezi §i sa te eliberezi. Scufunda-te in interiorui flin\ei tale,
dincolo de zgomotul exterior aI min\li.
Procedeaza la fel cu toate celelalte incidente minore care apar
de-a lungui zilei. Mecanismul este foarte intim §i se petrece in
totalitate in interiorui tau. Dad! il vei aplica frecvent, vei constata
in scurt !imp elit de tare se agita mintea ta pentru cele rna! minore
motive. Dadl nu mai dore§ti sa te risiMti in acest fel, nU-\i mai
investi energia in nevrozele min\ii tale. Asta este tot ce trebuie sa
faci. Daca optezi pentru a merge pe aceasta cale, singura ac\iune
ciireia mai trebuie sa li dai curs este relaxarea §i eliberarea. Ori de
cate ori sesizezi ca mintea ta intra intr-o stare de trepida\ie,
relaxeaza-\i automat umerii §i puisui, §i retrage-te in interior. NU-\i
impiedica mintea sa i§i vada de treaM, dar nici nu te implica in
110
Cum s6 furi fibertate pentru su{lew/ tau
giindurile sale. Nu incerca sa 0 opfe§ti, dar fii cOD§tient de faptul
ca 0 prive§ti. Aceasta este singura cale de eliberare: deta~area.
fncepe aceasta ciilatorie catre libertate prin a-p reaminti
constant sa i\i contempli psihicul. in acest fel, nu vei mai uita de
sine prin identificarea cu el. Dat fiind ca dependen\a de minte este
una majora, trebuie sa iii stabile~ti 0 metoda care sa iii .aduca
arninte ca trebuie sa 0 contempli. Exista anumite tehnlci extrem de
simple de con~tientizare, care nu dureaza rna! mult de 0 secunda,
dar care te pot ajuta sa ramai centrat in spatele minlii. De piida, ori
de ellte ori inm in ma~ina ta §i te instalezi pe scaun, opre§te-te
pentru 0 c\ipii ~i aminte~te-p ca te afli pe 0 planeta care se rote~te
prin spapul gol. Aminte~te-p ca micile tale melodrame nu conteaza
deloc la acest nivel cosmic ~i propune-p sa nu te mai implici in ele.
Cu alte cuvinte, deta~eaza-te de toate grijile tale din momentul
respectiv ~i rearninte~te-p eli nu mai dore~ti sa joci jocul min\li
tale. inainte de a te da jos din ma~ina, fa acela~i lucru. Dadl iii
dore~ti cu adevarat sa ramai centrat, repeta aceasta tehnicii ~i in
alte contexte, de pilda inainte de a ridica telefonul sau de a des-
chide 0 u~. Nu trebuie sa schimbi absolut nimic; doar aminte~te-p
ca e~ti prezent ~i con~tient de faptul ca e~ti con~tient. Este ca ~i
cum ai face un inventar. Observa ce se intampla in momentul
respectiv cu tine: verifidl-\i pulsul, gandurile, umerii etc. Pe scurt,
fixeaza-p anumite momente de rutina din via\a de zi cu zi care sa
iii dec\an~eze in mod automat memoria, amintindu-p ca trebuie sa
verifici cine ~ti §i ce se intampla in interiorul fiinlei tale.
Aceasta practica te va ajuta sa tr.!iie~ti momente de cOD§tiinla
centratii in sine. Pe masura ce aceste momente se vor repeta, vei
invala sa devii din ce in ce mai centrat in con~tiin\a tao Aceastil.
con~tiin\a centrata este sediul Sinelui tau. Atunci cand te afli in
aceastil. stare, tu e~ti intotdeauna con~tient de faptul ca e~ti
con~tient. Nu exista niciodata momente in care nu e§ti con§tient de
acest lucru. Aceasta tehnica nu necesita niciun efort. Practic, nu
trebuie sa faci nimic, ci doar sa fii prezent ~i con~tient de faptul ca
psihicui tau creeaza ganduri ~i emo\li, in timp ce lumea exterioara
i~i urmeaza cursul in fala sim\urilor tale.
111
 Sufletul neinlan{uit
Mai devreme sau mai tarziu, fiecare schimbare a fluxului tau
energetic - indiferent dad! este yorba de agitalia minlii tale sau de
st.mie inimii tale interioare - iii va reaminti de faptul dl tu e§ti
cOll§tiinla care observa ce se intampla. in acest fel, ceea ce inainte
te uiigea in jos sffu"§e§te prin a deveni un factor de trezire spiri-
tuala. Pentru a ajunge pe acest nivel, trebuie sa te lini§te§ti insa
suficient de mult ca sa nu mai reaclionezi imediat la tot ce se
intampla in lumea exterioara sau in lumea ta interioara. Aceste
momente declan§atoare iii vor rearninti sa ramai central. La un
moment dat, lini§tea din interiorul tau va deveni suficient de
profunda pentru a-Ii permite sa observi imediat reactille inimli tale,
deta§andu-te de ele inainte de inceperea tavaJugului mental. intr-o
alta etapa ulterioara, vei constata ca intreaga ta calatorie prin via\ii
depinde de reacliile inimii, nu de cele ale min\ii tale. Vei observa
ca mintea nu face altceva decat sa-Ii urmeze inima. Aceasta din
urma reaclioneaza cu mult inainte ca mintea sa inceapa sa mono-
logheze. Fiind mult mai lucid, schimbmle energetice la nivelul
inimii tale iii vor aduce arninte ca te afli acolo §i Ie contempli.
Dad\ e§ti capabil sa te deta§ezi la nivelul inimii, mintea ta nu mai
are nicio §ansa sa devina agitata §i se lini§te§te treptat.
in aceasta etapa, vei fi deja foarte avansat pe calea spirituala.
Ceea ce inainte te tragea in jos te ajuta acum sa avansezi mai
accelerat. Este important sa te folose§ti de toate energiile tale
pentru a progresa mai rapid. Aceasta cale a deta~ te ajuta sa iii
eliberezi energiile, astfel incat acestea sa te ajute sa te eliberezi tu
insuli. Prin desfacerea lan\Uriior psihicului chiar in rnijlocul
experienlelor de viala, tu ai capacitatea de a-Ii elibera sufletul.
Aceasta libertate este atat de sublima incat rnisticii i-au dat chiar
un nume special: mantuire.
112
Capitolul 11
Durerea - pretullibertatii
D na din principalele cerinle ale cre§terii spirituale autentice §i
ale transformarii personale profunde este reconcilierea cu
durerea. Nicio expansiune ~i nicio evolulie nu se poate petrece fara
schimbare, iar perioadele de schimbare nu sunt intotdeauna
confortabile. Schimbarea presupune punerea la indoiala a multor
lucruri familiare §i indrazneala de a pune sub semnul intrebarii
nevoile noastre tradilionale de siguran\ii, confon §i control. De
aceea, marea majoritate a oarnenilor percep aceste schimbari ca pe
o experienla dureroasa.
in aceste condi\ii, familiarizarea cu aceasta durere face parte
integranta din procesul de cre§tere spirituala. Daca dore§ti sa
inlelegi de unde provin aceste senzalii de agitalie interioara,
trebuie sa stai lini§tit §i sa Ie contempli, vrei nu vrei. Daca te vei
confrunta astfel cu ele, vei observa ca in centrul inimii tale exista
un nueleu alcatuit dintr-o durere profunda, atat de neconfonabna §i
de distructiva pentru sinele individual incat Ii-ai petrecut intreaga
via\1i evitand-o. intreaga ta personalitate este construita in jurul
metodelor de a exista, de a gandi, de a acliona §i de a crede menite
sa te ajute sa evili aceasta durere.
Evitarea acestei dureri te impiedica sa explorezi acea parte a
flinlei tale aflata dincolo de acest strat. De aceea, nu putem vorbi
de 0 cre§tere spirituala reala decat atunci cand te decizi sa te
confrunli in sffu"§it cu aceasta durere. Oat fiind ca aceasta se afla
113
 Suflerul neinliintuit
chiar In centrul inimii tale, ea emana In exterior ~i Jti influenteaza
Intreaga viata. Aceasta durere nu este similara Insa cu durerea
fizica. Aceasta din urma nu este altceva dedit un mesaj din partea
corpului tau, care Jti indica astfel ca ceva nu este In regula la nivel
fiziologic. Durerea interioara este prezentli Intotdeauna, In adan-
curi, ascunsa de gandurile ~i de emotille tale curente. Weste cel
mai u~or sa 0 simp atunci cand inima ta devine agitata, de pilda
atunci cand lumea exterioara nu Jti Indepline~te a~teptlirile.
Aceasta durere interioara profunda este 0 durere psihologica.
A~a cum spuneam, Intregul psihic este construit cu scopul de a
evita aceasta durere. De aceea, Insu~i fundamentul sau este teama
de durere. A~a s-a nascut psihicul uman. Pentru a Intelege acest
lucru, Incearca sa realizezi ca daca te temi foarte tare de respin-
gere, te temi automat de toate experientele care te-ar putea con-
duce la respingerea de catre ceilalp oameni. Aceasta teama devine
parte integranta din psihicul tau. Chiar daca evenirnentele care
conduc propriu-zis la 0 respingere sunt rare, tu nu scapi nicio clipa
de teama ta de respingere. In acest fel, aceasta durere nu dispare
niciodata din inima tao Ori de cate ori faci ceva pentru a evita 0
durere, aceasta durere ajunge sa Jti controleze Intreaga viatl\. Toate
gandurile ~i toate emopile tale sf~esc prin a fi afectate de
temerile tale.
Orice tipar comportamental bazat pe evitarea durerii devine
automat 0 poarta catre durerea propriu-zisa. Daca te temi sa nu fii
respins de cineva ~i te apropii de persoana respectiva cu intenpa de
a-I ca~tiga acceptarea, mergi practic pe 0 gheatl\ foarte subpre.
Este suficient ca persoana In cauza sa Jti spuna ceva neplacut sau
sa te priveasca fara sa-p spuna nimic pentru ca tu sa simp automat
durerea respingerii. De vreme ce te-ai apropiat de ea din perspec-
tiva fricii tale de respingere, Intreaga ta interacpune cu ea va
reflecta aceasta teama, la fel ca un filtru. Intr-un fel sau altul,
sentimentele pe care Ie experimentezi vor fi reduse la motivul din
spatele acpunilor tale. Nudeul de care sunt legate toate acpunile
tale este evitarea durerii. De aceea, inima ta va reflecta acest
nudeu prin tot ceea ce simte.
114
Durerea - preru/ libertiirii
Sursa durerii este Intotdeauna inirna. De aceea te simp amt de
agitat de-a lungul fiecmi zile. In inima ta exista un nudeu alcatuit
dintr-o durere profunda. Trasaturile personalitati\ tale ~i tiparele
tale comportamentale sunt centrate In jurul evitiirii acestei dureri.
Tu 0 evip prin menpnerea greutliti\ tale corporale pe un anumit
nivel, prin purtarea anurnitor haine, prin alegerea unei anumite
coafuri sau prin folosirea anurnitor cuvinte. Toate acpunile tale au
In centrul lor evitarea acestei dureri. Daca dore~ti sa te convingi,
prive~te ce se Int1impla atunci cand cineva Jti critica greutatea sau
hainele: tu simp imediat 0 durere profunda. Ori de cate ori faci
ceva pentru a evita durerea interioara, fus~i acpunea ta contine
potenpalul de a-p declan~a durerea pe care 0 evip.
Daca nu e~ti dispus sa te confrunp cu durerea ta pe nivelul ei
esenpal, ai foarte mult de munca. Daca te ascunzi de ea In viata
sociala, orice acpune a unei alte persoane care Jti pune la Indoiala
pretnirea de sine, cum ar fi faptul ca nu te invitli la un anumit
evenirnent social, te va face sa simp durerea din inima tao Sa spu-
nem ca Jti suni un prieten ~i TI rogi sa mearga cu tine la fibn, dar el
Ip raspunde ca este ocupat. Exista oameni care se simt ramp pentru
un motiv amt de minor. Daca motivul pentru care p-ai sunat
prietenul a fost evitarea durerii, fus~i acpunea ta Ip provoaca
aceastli durere. Sa spunem ca ie~i afara ~i Ip strigi ciiinele: "Hei,
Spot, vino la mine!", dar animalul nu te asculta. Daca motivul
pentru care I-ai strigat a fost sa Ii dai de mancare, atunci pop lasa
vasul jos, lasandu-I sa manance cand vrea, dar daca I-ai chemat
pentru ca ai avut 0 zi grea la serviciu, iar Spot refuza sa vina la
rine, vei simp automat 0 durere In inima. "Nici macar ciiinele meu
nu rna acceptli." De ce simp 0 durere atat de acuta pentru ca
animalul tau refuza sa vina la tine, sau pentru ca un prieten Jti
spune ca trebuie sa mearga In alta parte ~i nu poate veni la fibn cu
tine? Cum este posibil ca astfel de experiente minore sa genereze 0
durere atat de mare? in realitate, aceasta durere exista deja In
inirna ta, dar tu nu ai procesat-o. incercarile tale continue de a
evita aceasta durere au creat straturi succesive de sensibilitate care
sunt conectate cu durerea ascunsa din centrul inimii tale.
115
 Suflecul nefnldntuit
Iti propun sa analiziim cum se acumuleazii aceste sttaturi.
Penttu a evita durerea provocati! de respingere, tu faci tot ce iti sta
m puteri ca sa-ti mentii prieteniile. Oat fUnd ci! ai viizut di este
posibil sa fU respins, inclusiv de catte prieteni, tu faci eforturi din
ce in ce mai mari penttu a evita acest lucru. Penttu a reu§i, ttebuie
si! te asiguri di tot ceea ce faci este acceptabil penttu ceilalti. Acest
factor detennina felu! in care te imbraci §i felul in care actionezL
in acest fel, tu nu te mai focalizezi direct asupra durerii, ci asupra
hainelor tale, asupra felului m care mergi sau asupra ma§inli pe
care 0 conduci. La prima vedere, te-ai indepartat astfel de durerea
centrala. Daca cineva 1ti spune insa: "Uau! Credeam ca iti p0ti
permite 0 ma§ina ceva mai buna ca aceasta!", te simti imediat
ranit. Cum este posibil ca 0 astfel de replica banali! si! iti provoace
o durere atat de mare? Ce conteazii ce crede persoana respectiva
despre ma§ina ta? Daca simti 0 astfel de reactie, mtteabii-te
mtotdeauna ce anume a provocat-o. De ce percepi aceasta durere?
Ce se intampla de fapt? in mod normal, oarnenii nu i§i pun astfel
de mtrebiiri, ci reac\ioneazi!, incerdind sa evite pe viltor repetarea
acestei experien\e.
Este important msa sa mergi mai departe §i sa mcerci sa
m\elegi dinamica straturilor protectoare pe care le-ai creat in jurul
inimii tale. in centtul acesteia exista 0 durere primordiala. Penttu a
evita aceasta durere, tu cultivi compania prietenilor !iii §i te
ascunzi in spatele acceptiirii lor. Acesta este primu! strat. Penttu a
te asigura ca te acceptil, 1ti creezi 0 anumita masci!, astfel mcat sa
Ie ca§tigi admiratia §i si! Ii poti influen\a. Acesta este un al doilea
sttal. Fiecare strat este ata§at msa de durerea primordiala. De
aceea, chiar §i cele mai simple interactiuni de zi cu zi te pot afecta
enorm. Daca nu ai actiona milnat de dorin\a de a-ti evita durerea
din inima, replicile §i acpunile celorlalti oarneni nu te-ar afecta
nici pe departe atat de mult. Oat ftind ca eviti msi! din rasputeri
durerea din inima ta, facilnd tot ce faci numai in acest scop, tot ce
se intampli! in jurul tau contine practic potentialu! de a-ti provoca
aceasti! durere. In final, ajungi si! te simti atat de sensibil mcat nu
mai reu§e§ti sa triiie§ti in aceasta lume fara a fi riinit de ceilalti
oameni. Nu mai poti interactiona cu oamenii §i nu-ti mai pO\i
116
Durerea - precullibertdtii
mdeplini sarcinile obi§nuite lara ca tDlul sa te afecteze. Dadl vei
examina cu atentie ce se intampla, vei observa ca chiar §i cele mai
simple interactiuni 1ti provoaca intt-o anumita masura durerea,
nesiguranla §i agitatia.
Penttu a putea ie§i din acest cere vicios, este necesar sa te
distanlezi putin de acest mecanism. Je§i la plimbare intt-o seara
frumoasa §i prive§te cerul senin. Gande§te-te ca te afli pe 0 planeti!
care dilatore§te prin spatiul cosmic nesfar§it. De§i nu vezi pe cer
decat cateva stele, numai m galaxia noastrii, Calea Lactee, existil
sute de miliarde de stele. intt-o altil galaxie, cea a Spiralei, se
estimeaza ca existi! peste 0 mie de miliarde de stele, iar noi nici
macar nu 0 putem vedea cu ochiul liber, §i chiar daca am putea-o
vedea, ea ne-ar aparea ca 0 singuri! stea. A§adar, tu te afli pe 0
planetil micula care ratilce§te prin spatiul cvasi-infinit, m jurul
uneia din miriadele de stele din cosmos. Privind din aceasta
perspectlva, chiar crezi ca contem ce gandesc ceilalti oameni
despre hainele sau despre m3§ina ta? Chiar trebuie sa te simti
stanjenit daca ai uitat numele unei cuno§tin\e recente? Cum este
posibil sa simti 0 durere atat de profunda penttu ni§te motive atat
de minore? De aceea, daca dore§ti sa te eliberezi de aceasta
maniera absurda de a privi lucrurile, traind 0 viala decenta, nu-ti
mai consacra intteaga vialii penttu a evita durerea psihologica.
Nu-ti mai la griji daca oamenii te simpatizeazii sau daca ma§ina ta
Ii impresioneazii. Ce fel de vialii este aceasta? Este 0 viala traiti! in
durere. Chiar daca nu ti se pare ca intreaga ta viala este tti!itil m
durere, in realitate tu simti aproape tot timpul aceasta durere. Daca
iti petteci intteaga vialii penttu a evita durerea, inseamna ca
aceasta te macina in permanenlii. Chiar dadi te ascunzi de ea, ea
poate ie§i in orice clipa la lumina. In orice moment se peate
intampla ceva sau poti spune ceva gre§it. In consecinlii, tu iti
consaeri intteaga viala penttu a evita aceastil durere.
Dad. prive§ti Ce se intampla m interiorul tau §i 1ti asumi acest
proces, constati automat ca nu ai decat doua optiuni fundamentale:
fie 13§i durerea m pace §i continui si! te IUPti cu lumea exterioara,
fie iei decizia de a nu-ti pettece intteaga viala incercand sa eviti
aceasta durere interioara §i de a 0 elimina. Din plicate, foarte putini
117
 Suflecul neinlanCUi'
oameni indraznesc sa se interiorizeze §i sa i§i analizeze durerea. Ei
nid macar nu realizeazii eli au aceasta durere interioara. 1\1 ce iii
dOre§ti: sa ramiil cu aceasta durere §i sa manipulezi intreaga lume
in incercarea de a 0 evita? Cum crezi ca ar arata viata ta daca nu ar
mai fi controlata de durere? In mod cert, te-ai simli eliberat. Ai
putea face orice §i te-ai putea distra, simlindu-te confortabil
indiferent ce soar intampla. Ai putea tra; cele mai interesante
experienle §i te-ai putea bucura de ele indiferent in ce ar consta. Pe
scurt, li-ai putea tra; viata §I ai experimenta ce se int.1mpla pe
aceasta planeta care se inviirte§te prin spaliu, pana la sFar§itul
zilelor tale.
Pentru a trai pe acest nivel de libertate trebuie sa inveli sa nu te
mai temi de durerea §i de dezechilibrele interioare. Atat timp cat te
vei teme de durere, vei continua sa te protejezl de ea. La baza
oricaror aC\iuni ale tale va sta teama. Daca dore§ti sa te eliberezi,
pome§te de la premisa di durerea interioara nu este a!tceva decat 0
schimbare de moment a fluxului tau energetic. Nu ai nidun motiv
sa te temi de aceasta experientii. Nu ai de ce sa te temi de
respingere, de boala, de moartea unei persoane dragi sau de a!te
evenimente neplacute. Nu ai de ce sa iii petred intreaga viatii
incercand sa evili lucruri care nu se intampla propriu-zis. In caz
contrar, intreaga realitate care te inconjoara va deveni negativa,
reflerund temerile tale. In final, vei ajunge sa nu mai vezi a!tceva
decat lucrurile care ar putea merge prost in viala tao Iii dai seama
cat de multe lucruri te-ar putea tulbura sau Ii-ar putea stimula
durerea interioara? Probabil mal multe decat stelele de pe cer.
Daca dore§ti sa iii continui cre§terea spirituala §i sa fij liber sa
explorezi viala, nu iii poli petrece tot timpul incercand sa evili
miriadele de lucruri care Ii-ar putea rani mintea sau inima.
De aceea, prive§te in interiorul tau §i ia decizia ca de acum
inainte durerea nu va mai fi 0 problema pentru tine. Ea nu este
altceva decat 0 alta experientii din multele posibile. Cineva iii
poate spune ceva care te poate rani, dar durerea va trece. Din
fericire, este 0 experien!a temporara. Marea majoritate a oamenilor
nu pot nid macar sa-§i imagineze cum ar arata viala daca nu ar
mai avea nidun motiv interior de agitalie §i daca soar simli tot
118
Durerea - pre{ulliberta{ii
timpul impacali §i senini. Daca nu vei invala sa te simli confortabil
in compania durerii, aceasta va sfa~i prin a-Ii controla intreaga
viala, cad nu vei mai face altceva decat sa 0 evili. Chiar daca te
simli nesigur, acesta nu este decat un sentiment. Cu siguranla, it
poli controla. Clliar daca te simli stanjenit, acesta nu este decat un
alt sentiment. La fel ca celelalte, §i el face parte integranta din
crealie. Daca te simli nebun de gelozie, prive§te-Ii cu obiectivitate
sentimentul, ca §i cum ai privi cu atenlie 0 vanataie. Gelozia nu
este altceva decat 0 alta energie pe care universul 0 trece prin
sistemul tau. Poli riide de ea, poli face haz de necaz pe seama ei,
dar nu merita sa te temi de ea. Ea nu te poate atinge atat timp cat
nu te deschizi in fala ei.
Haide sa analizlim §i mai in profunzime acest mecanism. In
acest scop, yom incepe cu 0 tendinla umana elementara: atund
dind ceva dureros iii atinge corpul, tu ai tendinla instinctiva de a te
trage inapoi. Procedezi la fel chiar §i in fala unui miros sau a unui
gust neplacut. Ei bine, psihicul tau face acela§i lucru. Daca este
atins de ceva care it deranjeaza, el are tendin!a de a se retrage §i de
a se proteja. EI face acest lucru in fala nesiguranlei, a geloziei §i a
tuturor celorlalte vibralii negative despre care am discutat mai sus.
tn esenla, el se "inchide", plasand un scut protector in jurul zonei
sale sensibile. Atund cand se intampla acest lucru, inima ta se
contracta, fapt pe care il poli simli cu u§urintii. Spre exemplu, daca
cineva iii spune ceva neplacut, tu simli imediat aceasta contraclie
la nivelul inimii. Instantaneu, mintea ta incepe sa vorbeasca: "Nu
rna obliga nimeni sa suport a§a ceva. De aceea, 0 sa plec §i nu 0 sa
mai vorbesc nidodata cu aceasta persoana. 0 sa-i para rau!" lnima
ta incearca astfel sa se retraga din fala acestei experienle nepliicute
§i sa se protejeze astfel incat sa nu mai fie nevoita sa 0 experi-
menteze din nou. Ea face acest lucru deoarece nu poate gestiona
durerea pe care 0 simte. Atat timp dit nu vei putea suporta durerea,
tu vei reacliona intotdeauna prin inchiderea inimii tale cu scopul
de a te proteja. Odata inima inchisa, mintea ta va construi 0
intreaga bariera psihologica in juruJ energiei inchise. Ea incepe un
lung ralionament, justificand de ce ai dreptate, unde a gre§it
cealalta persoana §i ce ar trebui sa faci in aceasta privinla.
119
 SufJetul neinliin{Uit
Dadi vei accepta raponamentul ei, acesta va deveni Parte
integranta din tine. Tu vei pastra ani la rand durerea din inima ta
iar aceasta va deveni una din principalele ciiriimizi aflate la temeli~
viepi tale. Ip va modela reacpile viitoare, gandurile §i preferinlele.
Atunci cand incerci sa faci fala unei situa\ii opunand rezistenla
durerii pe care p-o provoaca ea, tu trebuie sa ili modifici intreguI
comportament §i toate gandurile pentru a te proteja. E§ti nevoit Sa
faci acest lucru pentru ca durerea riimasa in urma incidentului Sa
nu se agraveze §i mai tare. In acest fel, vei stal'§i prin a-p construi
o intreaga structura de protecpe in juruI zonei sensibile. Daca ai
luciditatea de a privi in falii acest proces §i daca inlelegi conse-
cinlele sale pe termen lung, este imposibil sa nu ip dore§ti Sa te
eliberezi din aceasta capcana. Nu te vei putea elibera insa pana
cand nu vei fi de acord sa te confrunp cu durerea inipala §i Sa 0
vindeci, in loc sa 0 evip in permanenla. Cu alte cuvinte, trebuie Sa
invep sa ip transcenzi tendinta de a evita durerea.
Niciun om inlelept nu dore§te sa ramana scIavul temerilor sale.
E) accepta lumea a§a cum este §i nu se teme de ea. Dimpotriva,
participa din tot sufletulla vialii, dar nu cu scopul de a se folosi de
ea pentru a uita de sine §i de temerile sale. Dadi viala ili ofera
experienle care te tulbura, nu te inchide in sine, ci lasa aceste
energii sa treaca prin tine la fel ca aerul suflat de vant. La urma
urmelor, astfel de lucruri se pot petrece oricand. Tu te pop umple
in orice moment de frustrare, de manie, de invidie, de tearna, de
nesiguranla sau de stanjeneala. Daca vei urmari cu atenpe ce se
intampla in interioruI tau, vei constata ca inima ta incearca sa
respinga aceste sentimente. Daca dore§ti insa sa devii cu adevarat
liber, va trebui sa invep sa nu te mai opui acestor sentimente
umane.
Ori de cate ori simp 0 stare de durere, prive§te-o ca pe 0 simpla
energie. Considera toate aceste experienle interioare simple energii
care trec prin inima ta §i prin fala con§tiinlei tale. Apoi relaxea-
zii-te. Nu te contracta §i nu te inchide. Dimpotriva, relaxeazii-te §i
deschide-te. Relaxeazii-p inima pana cand te treze§ti fala in falii cu
durerea din ea. Riimai deschis §i receptiv, astfel incat sa 0 pop
sesiza. Este absolut necesar sa fii prezent exact in 10cuI dureros §i
120
Durerea - prerulliberta{ii
contractat, pentru a-I putea relaxa. De indata ce ai relaxat un astfel
de loc, mergi mai departe. Aceasta transformare este foarte pro-
fundi! §i conduce la 0 cre§tere spirituala de proporpi, dar opozipa
va fi comparabil de mare. Vei simp 0 rezistenla enorma, dar daca
vei merge pana la capat, rezultatele pe care Ie vei obpne vor fi
incomparabile. Relaxeaza-te §i con§tientizeaza aceasta rezistenla,
dorinla disperatii a inimii tale de a se retrage, de a se inchide, de a
se proteja §i de a se apiira. Nu ceda acestei dorinle §i continua sa te
relaxezi la nivelul umerilor §i aI inimii. Deta§eaza-te §i lasa
durerea sa treaca liber prin tine. La urma urmelor, ea nu este
aItceva decat 0 energie. Prive§te-o ca atare §i las-o sa treaca.
Daca refuzi trecerea libera a durerii prin tine, incercuind-o cu
un zid de aparare, ea va ramane de-a pururi cu tine. De aceea,
tendinta noastra naturala de a rezista acestui proces este contra-
productiva. Daca nu ili dore§ti durerea, ce sens are sa 0 inchizi in
inima ta sub §apte lacate? Crezi ca in acest fel va dispiirea? Nu 0
va face. Ea nu va disparea decat daca te vei relaxa §i 0 vei lasa sa
treaca prin tine. In acest scop, trebuie sa 0 prive§ti insa in fala, fara
niciun ata§arnent, §i sa 0 eliberezi ca sa i§i vada de drum. Ori de
cate ori te vei relaxa, 0 parte din durerea imensa acumuIata in
inima ta va disparea pentru totdeauna. Invers, ori de cate ori Ii vei
opune rezistenlii §i te vei inchide, ea va continua sa creasca in tine.
Este ca §i cum ai crea un lac de acumulare. Acesta ip forteaza
psihicul sa creeze un baraj intre tine §i el, respectiv intre martorul
care experimenteaza durerea §i durerea propriu-zisa. Asta face
mintea ta atunci cand se agita: ea incearca sa evite durerea
acumulatii in inima tao
Daca dore§ti sa te eliberezi, trebuie sa incepi prin a accepta
faptul ca in inima ta exista foarte multii durere. Tu e§ti cel care ai
stocat-o aici, dupa care ai facut tot ce p-a stat in puteri pentru a 0
menpne elit mai departe de tine, in adancurile inimii tale, astfel
incat sa nu mai trebuiasca sa 0 simp niciodatii. Curios este ca in
inima ta se ascund in egala masura 0 fericire, 0 bucurie, 0 frumu-
sele, 0 iubire §i 0 pace la fel de colosale, care reprezintii cealalta
falii a monedei durerii. De cealalta parte a durerii se ascund extazul
§i libertatea. Dincolo de acest strat aI durerii se afla adevarata ta
121
 Suflecul neinliinruit Durerea - prerullibert<llii

marepe. Pentru a putea ajunge insa pe acest tiiram de basm trebuie energia respectivli va treee prin tine in mod natural, iar tu te vei
sa treci mai intai de toate prin barajul durerii. De aceea, acceptii elibera.
existenta sa ~i faptul eli trebuie sa simp aceasta durere. Accepta Aceasta este esenta lucrului spiritual. Atunci cand vel ajunge sa
faptul ca daca te vei relaxa, durerea va deveni manifesta pentru 0 te simp confortabil in fala durerii care trece prin tine, tu vei deveni
clipa in fala con~tiinlei tale, dupa care va trece. Ea nu persista liber. Aceast. lume nu te va mai putea seoate niciodata din slarea
niciodata. ta de pace interioarii, caei tot ce poate face ea este sa ip activeze
Atunci cand durerea trece prin tine, este posibil sa simp 0 stare durerea deja acumulata in inima. Dad nu-ti mal pasa de ea ~i dadi
de fierbinleaUi. Daca te relaxezi ~i 0 la~i sa iasa la lumina, este nu te mal temi de tine insup, inseamna eli te-ai eliberat. Vei putea
posibil sa simp in inima ta 0 c.ildura extrema, ca un foc. Feno- ~i astfel prin lume simtindu-te mal viu dedit oricaod pana
menul nu Inseamna altceva dedit purificarea durerii de catre inima atunei. Vei simti totul pe un nivel mal profund. Vei incepe sa
tao Inva!ii sa savurezi aceasta caldura, pe care unii 0 numesc focul triiie~ti experienle cu adeviirat sublime, in primul rand interioare,
yogai. Chiar daca nu pare foarte placuta, ea este profund elibe- iar apoi ~i exterioare. Yn final vei inlelege di in spatele temerilor ~i
ratoare. De fapt, durerea este pre\lJ! platit pentru libertate. In clipa durerii tale se ascundea de fapt un ocean de iubire. Forta sa te va
in care vei fi dispus sa plate~ti acest pre!. nu te vei mai teme de sustine de acum inainte, hranindu-ti inima din interior. Yo timp, iti
durere. Incepand din acel moment, vei deveni capabil sa te vei fonna 0 relatie extrem de profunda cu aceasti forti interioarii
confrunp cu orice situape fara nicio teama. minunati, inlocuind astfel relatia curentli pe care 0 ai cu durerea ~i
Uneori este posibil sa treci prin experienle profunde, care cu teama. De acum inainte, intreaga ta viata va fi condusa de pace
trezesc in tine 0 durere foarte intensa. Daca aceasta existii deja in ~i de iubire. Daca vei reu~i sa treei de stratul de durere din inima
inima ta, ea poate ie~i oricand la lumina. Dadi ~ti inzestrat cu ta, te vei elibera In s~it de lan\Urile psihlcului.
inlelepciune, 0 vei lasa sa iasa ~i nu vei incerca cu niciun chip sa 0
evili. Te vei relaxa ~i Ii vei oferi spapul necesar pentru a ie~i la
lumina ~i pentru a fi arsa, pomind de la premisa ca nu ip dore~ti ca
aceasta durere sa ramana in inima tao Daca dore~ti sa simp 0 mare
iubire ~i sa te bucuri de 0 mare libertate, respectiv sa descoperi
prezen\a lui Dumnezeu in fiinla ta, trebuie sa te eliberezi de toata
aceasta durere acumulata in inima. Numai astfel poate deveni
spirltualitatea realitate. Cre~terea spirituala nu se produce decat
atunci dind e~ti dispus sa plate~ti in mod cQ~tient pretullibertapi.
In acest scop, trebuie sa iti propui sa ramai con~tient in fala durerii
in orlce moment ~i in orlce circumstanle, ~i sa lucrezi cu inima ta
cultivand relaxarea ~i deschiderea.
Repne: orice ascunzi sub lacat in inima ta, to vei ramane ultra-
sensibil la subiectul respectiv pentru tot restul viepi tale. Dat ftind
cli I-ai ascuns in inima ta, te vei teme intotdeauna ca experienla
respectiva se va repeta. Invers, dacli te relaxezi ~i dadi te deschizi,

122 123
 PARTEAAIV-A

Transcenderea
 Capitolul12

Daramarea zidurilor

e masura ce ip continui procesul de cre~tere spirituala, la un

P moment dat in interiorul tau se face lini~te. Acest lucru se
intampla in mod natural de indata ce te ancorezi mai profund in
con~tiinta ta pura.
eu aceasta ocazie, realizezi ca de~i ai fost intotdeauna una cu
con~tiinla la, in trecut ai fost cople~it de avalan~a de ganduri,
emolli ~i impulsuri senzoriale, care p-au absorbit con~tiinla, fadin-
du-te sa uip de sine. Acum inlelegi acest proces ~i ip dai seama ca
este posibil sa transcenzi complet aceste dezechilibre. eu ciit te
ancorezi mai plenar in con~tiinla-martor, cu amt mai limpede ili
devine faptul ca e~ti independent de ceea ce contempli ~i ca te pop
elibera de fascinapa magica pe care 0 are psihicul tau asupra
co~tiinlei tale. eu siguranla exista 0 cale de ie~ire din acest
impas, dar trebuie sa 0 gase~ti.
Revelapa interioara care conduce la eliberarea suprema este
prezentata in mod tradiponal prin termenul mult uzitat, dar pupn
inleles, de "iluminare". Problema este ca perspectiva noastra asu-
pra iluminarii se bazeaza fie pe experienlele noastre personale, fie
pe inlelegerea noastra conceptuala limitata. Dat fiind ca marea
majoritate a oamenilor nu au avut 0 astfel de experienla a Humi-
nlirii, ei fie resping complet ideea ca aceasta stare poate exista, fie
o considera 0 stare mistica de con~tiinla atat de inalta incat nu este
accesibila aproape nimanui. Practic, singuruilucru pe care TI ~tiu ei
cu siguranlli este ca nu sunt iluminap.

127
 Sufletul neinlanruit
Atunci dind inveti sa iti contempli gandurile, emotille ~i
obiectele senzoriale din perspectiva con~tiinlei pure, devine rezo-
nabil sa te intrebi daca nu exista 0 experienla mai inalta decat
aceasta. Nu cumva con~tiinla se poate focaliza ~i asupra altor
realitati decat gandurile, emotiile ~i impulsurile senzoriale perso-
nale? Se poate ea elibera de catu~ele sinelui personal, devenind
libera sa exploreze ~i alte aspecte decat cele ale egoului ~i ale
personalitii\ii individuale? De fapt, cum a deveuit co~tiin\il at~atii
de acest sine personal? Atunci cand ne punem astfel de intrebiiri,
suntem nevoiti sa incepem vrem nu vrem 0 discutie despre
realitatea care exista dincolo de barierele mintiL Yn mod evident, 0
astfel de discutie este foarte dificil de purtat in interiorul
structurilor mentale pe care suntem ob~nuiti sa Ie folosim. De
aceea, yom incepe sa exploram starea neinliin\Uita a con~tiin!ei
folosindu-ne de 0 alegorie. La fel ca Platon, care s-a folosit de
dialog pentru a-~i prezenta "Alegoria Pe~terii" (360 i.Ch.), ne Yom
folosi ~i noi de 0 poveste, prin care yom prezenta alegoria unei
case foarte speciale.
Imagineaza-ti ca te afli intr-un camp deschis deasupra diruia
soarele straluce~te intotdeauna. Este un loc minunat, foarte luminat
~i cu 0 vasta deschidere. De aceea, te decizi sa locuie~ti aicL in
acest scop, cumperi terenul respectiv, dupa care concepi ~i iti
construie~ti casa vise lor tale chiar in mijlocul campuluL incepi
prin a construi 0 fundatie solida, caci iti dore~ti 0 casa rezistenta,
care sa dureze foarte multi ani. Continui apoi cu constructia casei
propriu-zise, din blocuri de beton care sa nu se degradeze ~i sa nu
permita apei sa intre in casa. Din considerente ecologice, iei
decizia sa construie~ti putine ferestre ~i un acoperi~ cu multe
proeminenle. Dupii ce termini de construit casa, iti dai seama ca in
ea intra totu~i foarte multa caldora, a~ ca instalezi jaluzele
protectoare, care nu numai ca reflecta lumina ~i dUdura soarelui
catre exterior, dar pot fi complet inchise, asigurand astfel secu-
ritatea easeL Este 0 casa foarte mare, care poate stoca suficiente
provizli pentru a-ti asigura 0 independenta deplina. Ea contine
inclusiv camere separate pentru 0 slujitoare lini~tita care face curat
prin casa ~i te lasa sa te bucuri de solitudinea tao lar aceasta
128
Dariimarea ziduri/or
solitudine este foarte profunda, caci refuzi sa iti instalezi in casa
telefon ~i conexiune la internet, ~i nu ai nici televizor ~i uici aparat
de radio.
in sf~it casa ta este gata, ~ ca de-abia a~tepti sa te muti ~i sa
locuie~ti in ea. Adori deschiderea campului, lumina soarelui ~i fru-
muselea naturii, dar mai presus de toate, te-ai indragostit de casa tao
Dat fUnd ca te-al implicat in fiecare detaliu al designului casei,
aceasta iti poarta cu adeviirat semnalUra, flind "una cu tine". De-a
lungul limpului, pentru ca iti adori casa, in timp ce sunetele ciu-
date de afarii iti creeaza un disconfort interior din ce in ce mal
mare, ajungi sa petreci din ce in ce mai mult limp in casa. La un
moment dat, iti dai seama di atunci cand toate u~ile ~i ferestrele
sunt inchise, iar jaluzelele trase, casa ta seamana din ce in ce mai
mult cu 0 fortiireala, lucm care nu te deranjeaza deloc. La urma
urmelor, pana acum ai crescut la ora~, ~a dl aceastii iwlare totala
in mijlocul naturii te sperie intr-o oarecare masura. Nu iti dore~ti
insa in niciun caz sa te muti de alcL
De aceea, te ob~nuie~ti treptat sa traie~ti in siguran\a in inte-
riorul casei tale. Cite~ti carp ~i scrii, lucm pe care ti I-ai dorit
dintotdeauna. Aceasta via\ii triiitii in propria ta casa se dovede~te
destul de confortabWi, caci ai aer conditionat ~i ai fost suficient de
inspirat sa iti instalezi un sistem modem de iluminat De fapt, casa
ta ti se pare atat de confortabila, de placuta ~i de sigura indt nid
nu-ti mai trece prin minte sa ie~i afara. La urma urmelor, interiorul
casei ti se pare extrem de familiar, absolut previzibil ~i intru totul
sub controlul tau, in limp ce mediul exterior este necunoscut
imprevizibil, ~i deci imposibil de controlat. laluzelele trase s;
integreaza perfect in peisaj, ca ni~te tablouri, a~ ca te obi~nuie~ti
sa Ie l~i astfel ~i nid prin minte nu-ti mai treee sa iti asurni riscul
de a Ie deschide. Ele sunt atat de perfect functionale incat atund
cand Ie inchizi complet in camera se face un intuneric deplin,
indiferent daca afara este zi sau noapte. Acest lucm nu te deran-
jeaza insa, cad te-ai obi~nuit sa la~i in permanen\ii luminile
aprinse in casa. Abia cand becurile incep sa se arda iti dai seama
de impasul in care te-ai bagat singur. Oat fiind ca nu te-al gandit la
129
 SufJetuf nefnfiin{uit
inceput sa iii procuri inclusiv becuri de rezerva, te treze~ti cil
atunci dind ultimul bec se arde ramiii intr-un intuneric deplin ~i te
vezi nevoit sa iii gase~ti bajbaind drumul prin casa.
Incepiind din acest moment, singura lumina la care mai ai acces
este cea provenita de la cateva lumanari pe care Ii le-ai procurat la
inceput, pentru situatti de urgenla. Acestea nu sunt insa foarte
mulle, a~a di incerci sa Ie folos~ti cu economie, pentru a Ie
prelungi cat mai mult via\a. Dat fiind ca Ii-a placut intotdeauna
lumina, aceasta perioada esle foarte dificila pentru tine, dar nu atilt
de dificila incat sa te determine sa iii transcenzi temerile pe care Ii
le-ai creat singur legate de parasirea casei in care te simli in sigu-
ran\a. Mai devreme sau mai tarziu, stresul vietti trillte in intuneric
i~i lasa amprenta asupra stMi tale de sanatate, atat asupra celei
fizice cat ~i asupra celei mintale. De-a lungul timpului, tu ai uitat
complet de frumuselea campului ~i a luminii de afara, ~i nu iii mai
aminte~ti de ea.
Ai devenit in schimb extrem de preocupat de lumina din casa
ta, din ce in ce mai slaba. Singurele licariri de lumina pe care Ie
mai cun~ti sunt cele provenite de la prelioasele tale lumanari.
Atmosfera din casa ta a devenit sumbra. E~ti izolat de tot ~i de
toate, iar singura mangaiere care Ii-a mai ramas este gilndulla casa
care te protejeazii. Nu-Ii mai aduci aminte ce anume te-a speriat la
inceput, ~a ca Ii se pare ca te-ai simlit dintotdeauna temator ~i
neconfortabil. Ai incetat de mult sa mai cite~ti ~i sa mai scrii, din
cauza lipsei luminii. Casa ta este din ce in ce mai intunecata, iar tu
ai cazut prada beznei.
Intr-o zi, slujitoarea ta, care pilna acum Ii-a impW~it nevoia
obsesiva de a ramane in siguran\a casei, te striga de jos, de la
subsol, unde iii pastrezi provizijle, ~i iii spune ca a descoperit 0
intreaga rezerva de lanterne care se aprind prin simpla lor scutu-
rare. Cobori imediat la subsol, care striiluce~te feeric, caci sluji-
torul a aprins deja mai multe lanterne. Momentul te emolioneazii
putemic, caci se dovede~te extrem de revelator.
De aceea, iii propui sa iii
dedici intreaga existen\a de acum
inainte creiirii de lumina, de frumuse\e ~i de fericire in limitele
130
Daramarea zidurifor
casei tale. Iii decorezi fiecare camera cu noile lanterne ~i Ie agili pe
toate astfel incat acestea sa ramilna aprinse pilna cilnd se face ora
de culcare. La lumina lor recent descoperita, reincepi sa cite~ti ~i
sa scrii, ~i descoperi ca slujitoarei tale Ii place foarte mult sa
citeasca ce scm. Dintr-odata, casa ta pare iluminata nu doar de
lumina lanternelor, ci ~i de stIilucirea iubirii slujitoarei tale pentru
tine, ~i a ta pentru ea. iii imaginezi cu ~urin\a lumina pe care 0
putep crea impreuna, atilt timp cat nu mai sunteli separali. Incepeli
sa va petrecep tot timpul impreuna, ~i chiar aranjezi 0 ceremonie
matrimoniala prin care sa va unip destinele. Aceasta este
minunata, §i amilndoi facep un legiimilnt sa aduceli in casa voastra
lumina iubirii. Prin comparalie cu intunericul in care ap trillt pilna
recent, acum vi se pare ca ali ajuns in rai.
Intr-o zi, gase~ti in biblioteca ta 0 carte. Aceasta p se pare inte-
resanta, caci vorbe§te despre lumina naturala §i foarte stralucitoare
care exista "afara", ba chiar de faptul ca te poli "sciilda" in aceasta
lumina. Se pare ca acolo exista mai multa lumina decat Ii-ai putea
imagina vreodata. ~i peste toate, aceasta nu trebuie creata, ci exista
in mod natural. Acest lucru te umple de uimire §i de neincredere.
La urma urmelor, singurele lumini de care iii mai aduci aminte
sunt cele ale lumilniirilor §i ale lanternelor. Cum ar putea exista 0
astfel de lumina permanenta, care sa scalde totul in ea? Iii vine
greu sa in\elegi despre ce vorbe§te cartea, caci nu-p mai poli
imagina lucrurile decat in relape cu realitatea pe care 0 cuno§ti. Ai
trillt atilt de mult timp in interiorul casei §i in intuneric, incat nu
mai crezi ca poate exista §i altceva. Singurele lumini pe care Ie
cuno§ti sunt cele pe care Ii le-ai creat singur in interiorul casei. Ai
trillt atat de mult timp in aceste condilii incat ai ajuns sa ip
fundamentezi toate vise Ie, speranlele, convingerile, filozofia §i
modul de via\a pe criteriul existen\ei in interiorul casei tale
intunecate. intregul tau univers se rezuma la viala pe care Ii-ai
creat-0 in interiorul casei tale.
Continui sa cit~ti aceasta carte aparent "rnistica", iar ea iii
vor~te despre ce inseamna sa pa~ti in aceasta lumina naturaia.
Ea pare sa descrie 0 lumina omniprezenta, nascuta din sine, care
ilumineazii totul in simultaneitate, continuu ~i in mod ega/. De§i nu
131
 Sufletul neinldnfujr
ai niciun cadru de referin\a la care sa te raportezi pentru a in\elege
aceasta imagine, ea atinge 0 coarda foarte sensibila din inima tao In
continuare, cartea te inva\a sa ie~i afara, adica sa treci de zidurile
existen\ei pe care ti-ai creat-o singur. De fapt, ea afinna eli alat
limp ciit vei riimane ata~at de lumea pe care ti-ai creat-o singur cu
scopul de a evita intunericul, nu vei cunoa~te niciodatii abunden\a
luminii naturale aflata dincolo de zidurile casei tale. Cum sa ie~i
insa in conditiiJe in care depinzi atat de mult de tot ce ai construit
in interiorul acesteia?
Analogia vietti triiite in interiorul propriei tale case corespunde
perfect drarnei cu care te confrunti. Con~tiin\a ta s-a obi~nuit sa
triiiasca in interiorui unei zone inchise din sine, pe care 0 considera
absolutii. Ea are patru pereti, 0 podea ~i un tavan, ~i este atat de
solida incat nicio raza de luntina naturala nu poate patrunde in
interiorul ei. Singura luntina la care ai acces este cea pe care ti-o
creezi singur. Daca nu iti creezi situatti pozitive de via\a, tu triiie~ti
in intuneric. De aceea, tu ~ti ocupat in permanen\ii cu decorarea
casei tale. Cu alte cuvinte, tu incerci sa acumulezi in interior tot felu!
de lucruri (experien\e), in speran\a ca vei crea astfel putioa luntina in
casa pe care ti-ai creat-o singur ~i in care te-ai izolat complet
Aceasta este imaginea situatiei in care te afli: tu triiie~ti in
interiorul casei pe care ti-ai construit-o, complet izolat de lumina
naturala de afara, in mijlocul unui camp deschis sciildat in cea mai
striilucitoare lumina cu putin\a. Din ce este confectionata aceasta
casa? Din ce sunt facute zidurile ei? Casa ta este confectionatii din
gandurile ~i din emotiiJe tale, iar zidurile ei sunt facute din psihicu!
tau, din toate experien\ele tale trecute, din toate conceptele,
opiniile, punctele de vedere, convingerile, speran\ele ~i visele pe
care le-ai adunat de-a lungul timpului in jurul tau. Acestea te
inconjoara de pretutindeni, din fa\a ~i din spate, din dreapta ~i din
stanga, de sus ~i de jos. In timp, tu te-ai ata~t de un set de ganduri
~i de emotii, pe care le-ai \esut intre ele, creand astfel lumea
conceptualii in care triii~ti.
Aceastii structura mentala blocheaza in totalitate trecerea
lurninii naturale care exista in afara zidurilor sale. Aceste ziduri
132
Ddramarea zidurUor
sunt alcatuite din ganduri ~i din emotti, ~i sunt suficient de groase
pentru a nu permite luminii naturale sa piitrunda in interioml
strUcturii. De aceea, aici nu exista altceva dedit intuneric. 1\1 e~ti
atat de fascinat de gandurile ~i de emotiile tale incat nu mai ie~i
niciodatii in afara structurii create de ele.
Dad dore~ti sa vezi cat de restrictive sunt aceste ziduri, incearca
sa treci prin ele. Sa spunem cii ai 0 tearna instinctiva de iniil\imi.
cand erai mic, ai cazut de pe 0 scara, iar aceasta impresie nu te-a
mai parasit nidodatii. Acesta este unul din zidurile tale. Daca te
indoie~ti de acest lucm, incearca sa treci prin el. Sa spunem ca in
via\<! ta se intampla ceva care iti activeaza aceasta temere straveche
~i te decizi sa te confrunti cu ea. Cu cat te apropii mai tare de ea, cu
atilt mai putemica devine nevoia ta de a te retrage. Amintirile din
trecutul tau alcatuiesc 0 frontiera pe care dore~ti intuitiv sa 0 eviti.
Acest lucm este cat se poate de natural, caci nimeni nu inceardl sa
tread! printr-un zid, d il evitii. Din cauzii ca ai facut acest lucm atat
de mult timp, aceste ziduri au sf~it prin a Ie izola complet in
interiorul perimetruiui pe care il creeazii. Ele au devenit astfel 0
inchisoare, iar con~tiin\<! ta nu mai reu~~te sa treaca de limitele lor.
Nefiind capabil sa te apropii de ele, tu nu mai ai nido idee Iegata de
ceea ce se intilmpla dincolo de ele.
Atund cand te apropii de frontierele create de gandurile ~i
emottile tale, te simti ca ~i cum te-ai indrepta catre un abis.
Ultimul lucm din lume pe care ti-I dore~ti este sa sari in el. In
realitate, daca dore~ti sa devii eu adevarat liber, va trebui sa tred
prin acest abis, cad numai astfel poti ie~i din inchisoarea pe care
ti-ai creat-o singur. Mai devreme sau mai tilrziu, iti vei da seama ca
tu nu e~ti condarnnat sa traie~ti de-a pumri in intuneric ~i ca
singurele care te impiedica sa ai acces la lumina infinita sunt
zidurile pe care ti le-ai creat singur din gandurile ~i din emotiile
tale. Este foarte important sa faci aceastii distinctie daca dor~ti sa
descoperi lumina. Dacii vezi un zid care Ie protejeaza de intu-
nericul etern, este normal sa nu iti dore~ti sa Ie apropii de el, dar
daca vezi un zid care impiedica lumina sa ajunga la tine, normal
este sa te apropii de el ~i sa il diirami, pentru a lasa astfellumina sa
133
 Suf7etul neinliinruir
tread!. In lileratura mistidi se spune ca pentru a ajunge la lumina
infinitii trebuie sa treci prin noaplea cea mai Intunecatii. Acesl a~a­
zis ..lnluneric" eSle de fapl un zid care Impiedica treeerea luminii.
Ceea ce trebuie sa faci tu esle sa treei dincolo de acesl zid.
Nu esle deloc greu sa treei dincolo de ziduri. Zi de zi, fluxul
natural al vietH se ciocne~te de aceste ziduri ~i incearca sa Ie
darame, dar noi Ie apilram de fiecare data. Ceea ce trebuie sa
Intelegi este ca atunci dind te aperi, tu lti aperi de fapt aceste
ziduri. In afara lor nu exista nirnic de aparat. In afara luciditatii
con~tiinlei pure nu mai existii dedit casa pe care ti-ai construit-o
pentru a locui in interiorul ei. Ea reprezinta lucruJ pe care n aperi,
cu scopul de a te proteja, caci tu te ascunzi In interiorul ei. Ori de
dite ori se Intampla ceva care 1ti pune In pericol zidurile psihiculUi
tau, tu dew extrem de defensiv. Th ti-ai construit 0 imagine de
sine, te-ai mutat in interioruJ ei, iar acum 1ti aperi aceastii casa cu
toate armele de care dispui. Aceasta casa cu care te identifici este
alcatuita in tOlalitate din gandurile tale. Atunci cand spui: "Sunt 0
femeie in viirsta de 4S de ani. Sunt maritatii cu Joe ~i am absolvit
~coala cutare ... ", acestea sunt simple ganduri. Ceea ce tie ti se pare
real sunt simple ganduri de care te cramponezi cu disperare: "Bine,
dar am fost majoreta ~i ~fa clasei mele." Da, dar acest lucru s-a
intamplat acum 30 de ani. Aceste situatii nu mai exista in lumea
reala. Ele continua sa existe insa In interiorul tiiu, sub forma
zidurilor in interiorul dlrora traie~ti.
Ce se Intampla daca cineva pune la indoiala imaginea ta legatii
de sine ~i face 0 gaura cat de midi in ea? De pilda, ce se poate
intampla daca cineva zdruncina unul din gandurile care alcatuiesc
fundatia casei pe care a construit-o psihicul tau? De pilda,
imagineaza-ti ca la viirsta de 20 de ani cineva iti spune: "Ace~tia
nu sunt pilrintii tai. Ai fost adoptat. Nu ti-au spus niciodata?" Ai
vrea sa negi cu inve~unare aceasta afirmatie, dar persoana
respectiva 1ti arata documentele de adoptie. Dintr-odatii, intreaga ta
imagine de sine se cutremurii din temelii. ESle suficienl ca un
singur gand aflat la temelia acestei imagini sa se dovedeasca gre~it
pentru ca intreaga structura sa inceapa sa se clatine amenintator. In
fiinta ta apare 0 teama feroce ~i se produce 0 agitatie incredibmi,
134
Diirdmarea zidurilor
din cauza ca un singur gand pe care I-ai considerat imuabil se
dovede~te a fi gre~it. Motivul pentru care te simti atat de zdrun-
cinat este ca aceasta slabiciune pune in pericol intreaga casa a psi-
hicului tau, pe care ti-ai construit-o ~i in care locuie~ti, simtindu-te
atilt de confortabil. Ca sa corectezi aceasta situatie, incepi sa lti
construie~ti un Intreg edificiu mental: "Tot ce ~tiu este ca piirintii
mei adoptivi au fost foarte cumsecade, a~ cum piirintii mei
biologici nu ar fi putut fi niciodatii. Faptul ca m-au adoptat ~i m-au
crescut la fel ca pe copilullor rna face sa cred ca au fost inca ~i mai
deosebiti dedit credeam pana acum." Prin astfel de ganduri, tu
astupi destul de eficient gaura creata in e~afodajul structurii tale
interioare. A~a procedam noi intotdeauna cu zidurile noastre. Noi
Incerciim sa Ie mentinem cat mai solide, astfellncat nimic sa nu Ie
puna in pericol stabilitatea.
Te rog sa remarci faptul ca tu ai astupat gaura din zidurile
personalitatii tale cu ajutorul altor ganduri. A~a procedeaza loti
oamenii. La fel ca cele doua personaje din povestea noastra, care
s-au baricadat pline de teama In interiorul casei lor Intunecoase,
de~i aceasla se afla in plin camp luminat de soare, fiicand apoi lot
ce Ie-a stat in puteri pentru a crea putina lumina artificiala in
inleriorul casei, noi Incercam din riisputeri sa ne construim 0 lume
in interiorul zidurilor exterioare ale personalitatii noastre in care sa
aducem 0 razii de lumina in intunericul generalizat. Ne decoram
zidurile cu amintirile experien\elor noastre trecute ~i cu visele
noastre legate de viitor. Dar acestea nu sunt altceva decat simple
giinduri. La fel cum oamenii din poveslea noastra au in
permanenla posibilitatea de a ie~i afara din casa, ~i noi avem in
permanenla posibilitatea de a ie~i din lumea artificialii a gandurilor
noastre, intr-o lume eXlerioarii nelimitatii. Con~tiinla noastrii se
poate dilata orical de mult, putand cuprinde in sine intregul spatiu
cosmic, nu doar spatiullimitat in care ne-am ob~nuit sa traim. Mai
tarziu, cand yom privi retroactiv casa in care am locuit alala
vreme, ne yom intreba uimiti cum ne-am putut acomoda cu ea.
In asta consta caUitoria noastra spirituala. Adevarata libertate
este mai aproape de noi decat putem crede. Ea exisla pur ~i simplu
in afara zidurilor de autoaparare pe care ni Ie-am construit.
135
 Sufletul neinliinruit
Iiuminarea este intr-adevar ceva foane special, dar noi nu ar trebui
sa ne focalizam asupra ei, ci asupra zidurilor create de noi in§ine
care ne blocheaza accesul luminii. Ce sens are sa ne ~onstruim
astfel de ziduri care sa ne blocheze accesul la lumina, iar apoi sa
diutiim i1uminarea!? Daca dore§ti sa ie§i in afara acestor ziduri, tot
ce trebuie sa faci este sa la§i viata de zi cu zi sa Ie darame,
respectiv sa nu mai participi la sustinerea, intrepnerea §i apararea
foltarelei tale.
Imagineaza-ti con§tiinta aIcatuita din gandurile tale stand in
mijlocul unui ocean de lumina provenita de la 0 mie de miliarde de
stele. Imagineaza-ti cOn§tiinla ta prinsa in capcana intunericulUi
din aceasta casa, luptandu-se zilnic sa supravie\Uiasca la lumina
artificiala a experienlelor tale limitate. In continuare, imagineaza-ti
ca aceste ziduri se prabu§esc, iar con§tiinla ta devine libera fara
niciun efolt, dilatandu-se in striilucirea care a reprezentat dintot-
deauna esenla ei. Daca ar fi sa numim intr-un fel aceastii expe-
rien\ii, nu i-am putea spune dedit: i1uminare.
136
Capitoiui13
Mult dincolo de aceasta lume
"In ultima instan\ii, cuvantul "dincolo" surprinde perfect adevarata
semnificatie a spiritualitatii. In sensul sau eel mai elementar, a
trece dincolo inseamna a-ti depa§i propriile limite, a nu mai exista
in starea ta curenta. Atunci dind treci dincolo de tine insuti, ajungi
intr-o lume in care nu mai exista hotare §i frontiere. Limitele §i
frontierele nu pot exista dedit atunci cand incetezi sa mai treci
dincolo de tine insuti. Daca nu te opre§ti niciodata din acest
proces, inseamna ca ai trecut intr-o lume in care nu mai exista
limite, hotare §i orice frontiera care ar delimita un sine restrictiv.
Dincolo se afla infinitul, in toate directiile. Daca indrepti 0 razii
laser ciitre un spatiu in care nu exista nimic, ea va continua sa
avanseze la infinit. Ea nu inceteaza sa faca acest lucru dedit in
masura in care creezi in calea ei un obstacol pe care nu 11 poate
penetra. Aceste obstacole creeaza aparenla finitului in interiorul
spatiului infinit. Obiectele par finite numai pentru ca perceptia ta
se love§te de frontierele tale mentale. In realitate, tot ceea ce existii
este infinit. Th e§ti eel care da acestei infinitati 0 forma limitata §i
care vorbe§te de frontiere. Ce sunt aceste frontiere? Nimic altceva
dedit fragmente ale infinitiitii. In realitate nu exista limite. Nu
existii dedit universul infinit.
Pentru a trece dincolo, trebuie sa transcenzi limitele pe care ti
le-ai creat singur, definind toate lucrurile din realitatea tao Asta
inseamna sa iti modifici insu§i centrul fiinlei. In momentul de fala
137
 SUfl'lUl nein/cJnruit
tu te folose~ti de mintea ta analitidi pentru a lrnp3r\i lumea m
obiecte individuale create de gandurile tale. In continuare, tu Ie
folose~ti de aceea~i minte pentru a crea interconexiuni definite ale
acestor obiecte, In Incercarea de a pastra 0 aparenla de control
asupra lumii exterioare. Acest mecanism devine cu deosebire evi-
dent alUnci cand Incerci sa IP explici lucrurile necunoscute. De
pilda, ip spui: "Nu am nicio indoiala ca miiine nu va ploua, caci este
ziua mea libera. lar cum lui Jennifer TI place sa iasa In aer liber, cu
siguranla va dori sa mearga cu mine intr-o drumepe. De fapt, daca
mi-~ dOri 0 zi libera, Tom m-ar acoperi imediat la serviciu. La urma
urmelor, ~i eu I-am acoperit 0 data pe el." Tu iii creezi astfel 0
Intreaga lume In imaginapa ta, mcercand sa iii explici lumea exte-
rioara, inclusiv viitorul. Punctele tale de vedere, opiniile, prefe-
rinlele, conceptele, obiectivele ~i convingerile tale sunt tot atiltea
modalitap de a reduce universul infinit la 0 imagine finita pe care sa
o pop controla. Oat fiind ca mintea analitica nu poate gestiona
infinitatea, tu p-ai creat 0 realitate altemativa alcatuita din giindurile
tale finite, care raman intotdeauna fixe in mintea ta. Ai luat
realitatea, ai divizat-o In fragmente §i al selectat cateva dintre
acestea, pe care le-ai pus laolalta, creand astfel 0 imagine mentaJa.
Acest model mental a devenit apoi realitatea ta, iar acum faci tot ce
Iii sta In puteri, zi ~i noapte, pentru a adapta lumea exterioara astfel
incat sa se potriveasca cu modelul tau. Tu etichetezi automat tot ce
nu se potrive~te ca fiind rau, nedrept sau gre§it.
Daca se lntilmpla ceva care nu corespunde imaginii tale mentale
despre lume, tu opui rezistenla, te aperi, raliona!izezi. Te simp frus-
trat ~i furios din cauza unor lucruri minore, pentru simplul motiv ca
acestea nu corespund modelului tau interior asupra realitapi. Daca
do~ti sa transcenzi acest model, va trebui sa-p asumi riscul de a nu
mai crede In el. Atunci cand modelul tau mental te deranjeaza,
inseamna ca el nu mal descrie fidel realitatea Inconjuratoare. De
aceea, nu al de ales decat Intre doua alternative: fie opui rezisten!li
realitalii, fie treci dincolo de limitele modelului tau.
Pentru a putea trece dincolo de acest model, trebuie mai Intai
de toate sa inlelegi de ce I-ai construit. Cea mai u~oara modalitate
de a in\elege consta in a studia ce se intilmpla atunci cand modelul
138
Muir dincolo de aceasc6 lume
nu funcponeaza. Probabil ca p s-a intamplat sa iii construie~ti un
Intreg model de viala pe baza compontamentului unei alte persoane
sau a permanenlei unei relalii. Ciind modelul nu a mal fost
adecvat, ai simlit ca intreaga ta lume interioara se prabu~e~te. Dad!
persoana In funClie de care Ii-ai construit Intregul model te-a
parasit, a murit sau ~i-a schimbat intr-un fel comportamentul,
modelul tau s-a prabu~it ca un castel din carli de joe, iar imaginea
ta de sine, inclusiv a rela!ii\or tale cu lumea exterioara, a inceput sa
se destrame. Ai intrat atunci in panica ~i al facut tot ce Ii-a stat in
puteri pentru a 0 menline: al implorat, te-ai centat ~i te-al luptat din
rasputeri pentru a lrnpiedica intrarea In colaps a lumii tale.
Daca ai trait 0 astfel de experienla (~i marea majoritate a oame-
nilor au trillt), Ii-ai dat probabil seama ca modelul pe care Ii I-al
construit a fost fragil (in cel mai bun caz). in astfel de cazuri,
modelul ~i tot ce coniine el, inclusiv imaginea ta de sine ~i cea
legata de restul realitalii, se pot prabu~i in orice moment. Expe-
rienlele de acest fel se numara printre cele mai importante
experienle de viala posibile, caci Iii permit sa te confrunli direct cu
motivele pentru care Ii-ai construit respectivul model. Nivelul de
dezorientare ~i de disconfort pe care TI simli Intr-un astfel de
moment este infrico~tor. Tu simli ca te meci ~i Incerci totul pentru
a-Ii regasi cadrul de referin!li familiar, adica perceplia normala.
Nu este Insa necesar ca lntreaga lume sa se prabu~asca in jurul
nostru pentru a In\elege acest mecanism. Noi Incercam in perma-
nenta sa 5uspnem modelul mental pe care ni I-am construit. Daca
dore~ti sa inlelegi de ce faci anumite lucruri, nu Ie mal face ~i vezi
ce se Intampla. Sa spunem ca e~ti fumator. Dadi te decizi sa nu
mai fumezi, te confrunli In scurt timp cu impulsurile care te-au
facut sa te apuci de fumat. Ele reprezinta motivul eel mal apropiat
de tine pentru care fumezi. Daca iii vei analiza aceste impulsuri vei
vedea ce anume le-a cauzat. Vei cunoa~te astfel urmatorul strat al
cauzalitiilii, apoi urmatorul, ~i a~a mal departe. in mod similar,
exista un motiv pentru care mananci prea mult, sau pentru care te
Imbraci in felul in care 0 faci. De fapt, exista un motiv pentru orice
faci. Daea dore~ti sa afli de ce iii pasa atat de tare de halnele pe
care Ie POrli sau de 0 anumitii coafura, nu mal punta aceste haloe
139
 Sufiecul neln/iin(Uit
sau aceastii coafura intr-o zi ~i vezi ce se intampla. Treze~te-te
dimineata ~i ie~i afara cu piirulin dezordine, dar fii atent la energia
din interioruI tiiu. Vezi ce se inliimpla daca nu faci lucrurile care te
fac sa te simti confortabil. Yn acest fel, vei intelege de ce Ie facio
1\1 incerci in pennanenta sa ramai in interioruI zonei tale de
confort. Yn acest scop, faci tot ce iti sta in puteri pentru a pastra
persoanele, locurile ~i obiectele din viata ta in ordinea care
corespunde modelului tiiu mental. Atunci cand nu reu~e~ti, incepi sa
te simti neconfortabil. Mintea ta devine foarte activa, spunandu-ti in
pennanen\ii ce sa faci pentru a restabili ordinea cunoscutii. Atunci
cand cineva se comportii in afara a~teptiirilor tale, mintea ta intra in
panica. Ea incepe sa se intrebe imedial: "Ce trebuie sa fac? Nu pot
sa ignor pur ~i simplu ce a faeut. Ar trebui sa il abordez, sau sa rog
pe altcineva sa vorbeasca cu el." Cu alte cuvinte, mintea ta iti
spune sa reglezi imediat situatia. Unicul lucru care 0 intereseaza
nu este sa faci un lucru sau altul, ci doar sa te intorci in zona ta de
confort. Aceastii zona este prin excelenta finitii. De aceea, orice
incercare de a ramane in interiorul ei te Iimiteaza in mod automat.
Transcenderea acestei zone inseamna renuntarea la efortul de a
menpne lucrurile in Iimitele definite de tine.
~adar, existii doua modalitati de a trai. Prima este aceea in
care 1ti consacri intreaga viata pentru a ramane in interiorul zonei
tale de confort, iar a doua este aceea in care incerci din rasputeri sa
te eliberezi. Cu alte cuvinte, tu iti poti consacra intreaga viata
idealului de a te asigura ca nimic nu iese in afara Iimitelor
modelului tiiu mental, sau idealului de a te elibera de Iimitiirile
acestui model.
Pentru a intelege mai bine acest proces, imagineaza-ti ca te afli
la 0 gradina zoologica ~i te distrezi de minune, pana cand vezi un
tigru intr-o eu~ca mica. Fara sa vrei, te gande~ti cum ar fi sa iti
petreci tot restul zilelor intr-un mediu atat de restrans. Chiar ~i
simplul gand 1ti da fiori pe ~ira spinarii. Adeviirul este insa ca zona
ta de confort reprezintii exact 0 astfel de cu~ca, eu singura
diferen\ii ca ea nu 1ti Iimiteaza corpul, ci con~tiinta. Dat flind ca nu
e~ti capabil sa ie~i in afara zonei tale de confort, tu e~ti practic
inchis in interiorul acesteia.
140
Muft dinco/o de aceastii fume
Daca vei observa cu atentie ce se intampla, vei constata ca e~ti
dispus sa ramai in aceasta cu~ca numai pentru ca ti-e frica. Zona ta
de confort 1ti este farniliara. Dincolo de ea se afla insa necu-
noscutul. Pentru a intelege ~i mai bine acest lucru, imagineaza-ti 0
persoana extrem de paranoica. Aceasta se simte tot timpul speriata,
fiind convinsa in fiecare moment aI vietii sale ca cineva il vrea
raul. Daca il oferi eu~ca tigruIui, spunandu-i ca acolo va fi prote-
jatii, soar putea foarte bine sa accepte oferta tao Aceastii persoana
nu ar considera cu~ca 0 Iimitare a spatiului sau personal, ci un
mijloc eficient de protectie. Ceea ce tie ti se pare 0 inchisoare, ei i
se pare un factor de siguranta. 1\1 cum te-ai simti daca un serviciu
de securitate ar veni ~i ti-ar baricada intreaga casa, batiind in cuie
u~i1e ~i punandu-ti gratii la ferestre? Ai intra in panica ~i ai dori sa
ie~i imediat afara, sau le-ai multumi agentilor de securitate pentru
siguranta pe care ti-o ofera?
Marea majoritate a oamenilor opteaza pentru a doua varianta
atunci cand vine voma de Iimitele psilticului lor. Ei i~i doresc sa
ramana penl'1l totdeauna in zona lor de confort ~i sa se simta in
siguranta. Yn niciun caz nu simt nevoia sa strige: "Scoateti-ma
afara! Sunt blocat in aceasta lume minuscula, in care totul se
deruIeaza dupa aceea~i rutina ~i in care trebuie sa Imi fac griji
pentru tot ce fac ceilalti, pentru felul in care arat ~i pentru tot ce
spun vreodata. Vreau sa ies!" De fapt, ei nu numai ca nu vor sa
iasa afara, dar incearca din riisputeri sa menpna stabilitatea acestei
cu§ti. Atunci dind nu se simt confortabil, ei sunt dispU§i sa faca
orice pentru a se intoarce in siguranta §i confortul cu~tii pe care
§i-au creat-o singuri. Cu alte cuvinte, ei W iubesc aceasta cu~ca.
Ori de cate ori zabrelele ei slabesc, ei Ie fixeaza imediat la loc,
astfelincat sa se simta din nou confortabil in interioruI ei.
Atunci cand incepi sa te treze~ti din punct de vedere spiritual,
tu reaIizezi di e~ti prins intr-o cu~di. Prive~ti in jurul tau ~i constati
ca te afli intr-un spatiu aliit de inghesuit incat abia daca reu§e§ti sa
te m~ti in interioruI lui. La cea mai mica m~care, te love~ti de
Iimitele propriei tale zone de confort. De pilda, te temi sa Ie spui
oamenilor ce gande~ti cu adevarat. E§ti prea speriat pentru a te
141
 Sufletul nefnfiin{uit
manif~sta liber, a~a cum e~ti. Nu te simli niciodata bine dedit daca
poli controla situalia.
De ce faci toate aceste lucrun? Practic, nu ai niciun motiv.
Aceste limite nu Ii-au fost fixate de altcineva. Tu e~ti cel care Ii
le-ai fixat, singur. Atunci cand nu te afli in intenorul zonei tale de
confort, tu te simli spenat, ramt ~i ameninlat. TIgruI i~i cuno~te
limitele ~tii, caci dad! incearca sa Ie dep~easca se lov~te de
gratii. tn mod similar, dadi incerci sa iii depii~~ti limitele proptiei
cu~ti, psihicuI tau incepe sa opuna re71stenlii, ca ~i cum s-ar lovi de
ni~te gratii. De indata ce te apropii de limitele zonei tale de confort,
el ip. da de inleles acest lucru in termeni dit se poate de c1ati.
Sa analizam pupn in ce consta aceasta zona de confort ptin
intermediul unui exemplu. Yn trecut, daca doreai sa Iii un dUne in
curtea din spate, trebuia sa pui un gard, pentru ca animalul sa nu
fuga. tn zilele noastre nu mai este nevoie de gard, caci torul a
devenit electronic. De aceea, este suficient sa instalezi 0 zgarda
electronica la gatul camelui. Feticit, animalul se gande~te: "Uau!
Sunt liber! Pana acum trebuia sa stau in intetiorul unui gard. Acum
pot merge otiunde doresc. E grozav!" De buna seama, else
indreaptli g10nl exact catre locurile in care nu are voie sa mearga,
dar de indata ce ajunge la limita unde ar fi trebuit sa fie gardul,
incepe sa iatre ~i sare inapoi. Ce s-a intamplat? Acolo se afla 0
limitli invizibila, iar cand camele se apropie de ea, zgarda Ii
transmite un mic ~oc electric. Durerea este suficient de neplacuta
pentru ea animalul sa se teama ort de eate ort se apropie de limita
invizibila. Dupa cum poli vedea, 0 cu~ca nu trebuie neaparat sa
arate ca 0 inchisoare cu ziibrele. Uneoti, ea este creata de teama ~i
de diseonfort. in mod similar, oti de cate ort te apropii de limitele
zonei tale de confort, tu incepi sa te simP. neconfortabil §i nesigur.
Aeestea sunt gratiile cu~tii tale. Din pacate, atat limp cat riimlii in
intetiorul ei, tu nu poli ~tii ce se intampla in afara cu~tii. Lumea ta
pare finitli §i temporala numai din cauza hotarelor acestei cu§ti.
Dincolo de acestea incep eternitatea ~i infinitatea.
A !reee "dincolo" inseamna a trece dincolo de limitele acestei
cu§ti. Sufletul este infinit ~i nu are nevoie de 0 cu~a. EI este liber
142
Mull dincolo de aceastd fume
sa se dilate in toate direcliile §i sa experimenteze intreaga viala.
Acest lucru nu se poate intampla insa decat dadi e~ti dis pus sa
pnve§ti in fala realitatea, tara niciun filtru mental. Dad inca mai
ai hotare psihice - iar existenta lor este u§or de constatat, dici te
love§ti de ele in fiecare zi -, trebuie sa iIi propui sa treci dincolo de
acestea. Reline insa: decorarea cu§tii tale cu experienle frumoase,
cu amintiri sublime §i cu vise miirele nu este totuna cu trans-
cenderea ei. Indiferent cum 0 nume~ti, 0 CU§ca ramline 0 cu~di. Tu
trebuie sa iii propui sa !reei dincolo de ea.
A§a cum spuneam, tu te love§ti de limitele cu§tii tale in fiecare
zi. In astfel de cazun, fie te tragi inapOi, fie incerci sa modifiCi in
mod fortat realitatea extetioara astfel incat sa continui sa te simli
confortabil. Cu alte cuvinte, tu te folose~ti de geniul minlii tale
pentru a ramane in intetiorul cu~tii. Planifici zi ~i noapte ce mai
poli face pentru a ramane in interiorul zonei tale de con fort. Uneori
nu poli adormi noaptea din cauzii ca te gande§ti prea intens ce ai
de facut pentru a ramline in interiorul acestei cu§ti: "Ce sa fac
pentru ca ea sa nu rna paraseasca? Cum 0 pot impiedica sa devina
interesata de un alt barbat?" In acest fel, nu incerci decat sa te
asiguti ca nu te vei lovi de zabrelele cu§tii tale.
Sa ne intoarcem pentru 0 c1ipii la exemplul cu dlinele. Daca
acesta era obi§nuit sa cutreiere liber, momentul In care se decide Sa
nu mai depa§easca hotarele micului spaliu pe care i I-ai desernnat
(pentru ca se teme de ele) reprezinta 0 zi trista pentru el. Ce se
intlimpla insa daca avern de-a face cu un caine cu adevarat curajos
~i ferm hotarat Sa i§i pastreze cu otice prellibertatea? Acest caine
nu renunlii cu una cu doua. EI sta tot tirnpul in preajrna zonei In
care zgarda sa incepe sa vibreze ~i face in fiecare 7l un pas mic
inainte, incerclind sa se obi§nuiasca cu senzalia climpului de fortii .
Daca va continua in acest fel, mai devrerne sau mai tarziu va reu§i
sa treaca de acesta. Nimeni ~i nimic nu I-ar putea impiedica sa 0
faca. Nefiind altceva decat 0 granila artificiala, el 0 va putea depa§i
in momentul in care se va obi§nui cu disconfortul de moment creat
de trecerea ei. Tot ce trebuie sa faca in aceasta direclie este sa i~i
pastreze fermitatea vOinlei §i sa suporte disconfortul creat. Zgarda
143
 Sufletul nefnliinruit Mult dincolo de aceasta fume

nu il poate ram efectiv. Ea nu face altceva dedit sa ii creeze 0 ce simp apasarea unui buton emoponal ~i sa mergi mai departe,
senzape de disconfort. Daca animalul este dispus sa treaca dincolo totul se termina aiel. Ip dai astfel seama ca olice s-ar intampla, tu
de zona sa de confort, el va putea ie~i in afara wnei desemnate de vei fi de-a pururi In siguran\a. Nimic nu te poate limita cu adevarat
tine ~i se va putea Intoarce la tine ori de cate ori va dori. decat numai frontierele pe care p le-ai impus singur, iar acum ~tii
Cu~ca psihologica In care te afli tu este absolut comparabila. cum sa procedezi atunci cand te izbe~ti de acestea. In final ajungi
Atunci cand te apropii de limitele ei, tu te simp nesigur, gelos, chiar sa IP plive~ti cu iubire propriile frontiere, caci acestea iti
speriat sau obsesiv. Daca nu e~ti foarte diferit de majolitatea indica direcpa in care trebuie sa te indrepp in continuare pentru a
oarnenilor, te tragi inapoi ~i nu mai incerci a doua oara. Adevarata te elibera complet. Tot ce trebuie sa faci In aceasta direcpe este sa
spilitualitate incepe Insa atunci cand te decizi sa nu renunp te relaxezi constant ~i sa mergi mai departe. Intr-o buna zi, cand te
niciodata la 0 noua Incercare. Ea consta In angajarnentul de a trece vei a~tepta mai pulin, te vei trezi fala In fala cu infinitatea. Asta
dincolo, indiferent de prelul platit. Este 0 ciilatolie infinita, care inseamna sa treci "dincolo", adica sa transcenzi.
insearnna sa treci dincolo de propliile tale frontiere in fiecare clipa,
pentru tot restul vielii tale. Asta insearnna sa stai tot timpul in
preajma wnelor care te fac sa te simp neconfortabil, fara sa te
intorci niciodata in zona ta de confort. Un om cu adevarat spiritual
impinge In fiecare clipa aceste hotare, din ce in ce mai departe, ~i
nu se intoarce niciodata de unde a plecat.
Mai devreme sau mai tmiu, vei Inlelege ca trecerea dincolo de
limite Ie tale psihologice nu IP poate face niciun rau. Daca e~ti
dispus sa stai la limita wnei tale de confort ~i sa continui sa mergi
inainte, vei trece dincolo de aceasta. Inainte te retrageai atunci
cand te sim\eai neconfortabil. Acum nu faci decat sa te relaxezi ~i
sa treci dincolo de wna respectiva. La acest lucm se rezuma
intregul proces al transcenden\eL Treci dincolo de locul in care te
aflai acum un minut ~i gestionezi situapa din momentul prezent.
Th e~ti dispus sa treci dincolo ~i sa nu mai simp nicio limitare?
imagineaza-p ca ai 0 zona de confort atat de extinsa Incat nimic nu
te mai poate deranja, indiferent ce se intampla in via\a tao Treci cu
u~urinla de la un eveniment la altul, iar mintea ta ramane in
permanenla tacuta. Nu faci altceva decat sa interacponezi cu
realitatea din fa\a ta, pastrandu-p pacea intelioara ~i inspirapa.
Chiar daca inima ta mai reacponeaza cand ~i cand, simpndu-~i
anumite hotare arneninlate, mintea ta nu incepe sa se larnenteze,
caci tu la~i totul sa treaca prin tine. ~a triiiesc marii in\elepp.
Daca te antrenezi la fel ca un mare sportiv sa te relaxezi de indata
144 145
 Capito)u) 14

Deta~area de falsa soliditate

L ocul din interiorul psihicului individual este extrem de com-

plex ~i de sofisticat. Aici exist:! tot felul de fOl'\e conflictuale,
care se modifica In permanenlii datorita unor stimuli interiori ~i
exteriori. Datorita lor, nevoile, temerile ~i dOrinlele se schimbil
considerabil In perioade relativ scurte de timp. De aceea, foarte
pupni oameni Inleleg cu adevarat ce se Intamplil In interiorul lor.
Luciditatea lor nu este suficient de mare pentru a putea observa
toate aceste transformilri complexe ale energiilor ~i relapile de tip
cauza-efect care existi! intre gandurile, emopiie ~i nivelele lor
energetice. In consecinla, ei fac un efort permanent pentru a-§i
menpne integritatea egoului individual. Acest lucru nu este Insa
deloc simplu, caci nimic nu este stabil In interiorul lor: sti!rile lor
de spirit, dorinlele, preferinlele, antipatiile, sti!rile de entuziasm §i
de letargie. Menpnerea disciplinei necesare pentru a crea macar 0
aparenla de control §i de ordine pe acest nivel reprezintii 0 sarcina
permanenta.
Atunci cand te lupp constant cu aceste schimbilri psihologice ~i
energetice, fara sa inlelegi mare lucru din ele, tu suferi. Chiar dadl
nu p se pare ca suferi, prin compara\ie cu alte momente de suferintii
mai intensa, adevi!rul este ca responsabilitatea de a-p menpne
integritatea egoului reprezintii 0 forma de suferinla In sine. Acest
lucru devine cu deosebire evident atunci cand realitatea pe care 0
c~ lncepe sa se destrarne. In acest caz, psihicul tiiu intra intr-o

147
 Suflerul neinlcin{uit
stare de agitatie frenetidi, iar tu fad un efort disperat sa 1ti menW
integritatea lumii a~ cum 0 cun~ti. De ce anume te po\i aga\a msa?
Singurele "obiecte" care iti populeazii psihicul sunt ganduri1e, emo-
Iille ~i mi~cilrile energetice, care nu sunt solide. Ele sunt la fel ca
norii: vin ~i pleadi, avand 0 existenlii efemera In vastitatea spatiului
tau interior. !?i totu~i, tu te cramponezi de ele, ca ~i cum acest luctu
ar putea substitui soliditatea lor. Budi~tii au creat un termen pentru
acest mecanism: "ata~ent" . in ultima instan\a, psihicul uman nu
este altceva decat 0 suma de ata~ente.
Pentru a in\elege mai bine In ce consta ata~mentul, trebuie sa
In\elegem dne este cel care se ata~eaza. Dadi te vei retrage
suficient de mult In interiorul tau, vei constata ca exista un aspect
aI fiin\ei tale care nu se schimba niciodata. Aceasta este co~tiin\a
sau ludditatea tao Ea este cea con~tienta de gandurile, emotiile ~i
stimulii senwriali receptati de sim\Ufile tale fizice. Ea este
adevarata rMadna a Sinelui tau. Th nu e~ti una cu gandurile tale,
ci e~ti martorullor. Nu e~ti una cu emo\iile tale, ci doar Ie simti·
Nu e~ti una cu corpul tau, ci i1 prive~ti In oglinda ~i experimentezi
aceasta lume exterioara prin intermediul ochilor ~i urechilor sale.
In esen\a, tu e~ti fiin\a con~tienta care ~tie di este con~tienta de
toate aceste uobiecte" interioare ~i exterioare.
Daca 1ti vei explora propria con~tiin\a, care nu este a1tceva
decat atentie pura sau luciditate, vei constata ca aceasta nu exista
intr-un punct particular din spatiu, ci este mai degraba un camp ce
se focalizeaza asupra unui set particular de obiecte prin interme-
diul procesului de concentrare. Spre exemplu, tu iti poti con~tien­
tiza un singur deget sau intregul corp. Te poti pierde intr-un singur
gand, sau poti fi simultan con~tient de toate gandurile ~i emotiile
tale, de corpul tau ~i de mediul inconjurator. Con~tiin\a este un
camp dinamic al luciditil\ii care are capacitatea de a se focaliza
asupra unei fante sau de a se dilata oricat de mul! dore~te. Atunci
cand con~tiin\a se concentreaza suficient de intens, ea uita de
sim\UI infinit al Sinelui. Cu alte cuvinte, ea nu se mai experi-
menteaza pe sine ca un camp de con~tiin\a pura, d se identifidi cu
obiectele asupra carora se focalizeazii. ~a cum am mai aratat, asta
14B
Deta~area de {also soliditate
se intampUi atunci cand e~ti aliit de absorbit de un film incat uiti
complet de faptul ca stai intr-un cinematograf intunecat ~i friguros.
in acest caz, con~tiin\a nu se mai concentreaza asupra corpului ~i
asupra mediului inconjurator, ci asupra universului virtual creat de
film, care 0 absoarbe pana la uitarea completa de sine. Aces!
exemplu poate fi generalizat la intreaga experienla de via\a. Sim\ul
identita\ii este determinat de focalizarea con~tiin\ei.
Ce anume te determina Insa sa iti focalizezi con~tiin\a asupra
unui aspect sau altul? Pe nivelul cel mai elementar, focalizarea
con~tiin\ei este determinata de tot ceea ce iti capteazii atentia
pentru ca se diferentiaza de restul. Pentru a in\elege mai bine acest
lucru, imagineazii-\i ca e~ti focalizat asupra observarii vastului
spatiu interior, prin care trece fluxul delicat al unor forme-gand
intamplatoare: 0 pisica, un cal, un CUVan!, 0 culoare sau un gand
abstract. Sa spunem acum ca unul din aceste obiecte se dife-
rentiazii de restul fluxului. I\i dai imediat seama ca cu dit te
focalizezi mai intens asupra lui, cu aliit mai mult i~i incetine~te el
mi~carea. In final, daca te focalizezi suficient de intens asupra lui,
el se opre~te complet. FOf\a con~tiin\ei tale i1 poate stabiliza prin
simpla focalizare asupra lui. A~a cum un pe~te poate trece prin
apa, dar nu ~i prin ghea\a, care nu este altceva decat apa concen-
trata, tiparele energetice mentale ~i emotionale devin fixe atunci
cand intalnesc in cale con~tiin\a concentrata. Simpla diferen\iere
creata de concentrarea con~tiinlei asupra unui obiect in defavoarea
celorlalte da na~tere ata~amentului. Consecin\a acestuia este cil
gandurile ~i emotiile selective raman pe loc 0 perioadil suficient de
lunga de timp pentru a constitui cariirnizile pSihicului.
Ata~amentul este unul din cele mai primordiale acte. Oat fiind
eli unele obiecte raman mai mult timp in atentia con~tiin\ei, in timp
ce altele trec cu u~urin\a prin ea, luciditatea tinde sa se focalizeze
mai u~or asupra lor. Ele devin astfel puncte fixe ~i dau na~tere unui
simI al orientarii, al relatiei ~i al siguran\ei in mijlocul schimbarilor
interioare constante. in continuare, aceasta nevoie de orientare se
extinde inc1usiv asupra lumii exterioare. De~i te cramponezi in
principal de obiectele interioare, tu te folose~ti de acestea pentru a
149
 Sufletul neinldnruit
te orienta ~i penttu a te conecta in mijlocul multitudinii de obiecte
fizice pe care li Ie prezintii sim\Urile. Creezi apoi ganduri care unesc
aceste obiecte intr-o imagine coerentii ~i te ata~ezi de aceastii
sttuctura creatii de tine. In final, te simli atat de conectat cu aceastii
sttuctura incat ili construie~ti intreaga identitate in jurul ei. Datoritii
ata~amentului tiiu falii de ea, aceasta riimane fixa, iar tu te conectezi
~i mai putemic cu ea. ~a se na~te psihicul uman. Prin ata~amentul
tiiu falii de diferite obiecte-gand efemere, tu creezi in mijlocul
oceanului mintli goale 0 insula aparent solida. Atunci cand dispui de
un gand care riimane, tu ai in sf~it ceva de care sa te agali. Cu cat
te cramponezi de mai multe astfel de ganduri, cu aliit mai solida
devine sttuctura interioara asupra ciireia se focalizeaza co~tiinta tao
Cu cat aceasta i~i ingusteazii mai mult atenlia penttu a se focaliza
asupra sttucturii create de ea, cu aliit mai putemica devine tendin!a
de a te folosi de aceastii sttuctura penttu a-li defiui identitatea.
Ata~amentele creeazii cariimizile ~i mortarul cu ajutorul carora ili
construie~ti sinele conceptual. In mijlocul vastului spaliu interior, tu
iii creezi 0 insula solida de care sa te sprijini, folosindu-te in acest
scop exclusiv de vaporii gandurilor tale.
Cine este cel care se simte pierdut ~i care incearca sa i~i cons-
truiasca un simI al identitatli penttu a se regasi pe sine? Aceasta
este insa~i esenla spiritualitiilii. Tu nu te vei descoperi niciodata pe
sine in sttuctura pe care li-ai consttuit-o penttu a te defini. Oricat
de uimitoare ar fi gandurile ~i emotlile pe care Ie acumulezi ~i
oricat de frumoasa, de interesanta ~i de dinamica ar fi sttuctura pe
care li-o consttuie~ti cu ajutorullor, aceasta nu va fi niciodatii una
cu tine, de vreme ce tu ai fost cel care a consttuit-o. Tu e~ti cel
care se simte ratiicit, confuz ~i nesigur penttu ca te-ai indepartat de
adevarata ta identitate, care este Sinele tiiu. Datoritii panicii create,
tu ai invalat sa te ata~ezi ~i sa te cramponezi de gandurile ~i de
emoliile care treceau prin con~tiinla tao Te-ai folosit astfel de ele
penttu a-li crea 0 personalitate, 0 persona, un concept al identitatli
de sine care sa ili permita sa te define~ti. Con~tiinla ta s-a fixat
asupra obiectelor de care s-a ata~at ~i a ajuns sa Ie numeasca
"acasa". Datorita modelului pe care li I-ai construit, ili este mai
u~or sa aclionezi, sa iei decizii ~i sa te conectezi cu lumea
150
Deta§area de {alsa soliditate
exterioara. Daca vei avea indrazneala de a privi in falii acest
mecanism, vei inlelege ca tu li-ai centrat intreaga viala in jurul
modelului pe care li I-ai construit.
Sa intram pulin in detalii. Tu suspi un set constant de ganduri ~i
concepte in mintea ta, de genul: "Eu sunt femeie." Da, chiar ~i
acest concept este un simplu gand menlinut in mintea tao Tu, cel
adevarat, care suslii acest gand, nu e~ti nici harbat, nici femeie. Tu
e~ti con~tiinla pura care percepe acest gand ~i care vede un ttup de
femeie ori de cate ori te prive~ti in oglinda. De aceea, te crampo-
nezi cu putere de acest gand. Ili spui de asemenea: "Am varsta
cutare ~i cred in cutare filozofie de viala." In acest fel, te define~ti
gand cu gand, linand cont de ceea ce crezi: "Cred (sau nu) in
Dumnezeu. Cred in pace ~i in non-violenla, sau in supravielUirea
celui mai putemic. Cred in capitalism sau in neo-socialism." Prin
acest mecanism, tu te cramponezi practic de un set de ganduri, din
care ili consttuie~ti 0 sttuctura relalionala extrem de complexa, cu
care ajungi sa te identifici. In realitate; tu nu e~ti una cu aceasta
sttuctura. Aceasta nu este altceva decat 0 suma de ganduri pe care
le-ai atras in jurul tau, in incercarea de a te defini penttu ca te
simleai pierdut in interiorul tau.
In esenla, tu incerci sa iIi creezi astfel un simI al stabilitatli ~i 0
soliditate interioara, care genereaza un simI fals, dar binevenit, al
securitalii. Mai mult decat atat, ili dore~ti ca ~i ceilaili oameni din
jurul tau sa faca acela~i lucru, astfel incat sa Ie poli prezice
comportamentul. Daca ace~tia nu au 0 identitate stabila, acest
lucru te deranjeaza, caci tu iii bazezi toate predicliile legate de
comportamentullor linand cont de modelul tau interior. Acest scut
protector alcatuit din convingeri ~i din concepte referitoare la
lumea exterioara aclioneaza ca un tampon intre tine ~i oamenii cu
care interaclionezi. Prin cultivarea unor opinii preconcepute referi-
toare la comportamentul lor, tu te simli mai sigur ~i li se pare ca
delii un anumit control asupra lumii in care triiie~ti. Imagineaza-li
teama pe care ai simli-o daca ar trebui sa renunli la acest
mecanism. Ai lasat vreodata pe cineva sa aiba un acces direct la
sinele tau interior real, fara a-I proteja cu ajutorul acestui tampon
mental? Nu, niciodatii; uici macar pe tine insuli.
151
 Suflecul nein/dn{Uit
Atunci cand interacyoneaza cu lumea exterioara, oamenii i§i
pun intotdeauna diferite ma§ti, ba chiar recunosc eli unele dintre
acestea sunt mai reale dedit a1tele. Spre exemplu, se duc la munca
§i i~i pun 0 masdi profesionaUi, dupa care se intorc acasa ~I i~i
spun: ,,Aici pot sa fiu eu insumi, in mijlocul familiei §i prietenilor
mei." Ei renun\a astfel la masca profesionala ~i i§i pun 0 alta
masca, cea a relaxarii §i a socializarii. Cine este insa cel care se
ascunde in spatele acestor ma§ti? Nimeni nu se poate apropia de
acesta, caci acest lucru it inspalmanta prea tare pe oameni. De
altfel, acesta este un mister chiar §i pentru ei, caci este prea adanc
ingropat in interiorullor.
Top oamenii se ata§eaza §i i~i construiesc astfel de structuri,
dar unii se pricep mai bine dedit a1\li la acest lucru. Majoritatea
societa\ilor ii rasplatesc pe cei care se pricep sa se ata§eze §i sa i~i
construiasca aceste structuri. Cine i§i construie§te 0 structura
solida §i are tot timpul un comportament consistent devine "cine-
va". Daca acest "cineva" este foarte dorit de ceilalp oameni, ei
devin extrem de populari §i au un mare succes. Acest mecanism
este inva\at de la 0 varsta foarte frageda, iar oamenii nu se abat
niciodata de la el. Mulp dintre ei devin chiar foarte pricepup la
acest joe aI crearii unei personalitap de prestigiu. De altfel, daca
personalitatea pe care ~i-o creeaza nu genereaza popularitatea ~i
succesul scontate, ei i~i pot adapta oricand doresc gandurile. Nu
vreau sa spun cu asta ca mecanismul este gre§it. La urma urmelor,
iI aplidim cu topi. Yntrebarea riimane insa: cine este eel care apJica
acest mecanism §i de ce iI aplica el?
Este foarte important sa in\elegem cii gandurile de care ne
ata§am §i personalltatea pe care ne-o cream nu depind excIusiv de
noi. Societatea are un cuvant greu de spus in aeeastii privintii.
Exista comportamente acceptabile §i inacceptabile din punct de
vedere social aproape in toate privin\ele: cum trebuie sa stai, cum
trebuie sa mergi, ce trebuie sa spul, cum trebuie sa te imbraci §i ce
trebuie sa simp intr-o privintii sau alta. Cum reu~e~te societatea sa
ne implementeze astfel de structuri mentale ~i emotionaIe? Simplu:
atunci cand oamenii aplica coree! mecanismul, ea ii rasplate§te cu
apreciere. Yn caz contrar, it pedepse§te, fie flzic, fie mental sau
emotional.
152
Deta~area de falsa soliditoce
Gande§te-te cat de amabil te por\i tu insup cu oamenii care se
comportii a§a cum te a~tepp tu din partea lor. Acum gande~te-te cat
de repede te inchizi in sinea ta §i cat de retras devii atunci cand nu
o fac, ca sa nu mai vorbim de eventualele tale reac\li de miinie §i
chiar de violen\a. De ce procedezi astfel? De fapt, tu incerci sa Ie
modifici comportamentul creand anumite impresii in mintea lor.
Yncerci astfel sa Ie modifici setul de convingeri, ganduri §i emopi
astfel incat data viitoare sa se comporte a§a cum dore§ti tu. Practic,
cu to\li aplicam acest mecanism, zi de zi.
De ee ne pasa atat de mult dadi eeilalp oameni acceptii masca
pe care ne-o punem? Totul vne de imaginea de sine pe care ne-am
construit-o ~I de care ne-am ata§at. Daca nu te vei mai crampona
de aceasta, vei in\elege imedlat de ce ai tendinta de a face acest
lucru. Dadi te deta§ezi de masca ta ~i nu incerci sa 0 inloeuie§ti cu
alta, gaoourile ~i emopile tale vor ramane neancorate ~i vor incepe
sa treaca libere prin tine. Experienla poate fi extrem de infrico-
~atoare. Ea poate genera 0 panica profunda in interiorul tau, iar tu
nu vei mai §tI cum sa te compor\i. Asta simt majoritatea oamenilor
atunci cand ceva din lumea exterioara nu se incadreaza in mode lui
lor interior. Masca lor nu mai funcyoneaza ~i incepe sa se
destrame, fadindu-i sa intre in panica. Daca vei fi dispus insa sa te
confrunp cu aceasta panica, vei observa ca 0 poti transcende. Dadi
te vei retrage in interiorul ma§tii, in sedlul con~tiinlei tale, panica
va dispiirea in mod natural, iar tu vei experimenta 0 pace fara egal,
incomparabila cu tot ee ai trait vreodatii.
Pupni oameni inleleg acest lucru. Zgomotul, teama, confuzia §i
schimbarea constantii a acestor energii interioare pot disparea.
Pana acum ai crezut cii trebule sa te protejezi, a§3 cii te-ai ascuns in
spatele fatadei construite din gandurile tale. Te-ai ata§3t de primele
lucruri care p-au ie§it in cale §i ti-ai construit un fals simI aI
soliditii\li. Vestea buna este eli poti inceta acest joc §i ca te pop
deta§a de ata~amentele tale. Yn acest scop, tot ce trebuie sa faci este
sa ip asumi riscul ~i sa indrhne§ti sa te confrunp cu teama care te-a
facut pana acum sa te ata§ezi de falada pe care p-ai construit-o. Yn
acest fel, gaoourile fixe de altMatii vor reincepe sa circule liber §i
sa treaca prin tine, §i astfel lupta va disparea §i in locul el nu va
mai ramane decat pacea.
153
 Sufletul neinianruit
Acest lucru nu devine posibil dedit daca treci exact prin locul
de care pana nu demult te temeai. Pentru a trece prin acest loc
dificil, singurul tau sprijin este con§tiinta. in fiinta ta se vor
produce schimbari colosale, la care tu trebuie sa asi§ti in mod
con§tient. Vei deveni astfel con§tient de faptul ca in tine nu exista
nicio soliditate, iar acest lucru nu te va mai deranja. Vei deveni
con§tient de fiecare moment al zilei §i vei in\elege ca nu ai niciun
control asupra sa. Mai mult, nici macar nu-ti vei mai dori un astfel
de control. Nu vei mai avea concepte, speran\e, vise, convingeri §i
un ideal de securitate personala.
Nu-ti vei mai construi modele mentale pentru a in\elege reali-
tatea, fapt care nu va impiedica via\a sa se deruleze ca §i pana
acum. Te vei simti confortabil doar fiind con§tient de ea, moment
cu moment. De altfel, viala s-a derulat dintotdeauna in acest fel,
dar acum este pentru prima oara cand inlelegi acest lucru. Vei
constata ca mintea §i emotiile tale reactioneaza in fata acestor
momente, §i nu vei face nimic pentru a impiedica acest mecanism,
sau pentru a-I controla. Vei lasa viala sa se deruleze de la sine, atat
m interiorul cat §i in exteriorul tau.
Daca vei intreptinde aceasta calatorie, vei ajunge intr-o stare in
care vei in\elege exact cum se na§te teama in fiinla ta, ca 0 reactie
la ceea ce se intampJa in exteriorul tau, unnata imediat de tendinla
de a te proteja cu orice pre\. Aceasta tendinla apare deoarece nu ai
niciun control asupra vietii, iar acest lucru te face sa nu te simti
confortabil. Daca dore§ti insa sa te eliberezi cu adeviirat, trebuie sa
iti prive§ti in fa\a aceasta teama fara a face nimic pentru a te
proteja. Trebuie sa inlelegi ca aceasta nevoie de protectie este
insa§i sursa personalitatii tale. Aceasta se na§te prin construirea
unei structuri mentale §i emotionale menite sa te protejeze de
teama. Aceasta este radacina psihicului tau, iar tu te afli falii in fa\a
cu ea.
Daca te adance§ti §i mai mult in interiorul tau, poti urmari in
direct procesul de construire a psihicului. Poti asista la faptul ca te
afli in mijlocul spatiului infinit §i gol prin care plutesc aceste
obiecte interioare: ganduri, sentimente §i impresii lasate de expe-
154
Deta~area de falsa soliditate
rienlele lume§ti, care trec prin con§tiinta tao Poti observa dar
tendin\a de a te proteja m fala lor prin controlul acestui flux. Tu ai
tendinta cople§itoare de a selecta doar anumite impresii legate de
persoane, locuri §i obiecte din fluxul celor care trec prin fala tao
Daca te focalizezi asupra acestor imagini mentale, ele devin parte
integranta dintr-o structura complexa, care inlocuie§te vidul de
dinainte. Poti vizualiza astfel evenimente care s-au petrecut cand
aveai zece ani §i de care mca te mai cramponezi. iti poti vedea
mintea ordonandu-ti amintirile §i dedarand apoi ca acesta e§ti tu.
in realitate insa, tu nu e§ti una cu experienlele pe care le-ai trait.
Tu e§ti doar eel care le-a trait. Cum te poti identifica eu lucrurile
care ti s-au intamplat? Tu erai con§tient de existenla ta indusiv
inainte ca ele sa se intample. Tu e§ti con§tiinla care asista la aceste
evenimente §i care traie§te aceste experienle. Nu are niciun sens sa
te ata§ezi de experienlele pe care le-ai trait in numele construirii
unei identitati individuale. Sinele pe care il construie§ti astfel este
unul fals. Este doar un concept de sine, in spatele caruia te ascunzi
tu, cel adeviirat.
De cat timp te ascunzi aici, incercand sa mentii coerenta lumii
pe care 0 cuno§ti? Ori de cate ori ceva merge prost in cadrul
modelului protector pe care ti I-ai construit, tu te aperi §i ratio-
nalizezi in incercarea de a reda functionalitatea acestui model.
Mintea ta nu mceteaza sa se agite pana cand reu§e§te sa proceseze
evenimentul petrecut sau sa il faca sa dispara. Toti oamenii
procedeaza la felm astfel de cazuri, considerand ca insa§i existenla
lor este in joc, §i nu renunla la argumentele lor pana cand nu i§i
recapata controlul. Acest mecanism se petrece deoarece noi am
incercat sa construim 0 structura solida intr-un loc in care nu se
afla nimic, iar acum ne straduim din rasputeri sa 0 suspnem. Din
paeate, acest efort continuu nu poate conduce nicaieri, §i m niciun
caz la paeea interioara. Nimeni nu poate ca§tiga acest razboi.
Exista un aforism inlelept care spune ca nu trebuie sa l\i
construie§ti casa pe nisip. Ei bine, acesta este nisipul supremo De
fapt, tu ti-ai construit casa personalitatii tale in spatiul gol, nici
macar pe nisip. Daca vei continua sa te cramponezi de ceea ce ai
construit, va trebui sa te aperi de-a pururi, corectand intreaga
155
 Suflewl neinlan(uit
realitate exterioar~ pentru a se adapta la modelul tau conceprual.
Efortul este colosal, iar rezultatele sunt mai mult dedit incerte.
Viala spiriruala incepe atunci dind nu mai participi la aceasta
lupta inutil~. Ea tncepe atunci dind devii con~tient de faprul ca
evenimentele apal1in momenrului prezent. Ele nu ip aparpn pe. De
fapt, nu au nimic de-a face cu tine. Th trebuie sa incetezi s~ te mai
define~ti in relape cu ele, l1isandu-Ie sa vina §i sa piece. Nu Ie
pennite sa lase in con§tiinla ta impresii. Chiar daca te gande§ti mai
tiirziu la ele, fa-o cu deta§are. Daca traie~ti un eveniment care nu
se potrive§te modelului tau conceprual ~i constap ca incerci sa tl
corectezi in mintea ta astfel incat sa se integreze tn acesta, observa
in mod con~tient intregul mecanism. Un eveniment din acest
univers nu s-a potrivit cu modelul tau, iar mintea ta a inceput in
mod automat sa se agite. Daca vei fi atent, vei observa ca eveni-
mentul are tendinla de a-p destrama modelul. Pe masura ce vei
aprofunda aceasta inlelegere, vei ajunge tntr-un stadiu in care vei
savura aceasta destramare, caci nu vei mai dori sa pastrezi vechiul
tau model. Vei defmi acest proces ca fiind "bun", caci nu vei mai
dori sa Ip investe§ti energia in construirea ~i solidificarea fatadei
tale. Te vei deschide ~i vei Ingadui lucrului care p-a dinamitat
modelul individual s~ explodeze §i sa destrame complet acest
model, pentru a te elibera. Asta Inseamna sa traie~ti 0 viata
spiriruala.
Atunci dind vei deveni 0 fiinta cu adevarat spirituala, vei fi
extrem de diferit de ceilaIp oameni. Nu-p vei mai dori atunci ceea
ce I~i doresc ceilalp oameni. Vei accepta lucrurile carora alpi Ie
opun rezistent~. Vei dori ca modelul tau individual sa se destrame
~i vei celebra experientele care vor crea haos In interiorul tau. Nu
te vei mai ata~a Insa de acest haos, ciici vei Intelege ca nu are
niciun rost s~ la§i faptele sau cuvintele altor persoane s~ te dea
peste cap. La unna urmelor, traie§ti pe 0 planeta care se rote§te
prin spapul gol, in mijlocul infinita\ii. Te afli In vizita aici, pentru
capva ani scurp, dup1i care vei pleea mai departe. Ce sens are sa
traie§ti ace§ti ani stresandu-te dintr-un motiv sau alrul? Dac~ un
eveniment creeaza 0 tulburare In interiorul tau, inseamna ca el nu
corespunde modelului mental pe care p I-ai creat, d~ramiind astfel
156
Deta~area de (also soliditate
acea parte falsa din tine pe care ai construit-o cu unicul scop de
a-p controla propria defini\ie asupra realita\ii. Daca acest model ar
fi toruna cu realitatea, evenimentele concrete s-ar potrivi intocmai
cu el. Modelul pe care p-I construie§ti in mintea ta nu este ~i nu va
putea fi vreodata sinonim cu realitatea.
Tu trebuie sa Invep sa te sim\i confortabil in fata acestor
tulburari psihologice. Chiar daca mintea ta devine hiperactiva,
limiteaza-te sa 0 contempli. Chiar daca inima ta Incepe sa trepi-
deze, las-o sa treaca prin aceasta experienta pana la epuizarea ei.
Descopera acea parte a fiintei tale care este capabila sa observe
mintea hiperactiv~ §i inima rulburata ~i retrage-te In ea. Aceasta
este singura ta cale de ie§ire din impas. In niciun caz nu vei reu§i
sa ie~i din acest impas construindu-p un model individual. singura
cale care conduce catre libertatea interioara este descoperirea ~i
revelarea Sine lui care contempla realitatea. Acesta observa agitapa
rnintii ~i a emo\iilor, dar nu face niciun efort pentru a mentine
coerenta personalita\ii pusa la grea Incercare.
De buna seama, procesul este dureros. Insu§i motivul pentru
care \i-ai construit aceasta strucrura mentala a fost evitarea durerii.
Dadi 0 vei lasa sa se destrame, vei sim\i inevitabil durerea pe care
ai Incereat sa 0 evi\i arunci cand I-ai construit. De aceea, trebuie sa
1ti asumi aceasta durere. Candva te-ai baricadat Intr-o fortareat~
pentru ca p-a fost frica sa ie~i afara. Ei bine, daca dore~ti s~
experimentezi realitatea de afara, respectiv sa traie§ti 0 existenla
plenara, va trebui sa te confrunp cu aceasta frica. La unna urmelor,
fortareata a sfa~it prin a te intemnila, nu prin a te proteja. Dadi
dore~ti sa devii liber §i sa experimentezi cu adevarat viata, trebuie
sa ie§i afara din ea. Cu aIte cuvinte, trebuie sa te deta~ezi §i sa treci
prio procesul de purificare care te elibereaza de psihicul tau.
Meeanismul este simplu: contemplarea psihicului. Aceasta este
calea de ie§ire In exteriorul fortaretei : con~tientizarea sau luci-
~itatea. Nu mai defini mintea agitata ca 0 experienta negativa.
Incearea sa te relaxezi In spatele ei. Atunci cand mintea ta intra
Intr-o stare de agitape, nu te mai Intreba: "Ce pot sa fac pentru ca
sa ies din aceast~ stare?" Yntreaba-te: "Cine sunt eu, cel care
observa aceasta agita\ie?"
157
 Sufletul nefnlanfuit
In timp, vei Inlelege di centrul con§tiinlei, cel care Ili pennite
sa contempli starea de agitalie, nu poate fi perturbat In niciun tel.
Daca li se pare agitat, contempla-I pe cel care observa aceasta
agitalie. Mai devreme sau mai tarziu, vei ajunge Intr-un punct In
care orice tulburare dispare. Te vei putea relaxa astfel In profun-
zimile fiinlei tale, privind de aici ultimele zvacniri ale minlii §i
inimii. Odata ajuns pe acest nivel, vei Inlelege ce Insearnna sa fii cu
adeviirat transcendent. COD§tiinla pura transcende obiectele pe care
Ie observa, la fel cum lumina este diferitii de obiectele pe care Ie
ilumineaza. Tu e§ti cOD§tiin\1i pura §i te poli elibera de orice
identificare prio simpla relaxare In spatele mintti §i al emo!iilor tale.
Daca dore§ti Sa te bucuri de 0 stare de pace, de bucurie §i de
fericire pennanenta, trebuie sa treci dincolo de agitalia interioara.
Tu poli experimenta 0 viala In care iubirea sa se manifeste prio tine
oricaod dore§ti. Aceasta este natura reala a fiinlei tale. Tot ce
trebuie sa faci In aceasta direcpe este sa treci dincolo de psihicul
tau. Instrumentul prin care poli face acest lucru este deta§area de
tendinla ta de a te crampona. In acest fel, tu nu-li mai folose§ti
mintea pentru a-li construi un simI fals al soliditatti, ci te decizi 0
data pentru totdeauna sa Intreprinzi dilatoria spirituala printr-o
deta§are continua.
Incepand din acest moment, clilatoria devine foarte accelerata.
Tu treci prin acea zona din con§tiinla ta care s-a temut Intotdeauna
de moarte §i observi cat de mari au fost eforturile sale pentru a-§i
menline integritatea. Daca nu 0 mai alimentezi cu energia ta,
deta§aodu-te de toate lucrurile de care s-a cramponat paoa acum,
mai devreme sau mai tiirziu ajungi sa te retragi In spatele falsei
soliditali construite de ea. Aceasta retragere nu reprezintii un act de
voinla, ci ceva care li se Intampla pur §i simplu.
Singura cale de ie§ire este contemplarea de pe nivelul cOD§ti-
inlei-martor. In acest scop, continua sa te deta§ezi, fiind con§tient
de faptul ca e§ti con§tient. Daca treci printr-o perioada Intunecatii
§i depresiva, Intreaba-te: "Cine este eel con§tient de acest Intuneric
§i de aceastii depresie?" Aceasta este calea prin care poli trece prin
diferitele etape ale procesului de cre§tere interioara. Trebuie sa
158
Deta!jarea de falsa soliditate
continui sa te deta§ezi de tot §i de toate, ramanand Insa con§tient
de faptul ca continui sa exi§ti. Daca te vei deta§a astfel de latura
Intunecata a psihicului tau, dar §i de cea luminoasa, §i daca nu te
vei mai crampona de nimic, vei ajunge Intr-un stadiu in care totul
se va deschide In spatele tau. Pana acum erai obi§nuit sa fii
con§tient de lucrurile din fala tao Acum devii con§tient de un
univers aflat in spatele sediului con§tiinlei tale.
Paoa acum nu ai crezut niciodatii ca in spatele tiiu poate exista
ceva. Ai fost atat de preocupat de construirea modelului tau din
gaodurile §i din emo!iile care ili treceau prin fala incat nu ai
con§tientizat niciodatii vastitatea spaliului din interiorul tau. Acolo,
In strafundurile con§tiinlei tale, exista un intreg univers, dar tu nu
prive§ti niciodata catre el. Daca te vei deta§a de lucrurile aflate in
fala, te vei scufunda in interior §i vei descoperi aici un Intreg ocean
de energie. Te vei umple astfel de 0 lumina care nu poate cunoa§te
Intunericul §i de 0 pace care transcende orice inlelegere ralionala. De
acum inainte, vei trece prin fiecare moment al vietti tale suslinut de
aceasta fOJ:\a interioara care te hraoe§te §i te calauze§te din adaocuri.
Vei continua sa ai ganduri, emotti §i un sine conceptual care plutesc
prin acest spaliu interior, dar ele nu vor mai reprezenta decat 0 parte
infima din ansamblul experienlelor tale. Pe scurt, nu te vei mai
identifica cu altceva decat cu Sinele tau.
De indata ce vei cunoa§te aceasta stare, nu-li vei mai face
niciodata griji. FOJ:\ele crealiei vor continua sa creeze, atat in
interiorul cat §i In exteriorul tau, dar tu vei pluti prin spaliu,
impacat, plin de iubire §i de compasiune, transcenzand Intreaga
crealie, dar onorand-o. Nu vei mai simli nevoia unei false
soliditali, caci vei fi perfect Impacat §i con§tient de expansiunea
universala a adevaratei tale Fiinle.
159
 PARTEAAV-A

Trairea vietii de zi ell zi

 Capitolul 15

Calea fericirii neconditionate

ea mai Inalta cale spirituala este viata Insa~i. Daca ~tii cum sa
C1ti trru.e~ti zi de zi via\a, aceasta poate deveni 0 experien\a
eliberatoate. Mai intai de toate trebuie lnsa sa in\elegi corect in ce
consm ea. in caz contrat, totul poate deveni foarte confuz. Pentru
inceput, trebuie sa realizezi ca in aceasta via\ii nu ai decat 0 singura
oppune, iat aceasta nu se refera la cariera ta, la casnicie sau la
cautarea lui Dumnezeu. Oamenii au tendin\a de a se impovara
singuri prin prea multe oppuni. in ultima instan\a insa, exism 0
singura decizie care conteaza cu adevarat: ip dore~ti cu adevarat sa
fii fericit, sau nu? Totul se rezuma la raspunsulla aceasm Intrebare.
Odata facum aceasta alegere, calea ta prin via\a IP va deveni
absolut limpede.
Marea majoritate a oamenilor nu indraznesc sa ia aceasm
decizie, fiind convin~i ca aceasta nu se afia sub controlul lor. De
pilda, ei at putea spune: "Sigur ca 1mi doresc sa fiu fericit, dat cum
a~ putea, caci sopa m-a parasit!" Cu alte cuvinte, ei I~i doresc sa fie
fericip, dat nu ~i fara sopa lor. intrebarea nu se referea insa la
condiponarea fericirii. Ea spunea doat atat: "ip dore~ti cu adevarat
sa fii fericit sau nu?" Cine nu se complica inutil I~i da seama ca
fericirea sa chiar se afia sub controlul sau. Singurele obstacole In
calea ei sunt preferin\ele sale adanc lnradacinate In co~tiin\a sa.
Sa spunem ca te-ai ramcit ~i ai stat nemancat zile la rand, iar
acum reu~e~ti in sf~it sa ajungi la 0 casa. Te tara~ti cu greu pe

163
 Suflecul neinliintuit
treptele ei §i apuci sa bali la u§a. Cineva iti deschide §i iii spune:
,,0, Doamne! Sannanul de tine! Dore§ti ceva de mancare? Ce ai
prefera?" Adevarul este ca nu-Ii pasa ce anume iii da de mancare.
De fapt, nici macar nu dore§ti sa te gande§ti la acest lucru. De
aceea, nu raspunzi decat printr-un singur cuvant: "Mancare." Acest
raspuns nu are nimic de-a face cu preferintele tale mentale, ci cu 0
nevoie stringenta a corpului tau. La fel se petrec lucrurile §i cu
intrebarea noastra referitoare la fericire. Aceasta este cat se poate
de simpla: "iii dore§ti sa fii fericit?" Daca raspunsul este afinnativ,
roste§te-I fara niciun calificativ care sa II condilioneze. La urma
unnelor, adevarata semnificalie a intrebarii este: "yli dore§ti sa fii
fericit de acum §i pana la sfar§itul zilelor tale, indiferent de ceea ce
se intampla in viata ta?"
Dad! raspunzi prin da, inseamna ca pentru tine nu mai conteaza
ce se intampla in via\<! taoNu conteazii dad! solia te parase§te, daca
sotul iii mOare, dad bursa se prabu§e§te sau dad! ma§ina ta face
pana in timp ce te afli pe autostrada in mijlocul noplii. Astfel de
lucruri se pot intampla oricand, iar pana la sfiir§itul vietii tale se
vor petrece cu Siguranti!. Daci! iii dore§ti insa sa mergi pe cea mai
inalta cale spirituali!, va trebui sa raspunzi printr-un da absolut
sincer la intrebarea de mai sus. Nu trebuie sa iti condilionezi acest
raspuns in funcpe de "dadi", de ,,~i" sau de "dar". De asemenea,
intrebarea nu se refera la controlul tau asupra propriei fericiri, ci
pome§te de la premisa ca tu delii acest control. Totul depinde doar
de sinceritatea ta atunci cand spui ca iti dore§ti sa fii fericit. Marea
majoritate a oamenilor nu sunt sinceri. Ei doresc sa fie fericili, dar
numai in anumite conditii: atunci cand se intampli! sau nu se
intampla anumite lucruri. Aceasta conditionare este singurul motiv
pentru care fericirea pare sa nu se afle sub controlul lor. Orice
condilie pe care i-o pui iti Iimiteaza automat fericirea, dlci
realitatea exterioara nu poate fi controlata.
De aceea, va trebui sa dai un raspuns necondilionat. Dadi te
decizi sa fii fericit de acum §i pana la sfiir§itul zilelor tale, nu
numai ci! vei fi astfel, dar vei trili chiar i1uminarea. Fericirea
necondilionata este cea mai inalta tehnica spirituali! din cate exista.
164
Calea (ericirii necondi{ionace
Nu trebuie sa inveli Iimba sanscriti! sau sa cite§ti scripturile sacre
pentru a 0 trOO. Nu trebuie nici sa renunli la lumea exterioarli.
Trebuie doar sa fii absolut sincer atunci cand iei decizia de a
ramane fericit §i trebuie sa Iii menlii aceasta decizie indiferent de
ceea ce se Intiimpla in via\<! tao Aceastli cale este pur spirituala §i
conduce direct §i sigur clitre marea Trezire.
Daca ai luat decizia de a fi fericit In mod necondilionat, In via\<!
ta se va petrece inevitabil ceva care iti va pune decizia la grea
Incercare. Acest test al angajamentului tau este exact ceea ce Iii
stimuleaza cre§terea spirituali!. De fapt, tocmai aspectul necon-
dilionat al angajamentului tau este eel care face ca aceasta cale sa
fie cea mai Inalta dintre toate. Este foane simplu. Atunci cand
decizia Iii este pusli la Incercare, tu trebuie sa te decizi daca iti vei
menline sau nu legamantul. Atunci dnd totul merge bine In via\<!
ta, este foane U§or sa fii fericit, dar In momentul In care ceva nu
mai merge bine, acest lucru devine mult mai dificil. Mintea ta Iii
spune: "Bine, dar nu §tiam d! 0 sa mi se Intample a§a ceva. Nu
credeam ca 0 sa pierd avionul. Nu credeam eli Sally va apiirea la
petrecere purtiind aceea§i rochie ca §i mine. Nu credeam ca cineva
imi va ciocni ma§ina cea noua la doar 0 ora dupa ce am cumpii-
rat-o". Iii dore§ti cu adevarat sa Iii rupi legamantul de a fi fericit
pentru simplul motiv ca s-au Intiimplat aceste lucruri?
Yn viata ta se pot Intampla miliarde de lucruri la care nu te-ai
gandit. Intrebarea nu este dad! ele se vor Intampla sau nu, ci daca
iti dore§ti sa ramai fericit indiferent de ceea ce se intampla. Scopul
vielii tale este de a te bucura de experientele tale §i de a Invala din
ele. Tu nu ai venit pe pamant pentru a suferi. Suferin\<! ta nu
serve§te nimanui. Indiferent de convingerile tale filozofice, un
singur lucru este cen: dl te-ai nascut §i eli vei muri. In perioada
dintre cele doua momente, tu poli alege daca dore§ti sau nu sa
savurezi experienlele prin care treci. Aceste evenimente nu iti
detennina fericirea. La unna unnelor, nu sunt altceva decat simple
evenimente. Fericirea ta nu depinde de ele, ci numai de tine. Dad!
iei aceasta decizie, tu poli ramane fericit pentru di traie§ti,
indiferent de circumstanlele din viala ta, iar apoi poli fi fericit
165
 Suflecul nein/cln{Uit
pentru c3 mori. Dadi pop trai in acest fel, inima ta se va deschide
amt de tare, iar spiritul tau se va simp atat de liber incat iii va veni
sa zOOli paoa la cer.
Aceasta cale te va conduce catre transcenden\il absoluta, caci va
trebui sa renunp la olice aspect al fiinlei tale care este tentat sa ip
condiponeze angajamentul. Dac3 ip dore§ti s3 rMfiai fericit, va
trebui sa renunp la acel aspect al flinlei tale care creeaza §i se
bucurn de melodrama, respectiv care crede d! are motive sa nu fie
feliclt. Va trebui sa ip transcenzi astfel aspectul personal, dar acest
lucru te va ajuta sa te deschizi in fa\il aspectelor superioare ale
fiinlei tale.
In ultima instanla, savurarea experienlelor vie\ii este singurul
lucru raponal pe care il pop face. La urma urmelor, te afli pe 0
planet3 care se rote§te prin spapul gol, in mijloeul pustieta\ii
absolute. Prive§te aceast3 realitate in fala. Th plute§ti printr-un
spapu gol, intr-un univers care continua de-a pururi. Daca tot
trebuie sa fii aici, cel pupn simte-te fericit §i savureaz3 aceasta
experienl3. Oricum va veni un moment in care vei muri. Oricum,
in viala ta se vor petrece multe lucruri. Ce sens are sa nu fii fericit?
Th nu ai absolut nimic de ca§tigat daca la§i circumstanlele exte-
lioare sa te deranjeze. Oricum, aceste circumstanle nu se vor
schimba. Singura diferenla este suferinla taoYntotdeauna vor exista
motive de sufelinlii, dad! Ii vei permite acesteia sa ip afecteze via\il.
Aceasta decizie de a te bucura de viala te va caJauzi de-a lungul
caJatoriei tale spirituale. Ea va fi cel mai bun maestru al tau.
Angajamentul de a fi fericlt in mod necondiponat te va invala tot
ce pop §ti despre tine insup, despre ceilalp §i despre natura viepi.
Vei inv3la tot ce pop §ti despre mintea ta, despre inima §i despre
voinla tao Trebuie insii sa fii absolut sincer atunci cand afinni cii ip
dore§ti sa r3mai fericit paoli la sfiir§itul zilelor tale. Ori de cate oli
simp di un aspect al fiinlei tale incepe sa se simtli nefericit,
deta§eaza-te de el. Lucreaz3 cu el. Folose§te-te de afirma\ii pozi-
tive sau de orice alta tehnic3 ce te poate ajuta 53 rMfiai deschis.
Daca e§ti cu adevarat angajat, nimeni §i nimic nu te va putea opri.
Indiferent ce se intiimpla in viala ta, tu pop opta pentru a savura
166
Calea fericirii necondi{ionate
experien\il respectiva. Chiar daca e§ti arestat, torturat §i infometat,
distreaz3-te gandindu-te ca e§ti un fel de Gandhi. Indiferent ce se
inmmpla, savureaz3 via\il a:ja cum este, nu a§a cum p-ai dori-o tu.
Oricat de dificil ar parea, ce sens are sa nu incerci? Chiar daca
e§ti inchis in condipile in care e§ti complet nevinovat, ce sens are
sa te intristezi? Oricum, starea ta de spirit nu va schimba nimic. In
final, dadi vei ramaoe fericit, tu e§ti cel care va ca§tiga. Joac3 acest
joe §i riimai fericit in orice condipi.
Secretul adevliratei fericiri este extrem de simplu. Yncepe
intotdeauna prin a-p inlelege energiile interioare. Dadi vei plivi in
interiorul tau, vei vedea ca atunci cand e§ti fericit inima ta se
deschide, iar energia navale§te in ea. Atunci cand nu e§ti fericit,
inima ta se inchide §i nu mai permite trecerea libera a energiei. De
aceea, daca dore§ti sa ramai fericit, nu iii inchide inima. Indiferent
ce se inmmpUi in viala ta, chiar daca sopa te piirase§te sau sOlUl ip
moare, nu ip inchide inima.
Nu exista nicio regula care iii spune c3 trebuie neaparat sa te
inchizi suflete§te. Indiferent ce s-ar intampla, spune-p ca nu ai de
gand sa te inchizi. Th ai aceasta oppune. Ori de cate oli simp ca
incepi sa te inchizi, intreaba-te dac3 e§ti dispus sa renunp atat de
u§or la fericirea tao Intreabii-te ce aspect din interiorul tau crede ca
ai ceva de ca§tigat dad! te inchizi. La cel mai mic neajuns, tu
renunp la fericirea tao S3 spunem di ai 0 zi perfectli, pana dind
cineva ip taie calea cu ma§ina in drum spre serviciu. Acest lucru te
deranjeaza atat de tare incat nu-p revii din starea de iritare intreaga
zi. De ce? Indrazne§te sa ip pui aceast3 intrebare. Ce sens are sa
la§i aceasta intiimplare marunta sa ip strice intreaga zi? Cu sigu-
ranIa, nu ai nimic de cii§tigat. Daca cineva ip taie calea eu ma§ina,
lasa-I sa tread! §i ramai deschis. Dacii iii vei doli cu adeviirat acest
lucru, vei reu§i.
Dadi vei ineepe sa avansezi pe aceast3 cale a fericirii necon-
diponate, vei treee in mod automat plin toate etapele yog3i. Va
trebui sa rMfiai in permanenla eon~tient, eentrat §i angajat. Mai
presus de oriee, va trebui sa ip men\ii angajarnentul de a r3mane
desehis ~i receptiv in fa\il viepi. Nimeni nu spune ea nu poli face
167
 Sufletul nefnlantuit
acest lucru. Dimpotriva, toti marii sfinti ~i mae~tri au propovaduit
deschiderea sufletului. Toti au afinnat ca Dumnezeu este bucurie
pura, extaz ~i iubire. Daca vei ramane deschis suficient de mult
timp, inima iii va fi inundata de valuri succesive de energie
iniillatoare. Practicile spirituale nu reprezinta un scop In sine. Ele
genereaza cu adevarat roade numai atunci cand Inveti sa iti pastrezi
in permanenla deschiderea interioara, caz in care cele mai sublime
lucruri incep sa ti se intample. Yn acest scop, tot ce trebuie sa faci
este sa nu te Inchizi.
Secretul consta in a invata sa iii mentti mintea suflcient de
disciplinata pentru a nu te mai lasa paciilit de ea atunci cand iti
spune ca "de aceasta data" merita sa te inchizi. Chiar daca te mai
impiedici din dind in cand, ridica-te repede ~i mergi mai departe.
Spune-ti in sinea ta ca nu dore~ti sa te inchizi, indiferent ce se
intampla in viala tao Repeta-ti ca tot ce iti dore~ti este sa iti pastrezi
pacea interioara ~i sa apreciezi cu adevarat viata. Spune-ti ca nu
dore~ti ca fericirea ta sa fie conditionata de comportamentul
celorlalti oameni. Atunci cand 0 conditionezi de comportamentul
altor oameni, poti spune ca ai dat de necaz!
De-a lungul vietti ti se vor intampla tot felul de lucruri, iar tu
vei simti nevoia de a te inchide. Aminte~te-ti insa ca ai de ales: tu
poti ceda acestei tendinle sau i te poti opune, deta~andu-te de ea.
Mintea iii va spune eli nu este rezonabil sa ramai deschis atunci
cand ti se intampUi astfel de lucruri, dar realitatea este ca timpul
care ti-a mai riimas pe pamant este limitat ~i ca unicul lucru
nerezonabil este sa nu te bucuri de viala.
Daca nu iti vine u~or sa iti aminte~ti toate aceste lucrwi, prac-
tica meditatia. Aceasta intare~te centrul co~tiinlei ~i iti permite sa
ramili suficient de con~tient pentru a nu-i mai perrnite inimii tale sa
se inchida. TIl poti ramane deschis prin simpla relaxare ~i prin
de~rea de tendinla de a te inchide. Ori de cate ori simti ca inima
ta are tendinta de a se contracta, relaxeaza-te. Asta nu inseamna ca
trebuie sa striiluce~ti tot timpul in exterior. Pastreaza-ti insa bucuria
interioarii. Nu te mai lamenta. Distreaza-te, indiferent de situatia in
care te afli.
168
Calea {ericki; neconditionate
Fericirea neconditionata este 0 cale spirituala foarte elevata ~i 0
tehnidi foarte inalta, caci rezolva toate problemele. Este u~or sa
inveti tehnici de yoga, precum meditatia ~i asana-ele, dar ce te faci
cu restul vietii? Tehnica fericirii neconditionate este ideala, caci iii
perrnite sa define~ti ce faci cu restul vietii tale: te deta~ezi de tine
insuti astfel incat sa poti ramane fericit. Daca vei merge pe aceasta
cale, vei avansa extrem de rapid din punct de vedere spiritual. Cine
practica aceasta metoda c1ipa de c1ipa constata automat purificarea
inintii sale, caci nu se mai implidl in evenimentele din viala sa. EI
observa simultan purlficarea mintii sale, caci nu se mai implidi in
melodrama creata de aceasta. Shakei (Spiritul) se treze~te in el
chiar daca nu a auzit in viala lUi de acest concept. Yn acest fel, el
ajunge sa cunoasca 0 fericire care transcende inlelegerea umana
obi~nuita. Aceasta cale rezolva in egala masura problemele vietii
de zi cu zi ~i cele ale vietii spirituale. Cel mai mare dar pe care i-I
poate oferi cineva lui Dumnezeu este savurarea creatiei Acestuia.
TIl de cine crezi ca ii place lui Dumnezeu sa se apropie? De
oamenii fericiti sau de cei nefericiti? Nu este greu sa dai riispunsul
la aceasta intrebare. Imagineaza-ti ca tu ~ti Dumnezeu. Ai creat
cerul ~i piimantul pentru a te juca ~i pentru a te experimenta pe tine
insuti, iar acum cobori ca sa vezi ce fac oamenii pe care i-ai creat.
il intrebi astfel pe primul om care iti iese in cale:
- Ce mai faci?
- Ce vrei sa spui? Cum adica ce mai fac? iti raspunde acesta.
- Ei bine, iti place aici?
- Nu, nu-mi place.
- De ce nu? Ce nu este in regula?
- Pai, copacul acela este indoit in cinci locuri. Eu vreau sa fie
drept. Cutare persoana a i~it cu altcineva, iar cutare a platit 0
factura de 0 sutli de dolari pentru telefon. Cutare are 0 ma~ina mai
frumoasii decat a mea, iar cutare se imbraca ciudat. Totul mi se
pare ingrozitor. Peste toate, nasul meu este prea lung, urechile mele
sunt prea mici, iar degetele mele de la picioare arata bizar. Nu-mi
place nimic din aceasta lume ~i nu sunt fericit in ea.
169
 Su(1ecul nefnliin{Uit Calea fericirii neconditionate

- Bine, dar ce zici de animale? continui tu. in fata etemitatii ~i a infinita\ii. Vei cuno~te astfel 0 stare pe care
- Vai, bine ca mi-ai amintit, iii raspunde el. Fumicile ~i lanlarii cuvantul "fericire" nu 0 descrie exact. Acestei stliri i se potrivesc
rna fnleapa, fapt care mi se pare ingrozitor. Nu pot dormi noaptea mai degrabi! cuvinte precum extaz, beatitudine, eliberare sau
din cauza animalelor de afara. Cainii latra ~i fac mizerie peste tot. Nirvana. Bucuria pe care 0 vei simli atunci va fi cople~itoare, iar
Pe scurt, animalele nu-mi plac deloc. cupa ta va da pe afara.
Crezi ca lui Dumnezeu i-ar placea sa auda astfel de lamentari? Aceasti! cale este cu adevarat minunati!. De aceea, fii ferici!.
Nu i-ar placea, a~a cum nu li-ar placea nici lie, dar ai fi creatorul
acestei lumi. De aceea, cel mai probabil i-ai raspunde primului om:
- Ce crezi, ca eu sunt 0 condica de reclamalii?
Dupa care ai trece la altcineva ~i I-ai intreba:
- Ce mai faci?
- Sunt de-a dreptul extatic, li-ar raspunde acesta.
- Uau! Dar cum iIi place crealia mea?
- 0 consider minunata. Tot ce privesc in jurul meu rna umple
de bucurie. Ma uit la copacul acela indoit ~i rna umplu de admi-
ralie. Furnicile rna gadila ~i rna ciupesc, iar acest lucru rna umple
de fascinalie, caci nu-mi vine sa cred ca un lucru atat de mic rna
poate mu~ca pe mine, care par un gigant pe langa el!
Nu este greu sa iIi dai seama cu cine ar prefera Dumnezeu sa se
insoleasca. In tradilia yoghina, unul din cele mai vechi nume
atribuite lui Dumnezeu este Salehi/ananda - Con~tiinla Etema ~i
Beatifica. Dumnezeu este fericire pura. Dacli dore~ti sa te apropii
de EI, invala sa fii ferici!. Daca poli ramane in permanenla fericit ~i
centrat, indiferent de ceea ce se intampla in viala ta, il vei gasi cu
siguranla pe Dumnezeu. Aceasta este partea cea mai frumoasa a
caii fericii neconditionate. Intr-o prima instanla vei descoperi
fericirea, dar aceasta nu inseamna nimic prin comparalie cu ceea ce
va unna in continuare.
Daca vei trece prin focul teste lor spirituale ~i daca te vei deta~a
in orice condilii, valurile minlii ~i inimii umane vor cadea, iar tu te
vei trezi fala in fala cu realitatea care exista dincolo de tine, pentru
simplul motiv cli nu vei mai avea nevoie de un "tine". Daca te-ai
plictisit de joaca cu timpul ~i spaliul finite, te vei deschide automat
170 171
 Capitolul16

Calea spirituala a non-rezistentei

ucrul spiritual nu este altceva decat 0 cale de a invata sa ip

L triiie~ti viata fara stres, fara probleme, fara temeri ~i fara
melodrama. Aceasta cale a folosirii vietti in scopul evolupei spiri-
tuale este cea mai inalta dintre toate. Tu nu ai niciun motiv sa ip
triiie~ti viata in tensiune sau sa acumulezi probleme. Stresul nu
apare decat atunci cllnd opui rezistenta evenimentelor vietti. Daca
nu respingi viata ~i nu te cramponezi de ea, tu nu ii opui practic
niciun fel de rezistentli. Nu faci dedit sa fii pur ~i simplu prezent.
tn aceastli stare, e~ti martorul evenimentelor care se petrec. Daca
vei opta pentru a triii in acest fel, vei constata rapid ca viata poate
fi triiita intr-adevar intr-o stare de pace interioara.
Viata este un proces cu adevarat uimitor. Ea este un flux de
atomi care se deplaseaza in limp ~i spapu, 0 suita etema de eveni-
mente care capata forma, iar apoi se dizolva, flicand loc momen-
tului urmator. Daca opui rezistentli acestei forte uimitoare a vietti,
tu acumulezi practic tensiuni succesive, care ip afecteaza corpul,
mintea ~i inima spirituala.
Nu este deloc dificll sa ne dam seama de tendinta catre stres ~i
catre rezistentli pe care 0 manifestam in viata de zi cu zi. Daca
dorim sa intelegem insa in ce consta aceastli tendinta, va trebui sa
incepem prin a examina de ce opunem noi rezistentli vietti a~a cum
este ea. Ce aspect din interiorul nostru are puterea de a se opune
vietti? Daca te vei scufunda suficient de mult in interiorul tau, vei

173
 Suf1etul nefnlan{uit Calea spiriruaJa a non-rezistence;

constata ca singurul care are aceasta putere e~ti tu, Sinele sau flin\a Observarea senzoriala ini\iala atinge bazinul nostru energetic
interioara. Puterea de care vorbim este puterea voin\ei. mental ~i emotional, creand val uri ale energiei in interiorul
acestuia. Aceste mi~cari trec prin psihicul nostru la fel ca undele
Voin\a este 0 fOrla reala care emana din fiin\a tao Bra\ele ~i
create in apa de aruncarea unei pietre. Noi avern insa capacitatea
picioarele tale se ~ca nurnai datoritii ei. Ele nu se mi~a haotic
de a ne opune prin puterea voin\ei acestor unde, oprind astfel
sau la intamplare, ci 0 fac pentru ca a~ dore~ti tu. Th te folose~ti
transferul de energie, dar acest proces creeaza 0 tensiune. Uneori,
de acee~i putere pentru a te fixa asupra gandurilor atunci cand
lupta cu experien\a unui singur eveniment, sau chiar a unui singur
do~ti sa te concentrezi. Atunci cand este concentratll ~i focalizatll
gand ori a unei singure emotli, ne poate epuiza complet. Sunt
asupra Iwnii fizice, mentale sau emotionale, puterea Sinelui
convins ca ~tii foarte bine acest lucru.
creeaza 0 fOrla pe care noi 0 numim "voin\ii". Aceasta este puterea
pe care 0 folosim atunci cand dorim ca ceva sa se intarnple sau sa Mai devreme sau mai tarziu, vei in\elege ca aceasta rezisten\a
nu se intample. Th nu e~ti 0 flin\ii neputincioasa, d ai capacitatea reprezinta 0 risipa uria~a de energie. De regula, tu iti folose~ti
de a pune lucrurile in mi~care. puterea voin\ei pentru a opune rezisten\a fie unor lucruri care s-au
petrecut deja, fie unora care nu s-au petrecut inca. Cu alte cuvinte,
Este uirnitor sa constatam ce putem face noi cu ajutorul voin\ei
tu te opui unor lucruri din trecutul sau din viitorul tau. Gande~te-te
noastre. Noi ne putem opune chiar fiuxului vietii cu ajutorul ei.
cata energie risipe~ti opunand rezisten\a unor lucruri care s-au
Dadl se intarnpla ceva care nu ne este pe plac, noi ii opunem
petrecut deja. De vreme ce evenimentele au trecut, tu te lup\i
rezisten\a. De vreme ce lucrul respectiv s-a intamplat deja, ce sens
practic cu tine insu\i, nu cu evenimentele propriu-zise. Gande~te-te
mai are rosa sa ii opunem rezisten\a? Daca eel mai bun prieten aI
de asemenea cata energie risipe~ti opunand rezisten\a unor lucruri
tlIu s-a mutat intr-un alt or~, este normal sa nu te bucuri, dar ce
care nu s-au petrecut inca. Marea majoritate a seenariilor tale nu se
sens are sa opui rezisten\ii acestui eveniment ani la rand? in acest
vor petrece niciodata in realitate; de aceea, energia investita de tine
fel nu vei sehlrnba in niciun fel faptul ca prietenul tau s-a mutat.
pentru a Ie opune rezisten\a este aroncata practic pe apa sarnbetei.
Cu alte cuvinte, rezisten\a interioaril nu modifica in niciun fel
realitatea exterioara. Maniera in care te raportezi la fiuxul tau energetic are un
impact major asupra vie\ii tale. Daca iti folose~ti puterea voin\ei
~i totu~i, nu existll nici cea mai mica indoialil ci\ noi opunem
pentru a opri valurile create de cilderea unei frunze pe apa lini~tita
rezisten\ii acestei realitllti. De pilda, daca cineva ne spune ceva care
a unui lac, tot ceea ce faci inrauta\e~te ~i mai mult lucrurile. in
nu ne este pe plac, rezisten\a noastra nu 11 rrnpiedicil in niciun caz
niciun caz nu contribuie la lini~tirea apei. Atunci cand opui
sa ne spuna ce are de spus. in realitate, rezisten\a noastra se refera
rezisten\a, energia ta nu are unde sa se duca. Ea ramane blocata in
la trecerea evenimentului respectiv prio con~tiin\a noastril. Noi nu
psihicul tau ~i creeaza 0 perturbatie majora la acest nive!. Ea iii
dorirn ca acesta sa ne afecteze in interior, cad ~tim ca va Iilsa in noi
b!o:he~~ fluxul energetic aI inimii ~i te face sa te simti inchis ~i
o impresie mentaHI ~i emotionala care nu se va incadra in modelul
fara VIa\a. Acest lucru se intarnpla de fiecare data dnd ne
nostru interior. De aceea, ne manifestilrn fO$ voin\ei rrnpotriva
impovarilrn mimea ~i sufletul cu evenirnente ~i persoane pe care nu
infiuenlei evenimentului respectiv, in incercarea de a-I opri sa
Ie putem accepta.
treaca prio mintea ~i prio inima noastra. Cu alte cuvinte, experien\a
unui eveniment nu inceteaza imediat dupil observarea lui pe cale Aceasta este drama umanita\ii. Evenimentele au trecut de mult
senzorialil. EI trebuie sa treaca inclusiv prio psihicul nostru, la dar noi continuilrn sa Ie rnen\inem energia in interiorul nostru pri~
nivel energetic. Noi experirnentarn zi de zi acest proces. rezisten\a pe care le-o opunem. Din aceasta cauza, noi nu reu~irn sa

174 175
 Sufletul neinldn{uit
receptiim ~i sa digeram evenimentele curente din via!a noastra, caci
inca nemailuptiimcuenergiiledintrecut.De-a lungul timpului,
energiile se pot acumula Intr-o miisura atat de mare In noi incat ne
blocheaza complet, caz In care putem exploda sau ne putem
inchide definitiv. Asta Inseamna sa fii complet epuizat din cauza
stresului.
Th nu ai niciun motiv sa te stresezi, sa devil epuizat, sa te
inchizi sau sa explodezi. Daca nu la~i aceasta energie sa se
acumuleze in tine ~i daca permip fieciirui moment al zilei sa treaca
liber prin tine, tu 1!i pop pastra In Intregime energia ~i prospepmea,
ca ~i cum ai fi intr-o vacan!a perpetua. Nu evenimentele viepi
genereaza problemele sau stresul, ci rezistenta pe care 0 opui
acestor experien!e. De vreme ce problema este generata de folosi-
rea puterii voin!ei pentru a opune rezisten!a treceril libere prin
con~tiin!a ta a realitalii viepi, solupa este destul de evidentii: nu
mai opune rezistenlii. Daca 1!i propui sa opui rezistenlii cu orice
pre!, cel pulin justifica-p In mod raponal aceasta rezisten!a. in caz
contrar, nu faci decat sa IP risipe~ti energia atat de prepoasa intr-o
maniera iraponala.
Propune-p sa examinezi procesul rezisten!ei interioare. Pentru a
opune rezisten!a, tu trebuie sa decizi mai int1ii ca ceva nu este pe
placul tau. Majoritatea evenimentelor trec fara probleme prin
con~tiin\a tao Atunci, de ce Ii opui rezisten!a acestuia? Cu siguran\a
existii un aspect In interiorul tau care decide ciiror evenimente Ie
permite libera trecere ~i cand dore~te sa i~i foloseasca puterea
voin!ei pentru a respinge sau pentru a se crampona de anumite
evenimente. Exista miliarde de lucturi care nu te deranjeaza deloc.
Spre exemplu, caud te indrepp cu ma~ina catre serviciu, treci pe
lauga nenumarate cladiri ~i pe lauga foarte mulp copaci, ciirora nu
Ie acorzi nicio importanlii. Liniile albe care marcheaza asfaltul nu
te streseaza in niciun fel. Le vezi, dar ele trec prin co~tiin!a ta flira
sa lase nicio urma. Asta nu inseamna ca ele nu streseaza pe nimeni.
Spre exemplu, daca cineva se ocupa cu trasarea acestor linii, el ar
putea deveni foarte stresat in cazul in care ar constata ca acestea nu
sunt drepte. De fapt, el ar putea deveni amt de stresat incat ar putea
refuza sa mai circule pe acest drum. in mod evident, oamenii nu
176
Galea spiritualii a non-rezistentei
opun rezisten!a acelora~i lucruri ~i nu au acelea~i probleme.
Explicapa este simpla: ei nu au acelea~i preconceppi despre felul
in care ar trebui sa se petreaca lucrurile sau despre importan!a pe
care trebuie sa le-o acorde.
Daca dore~ti sa in\elegi ce Inseamna stresul ~i de unde deriva
el, incepe prin a realiza ca tu ai un set de opinii preconcepute
referitoare la felul in care ar trebui sa se deruleze lucrurile. Din
cauza lor ip manife~ti tu puterea voin\ei pentru a opune rezisten!a
lucrurilor care s-au petrecut deja. Cum p-ai format aceste opinii
preconcepute? Sa spunem ca ori de dite ori vezi un rododendron
inflorit, te simp stresat. Cu siguran!a, inflorirea acestei plante nu
streseaza foarte mulp oameni. Atunci de ce te deranjeaza pe tine?
Pentru ca ai avut caudva 0 iubita care avea astfel de plante in casa
~i care s-a despiir!it de tine exact caud acestea erau inflorite. De
aceea, ori de cate ori vezi un rododendron inflorit, inima ta se
inchide. Nici macar nu dore~ti sa te apropii de aceste flori, caci te
fac sa devil prea nervos ~i prea agitat.
Evenimentele din via!a noastra lasa impresii in mintea ~i in
inima noastra. Acestea reprezinta cauza exercitarii puterii voin!ei
pentru a opune rezisten!a sau pentru a ne crampona. Poate ca
evenimentele care Ie-au corespuns s-au petrecut in copiliirie sau in
alte etape ale vielii noastre, dar impresiile pe care Ie-au lasat in
sufletul nostru ne fac sa opunem rezisten!a evenimentelor curente
din via!a noastra. Acest proces conduce la acumularea de tensiuni
launtrice, la agitape, lupta ~i suferin!a. Noi nu in\elegem acest
mecanism ~i lasiim aceste evenimente din trecutul nostru sa ne
controleze in continuare via!a. Convin~i ca au 0 semnificape reala,
ne impliciim cu tot sufletul fie in rezisten\a pe care 0 opunem, fie
in ata~amentul cu care ne cramponam. in realitate, Intregul proces
nu are nicio semnificape. El nu face decat sa ne distruga via!a.
A1temativa consta in a te folosi de via!a pentru a te deta~a de
aceste impresii ~i de stresul pe care il creeaza ele. in acest scop,
trebuie sa devil insa foarte con~tient. Trebuie sa supraveghezi cu
cea mai mare atenpe vocea mentala care 1!i spune sa opui
rezistenlii unui anumit eveniment ~i care 1!i comanda: "Nu-mi
place ce a zis cutare. Rezolva aceasta problema!" Aceasta voce 1!i
177
 Suf1erul neinfiin{uit
da continuu sfaturi ~i iii spune sa te confrunli cu lumea exterioara
opunandu-i rezistenta. De ce Ii dai ascultare? Dadi dore~ti, tu iti
poti alege drept cale spirituala acceptarea tuturor lucrurilor care se
intampla in viata ta, lasandu-Ie sa Ireaca prin tine. Asta nu
inseamna ca ~ti inert in fata vietii. Tu te ocupi de evenimentele
acesteia, dar mai intai de toate I~i energia lor sa treaca prin tine. in
caz contrar, inseamna ca nu te ocupi de evenimentul curent, ci de 0
energie blocata din trecutul tau. eu alte cuvime, tu nu te cOllfrunti
cu viata din perspectiva claritalii, ci din cea a rezistentei interioare
~i a tensiunilor.
Pentru a evita acest lucru, incepe prin a accepta situalia cu care te
confrunli la ora actuala. Acceptarea inseamna ca evenimentul care Ii
eorespunde poate trece prin tine fara sa intampine niciun fel de
rezistenta. Daea un eveniment treee fara probleme prin psihieul tau,
tu ram.1i falii in fata cu situalia realii, nu eu 0 impresie mentala sau
emolionala asociata eu ea. De aceea, tu nu vei manifesta 0 energie
reactiva mo~tenita din trecutul tau, dici nu ai de-a face cu 0 energie
stocata stimulata de evenimentul in cauza. Daca vei adopta aceasta
perspectiva, vei face mult mai u~r fata situaliilor de zi cu zi. Este
chiar posibi! sa nu mai ai nicio problema pentru tot restul vielii tale,
caci evenimentele nu sum niciodata probleme. Ele sunt simple
evenimente. Ceea ce Ie transforma in probleme este rezistenta pe
care le-o opui. Repet insa: nu trebuie sa crezi ca daca accepli
realitatea din fata ta nu trebuie sa te confrunli cu ea. Trebuie sa faci
acest lucru, dar lucrurile cu care te confrunli sunt simple evenimente
care se petrec pe planeta Pamant, nu probleme personale.
in marea majoritate a cazurilor, vei fi surprins sa descoperi d;
nu trebuie sa te confrunti decat cu propriile tale temeri ~i dorinte.
Acestea sunt cele care fac ca totul sa para atat de complicat. Dad;
nu te temi sau nu iii dore~ti un anumit eveniment, practic nu mai
ramane nimic de care sa te ocupi. Pur ~i simplu ii permiti vietii sa
se deruleze in mod natural ~i interaclionezi cu ea intr-o maniera
rationala. Ori de cate ori se intampla un eveniment, tu e~ti plenar
prezent in momentul respectiv ~i te bucuri de experienta vietii.
Viata nu iti prezinta niciun fel de probleme, deci nu ai niciun motiv
sa acumulezi tensiuni ~i stresuri sau sa te epuizezi. Atunei cand
178
Calea spirituald a non-rezisten{ei
evenimentele acestei lumi ajung sa tread! liber prin con~tiinta ta,
inseamna ca ai atins 0 stare spirituala foarte inalta. Indiferent ce se
intampla in viata ta tu ram.1i con~tient, fara sa acumulezi energii
blocate. in aceasta stare toM iii devine limpede. Spre deosebire de
tine, toli ceilal\i oameni abordeaza viata luptandu-se cu propriile
lor reaqii ~i preferinte personale. Atunci cand cineva se confrunta
cu propriiJe sale temeri, anxietali ~i dOrinte, ce energie i-ar mai
putea ramane pentru a face fata evenimentelor reale ale vielii?
Opre~te-te 0 clipa ~i gande~te-te la tot ce e~ti capabi! sa reali-
zezi. Pana acum, capacita\ile tale au fost limitate din cauza luptelor
interioare constante. Imagineaza-Ii ce s-ar int.1mpla in cazul in care
con~tiinta ta ar fi libera sa se focalizeze exclusiv asupra eveni-
mentelor care se petrec cu adevarat in viata reala. Tu nu ai mai auzi
niciun zgomot in interiorul tau. Dad; ai triii in acest fel, ai putea
face absolut orice. Capacita\ile tale ar deveni exponenliale prin
comparatie cu cele pe care le-ai experimentat pana acum. Daca ai
putea opera de pe acest nivel de con~tiinta ~i de claritate indiferent
ce ai face, viata ta s-ar schimba dramatic.
~dar, propune-ti ca ~i cale spirituala folosirea vietH in scopul
deta~iirii de arice rezistenta imerioara. Relatiile reprezint. 0
modalitate ideala de a lucra eu tine insuli. Ele pot fi folosite pentru
a-I cunoa~te pe ceilalti, nu pentru a-Ii satisface energiile reziduale
blocate in interiorul tau. Dac. nu ineerci sa Ii faci pe ceilalti sa se
adapteze la ideile tale preconcepute, la preferintele ~i antipatiile
tale, vei descoperi ca relalille nu sunt deloc dificile. Dad. nu ii mai
judeci pe oameni ~i dadl nu Ie mai opui rezistenta din cauza
energiilor blocate in tine, vei descoperi ca este mult mai u~or sa te
intelegi cu ei ~i di lor Ie este mult mai u~or sa se inteleaga cu tine.
Deta~area de propria personalitate este calea cea mai u~oara de a te
apropia de oameni.
Acela~i lucru este valabi! ~i in ceea ce prive§te munca. Aceasta
poate fi 0 placere, dad. 0 priv~ti ca pe 0 simpla activitate pe care
o practici in !imp ce te afli pe 0 planeta care se rote§te prin spaliul
gal. Daca dore~ti sa te bucuri de munca ta, deta~aza-te de
structurile tale mentale fixe ~i lasa evenimentele sa tread liber prin
179
 Sufletul nefnliintuic Calea spiricualci a non-reziscentei

tine. Ceea ce ai de flieut sunt acele sarcini care raman de executat relaxezi ~i daca Ie eliberezi, cre~terea ta spirituala va face salluri
dupa ce toate celelalte evenimente au trecut. fanlastice. Vei incepe sa simti 0 energie uria~ care se treze~le in
interiorul tau ~i 0 iubire pe care nu ai mai simtit-o pana acum. Te
Atunci cand energiile personale se deblocheazil ~i trec prin tine,
vei simti implieat ~i mullumil, iar mai devreme sau mai larziu
lumea devine un loc foarte diferit. Oamenii ~i evenimentele iii apar
nirnic nu te va mai putea deranja.
mtr-o alta lumina. Tu iii dai seama eli ai talente ~i capacitali de care
nu ~tiai nimic pana acum. Intreaga ta perspectiva asupra vielii se La un moment dal vei atinge 0 slare in care nu vei mai cunoa~le
schimba. Chiar ~i cele mai mici elemente ale lumii exterioare Ii se niciun stres, nicio tensiune ~i nicio problema pentru tot restul vietii
par transfonnate. Acest lucru se intampla deoarece atunci cand te tale. Tot ce trebuie sa faci in aceaSla directie este sa intelegi ca
deta~ezi de 0 situalie, toate celelalte situalii sunt afectate de viata ili ofera un dar sub fonna fluxului de evenirnente care se
deta~area tao Sa spunem ca Ii-e frica de diini, dar ili dai seama eli succed intre na~terea ~i moartea la. Acesle evenimente te solicila ~i
ceilalli oameni nu se tem de aceste animale, ~i totu~i se descurca de te umplu de enluziasm, caci conduc la cre~terea ta spirituala.
minune in viala. De vreme ce tie ti-a fost frica de cami intreaga ta Pentru a Ie gestiona in mod confortabil, inima ~i mintea ta trebuie
viala, inseamna ca ai suferit din acest motiv, in timp ce allii nu au sa fie suficient de deschise ~i de expansive pentru a circumscrie
facut-o. Cu alte cuvinte, suferinla ta nu a avut niciun rost. De intreaga realitate. Singurul motiv pentru care acum nu fac acest
aceea, te decizi sa lucrezi cu tine insuti ~i sa te relaxezi ori de cate lucru este rezislenta pe care 0 opui. Invata sa nu te mai opui
ori vezi un caine. Cel mai bun instrument de lucru impotriva realitiitii ~i ceea ce inainte Ii se parea 0 situatie stresanta va deveni
rezistenlei este relaxarea. Aceastii relaxare deliberala iti schimba acum 0 simpla piatra de incercare de-a lungul calatoriei lale
nu doar relatia cu ciiinii, ci ~i relatia cu restul creatiei. Suflelul lau spirituale.
mvala aSlfel sa lase energiile perturbaloare sa treaca prin el. De
aceea, cu prima ocazie in care cineva ili spune sau face ceva care Ie
irita, tu iI tratezi aUlomal la fel cum ai procedat cu leama de ciiini.
Acest proces de Iranscendere a rezislenlei prin relaxare esle
benefic pentru toale situatiile din viala la, caci Ie invata practic
cum sa iti mentii inima deschisa atunci cand aceasta incearca sa se
mchida.
Relaxarea interioara profunda este 0 cale spirituala in sine. ESle
calea non-rezislentei, a acceptarii ~i a abandonarii de sine. Ea
consta in refuzul de a mai opune rezistenta energiilor care trec prin
tine. Daca ai dificultati in a practica aceastii cale, nu Ie condamna
singur. Continua sa lucrezi. Acest lucru cu sinele dureaza 0 viala,
dar efortul faCUI esle justifical de rezultatul final, care consla intr-o
deschidere lotala ~i in redescoperirea integritatii absolule a fiinlei .
A~dar, secretul consla in a Ie relaxa ~i in a Ie elibera de
energiile blocale mO~lenile din trecut, raciiod apoi fata numai
situatiei curente. Nu-ti mai face griji legate de restul. Daca Ie
180 181
 Capitolul 17

Contemplarea mortii

E xista un mare paradox cosmic care face ca unul din cei mai
buni mae~tri referitori la viala sa fie moartea. Niciun om ~i
nicio situalie nu te vor putea invala vreodata atat de multe ca
moartea. in timp ce allii doar iii spun ca tu nu e~ti una cu corpul
tau, moartea iti arata acest lucru. in timp ce allii iii reamintesc ca
bunurile materia Ie de care te cramponezi cu atata ardoare sun!
nesemnificative, moartea vine ~i Ii Ie ia intr-o singura clipa. in timp
ce allii iti spun ca tOli oamenii sunt egali ~i ca nu exista nicio
diferen!a intre bogali ~i saraci, moartea iti demonstreaza ca in fala
ei suntem eu tOlii la fel.
Singura intrebare care ramane este daca e~ti dispus sa a~tepli
pana in ultima clip;; pentru a afla invalatura mortii. Adevarul este
ca insa~i posibilitatea de a muri ne inva!a clipa de clipa. Un om
inlelept realizeaza ca poate muri in orice moment, expirand pentru
ultima data, fara sa mai inspire la loc. Acest lucru se poate
intiirnpla oricand ~i oriunde, ~i reprezinta 0 leclie arat de impor-
tanta incat merita sa Ii patrunzi mesajul. Un om in!elept imbrali-
~eaza in totalitate ~i fara rezerve realitatea, inevitabilitatea ~i
imprevizibilitatea mOI1ii.
Ori de eate ori ai difieultali, gande~te-te la moarte. Sa spunem
ca e~ti genul gelos ~i nu suporti ca altcineva sa se apropie de
consoarta tao in acest caz, gande~te-te ce se va intampla dnd nu
vei mai fi in aceasta lume. Ti s-ar parea normal ca persoana iubila

183
 Suf1ecul nefnliinru;t
sa continue sa traiascii singura, fara niciun partener care sa alba
grija de ea? Dad! poti trece peste problema ta personala, vei
constata eli iti do~ti ca persoana iubita sa fie fericita §i sa alba a
viala plina §i frumoasa. in acest caz, de ce te deranjeaza atat de tare
faptul ca vorbe§te cu a1tcineva?
Provocarea mortii te poate ajuta sa traie§ti pe cel mai inalt nivel
de con§tiinta posibil. Nu are insa niciun rost sa a§tepti sa iti dai
ultima suflare pentru a-ti atinge potentialul supremoUn om intelept
i§i spune intotdeauna: "Daca 0 singura respiratie este suficientli
pentru a-mi schimba pentru totdeauna destinul, atunci doresc Sa
triiiesc la nivelul meu maxim cat timp mai sunt inca in vialii. Nu Ii
voi mai chinui pe cei pe care Ii iubesc §i imi voi trai viata din
perspectiva aspectului cel mai profund al fiintei mele."
Numai din aceasta perspectiva pot deveni relatiile cu adevarat
profunde §i semnificative. Adeseori, noi ne purtam incredibil de
dur cu persoanele pe care Ie iubim, pomind de la premisa cil
acestea vor fi intotdeauna alaturi de noL Ce s-ar intlimpla insa daca
ele ar muri? Sau daca noi am muri? Tu ce ai face daca a! §ti ca
aceasta zi ar fi ultima data dind Ii poti vedea pe cei dragi? Sa
spunem ca un inger coboara pe piimant §i iti spune: "Rezolva-ti
problemele, ciici maine dimineala nu te vei mai trezi din somn.
Trebuie sa vii cu mine." A§adar, ai §ti cii vei vedea astiizi pentru
ultima oara toate persoanele pe care Ie vei intalni. Cum te-ai simti?
Cum ai interactiona cu ele? Ti-ar mai pasa de micile motive de
iritare §i de resentimentele marunte de zi cu zi? Catli iubire Ie-a!
oferi celor dragi daca ai §ti ca este pentru ultima oara cand Ii vezi?
Gande§te-te acum cum ar fi daca a! trai in acest fel in fiecare
moment din viata care ti-a mai ramas. Cu siguranlii, viata ta ar .
arata cu totul a1tfel. Merita sa contempli acest seenariu. Moartea nu
este un gand morbid. Ea este cel mai mare maestru aI vietii.
Gande§te-te putin la toate lucrurile pe care ti Ie dore§ti, convins
ca a! nevoie de ele, la timpul §i energia pe care Ie investe§ti in
diferite activitati. Imagineaza-ti ca urmeaza sa mori peste a
saptamana sau peste a luna. Ce ar schimba acest gand in viata ta
curenta? In ce fel ti-ar schimba el prioritlitile? La ce te-a! gandi?
184
Contemplarea morr;;
Reflecteaza la ultima ta saptllmana de vialii. Departe de a fi
morbid, acest scenariu este absolut minunat in continuare, pune-ti
aceasta intrebare: dadi asta ai face in ultima ta saptiimana de viata,
de ce iti risipe§ti restul timpului? De ce iti tratezi restul vietii ca §i
cum nu ar conta, ca §i cum ar fi mal putin prelios decat ultima
saptiimana de viata? De fapt, ce faci cu viata ta? Aceasta este
intrebarea pe care Ii-o pune rnaartea.
Sa spunem ca iii triiie§ti viata fara sa te gande§ti la moarte, iar
ingerul Mor\ii vine i§i iti spune:
- Vmo. Ti-a sunat ceasul.
1\1 Ii raspunzi:
- 0, nul Ar fi trebnit sa rna avertlzezi, astfel incat sa rna decid
ce sa fac in ultima mea saptlimana de viata. De aceea, am dreptulla
incii 0 saptiimiina.
~tii ce Ii-ar riispunde Moartea in acest caz?
- Dumnezeule! Ii-am oferit 52 de saptamani numai in acest an!
~i nite ce a! facut cu ele! Ce sens are sa iti mai ofer una? Ce a!
facut panll acum cu toate saptiimanile pe care ti Ie-am oferit?
Ce i-a! rllspunde?
- Hm, nu mi-am dat seama! Nu am fast atent... Nu am cremt
ca acestlUCTU conteaza.
Ciudat riispuns, avand in vedere ca se refera la propria ta viata!
intr-adevllr, moartea este un mare maestru, dar cine traie§te pe
acest nivel de coO§tiinlii? Indiferent ce varstli ai, tu iti poti da in
orice moment ultima suflare. Acest fenomen se intlimpla pretu-
tindeni in lume. Nu daar oamenii biitrani mor, ci §i bebelu§ii,
adolescen(ii sau tinerii. Ei rna! explra a data, dupii care s-au dus.
Nimeni nu §tie dina!nte cand Ii va suna ceasul, caci nu a§a
funqioneaza aceasta vialii.
in acest caz, de ce nu a! avea curajul de a reflecta regulat la
felul in care (i-a! trlli ultima saptiimana din vialii? Dad! Ie-a! pune
aceastii intrebare oamenilor treziti din punct de vedere spiritual,
ace§tia Ii-ar riispunde fara nicio dificultate, caci nu ar schimba
185
 Su{lewl neinlantuie
absolut nimic din ceea ce fac acum. Gandul la moarte nu ii tulbura
in nidun fel, caci mintea lor este complet lini~tita, iar ei sunt
perfect impaeali cu ei in~i~i. Daca moartea ar surveni peste 0 ora,
peste 0 saptamana sau peste un an, ei nu ar schimba absolut nimic,
caei nu mai au nicio dorinla neindeplinita. Cu alte cuvinte, ei i~i
traiesc viala plenar, nu fac compromisuri ~i nu joaca tot felul de
jocuri mentale.
De aceea, este important sa prive~ti moartea in fala, sau sa te
gande~ti cum ar fi dadi ai putea face acest lucru. Impaca-te cu tine
insuli ~i cu viala ta, astfel incat sa nu mai conteze cand vei muri cu
adevarat. Exista 0 poveste despre un mare yoghin care a declarat ca
intreaga viala s-a simlit de parca ar fi avut 0 sabie deasupra
capului, suspendata de un singur fir de paianjen. Cu alte cuvinte, el
~i-a trait intreaga viala din perspectiva unei morti iminente. :;Ii tu
e~ti la fel de apropiat de moarte. Ori de dite ori te urci in ma~ina,
ori de cate ori traversezi strada ~i ori de dite ori mananci ceva,
acesta ar putea fi ultimul lucru pe care it mai faci in aceasta viala.
Cu siguranla au existat oameni care au faeut exact acest lucru cu
cateva clipe inainte de a muri. .. A murit in timp ce i~i lua eina ... A
mudt intr-un accident de ma~ina, la doar caliva kilometri de casa ...
A murit intr-un accident de avion, in timp ce caUitorea catre New
York ... S-a culeat ~i nu s-a mai trezit niciodata ...... La un moment
dat, cineva a murit in timp ce facea ceea ce faci tu in momentul de
fala, indiferent ce facio
Nu trebuie sa te temi sa vorbe~ti despre moarte. Acesta nu este
un subiect deli cat, a~a ca nu trebuie sa te tensionezi atunci cand it
abordezi. Dimpotriva, folose~te-te de el pentru a-Ii trai viala mai
plenar, clipa de cJipa, cad fiecare moment conteaza. A~a i~i traiesc
viala cei care ~tiu ca nu mai au dedit 0 saptamana de trait in
aceasta lume fizica . Cu siguranla, ei Ii-ar spune ca cea mai
importanta saptamana din viala lor a fost aceasta. Cum ar fi insa
daca (i-ai trai fiecare saptamana in acest fel?
Intreabii-te de ce nu iIi traie~ti viala in acest fel? Oricum vei
muri. :;Itii foarte bine acest lucru. Ce-i drept, nu ~tii cando Atunci
cand acest lucru se va intampla insa, tot ce ai acum iti va fi luat.
186
Coneemplarea mor{ii
Vei lasa atunei in urrna ta toate posesiunile tale, pe toli cei dragi,
toate speranlele ~i visele tale legate de aceasta viala. Vei fi luat
atunci chiar din loeul in care te vei afla in acel moment. Nu vei mai
putea juca rolul pe care te-ai obi~nuit sa it joei. Moartea schimba
totul intr-o singura clipa. Aceasta este realitatea ei. Daca toate
aceste lucruri pot fi schimbate intr-un singur moment, poate ca ele
nu sunt aliit de reale cum par. Poate ca ar !rebui sa verifici mai des
cine e~ti. Poate ca ar !rebui sa cau(i cu mai multa asiduitate
adevarullegat de adevarata ta identitate.
Frumuselea acceptarii adevarurilor profunde consta in faptul ca
nu trebuie sa iii schimbi viala, ci doar felul in care (i-o traie~ti. Nu
conteaza atat de mult ce faci, ci cat de mult te implici in ceea ce
faci. Ca sa inlelegi mai bine, iIi propun sa luam un exemplu
simplu: ai ie~it de mii de ori afara, dar de cate ori ai apreeiat cu
adevarat acest lucru? Gande~te-te la cineva aflat pe parol de spital,
caruia medicul ii spune di nu mai are dedit 0 saptamana de trail.
Acesta se uita la doetor ~i il intreabii: .. Pot sa ies afara? Mai pot
privi 0 data cerul, pentru ultima oarP" Chiar daca afara ar ploua,
el ar dori sa mai simta 0 data ploaia pe pielea sa. Nimic nu i s-ar
parea mai pre(ios dedit acest lucru. Spre deosebire de el, tu nu iii
dore~ti insa sa simli ploaia pe pie lea tao Dimpotriva, te adaposte~ti
imediat ~i te fere~ti de ea.
Ce anume ne impiedica sa ne traim viala in aceasta maniera
plenara? Ce aspect din interiorul nostru se teme atiit de tare incat
ne impiedica sa ne bucuram cu adevarat de viala? EI este atat de
ocupat cu controlul realitalii astfel incat urrnatorul moment din
viala noastra sa fie a~a cum it dorim incat uita sa mai traiasca
plenar momentul prezent. :;Ii in tot acest timp, moartea ne prive~te
ce facem . Th nu iii do~ti sa iii traie~ti plenar viala inainte de a
muri? Cel mai probabil, moartea ta va surveni fara nieiun
avertisment. Foarte pulini oameni afla dinainte cand vor muri. Cei
mai mul(i dintre ei inspira pentru ultima oara fara sa ~tie ca nu 0
vor mai face niciodata.
De aceea, folose~te-te de fiecare zi din viala ta pentru a te
deta~a de acest aspect speriat care nu te lasa sa traie~ti plenar. De
187
 Su/1etul neinlOn(Uir
vreme ce tot ~tii til vei muri, spune ce ttebuie spus ~i fa ce ttebuie
fiicut. Integreazii-te plenar in momentul prezent ~i nu te mai teme
de ceea ce s-ar putea intiimpla in continuare. A~ traiesc oamenii
atunci cand se confruntli direct cu moartea. :;>i tu poli face acest
lucru, caci te confrunli cu moartea in orice moment.
Inva\ii sa traie~ti ca ~i cum ai privi in permanen\ii moartea in
fala, ~i vei vedea ca devii mai indriiznel ~i mai deschis. Daca ili vei
triii plenar viala, nu iii vor mai ramane "ultime dOrinle", caci Ie vei
fi ttiiit deja, clipii de clipii. Numai in acest fel poli experimenta
plenar viala, eliberandu-te de acea parte din tine care se teme de ea.
Th nu ai niciun motiv sa te temi de via\ii. De altfel, aceastli teama
va disparea de indata ce vei inlelege ca singurul lucru prelios pe
care il vei lua cu tine atunci dind vei muri va fi cr~terea ta spiri-
tuala derivata din tralrea plenara a vielii. Adevarata ta cariera este
viala ta, iar cea mai semnificativa relalie a ta este cea pe care 0 ai
cu propria ta via!a. Orice altceva inseamna sa te focalizezi asupra
unui aspect minor al vielii in incercarea de a-I da acesteia 0 semni-
ficalie. Singuru1lucru care da semnificalie vielii este dOrin\<! de a 0
trai plenar. Nu un eveniment particular poate da semnificalie vielii,
ci numai dOrinla de a experimenta plenar toate evenimentele sale.
Cum te-ai simli dadl ai ~ti ca urmatoarea persoana pe care 0 vei
vedea va fi ultima persoana pe care 0 vei vedea vreodatli? Cel mai
probabil ai fi plenar prezent, incercand sa absorbi in totalitate
aceasta experien!a in con~tiin!a tao Nu ar mai conta ce spune
persoana; te-ai bucura plenar de cuvintele sale, ~tiind ca aceasta va
fi ultima conversalie pe care 0 vei avea vreodatli pe acest pamant.
In aceste condi!ii, de ce nu ai !tata fiecare conversalie din via!a ta
cu aceea~i luciditate? Asta se intampla atunci dind afli ca e~ti pe
punctul de a muri: tu e~ti cel care se schimbii, nu viala tao Un
cautlitor spiritual autentic i~i propune sa traiasca in acest fel in
fiecare moment din via\a sa ~i nu lasa nimic sa it stea in cale. Th de
ce ai face-o? Oricum vei muri.
Daca ili propui sa traie~ti ca ~i cum aceasta ar fi ultima ta
saptiimfuta, mintea ta va scoate la suprafala tot felul de dorinle
reprirnate. Ea ili va vorbi de toate lucrurile pe care li-ai dorit
188
Conremplarea moqii
vreodata sa Ie faci, ~i probabil ca ai incepe sa Ie pui in practica. Ai
constata insa ca nu acesta este raspunsul. Aceastli atitudine nu
reprezinta dedit 0 incercare de a te bucura de anumite experien\e
speciale care te impiedica sa triiie~ti adevarata experienla a vielii.
Via\a nu este un lucru pe care il oblii, ci un proces pe care il
experimentezi. Ea existli cu sau fara tine, derulfutdu-se de miliarde
de ani. Tie li se face pur ~i simplu onoarea de a-li fi oferit un
crampei din ea. Daca e~ti prea ocupat cu incercarea de a obpne un
alt crampei, tu ri~ti sa 11 ratezi pe cel care iIi este oferit. Fiecare
experienla a vielii este diferita de celelalte ~i toate merita sa fie
triiite. Viala nu trebuie risipita, caci este 0 experienla exttem de
prelioasa. De aceea este moartea un maestru atat de perfect.
Gaode~te-te dit de pre!ioasa devine viala atunci cand 0 contempli
din perspectiva morpi irninente. Ar mai fi ea la fel de prelioasa
daca ai ~ti ca nu exista moarte? Cel mai probabil li-ai risipi fiecare
secunda de viala, pomind de la prezumlia ca oricum vei dispune
intotdeauna de ea. Lucrurile cele mai prelioase sunt cele rare.
Raritatea este cea care transforma 0 banala pietricica intr-o piatra
prelioasa.
~adar, moartea confera semnificalie vie!ii. Ea este cea mai
buna prietena a tao Este mantuitoarea tao De aceea, pentru numele
lui Dumnezeu, nu te mai teme de moarte. Descifreaza mesajul ei.
Cea mai rapida metoda de a-I inlelege consta in a realiza ca
singuru1lucru care conteaza este trairea plenara a fiedirui moment.
Daca vei triii in acest fel fiecare clipa din viala ta, te vei bucura de
o viala mai plenara ~i nu te vei mai teme de moarte.
Th te temi de moarte tocmai pentru ca iii dore~ti sa triiie~ti,
pentru ca te gande~ti ca mai ai inca de oblinut experienle pe care
nu le-ai trait. Foarte mulli oameni cred ca moartea Ie va lua ceva
important. Singurii care realizeaza ca ea Ie ofera ceva important
sunt oamenii inlelepli. Intr-adevar, moartea confera semnificalie
vie!ii. Oamenii sunt cei care i~i risipesc viala, ~i fac acest lucru in
fiecare clipa. De pilda, tu te urci in m~ina ~i conduci paoa ajungi
la destinalia dorita, dar nu vezi nimic din ceea ce iii iese in cale.
Nici macar nu e~ti prezent, caci e~ti prea ocupat cu gaodurile tale,
189
 Sufletul neinliin{uit
referitoare la ceea ce ai de fikut In continuare. Te gande~ti la ce vei
face peste 0 luna, sau chiar peste un an, ~i In tot acest timp ratezi
experien\a momentului prezent. Asta nu Inseamna sa l\i traie~ti
via\a, ci doar sa traie~ti In mintea tao A~adar, tu e~ti cel care se
priveaza singur de viala. Moartea nu IIi rape~te practic nimic. Ea
nu face decat sa te ajute sa l\i recape(i via\a, fikandu-te sa devii
atent la momentul prezent. Ea te face sa l(i spui: "Doamne, voi
pierde toate aceste lucruri. Imi voi pierde copiii. Acestea ar putea fi
ultimele mele clipe cu ei. De acum Inainte Imi propun sa fiu mai
atent la ei, la consoarta mea ~i la to\i prietenii mei. Doresc sa rna
bucur mult mai intens de via\a!"
Dacii l(i traie~ti plenar fiecare experien\a de via\a, moartea nU-(i
mai poate lua nimic, ciki tu te sim(i deja perfect Implinit. De
aceea, un om In\elept este Intotdeauna pregatit de moarte. Pentru el
nu conteaza cand va surveni moartea reala, caci experien\a sa este
deja completa ~i integrala. Sa spunem cii l(i place muzica mai
presus de orice. Intotdeauna (i-ai dorit sa ascul(i compozi(iile tale
clasice favorite cantate de orchestra ta preferata. Acesta a fost visul
vie\ii tale, iar la un moment dat (i I-ai Indeplinit. Momentul te-a
fikut sa te sim(i camp let, Inca de la primele note. Aceasta
experien\a l\i arata ca este suficient un singur moment pentru a
atinge starea de pace transcendentii. Tu nu ai nevoie de mai mult
timp Inainte de a muri, ci de 0 mai mare intensitate a experien\elor
traite In timpul care l\i este acordat.
Aceasta este maniera de a-Ii trai plenar via\a, clipa de clipa.
Trebuie sa la~i experien\ele vie(ii sa te umple pana la refuz, sa l\i
atinga chiar ~i cele mai profunde aspecte ale fiin\ei. Tu po(i face
acest lucru In fiecare moment. Chiar daca (i se Intampla ceva
teribil, gande~te-te ca ai de-a face doar cu una din experien\ele
oferite de via\a. Moartea (i-a fikut 0 mare promisiune, care te poate
ajuta sa l(i gase~ti pacea interioara. Ea te-a Invalat ca toate lucrurile
sunt trecatoare, derulandu-se In limp ~i spa(iu. Daca vei avea
rabdare, va trece ~i asta.
Omul In\elept realizeaza ca, In ultima instan\a, via\a Ii apar(ine
mor(ii. Atunci cand l(i va suna ceasul, moartea va veni ~i l(i va lua
190
Contemplarea mor{ii
via\a. Ea este stapana, iar tu e~ti doar slujitorul ei. Oamenii
folosesc expresii precum: "A primit 0 a doua ~ansa In via\a" sau "A
Imprumutat mai mult timp." De la cine a Imprumutat mai mult
timp respectiva persoana? De la moarte, fire~te. Moartea este cea
care vine ~i I~i revendica ce este al ei, caci viala este 0 proprietate
care i-a apar(inut Intotdeauna. De aceea, este important sa cultivi 0
rela(ie sanatoasa cu moartea, iar aceasta nu trebuie sa fie bazata pe
teama. Fii recunoscator mOr(ii pentru ca l\i daruie~te Inca 0 zi ~i
Inca 0 experien\a, precum ~i pentru raritatea care face ca via\a sa
fie atat de pre(ioasa. Daca vei proceda astfel, tu nu I\i vei mai risipi
viata, ci 0 vei aprecia in permanenta.
Moartea este realitatea ultima a vie\ii. De aceea, yoghinii ~i
sfin(ii 0 accepta plenar. Sfantul Pavel a spus: ,,0, moarte, unde este
spinul tau? 0, mormantule, unde este victoria ta?" (1 Corinteni
15:55). Marile spirite nu se tern sa vorbeasca de moarte. Unul din
locurile tradi(ionale de medita(ie ale yoghinilor sunt cimitirele ~i
locurile de ardere a mor(ilor. Ei I~i reamintesc astfel de fragilitatea
corpului uman ~i de inevitabilitatea mor(ii. Budi~tii sunt Inva\a(i de
mae~trii lor sa contemple natura efemera a lucrurilor. Aceasta este
marea lec(ie pe care 0 preda moartea.
De aceea, nu te mai risipi In inutilul monolog mental, ci con-
templa natura efemera a vie\ii. Gande~te-te la lucrurile cu adevilrat
importante. Nu te mai teme de moarte. Dimpotriva, las-o sa te
elibereze ~i sa te Incurajeze sa IV traie~ti plenar via\a. Reline Insa:
via\a ta nu l\i apar(ine. De aceea, experimenteaza plenar via\a care
l\i este oferita, nu cea din mintea ta, pe care (i-ai dori-o. Nu-(i risipi
inutil viala Incercand sa generezi 0 alta realitate. Apreciaz-o pe cea
care l\i este oferita. Chiar nu In\elegi cii fiecare minut care trece te
apropie din ce In ce mai mult de moarte? Aceasta este perspectiva
corecta asupra vie\ii. Traie~te-(i via\a ca ~i cum ai fi pe punctul de a
muri, pentru ca chiar e~ti.
191
 Capitolul 18

Secretul Caii de Mijloc

N iciO discupe despre triiirea viepi ca pe 0 cale spirituala nu ar

fi completa flira comentarea uneia din cele mai profunde
invalaturi spirituale, cea referitoare la Tao. Este foarte dificil sa
analiziim ce este ceea ce Lao-tzu a nurnit "Tao". Intr-o traducere
literala, acest cuvant inseamnli "Calea". Tao este un concept amt de
subtil incat nu putem practic decat sa facem speculapi referitoare la
el, flira a-I atinge vreodata plenar. Tratatul lui Lao-tzu stabile~te
fundamentele tuturor principiilor vietti. El vorbe~te despre echi-
librul dintre yin ~i yang, dintre principiul feminin ~i cel masculin,
dintre intuneric ~i lumina. Este u~or sa cite~ti Tao Ie Ching fara a
inlelege nimic din el, dar se poate intampla la fel de bine sa cite~ti
fiecare cuvant din el cu lacrimi in ochi. Intrebarea este: de unde
provine cunoa~terea ~i in\elegerea adevarului pe care incearcii sa il
exprime aceastil lucrare?
Din pacate, inva\aturile spirituale mascheaza adeseori esen\a
adevarului prin cuvinte mistice. In realitate, conceptul de Tao este
destul de u~or de in\eles. Top cei care au invatat secretele viepi
recunosc adevarurile descrise in el fara sa trebuiasca sa citeasca
aceasta lucrare. Daca do~ti sa il in\elegi pe Tao, trebuie sa mergi
pas cu pas ~i sa reduci torulla simplitatea sa ultima. In caz contrar,
ri~ti sa n ratezi pe Tao, chiar dadl acesta se afla chiar in fa\a
ochilor tili.

193
 Su(leru/ neinldn{uit Secreru/ Cd;; de Mijloc

Cea mai simpla modalitate de a-I aborda pe Tao sunt intrebarile de separap indit sa nu va vede!i cu anii. Amhele extreme sunt la fel
extrem de simple, aproape retorice. Spre exemplu: este bine ca de nepllicute. Indiferent daca e~ti prea apropiat sau prea indepanat
cineva sa manance din cand in cand? In mod evident, da. Este bine de ea, cen este ca nu va vep mai vorbi mult timp. Orice aspect al
insa ca el sa manance tot timpul? In mod evident, nu. Undeva intre realitapi are extremele sale, yin-ul ~i yang-ul sau.
cele doua extreme se afla Tao. Este bine ca cineva sa posteasca din
Sa lulim acum un exemplu mai subtil. Temperatura de 3.000 de
cand in cand? In mod evident, da. Este bine insa ca el sa nu
grade Celsius nu te atrage, dar nici cea de zero absolut. Nu dore~ti
manance niciodata? Nu. Pendulul oscileaza intre cele doua extre-
sa mori de foame, dar nici sa te imbolnave~ti pentru ca ai mancat
me: 'ntre moanea in urma lilcomiei excesive ~i moanea prin
prea mult. Sa spunem insa eli apropierea de a1tcineva pana cand
infometare. Acestea sunt cele doua extreme pe care Ie atinge el: yin
devenip de nedesplif\it te atrage. Acest lucru se datoreazii faptului
~i yang, expansiunea ~i contrac!ia, aqiunea ~i non-acpunea. Tot ce
ca pendulul a !nctinat prea mult in direqia opusa la acest capitol.
exista are doua extreme, precum ~i grada!ii intre ele. Cine cultiva
Ai fost prea mult timp singur - ai cinat de prea multe ori singur, ai
extremele nu poate supravie!ui. Cu alte cuvinte, cele mai extreme
viizut prea multe filme singur ~i ai calatorit de prea multe ori
lucruri in via!a sunt chiar extremele. De pilda, iii place vremea
singur. Cu alte cuvinte, pendulul tiiu este descentrat.
calda? Probabi! ca da. Ti-ar placea insa ca temperatura sa urce
pana la 3.000 de grade Celsius? Pupn probabil, caci te-ai vaporiza ~tiin!a ne !nvata ca daca tragem un pendul panii la 30 de grade

instantaneu. [nvers, i\i place vremea racoroasa? Poate ca da, dar in partea dreapea ~i apoi ii dam drumul, el va merge pana la 30 de
!i-ar placea sa traie~ti la zero absolut? In acest caz, moleculele grade in panea stanga. Nu avem nevoie de Lao-tzu ca sa ~tim acest
corpului tau ar inceta complet sa mai vibreze. lucru. Legile interioare nu difera cu nimic de cele exterioare.
Acelea~i principii guvemeaza intreaga lume. Daca tragi un pendul
Sa luam un alt exemplu, mai pu!in extrem. I!i place sa fii
intr-o parte ~i ii dai drumul, el va merge in panea opusa pe 0
apropiat de 0 alta persoana? Probabil ca da. Ce-ai zice insa daca ai
distanta egalii cu prima. Daca ai lacut foamea zile la rand, iar
fi atat de apropiat de ea incat nu v-ali mai despar\i niciodata? Cum
cineva ip pune 0 farfune cu manare in fatil, nu vei manca foane
te-ai simp daca ar trebui sa manca!i impreuna, sa mergep impreuna
civilizat, ci i\i vei indesa mancarea in gura la fel ca un animal.
oriunde te-ai duce ~i sa facep totul impreuna? Daca ai vorbi la
Gradul in care te vei compona ca un animal este identic cu gradul
telefon, ar trebui sa folose~ti speaker-ul, ca sa poata panicipa ~i ea
infometiirii tale, suficient de mare pentru a-p scoate la iveala
la conversapa tao Practic, ap fi atat de apropia!i incat ali fi una ~i
instinctele animalice.
aceea~i persoana. Cat timp crezi ca ai putea supona aceasta
situa!ie? A§adar, ce este Tao? Tao se afla intotdeauna la mijloc. EI este
locul in care energia nu trage in nicio direcpe. Pendulul se aflii
Aceasta este una din extremele rela!iilor interumane. Cealalta
intr-un echilibru perfect in ceea ce pnv~te hrana, rela!iile, sexul,
extrema consta in a-Ii dori spa!iul tau personal, sa fii independent
banii, acpunea, non-acpunea ~i arice a1tceva. Once aspect are 0
~i sa faci intotdeauna numai ce i!i place, sa fii separat de cealalta
latura yin ~i una yang. Calea (Tao) este locul in care aceste forte se
persoana astfel incat sa ai ce sa ii impana~e~ti atunci cand e~ti
echilibreazii in eacere. Atal timp cat nu vei ie~i de pe Cale, ele vor
impreuna cu ea. Ciit de independent po!i fi? Sa spunem ca mananci
continua sa coexiste intr-o armonie perfecta. Daca dore~ti sa
separat de ea, ciilatore~ti separat ~i locuie~ti separat. Dacii impingi
intelegi ce este Tao, trebuie sa analizezi ce anume exista intre cele
aceasta independen!a la extrema sa absoluta, intre tine ~i cealalta
doua extreme, pomind de la premisa eli niciuna nu poate dura. Cat
persoana nu ar mai exista nicio rela!ie. Pe un alt nivel, puteli fi atat
timp poale ramane un pendul intr-una din pozipile sale extreme?
194 195
 Suf7etuf nefnfdntuit
Doar 0 fraqiune de secundii. Cit timp poate riimane el in repaus
(in punctul de mijloc)? Oridit de mult timp, respectiv atat timp ciit
nu este scos din aceastii pozi\ie de 0 foqii. Asta inseamnii Tao. EI
reprezintii intotdeauna centrul, ceea ce nu inseamnii cii el riimane
static §i fix. A§a cum yom vedea in continuare, Tao este un prin-
cipiu dinamic.
Mai intai de toate, trebuie sii in\elegi insii cii de vreme ce tot
ceea ce existii are un aspect yin §i unul yang, tot ceea ce existii are
inclusiv un punct de echilibru individual. Tao este armonia tuturar
acestor puncte de echilibru intre\esute. Acest echilibru global i§i
men\ine stabilitatea de§i evolueazii in timp §i spa\iu, iar puterea lui
este fenomenalii. Dacii dore§ti sii i\i imaginezi puterea lui Tao,
gande§te-te cat de multii energie se pierde pentru a oscila dintr-o
parte in cealaltii. Sii spunem cii dore§ti sii ajungi din punctul A in
punctul B, dar in loc sii mergi in linie dreaptii, 0 apuci pe 0
traiectorie sinusoidalii in jurul acesteia. in acest fel drumul tiiu va
dura extrem de mult, iar tu vei risipi foarte multii energie. Cu alte
cuvinte, nu este eficient sii oscilezi de-a lungul ciiii. Pentru a fi
eficient, trebuie sii i\i centrezi intreaga energie asupra ciiii. Dacii
vei proceda astfel, energiile care s-ar fi risipit prin oscilalia in jurul
ciiii vor fi atrase ciitre centru. Aceastii concentrare a energiilor
permite realizarea mult mai eficientii a sarcinilor. in asta constii
puterea lui Tao. Dacii vei renun\a sii mai oscilezi dintr-o extremii in
cealaltii, vei constata cii dispui de 0 energie infinit mai mare decat
Ii-ai fi imaginat vreodatii. Ajungi astfel sii faci in cateva minute
ceea ce altcuiva i-ar lua cateva ore. Acliuni care pe allii i-ar epuiza,
lie nu i\i consumii aproape deloc energia. Aceasta este diferen\a
intre oscilalia intre cele douii extreme §i centrarea in scopul de a
realiza ceva.
Acest principiu ac\ioneazii in toate aspectele vielii. Atunci ciind
te afli in echilibru, tu miinanci atunci ciind este vremea sii miinanci
astfel incat sii i\i menlii 0 siiniitate perfectii. Orice alt tipa;
alimentar reprezintii 0 risipii de energie datoratii fie unui consum
excesiv, fie unuia deficitar, fie consumiirii unor alimente
inadecvate. Este infinit mai eficient sii Ii oferi corpului substan\ele
196
Seeretuf Gdii de Mijloe
nutritive de care are nevoie intr-o manierii echilibratii decat sa il
supraincarci sau sa il subnutre§ti.
Ori de cate ori oscilezi catre extreme, in orice domeniu al vie\ii,
tu consumi practic 0 energie uria§a. Cu dit extrema este mai
indepartata de centru, cu atat mai consumatoare de timp devine ea.
Spre exemplu, 0 relalie in care ai insista sa ramai tot timpul impre-
una cu celiilalt Ii-ar consuma intregul timp. Singura posibilitate de
a lucra ar fi sa ave\i amandoi acela§i serviciu. La extrema opusa,
daca nu ai avea niciun fel de rela\ie §i daca te-ai simli singur §i
trist, nu ai putea realiza mare lucru. A§adar, tu ai nevoie de intreaga
ta energie pentru a te situa intr-o extrema sau alta. Ineficien(a
acliunilor tale este determinata de gradul tiiu de descentrare. Tu i\i
vei folosi energia direct proportional cu acesta pentru a ajusta
mi§carile pendulului tiiu interior. Extremele sunt profesori ideali.
Atunci dind Ie examinezi, este u§or sa i\i dai seama dit de
neplacute sunt efectele tiparelor comportamentale dezechilibrate.
Sa luam exemplul unei persoane care fumeaza ligara de la
\igara. Ea are in permanen\a 0 \igara in gura, iar inainte de a 0
stinge, i§i aprinde cu ea 0 alta. Acest om investe§te 0 mare parte
din energia sa fumand. EI i§i cumpara ligari, Ie aprinde §i Ie
fumeaza. in plus, este preocupat sa gaseasca locuri in care poate
fuma, caci acest lucru nu este permis peste tot. Dat fiind ca nu-i
place sii iasa afara pentru a fuma, el se alatura comitetelor care
militeaza pentru permiterea fumatului in locurile publice. Observa
a§adar cat de multa energie investe§te el in fumat. Sa spunem acum
ca acest om se decide sa renun\e la fumat. Daca il vei intreba un an
mai tarziu ce a facut in ultimul an, el i\i va raspunde ca s-a lasat de
fumat. in asta a constat via\a lui un intreg an de zile! La inceput a
incercat sa mestece guma pentru a uita de fumat, dar acest lucru nu
I-a ajutat prea mull. Apoi a incercat plasturele cu nicotinii, dar nici
acesta nu I-a ajuta cine §tie ceo De aceea, s-a decis sa recurga la
hipnoterapie. Dat fiind ca pendulul a fost dus pana la extrem in
cazul fumatului de acest om, el a trebuit sa ajunga mai intai in
extrema opusa pentru a se putea lasa de fumat. Ambele extreme au
reprezentat 0 pierdere colosala de timp §i de energie, care ar fi
putut fi investite in alte domenii mai productive ale vie\ii sale.
197
 Sufletul neinliintuit
Alunci cand 1!i chellUie~1i energia incercand sa menlii anumile
extreme, IU nu mai poli progresa, fiind prins in rutina. Cu cat 0
extrema este mai pronunlala, cu atat mai mic este progresul lau
inainte. Th iii sapi practic propria tran~ee, iar apoi ramai blocat in
ea. In acest fel, nu-Ii mai ramane niciun pic de energie pentru a Ie
deplasa prin Tao, caci loale pUlerile lale sunt imobilizale in
extremele in care te complaci.
Calea se afia inlotdeauna la mijloc, dici acesta eSle locul in care
energiile sunl echilibrate. Cum poli opri insa pendulul sa oscileze
caIre limilele sale eXlerioare? In mod uimilor, nu trebuie sa faci
absolul nimic in aceasta direclie. Tot ce trebuie sa faci esle sa illa~i
in pace. Pendulul nu oscileaza catre una sau alta dintre extreme
decal atunci cand esle alimental cu energie. De aceea, lasa extre-
mele in pace. Nu mai participa la ele, iar pendulul va reveni in mod
nalUral in centrul sau. Pe masura ce se va apropia de centru, IU vei
avea la dispozilie din ce in ce mai multa energie, pentru simplul
motiv ca energia pe care 0 risipeai inainte iii va sta acum la
dispozilie.
Daca oplezi pentru centru ~i nu mai participi la extreme, il vei
cunoa~te pe Tao. Acesta nu poale fi prins cu mana; nu poale fi nici
macar atins. EI nu este altceva dedil maniera energiei de a
reacliona alunci dnd este lasata in pace ~i nu este pusa sa oscileze
intre extreme. Ea i~i gase~te propria cale catre centrul IUlUror
evenimentelor ce se petrec in via\a la ~i ramane lini~tila acolo. Tao
este gol. La fel ca ochiul uraganului, secretul pUlerii sale consta in
vidul sau. Toate lucrurile se inviirtesc in jurul lui, dar el ramane
nemi~cat. Intregul vartej al vielii i~i extrage energia din centru, la
fel cum centrul i~i extrage energia din vartejul vietti. Aceste legi se
aplica prelUtindeni: in nalUra, in condiliile atrnosferice ~i in orice
aspect al vielii lale.
Dadi te vei centra prin neparticiparea la vartejurile exterioare,
energiile tale i~i vor gasi in mod nalUral echilibrul. Con~tiin\a la va
deveni infinit mai lucida, caci va beneficia de acesl surplus colosal
de energie. Experien\a integrarii in momenlUl prezent va deveni
slarea ta nalUrala. Th nu te vei mai fixa asupra anumitor lucruri ~i
198
Secretul Caii de Mijlae
nu Ie vei mai gandi la extreme. Cu cat vei deveni mai lucid, cu atat
mai mult Ii se va parea ca evenimentele vielii se deruleaza cu
incetinilorul. Ele nu Ii se vor mai parea confuze sau cople~itoare,
indiferent in ce vor consla.
Marea majoritale a oamenilor nu traiesc in acesl fel. Spre
exemplu, in cazul in care i~i conduc ma~ina, iar allcineva Ie taie
calea sau Ii depa~e~te, ei devin iritali ~i plini de resentimenle in ora
urmatoare, sau poate intreaga zi. Pentru cel care este integrat in
Tao, evenimentele dureaza exact atat cat se deruleaza. Daca acest
om conduce, iar allcineva il depa~e~le, el simte cum energia sa
linde sa devieze de la cenlrul ei, dar se deta~eaza ~i revine imediat
in centru. EI nu da nieiodata curs extremelor, a~a eli energia sa
revine imediat la cursul ei obi~nuit. Atunci cand se intampla
urmatorul eveniment, el este prezent, nu este pierdut in gandurile
sale referitoare la primul incident. EI este intotdeauna prezenl, fapt
care il face sa fie infinit mai efieient decat oamenii care reaqio-
neaza la dezechilibrele lor din trecut. Aproape orice om are un prag
dincolo de care uita de sine. Cine mai supravegheaza insa energiile
fiin\ei atunci cand con~tiinla nu este prezenla? Reline: cine ramane
prezent ~i nu i~i uita niciodata obiectivele ca~liga inloldeauna in
final.
AlUnci dnd avansezi pe Cale (Tao), tu e~ti inlotdeauna prezenl,
iar viala la devine de 0 simplitate absoluta. Pe acest nivel, este
intotdeauna u~or sa inlelegi ce se intampla, caci viala se deruleazii
chiar in fa\a tao Invers, dad\ te implici In extreme, in interiorul tau
se manifesta tot felul de reaqii care fac ca viala sa Ii se para
confuzii. In realitate, confuzia exista in tine; ea nu are nimic de-a
face cu viala propriu-zisa.
AlUnci cand ie~i din starea de confuzie, totul devine simplu.
Daca nu mai ai nicio preferinla, iar singura dorinla care Ii-a mai
ramas este sa ramai centrat, viala se deruleaza prin fa\a ta, in timp
ce IU ramai in permanen\a in centru. Exista un fir ro~u invizibil
care trece prin intreaga realitate. Tot ceea ce exista treee in tacere
prin aeest centru perfect echilibrat. Acesta este Tao. EI exista cu
adevarat ~i poate deveni manifest in rela\iile tale, in dieta ta ~i in
199
 Su(1etul neinldn{uic
activitalile tale de afaceri. Practic, el exista pretutindeni ~i in toate.
Tao este ochiul furtunii, locul in care tumultul se lini~te~te ~i
devine tacut.
Pentru a inlelege mai dar ce inseamna sa te ancorezi in acest
centru, ip propun sa luam exemplul unei barei cu panze. Una din
extremele navig3rii cu 0 astfel de barea este situapa in care nu bate
deloc vantul, caz in care nu ne indreptiim nica;eri. Cealalta eXtrema
este cea a unei furtuni in care vantul bate cu putere maxima, dar in
care panzele nu sunl ridicale. Nlci in acest caz nu ne indrept.'im
nicaieri. Navigapa este un exemplu ideal pentru a ilustra ceea ce
dorim sa spunem, intrucat presupune interacpunea foarte mullor
forte: vantul, panzele, carma ~i lensiunea franghiilor cu care sunt
prinse panzele. Complexitalea jocului aceslor forte este colosala.
Ce Se int.'impla daca vantul bate, dar panzele sunt lasate sa fluture
liber? Barca nu va avansa in direcpa dorila de noi, ci va pluti
haotic. Daca ele sunl stranse prea tare, existii riscul ca barca sa se
rastoarne. Pentru a naviga corect, panzele trebuie sa aiba un grad
foarte precis de intindere, aSlfel incat sa creeze un echilibru perfeci
intre vantul care bale ~i panzele barcii, care nu trebuie sa fie nici
prea stranse, nici prea Iibere. imagineaza-p senzapa pe care 0 simle
o persoana care navigheaza cu 0 astfel de barca atunci cand aceasta
trage corect de franghii. Ea simle un echilibru perfect. Atunci cand
direcpa vantului se schimba, i~i modi fica ~i ea stransoarea. in acest
fel, se simle una cu vantul, cu barca sa ~i cu apa. Intr-adevar, loate
fortele se afla in armonie. Daca una din forte se modi fica, celelalte
se adapteaza imedial la schimbare. Asia inseamna sa avansezi pe
Cale.
In Tao al navigapei, punctul de echilibru nu este static. De fapt,
avem de-a face cu un echilibru dinamic. Cel care navigbeaza trece
de la un puncl de echilibru la allul, de la un centru la altul. EI nu
mai are preferinle ~i nu se mai gande~te la concepte, ci se lasa
calauzit direct de fortele in centrul carora se afla. Atunci cand te
afli pe Cale, nimic nu mal este personal. Tu e~ti un simplu
instrument in mainile fortelor care acponeaza ~i participi la
menpnerea echilibrului ~i a armoniei. In acest scop, trebuie sa
200
Secretul Coii de Mij/oc
atingi acel puncl in care nu te mai intereseaza a!tceva dedit
pastrarea echilibrului, nu propriile lale preferinle referitoare la felul
in care ai dori sa arale lucrurile. Acest lucru este valabil pentru
intreaga viala. Cu cat vei invala sa te descurci mai u~or cu
pastrarea echilibrului, cu atat mai u~or 1ti va fi sa navighezi prin
vialii. Atunci dind te integrezi in Tao, efortul personal dispare,
indiferent ce facioVial" continua sa se deruleze, tu continui sa fii
prezent in ea, dar nu 0 mai orientezi in nicio direcpe. Nu mai simp
nicio povara ~i niciun stres. Fortele se descurca de minune singure,
in timp ce tu nu faci altceva dedit sa rama.; in centrul lor. Asta
inseamna Tao. Acesta este cel mai minunat loe in care Ie pop afla.
Nu 11 pop atinge, dar pop deveni una cu el.
Mai devreme sau mai tiirziu, vei inlelege di aliit timp cal te afli
pe Cale (in Tao), nu trebuie sa te treze~ti, sa vezi ce ai de facm, iar
apoi sa treei la faple . In Tao ~ti orb, ~i trebuie sa invep cum sa fii
astfel. Tu nu ai de unde sa ~tii incotro se indreapta Tao; tot ce pop
face este sa 11 insol~ti. Orbii se plimba cu ajutorul unui baston.
Metaforic vorbind, atunci cand te afli in Tao, acest basion devine
instrumentul care Ie ajuta sa sesizezi extremele, respectiv lalurile
yin ~i yang. Cine se folose~te de un astfel de baston avanseaza
lovind cu el in dreapla ~i in stanga. in acest fel, el nu incearea sa
descopere unde trebuie sa calce, ci unde nu trebuie sa calce. Cu
aite cuvinle, el cauta extremele. Dad! nu ip gase~ti calea, lot ce
pop face este sa caup marginile ei. Daca Ie gase~ti, trebuie sa Ie
fe~ti de ele, ~i astfel vei ramane pe Cale. Aceasta este manlera de
a ramane in Tao.
Toate marile invalaturi vorbesc despre calea centrului (de
mijIoe) sau a echilibrului. Caula intotdeauna sa descoperi daca te
afli pe ea sau daca te-ai ratacit in extreme. Extremele dau
intoldeauna na~tere propriilor lor opu~i. De aceea, cel inleIepl ~tie
sa Ie recunoasdi. ~i sa Ie evile. Descopera-p echilibrul in centru ~i
vei tra; astfel in armonie.
201
 Capitolul19

Ochii plini de iubire ai lui

Dumnezeu

e putem ~ti noi despre Dumnezeu? Exista foarte multe

C tnva!aturi, concepte ~i opinii legate de Acesta, dar toate sunt
atinse de oameni. In ultima instan!a, este uimitor cat de con forme
sun! ideile noastre legate de Dumnezeu cu diferitele culturi din
care Ie-am preluat.
Din fericire, tn adancurile fiin!ei noastre exista 0 conexiune
profunda cu Divinitatea. Exista tn noi un aspect care transcende
sinele personal (egoul). Dad dore~ti, tu pop opta pentru a te
identifica tn mod con~tient cu acest aspect, ~i nu cu psihicul sau cu
corpul tau. Daca vei face acest iucru, tn tine va tncepe sa se
petreaca un proces de transformare naturala. Daca vei observa cu
atenpe acest proces, vei descoperi treptat ce tnseamna sa te apropii
de Dumnezeu. Cu alte cuvinte, vei in!elege ce tnseamna sa
evoluezi tn direC\ia Spiritului. Schimbarile care se petrec in tine
reflecta fOf\a cu care te identifici. ~ cum ploaia uda ~i focul
tncalze~te, tu po!i cunoa~te natura lui Dumnezeu uitandu-te tn
oglinda sine lui tau transforma!. Aceasta nu este 0 filozofie, ci 0
experien!a directa.
Cre~terea spirituala poate fi experimentata la fel ca orice
altceva. Daca ai trecut 0 data prin experien!a maniei, a negativitapi
~i a resentimentelor, ~tii ce inseamna aceasta experien!a ~i 0
recuno~ti imediat atunci cand ea tinde sa se repete. iii dai seam a ce
203
 Su{1ecul neinlan{uit
simte inima ta, ce gande§te mintea ta §i ce actiuni e§ti tentat sa
intreprinzi. Cu alte cuvinte, tu cuno§ti acest spatiu. Din nou, nu
avem de-a face cu 0 filozofie, ci cu 0 experienta directa.
Daeli. iii vei transcende acest aspect, in timp vei uita de tensiuni
§i de anxietate. Norul vibratiilor inferioare se va distanta din ce in
ce mai mult de noul sediu aI con§tiintei tale. EI va continua sa
existe, dar atat timp cat nu te mai identifici §i nu te mai cramponezi
de el, nu te va mai putea afecta. Pe masura ce te eliberezi de
vibratiile inferioare, nu Ie mai consideri una cu tine §i nu Ie mai
acorzi nicio importanta. In acest fel, spiritul liiu se inalta.
Cum poti §ti ca spiritul tau se inalta? La fel cum §tii ca respiri,
ca ai ganduri sau ca focul arde: prin experienla directa.
Ce inseamna sa te inalti? Este 0 experienla a scufundarii in
interior. Sinele tau pamantesc are 0 infiuenta din ce in ce mai mica
asupra ta, iar tu incepi sa te simti din ce in ce mai spatios in
interiorul tau. Distanla dintre tine §i gandurile §i emotiile tale
cre§te. Tu te scufunzi in interiorul con§tiinlei, dar percepi aceasta
mi§care ca pe 0 ascensiune.
Ce simti atunci cand te inalti? Simti din ce in ce mai putina
teama, manie §i din ce in ce mai putine complexe. Nu mai simti
resentimente fala de ceilalti oameni. Nu te mai inchizi §i nu mai
devii contractat atunci cand inrn in contact cu ei. Vei continua sa
experimentezi lucruri care nu iii sunt pe plac, dar acestea nu te vor
mai afecta la fel de mult. Ele nu vor putea ajunge pana la sediul
con§tiintei tale, caci acesta se afia in spatele aspectului egotic care
reaC\ioneaza in fala lor. Toate acestea sunt experienle reale, nu
simple pove§ti pe care Ie auzi. Ele se petrec in mod natural atunci
cand te deta§ezi de vibratiile inferioare ale fiinlei tale. Tu te
scufunzi in interiorul con§tiinlei §i te inalti astfe) mai presus de
aceste vibratii (pe nivelul unor vibratii superioare).
Incolro te indrepti acum? Chiar daca nu ai nicio baza teoretica
pentru a inlelege ce se intampla cu tine, tu traie§ti in mod
incontestabil experienta eli te indrepti intr-o anumita direC\ie. Iii
dai seama ca te apropii din ce in ce mai mult de fiinta ta spiritua)a.
204
Ochii plini de iubire oi lui Dumnezeu
Te asociezi din ce in ce mai putin cu aspectul fizic §i cu cel
psihologic al fiintei tale, §i te identifici din ce in ce mai mult cu
fiuxul energiei pure.
Ce simti atunci dind te identifici din ce in ce mai mult cu
spiritul, §i nu cu forma? Pana acum, operai in lumea exterioara
simtind 0 stare constanta de anxietate §i de tensiune; acum incepi
sa operezi simtind 0 stare de iubire, pe care 0 percepi fara niciun
motiv. Iubirea, deschiderea, frumuselea §i aprecierea devin insu§i
fundalul existenlei tale. Nu trebuie sa te fot1ezi pentru a simti
aceste lucruri, caci asta simte Spiritul. Daca cineva te intreaM cum
se simte corpul tau, i-ai putea raspunde ca acesta se simte necon-
fortabil dintr-un motiv sau a1tul. Daca te intreaba cum se simte
psihicul tau, eel mai probabil i-ai raspunde ca acesta se teme §i se
plange tot timpul, daca e§ti complet sincer cu tine insuti· Daca te
intreaba insa cum se simte Spiritul tau, i-ai raspunde ca acesta se
simte excelent, pentru ca aceasta este starea lui naturala. Spiritul se
simte intotdeauna bine, deschis §i luminos.
De indalii ce devii con§tient de acest lucru, incepi sa te centrezi
in mod natural din ce in ce mai mult in aspectul spiritual al fiintei
tale. Nu faci acest lucru aspirand catre Spirit, ci deta~ndu-te de
aspectele care nu sunt una cu el. Practic, nu exista nicio alta cale.
Sinele personal (egoul) nu poate contacta Spiritul. Acesta din urma
se reveleaza numai atunci cand egoul este transcens. Pe masura ce
te eliberezi de aspectele tale personale, tu te scufunzi din ce in ce
mai mult in interior. Pe masura ce te interiorizezi mai tare, te inalti
din ce in ce mai mult in planul con§tiinlei §i al vibratiei energetice.
Aceasta vibratie inseamna iubire §i u§urinta, iar tu simti ca incepi
sa plute§ti. Acest fenomen se petrece intr-o progresie continua.
Pe masura ce te deta§ezi de aspectele fizice, emotionale §i
mentale ale fiintei tale, Spiritul devine starea ta naturala. Nu poti
spune ca inlelegi ceea ce ti se intampla, ci doar ca rea\izezi acest
lucru pas cu pas, prin experienla directa, pe masura ce ti se
intampla toate aceste lucruri. Cu cat te interiorizezi mai tare, cu
atat mai sublima devine experienla tao In acest fel, tu incepi sa
experimentezi in mod natural vibratiile care au fost descrise de
205
 Sufletul neinlantuit
marii sfinli §i Intelepli ai tuturor tradjpilar din lume. Realizezi
astfel ca ~i tu pali trai experiente spirituale profunde ~i ca poti fi
..... In Duh de Ziua Damnului" (Apocalipsa 1:10).
in ultima instanta, cum ai putea cunoa§te ceva despre Dum-
nezeu? Cum ai putea cunaa§te ceva care te transcende in tatalitate?
$i tatu~i, acest lucru este posibil, cad tali cei care au trecut
..dincala" ~i care s-au mtars au declarat ca Spiritul pe care il
experimentezi este poarta ditre Dumnezeu. Prin deta~area de
aspectele inferiaare ale fiintei lar, ei au experimentat exact ceea ce
experimentezi tu acum. La fel ca ~i tine, au simlit a iubire imensa,
~i-au can~tientizat Spiritul ~i au vazut lumina trezindu-se In
interiarullar. in acest fel, ei au inteles ca simturile nu Ie pat aferi
nicia experienta mai Inalta dedit cea pe care a traiesc in interiarul
lar, a~a ca s-au indepartat din ce In ce mai mult de lumea
exteriaara, s-au interiarizat ~i s-au Inallat din ce m ce mai tare in
lumea can~tiintei pure. $i astfel, Intr-a buna zi, ei au canstatat ca
nu mai sunt prezenli, ca nu mai au un simt aI individualitatli, ca nu
mai sunt delac separali de iubire ~i de lumina. Unicullucru de care
mai erau can~tienti era dilatarea lar nemarginita §i fuziunea Sinelui
lar cu lumina §i cu iubirea universala, la fel ca a picaturii de apii
care se simte una cu oceanul din care face parte.
Atunci dind picatura can§tiinlei care este can§tienta de sine ~i
se considera 0 picatura individuala se retrage suficient de mult m
interiorul ei, ea devine con~tienta de oceanul din care face parte
integranta. Atman (Sufletul) se resoarbe m Paramatman (Sufletul
Suprem). Can§tiinta individuala se resoarbe in Unitatea Univer-
sala. Asta-i tot.
Atunci dind se Intampla acest lucru, oamenii ajung sa faca
afirmalii interesante, precum: ..Eu ~i Tatal suntem una" (loan
10:30) sau ..... cuvintele pe care vi Ie spun nu yin de la mine, ci de
la Tatiil care sala~luie~te In mine; EI este cel care opereaza prin
mine" (loan 14:10).
Tali marii mae§tri iluminali au vorbit in acest fel. Tali au
afirmat di au devenit una cu Dumnezeu §i ca in interiorul Unitalii
Universale a lui Dumnezeu nu mai exista nicio diferenliere.
206
Ochii plin; de iubire ai lui Dumnezeu
Picatura de con~tiinta, care este un Spirit individual, este precum 0
raza de lumina care emana din soare. In realitate, nu existii nicio
diferenta mtre ea ~i soare. Atunci dind con~tiinta nu se mai
identifica cu raza, ea devine can§tienta ca este una cu soarele. Pe
pamant au existat oameni care au experimentat aceasta stare.
In Evanghelia mistica a lui laan, Christos spune: ..Fie ca toli sa
devina una; a§a cum Th, Tata, e~ti In mine, iar eu sunt In TIne, fie
ca ei sa devina una cu noi. .. Eu in ei ~i Tu In mine; fie ca toti sa
devina perfecli in aceea~i unitate ..... (loan 17:21-23). Vedele
hinduse au propovaduit aceasta Invalatura. Cabala evreiasca face
acela~i lucru. Poelii mistici sufili au descris aceasta Invatatura in
textele lor, ~i la fel au pracedat toate marile tradilii religioase din
lume. Aceasta stare de con~tiinla exista. Omul poate fuziona cu
Absolutui Universal. EI poate deveni una cu Dumnezeu.
Numai ~a poate fi cunoscut Dumnezeu: devenind una cu El. in
ultima instanla, singura modalitate de a-I cunoa~te pe Dumnezeu
constii in fuziunea fiintei individuale cu Existenta Pura, urmarind
apoi ce se Intampla cu tine. Starea de con~tiintii rezultata este
Con~tiinta Universala sau purii, iar calitalile celor care ating
aceasta stare sUn! descrise la fel de toate religiile.
Ce se intampla cu cei care avanseaza pe aceasta cale catre
Dumnezeu? Prin ce transformiiri trec ei de-a lungul caii? Pentru a
intelege acest lucru, imagineaza-Ii ce soar intampla daca ai mcepe
sa simti dintr-odata 0 iubire nemiirginita fala de toate fiinteie, fata
de fiecare planta, de fiecare animal ~i fala de intreaga frumuse\e
sublima a naturii. Imagineaza-\i ce ai simli daca Ii soar parea ca
fiecare copil este ai tau ~i ca fiecare om lti apare ca 0 floare
minunata, cu propria sa culoare, expresie, forma ~i propriul sau
sunet. Pe masura ce te interiorizezi din ce In ce mai mult, incepi sa
observi un lucru fenomenal : ca nu mai judeci pe nimeni. ludecata
critica dispare pur ~i simplu din mintea ta, fUnd inlocuita de
apreciere ~i de respect, de iubire ~i de pretuire. Orice diferenliere
reprezinta 0 forma de judecata. Invers, aprecierea ~i pre\uirea plina
de iubire ~i de respect reprezinta a fuziune cu intreaga viata ~i 0
integrare in fluxul ei.
207
 Sufletui neiniiinfuit
Atunci dind te plimbi intr-o gradina botanica frumoasa, te simti
deschis ~i u~or. Percepi frumuse\ea ~i simti 0 stare de iubire. In
niciun caz nu critici fonnele pe care Ie vezi ~i pozitia fieciirei
frunze. Frunzele sunt de toate fonnele ~i miirimile, ~i sunt ~ezate
in toate pozitiile. Tocmal acest lucru face ca imaginea din fata ta sa
para atat de frwnoasa ~i de variata. Ei bine, ce ar fi dad! al simti
acela~i lucru ~i in legatura cu oamenii? Ace~tia nu trebuie sa se
imbrace la fel, sa creada in acelea~i lucruri §i sa se comporte
identic. Ei sunt ca ni§te flori, §i indiferent cum arata ~i ce fac, in
aceasta stare de con~tiin\a universala ei \i se par la fel de frwno~i.
Daca Ii s-ar intampla acest lucru, ai vedea un criimpei din
Divinitate. Aceasta este cea mai buna cale de a-I cunoa~te pe
Dumnezeu. Prive§te ce p se intampla pe masurii ce te apropli din
ce in ce mai mult de EI. De fapt, aceasta este singura modalitate de
a cunoa~te ceva in legiitura cu Dumnezeu. Dacii cite~ti ceva despre
Dumnezeu intr-o carte, vei giisi cinci ciir\i diferite care afinnii
exact opusul. Mal mult, vei gasi cinci interpretiiri diferite ale ace-
leia~i ciir\i. Cineva scrie 0 carte ~i altcineva i§i ia doctoratnl
demonstriind cii primul a gre§it. Dacii il caup pe Dumnezeu doar pe
nivelul intelectual, vei gasi intotdeauna pe cineva care sii ip punii la
indoialii argumentele. ~a funcponeazii jocul minPi.
1\1 nu il poti cunoa§te pe Dumnezeu in acest fel, ci numal prin
experien\a directii. De pildii, acest lucru se intiimplii alUnci ciind
meditezi, dar §i alUnci ciind te deta§ezi de eul tau inferior. Tu te
scufunzi atunci in Spirit, fapt care declan~eazii 0 suitii de transfor-
mari uimitoare. Tot ce trebuie sa faci este sii Ie observi. Vei
remarca astfel ca al tendin\a de a manifesta calitiilile divine. Cu cat
te scufunzi mai mult in interiorul con§tiinlei tale, cu atat mal
proeminente devin aceste calitiip in fiin\a tao Cu fiecare nou pas
fiicut de-a lungul ciili, vei inlelege din ce in ce mai clar ce
inseamna sa fii ancorat in aceasta Stare Divina.
Exista oameni care cunosc existenla FOllei Divine. Ei au triiit
destule experien\e liiuntrice pentru a §ti cii aceastii COR§tiin\a
Divina este 0 realitate. Au experimentat criimpeie dintr-o fOlla
omniscientii, omniprezenta ~i omnipotentii, care este con§tienta
208
Ochii plini de iubire oi lui Dumnezeu
simultan de intreaga realitate §i de toate timpurile. Aceasta este
COR§tiin\a Universalii.
Cum arata creatia din perspectiva acestei Stliri Divine? Ce
percep cei care trec "dincolo" §I care privesc realitatea prin ochii
lui Dumnezeu? Ei vad ca nu exista nicio judecata. In mintea lor,
judecata a disparut cu mult timp in unna. In locul ei nu a riimas
decat frwnuse\ea. Ei i§i spun: "Acum pot vedea simultan toate
florile. Pot experimenta ce fac top copiii mei §i cum evolueazii
diversltatea mea. Acum simt mal multii iubire, mal multii
compasiune, mal multli in\elegere §i mai multii admiratie pentru
diferitele expresii §i acliuni ale creatiei mele." Asta simt sfintii,
ciici ei percep creatia din perspectiva lui Dumnezeu.
Dumnezeu nu are nimic de-a face cu judecata. EI este iubire
purii, iar iubirea purii nu judecii ~i nu criticii niciodata. Ea nu
percepe altceva decat frwnuse\ea celor pe care ii iube§te. Din
perspectiva ei nu exista nicio impuritate, nici miicar posibilitatea
existen\ei unei impuritap. Totnl pare sublim din aceasta perspec-
tiva. De aceea, asta vede orice om care prive§te prin oehii iubirii.
~dar, dacii Dumnezeu este iubire, ce inseamna sa prive~ti prin
ochii Lui, prin ochii unei iubiri infinite ~i ai unei compasiuni
necondiponate?
Daca ai iublt vreodatli cu adevlirat pe cineva, atunci §tii ce este
iubirea. Ea insearnna sa il iube§ti pe celiilalt mai mult decat pe tine
insuti, sa il vezi dincolo de umanitatea lui, sa ii imbra\i§ezi intreaga
fiinlii, inclusiv gre§elile din trecut §i sliibiciunile curente. Iubirea
materna se apropie eel mai mult de acest ideal al iubirii necon-
diponate. 0 mama i§i consacrii fiecare moment din vialii copilului
ei, chiar dad! acesta este handicapat din punct de vedere fizic sau
mental. Ea il percepe ca ftind frwnos. Nu numai cii nu se foea-
lizeazii asupra defectelor sale, dar nici macar nu Ie percepe ca flind
defecte.
Poate eli la fel "i§i prive~te Dumnezeu intreaga crea\ie. In acest
caz, dad! p s-a spus altceva, te simp pierdut. in loc sa te simp
perfect protejat, iubit, preluit §i respectat de FOlla Divina, tu
consideri eli Dumnezeu te judeca, pentru ca ~a ti s-a spus. De
209
 SufIetul neinlcinfuit
aceea, te flmpli de vinovalie ~i de teama. Din pacate, aceste doua
emo\ii negative nu pennit deschiderea inimii ~i comuniunea cu
Divinitatea. Dimpotriva, ele nu fac dedit sa inchida inima. Reali-
tatea este ca Dumnezeu chiar este iubire, iar daca te deschizi
suficient de mult tu poli sim\i acest lucru prin experien\a directa.
Dadi poli privi pe cineva, chiar ~i numai pentru 0 singura clip;;,
prin ochii iubirii autentice, iii dai seama ca ace~ti ochi nu iii
apartin. Ochii tiii nu ar putea suporta niciodatli 0 iubire atat de
nemiirginita, atilt de necondilionata. Ei nu ar putea percepe nicio-
data exclusiv frumuse\ea absoluta ~i perfecliunea fiin\ei iubite. In
realitate, ac~tia sunt ochii lui Dumnezeu care prive~te prin tine.
Atunci cand mana lui Dumnezeu se intinde pentru a oferi ceva
prin intennediul tau, tu nu iti mai dore~ti sa piistrezi nimic pentru
tine. Ai fi dispus sa iti diiruie~ti chiar ~i ultima suflare, flira macar
sa te gande~ti la acest lucru. Nici prin minte nu Ii-ar trece sa
pastrezi ceva pentru tine. Ai fi dispus sa Ii daruie~ti absolut totul
fiin\ei iubite. Atunci cand simp 0 iubire atat de profunda, tu
realizezi ca aceasta provine de la 0 fOrla mai presus decat tine.
Aceasta iubire este transcendenta, divina, necondiponata ~i altru-
ista. To\i marii mae~tri au vorbit despre aceasta iubire. Top cei care
au trecut "dincolo" au declarat ca aceasta este starea pe care 0
atingi atunci cand te scufunzi in Spirit. ~ i~i prive~te Spiritul
intreaga crealie. Toate inva\aturile religioase ar trebui sa propova-
duiasca acest adevar. lndiferent ce faci ~i ce ai facut vreodata,
Dumnezeu nu va inceta niciodata sa te iubeasca necondiponat.
!isus le-a spus discipolilor sai parabola fiului raliicitor. Acest fiu
a plecat de acasa ~i ~i-a risipit toate bogapile, dar cand s-a intors sa
ceara ajutor, tatal lui I-a tratat mai bine decat pe celalalt fiu al sau,
care nu I-a plirasit niciodata ~i care a muncit alaturi de el. Christos
le-a explicat ucenicilor ca fiul ramas acasa a fost privilegiat, caci
s-a bucurat de tot confortul, in timp ce fiul ratacitor a fost pierdut,
iar acum tatal sau, caruia i-a fost foarte dor de el, I-a regasit. Dupa
cum pop constata, tata! nu ~i-a judecat fiul, ci I-a tratat cu 0 iubire
nemarginita. (Luca 15:11-32)
In alta parte, lisus spune: "Cel care este fara de pacat sa arunce
primul cu piatra ... " (loan 8:7). Ce vrea sa spuna el aici? Ce ne
210
Ochii plini de iubire ai lui Dumnezeu
spune acest mesaj despre felul in care privea el lumea? !isus a
vorbit despre iubirea purli, plina de compasiune. Chiar in timp ce
se afla rastignit pe cruce, intre holi ~i taihari, atunci cand hOlul de
langa ell-a rugat sa i~i aduca aminte de el, i-a raspuns ca pana la
sf~itul zilei acesta va ajunge in rai, alaturi de el (Luca 23:39-43).
Numai 0 mama poate iubi a~. Numai ea poate vorbi astfel despre
copilul ei. lubirea ~i compasiunea ei sunt aliit de profunde incat din
punctul ei de vedere copilul sau nu peate ~i. Dadl 0 mama peate
avea un nivel aliit de profund de iubire, cum ar putea iubi
Dumnezeu, cel care a creat iubirea?
Dor~ti sa afli cum prive§te Durnnezeu aceaslii lume, ce simte
EI in privinla oamenilor? Atunci prive§te soarele. Stra!uce§te
acesta mai putemic asupra sfinlilor prin comparape cu cei
pacato~i? Este aerui mai bogat in oxigen in prezenla sfinlilor? Uda
ploaia mai mult 0 gradina decat alta?
Daca dore§ti, pop triii in intuneric 0 suta de ani, evitand
complet lumina soarelui. Clnd te vei decide insa sa iii deschizi
ochii §i Sa prive§ti catre soare, TI vei regasi la locullui, la fel ca cei
care I-au privit dintotdeauna. Soarele va strliluci pentru tine la fel
cum a strlilucit pentru cei care I-au acceptat ~i I-au privit in ultima
suta de ani. Intreaga natura funcponeaza dupa acest principiu.
Copacii ~i ofera fruetele tuturor, nu doar celor buni. FOrlele naturii
nu fac diferen\a intre oameni. Singura care critica §i judedl este
mintea umana. Natura nu face decat sa ofere, tuturor celor care
sunt dispu§i sa II primeasca darurile. Daca optezi pentru a nu-i
primi aceste daruri, ea nu te pedepse~te. Th e§ti cel care te
pedepse~ti singur, prin insii§i decizia tao Dad Ii spui luminii: "Nu
te voi mai privi. De acum inainte voi trai in intuneric", lumina va
continua sa stra!uceasca. Daca II spui lui Dumnezeu: "Nu cred in
Tine §i nu vreau sa am de-a face cu TIne", creapa Lui va continua
sa te suspna.
Relapa ta cu Dumnezeu este similara relaliei tale cu soarele.
Daca te ascunzi ani la rand de soare, iar apoi te decizi sa ie~i din
intunericul tau, soarele va striHuci asupra ta ca §i cum nu te-ai fi
ascuns niciodata. Nu trebuie sa Ii ceri iertare pentru ca el sa fadi
acest lucru. Este suficient sa iii ridici capul ~i sa il prive§ti. La fel
211
 Suflecul neinlantui! Ochii plini de iubire oi lui Dumnezeu

se petrec lucrurile atund dind te dedzi s3 te intord cu fala ditre decat sa iubeasdi. Dumnezeul tau este in extaz ~i nimic din eeea ce
Dwnnezeu - 0 faci pur ~i simplu. Nimic din ceea ce faci tu nu iI faci tu nu it poate scoate din aceasta stare. lar daca Dumne~eu, se
poate ofens a pe Dwnnezeu, did insa~i natura Acestuia este iubirea, afla intr-un extaz perpetuu, rna intreb ee poate slm\! E1 atuncl cand
lumina, compasiunea, protecpa ~i diiruirea. De aceea, tu nu POli te prive~te pe tine?
face nimic pentru a-I impiedica sa te iubeasdi, la fel cum nu POli
face nimic pentru a impiedica soarele sa str.1luceasca asupra tao Tot
ce pop face este sa iei decizia de a nu-I privi in fala. In c1ipa in care
TI prive~ti, vei constata ca se afla acolo.
Daca te vei interioriza ~i dad. te vei resorbi in Spirit, vei
constata c3 ochii acestuia privesc intreaga lume; c3 inima lui
str.1luce~te asupra tuturor. Chiar ~i cea mai oribila creatur3 pare
sublima in lumina acestor ochi. Foarte pUlini oameni inleleg acest
lucru. Oamenii cred eli Dwnnezeu plange atunci cand prive~te
Piimantul. Sfinpi afirrn3 insa c3 El intra in extaz atunci cand face
acest lucru, indiferent ce se intiimpla pe paman!. Adeviirul este di
extazul este singura stare pe care 0 poate cunoa~te Dwnnezeu, caci
insa~i natura Lui este beatitudinea infinitii ~i necondiponatii,
co~tienta ~i etema. De aceea, indiferent ce a! facut, cu siguranla
nu vei putea schimba aceasta stare de lucruri.
Partea cea rna! frumoasa este ca ~i tu poli experimenta acest
extaz. Atunci cand vei incepe sa simp aeeastii bueurie infinit3, vei
incepe sa euno~ti natura lui Dumnezeu. Nimeni ~i nimic nu te va
mai putea supara atunei ~i nu te va rna! putea dezamagi. Tu nu vei
mai percepe nieio situalie ca fiind problematidi. Totul li se va
piirea parte integranta din dansul erealiei care se deruleazii in fala
tao Starea ta naturala va deveni astfel din ce in ce rna! inalta. In
locul ru~inii, vei simp iubire. Nu numai ca nu te vei mai simli
ru~inat ~i incapabil sa ili ridici ochii ditre Dumnezeu din cauza ca
ai faeut sau a! spus eeva nelalocul lui, ci dimpotriva, il vei
considera pe Dumnezeu un loc de refugiu ~i un punct de sprijin
necondilionat.
Contempla acest adeviir ~i renunla la ideea ca Dumnezeu este
un judecator sever. Din fericire pentru tine, Dumnezeul care te-a
creat este un Dumnezeu al iubirii. De fapt, insa~i iubirea, in orice
ipostaza a sa, este Dumnezeu. lar iubirea nu poate face alteeva
213
212
 Referinte

Freud, Sigmund. 1927. Egoul ~i id-ul, in traducerea lui Joan Riviere.

Londra: Leonard & Virginia Woolf de la Hogarth Press, ~i
Institutul de Psihanaliza.

Biblia: versiunea regelui King. Grand Rapids, MI: Zondervan.

Maharshi, Ramana. 1972. [nvlilliturile spirituale ale lui Ramana

Maharshi. Copyright 1972, Sri Ramanasramam. Copyright 1998
pentru prezentarea biografiei ~i glosar Shambhala Publications, Inc.
Boston: Shambhala Publications, Inc.
Dictionar Merriam-Webster. 2003. Merriam-Webster', Collegiate
Dictionary. Edilia a 11-a. Springfield, MA: Merriam-Webster.

Diqionar Microsoft Encarra, publicat de Microsoft. Accesat pe data de 17

aprille 2007. http://encarta.msn.comlencnetlfeaturesldictionary/
dictionaryhome.aspx

Platon, Republica, edilia din 1998. Traducere, introducere ~i note de

Robin Waterfield. New York: Oxford University Press, Inc.

Yamamoto, Kosho. Mahaparinirvana Surra, edipa din 1973.

Traducere din chineza de Kumarajiva. The Karin Buddhological
Series No.5. Yamaguchi-ken, Japan: Karinbunko.

215
 Despre autor

Michael A. Singer §i-a luat masteratul in economie la Universi-

tatea din Florida. in ano1I971. Yn timp ce i§i pregatea doctorato1. el
a trait 0 revelape profunda §i s-a retras in izolare. practicand yoga
§i meditapa. Yn ano1 1975. el a fondat Templul Universului. un
centru de yoga §i de meditape in care se reunesc oameni de toate
religiile §i convingerile pentru a experimenta starea de pace inte-
rioara. De-a lungo1 anilor. Singer §i-a adus 0 contrlbupe importanta
in domenio1 afacerilor. al artel. educapei. sanatalli §i protecpei
medio1ui inconjurator. A mal scris doua carp despre integrarea
filozofiei orientale co cea occidentala: in ciiutarea adeviirului §i
1rei eseuri despre Legea Universalii: karma, voin(a §i iubirea.

Alte invataturi ale autorului

Nu te limita sa cite§ti aceasta carte. Continua-p calatoria afland

~i celelalte invataturi ale lui Michael A. Singer. Viziteazii in acest
scop site-01 www.untetheredsoo1.com. unde vei gasi conferinlele sale
despre ~terea spirituala inregistrate pe CD-uri audio.

217
 Despre Institutul de $tiinte Noetice
(IONS)

Noetic Books este 0 editura tutelata de Institutul de ~tiinte

Noetice, fondat in anul 1973 de astronautul Edgar Mitchell, care a
participat la misiunea Apollo 14. IONS este 0 organizape non-
profit, educativa ~i pe bazii de inscriere S01(c)(3), a carei misiune
este studierea ~tiinlei con~tiinlei ~i a experientei umane cu scopul
de a facilita transformarea individuala ~i colectiva. Cuvantul
"noetic" deriva din cuvantul grecesc nous, care inseamna "minte
intuitiva" sau "cunoa~tere interioara." ~tiintele noetice exploreazii
domenii similare celor cercetate de ~tiintele convenponale, mer-
gand insa mai departe decat acestea, prin explorarea minpi,
con~tiinlei ~i spiritului, respectiv a unor aspecte ale realitapi care
includ, dar care transcend simplele fenomene fizice. Programele
noastre includ domenii precum sanatatea ~i vindecarea integrala,
extinderea capacitaplor umane ~i largirea perspectivei asupra
lumii. Printre activitiiple specifice ale institutului se numara:
• Sponsorizarea ~i participarea la cercetari ~tiinpfice.
• PubJicarea revistei trimestriale Shift: At the Frontiers of
Consciousness (Schimbarea: la frontierele cunoa~terii)
• Programul lunar intitulal "Schimbarea in acpune" ~i site-ul
asocial www.shiftinaction.com

219
 Suflewl neinllinruil

• Prezentarea §i cosponsorizarea de conferin\e regionale §i

intemaponaIe
• Giizduirea de seminare §i ateIiere rezidenpaIe la relragerea din
campusul institutului, aflatla 45 de minute de mers cu ma§ina
de San Francisco, pe 0 suprafa\a de 200 de acri.
• Suspnerea unei re\ele aIdiluite din voluntari globali §i din
grupuri comunitare.
Printre ciir\lle publicate de editura Noetic Books, in colaborare
cu New Harbinger Publications, se numarii ViOla trilitli pe un nivel
profund, inclusiv DVD-ul cu acela§i nume.
Pentru informa\ii suplimentare referitoare la activitliple §i
programele institutului, pop apela la adresa:

Institute of Noetic Sciences

101 San Antonio Road
Petaluma, CA 94952-9524
707-775-3500 I fax: 707-781-7420 www.noetic.org

220
 ©o~~
•
~@UIl m ©ruJ ~~~'in'
um te-ai simti daca ai Ii eliberat de orice limitare ~i daca te-ai putea dilata
C in alara hotarelor tale? Ce poti face zi de zi pentru a descoperi aceasta
pace ~i aceasta libertate interioara? Sufletul neinlan,uit iti ofera raspunsuri
simple, profunde ~i intuitive la aceste intreb1iri. Indilerent daca este prima ta
explorare a spa~ului interior sau daca (i-ai dedicat intreaga viata calatoriei
spirituale, aceasta carte te va ajuta sa iti translormi relatia cu tine insu(i, dar ~i
lumea din jurul tau.
Sufletul neinlanfuit incepe prin a-ti explica relatia pe care 0 ai cu g1indurile
~i cu emotiile tale, ajutilndu-te s1i descoperi sursa ~i fluctuapile energiei tale
interioare. Tn continuare, cartea iti prezinta ce poli lace pentru a te elibera de
gilndurile, emotiile ~i tiparele energetice obi~nuite, care iti limiteaza con~tiinta.
Tn final, ea i(i arata cu 0 claritate neobi~nuita calea catre 0 via\1i trMa intr-o
libertate deplina a fiintei tale launtrice .

•Orientul ~i Occidentul sunt fundamental diferite, dar Michael Singer

reu~e~te sa creeze 0 punte de legatura intre cele doua mari tradi(ii spirituale,
in aceasta carte stralucita care ne inva\1i cum putem reu~i in viala spiritual a ~i
in incercarile de zi cu zl. Freud spunea ca viala este alcatuita din iubire ~i din
efort. Cu 0 mare elocven\1i ~i cu 0 logica impecabila, genial a carte a lui Singer
completeaza acest concept explicandu-ne ca cele doua aspecte sunt polii
opu~i ai aceleia~i devotiuni altruiste."
- RAY KURZWEIL, inventator, laureat al Medaliei Najionale pentru Tehnologie ~i
autor al clirlilor Era ma§ini/or spiri/ua/a ~i Unicffa/aa as/a aproope
,Aceasta carte este esentiala, reprezentilnd 0 categorie de sine statatoare.
Tn cuvinte simple, care descriu insa concepte uimitor de profunde, Michael
Singer if conduce pe cititor de-a lungul unei calatorii ce incepe cu con~tiinta
inlantuita de ego ~i se incheie cu 0 stare de libertate interioara perfecta, care
transcende imaginea mioapa de sine a egoului. Cartea lui Michael Singer este
un dar nepretuit pentru toti cei care au cautat un raspuns spiritual lara s1i il ga-
seasca ~i care i~i doresc 0 via\1i mai creatoare, mai bogata ~i rnai semnifica-
tiva."
- YOGI AMRIT DESAI, pionier de recunoa~tere intema~onalli al yogAi moderne
.Acuratetea ~i simplitatea acestei lucrari reflecta maiestria autorului ei:
- JAMES O'DEA, pre~inte al Institutului de :;>tiinje Noetice (IONS)

J1iImY.\W "'~
~1 ~