Creierul in Extaz - Dawson Church

Neuro�tiinta
remodelarii creierului
pentru rezilien\a,
creativitate �i bucurie
r;rll·-t
Dr Dawson Church
CREIERUL
TN EXTAZ
Bliss Brain
Copyright © 2020 by Dawson Church
Copyright © 2020 Editura For You

Toate drepturile asupra versiunii in limba romana apartin Editurii For
You. Reproducerea integrala sau parj:iala, sub orice forma, a textului din
aceasta carte este posibila numai cu acordul prealabil al Editurii For You.
Redactare: Ana-Maria Datcu

Tehnoredactare: Anca �erbu
Design coperta: Razvan Mera
Descrierea CIP a Bibliotecii Naµonale a Romaniei

CHURCH, DAWSON
Creierul in extaz: neuro�tiinfa remodelarii creierului pentru rezilienfa,
creativitate �i bucurie/dr. Dawson Church; trad. din lb. engleza de Daniela
Andronache. - Bucure�ti: For You, 2021
ISBN 978-606-639-388- l
I. Andronache, Daniela (trad.)
159.9
Dr. Dawson Church
CREIERUL
TN EXTAZ
Neuro$tiin1a remodelarii creierului pentru rezilien1a.
creativitate $i bucurie
Traducere din limba engleza

de Daniela Andronache
Autorul acestei carti nu ofera sfaturi medicale, nici nu prescrie
direct sau indirect folosirea vreunei tehnici ca forma de tratament
pentru probleme fizice, emotionale sau medicale 'in absenta sfatului
unui medic. Intentia autorului este doar de a oferi informatii de natura
generala care sa te ajute 'in cautarile tale de atingere a starii de bine
emotional, fizic �i spiritual.
Cuvinte de apreciere despre cartea
Creierul Tn extaz
,,Aceasta carte e capodopera unui adept al meditatiei

care este �i om de �tiinta. Dawson 1�i captiveaza cititorul
cu relatari de neuitat �i informatii de ultima ora din neuro
�tiinte care ne deschid mintea, ne 1ncalzesc inima �i ne dau
acces la o perspectiva mai larga asupra evolutiei con�tientei.
Aceasta carte straluce�te prin luciditate �i iubire. Ii cheama
pe cititori cu maxima convingere spre 1naltimile con�tienti
zarii umane."
Judith Pennington,
pre�edinta, Institute for the Awakened Mind
•••
,,Aceasta carte e atat de departe de zecile de caqi popu

lare despre meditatie pe care le-am vazut de-a lungul anilor,
1ncat 1mi vine sa urlu lumii despre ea de pe acoperi�! Va pro
duce schimbari minunate 1n viata oamenilor! Am deschis-o
cu scepticismul pe care 11 declan�eaza titlul ei ambitios �i
am terminat-o surprins de cat de multe lucruri fascinante am
descoperit despre «creierul 1n extaz». In eel mai rau caz, ci
titorii care simt potentialele beneficii ale meditatiei, dar nu
6 DR. DAWSON CHURCH
simt chemarea sustinuta catre practicarea ei, i�i vor pierde
aceasta scuza. Dawson Church sintetizeaza stralucit vasta
literatura despre beneficiile neurologice, comportamentale,
de stil de viata �i subiective ale meditatiei. Apoi, aplica siste
matic principiile derivate din aceasta analiza �i din invatatu
rile adunate in propria lui calatorie de 50 de ani de meditatie,
uneori cu scepticism, �i formuleaza un program dezarmant
de simplu. Dar, spre deosebire de cele mai multe programe
de autoajutorare, acesta e testat �tiintific �i ii aduce pe par
ticipanti in siguranta in stari de con�tienta �i neurochimice
care anterior necesitau ani lungi de practica �i disciplina.
Creierul in extaz este un antidot putemic �i imperios pentru
civilizatia noastra haotica."
Dr. David Feinstein,
coautor al volumului The Energies ofLove
•••
,,In aceasta carte incredibila se impletesc �tiinta �i iu

birea. Este mai mult decat o descriere clara �i plina de in
spiratie a modului radical in care creierul ni se schimba ca
reactie la experientele spirituale; ne arata cum sa controlam
capriciile evolutiei care ne deviaza de la drumul nostru catre
iluminare. Scrisa de unul dintre cei mai straluciti oameni de
�tiinta �i unul dintre cei mai desavar�iti autori, Creierul in
extaz este un dar pentru noi toti."
Dianne Morrison,
pre�edinta, Effective Action Consulting
•••
,,Aceasta carte stralucita este o harta pentru transforma

rea tragediei in extaz. in numero�ii ani de cand il cunosc pe
Dawson Church, am descoperit ca este un reper de poziti
vism �i bucurie, un exemplu viu al valorilor pe care le predi
ca. Cercetarile lui despre modul in care meditatia activeaza
Creierul in extaz 7
centrii fericirii din creier face ca lucrarea Creierul fn extaz
sa fie valabila pentru toti oamenii. Dawson arata cum sa-ti
cre�ti rezilienta chiar �i in fata marilor pierderi personale,
folosind adversitatile pentru a-ti remodela creierul astfel in
cat sa atingi extazul. Aceasta carte iti va rastuma lumea �i iti
va arata ca fericirea este cu adevarat tangibila, indiferent cat
de departe ti se pare ea azi."
Lisa Garr, gazda emisiunii The Aware Show
•••
,,�tiinta �tie de zeci de ani cum creierul se modifica prin

con�tientizare. Pana acum, nu am avut niciodata un ghid
practic care sa puna cu adevarat la lucru o astfel de cunoa�
tere. Aceasta carte exhaustiva �i accesibila integreaza cer
cetari din numeroase domenii �tiintifice �i le traduce astfel
incat sa ne fie utile in viata de zi cu zi. Ea ne arata clar cum
sa folosim plasticitatea neurala, oferindu-ne o cale dovedita
�tiintific catre crearea unui creier fericit, echilibrat �i plin de
resurse. Este o carte care trebuie citita!"
Dr. Marilyn Schlitz, Decana Universitatii
Sofia de Psihologie Transpersonala
•••
,,Uimitor! Creierul fn extaz este o capodopera �tiintifi

ca, plina de inspiratie �i posibilitati! Ea deschide u�i pentru
fiecare dintre noi catre ceea ce este posibil in viata noastra
�i ne dezvaluie adevaratul sens al potentialului uman. 0 voi
citi iar �i iar �i le-o voi oferi celor pe care ii iubesc!"
Nick Ortner,
autorul caqii The Tapping Solution
•••
8 DR. DAWSON CHURCH
,,Cand, in opera lui Dawson, The Secret se intalne�te
cu ornul de �tiinta, granitele a ceea ce credeai posibil vor
fi strarnutate rnult dincolo de irnaginea actuala a realitatii."
Jack Canfield, coautor al seriei Chicken Soup®
�i unul dintre rnae�trii din The Secret
•••
,,Adeseori, ritrnul schirnbarilor �i presiunea de a perfor

ma la nivel inalt ii aduc pe profesioni�ti in pragul epuizarii.
Cercetarile prezentate in Creierul in extaz dernonstreaza ca
meditatia ne ofera o insula de pace interioara intr-o lurne
stresanta. Ea duce la cre�teri rnasive ale productivitatii, cre
ativitatii, fericirii �i capacitatii de rezolvare a problemelor.
Tehnicile pe care ni le ofera Dawson prezinta avantajul ca
abordeaza provocarile cu care se confrunta organizatiile �i
societatea. Acestea sunt secrete care fac ca echipele �i com
paniile sa progreseze, atat personal, cat �i profesional."
Dr. Ivan Misner, fondatorul BNI
�i autor de bestselleruri New York Times
•••
,,Dovezile adunate in timp sugereaza ca practicarea

meditatiei irnbunatate�te reglarea ernotionala �i produce
rnodificari de durata ale functionarii creierului, chiar �i in
afara �edintelor de� meditatie, atat la pacienti, cat �i la per
soanele sanatoase. In aceasta carte deopotriva cuprinzatoare
�i accesibila, Dawson Church trece in revista toate datele
�tiintifice neurologice disponibile pana in prezent �i arata
cum putem sa atingern cu to!ii starea de extaz prin rnedita
!ie. Povestea sa personala de pierdere, suferinta, vindecare
sufleteasca �i rezilienta e frumos intretesuta. Aceasta este o
carte care TREBUIE citita de toata lumea, indiferent de dru
mul pe care il avem in viata."
Dr. Peta Stapleton, profesoara �i autoarea
volumului The Science Behind Tapping
Creierul in extaz 9
•••
,,Patru miliarde de ani de evolutie ne-au conditionat sa

facem din siguranta �i supravietuire sistemul de operare au
tomat al creierului nostru. Dar acum ne aflam in vria unei
schimbari epocale, ce indica Iluminarea ca nou sistem de
operare. Ne aflam in primele stadii ale acestei tranzitii, iar
Creierul fn extaz e catalizatorul de care avem nevoie pentru
a grabi procesul. in aceasta carte vei gasi instructiuni precise
fumizate de �tiinta pentru a-ti reformata creierul astfel lllcat
sa-ti traie�ti restul vietii in starea de fericire. Cumpara aceas
ta carte! Te vei bucura extrem de mult ca ai facut-o!"
Martin Rutte,
fondator, Project Heaven on Earth
Aceasta carte ii este dedicata unchiului meu.
Alan Butler (1930- 2011). Serenitatea si bucuria lui -
pe care le manifesta mereu. chiar $i cand se confrunta
cu cele mai dificile situatii - mi-au aratat mie calea.
PREFATA
Oamenii de �tiinp. credeau candva despre creierul cu

care te na�ti ca este �i creierul cu care mori. Cu toate ca speci
ali�tii in neuro�tiinte �tiau ca mu�chii cresc daca faci exercitii
fizice, ei credeau despre creier ca se dezvolta pana la un nivel
maxim, cand corpul inceteaza sa mai creasca, la maturitate.
Nimic nu poate fi mai departe de adevar. Creierul tau
cre�te �i se schimba pana cand mori. De fiecare data cand in
veti ceva nou, cite�ti ceva nou, gu�ti ceva nou etc., in fiecare
secunda ceva se schimba inauntrul capului tau.
Neuroplasticitatea este legea creierului. Ea inseamna ca
ceea ce faci tu cu creierul tau poate de fapt sa produca modi
ficari ale structurii lui. Indiferent daca iti dai seama sau nu,
creezi cai neurale in creier prin ceea ce gande�ti, faci �i simti-
in cartea Creierul fn extaz, cercetatorul Dawson Church
scoate le lumina cele mai recente studii cu privire la schim
barile creierului �i iti spune exact ce sa faci ca sa-ti racor
dezi creierul la starile pozitive. iti ofera, astfel, asigurari
ca schimbarile structurale pe care le produci prin emotiile,
gandurile, obiceiurile �i comportamentele tale sunt cele care
iti vor sustine o viata fericita pe termen lung, combatand
declinul timpuriu.
Dawson este extrem de concentrat pe tehnicile ce con
tracareaza stresul cronic �i te elibereaza de emotiile care te
14 DR. DAWSON CHURCH
mentin intr-o stare reactiva (reactionand la trecut in loc sa fii
conectat la prezent). iti arata cum sa atingi unde cerebrate
specifice asociate cu relaxarea �i rezilienµ. Prin aceste me
tode, poti atinge o stare meditativa profunda in doar cateva
minute. El arata efectele remarcabile pe care le are aceasta
stare asupra corpului, de la crearea de noi celule stem pana
la activarea mitocondriilor pentru prelungirea telomerilor
antiimbatranire.
Cercetarea meticuloasa a lui Dawson urmare�te markeri
biologici cheie pentru a masura atat stresul, cat �i relaxarea.
El traseaza harta starilor cerebrate prin teste EEG (electro
encefalografie) �i RMN (imagini de rezonanta magnetica) �i
folose�te indicatori precum cortizolul �i imunoglobulinele
pentru a masura nivelul de stres din corp. Cand recomanda
o anumita metoda, nu se bazeaza pe presupuneri sau traditie,
ci W fondeaza recomandarile pe date �tiintifice solide.
Insa el ilustreaza �tiinµ �i cu studii de caz din viata. Cre
ierul in extaz este o carte plina de relatari despre oameni reali,
a caror viata a fost schimbata prin aceste tehnici: veterani de
razboi, supravietuitori ai incestului, pacienti cu cancer, victi
me ale unor traume, oameni care sufera de anxietate, depresie
�i de alte afectiuni care le limiteaza potentialul. Pana �i un
traficant de droguri reformat!
Personal �i profesional, eu sustin performanta inalta. Am
lucrat mult cu electroencefalografia, deci �tiu ca studiile baza
te pe aceasta tehnica sunt de incredere �i le cunosc potentialul
ca instrument. Daca ai feedbackul corect, poti sa-ti antrenezi
creierul sa realizeze stari de unda cerebrate care cresc per
formanta personala, inspira creativitatea, reseteaza reactiile �i
promoveaza sanatatea fizica �i mentala.
In compania mea, 40 Years of Zen, folosim chiar �i
antrenamentul de neurofeedback cu ajutorul electroence
falografului pentru a-i antrena pe oamenii care au suferit
traume grave. Veterani, victime ale accidentelor rutiere �i
supravietuitori ai abuzurilor din copilarie i�i pot gasi vin
decarea prin aceste metode. Pot fi antrenati sa-�i elimine
Creierul in extaz 15
tiparele de unde cerebrale asociate cu traumele, astfel incat
sa nu mai fie controlati de ele. Folosind inregistrarile EEG,
le aratam in ce stare se afla creierul lor cand e stimulata
trauma �i cum s-o opreasca.
Unul dintre motivele pentru care am fondat 40 Years
of Zen a fost incercarea de a-mi cre�te nivelul de unde cere
brale alpha. Nu cred ca puteam sa fac toata gama de lucruri
creative pe care le fac daca nu a� fi avut undele cerebrale
necesare. �i �tiu cu certitudine ca acestea pot fi antrenate.
Tehnicile pe care le folose�te Dawson in acest domeniu ma
intriga, iar faptul ca, folosindu-le, pot sa ajung foarte rapid
in starea in care vreau sa flu este un mare dar.
in Creierul fn extaz, Dawson explica intreaga gama
de unde cerebrale, cum modifica fiecare corpul �i cum sa
le atingi pe cele care iti sustin functia cerebrala �i sanatatea
in general. Starea cerebrala optima este starea de ,,curgere"
(flow). Studiile pe baza de electroencefalograme au identifi
cat-o la mae�trii spirituali, la piani�ti, sportivi de elita, crea
tori de top �i oameni de mare succes.
Dawson nume�te aceasta stare ,,creierul in extaz" dato
rita afluxului de substante neurochimice care produc place
rea ce insote�te curgerealfiow. El descrie cei �apte hormoni
�i neurotransmitatori principali produ�i de curgerea medita
tiva �i cum poate fi stimulata eliberarea lor folosind pozitii
mentale �i fizice specifice.
Sunt un meditator experimentat �i cunosc dificultatile
incercarii de a intra intr-un spatiu mental de calm. Dawson
explica de ce este atat de dificil acest lucru �i de ce nu ne
putem opri gandurile atunci cand incercam sa meditam.
Neuro�tiinta ne spune ca activitatea creierului nu fluctueaza
cu mai mult de 5% in sus sau in jos, fie zi sau noapte, indife
rent ce facem sau ce nu facem.
Cand te relaxezi, nu se relaxeaza �i creierul tau. Acti
vitatea lui ramane la acela�i nivel inalt. Cand nu faci nimic,
creierul vede ca toata capacitatea ta e libera, nefolosita - �i
profita. Regiunile creierului angajate atunci sunt denumite
,,reteaua modului implicit". �i, din pacate, nu fericirea e ceva
implicit pentru creierul tau, ci ruminarea despre dezastrele
din trecutul tau �i posibilele amenintari din viitor. De aceea le
este atat de greu oamenilor cand incearca sa mediteze!
in Creierul fn extaz, aft.am despre EcoMeditatie, me
toda dezvoltata de Dawson pe baze �tiintifice pentru a intra
rapid in stari elevate de con�tienta. Cercetarile arata ca aces
te tehnici reduc la tacere reteaua modului implicit �i deschid
robinetul de compu�i chimici ai placerii. Nu cunosc nicio
alta metoda care sa realizeze acest lucru intr-un timp atat de
scurt - in doar 4 minute!
Dawson prezinta cercetari ce demonstreaza ca la finalul
unei sesiuni de EcoMeditatie oamenii i�i pastreaza starea de
curgere chiar �i dupa ce i�i deschid ochii. Aceasta lllseamna
ca poti sa-ti pastrezi starea emotionala elevata �i toate be
neficiile ei pe parcursul llltregii zile: la lucru, cu copiii, cu
prietenii, cand faci sport, in demersurile tale creative - in
toate dimensiunile vietii tale.
Instrumentele din aceasta carte W pot imbunatati drama
tic sanatatea �i longevitatea. Mi-am consumat tone de timp,
energie �i bani pe aceasta tema, culminand, eel mai recent,
cu cartea mea Super Human. Sunt extrem de multe lucruri
pe care le poti face ca sa-ti cre�ti longevitatea, dar bomele de
cotitura sunt reducerea stresului, meditatia regulata �i re-an
trenarea creierului. Ele sunt nucleul creierului in extaz.
Intervievand �i scriind despre cativa dintre performerii
de top de pe aceasta planeta, oameni pe care eu ii numesc
,,promotorii schimbarii", am fost izbit de cat de multi dintre
ei mediteaza. Cei mai multi nu sunt mae�tri in meditatie,
sunt doar interesati sa-�i optimizeze viata. Este practica eel
mai des descrisa de promotorii schimbarii. in Creierul fn
extaz, Dawson arata ce poti sa faci astfel incat sa ai cele mai
bune performante.
Traiectoria din Creierul fn extaz este impunatoare.
Dawson imparta�e�te cateva dintre catastrofele personale
pe care le-a trait, folosind istoria personala ca exemplu de
Creieru/ in extaz 17
rezilienta pe care ne-o poate oferi meditatia pe termen lung.
El imparta�e�te cat de dificil i s-a parut sa mediteze, in ciu
da faptului ca a fiicut parte dintr-o comunitate spirituala in
adolescenta. El explica intr-un limbaj simplu, clar, brodat
cu povestiri �i analogii, atat reteaua modului implicit, cat �i
circuitul iluminarii din creier. Ne arata cum ne indica �tiin!a
o cale catre atingerea rapida a starilor de curgere profunda.
Dawson ilustreaza felul in care programul pe care il
ruleaza mintea noastra modeleaza componentele hardware
ale creierului in opt saptamani de la inceperea unei practici
efective de meditatie �i cum sunt produse moleculele exta
zului incantator care ne inunda creierul cand intram in starile
de curgere. Dawson descrie fiecare regiune a creierului care
se modifica prin meditatie �i concluzioneaza cu o viziune
asupra realizarii potentialului uman care te va inspira �i iti
va ridica starea de spirit.
Fa din ,,obiceiul fericirii" al lui Dawson obiceiul tau,
folose�te instrumentele din aceasta carte �i ele iti vor trans
forma viata. Creierul fn extaz i!i arata calea catre descatu�a
rea potentialului natural de extaz al creierului tau.
Dave Asprey, autorul volumului

Super Human: The BulletproofPlan to Age
Backward and Maybe Even Live Forever
Capitolul 1
FOC!
- Ceva nu e 1n regula!
Sotia mea, Christine, ma zgiiltiiie de umar, strigiin
du-ma pe nume ca sa ma trezesc din somnul meu profund.
Ma uit ametit pe fereastra dormitorului, catre ceea ce
imi arata ea pe cerul noptii. La orizont se vede o aura porto
calie, care contureaza limpede crestele din fata casei noas
tre. Ceasul arata ora 00.45.
Ma dau jos din pat impleticindu-ma, deschid u�a gli
santa ce da pe terasa �i ies afara. Un foe masiv se ridica
deasupra dealurilor din fata �i lllcepe sa coboare repede la
vale catre noi.
Urlu la Christine:
- Plecam de-aici chiar acum!
Apuc un tricou, pantaloni �i o geaca de puf.
Curentul electric pica �i toate luminile se sting.
Pantofi sau ciorapi? Nu e timp de amiindoua... Pantofi.
Alerg in bucatarie �i orbecai in intuneric dupa cheile de
la ma�ina.
- Luam Honda! strig la Christine.
intr-un ocol rapid, tii�nesc prin living sa-mi iau lapto
pul. �i eu, �i Christine ie�im in fuga din casa.
inchidem u�a? 0 incuiem? Nu e timp. Fiecare secunda
conteaza.
Ma�inile sunt parcate langa anexa noastra din curtea
din spate. Nori de cenu�a alba incinsa se rostogolesc pe alee,
ca ni�te fulgi intr-o furtuna de zapada suprarealista.
Ma intreb: ,,Reactionez exagerat?"
O pata imensa de limbi de foe se aprinde chiar in spate
le anexei. Are forma unei flacari de lumanare, dar este inalta
de9m.
Nu, nu reactionez exagerat.
Scaparea
Sarim in Honda �i turez motorul puternic de 271 de cai

putere la maximum, ie�ind in trombli pe alee mai rapid decat
oricand in viata mea.
Strang atat de tare volanul, incat incheieturile degete
lor mele sunt albe. Luminile farurilor sunt aprinse, dar nu
reu�esc sa vad asfaltul negru din cauza fumului alb gros,
care straluce�te in lumina farurilor. imi fac griji sa nu pierd
controlul ma�inii chiar pe aleea noastra, din cauza vitezei
nebune�ti cu care conduc.
Cand ajungem la �osea, apas frana pana la podea. Alte
ma�ini fug catre vest, pe Mark West Springs Road, raiul
unde ne ducem viata de un deceniu. Sa-mi a�tept randul? Sa
fiu politicos? Eu a�a sunt.
Nu am timp de politeturi. Nu e timp sa fiu eu eel cu
minte. Ma infig in coloana, fortand Honda noastra Crosstour
ro�ie intre alte doua ma�ini.
Christine simte fierbinteala deasupra capului �i este ne
dumerita. Se uita in sus prin trapa. Toate ramurile copacilor
pe sub care trecem sunt in flacari.
Vreo 3 km mai departe pe �osea, �tiu ca suntem in
afara pericolului iminent. Ce avem de flicut in continuare?
Fosta mea sotie locuie�te la vreo 5 km departare, dar focul
Creierul Tn extaz 21
se indreapta in directia ei. Impreuna cu Christine, decid sa
mergem la ea acasa, sa ne asiguram ca ea �i familia ei sunt
alertati de pericol.
Sun la u�a, dar nu raspunde nimeni. Sar poarta din spa
te �i gasesc o u�a laterala neincuiata. Traversez casa, dar este
pustie �i intunecata. Fosta sotie calatore�te des, probabil ca
este plecata.
Ies iar afara �i ma intreb daca sa-i trezesc pe vecinii ei.
Suntem la 5 km departare de foe �i s-ar putea sa nu ajunga
niciodata la ei. Iar eu sunt un om politicos...
Dar nu in seara aceasta. Ma las cu toata greutatea mea
pe claxon.
Apare un vecin somnoros, cu ochii mijiti clipind in lu
mina becului de pe strada. Cu parul grizonant, cu ochelari
cu lentila groasa, in pijamale in dungi gri cu negru. Ii spun
ca tocmai am fugit de incendiu. Ii treze�te repede pe ceilalti
vecini, care nu fusesera inca sculati de zgomotul claxonului
meu. in cateva minute, oamenii i�i aduna lucruri de pret,
documente si animale si se urea in masini.
in pici�are alatui de Christine, l.lnga Honda, privim in
directia de unde veniseram �i vedem cum incendiul cuprin
�e acum un deal aflat la 1 kilometru �i jumatate departare.
Incet, se intinde. Fara electricitate, focul este singura lumina
din cartier.
Privim cum da contur unui conac imens de 3 milioane
de dolari aflat pe coasta dealului. Arde toata vegetatia din
jurul casei, apoi trece mai departe, lasand un cerc innegrit in
jurul casei neatinse. Un inel galben de foe in jurul unui cerc
negru, cu casa moarta in mijloc.
Bruse, strea�ina de la acoperi�ul din stanga se aprinde
in flacari. Apoi, strea�ina din dreapta. Casa explodeaza in
tr-o imensa hula rotunda de flacari.
Face un zgomot de parca am fi in mijlocul unui camp de
lupta. Rezervoarele ma�inilor explodeaza cand focul ajunge
la ele. Rezervoarele de propan de pe proprietate iau foe cu
explozii asurzitoare. Dealurile amplifica zgomotul explozii
lor �i raspund cu ecouri de prabu�ire.
Focul continua sa se extinda incet catre vest, catre noi.
Decidem sa mergem la prietenii no�tri Bill �i Jane, care lo
cuiesc in Forestville, la 20 de minute departare catre vest.
Ne urcam din nou in Honda, cu tapiseria ei de piele ro�ie
ciupita de stropi albi acolo unde au cazut fulgii de cenu�a.
Acum �oselele sunt blocate. Tot cartierul fuge din calea
focului. Ne ia jumatate de ora sa ajungem laAutostrada 101,
pana la care in mod normal am face 3 minute. Acolo, un ofi
ter de politie ne spune ca nu putem merge decat catre nord,
chiar daca noi trebuie sa o luam spre sud, in prima portiune
a drumului nostru scurt catre Forestville. Noi �tim ca focul
vine dinspre nord-est �i probabil ca el ii trimite pe oameni in
directia gre�ita, dar nu avem puterea sa ne certam cu el. Pare
chiar mai speriat decat noi.
Suntem oameni ai locului, deci �tim cum sa evadam
din blocadele de pe �oselele principale care ne due in direc
tii gre�ite, a�a ca o luam pe drumuri laturalnice. Ajungem
acasa la Bill �i Jane. Ne simtim ciudat ca trebuie sa-i trezim,
pentru ca acum este ora 3 dimineata. Stam in Honda o vre
me, intrebandu-ne ce sa facem. Pana la urma, sun la u�a tor,
dar nu raspunde nimeni. Dupa un timp, sornnoro�i, priete
nii no�tri deschid. Le spunem ce se intampla �i, instantaneu,
sunt complet treji.
Dupa o consultare scurta, urcam sa ne culcam in ca
mera lor de oaspeti. insa nu reu�im sa adormim �i coboram
din nou la parter. Jane a pomit televizorul, dar singurele �tiri
sunt de la San Francisco, departe de zona incendiului. Bill
se duce in garaj sa asculte in ma�ina postul de radio local. Ii
dam telefon fiicei Christinei, Julia, care locuie�te in Petalu
ma �i ar putea sa afle informatii de pe internet.
Foarte frustrant, nu exista informatii de incredere des
pre cat de mare este incendiul, in ce directie se indreapta
focul sau ce ar trebui sa faca in continuare locuitorii din So
noma County. Mult timp stam de vorba, eu, Christine, Bill �i
Jane, balacindu-ne in ignoranta noastra.
Creierul 1n extaz 23
Cei 200 de dolari
Avem nevoie de informatii pe care sa ne bazam actiunile,

despre directia focului, ca sa-l evitam. Canalul de �tiri pre
zinta doar fragmente de reportaje de la corespondenti izolati,
care descriu una dupa alta scene care mai de care mai ingrozi
toare din locuri izolate. Aflam ca focul se indreapta catre vest,
catre Forestville - catre noi, adica. Este ora 4 dimineata.
Suna telefonul. Este anuntul automat de evacuare pen
tru Forestville. Bill incepe sa dea telefoane, cautand un loc
unde sa ne ducem. Toate hotelurile sunt deja pline.
Pana la urma, gase�te doua camere la Fort Ross Lodge,
un hotel departe, in vest, tocmai la ocean. Este punctul eel
mai indepartat pana la care putem merge ca sa scapam de foe,
inainte sa fim nevoiti sa inotam peste Pacific. Tarziu, in acea
dimineata, incepem pregatirile pentru drumul catre coasta.
Bill imi da o geanta Trader Joe's plina cu haine vechi
de-ale lui. Tricouri cu imprimeuri �i hanorace. Nu sunt
stilul meu, dar acum nu mai sunt membru legitimat la
Fashion Police.
Jane deschide �ifonierul si ii spune Christinei sa-�i ia
tot are nevoie. imprumutam d� la ei geamantane, in care ne
punem cele cateva posesiuni materiale.
Ie�im afara. Mici fulgi de cenu�a cad peste tot in jurul
nostru, ca o zapada moale. Ace�ti fulgi de cenu�a sunt tot ce a
ramas din �coli, locuinte, magazine, copaci, gradini �i visuri...
Bill �i Jane se urea in ma�ina lor, noi suim intr-a noastra
�i pomim la drum.
Supermarketul local este inca deschis �i noi ne oprim,
in timp ce Bill �i Jane merg mai departe. Casiera ne spune
ca, din cauza evacuarii, magazinul se va inchide in curand.
Nu primesc plata cu card de credit, doar numerar.
Ne straduim cu mintile tulburate sa gandim rational.
Cati bani avem? Numaram. Impreuna, avem vreo 200 de
dolari. Ne vor ajunge a�tia 200 de dolari o luna? Cum am
putea sa pastram alimente congelate? Ce nu vom gasi pe
coasta? Ce sa cumparam acum?
Unele lucruri sunt de bun simt. Periute �i pasta de dinti.
Pieptene. Sapun.
Dar �i alti oameni coborasera in drum la magazin, a�a
ca multe rafturi sunt goale. Ce era in locurile acelea goale?
Ce nu am gasit? Intram in panica. Ne intrebam: ,,Oare va fi
aceasta singura mancare disponibila pentru mai multe zile?"
Am tot ascultat radioul din ma�ina, dar inca nu apar infor
matii de incredere despre ce se intampla.
Cumpar doua kile jumate de camati din pui deja fieqi,
o cutie de batoane nutritive �i ni�te fructe. Christine nu are
ochelari. Nu mai �tie ce dioptrii poarta. Ia trei perechi, fieca
re cu alte dioptrii. Dar daca sunt toate gre�ite? Mai adauga
trei la colectie. Cu colectia nebuneasca de camati �i ochelari
de citit, ne indreptam catre coasta.
La radio, crainicul spune ca trei oameni au murit in in
cendiu. Inima mi se strange: �tiu in sinea mea ca cifra aceasta
este mult prea mica. Noi am fost printre ultimii care au fugit
din Mark West Springs. Nu a sunat nicio sirena, iar sistemul
de avertizare pentru dezastre din regiune nu fusese activat.
Bilantul mortilor
Mai tarziu, aflam ca autoritatea regionala responsabila

decisese ca, daca ar fi pomit alarma �i ar fi primit toata lu
mea semnalele de alerta pe mobil, panica ar fi dus Ia bloca
rea �oselelor. Din cauza acestei decizii nefericite, oameni ca
noi, aflati in calea focului, nu au fost avertizati deloc.
Bilantul final al moqilor a fost de 22. Dintre ei, 8 au mu
rit la doar 1 kilometru de casa noastra. Unii au murit in patul
lor. Unii au murit in garaj, incercand disperati sa-�i pomeasca
ma�ina. Soarta le-a fost pecetluita in cateva secunde...
Ne-am petrecut restul zilei cu prietenii no�tri, lipiti de
�tiri, care veneau in franturi. Serviciile de urgenta �i sistemele
de telecomunicatii pareau sa fie cuprinse de acela�i haos. I-am
1
Creieru/ ln extaz 25
trimis un mesaj lui Heather, geniala femeie care ne conduce
organizatia �i care locuie�te langa Mark West. Luase legatura
cu toti membrii echipei �i aflase ca sunt cu totii in siguranta,
de�i fusesera evacuati. Ea m-a ajutat sa compun un mesaj pen
tru blogul meu de la Huffington Post, ca sa anunt comunitatea
intemationala ca am supravietuit. in urmatoareie cateva sap
tamani, ea a postat regulat actualizari ale informatiilor.
Dupa-amiaza, cerul s-a innegrit inainte de apusul soare
lui. Cenu�a de la incendii acoperea zona ca o ceata gri. Soa
rele stralucea ro�u �i imens, ca un apus tropical. Catre seara,
a devenit purpuriu �i s-a scufundat sub orizont, iar primele
cateva stele au stralucit prin obscuritate. in acea noapte, am
stat in camera de hotel a lui Bill �i Jane, cu o cina improvizata,
uitandu-ne la �tiri. Din cand in cand, Christine se cutremura
de plans. Ne-am intins impreuna in pat �i am luat-o in brate.
Am facut cuno�tinta cu cativa dintre tovara�ii no�tri
refugiati din calea focului de la hotel, inclusiv cu unii cu
patru picioare. Hotelul i�i relaxase politica ,,Fara animale de
companie". 0 doamna ducea la plimbare in lesa doua pisici
indaratnice. Nu le facea placere ...
in dimineata urmatoare, eu �i Christine am luat tarziu mi
cul dejun, impreuna cu un grup din statiune. Arn aflat ca peste
noapte focul sarise peste Autostrada 101 �i distrusese partea
de vest a localitatii Coffey Park, pompierii nu 1-au putut opri.
Parea putin probabil ca locuinta noastra sa fi supravietuit...
Am abandonat pisicile
17.10.2017, ora 15.58 ET" - Huffington Post - Santa Rosa
Fire Blog Post 4..
in incercarea noastra disperata de a ajunge la Honda �i de a

fugi din calea furtunii de foe care se apropia, am trecut pe langa garaj.
• Eastern Time - ora Coastei de Est a Statelor Unite. (n.tr.)

•• Blog lncendiile din Santa Rosa Postarea 4. (n.tr.)
Acolo i$i petreceau noaptea cele doua pisici ale noastre siameze,
Pierre $i Apple. Erau gemene $i le aveam de cand erau ni$te piso·
ia$i pufo�i.
in timp ce alergam, mintea mea lucra frenetic: ,,Avem timp
sa luam pisicile?" 0 minge de foe inalta de 10 m a erupt in spatele
cladirii de birouri. N-aveam timp sa facem nimic altceva, decat sa
sarim in ma$ina �i sa ne salvam pe noi.
Am incetinit doar dupa vreo 3 km de mers. Nu ziceam niciu·
nul nimic, dar ne gandeam amandoi la acela�i lucru: pisicile.
II
1.1. Apple Ji Pierre imbriiti,ate
Christine a zis:
- Poate ca focul a ocolit casa. Uneori se intampla a�a. Poate
ca vor gasi o cale sa iasa din garaj. Animalele salbatice sunt inte·
ligente in caz de incendiu.
- E posibil, am reasigurat-o eu, �tiind in sinea mea ca nimic
nu putea supravietui infernului din care abia fugisera cu ma�ina.
Cand am vazut a doua zi fotografiile cu ruinele casei noastre,
am �tiut ca pisicile nu puteau sa supravietuiasca. Un reportaj din
Wall Street Journal spunea ca la fiecare 3 secunde focul se intindea
cu lungimea unui teren de fotbal, probabil ca focul le-a inghitit rapid.
Rezervoarele ma�inilor au explodat in jurul lor; una dintre ma�inile
mele de epoca a fost aruncata de explozie la 6 m in aer. Cel mai
lini�titor gand pe care ii puteam avea era ca murisera repede.
in zilele de dupa incendiu, am varsat de o suta de ori mai
multe lacrimi pentru pisici decat pentru toate lucrurile materiale �i
casa noastra la un loc. Am repetat scena in minte de nenumarate
ori: fugeam catre ma�ina, pe langa garaj, intrebandu-ma daca pot
sa le salvez.
Ori de cate ori revad filmul in mintea mea, ma intreb daca
puteam face ceva diferit in acea cumplita noapte, ca sa le salvez.
Stiu ca raspunsul este "Nu", dar continui sa caut o fisura in reali
tate care sa-mi permita sa rescriu trecutul.
Logic, �tiu ca, daca mi-a� ti abatut atentia de la a ne scoate
pe Christine �i pe mine din calea focului �i m-a� ti oprit sa bajbai
prin garajul intunecat incercand sa prind pisicile inspaimantate, n-a�
mai ti acum aici sa-ti spun povestea. Nici Christine, nici eu nu am ti
supravietuit. insa aceasta analiza nu ma ajuta sa ma simt mai bine...
Ne luaseram precautii impotriva incendiilor de vege

tatie, urmaseram sfatul autoritatilor de a taia vegetatia pe
o zona de 30 m in jurul casei. Dar in dimineata dinaintea
incendiului spa.lam ma�inile �i ma uitam la vegetatia din jur,
gandindu-ma: ,,Iarba asta n-a fost niciodata atat de uscata in
ultimii zece ani."
Ne-am petrecut prima zi in agitatie, anuntandu-i pe pri
eteni �i pe membrii familiei ca nu ne numaram printre cei
care pierisera in foe. De�i Garda Nationala inchidea �osele
le in jurul perimetrului incendiat, nepermitandu-i nimanui
sa intre, Heather a reu�it sa ajunga cu ma�ina pana aproape
de proprietatea noastra. ,,Cat de mari sunt daunele?", i-am
trimis eu mesaj. ,,Nu a mai ramas nimic", mi-a raspuns ea.
Ne-a trimis poze cu distrugerile. Doar �emineul ramasese,
stand in picioare ca o sentinela uitata in mijlocul cenu�ii.
Chiar �i obiectele de metal, precum fi�etele cu dosare �i
aparatele electrocasnice, se topisera in acel cuptor. Casa lui
Heather �i Ray, aflata nu departe de a noastra, era singura
care scapase de foe dintre cele �ase din cvartalul lor.
1.2. Dupa incendiu
1.3. Aceea�i perspectiva cu doi ani inainte de incendiu
Culoarea cenu�ii
inainte de incendiu, una dintre cele mai distractive pasi

uni ale mele era sa colectionez ma�ini de epoca. Ma oprisem
la cateva, de care eram deosebit de ata�at. Aveam doua Jen
sen-Healeys din 1974, una ro�ie �i una alba. Aceasta ma�ina
sport de o frumusete clasica fusese proiectatii la sfiir�itul ani
lor 1960 �i construita manual in West Bromwich, in Anglia.
Aveam �i un Fiat Spider din 1980, favorita mea din toate tim
purile pentru condusul pe drumurile vantoase din tara vinu
lui. Mai aveam un magnific Rolls-Royce Silver Spirit, care
dupa 40 de ani inca arata ca abia ie�it din fabrica, omagiu adus
Creierul fn extaz 29
viziunii constructorilor ,,celei mai stilate ma�ini din lume"
�i exemplu al motivului pentru care jumatate din Rolls-Roy
ce-urile construite in ultimii 100 de ani inca sunt pe �osele.
Au ramas doar caroseriile arse ... Culorile fotografiilor
cu proprietatea noastra erau de un gri-maroniu uniform. Ara.
tau ca �i cum fusesera redate artistic in sepia. Caldura inten
sa transformase totul in culoarea cenu�ii. Garda Nationala
a anuntat ca abia peste cateva saptamani li se va permite
rezidentilor sa se intoarca la proprietatile lor.
1.4. Resturile ma�inilor
Copiii erau disperati sa ne vada. Chiar daca vorbeam cu

ei la telefon, nu era suficient. Aveau nevoie sa fie imbrati�ati
�i tinuti in brate �i mangaiati, apoi iar imbrati�ati - pentru
a sarbatori realitatea ca suntem in viata. Fiica lui Christine,
Julia, �i sotul ei, Tyler, s-au mutat din micul lor apartament
din Petaluma la un prieten, ca sa putem sta noi in apartamen
tul lor pana cand decideam ce vom face in continuare.
Containerul misionarului
Prima pe ordinea de zi era imbracamintea. Christine �i

cu mine eram zapaciti, ca refugiatii �ocati de bombe care fug
din zonele de razboi. Julia �i Tyler ne-au tratat cu grija, ca �i
cum eram copii mici. Au mers cu noi pe jos pana la o �coala
din apropiere, care fusese transformata in depozit de haine
�i adapost. Lionel, fiul meu, a venit cu avionul din partea
cealalta a tarii, din New York, iar Rexana, fiica mea, a venit
cu ma�ina de la locuinta ei din Berkeley, California.
Jessie, cealalta fiica a lui Christine, �i restul ,,copiilor"
no�tri au format un comitet de salvare ad-hoc. Cu cateva
ore inainte sa ajungem noi de la Fort Ross, ei intocmisera o
lunga lista de lucruri de fiicut folosindu-�i aplicatiile de pe
telefoane, fiecare angajandu-se sa se ocupe de cate o piesa
din acel puzzle: sa afle unde este adapostul din localitate,
sa vada daca exista haine disponibile, sa contacteze compa
nia de asigurari, sa anuleze serviciile de telefonie �i ridica
rea gunoiului de la adresa noastra, sa cumpere incarcatoare
pentru laptopurile �i telefoanele noastre, sa afle cum se pot
obtine in regim de urgenta pa�apoarte, ca sa putem merge in
Canada in urmatorul weekend, unde eu trebuia sa tin o prele
gere la conferinta anuala de Psihologia Energiei, sa cumpere
obiecte de toaleta �i lenjerie, sa gaseasca geamantane �i con
tainere pentru depozitare, sa identifice cantine...
In acea seara, am mers sa mancam la un restaurant din
zona care le servea mancare gratuit supravietuitorilor incen
diului. I-am imbrati�at pe toti copiii �i am plans impreuna
�i am ras impreuna. Am celebrat intalnirea cu ei �i timpul
petrecut impreuna. Le-am zis:
- Vreau sa fim a�a unii cu altii impreuna in fiecare zi,
nu doar cand e cate-o urgenta.
1.5. Cercul iubirii

Personalul de la adapost era amabil, aratandu-ne obiec
tele de care puteam avea nevoie. Le tot refuzam, gandin
du-ma: ,,Nu am nevoie de ma�ina de barbierit, o sa mi-o iau
pe cea de rezerva din rulota." Apoi, imi dadeam seama ca
vazusem rulota noastra de vacanta intr-una dintre fotografii.
Nu mai ramasese din ea decat scheletul...
1.6. La centrul de evacuare
Cautarea printre haine imi trezea amintiri dureroase

din copilarie. Parintii mei se mutasera in Colorado Springs
cand eu aveam 4 ani, dupa ce lucrasera multi ani ca misio
nari in Africa. Biserica le daduse o cabanuta mica in care
sa locuiasca, dar nu aveau bani pentru cheltuieli. Eu �i sora
mea, Jenny, eram imbracati cu haine de la ,,Containerul mi
sionarului", de la biserica. Acolo lasau parintii hainele care
nu le mai veneau copiilor lor, pentru cei mai putin noro
co�i. Aveam amintiri amare de la Containerul misionarului.
Mama nu imi dadea voie sa iau prea multe din el, iar in
structiunile acelea din trecut imi fusesera retrezite acum de
trauma incendiului, aduse la lumina din subcon�tient.
Mi-am reamintit ca, odata, gasisem in Containerul mi
sionarului o jacheta frumoasa, calduroasa, de baieti. Bej, cu
dungi orizontale de un albastru regal pe maneci. Era exact
haina potrivita pentru iemile din Colorado �i, foarte man
dru, am zis ,,Asta e a mea". Mama m-a certat: comisesem
pacatul trufiei. Trufia este un pacat de moarte, adica dintre
acelea care te condamna la lad pentru ve�nicie. Din fericire,
mama m-a salvat de la cazanul cu smoala insistand sa pun
jacheta la loc in Containerul misionarului duminica urma
toare. A fost inlocuita de un hanorac ponosit, purtat, uzat,
dintr-un poliester de un portocaliu scorojit, cu patru numere
mai mare decat marimea mea �i cu ni�te pantaloni de un
verde neon.
in aceasta asortare bizara de haine nepotrivite, prea
mari, mi-am fiicut prima aparitie la �coala. Aveam un accent
caraghios, parinti mei erau saraci lipiti, imi dadeau mancare
ciudata la pachet �i haine stranii, o combinatie deloc buna
pentru prima zi de �coala. A�a am aflat cat de lipsiti de mila
pot fi copiii.
Profesorii au decretat ca accentul meu britanic trebuie
corectat, astfel ca am fost trimis la ore de remediere a vor
birii. Supus unor incercari <lure de corectie, am dezvoltat o
dificultate de vorbire (o balbaiala severa) �i o fobie sociala.
Una dintre primele mele amintiri din Colorado Springs este
ca mergeam prin zapada spre �coala, uitandu-ma in jos la pi
cioarele mele, care lasau urme in zapada fle�caita. Inima imi
atarna greu in cizmele de ploaie, caci prevedeam ridiculiza
rea �i izolarea cu care aveam sa dau piept in ziua ce urma.
Cu amintirile din Colorado Springs retrezite, imi venea
sa plang. Dar iubita mea Christine plangea descatu�ata, atat
de tare, incat copiii trebuiau s-o tina ca sa nu cada. Avea
nevoie de o stancli de care sa se sprijine, astfel ca mi-am
controlat propria durere.
Adapostul avea munti de haine donate, dar nu mi se
potrivea nimic, sunt foarte inalt. Directorul adapostului
mi-a spus:
- Avem aici un voluntar de inaltimea ta. 0 sa-1 sun sa
vad daca are ceva haine care sa ti se potriveasca.
in ziua urmatoare, am plecat de acolo ducand pe umar
o geanta de voiaj plina cu haine, cu inima plina de caldura �i
bunatatea oamenilor de acolo.
1.7. Eu ,i celalalt uria,
Un alt barbat, care auzise ca sunt conferentiar �i ca

acum nu mai am niciun fel de sacou sau costum, mi-a pus
in mana 1000 de dolari, in bancnote de 20 de dolari, �i mi-a
spus sa ma due sa-mi cumpar. Binecuvantat sa-i fie sufletul!
Daca aveam sa merg la conferinta, voiam sa arat bine �i sa
nu due cu mine energia pierderii �i nefericirii. Mi-am cum
parat doua tinute complete noi, iar increderea in sine mi-a
crescut in acele costume!
Decizii de viata spulberate
Nu puteam sa ma intorc la Mark West cu Christine, nici

sa fac altceva, decat sa ne petrecem timpul cu cei dragi �i
sa raspundem la mesaje. Ar fi trebuit sa plec in Canada in
ziua urmatoare. Inca puteam face calatoria, chiar daca ple
cam cu cateva zile mai tarziu. Dar insemna sa ma despart de
Christine, care era inca in stare de �oc, �i de atat de genero�ii
prieteni �i membri ai familiei, care ne ajutau.
Am cautat raspunsul adanc in mine: sa plec sau sa ra
man? Mi se parea ca am de luat cea mai critica decizie din
viata mea. Un sflir�it. Dupa prezentarea de la Vancouver,
aveam programat un curs de formare de un weekend cu ni�
te terapeuti. Terna? Trauma psihologica! Expertiza mea 1n
domeniu tocmai crescuse exponential.
De la Vancouver trebuia sa merg la New York �i in alte
doua ora�e, unde urma sa sustin prelegeri �i formari cu spe
ciali�ti din sanatate. Nimeni nu s-ar fi plans daca mi-a� fi
anulat calatoria, date fiind circumstantele. Totu�i, atat de pu
tine erau lucruri pe care le puteam face daca ramaneam! Mi
nunatul nostru comitet de 20 �i ceva de ,,copii" era mult mai
capabil decat mine sa repereze resurse �i sa implementeze
planuri. A�a ca m-am rugat �i am cautat indrumare in mine.
indeplinirea misiunii vie\ii
Am decis sa merg. La urma urmei, aceasta e misiunea

vietii mele. Eu asta fac. Mi-am dat seama 1n acel moment
critic cat de profund e angajamentul meu faµ de aceasta
misiune, caci am decis ca nici chiar pierderea biroului �i a
locuintei nu avea sa ma detumeze de la munca pe care fuse
sem nascut sa o fac. Inca ma intreb �i azi daca am luat atunci
decizia corecta, dar, odata luata, rotile s-au pus in mi�care.
Aveam nevoie de pa�aport - in urmatoarele 72 de ore.
M-am dus cu Christine la Biroul de pa�apoarte din San Fran
cisco �i, a doua zi, aveam amandoi pa�apoarte noi. Oamenii
imi citeau primul blog despre incendiu �i postau comentarii
spunand cat de inspirati erau de ceea ce scrisesem. Chiar
daca nu aveam timp, am inceput sa scriu regulat pe blog
despre experientele mele. Pe drumul de intoarcere de 90 de
minute de la Biroul de pa�apoarte, mi-am verificat calenda
rul online. Ce am programat pentru azi?
1.8. Unul dintre cartierele devastate de foe
Cu mai multe luni inainte, ma angajasem sa tin un

workshop cu oameni care urmau sa participe la tabara de
Anul Nou pe care eu �i Christine o organizam in fiecare an.
Urmatoarea teleconferinta era programata exact la o ora la
care eu eram la volan, pe drumul de intoarcere. Fara locuinta
�i fara birou, cum puteam macar sa ma gandesc sa onorez
acest angajament?
1.9. Comori in cenu,a

Atunci mi-am amintit ca ma conectasem la o retea WiFi
la un hotel din Mill Valley, cu vreo doua saptamani in urma,
cand participasem la un seminar tinut de prietenul meu John
Gray, care a scris volumul de mare succes Barba/ii sunt de
pe Marte, femeile sunt de pe Venus. Mill Valley era in drumul
meu catre casa �i parola de WiFi era, probabil, inca valabila.
Am parcat langa hotel �i m-am conectat. Mi-am gasit un loc
langa piscina �i le-am vorbit participantilor de pe laptop.
Mi-a fost greu sa ma concentrez sa ascult povestirile de
viata ale oamenilor pe care ii consiliam �i sa nu le imparta�esc
pierderea catastrofala pe care tocmai o suferisem. M-am con
centrat pe pove�tile lor �i nimeni nu a ghicit ca eu tineam acea
ora de pe pontonul unei piscine, nu de la biroul meu din Mark
West, la doua zile dupa ce-mi pierdusem locuinfa.
Cand am ajuns la Vancouver, la conferinta, nimeni nu
voia sa se uite la cele 196 de slide-uri PowerPoint pe care le
pregatisem cu doua luni inainte. Nu voiau sa auda decat des
pre incendiu. Astfel ca am schimbat titlul prelegerii mele in
,,Trecand prin foe" �i le-am imparta�it realitatea bruta a ceea
ce tocmai ne fusese dat sa traim mie �i Christinei.
Cand am urcat pe scena, 200 de perechi de ochi s-au
atintit catre mine. Multi dintre cei care participau erau spe
ciali�ti in sanatate mentala �i urmau cursuri de specializa
re in traume psihologice. Ii vedeam cum imi pun in minte
diagnosticul, incercand sa determine daca ma adancesc in
strafundurile negarii sau daca seninatatea mea e autentica.
72 de ore
17 .10.2017, ora 15.23 ET - Huffington Post - Santa Rosa
Fire Blog Post 2
E caraghios cum ne joaca feste mintea. La 72 de ore dupa ce

abia am scapat din focul ce ne-a mistuit casa, eu imi tac bagajul
sa plec intr·o calatorie. Fusesem invitat cu un an in urma sa tin o
prezentare la conferinta canadiana de Psihologia Energiei din Van
couver, in weekendul care urma, apoi o formare de trei zile despre
trauma. Cu familia �i prietenii atiit de implicati, acum sunt capabil
sa plec, doar cu o zi mai tarziu decat fusese initial planificat.
Am un obicei inainte de numeroasele mele calatorii, ateliere
�i prelegeri: imi pun in bagaj exact acelea�i lucruri. Lista a fost
redusa atat de atent de-a lungul anilor, incat acum tac o calatorie
de 6 saptamani in Europa luand cu mine un singur geamantan.
lata ce ganduri imi tree acum prin minte: ,,Trebuie sa-mi iau
cama�ile moi de microfibra negre pe care le port in timpul sesiu
nilor de tratament. Mi-am luat pantalonii de la curatatorie? Se
va �ifona jacheta mea argintie favorita daca nu o iau cu mine in
cabina avionului? Trebuie sa·mi pun ca�tile in buzunar." Apoi, imi
dau seama ca nu mai am jacheta argintie. Nici cama�i, pantaloni
sau ca�ti. Nici macar geamantan! Chiar daca au trecut 3 zile de la
incendiu, dureaza mult timp sa te adaptezi.
Cu doar cu 72 de ore in urma, nu aveam nici macar o pereche
de �osete. Cand am fugit din casa, cu focul peste tot in jurul nos
tru, tot ce·am apucat a fost telefonul, laptopul �i mana Christinei.
Niciun cablu de alimentare, niciun obiect de toaleta, niciun obiect de
valoare. Azi, recitesc pe laptop vechea mea lista cu lucruri pe care le
aveam de facut �i rad. Lucruri care pareau o prioritate atat de mare
cu 72 de ore in urma mi se par triviale azi.
1.10. Christine cu daruri

Nu-mi lipse$te nimic din toate acestea. Viala este infinit mai
pretioasa.
Chiar daca incendiile inca tac ravagii in unele parti din regi·
une, vedem cum oamenii se ridica $i o iau de la capat. Vecinii de
langa apartamentul in care stam au inceput un proiect de recon
struclie ieri.
Ma gandesc uneori la lucrurile pe care le-am pierdut. Editia
din 1861 a operelor complete ale lui Sir Walter Scott, publicata de
Adam & Charles Black, la Edinburgh. Toate cele 12 volume. Foto·
grafiile de epoca cu strabunicul meu, din 1864. Toate pastelurile pe
care le pictasem. Cele 1 200 de dosare cu cursuri de arta, puse in
ordine, care constituiau afacerea cu arta a tui Christine. Ma�ina mea
rD$ie Jensen-Healey din 1974.
lnima mea este plina de recuno�tinla in dimineata aceas·
ta. Am supravieluit unuia dintre cele mai cumplite dezastre din
regiunea in care locuim. Christine �i cu mine am fugit cu cateva
secunde inainte sa ia foe totul. Am o so1ie minunata $i o famitie
minunata. Ma trezesc in iubire in fiecare zi. Ma simt indrumat de
Marele Spirit in fiece clipa. A doua zi dupa incendiu, impreuna cu
Christine, am meditat o ora in plus $i am revizualizat incendiul ca
pe o deschidere a Universului pentru a ne aduce noi lucruri minuna
te in viala noastra. Viata este pretioasa �i. cu sau fara incendiu,
putem alege sa·i descoperim incantarea in fiecare zi.
Barnett Bain, producatorul filmului What Dreams May
Come, premiat cu Oscar, este unul dintre sutele de oameni care
mi-au scris e·mailuri de incurajare. I-am raspuns �i i-am multumit:
.,Suntem intregi in Spirit, care este realitatea suprema."
Prietenul �i colaboratorul meu David Feinstein, psiho

log clinician care a scris mai multe manuale de referinta in do
meniu, mi-a facut o prezentare bizara: ,,Fie Dawson Church
este un escroc absolut, fie este o fiinta umana incredibil de
rezilienta, iar aceste metode pe care le predicam in profesia
noastra chiar functioneaza. Va las pe voi sa decideti."
La sfar�itul discursului meu, oamenii au sarit in picioa
re �i mi-au oferit ovatii indelungate �i entuziaste. Conferinta
Creierul rn extaz 39
mi-a oferit un premiu pentru contributiile mele �tiintifice la
domeniul vindecarii.
Saptamana de traininguri ce au urmat dupa conferinta a
fost una intensa. Toata lumea �tia ca tocmai scapasem din in
cendiu la propriu �i oamenii erau incredibil de amabili. Una
dintre metodele principale pe care o predau, Tehnici de Eli
berare Emotionala, folose�te tappingul pentru descarcarea
traumei psihologice. Facusem mult tapping de la incendiu �i
am �cut �i mai mult in aceasta calatorie.
In New York, unul dintre speciali�tii no�tri certificati a
lucrat cu mine cateva sesiuni de eliberare de trauma. Imaginea
care imi ardea creierul era flacara aceea in forma de lumanare
inalta de l O m. A fost nevoie de tot acest travaliu, plus multe
alte ore de tratament, pana sa reu�esc sa ating punctul de neu
tralitate emotionala cand imi amintesc aceasta imagine.
De cate ori vorbeam la telefon cu iubita mea sotie, ii
auzeam suferinta in glas in fiecare zi, astfel ca mi-am scurtat
calatoria. Am anulat ultimele cateva ateliere. M-am intors in
California, unde am gasit-o intr-un cuib de iubire, caci copiii
�i prietenii aveau grija de fiecare nevoie fizica a ei. Dar ea
avea nevoie de mine emotional in fiecare zi.
Binecuvantarea lucrurilor marunte

24.10.2017, ora 18.29 ET - Huffington Post - Santa Rosa
Fire Blog Post 6
Port o pereche veche �i uzata de ochelari. Sunt extrem de

pretio�i pentru mine. lnainte de incendiu, ochelarii erau un bun de
consum. ii comandam in seturi de cate trei, �tiind ca nicio pereche nu
dura prea mult. Ma a�ezam pe ei, ii scapam din mana sau ii uitam pe
unde ma duceam. in fiecare an rataceam a�a cateva perechi.
De la incendiu, am ramas cu o singura pereche, ni�te ochelari
buni de aruncat care intamplator ramasesera agatati in parasolarul
ma�inii cu care am fugit. Bruse, un obiect de o valoare neglijabila
pentru mine a devenit extrem de valoros. Datorita acestor ochelari
uzati pot sa vad. Sunt atat de recunoscator pentru acest privile

giu ! lncendiul mi-a schimbat ordinea prioritatilor.
Unghierele. Aveam intotdeauna vreo doua in trusa mea de
voiaj �i inca una in sertarul de sus din baie. Le tineam in acelea�i
locuri de atat de mult timp, incat alunecasera sub nivelul con�tien
tei mele. Acum, ma aflu aici, in Vancouver, �i imi lipsesc unghierele.
imi tac o nota mentala sa cumpar una de la prima farmacie pe
langa care tree, dar uit in tiecare zi, pentru ca nu am mai avut de
zece ani unghiere pe lista de cumparaturi.
in tiecare dimineata simt recuno�tinta cand imi pun �osetele
in picioare. inainte de incendiu, nu acordasem niciodata nici macar
un gand miilor de momente in care am tinut in mana o �oseta. Dar
pierzandu-le pe toate in incendiu �i ramanand cu picioarele goale
timp de doua zile dupa aceea, am devenit con�tient de binecuvan
tarea de a avea �osete moi �i pufoase.
lmagineaza-ti cum ar ti daca ne-am trai intreaga viata con
�tienti de binecuvantarea lucrurilor marunte. lmagineaza-ti cum ar
ti daca ne-am raporta mereu la viata cu apreciere fata de cele mai
neinsemnate obiecte, de la periute de dinti pana la linguri �i ca�ti.
Am decis sa-mi traiesc de acum inainte viata fara a mai lua
nimic drept garantat. leri, am mers pe jos, pe trotuar, cu recuno�
tinta pentru tiecare respiratie. Pentru aerul proaspat din Columbia
Britanica, pe care-I simteam patrunzandu-mi in plamani. Pentru
pantotii din picioare. Pentru abilitatea de a pa�i. Pentru frunzele
care cadeau din copaci. Pentru ploaia care imi lovea u�or umbrela.
Unul dintre numero�ii prieteni care au rezonat cu postarile
mele despre incendiu mi-a trimis aceasta poezie scrisa de poetul
persan Rumi �i intitulata .,Casa de oaspeti''. Poemul ne reaminte�
te ca dezastrele din viata noastra pot aduce cu ele binecuvantari
daca nu ne opunem �i le suntem recunoscatori:
A ti om este ca o casa de oaspeti.
in tiecare dimineata mai sose�te careva.
O bucurie, o depresie, o rautate,
cate-o bagare momentana de seama apar
ca ni�te oaspeti nepoftiti.
--
Creierulln extaz 41
Prime�te-i �i ospateaza-i pe toti!
Chiar daca sunt o gloata de suparari
care iti golesc violent casa de toate mobilele,
chiar �i a�a trateaza-1 pe fiecare oaspete cu respect.
Poate ca te va lasa fara vreo placere noua.
Gandul negru, ru�inea, sarcasmul -
intampina-le la u�a razand �i invita-le inauntru.
Fii recunoscator pentru orice vine,
caci fiecare iti e trimis ca o calauza de departe.
hi doresc sa vezi problemele din viata ta ca pe ni�te ,,calau

ze de departe" care te cheama sa·ti traie�ti viata con�tient, sa fii
capabil sa nu te opui �i sa fii recunoscator pentru miracolul de a
ti in viata in fiecare clipa, sa apreciezi fiecare respiratie, fiecare
�oseta, fiecare pereche de ochelari �i toate lucrurile marunte din
viata ta.
Am avut nevoie de o furtuna de foe in care sa-mi pierd toate
posesiunile materiale ca sa ma trezesc �i sa apreciez cat de preti·
oase sunt toate. Ma rog pentru tine sa nu ai nevoie de un dezastru
care sa-ti reaminteasca sa te bucuri de magia fiecarei clipe. Sa te
treze�ti in recuno�tinta, sa aduci multumiri cu fiecare respiratie �i
sa mergi la culcare in fiecare seara cufundat in mirarea unei vieti
traite con�tient.
M-am dus cu Christine la proprietatea noastra din Mark

West, pentru prima data impreuna. Am scurmat prin cenu
�a, uluiti... Focul fusese atat de fierbinte, incat rotile de alu
miniu de la Jensen-Healey-ul meu se topisera �i erau acum
doar ni�te balti de metal topit.
Un prieten mi-a sugerat sa recuperez faimoasa emble
ma Flying Lady care innobilase caroseria Rolls-Royce-ului.
Dar focul topise intreaga parte din fata a ma�inii �i Flying
Lady nu mai exista. Parbrizul se topise. Acest lucru demon
stra ca focul depa�ise 1 700 ° C, punctul de topire al sticlei.
1.11. Roata de aluminiu a unei ma�ini sport clasice Jensen-Healey
Am adunat cateva suveniruri, ni�te cioburi din farfurii

le de poqelan Royal Doulton ale bunicii mele, dar erau greu
de distins obiecte individuale in gramada de moloz gri.
Surprinzator, o statuie a lui Buddha supravieµiise in
tacta. �edea in cenu�a cladirii noastre de birouri, inconjurata
de resturi. Calm �i senin, era o reamintire a permanentei va
lorilor intangibile. Am scris un articol pe blog despre ea in
Huffington Post.
SFANTUL DIN CENU�A

Fire Blog Post 12
Azi, pentru prima data, sotia mea, Christine, a reu�it sa ajun

ga la noi acasa. S-a dus cu Heather, minunata noastra directoare
de operatiuni de la EFT Universe, care locuie�te in apropiere. Ray,
sotul lui Heather, a adus unelte ca sa caute prin cenu�a. Christine
a zis ca totul arata ca dupa o explozie. Personalul de urgenta de la
fata locului i-au spus ca locuinta fusese transformata in scrum in
5 minute de cand ajunsese focul la ea.
Nu mai ramasese mare lucru de gasit. Cateva chei, dar me

talul fusese deformat de caldura. Supravietuisera obiectele din
ceramica �i sculpturile.
Cea mai intensa imagine era acest Buddha care statea in
cenu�a. Pentru mine, aceasta statueta reprezinta adevarul central
al experientei mele legate de acest incendiu: de�i lucrurile materi
ale se consuma, miezul energiei eterne, adevarul fiintei noastre, nu
poate fi ars. l..ucrurile importante - iubire, conexiune, compasiune,
con�tientizare, adevar, credinta - nu pot fi distruse. Cand totul in
jurul lor este ars de focurile vietii, contururile lor ies in evidenta
�i mai indraznete.
Cand am vorbit la telefon cu Christine dupa vizita ei la casa
noastra, am reflectat la toate lucrurile cu care eram binecuvan
tati. Am vorbit despre ce pierduseram �i despre viitorul minunat
pe care �tiu ca-I vom crea impreuna.
Mesajul lui Buddha este ca, eliberandu-ne cat mai repede
de trecut, ne deschidem catre un viitor nou �i pozitiv. Oe�i am
pierdut multe lucruri materiale in foe, comorile supreme sunt cele
din inima noastra. Cu ele, ne vom simti intotdeauna bogati �i bine
cuvantati, indiferent ce provocari va trebuie sa infruntam in lumea
din afara.
Re-crearea a ceea ce a fost
Eu �i Christine inca ne comportam disociat. Compania

de asigurari ne-a trimis 5 000 de dolari care sa ne acopere
cheltuielile initiale �i eu m-am dus sa ma desfiit cumpiirand
unelte. Lucrasem in constructii in timpul facultatii �i dupa ab
solvire, la Baylor University in Texas, astfel ca pot sa repar
case �i ma�ini. Curand, un colt al camerei noastre de hotel era
ocupat de ciocane, �urubelnite, ferastraie, nivele �i de tot felul
de scule pentru reparatii clasice pentru ma�ini. �tiam ca nu
mai am casa. Nici ma�ini de epoca. Dar mesajul inca nu-mi
ajunsese in subcon�tient �i cumparam scule ca sa repar lucruri
ce nu mai existau. Psihicul are nevoie de surprinzator de mult
timp ca sa se adapteze la realitati radical noi.
Mecanismul dupa care functioneaza asigurarile te pre
dispune sa recreezi ceea ce a fost. Cand cumperi exact acela�i
frigider sau prajitor de paine pe care il aveai inainte, compania
de asigurari iti deconteaza ,,costul de inlocuire", valoarea to
tala a noului aparat. Dar daca nu inlocuie�ti obiectul, ti se pla
te�te doar ,,valoarea depreciata", cam cat ar face el la targul de
vechituri. intregul sistem te impinge inexorabil catre re-cre
area unei vieti noi identice cu cea veche: sa cumperi exact
acelea�i obiecte, sa umpli spatiile goale din noua ta viata cu
piese de puzzle din trecut.
intr-o zi, cam la doua luni dupa incendiu, �i eu, �i Chris
tine parca ne-am trezit dintr-un vis. Ne-am spus: ,,Nu ne
vrem vechea viata inapoi. Nu vrem tot lucrurile vechi. Vrem
sa cream unele noi. Vrem sa construim din nou, traind reali
tatea pe care o doresc inimile noastre acum, nu sa re-cream
vechea realitate, pe care am avut-o inainte." Am incetat sa
mai cumparam lucruri, in afara de cateva obiecte bine alese,
pe care �tiam ca le dorim cu adevarat. Ne-am bucurat de
fiecare achizitie. Ne simteam recunoscatori pentru lucrurile
noastre noi - con�tient �i deliberat alese, unul cate unul.
Le-am multumit Juliei �i lui Tyler pentru ca ne-au lasat
sa stam in apartamentul lor �i, dupa un timp, ne-am mutat
cu o prietena, o artista stralucita, �i cu sotul ei. Dar acum
ne confruntam cu provocarea de a ne gasi un spatiu unde sa
locuim permanent.
Piata imobiliara avea cote inalte inainte de incendiu.
Stocul de locuinte rezidentiale noi era mic �i preturile ajun
geau pana la cer. Casele de inchiriat erau aproape inexistente
�i chiria�ii concurau acerb pentru cele cateva disponibile.
Apoi, 5 300 de case au disparut in furn. Era imposibil ca fir
mele de asigurari sa gaseasca locuinte in zona pentru cei
evacuati. Au inchiriat locuinte in Sacramento ori San Fran
cisco, la 160 km departare. Multi au fost fortati sa locuiasca
in rulote pe terenurile lor arse sau sa parcheze in curtea cate
unei rude. Noi unde aveam sa locuim?
Vocea
- Sun-o pe Marilyn, mi-a zis Christine intr-o zi.

Marilyn, o prietena care a fost pre�edinta Institutului
de �tiinte Noetice, locuia pe-atunci in Petaluma, unde ne
doream eel mai mult sa ne mutam inainte de incendiu.
- Iubito, sunt mai mult decat ocupat �i nu am timp sa o
sun pe Marilyn, i-am raspuns eu.
Cateva zile mai tarziu, in felul ei incantator, Christine
mi-a sugerat din nou cu blandete sa o sun pe Marilyn. Cand
vorbe�te pe tonul acela, �tiu din lunga mea experienta ca
este ,,fixata". Vocea i se schimba putin �i mi se pare ca-mi
vorbesc ingerii cu glasul ei. Am sunat-o pe Marilyn. Entuzi
asmata, Marilyn mi-a zis:
- Eu am contracte in Silicon Valley �i sotul meu lucrea
za la Tesla. Fae un drum lung in fiecare saptamana. Daca
firma ta de asigurari inchiriaza casa mea ca sa stati voi in
ea, atunci o sa am banii necesari ca sa inchiriez casa pe care
mi-o doresc foarte tare din Mountain View!
Cu un singur telefon, aveam o casa de vis, in exact lo
cul unde ne doream eel mai mult sa traim...
Casa Four Seasons
Adoram casa lui Marilyn! 0 poartii in gardul din spa

te dadea catre o imensa rezervatie naturala. La doua strazi
distanta era un teren de tenis. Spre deosebire de Mark West
Springs, cartierul era suficient de plat ca sa ne putem plimba
cu bicicletele. Langii terenul de tenis e un pare imens, cu
zeci de kilometri de trasee pentru ciclism �i drumetii. Pu
team sa merg cu canoea pe raul Petaluma, aflat la 5 minute
de mers cu ma�ina.
Casa e de doua ori mai mare decat fosta noastra casa,
cu multe decoratiuni luxoase la care noi inainte doar visase
ram. Intr-o zi, mi-am dat seama �ocat ca, a�a cum era, casa
lui Marilyn semana izbitor cu ceea ce ne imaginaseriim noi
despre casa noastra ideala. Universul ne-o livrase, de�i in
tr-un mod foarte nea�teptat.
Un prieten �i coleg de afaceri ne-a oferit un birou li
ber pe care sa-1 folosim fara sa platim, iar Heather �i echipa
de baza se inghesuiau in acel spatiu in fiecare marti �i joi,
lucrand de acasa in celelalte zile. Am inceput sa ne punem
din nou pe roate afacerea, EFT Universe, dar �i organizatia
nonprofit, Institutul National de Asistenta pentru Sanatate
lntegrativa. Acest proces a durat multe luni �i a fost plin de
obstacole, printre care faptul ca, timp de vreo �ase luni, ofi
ciul po�tal a avut dificultati cu transmiterea coresponden
tei la noua adresa �i toate cecurile pe care le primeam prin
po�ta intarziau cu saptamanile sau nu mai ajungeau deloc.
A fost o perioada dificila �i financiar, �i emotional.
Visuri trecute �i prezente
Odata ce eu �i Christine am devenit con�tienti ca ne

cream o noua viata �i ca o putem construi din visurile noas
tre din prezent mai degrabii decat din viziunile noastre din
trecut, am inceput sii facem altfel de alegeri. Am adoptat
ceea ce eu am numit ,,standardul Four Seasons": ne placeau
hotelurile Four Seasons din multe part:i ale lumii, intotdeau
na frumos mobilate. Am decis ca mi-ar placea ca noua noas
tra locuinta sa arate la fel de frumos ca unul dintre acele
hoteluri. I-am spus Christinei:
- Nu vreau aici decat lucruri care s-ar potrivi la Four
Seasons.
Dar tot eu uitam mereu... 0 prietena ne-a oferit o cana
pea veche cu husa. Nu era prea rea; avea doar o gaura acolo
unde iepurele ei, Whitey, rosese tesatura. Pentru ca nu aveam
canapea, am acceptat-o �i am aranjat sa fie transportata cu un
camion de imprumut. Christine m-a intrebat cu tact:
-Ai vedea asta la Four Seasons?
Am renuntat la canapea.
Fiica mea, Rexana, se muta in Texas �i ne-a dat noua
mobila ei. Nu ne grabeam sa ne umplem viata cu lucruri �i
voiam decorul perfect in noul nostru spatiu.
Am decis sa ne cumparam patul visurilor noastre, :fara
sa ne uitam la bani, �tiind ca aveam sa dormim in el in ur
matorul deceniu. Am mers la multe magazine de saltele �i
ne-am intins pe multe paturi. Prietena noastra Jane vinde
saltele pentru copii pe site-ul ei Healthy Child �i ea ne-a
spus ca la fabricarea saltelelor din comert: sunt folosite multe
chimicale daunatoare. Pe bune? Am cautat cercetari �tiintifi
ce despre substantele care pot fi folosite legal in saltele. Am
fost �ocat sa descopar ca Jane avea dreptate. M-am orientat
catre obiecte fabricate complet organic. Pentru baza, am luat
un pat care se ridica �i se coboara cu telecomanda.
i!1 sfar�it, patul a sosit �i era tot ce ne doriseram vreo
data. Insa ne-am dat seama dupa cateva zile ca intr-adevar
era patul perfect - dar pentru vechea noastra casa. Din nou,
incon�tient, ne creaseram viitorul din trecut.
Eram la fel de dezorientat cand ma uitam la automobi
le. Cumparasem cateva la licitatie inainte, astfel ca am intrat
pe internet �i am cumparat o Toyota Prius �i o rulota veche
la o licitatie. Dar am aflat ca firma avea sediul in Oregon �i
ca titlul de proprietate trebuia sa fie transferat de la licitatia
din California in Oregon, pentru ca ei sa-mi transfere apoi
proprietatea mie, iar dreptul de proprietate sa fie transferat
in California. Acest proces birocratic dura cateva saptamani
�i eu eram tot fara ma�ina.
Christine a zis:
- Tu e�ti cunoscut in lumea proprietarilor de ma�ini. De
ce nu dai zvon printre prietenii tai de la Car Club?
A�a am facut �i, dupa 24 de ore, conduceam un fru
mos SUV Ford F250 multumita unui membru de la Wine
Country Car Club. imi oferise sa aleg dintre aceasta ma�ina
�i Rolls-Royce-ul lui din 1924. Cu toate ca iubeam Rolls
Royce-urile, nu erau potrivite pentru mutat canapele...
Ora 00.45
1 3.11 .2017, ora 17.31 ET - Huffington Post - Santa Rosa
Fire Blog Post 11
Este 00.45 �i sunt foarte treaz. De o saptamana, deschid

ochii la aceea�i ora. Nu reu�esc sa dorm nici macar doua ore, apoi
ma agit in pat pana in zori. Nu-mi dau seama de ce. Mai am uneori
probleme cu insomnia, dar aceasta este stranie. Nimic din ce �tiu
sa tac nu reu�e�te sa-mi calmeze mintea frenetica. Fae tapping,
meditez, dar tot ma trezesc exact la 00.45.
Pana la urma, m-am prins. Este ora la care m-am trezit pe 9
octombrie, cand mi-am dat seama ca ceva nu e in regula. Noaptea
in care m-am uitat pe fereastra �i am vazut incendiul de vegetatie
venind in viteza catre casa noastra. Acum, corpul meu �tie ca la
00.45 s-a intamplat ceva rau �i ma treze�te cu o doza de cortizol.
Am facut un studiu important cu privire la efectele asupra hor
monilor stresului pe care le are tappingul din Tehnica de Eliberare
Emotionala. Echipa noastra de cercetare a format trei grupuri din
oameni ale�i la intamplare �i le-a testat nivelul de cortizol inainte �i
dupa terapie. Un grup a primit terapie prin vorbire regulata, un grup
nu a primit niciun tratament, iar al treilea grup a facut terapie prin
tapping. Anxietatea �i depresia au scazut de doua ori mai mult la
grupul de tapping, iar nivelul de cortizol s-a diminuat semnificativ.
1.13. Mergand prin cenu�a
Deci, �tiu ca aceste tehnici functioneaza �i �tiu ce inseamna

o descarcare de cortizol. imi amintesc de cazul unui barbat tratat
in proiectul initiat de mine, Veterans Stress Project. Omul fusese
prins intr-un atacat cu mortiere la ora 4.45 dimineata in prima lui
zi de lupta din Vietnam, in 1968. Cand a venit pentru tratament,
dupa mai bine de 40 de ani, inca se trezea deseori la 4.45.
Este o descarcare tipica de cortizol. De�i a fost o adaptare
pentru stramo�ii no�tri, ca sa-i scape de pericolele din acele vre
muri indepartate, atunci cand se tot repeta, nu face decat ravagii
in biochimia oamenilor de azi.
Pentru ca eu ma trezeam la 00.45 �i ramaneam treaz in ciu
da tuturor eforturilor pe care le faceam, am decis sa ma impriete
nesc cu acest tipar. Stand treaz in pat, ma concentram sa-mi aduc
in minte toata fericirea din viata mea: faptul ca am supravietuit
incendiului, ca am o sotie iubitoare, copii de succes �i o comunitate
magnifica. Fae o munca profund semnificativa, care contribuie la
vindecarea a mii de oameni in fiecare zi.
Exact la o luna dupa incendiu, m-am trezit la 1.45, cu o ora
mai tarziu decat de obicei. $i am adormit la loc imediat, deci min
tea mea incepea sa-mi convinga corpul. Nu mai repeta povestea
pericolului iminent de moarte daca nu intram in stare de alerta
totala la 00.45. Acela�i lucru s-a intamplat �i noaptea urmatoare.
Ce schimbare minunata!
Este important sa ne iubim corpul. Adesea, nu suntem cu

minti, iar el se imbolnave$te, dezvolta tipare precum insomnia $i
vrem ca problemele sa dispara. Le ignoram, le negam, le suprimam,
ne infuriem sau le tratam cu medicamente. Daca in loc sa facem
toate aceste lucruri ne-am stradui sa ne intelegem corpul $i sa-1
acceptam a$a cum este, am deschide u�a catre vindecare. Marele
terapeut Carl Rogers numea acest fenomen ,,paradoxul cre$terii":
trebuie sa ne iubim exact 8$8 cum suntem, cu toate problemele $i
limitarile noastre. Cand reu$im, incepem sa ne schimbam.
Cand corpul $tie ca va fi ascultat, ne va vorbi in lini$te. Un
mic tiuit aici. 0 durere U$Oara dincolo. Auzim mesajul $i avem grija
de nevoile lui.
Cand sustin ateliere, lucrez adesea cu oameni care i$i ignora
sau chiar i$i urasc corpul ani la rand. Nu sunt racordati la mesajele
corpului lor. Nu primesc semnalele lui subtile. Cand comunicarile
lui intangibile sunt ignorate, corpul e nevoit sa vorbeasca mai tare.
Micile dureri pot deveni artrita. Daca e ignorata, aceasta devine
o tulburare autoimuna in toata regula. Atat de multi oameni sunt
in razboi cu propriul corp, incercand sa-i amuteasca mesajele cu
medicamente sau substante care dau dependenta !
Cre$terea incepe odata cu iubirea de sine. Vindecarea incepe
cu acceptarea de sine, chiar $i cand circumstantele par inaccepta·
bile. Practicarea iubirii de sine scade nivelul de stres $i ne deschide
con$tienta catre realizarea potentialului vietii noastre. Prin aceas
ta fereastra de oportunitate pot sa straluceasca iubirea, pacea $i
frumusetea Universului. Chiar $i la 00.45 dimineata.
Universul creator
Dupa o pierdere imensa, cum ar fi un incendiu, noi,

oamenii, cautam in mod natural stabilitatea �i certitudinea.
Partile tematoare ale personalitatii mete �i a Christinei voiau
sa reconstruim casa de la Mark West Springs sau sa cumpere
o casa noua in Petaluma indata ce va fi fost posibil. Sa ne
cumparam iara�i mobilier. Sa ne umplem garajul cu ma�ini
�i camerele cu lucruri. Lucrurile pe care le detinem ne con
firma faptul ca suntem in viata. Fiecare lampa, fiecare scaun,
fiecare vaza, fiecare cana reprezinta un totem al stabilitatii.
Al normalului.
Dar fiecare lipsa, fiecare colt gol al casei are potentia
lul de a ne reaminti pierderea, lucrurile frumoase pe care le
aveam candva �i pe care nu le mai avem acum. Pana cand sa
ne oprim �i sa reflectam �i sa decidem sa cumparam lucruri
in cuno�tinta de cauza, ne-am grabit sa umplem golul ramas.
Dar graba de a obtine dovezi ale supravietuirii sub forma
posesiunilor materiale costa scump. Ne aglomereaza spatiul
in care ne-am putea dezvolta organic o stare de bine superi
oara, neprevazuta.
Astfel, de fiecare data cand simteam dorinta compulsi
va de a cumpara ceva sau de a lua repede o decizie importan
ta, ne opream. Meditam pana cand ne simteam confortabil
in mijlocul misterului. Prietenii no�tri erau derutati de faptul
ca luni de zile am trait multumiti cu spatiile goale din casa
lui Marilyn. Dar am profitat de oportunitatea de a renunta
la nevoia noastra compulsiva de securitate �i i-am permis
Universului sa ne surprinda cu sincronicitatile lui.
Christine s-a inscris la un grup de pictura saptamanal.
Una dintre celelalte membre, care �i ea i�i pierduse casa in
incendiu, �i-a cumparat o casa noua complet mobilata. Nu
avea nevoie de unele dintre obiectele pe care le mo�tenise
de la fostul proprietar �i ni le-a dat noua. Printre ele, doua
covoare persane superbe. Se potriveau perfect cu noua noas
tra schema de culori. 0 prietena designerita ne-a vizitat �i
ne-a spus ca valorau vreo 20 000 de dolari. Pentru ca aveam
incredere in Univers, el a continuat sa ni se arate.
Intuitiv, amandoi ne abtineam sa ne luam angajamente
pe termen scurt sau definitive, cum ar fi cumparaturi in rate
pe termen lung. Pentru ca meditam in fiecare zi, ne simteam
ca �i cum ne aliniam cu un univers binevoitor. Simteam ca
viziunea noastra umana cu privire la viitorul nostru ar fi li
mitata �i ca Universul are un vis mult mai mare pentru noi
decat visurile marunte pe care mintea noastra umana limi
tata era capabila sa le conceapa. Impunandu-ne dorintele
noastre limitate, in special in panica de dupa incendiu, nu
am mai fi lasat loc binelui superior sa se desfli�oare. A�a ca
ne-am lasat purtati de curgere. Voiam sa lasam spatiu pentru
posibilitatile eventualelor sincronicitatilor.
Cafea cu unt
07.12.2017, ora 15 ET - Huffington Post - Santa Rosa Fire
Blog Post 12
Mmm! Cafea aromata, cu doua linguriJe de unt organic ne·

sarat. Daca nu ai incercat inca, probabil ca iti suna ciudat. Daca ai
incercat, vei deveni rapid dependent, ca mine. Prietenul meu Dave
Asprey, supranumit ,,Bulletproof", a prezentat lumii reteta cu cati·
va ani in urma. 0 cana de cafea cu unt dimineata te satura pentru
ore bune. Face parte din noua moda a ,,postului intermitent", care
inseamna sa-ti ajustezi aportul de alimente la 8 ore in timpul zilei.
E la fel de eficient precum postul negru, mult mai dificil de tinut.
Eu ma bucur de cafeaua mea cu unt de vreo doi ani.
Saptamana aceasta mi-am facut prima cana de catea cu unt
dupa incendiu. Au trecut doua luni. Viata ne-a fost atat de data
peste cap, incat a devenit imposibil pana �i ritualul de dimineata al
pregatirii cafelei cu unt, pentru care nu ne trebuie decat un blen
der, o ma�ina de cafea �i un frigider.
in timp ce puneam untul in cafea, corpul mi se umplea de o
satisfactie incomensurabila. Unt + Cafea = Normal. Ritualul de
dimineata era un mic simbol ca viata mea revenea la normal.
E greu sa explici cat de departe de normal este viata ta.
Te imbraci dimineata �i vrei sa asortezi cama�a cu o pereche de
pantaloni �i cu �osete de aceea�i culoare. hi dai seama ca �osetele
se afla in garajul unui prieten, la o jumatate de ora departare, iar
pantalonii sunt la curatat. Vrei sa-ti incarci telefonul �i-ti dai sea
ma ca incarcatorul se gase�te intr-un depozit �i ca nu ai nici curent
electric. Sarcini care dureaza cateva minute cand ai toate lucrurile
in casa ta dureaza ore intregi cand sunt impra�tiate in diferite

locuri. Ramai tot mai mult in urma, chiar �i cand urgenta de a
ajunge la timp cre�te. lnboxul ti-e plin de mesaje de la prieteni care
vor sa te ajute. Oameni de la mii de kilometri departare iti ofera
adapost. Asta te face sa te simti iubit �i le pretuie�ti ingrijorarea.
Dar raspunsul la e-mailurile lor iti consuma �i mai mult timp decat
iti trebuie sa realizezi cele mai simple treburi zilnice �i sa-ti pui cat
de cat ordine in viata.
Astfel ca simplul act al reluarii rutinei mele de a-mi prepara
obi�nuita cana de dimineata de cafea cu unt ma face sa simt o
caldura in tot corpul. Dupa doua luni de la incendiu, e un simbol al
normalului, intr-o lume rasturnata cu susul in jos. Cand sunt rare,
aceste simboluri devin de nepretuit.
Trecem prin viata luand de-a gata aceste obi�nuinte fire�ti.
Casa, familia, lucrurile pe care le avem, toate sunt la indemana �i
credem ca le vom avea pentru totdeauna. Dar se poate sa nu fie
a�a. Bucura-te de ele cat timp le ai! Acel mic ritual pe care ii faci
in fiecare zi e mult mai pretios decat iti dai seama.
Munca se tripleaza
Pe parcursul unei saptamani normale de lucru, am mul

te lucruri de fa.cut. in fiecare an, sute de oameni tree prin
programe de certificare 1n Psihologia Energiei �i EFT, iar
una dintre cele mai mari focantari ale mele e sa le urma
resc progresul, sa le dau feedback individual �i sa coordonez
grupuri online regulate. Scriu mult pentru bloguri, carti �i
programe online. Calatoresc des pentru a sustine ateliere in
Statele Unite, Canada �i Europa, uneori fiind departe de casa
�i de birou saptamani la rand. Anual, dau peste 200 de inter
viuri la radio, conferinte �i podcasturi. Plus munca zilnica de
conducere a organizatiei...
National Institute for Integrative Healthcare (NIIH, In
stitutul National de Asistenta pentru Sanatate Integrativa)
este o organizatie extraordinara. Cel mai mare program al
nostru, Veterans Stress Project (Proiectul pentru Stresul Ve
teranilor de Razboi), le ofera terapii energetice veteranilor
cu tulburare de stres posttraumatic. in fiecare an, ajutam mii
de veterani �i pe partenerii lor de viata. Cealalta ramura a
NIIH este Fundatia pentru Medicina Epigenetica. Aceasta
realizeaza cercetari, de obicei eu fiind unul dintre cerceta
tori. Am luat parte la peste 100 de studii �tiintifice �i cateva
dintre metodele de terapie energetica sunt acum bazate pe
dovezi �tiintifice, in parte �i datorita eforturilor noastre.
NIIH este o organizatie bazata exclusiv pe voluntariat,
in care nimeni nu este platit. Eu aloe circa 500 de ore pe an
pentru sustinerea obiectivelor lnstitutului. Cu toata aceasta
activitate, rareori mi se intampla ca saptamana mea de lucru
sa dureze sub 40 de ore; ajunge adesea chiar la dublu. Niciu
na dintre toate aceste activitati nu s-a oprit dupa incendiu.
La fel �i necesitatea de a-i retribui pe membrii echipei �i pe
colaboratori �i intreaga infrastructura, care ajunge la peste
1 milion de oameni anual. in continuare a trebuit sa ma pre
zint la program - caci a�a pot aduce fondurile cu care putem
plati toate aceste lucruri.
Dar acum trebuie sa-mi pun �i viaµ in ordine. Sa gasesc
o locuinj:a, sa imi refac caminul, sa adun laolalta toate rama
�itele vietii noastre. Pana cand nu pierzi tot, nu-ti dai seama
de cat de multe ai nevoie pentru o viata normala. Sunt toate in
fundal �i le iei drept garantate. Curatator de cartofi. Tirbu�on.
Platouri. Carafa pentru apa. Boluri pentru salata. Automat de
cafea. Manu�i pentru cuptor. Suport pentru ou. Suport pentru
�ervetele de bucatarie. Recipiente pentru condimente. Toate
acestea doar intr-o singura incapere, in bucatarie!
Dupa un dezastru, trebuie sa-ti echipezi din nou fiecare
incapere din casa, de la zero. Toate necesita timp, concen
trare, bani �i energie. Companiile de asigurari iti cer lista
cu toate lucrurile pe care pretinzi ca le-ai pierdut. Daca ai
un eveniment de tipul unei talharii sau inundatii, poti sa le
arati facturile cu ce lipse�te �i te despagubesc. Dar dupa un
incendiu nu mai exista hartii. Toate au ars. Deci a trebuit sa
reconstruim din memorie continutul fiecareiincaperi, obiect
cu obiect, �i sail scriem. Pentru ca sunt o persoana organi
zata, am fiicut acest lucru folosind Google Sheets, ceea ce
ne-a permis Christinei �i mie sa colaboram cu copiiiin acest
efort. Dar tot a durat multe saptamani pana sa facem listele.
Am citit un articolin ziarul local despre cat de dificila
este aceasta sarcina pentru victime. Spunea ca dureaza �i 20
de ore ca sa faci un inventar. Am ras. Panain acel moment,
noua ne luase deja peste 400 de ore, deci 10 saptamani de
munca! �i eram departe de a fi terminat...
Tubbs Supravietuitorul, scos din moloz dupa

doua saptamani de la incendiu
01. 11.2017, ora 18.51 ET - Huffington Post - Santa Rosa
Fire Blog Post 9
Nu parea posibil sa fi supravietuit ceva. Toate celelalte vie·

tati din calea incendiului din Tubbs, din 9 octombrie, fie scapasera
fugind, fie pierisera.
Multe zile dupa incendiu, nici macar nu-I cautase nimeni, pa·
rea imposibil ca vreo creatura sa fi supravietuit in vartejul focului.
Oupa doua saptamani de la catastrofa, autoritatile au inceput sa le
permita proprietarilor sa-�i viziteze proprietatile devastate. Christine
s-a intors la proprietatea noastra de pe Mark West Springs Road �i
a gasit numai ruine pe locul casei noastre. Umbla printre gramezile
de moloz, impreuna cu prietenii no�tri Heather �i Ray, care erau cu
ea pentru a o sustine. lazul nostru, unde Christine se ingrijise de
colectia noastra eleganta de pe�ti koi, arata ca o groapa de de�euri
toxice. Bunul Ray indepartase cadavrele plutitoare ale pe�tilor inain·
te sa-i vada Christine. Lacrimile au izvorat imediat....
Mergand pe langa iaz, lui Christine i s-a parut ca vede o
mi�care, de�i nu putea fi nimic viu in apa noroioasa �i neagra. In
ziua urmatoare, a venit sa ne ajute Rick, prietenul nostru plin de
resurse, �i el s-a avantat fara tea ma in mijlocul cenu�ii. Scotocea
56 OR. DAWSON CHURCH
prin iaz cand a atins cu mainile ceva rotund. $i-a ridicat mainile �i
a scos din apa neagra ... testoasa noastra! Cumva, supravietuise
timp de doua saptamani in zeama aceea toxica.
1.14. Testoasa Tubbs
Nu-i dadusem niciodata un nume. Este o ,,testoasa de apa

cu tample ro�ii", o specie comuna, cunoscuta pentru rezistenta ei.
O adusesem sa traiasca in iazul nostru cam cu vreo �apte ani in
urma. Nu e greu sa ie�i din iaz daca ai picioare in loc de aripioare,
iar in primul an a fugit de doua ori. De fiecare data, am gasit-o
in apropiere. Dupa aceea, a tras singura concluzia ca pericolele
libertatii sunt mai mari decat siguranta captivitatii �i nu s-a mai
indepartat. larba nu e mereu mai verde pe partea cealalta a dea
lului. Obi�nuia sa inoate impreuna cu pe�tii, dar cerea tratament
special. Cand aruncam mancare in iaz pentru koi, ea ignora masa
bogata. in schimb, se uita lung la noi cu ochii ei mici, pana cand
ingenuncheam �i ii dadeam de mancare din mana. Ea voia iubire �i
conexiune, nu doar mancare.
Dupa incendiu, am decis s-o botezam Domnul Tubbs. A fost
adoptata de un prieten care avea un iaz mai mare chiar langa
un parau.
Celebreaza orice fir care te conecteaza cu iubirea �i spe
ranta, indiferent cat ar ti de firav! Suntem obi�nuiti cu oamenii �i
lucrurile din jurul nostru �i presupunem ca sunt permanente. $i tu,
la tel ca noi inainte de incendiu, ai iluzia ca lucrurile pe care le detii
�i oamenii care iti sunt alaturi azi vor ti acolo �i maine. Dar pot sa
dispara intr-o mie de moduri. Trateaza-i ca �i cum ar putea sa nu
mai fie maine. Trateaza fiecare moment al vietii ca fiind pretios,
mai ales pe cele care te conecteaza cu familia, prietenii, spiritul
�i natura. S-ar putea sa nu ai niciodata experienta unei catastrofe
care sa-i ia de langa tine �i te vei bucura atunci de ei din plin, savu
rand dulceata prezentei lor pana la sfar�itul zilelor tale.
Mandala vindecatoare
S-au ocupat toate locurile la tabara de Anul Nou pe care

o organizam ca parte a unui curs la distanta in Mill Valley.
A�a cum era planificat, am mers in Hawaii �i am petrecut o
saptamana coordonand un grup de 15 oameni intr-o experi
enta profund transformatoare. Presupunea meditatie zilnica,
intrarea in contact cu puterea personala superioara �i cu cre
ativitatea din cea mai inalta versiune posibila a identita!ii
personale. Unul dintre exerci!ii este sa desenezi o mandala �i
am fost inspira!i sa folosim ca tema o pasare. Ghidandu-i pe
al!i oameni prin procesul vizualizarii, aveam oportunitatea
sa facem �i noi acela�i lucru.
1.15. Mandale vindecatoare

Unul dintre lucrurile pierdute in incendiu a fost colectia
mea de jumale. Tineam jumal personal inca de la 15 ani �i
intregul meu raft de jumale era acum pierdut. A doua zi dupa
incendiu, mi-am cumparat un jurnal nou. Mi-am notat toate
reperele spirituale ale vietii mele, rezumand pe scurt dece
niile de cre�tere �i transformare personala. Apoi, in urmatoa
rele cateva pagini, am scris toate reperele materiale ale vietii
mele, precum locuri de munca �i relatii, pentru a ancora noul
jumal in fluxul continuu izvorat din trecut.
1.16. Tabiira din Hawaii
in tabara din Hawaii, incepeam fiecare zi cu medita

tie, inainte de micul dejun, apoi mancam in lini�te. Alegeam
cartoline cu citate inspirationale �i fiiceam exercitii de sti
mulare a procesului creator, care sa ne aduca in contact cu
cea mai profunda calauza interioara.
Nu mi-au placut niciodata obiceiurile conventionale de
Anul Nou. Sa petreci alaturi de oameni beti �i sa urli uitan
du-te la ceasul din Times Square la televizor? Nu, multumesc!
A�a ca eu �i Christine ne-am creat propriul obicei cu grupul.
La miezul nopfii, ne plimbam prin labirintul din centrul sta
tiunii, in tacere, vizualizand cum va fi pentru noi anul ce vine.
Anul acesta, fiind Luna plina, momentul a fost magic.
Ne sustinem unul pe celalalt �i lucrurile se rezolva
Ultimul obiect din gospodarie pe care I-am inlocuit a

fost un set de cutite japoneze Mikasa. Toate cadourile pe
care le-am primit la nunta noastra cu multi ani in urma fuse
sera distruse in foe �i simteam lipsa catorva dintre ele. Cand
am cumparat un set nou de cutite Mikasa, casa noastra mi
s-a parut completa.
Dupa alte patru !uni, eram destul de organizati ca sa
dam prima petrecere. Ne-am invitat prietenii �i am umplut
casa cu rasete, vin, mancare �i iubire. M-am ridicat �i am
imparta�it cu ei toate miracolele intamplate dupa incendiu �i
profunda noastra apreciere pentru sustinerea !or. Simteam ca
reveniseram in sfar�it la normal.
Un eveniment survenit la acea petrecere a simbolizat
cele noua luni de la incendiu. Bill �i cu mine stateam la masa
unul langa altul, iar Jane �i Christine sporovaiau la celalalt
capat al mesei. In timp ce se delecta cu desertul �i cu paha
rul de vin excelent, Bill a oftat adanc. Si-a impins scaunul
in spate �i s-a lasat relaxat pe spatar. Piciorul din spate al
scaunului a alunecat pe muchia podelei �i 1-am vazut ca
zand brusc pe spate. Toata greutatea corpului 1-a catapultat
cu capul catre terasa de piatra. L-am apucat pe Bill de ante
brat, incercand disperat sa-i opresc caderea. Si el s-a apucat
de mine. Mi-am infipt calcaiele in podea �i m-am straduit
sa raman ancorat, sa nu fiu tarat de forta greutatii lui Bill.
Cu bratele impreunate, parca eram amandoi stana de piatra.
I-am oprit caderea �i I-am tras catre mine...
Ce metafora pentru viata! Ne sustinem unul pe altul �i
lucrurile se rezolva.
Suflet la suflet cu Tony
in luna cu petrecerea, a fost publicata cartea mea De la

minte la materie*. A fost un succes: locul 1 in topul Amazon
• Traducere 'in limba romana aparuta la Editura For You. (n.ed.)
Neuroscience chiar din prima zi �i a ramas in Top 10 tot
restul anului. Finalizasem manuscrisul �i il trimisesem mi
nunatului meu redactor Reid Tracy, de la Hay House, chiar
in luna dinaintea incendiului.
Nu precupetisem niciun efort pentru scrierea �i promo
varea caqii. Am citit sute de studii �tiintifice, am transcris
dovezile �tiintifice intr-o forma pe care sa o inteleaga cei
care nu sunt oameni de �tiinta. Este o carte despre �tiinta
manifestarii: cum sa cream realitate materiala din ganduri
le noastre �i sa traim in armonie cu Universul. Dovezile au
convins mii de oameni sa inceapa sa mediteze cu regulari
tate. Ideile caqii deveneau virale, oamenii imparta�indu-le
prietenilor �i colegilor.
Cativa dintre prietenii mei, printre care �i Jack Canfield,
coautorul seriei Chicken Soup, il cunosc pe Tony Robbins,
iar eu imi doream de ani de zile sa-1 intalnesc in persoana.
Ma gandisem sa-1 rog pe Jack sa ma prezinte, dar inca nu
trecusem la actiune. Din senin, am primit in cutia po�tala un
e-mail care ma intreba daca vreau sa fac o prezentare la un
eveniment de-al lui Tony Robbins. Am acceptat cu bucurie
�i am intrebat-o pe directoarea de evenimente a lui Tony de
unde �tie despre lucrarea mea.
- Tony e fanul tau de ani de zile! mi-a raspuns ea, spre
surpnza mea.
Cateva saptamani mai tiirziu, la un an dupa incendiu, ma
aflam intr-un avion care zbura catre Abu Dhabi, in Orientul
Mijlociu, unde urma sa-1 intalnesc pe Tony �i sa prezint co
munitatii lui tehnici de eliberare emotionala �i de meditatie.
De la minte la materiel
M-a bucurat imensa imbrati�are calduroasa pe care
mi-a dat-o Tony ciind ne-am intiilnit. E chiar mai inalt decat
mine �i amandoi aratam ca doi uria�i pe scena, invaluind
publicul in energia pasiunii noastre pentru transformare. Am
racut tapping cu oamenii lui, apoi i-am ghidat intr-o expe
rienta de meditatie profunda. Am zburat inapoi catre casa
simtind ca intiilnirea cu Tony fusese pentru mine o initiere -
una dintr-un �ir lung de binecuvantari sincronice, la fel ca
telefonul dat lui Marilyn, prin care Universul confirma va
loarea vietii �i muncii mele.
1.17. Salutandu-1 pe Tony
O saptamana mai tarziu, am tinut un atelier la Institutul

Esalen din Big Sur, California. in ultima zi, alaturi de Christine,
m-am urcat in ma�ina �i am condus catre birou, de unde urma
sa o luam pe o prietena care venea cu noi cu ma�ina. Eram
nerabdator sa plecam, dar nu am gasit-o pe prietena noastra
la punctul de intalnire. Christine s-a dus sa o caute, iar eu am
ramas sa a�tept in ma�ina. Dupa 20 de minute, am observat
un barbat trecand pe langa mine. L-am recunoscut imediat:
Tim Ferriss, autorul caqilor The 4-Hour Workweek �i Tools of
Titans. Unul dintre cei mai mari bloggeri de pe planeta.
- Tim! am strigat.
M-am prezentat �i am conversat despre tehnicile de eli
berare emotionala, pe care el voia sa le cerceteze. Universul
tocmai aranjase ca el sa se intersecteze cu mine, autorul celei
mai recente editii a manualului The EFT Manual! Daca nu
am fi intarziat a�teptand-o pe prietena noastra, a� fi plecat
din Esalen inainte sa treaca Tim pe langa mine. Sincronici
tate dupa sincronicitate!
I-am trimis e-mail lui Reid Tracy cu o schita a unei noi
caqi despre starile de extaz ale creierului, iar dupa succesul
avut cu cartea De la minte la materie, �i el, �i echipa lui au
fost entuziasmati de potentialul celei noi. Am inceput sa adun
ideile pe care voiam sa le prezint. Schita incepea cu un capitol
despre cum activeaza meditatia centrii fericirii din creier.
in urmatoarele capitole, planuiam sa arat ca, folosind
zilnic aceste parti ale creierului prin meditatie, ele se dez
volta, adaugand sinapse �i neuroni. in acela�i timp, centrii
procesarii fricii, nemaifiind folositi, incep sa se reduca. in
timp, creierul literalmente ni se remodeleaza, transformand
software-ul mintii in hardware-ul creierului.
Aceasta schimbare a compozitiei creierului ne face sa
fim rezilienti. Cand experimentam cate un e�ec in viata, avem
tesut dens in partile fericirii din creier. Avem hardware-ul
neural pentru a reveni rapid. Termenul ,,cre�tere posttrauma
tica" se refera la cum putem, navigand printre provocarile
�i dezamagirile inevitabile ale vietii, sa devenim mai puter
nici. Am scris doua carti despre traumele psihologice �i am
condus cateva studii �tiintifice cu privire la veteranii de raz
boi. Cred ca, in ciuda marelui interes al publicului cu privire
la TSPT, scapam deseori din vedere altemativa: trauma ne
poate face mai putemici.
Cre!jlterea posttraumatica
Editura Hay House m-a incurajat sa-mi spun povestea

pentru a oferi un exemplu de cre�tere posttraumatica. Desigur,
e fascinant sa cite�ti explicatiile unui specialist in �tiinte, dar
cand auzi acelea�i lucruri de la o persoana care la propriu a
trecut ,,prin foe �i para", e�ti pus fata in fata cu realitatea. Ast
fel, acest prim capitol a devenit relatarea despre cum mi-am
pus eu propriile invataturi in practica �i am folosit incendiul
ca pe un lansator al cre�terii mele posttraumatice.
Cu totii trecem prin focuri de-a lungul vietii. Poate ca
focul ne arde casnicia sau ne distruge relatiile cu copiii. Poa
te ca ne praje�te viata profesionala �i ne transforma cariera
in cenu�a. Poate ca ne incinereaza averea sau planurile de
pensionare. Nicio fiinta umana nu este scutita.
Experientele traumatice ii arunca pe multi intr-o spirala
a fricii din care nu mai ies niciodata. Devin vigilenti la po
sibile amenintari, anxio�i cu privire la viitor �i suspicio�i cu
privire la bucurie. Co�marurile, convingerea ca vor e�ua �i
gandurile intruzive le bantuie mintea.
Dar acelea�i experiente traumatice pot aprinde reevalu
area sanatoasa a vechilor valori personale. Pot deschide noi
orizonturi de posibilitati. Ancorati in relatia cu un univers
iubitor, folosim chiar �i cea mai devastatoare pierdere ca pe
un catalizator al cre�terii. Practici precum meditatia �i tap
pingul ne dau acces la puterile noastre, ne aduc o perspectiva
superioara, dau semnificatie dezastrului �i ne creeaza o viata
chiar �i mai profunda �i mai minunata decat inainte.
Simt pasiunea arzatoare sa ii trezesc pe oameni, ca sa
vada aceasta posibilitate.
De la 50 de ani la 50 de secunde
in aceasta carte iti voi imparta�i descoperirile celor pes

te 50 de ani pe care i-am petrecut de cand am invatat prima
data sa meditez, in adolescenta, cercetand potentialul uman.
in plus, ma voi referi la viata mea. in mod normal, scriu des
pre �tiinta �i las cercetarile sa spuna povestea. intotdeauna
ilustrez datele �tiintifice cu exemple despre cum le aplica
oamenii in viata lor reala. Aici, in Creierul fn extaz, studiul
de caz la care fac apel sunt chiar eu.
in Capitolul 2 iti voi arata de ce majoritatii oamenilor
le atat de greu sa mediteze. Dificultatea nu are nicio lega
tura cu vointa sau intentia, ci cu designul creierului uman.
Cand vei intelege clar acest lucru, vei gasi instrumente ca
sa-1 ocole�ti.
Capitolul 3 descrie starile extatice pe care le poti atinge
prin meditatie. Yorn examina regiunile creierului pe care le
activezi �i ce functie are fiecare. Voi arata care sunt benefi
ciile extinse pentru sanatate �i cognitie pe care le obtii acti
vandu-ti fiecare dintre aceste regiuni.
in' Capitolul 4 iti imparta�esc e�ecurile mele in medi
tatie. Am invatat multe stiluri diferite de meditatie, dar nu
mi-am putut stabiliza niciodata practica in mod consecvent.
Reu�ita mea a provenit din �tiinta. Combinand 7 exercitii
simple, dovedite empiric, am gasit o formula care fi transpu
ne pe oameni fn stari profunde fn mod automat $i invo/un
tar. Nu trebuie sa faca niciun efort. Cand eu �i colegii mei
ii conectam pe oameni la electroencefalograf (EEG) sau la
aparate de rezonanta magnetica (RMN), constatam ca, folo
sind ace�ti 7 pa�i, chiar �i cei care nu practica meditatia intra
in stari profunde in mai putin de 4 minute, uneori in mai pu
tin de 50 de secunde! De-a lungul istoriei, secretele acestor
stari de con�tienta modificata au fost disponibile doar pentru
circa 1 % din populatie. Multumita �tiintei, ele sunt acum
disponibile pentru oricine.
Capitolul 5 este despre cele 7 substante chimice neurale
ale extazului. Yorn aft.a ca fiecare dintre ele este ca un drog,
te face sa te simti bine. Combinate, obtii o reteta puternica
ce iti introduce creierul intr-o stare de incantare. Meditatia
este singura cale prin care le poti avea pe toate 7 in acela�i
timp. Vedeta spectacolului este un neurotransmitator numit
anandamida, ,,molecula fericirii".
Cand o accesezi zilnic, starea de extaz iti modifica cre
ierul. Capitolul 6 prezinta remodelarea intensiva a creierului
observata la practicantii de meditatie experimentati. Circui
tele stresului se miqoreaza �i se atrofiaza, in timp ce rete
lele fericirii cresc. Insa nu trebuie sa fii un adept dedicat al
meditatiei ca sa-ti declan�ezi acest proces de remodelare. El
incepe chiar din prima saptamana de meditatie efectiva.
Capitolul 7 este despre cre�terea posttraumatica �i mo
dul in care creierul celor care mediteaza devine mai rezilient
in fata inevitabilelor suparari ale vietii, inclusiv in crizele
medicale �i dezastrele financiare. Capitolul prezinta exemple
practice despre cum poate meditatia sa te faca rezilient, chiar
�i in fata tulburarilor globale produse de panica de Coronavi
rus �i prabu�irea economica din anul 2020.
Capitolul 8 se ocupa de raspunsul la o intrebare fasci
nanta: cat de mult se poate schimba creierul nostru? Raspun
sul este: mult. Citind studiile cu privire la aceasta intrebare,
am ajuns la o noua ipoteza �tiintifica surprinzatoare, ce s-ar
putea sa schimbe intregul curs al istoriei planetare. in acela�i
capitol pun in evidenta tendinta de ,,a lua in deradere grija"
(mai degraba decat de ,,a lua in deradere frica") in timpul
prabu�irii din 2020.
Postfata te indeamna sa faci din aceste stari interioare
de fericire noua ta realitate, deblocandu-ti la capacitate ma
xima potentialul uman.
Fiecare capitol se termina cu cateva ,,Exercitii de apro
fundare" �i o sectiune de ,,Resurse media suplimentare".
Exercitiile de aprofundare sunt activitati simple, pe care le
poti folosi pentru a aplica lectiile din capitolul respectiv in
propria viata. Resursele media suplimentare te pun in lega
tura cu surse audio, video �i online ce iti vor imbogati expe
rienta pe care o ai citind cartea de fata. Sectiunea include �i
o meditatie bazata pe tema respectivului capitol.
Facand aceasta calatorie cu mine, vei invata �i tu toate
bunele practici pe care eu le-am deprins pe parcursul ultimei
jumatati de secol, precum �i cea mai rapida cale de a aplica
aceste cuno�tinte �tiintifice la starea ta emotionala. Folose�te
Exercitiile de aprofundare �i meditatiile audio insotitoare �i,
cand vei fi terminat cartea, iti vei fi ridicat starea de fericire
la un nivel cu totul nou, odata cu remodelarea creierului tau!
Dupaunan
Am petrecut aniversarea de un an de la incendiu luand

cina impreuna cu Christine �i cu prietenii no�tri Julia �i Tyler
in noul nostru ca.min din Petaluma. in aceea�i saptamana,
ne-a vizitat Lionel, de la New York, iar Rexana a venit din
Texas sa caute locatii pentru viitoarea ei nunta. in weeken
dul anterior fuseseram in drumetie cu cortul �i cu caiacele cu
intreaga familie, inclusiv cu nepotii. Apoi, am plecat la New
York sa tin un curs. Intreaga lume mi se parea o celebrare
simetrica a iubirii �i sustinerii care curgeau In viata noastra de
la incendiu incoace.
La atelierele din New York am avut expeqi In neuro
feedback care le-au facut participantilor electroencefalograme.
Modificarile undelor lor cerebrate prezentate de rezultatele
EEG erau remarcabile. Lucrand la aceasta carte, am citit zeci
de studii bazate pe electroencefalografie �i rezonanta mag
netica functionala. Am �tiut dintotdeauna ca meditatia face
modificari In creier, insa noile cercetari dezvaluiau informatii
mult mai bogate �i relevante cu privire la acest proces.
1.18. Miisurarea modificiirilor cerebrale la participantii la atelier
Am cochetat cu meditatia Inca de la varsta de 15 ani �i

am Inceput sa meditez zilnic dupa ce am implinit 45. Mi-am
rafinat practica meditatiei de-a lungul anilor �i, cand au fost
publicate studiile bazate pe testele RMN ale calugarilor
tibetani la sfar�itul anilor 1990 1 , m-a fascinat potentialul
meditatiei de a produce Imbunatatiri semnificative ale sana
tatii �i longevitatii.
La fel ca multi alti oameni, primele mele incerciiri de
meditatie au fost rarii succes. Dar la jumiitatea celui de-al
cincilea deceniu de viata, pentru a determina care metodii e
cu adeviirat eficientii, am apelat la �tiinta in loc sii ma bazez
doar pe invataturile striivechi. Acest lucru m-a racut sii con
cep o forma de meditatie foarte simplii, dar bazata pe dovezi
�tiintifice, care Ii s-a piirut u�oarii �i altor oameni. Totul in
viata mea a 'inceput sii se schimbe cand am inceput sa o prac
tic zilnic. Folosirea tehnicilor de eliberare emotionalii �i a
meditatiei ne-au permis mie �i lui Christine sii ne vindeciim
de trauma incendiului intr-un timp record.
Timp de un an intreg dupii incendiu, ne-am inceput fie
care zi cu meditatie. Stand nemi�cati �i respirand, fogrijorii
rile �i nesigurantele noastre au inceput sii scada. M-am trezit
inaltandu-ma la o stare de con�tienta extaticii. Am numit-o
,,creierul in extaz" (Bliss Brain).
Creierul in extaz a fost punctul nostru de ancorare pe
parcursul primelor luni haotice de dupii incendiu. Ne-a <lat
o senzatie de bine �i sentimentul de conectare la realitate,
care trecea mult dincolo de miirunta noastrii poveste perso
nalii. Crescandu-ne starea de con�tienta in fiecare dimineata,
ne-am schimbat perspectiva �i ne-am viizut viata ca parte a
unei imense tapiserii a fiintarii, debordand de potential nou,
nu ca pe o insulii insinguratii de incertitudine �i tragedie. Iatii
unde ne-a dus meditatia chiar dupa incendiu:
Clipa in care totul s-a schimbat

Fire Blog Post 5
in primele 48 de ore dupa foe, am fast ametit �i confuz. Nu-mi

dadeam seama ce am de facut in continuare. Din toate partile au
zeam zvonuri, iar informatiile de incredere despre ce se petrece in re·
giunea Sonoma erau rare. Oamenii din jur erau infrico�ati �i anxio�i -
�i eu eram la tel.
Apoi, s-a intamplat ceva, iar dupa aceea totul a fast diferit. Eu
�i sotia mea, Christine, ne-am trezit in Fort Ross, la hotelul unde cii·
utaseram refugiu dupa ce scapaseram din incendiul care ne mistuise
casa. Cu o seara inainte, soarele apusese pe un cer colorat in ro�u
de cenu�a �i foe. Noaptea aceea a fast ingrozitoare, eram bantuiti
de co�maruri in care fugeam cu ma�ina printre flacari.
Dimineata, i-am zis lui Christine:
- Trebuie sa facem ceva urgent.
M-a privit cu interes �i curiozitate.
- Trebuie sa meditam
Ne-am a�ezat pe pat �i am incercat sa intram in acel spatiu.
Era greu. lmi tot apareau in minte imaginile cerului insangerat din
ziua anterioara. Mi-am dat seama cat de scazuta imi era energia.
lncendiul arsese funia ce tinea legata barca vietii mele la ancora
practicii mele spirituale. Pluteam in deriva in frica �i incertitudine,
de ore fara sfar�it. Era timpul sa ma reconectez, sa intru in rezo
nanta cu Universul, cu acel maret post de radio etern care trans·
mite pace �i seninatate 24 de ore din 24, 7 zile pe saptamana.
Respirand �i centrandu-ne in noi in�ine, ne-a cuprins energia
familiara de pace �i calm. Eram din nou in inima Marelui Spirit, ca
minul care niciodata nu poate fi daramat sau distrus. Am stat a�a
aproape o ora intreaga, bucurandu-ne de profunzimea conectarii.
Apoi, ne-am intors unul catre celalalt �i am inceput sa ne imparta
�im gandurile. Da, se petrecuse un incendiu. Da, ne arsese casa.
Dar suntem aici, in siguranta, centrati in inima fiintei.
Am inceput sa ne gandim la lucrurile pierdute. Dar acum,
privindu-le din lnima Spiritului, le vedeam diferit. Mi-am amintit de
cele patru cutii cu fotografii ale mamei mele, depozitate in garaj.
Cand a murit, cu 20 de ani in urma, a lasat in urma ei munti de
lucruri pe care a trebuit sa le sortam. Cele mai mari fusesera date
imediat. Dar cine are timp sa ia la mana miile de fotografii din anii
1960, cele mai multe spalacite �i cu oameni pe care nici nu-i cuno�
team? Cele patru cutii ocupau un intreg raft din garaj. Fotografiile
sunt grele �i apasau marginile cutiilor. Cartonul se curba cate putin
in fiecare an. Silueta deformata a cutiilor dezintegrandu-se oglindea
lipsa de bucurie a neplacutei sarcini de a le sorta. Acum, cele patru
Creierul ln extaz 69
cutii nu mai existau ca sa-mi repro�eze nefericirea lor de cate ori
treceam pe langa ele. Erau scrum. Ce u�urare!
lntr-un alt garaj aveam un scaun de masaj. Cumparaseram
unul nou cu un an inainte �i ii depozitaseram pe eel vechi in garaj.
Pe lista mea de lucruri de facut era trecut: ,,Vinde pe internet sca
unul vechi de masaj." Oar trecuse un an �i nu gasisem niciodata
timp sa o tac. Acum, scaunul era scrum �i obligatia mea disparuse
intr-un mod miraculos.
Aveam un frumos Rolls-Royce Silver Spirit clasic. Oar bloca
sem atat de multi bani in el, incat nu-mi permiteam o ma�ina noua
mai practica. Facusem ocazional cate o incercare de a-I vinde, dar
acum era ars, redus la o coaja. Banii de la asigurare puteau plati
acum ma�ina aceea noua.
Vorbeam de ani de zile cu Christine sa ne mutam in Petalu
ma. Oar toate economiile noastre de-o viata erau bagate in casa din
Mark West, a�a ca ramasese doar un vis neimplinit. Acum, nemai
avand nimic la care sa ne intoarcem, mutarea devenise inevitabila.
Am inceput sa facem o lista cu binecuvantarile aduse de
incendiu. in psihologie, aceasta procedura se nume�te ,,transfor
mare cognitiva": aceea�i imagine, dar cu un cadru diferit. Acela�i
incendiu, dar o semnificatie diferita.
Cand ne recitam binecuvantarile dupa meditatie, starea
noastra de spirit se schimba. Celebram faptul ca suntem in viata,
cu posibilitati infinite deschise in fata noastra. Am inceput sa ne
simtim binedispu�i �i fericiti. Glumeam unul cu celalalt - la doar
48 de ore dupa ce ,,pierduseram" totul!
Oupa ce meditam, incendiul nu mai insemna pierdere, ci
libertate. insemna ca arsese tot ce era vechi, nu ca pierdusem
comori adunate intr-o viata intreaga. insemna deschidere catre
o viata noua �i mai buna, nu scufundarea in tragedia celei vechi.
Meditatia schimba totul.
in ziua aceea, la mai putin de 48 de ore dupa incendiu, medi
tatia mi-a schimbat intreaga perspectiva asupra vietii. Am trecut
de la pierdut �i confuz la increzator �i fericit, de la fara directie �i
inspaimantat la echilibrat �i bucuros. M-am reconectat cu versiu
nea mea vibranta, plina de resurse.
Dupa cateva zile, scriam in jurnal: .. Ma simt incredibil de fe

ricit. lubit �i protejat de Spirit in fiecare clipa. Binecuvantat cu
a�a comunitate, prieteni, copii �i cu Christine. lncendiul nu mi se
pare deloc o pierdere, casa �i lucrurile par triviale fata de ceea ce
am. Nu �tim cum se va termina totul. Dar nu avem nevoie sa �tim.
Putem sa ne lasam purtati de ceea ce urmeaza. Cand e�ti ancorat
in Spirit. e�ti in siguranta. Nu e�ti legat de posesiuni materiale; nu
ele dau sens vietii tale. Sensul vine din conectarea cu Spiritul. Spi
ritul nu este o abstractiune metafizica vaga, ci fundatia realitatii!
Aleg sa traiesc in El in fiecare zi. intelegerea faptului ca nimic nu
iti poate lua fericirea este foarte profunda."
EXERCIJII DE APROFUNDARE
• Cumpiirii-ti un jurnal. Unul nou-nout. Nu-I comanda online, ci

mergi intr-un magazin. Pune mana pe jurnale �i rasfoie�te-le. Gase�te-1
pe eel care ti se pare potrivit pentru tine. Chiar daca ai deja un jurnal,
cumpara-ti unul nou. Fa din actul cumpararii jurnalului simbolul gestului
de a o lua de la zero. Alege cu atentie �i nu te gandi la bani. Acest jurnal
nou reprezinta un nou inceput in viata ta. Folose�te-1 pentru a inregistra
in el descoperirile tale pe parcursul lecturarii acestei carti �i folose�te
meditatiile gratuite care o insotesc.
• Exerseazii recuno,tinta. Petrece cate 5 minute in fiecare di
mineata sau seara scriind in jurnalul tau eel putin 5 lucruri pentru care
e�ti recunoscator. Vrei o doza dubla? Fa acest lucru atat dimineaJa, cat
�i seara. Supradozele de recuno�tinta sunt oricand binevenite!
• Dezastre care nu s-au intamplat niciodata. Aloca-ti 20-30
de minute intr-un moment lini�tit saptamana aceasta pentru a reflecta
la toate lucrurile din viata ta care ar fi putut sa mearga prost, dar nu
s-a intamplat a�a. Poate ca un prieten trece printr-un divort nefericit in
timp ce tu ai o casnicie fericita. Apreciaza dezastrul prin care ar fi putut
trece �i casnicia ta.
• Apreciazii toate lucrurile care aproape ca s-au intamplat
in fiecare domeniu al vietii tale. Include aici cariera ta ( ,, Cand s-au
redus posturile in companie, am fost sigur ca imi pierd slujba, dar in
schimb am fost promovat"), banii ( ,, Mi-am vandut actiunile pe care le
aveam la acea companie chiar inainte sa se prabu�easca") �i sanatatea
( ,, lama aceasta, nu am facut gripa cand toti cei din jurul meu au avut").
• Practica meditatia. Fiecare capitol din carte e insotit de o re
comandare pentru o anumita meditatie. Toate au cam 15 minute sau
mai putin. Ascult -o in fiecare dimineata, inainte de a face orice altceva,
pe cea indicata mai jos. Formeaza-ti obiceiul de a-ti darui o clipa de
lini�te �i de centrare in fiecare dimineata. fti va schimba viata!
Resurse media suplimentare
• EcoMeditatia ghidata a lui Dawson: Activating Bliss Brain

• Cei 7 pa�i ai EcoMeditatiei
• Programul audio despre cum transforma creierul energia in materie
• lnregistrarea video cu discursul lui Dawson despre genetica �i rezi
lienta
• Calendarul atelierelor �i evenimentelor live viitoare
Gase�ti resursele media suplimentare la: BlissBrainBook.com/1.

Capitolul 2
STAREA DE CURGERE
Ghidul calatorului catre creierul in extaz
Cum se simte experienta creierului in extaz?

Stand aici �i meditand in aceasta dimineata, voi incerca
s-o descriu ca un ca.la.tor care le scrie prietenilor sai dintr-o
tara indepartata.
Mai intai, inchid ochii �i parcurg cei 7 pa�i ai EcoMe
ditatiei mentionati la Resurse suplimentare din Capitolul 1.
Folosesc tappingul pe punctele de acupresura pentru a-mi
elibera corpul de stres �i de orice obstacole mentale sau
emotionale, pana la totala pace interioara. imi relaxez lim
ba. Respir prin inima �i imi incetinesc respiratia inspirand
�i expirand la 6 secunde. Imi imaginez ca sunt pe plaja mea
preferata, cu cei dragi jucandu-se in jurul meu, �i trimit o
raza de energie din inima mea catre aceasta scena. Vizuali
zez un spatiu larg, gol in spatele ochilor.
Imi simt corpul �i sunt con�tient de ceea ce se afla in
jur. Dar cea mai mare parte a con�tientei mele e centrata pe
experienta pe care o am la nivelul con�tientei pure.
V aluri de extaz incep sa-mi curga prin creier �i corp.
Din cand in cand, ma scutur sau ma legan u�or cand ma
cuprinde un nou val de extaz. Ma concentrez intentionat
pe spatiul din centrul fiintei mele. intre sprancene, fruntea
�i craniul ma gadila in punctul in care conexiunea mea cu
aceasta stare elevata de con�tienta se ancoreaza eel mai pu
temic in corpul meu fizic.
E u�or sa aluneci din acest loc. Cea mai mica ratacire
te scoate din el. Un gand duce la altul �i, pana sa-mi dau
seama, con�tienta mi-a ie�it din starea de creier in extaz. Ma
trezesc compunand in minte un e-mail lung catre directoarea
mea de marketing: );,tiu ca vrei o pagina intreaga de optiuni
de cumparare, dar cred ca o pagina intreaga de pachete de
vanzare ar explica mai bine programul nostru." Retraiesc o
disputa etica pe care am avut-o cu un coleg: ,,E prea de tot
ca i-ai recomandat operatia de inlocuire de �old unui pacient
atat de batran."
Imi flutura prin minte la intamplare scene din filmul pe
care 1-am vazut seara trecuta: ,,Ce corect era accentul scotian
al lui Chris Pine cand 1-a jucat pe Regele Robert al Scotiei!"
Fragmente dintr-un vis bizar apar imi apar in con�tienta:
,,Port doar un acoperamant din pene pentru organele genitale
�i prajesc oua cu Tony Robbins in aeroportul din San Fran
cisco." ldei despre cum sa prezint informatiile intr-un articol
�tiintific la care lucrez: ,,Sa folosesc un Test-t sauANOVA?"
Criza de artrita de saptamana asta: ,,Oare voi avea nevoie
de o operatie chinuitoare la genunchi?" Am depa�it terme
nul pentru discursul pe care trebuie sa-1 scriu: ,,Iar o sa-mi
trimita organizatorul conferintei vreun e-mail iritat..." �i un
milion de alte ganduri care ma distrag.
Ori de cate ori mi se intampla, imi readuc atentia inapoi
catre centru. E ca �i cum a� potrivi postul unui radio: pot sa
pierd cu u�urinta semnalul �i sa las cursorul sa rataceasca
de la un post la altul, care mai de care mai plin de anxietate
�i stres. Dar �tiu cat de bine ma simt pe postul creierului in
extaz. �tiu ce muzica are �i cum se simte corpul meu cand
e absorbit de ea. Pentru ca am fost de atat de multe ori in
centru, de obicei reu�esc sa gasesc acel post in doar cateva
minute dupa ce-mi inchid ochii.
Astfel ca ma acordez din nou la el. Simt imediat cum
mi se extinde con�tienta, am senzatia de conectare cu in
tregul univers. Am o senzatie de bine, ca �i cum am ajuns
acasa. Traiesc la adresa din con�tienta unde starea de bine
perfecta este singura realitate.
Cand ma racordez din nou la centru, un alt val de incan
tare imi inunda creierul, mintea �i corpul. Simt cum starea
de con�tienta ma inalta din starea mea normala, ca un halon
ce se ridica in vant, fuzionand cu o con�tienta atat de larga �i
expansiva, incat e fiira sfiir�it. �tiu ca aceasta este inteligenta
ce strabate Universul intr-o ordine perfecta. Are o rectitudi
ne inerenta, a�a ca toate celulele din corpul meu reactioneaza
la ea. Fiecare celula �tie ca a ajuns acasa, ca e conectata cu
con�tienta universala cu care a fuzionat mintea mea. Campul
realitatii locale a mintii �i corpului meu se pierde in uniunea
cu marele camp al realitatii nelocalizate a Universului.
In aceasta stare de con�tienta nu e loc de ingrijorare,
indoiala sau frica. Gandurile anxioase cu care incep sesiunea
de meditatie sunt acum lasate departe in urma, pe masura
ce balonul plute�te sus, deasupra lumii realitatii locale obi�
nuite. Respiratia imi incetine�te �i devine mai profunda. Fi
ecare respiratie este o conectare cu aceasta mare con�tienta
universala. Fiecare inspiratie curge din aceasta con�tienta �i
fiecare expiratie curge in ea. Un sentiment cald de bine imi
inunda corpul. De�i cand am inceput meditatia simteam fio
rii aerului racoros al diminetii, corpul meu este acum infuzat
de stralucirea conectarii.
Recentrandu-ma iar, observ deasupra capului un vartej
de lumina alb-argintie sclipitoare. Ma strecor prin acest por
tal. Ma aflu intr-un nivel de lumina nediferentiata. Privesc in
jos la mintea mea, e inundata de aceea�i lumina alba. Creie
rul meu e in extaz! Totul se dizolva in lumina. Nu e nimeni
acolo, nici eu, nici minte, nici Univers. Doar lumina.
Doar lumina este. Nu are foceput, nici sfiir�it. Se intin
de la infinit. Este tot ce este; nu exista nimic altceva in lumea
reala decat lumina. Ma abandonez, devenind una cu lumina.
2.1. lntrarea in starea extaticii a creierului
Simt o presiune care ma gadila in centrul fruntii, acolo

unde conexiunea cu tunelul de lumina este mai putemica.
O muzica angelica imi rasuna in creier, sunetul adaugan
du-se luminii. Corpul mi se leagana spontan dintr-o parte
in alta. Mu�chii imi zvacnesc ca ni�te uria�e scuturaturi de
energie ce se descarca prin ei. Fiecare senzatie e �tearsa in
timp ce lumina extazului de a fi una se scurge prin corpul
meu. Simt gust de picaturi de ambrozie dulce. Inima mi-e
plina de un sentiment vast de calm.
Ancorat in extaz
imi deschid ochii �i privesc printre gene in incapere.

Apoi, ii inchid din nou. Odata ancorat in extaz, nu mai con
teaza daca ochii imi sunt deschi�i sau inchi�i. Pot sa-mi pas
trez oricum aceasta stare expansiva de con�tienta. Intentia
mea e sa iau cu mine aceasta stare in ziua mea de lucru �i
dupa meditatie. Nu vreau sa ma gandesc sau sa actionez din
nicio alta stare.
Dupa un timp, ma uit din nou la corpul meu stand pe
scaun. imi dau seama ca m-am ratacit de mine, am devenit
una cu lumina, scufundandu-ma indelung in extaz. Inima mi
se umple de bucurie, ochii se umplu de lacrimi, sunt cople�it
de recuno�tinµ. Pentru viata mea, exact a�a cum e ea. Pentru
fiecare detaliu ce o compune. Pentru tot ce se va intampla in
viitor, indiferent ce ar fi. Sunt recunoscator pentru toate. Ma
conectez cu toti cei care mediteaza in acela�i timp, oriunde
ar fi ei in intreaga lume.
Deschid ochii �i privesc lumina soarelui. Sunt din nou
con�tient de spatiu �i timp. Cana de cafea din mana mea, de
care am uitat complet, este rece. Lacrimi de recuno�tinta imi
coboara pe obraji. Ma uit la cana. Citesc cuvintele tiparite pe
ea: ,,Gase�te bucurie in calatorie." Dupa ce ne-am mutat in
noua noastra casa, am fost la vanatoare de cani imprimate cu
mesaje inspirationale; cele de la adapostul pentru victimele
incendiului, cu texte precum ,,Asociatia Comerciantilor de
Echipamente de Constructii" sau ,,Si cainele meu bea din
cana mea", nu rezonau cu energia starii de meditatie.
Simt recuno�tinta pentru toate. Pentru mainile mele, cu
care tin cana. Pentru picioarele mele, cu care pot sa merg.
Pentru respiratia mea, care aduce viata in celulele mele. Pen
tru conexiunea mea cu Universul. Pentru oamenii minunati
din viata mea.
inchid ochii �i sunt indata inapoi in lumina. Ii deschid
�i lumina ramane.
in transa, ma ridic sa-mi iau o cana proaspata de cafea.
Sotia mea s-a trezit �i vine sa-�i ia �i ea o cana de cafea. Ne
imbrati�am :fara niciun cuvant. Imi ingrop fata in parul ei �i
sunt fermecat de parfumul lui. Ne privim profund unul pe
altul in ochi �i nu spunem nimic, in timp ce se a�aza �i ea sa
mediteze. Cand inchid din nou ochii, sunt din nou in extaz.
Cum tree la ziua de lucru
Imi dau seama ca am o intalnire in mai putin de o ora �i

trebuie sa ma pregatesc, sa stabilesc prioritatile zilei, sa fac
mai intai ce este mai important, apoi sa-mi verific e-mailuri
le. Sa iau cu mine energia primei ore de meditatie in trebu
rile lume�ti cotidiene. Procesul de comuniune cu Universul
este complet.
in starea mea de extaz, trimit iubire catre toti �i catre
orice voi intalni pe parcursul zilei mele de lucru. Catre toti
oamenii extraordinari din echipele cu care lucrez. Catre toti
cei carora le voi trimite un e-mail sau pe care ii voi suna azi.
Catre toti cei cu care colaborez la proiecte de cercetare sau
de training. Ma racordez la toti oamenii pe care ii voi vedea
�i cu care ma voi intalni �i cu care voi interactiona in viitor,
pe blogurile mele, in teleconferinte, programe radio, pod
casturi, e-mailuri, retele sociale �i la cursuri. Simt o conexi
une cu toti cei din viitorul �i din trecutul meu. Simt iubirea
curgandu-mi din inima catre toti ace�ti oameni.
Port cu mine amprenta de ne�ters a acelui timp petrecut
in comuniune cu infinitul. �tiu ca imi va infuza intreaga zi,
ridicandu-mi mintea la un nivel la care nu ar fi niciodata
capabila sa functioneze daca nu m-a� fi centrat meditand la
inceputul zilei.
Revelatiile �i ideile ce-mi apar in meditatie �i dupa
ea sunt de obicei la un nivel de stralucire departe de acela
de care sunt capabil in starea mea de veghe obi�nuita. Din
aceasta perspectiva elevata fac conexiuni la care con�tienta
mea obi�nuita nu s-ar putea ridica. �tiu ca voi gasi solutii,
voi rezolva probleme �i voi face descoperiri de care nu a�
avea parte niciodata daca activitatile mele zilnice nu ar fi
infuzate de intelepciune, creativitate, claritatea �i bucuria
creierului in extaz. El produce o viata fundamental diferi
ta de cea traita la nivelul starii obi�nuite de con�tienta. Am
trait acolo mult timp inainte sa descopar extazul conectarii
cu infinitul. La acel nivel de realitate obi�nuita, credeam ca
fricile mele sunt reale, ca limitarile mele sunt fapte obiecti
ve, ca experientele mele din trecut determina persoana care
sunt azi. Mintea mi-era prinsa in capcana unui mic set de
posibilitati neinsemnate.
Acum, cand �tiu ca starea de expansiune e posibila �i di
pot s-o ating In fiecare zi prin meditatie, intrevad posibilitati
nelimitate. Nu mai sunt blocat intr-o minte Ingusta, locala,
care vede problemele ca fiind reale �i limitarile ca fiind fap
te. Cand intru in extaz, vad In perspectiva posibilitati In care
problemele �i limitarile inceteaza sa existe. Ele sunt reale
doar la nivelul limitat al mintii �i dispar cand alegi con�tient
sa-ti ridici starea mentala la nivelul mintii infinite, neloca
lizate. Apoi, aduci solutiile �i posibilitatile de la acel nivel
In drumul tau zilnic prin viata, creand experiente complet
diferite fata de viata limitata la curtea mica a mintii locale.
Meditez in fiecare dimineata, rareori sar cate o dimi
neata, deci meditatia e ancora zilelor mele. Cand privesc
Inapoi la anii din urma mea, parca numai meditatia din fie
care dimineata conteaza. Timpul meu in lumea reala. Tim
pul meu in extaz. Este cusatura care tine toata tesatura vietii
laolalta. Acest sentiment de conectare expansiva e cea mai
importanta experienta a vietii mele, o lumina ce ilumineaza
fiecare experienta neinsemnata.
2.2. Cand ne incepem ziua cu creierul in extaz,

ni se schimbii realitatea de zi cu zi
Caracteristici comune cu experien1a mistica
Experienta mea de meditatie nu e unica, ci le este comuna

tuturor celor care au meditat de-a lungul istoriei. Un mistic tibetan
din secolul al XIV-lea2, scriind despre experienta sa in timpul medi
tatiei profunde, o descria astfel:
O stare de con�tiinta pura, transparenta;

Lipsita de efort �i stralucitor de vie, o stare de intelepciu
ne relaxata, fara radacini;
Fixare libera �i clara precum cristalul, o stare fara eel mai
mic punct de referinta;
Claritate spatioasa, o stare larg deschisa �i neingradita;
eliberata de simturi...
Experientele mistice nu sunt proprietatea budi�tilor, catoli

cilor, taoi�tilor sau hindu�ilor. Ele sunt radacina comuna a tuturor
religiilor. Marii mae�tri spirituali au intrat in aceste stari experi
entiale �i, cand ,,s-au intors de pe varful muntelui", le-au descris
celor care ii ascultau in limba culturii for.
Teologul Huston Smith, autorul manualului de succes The
World's Religions, numea misticismul ca fiind suma tuturor religii
lor. Adevaratii credincio�i dezbat ideile teologice de nuanta, dar nu
exista niciun dezacord intre mistici, indiferent de credinta pe care
o adopta, intrucat toti imparta�esc aceea�i experienta primordia
la. Aceste experiente sunt spirituale mai degraba decat religioase.
Cercetarile arata ca oamenii devin mutt mai spirituali dupa
ce au o revelatie mistica3, iar interesul tor pentru aderarea la re
ligiile formate scade. Hafez, misticul sufist din secolul al XIV-lea,
exclama: ,,Sunt eu cre�tin, hindus, musulman, budist sau evreu?
Nu �tiu ... caci Adevarul a aruncat in foe aceste cuvinte."
Credinciosul nu se mai identifica cu nicio religie particulara,
ci cu sursa tuturor religiilor: experienta mistica primordiala. Nici
cu vreo teologie, ci cu sursa tuturor teologiilor: cunoa�terea intima
a Universului.
Primul cercetator serios care a examinat caracteristicile

starii extatice a fost Andrew Greeley. 4 intr-un studiu realizat pe
1 467 de oameni, el a comparat starile mistice cu starile de extaz
�i a descoperit urmatoarele elemente comune cu experienta trans
cendentala:
• sentimentul adanc �i profund de pace
• certitudinea ca toate lucrurile se vor rezolva cu bine
• altruismul
• convingerea ca iubirea e in centrul tuturor lucrurilor
• sentimentul de bucurie �i ras
• marea intensitate emotionala a experientei
• cre�terea intelegerii �i cunoa�terii de sine
• sentimentul de unitate cu Universul �i de a ti parte din el
• sentimentul de viata innoita, de nou mod de a trai
• increderea in supravietuirea propriei persoane
• senzatia de a nu putea descrie experienta traita
• senzatia ca Universul e viu in intregime
• senzatia ca personalitatea proprie e luata in stapanire de
ceva mult mai puternic5
Eliberati de sinele subiectiv �i ridicandu-ne deasupra suferin

tei noastre pentru a ne privi cu obiectivitate experienta, abando
nam limitarile mintii noastre locale �i intram intr-o stare de con�ti·
enta nonlocala.
Alti cercetatori, pornind de la descoperirile lui Greeley, au
gasit �apte puncte comune, inclusiv sentimentul de unitate, ilu
minare, uimire �i incantare. 6 Vivacitatea senzoriala a experientei
,,iluminarii" o depa�e�te pe cea de zi cu zi. in cartea sa clasica din
1954 The Doors of Perception, filosoful Aldous Huxley nume�te
aceasta stare ,,viziunea sacra a realitatii"7•
Toti misticii au experiente similare8, indiferent daca sunt hin
du�i sadhus care cer�esc ratacind prin tara, calugari budi�ti care
se izoleaza in pe�terile de pe inaltimile Himalayei sau calugarite
cre�tine cufundate in rugaciuni contemplative.
William James, profesor de psihologie la Harvard, dupa ce
a trait experiente transcendentale, observa in 1902 9 ca ,,starea
noastra de con$tienta treaza normala nu este decat un tip special

de con$tienta, iar dincolo de ea, despartit ca de un ecran de film,
se afla formele potentiale ale unei con$tiente cu totul diferite".
El spunea ca nicio descriere a Universului nu ar ti completa fara
descrierea acestor stari alterate. Ele sunt mai mult decat ni$te
experiente subiective, $tiinta cunoscand acum ca sunt $i stari
neurologice obiective. in cartea sa How Enlightenment Changes
Your Brain, cercetatorul in neuro$tiinte Andrew Newberg nume$te
acest extaz mistic o ,,experienta reala subiectiva $i neurologica".
Caderea din gratie
Nu intiimplator meditatia este numita ,,practica": pentru

ca o practici clipa de clipa. Ieri, am avut o meditatie perfec
ta, cea descrisa anterior. Azi, e mai putin reu�ita. De 'indata
ce inchid ochii, un giind se grabe�te sa-mi tulbure pacea.
Apoi altul �i altul: ,,Oare am lasat fierbatorul in priza dupa
ce mi-am fa.cut ceai? Mi se pare ca un coleg spune lucruri
uriite despre mine pe la spate. Azi sunt gata hainele la cura
tatorie? Elizabeth Gilbert e o scriitoare mult mai buna deciit
mine. Ciind m-am certat cu socrul meu cu privire la planul lui
de pensionare, saptamiina trecuta, puteam sa aduc argumente
mai bune. Suntem intr-un an bisect? Ciind e urmatoarea mea
evaluare a performantei? Ne-or fi auzit copii ciind fiiceam
dragoste azi-noapte?"
Ma ingrijorez la fiecare giind. Apoi, i1 las �i revin in ex
taz. Ziimbesc. insa alt giind se grabe�te sa ia locul giindului
abia evacuat. Ma incrunt. Iau de la capat procedurile de inse
ninare. incep sa ma simt frustrat ca gandurile �i 'ingrijorarile
imi tulbura constant pacea starii mele meditative. Sunt zile
in care giindurile nu inceteaza �i urlu in tacere: ,,Dumnezeu
le, fii-mi o lobotomie!"
A�a ca frustrarea devine �i ea o grija de care sa scap.
Imi iubesc mintea pentru ca este atat de curioasa, iar giindirea
�i ingrijorarea sunt treaba mintii. A vrea sa o schimbi e ca �i
cum ai sta in picioare pe faleza dorindu-ti sa se opreasca va
lurile. Este o exigenta inutila, care poate duce doar la �i mai
multa nefericire.
Ceea ce pot sa fac e sa continui sa ma intorc, consec
vent �i deliberat, la starea de extaz a creierului. Pot sa-mi
pastrez energia pozitiva �i simtul umorului in ciuda activita
tii neincetate a mintii mele. Acest exercitiu antreneaza cre
ierul sa revina la experienta seninatatii �i sa se reorienteze
catre pace atunci cand este tulburat. Exercitiul de comutare
deliberata pe pozitia Bliss Brain, de creier in extaz, poate fl
mai important chiar �i decat atingerea extazului.
Suntem obi�nuiti sa credem ca ceea ce conteaza e sa
ne atingem scopurile. Pentru cineva care practica meditatia
scopul poate fi mentinerea starii constante de extaz. Suntem
siguri ca sfantul care reu�e�te sa atinga iluminarea neinceta
ta e perfectiunea intruchipata? Poate ca nu. Poate ca idiotul
care cade din starea de gratie, apoi se ridica �i se lupta sa
reintre in ea, cazand apoi iar in groapa �i luand de la capat
tot procesul, face un lucru mai important. Actul consecvent
poate fi mai important pentru meditator decat pastrarea per
manenta a creierului in extaz. Adevaratul erou e eel care in
sista, nu eel care ca�tiga.
Deci, in practica ta de meditatie, fii fericit cand dai gre�!
Da gre� de un numar infinit de ori ! Caderea din extaz nu este
problema, ci o parte din proces. Componenta cruciala a unei
meditatii de succes e sa alegi sa te ridici din nou in starea ta
de creier in extaz chiar �i daca nu reu�e�ti sa te mentii acolo
decat o secunda.
Ciclul meditatiei
Un studiu important realizat de Universitatea Emory 10

a identificat regiunile cerebrale activate in stadiul caderii �i
in timpul experientei meditatiei. Cercetatorii au descoperit
J
Creieru/ 1n extaz 83
patru faze distincte al ciclului: concentrare, ratacirea min
tii, con�tientizare �i schimbare. In concentrare, atentia ti-e
centrata in starea meditativa. Apoi, intervine mintea rataci
toare: devenim con�tienti ca mintea ne ratace�te, dupa care
o aducem inapoi in starea de concentrare.
Daca privim meditatia ca pe un ciclu cu aceste patru
stadii, nu ca pe o stare ideala unica, obtinem o imagine mai
realista a ceea ce ne putem a�tepta de la �edintele noastre
de meditatie. Cercetatorii de la Emory subliniaza ca faza de
,,concentrare este inevitabil intrerupta de mintea ratacitoa
re". Apoi, devenim con�tienti ca atentia ne-a fost rapita �i
aplicam schimbarea. Ne concentram atentia din nou pe sta
rea meditativa. Si ciclul se reia astfel de fiecare data.
r Concentrare �
Schimbare Mintea
riitiicitoare
ConJtientizare
2.3. Cele patru stadii ale ciclului meditatiei. Meditatorul (1 I realizeazii

Concentrarea in stare meditativii, (21 se pierde in Mintea riitiicitoare,
(3) observii disonanta, adicii este in faza ConJtientiziirii, apoi
(41 iJi Schimbii conJtient directia atentiei.
Candva, eram invidios pe putinii noroco�i care reu

�eau sa ajunga in starea de extaz permanent, de concentrare
eterna neintrerupta a mintii ratacitoare, reu�ind conectarea
permanenta cu Universul. La fel ca Buddha dupa iluminare,
cand statea sub copacul Bodhi. La fel ca Eckhart ToHe, care
s-a ,,trezit" pur �i simplu intr-o zi in timp ce statea pe o ban
ca in pare �i a ramas a�a pentru totdeauna. La fel ca Byron
Katie, care s-a trezit la transcendenta cand era cuprinsa de
cea mai profunda disperare. Ii comparam cu nefericiti ca
mine, care dupa mai multe decenii de practica inca nu par
cursesera toate cele patru stadii, lasandu-se absorbiti din me
ditatie de mintea ratacitoare.
Dar acum inteleg ca ceea ce conteaza este calatoria,
nu destinatia. Ca scara catre extaz e acea calatorie eroica
inapoi in starea de concentrare, chiar daca trebuie repetata
de nenumarate ori. Sf. Francisc de Sales (1567-1622) scria:
,,Daca inima ratace�te sau este distrasa, adu-o cu blandete
inapoi la ce e important... $i, chiar daca nu faci nimic altce
va toata ora, ci doar iti aduci mereu inima inapoi, chiar daca
ea pleaca de fiecare data cand o aduci inapoi, ti-ai folosit
bine ora aceea."11
E ca atunci cand tot ape�i un intrerupator programat
sa sara mereu in pozitia ,,Oprit". Observi ca e�ti pe intune
ric �i ape�i intrerupatorul pe ,,Pomit". E�ti in lumina (Con
centrare). Dar intrerupatorul sare inapoi, pentru ca aceasta e
pozitia lui programata (Mintea ratacitoare). Observi ca e�ti
iar in intuneric (Con�tientizare), deci ape�i iar intrerupatorul
(Schimbare). $i e�ti din nou in lumina (Concentrare). Des
coperi ca e�ti pe intuneric �i acesta e semnalul sa ape�i intre
rupatorul din nou.
Fa acest lucru suficient de multe ori �i raportul intune
ric versus lumina se schimba. Gradual, cu fiecare meditatie,
petreci tot mai mult timp in extaz. Fiecare apasare delibera
ta a intrerupatorului este o declaratie catre Univers ca e�ti
hotarat sa fii in lumina. Nu durata timpului in care te afl.i in
lumina conteaza, ci momentele in care te afli in intuneric �i
totu�i ape�i intrerupatorul din nou.
Giindacul de pe piciorul meu
Dupa divort, Byron Katie s-a cufundat intr-o depresie seve

ra.12 N-a mai fast capabila sa iasa din casa, nici chiar din dormitor.
Agorafabica, paranoida �i cu inclinatii sinuciga�e, a inceput sa
consume droguri �i alcool. A trait in aceasta stare aproape un de
ceniu, ajungiind intr-un centru de recuperare. Celorlalte femei din
centru le era frica de ea, astfel ca a fast inchisa intr-o mansarda,
unde dormea pe podea. Acolo, a avut o experienta transcendentala
care i-a schimbat complet viata.
,,lntr-o dimineata, dormeam pe podea �i am simtit ceva ca
merge pe piciorul meu �i m-am uitat in jos: era un giindac", i�i
aminte�te ea. ,,Am deschis ochii �i atunci s-a nascut cineva care
nu eram eu... Aceasta persoana noua s-a ridicat, a mers �i parca a
vorbit. Era extaziata. Este extazul na�terii..."
Ciind �i-a deschis ochii, Katie a avut uimitoarea experienta
a rena�terii. ,,Eu o numesc iubire", spune ea, ,,pentru ca nu am alt
cuviint. insa chiar �i a-mi vedea miina in fata ochilor ori piciorul,
masa sau orice e ca �i cum le-a� vedea pentru prima data. Este
un privilegiu care nu poate ti pus in cuvinte. Este Sinele care are
experienta pura a imaginii sale... nascute din iubire':
Din acel moment, suferinta ei a luat sfiir�it. Era alta per
soana ciind a ie�it din centrul de reabilitare: ,,Am descoperit ca
sufeream ciind credeam in giindurile mele, dar ciind nu am mai
crezut in ele, nu am mai suferit, iar acest lucru e adevarat pentru
fiecare fiinta umana. Am descoperit ca suferinta este optionala.
Am gasit in mine o bucurie care nu a mai disparut niciodata, nici
macar pentru o clipa. Aceasta bucurie este in toti, intotdeauna."
Katie a devenit conferentiara internationala �i a scris loving
What Is: Four Questions That Can Change Your life. in carte, ea
descrie ,,Travaliul", metoda de cercetare de sine pe care a dezvol
tat-o in urma experientei sale transcendentale.
Ambalezi motorul ma�inii pe loc
De decenii, unul dintre misterele neuro�tiintei este rata

de consum energetic a creierului. De�i reprezinta doar 2% din
masa noastra corporala, el consuma 20% din energia corpului.
Consuma aceea!ji cantitate de energie indiferent daca e anga
jat intr-o sarcina solicitanta sau daca se afla in repaus.
O activitate care iti solicita intens atentia, cum ar fi
sa-ti actualizezi CV-ul, sa-ti numeri respiratiile, sa stai in
tr-un picior, sa compui o poezie sau sa te orientezi intr-un
ora� necunoscut, iti face creierul sa tureze la putere maxima.
Pentru a coordona sarcina, se activeaza cateva regiuni cere
brate denumite ,,reteaua sustinerii pozitive in sarcina", adica
structuri precum lobul parietal �i cortexul prefrontal lateral.
Acestea gestioneaza functii ca memoria de lucru, starea de
con�tienta cognitiva �i atentia.
Dar cand stai pe �ezlong in curte intr-o dupa-amiaza de
duminica, citind reviste cu benzi desenate sau privind florile
din gradina, cand reteaua ta de sustinere pozitiva in sarcina
este in stare de latenta, creierul consuma tot 20% din energia
corpului! Cercetarile bazate pe rezonanta magnetica arata
cum consumul energetic al creierului variaza foarte rar cu
± 5% pe parcursul unei zile. 13 E ca motorul unei ma�ini ce
continua sa tureze chiar �i cand sta pe loc. Honda cu care
am fugit de incendiu are un motor de 6 cilindri, cu o putere
de 271 de cai-putere. Cand ie�im in tromba pe autostrada cu
130 km/ora, tahometrul arata ca mergem cu 2 000 de rotatii
pe minut. Dar cand parcam, o scoatem din viteza �i motorul,
la ralanti, tureaza doar cu 150 de rotatii pe minut, mai putin
de 10% din maximum.
Creierul tau nu functioneaza a�a. El face 2 000 de rotatii
pe minut �i cand e scos din viteza. De ce? Iata una dintre
enigmele neuro�tiintei. Se pare ca, atunci cand nu faci ni
mic, creierul tau nu este inert, ci extrem de activ. Dar func
tioneaza pe pilot automat, cu un set de regiuni denumite
,,reteaua modului implicit", adica pozitia de functionare im
plicita, in care trece cand nu este angajat in nicio sarcina
de tipul crearii unui fi�ier de calcul sau lovirii unei mingi de
fotbal sau un joc de �ah. Cand ne odihnim mental, reteaua
noastra de sustinere pozitiva in sarcina se inchide, apoi se
activeaza reteaua modului implicit, creierul continuand sa
tureze cu 2 000 de rotatii pe minut chiar �i cand nu realizam
nicio sarcina mentala specifica. 14
Marcus Raichle ,i energia intunecata a creierului
Pe la jumatatea anilor 1990, in laboratorul de la Universi

tatea Washington, din St. Louis, Missouri, neurologul Marcus
Raichle a facut o descoperire nea�teptata. Nu era de interes pen
tru cercetarea lui, dar brusc a devenit. La vremea respectiva, el
nu �tia ce sa faca exact cu ceea ce descoperise �i doar a arhivat
rezultatele experimentelor de laborator sub o denumire pe care a
inventat-o pe loc: aria parietala mediana misterioasa - MMPA pe
scurt. Descoperirea lui intamplatoare I-a condus la ca�tigarea Pre·
miului Kavli pentru neuro�tiinte in 2014. Acest prestigios premiu
norvegian este acordat pentru ,,rezultate �tiintifice exceptionale"
in domeniile astrofizicii, nano�tiintei �i neuro�tiintei.
Ce mister a descoperit? Raichle facea scanari PET (tomo·
grafii cu emisie de pozitroni) ale creierului unor subiecti angajati in
activitati mentale concentrate �i unui grup de control care se afla
in repaus. Spre nedumerirea lui, scanarile creierului grupului de
control prezentau activitate crescuta in anumite arii atunci cand
subiectii nu faceau nimic. Aceste arii nu erau active la subiectii
angajati in sarcini mentale solicitante.
Descriind ce a descoperit, Raichle nota: ,,La un moment dat
in cercetarea noastra, am inceput sa ma uit la scanarile starii de
repaus, minus scanarile din sarcina. Ceea ce mi-a atras imediat
atentia a fost ca, indiferent de sarcina urmarita, erau clar prezen
te scaderi ale activitatii �i aproape intotdeauna includeau zonele
cingulara posterioara �i precuneusul adiacent." 15
Cortexul cingular posterior, zona din jurul liniei mediane a

creierului, este legat de sistemul limbic, parte din sistemul memo
riei �i procesarii emotionale_ Precuneusul, parte a lobului parietal,
este �i el implicat in memorie. Raichle a observat ca aceste zone
se dezactivau in timpul sarcinilor mentale concentrate �i se acti
vau cand creierul nu facea nimic in particular.
in 1997, Raichle �i colegii sai au analizat noua studii mai
vechi �i au denumit ,,retea neurala a modului implicit" ansamblul
regiunilor creierului ce se activau in timpul starii de repaus �i se
dezactivau in sarcini care solicitau atentia. Raichle o nume�te �i
,,energia intunecata" a creierului, cu referire la termenul folosit
in astrofizica pentru misterioasa forta nevazuta ce cuprinde doua
treimi din energia din Univers. Reteaua modului implicit consuma
din aceasta energie de fond sau ,,energie intunecata':
,,Nu i-a trecut nimanui prin cap ca �i cand ne relaxam creierul
e la tel de ocupat ca atunci cand ne concentram pe sarcini dificile",
observa Raichle. ,,Cand ne relaxam, insa, zona cea mai activa a cre
ierului este reteaua modului implicit." 16 Sare de la un gand la altul, de
la o emotie la alta, printre imagini �i amintiri. Practicantii meditatiei
o numesc ,,mintea de maimuta'', dupa asemanarea cu salturile mai
mutelor din jungla, mereu neastamparate, dintr·un copac in altul. De
ce functioneaza a�a creierul? inca nu �tim, de�i Raichle a emis teoria
ca aceasta activitate ajuta creierul sa ramana organizat. 17
2.4. Regiunile cerebrale active din reteaua modului implicit

--
Reteaua modului implicit
Cercetiitorii de la Emory care au identificat cele patru

faze ale meditatiei au constatat ca practicantii meditatiei ies
din starea de atentie concentrata datii de reteaua de sustinere
pozitiva in sarcina �i intra in starea data de mintea ratacitoare
pentru ca se activeaza reteaua modului implicit. Mintea ratiici
toare a retelei modului implicit are o orientare catre ,,mine" 18,
concentrandu-se pe sinele persoanei. Poate sa zboare de la ce
se intampla in clipa prezenta (,,Bazaie un tantar?") la tngrijo
rari legate de viitor (,,Am emotii pentru examenul de sapta
mana viitoare") �i de trecut (,,Sunt suparat pe fratele meu ca
m-a tachinat la petrecerea aniversarii mele").
Precuneusul contribuie atat la concentrarea pe sine, cat
�i la memoria episodica. Sunt repuse in scena �i rejucate
amintirile tulburatoare. Creierul in repaus activeaza implicit
ceea ce ne deranjeaza, atat evenimente recente, cat �i une
le trecute. Aceste ganduri egocentrice ale mintii ratacitoare
formeaza tesatura sentimentului nostru de sine.
Cand iti dezactivezi in timpul mediatiei reteaua susti
nerii pozitive in sarcina, deschizi un spatiu mare �i gol in
campul con�tientei. Pentru cateva momente, creierul e li
ni�tit �i simti pace interioara. Apoi, motorul reincepe sa se
invarta. Se activeaza reteaua modului implicit, aducand cu
ea o cascada de griji �i ganduri intamplatoare. Faci 2 000
de rotatii pe minut cu ma�ina scoasa din viteza, dar rara sa
mergi nicaieri.
Chiar mai rau: reteaua modului implicit e conectata prin
reteaua neuronala bogata cu alte regiuni din creier. 19 Prin
aceasta, ea incepe sa recruteze activ alte regiuni din creier, sa
i se alature in lamentatia legata de sine. il rechizitioneaza pana
�i pe pre�edintele creierului, cortexul prefrontal. Acest lucru
tulbura functiile executive, precum memoria, atentia, flexibi
litatea, inhibitia, planificarea �i rezolvarea de probleme.
2.5. Nervii din reteaua modului implicit ajung sa comunice

cu multe parti din creier
Reteaua modului implicit recruteaza �i insula, regiune

ce integreaza informatii de la alte parti ale creierului. 20 Are
neuroni special stimulati de emotiile pe care le simtim fata
de alti oameni, precum resentimentele, ru�inea, dorinta fizi
ca �i dispretul. Nu �doar gandim gandurile negative, ci le �i
simfim emofional. In acest stadiu, practicantul meditatiei se
balace�te intr-un vartej de ganduri centrate pe sine. Reteaua
modului implicit I-a luat ostatic pe conducatorul creierului,
in timp ce prin intermediul insulei incepe sa repuna in sce
na toate desconsiderarile, insultele �i dezamagirile traite in
relatii. Spatiul meditativ lini�tit pe care 1-a experimentat cu
doar cateva momente in urma este astfel distrus.
Acest lucru ii innebune�te pe cei care vor sa mediteze.
Nu reu�esc sa ajunga la Nirvana, ace! loc nemi�cat, lini�tit,
al creierului in extaz - nu mai repede decat ajunge reteaua
modului implicit sa le serveasca un intreg meniu de fantas
me absorbite de sine, atragandu-i in stari emotionale negati
ve, apoi tarand dupa ea tot creierul.
Reteaua modului implicit. Hm... Imi suna ca �i cum ar
fi ceva demonic. Este demonul care imi fura pacea interioara
pe care o caut prin meditatie.
Printul ,i demonul
Budismul ne relateaza povestea printului Siddhartha, viitorul

Buddha, inainte de atingerea iluminarii. 21 Cand Siddhartha �i-a ince
put practica meditatiei intr-o seara, un demon a venit sa-1 tulbure.
Nu un demon oarecare, ci Devaputra Mara, regele demonilor. Mara,
cuvantul sanscrit pentru ,,demon", se refera la toate lucrurile ce im
piedica atingerea iluminarii.
2.6. Demonul incearcii sii tulbure mintea concentrate

pe un singur lucru a printului
Mara �tia ca, daca reu�e�te sa-i tulbure concentrarea lui

Siddhartha, 1-ar deturna de pe calea iluminarii. A�a ca �i-a adus
toti prietenii �i s-au apucat cu entuziasm de sarcina de a-I scoate
pe Siddhartha din concentrarea pe un singur punct. Cativa demoni
au tras cu sageti in el. Altii au aruncat cu foe. lar altii aruncau
cu bolovani, iar cand nici a�a nu au reu�it sa-1 distraga pe print,
au ridicat munti intregi �i i-au pravalit peste el. Concentrarea lui
Siddhartha a ramas fixata pe iubire. A transformat proiectilele
intr-o ploaie de flori.
Mara a incercat atunci un atac diferit: s-a pus in rolul pre
zentatorului �i a prezentat concursul suprem Miss Univers. A adu
nat multe feluri de femei frumoase, de toate formele, marimile �i
culorile. Negre, galbene, ro�ii, albe, scunde, inalte, rotunde, slabe -
Mara i-a oferit lui Siddhartha orice combinatie posibila de placeri.
Concentrarea lui Siddhartha s-a adancit �i mai mult. A continuat
sa mediteze pana in zori. in aceasta stare de concentrare perfecta,
el a indepartat pentru totdeauna valul ce ii separa mintea locala de
mintea nonlocala �i a devenit o fiinta perfect iluminata.
Traditiile de meditatie au evoluat catre tot felul de tehnici
in incercarea de a-1 invinge pe demon: urmarirea respiratiei,
concentrarea pe al treilea ochi, contemplarea unui obiect sa
cru, repetarea unei mantre, intonarea unui cant, mersul foarte
lent, mindfulnessul, invocarea numelui unui srant. Toate aces
tea sunt eforturi de disciplinare a mintii ratacitoare.
Multe dintre aceste tehnici au efecte neurologice. Ele
activeaza parfi din cortexul pre.frontal ce guverneaza aten
fia. Astfel, mintea e atrasa inapoi in starea meditativa. Cer
cetarile arata ca aceasta conexiune neurala de reglare e mai
putemica la meditatorii experimentati decat la incepatori.22
Prin reconcentrarea mintii in timpul meditatiei iti intare�ti
conexiunea neurologica ce apasa butonul ,,Stop" al filmului
preferat de demon, eel al centrarii pe sine. Chiar �i trei zile
de exercitii de mindfulness pot sa intareasca acest circuit.
in timp ce demonul este ,,Totul despre sine", medita
tia (in special meditatia prin iubire �i bunatate) este ,,Totul
despre daruirea de sine". Toate traditiile mistice din lume
propovaduiesc non-ata!jarea de sine drept cheie a iluminarii.
Placerea, dependenta �i ata�amentul emotional sunt reglate
de circuitul recompensei din creier, din care face parte �i
o zona numita nucleus accumbens. Cercetarile arata ca ea
se mic�oreaza la cei care mediteaza timp indelungat. 23 Pe
masura ce i�i descurca circuitele atentiei din ata�amentul
nesrar�it de ,,Eu, mine, mie" al demonului, ei tree in starea
transcendentala a creierului in extaz.
Spectacolul Eu
Cre�tinismul are o pilda cu o tema asemanatoare celei

budiste. in pragul maturitatii sale, la srar�itul unui post de 40
de zile in pustie, Iisus a fost ispitit de diavol. Ii era foame �i
diavolul i-a sugerat sa transforme pietrele din preajma sa in
paine. Apoi, diavolul i-a aratat ,,toate imparatiile lumii sale" �i
i-a zis ca pot fi toate ale lui daca i s-ar inchina �i 1-ar preamari.
Asemenea pilde, prezente in mai toate religiile lumii,
sunt mai mult decat ni�te pove�ti stravechi sau superstitii
depa�ite. Ele contin intelepciunea arhetipala ce ilumineaza
elementele-cheie ale calatoriei catre iluminare. Observa cu
ce ispite se confrunta mae�trii: primul atac al diavolului a
fost lansat asupra foamei lui Iisus, iar Mara 1-a confruntat pe
Buddha cu fricile lui, deci ,,Totul va fi rau" sau, cum spunea
Shakespeare, ,,Arcul �i sageata sortii nemiloase". E speciali
tatea retelei modului implicit: scormone�te intruna dupa tot
ce a mers rau in trecut sau ce ar putea sa mearga rau in viitor.
Acesta e primul mod in care demonul incearca sa te tenteze
ca sa ramai in afara creierului in extaz.
Apoi, demonul ii prezinta lui Buddha fiecare fel posibil
de placere sexuala �i senzuala. Diavolul ii ofera lui Iisus toa
te minunile lumii. lata un alt mod prin care demonul incear
ca sa ne distraga atentia: toate lucrurile bune pe care le-am
putea trai. Cand confruntarea cu toate fricile tale e�ueaza,
poate ca va reu�i confruntarea cu toate dorintele tale.
Exista o cale suprema prin care demonul ne poate
smulge atentia din concentrarea mintii intr-un singur punct.
Creierul calugarilor care practica meditatia prezinta ampli
tudini enorme ale undelor cerebrate gamma, despre care
vom afla mai multe in Capitolul 4. Ele sunt undele revelatiei
�i integrarii. in extaz, avem sclipiri inegalabile de revelatie.
Suntem o furtuna creatoare. Primim continut pentru postari
stralucite, cream opere de arta extraordinare, facem desco
periri �tiintifice, producem lucruri magice in marketing �i in
circumstante de viata de care te poti bucura.
Daca te la�i prins in aceste capcane ciudate, vei fi dis
tras, la fel ca de fricile �i dorintele tale. Totul este despre Eu:
siguranta mea, placerea mea, corpul meu, banii mei, sanata
tea mea, iubirea mea de viata, cariera mea. Spectacolul Eu
este eel mai convingator, arma suprema a demonului dis
tractiei in masa.
Pentru a atinge �i a sustine starea de creier in extaz, este
esential sa faci ceea ce au facut Buddha �i Iisus: sa ramai
concentrat pe un singur punct.
Mintea ratacitoare este o minte nefericita
Pentru a urmari starile mentale ale oamenilor in timpul

starii de veghe, doi psihologi de la Harvard au dezvoltat o
aplicatie pentru telefonul mobil care ii contacta pe voluntari
la intervale de timp intamplatoare. Ii intreba cat sunt de fe
riciti, ce fac in acel moment �i la ce se gandesc. Puteau sa
selecteze dintr-un meniu de 22 de activitati obi�nuite, pre
cum cumparaturi, privitul la televizor, plimbare sau mancat.
in final, cercetatorii au colectat circa 250000 de unitati de
informatie de la 2250 de persoane. Ei au descoperit ca oa
menii i�i petrec cam 47% din timp in stari negative.24 Cer
cetatorii scriu: ,,Mintea umana este o minte ratacitoare, iar
mintea ratacitoare este o minte nefericita."
Cand reteaua neurala de sustinere pozitiva in sarcina
nu era ocupata cu realizarea unei sarcini, reteaua modului
implicit era concentrata pe sine, cufundata in istoria perso
nala �i deconectata de momentul prezent. Creierul le functi
ona din greu, dar fermecat de demonii pove�tilor nefericite.
,,Capacitatea de a te gandi la ce nu ti se intampla este o rea
lizare cognitiva care vine cu un cost emotional", au observat
cercetatorii, concluzionand ca ,,mintea ratacitoare este un
predictor excelent al nivelului de fericire al oamenilor" (sau
al lipsei ei). Mintea ratacitoare te scoate din prezent, arun
candu-te in regrete legate de trecut sau ingrijorari legate de
viitor. Sporovaiala permanenta a mintii de maimuta iti inde
parteaza atentia de la orice activitate in care e�ti angajat - �i
te indeparteaza de bucurie.
Participantii la studiu se simteau eel mai putin fericiti
cand faceau trei lucruri: primul era lucrul la computer, iar al
doilea era munca in general. Nicio surpriza aici. Dar al trei
lea a fost o surpriza: odihna. De ce erau nefericiti cand se
odihneau? Fara nicio sarcina care sa le ocupe mintea, demo
nul prelua controlul, recicland la nesfar�it starea nefericita de
absorbtie de sine. Cand scapau de fixatia demonului asupra
trecutului sau viitorului, se centrau in clipa prezenta.25 Atunci
erau mai fericifi. Activitatile din momentul prezent raportate
ca fericite erau: exercitiile fizice, a face sex �i a sta de vorba
cu un prieten. Sexul era singura activitate in care demonul le
consuma mai pufin de 30% din atentie.
Activitatea pe care o faceau conta prea pufin pentru ni
velul de fericire spre deosebire de gradul de ratacire a mintii
lor. Ratacirea mintii era de peste doua ori mai importanta in
determinarea gradului de fericire decat activitatea desfa�u
rata. Numai fn prezent reu�esc oamenii sa gaseasca fericirea.
2. 7. Mintea e programatii sii riitiiceascii intre amintiri nefericite

din trecut �i posibilitiiti infrico�iitoare din viitor
De ce este fericirea atat de fragila?
Daca e atat de dorit �i de placut sa avem creierul in ex

taz, de ce este atdt de greu? De ce poate fi distras de la starea
de fericire de catre cea mai u�oara aluzie la un gand? De ce
este de ajuns cea mai u�oara �oapta a demonului ca sa ne
smulga din extaz? De ce ne este compus creierul din circuite
cu inclinatie spre negativism?
Raspunsul e simplu: a�a au supravietuit stramo�ii no�
tri. Traiau cei care erau cei mai reactivi la pericol. Creierul
stramo�ilor no�tri a suferit o mutatie genetica, astfel incat
sa auda fo�netul produs de tigru in iarba cu o nanosecunda
mai devreme, ca sa fuga cu o clipa mai devreme. Genele
care acordau maxima atentie amenintarilor le-a conferit un
avantaj enorm pentru supravietuire, a�a cum aratam in car
tea mea The Genie in Your Genes. Oamenii care reactionau
mai putin la posibilele amenintari au murit, iar genele lor
s-au pierdut din bagajul genetic. Cei care au reactionat la
eel mai mic semn de pericol au supravietuit, transmitandu-�i
genele paranoide la generatiile urmatoare.
Dimpotriva, fericirea aduce prea putina valoare pentru
supravietuire sau chiar deloc. Cumva ignori un apus frumos
sau faci abstractie de scancetul unui bebelu� ori treci pe lan
ga tufa de trandafiri fara sa-i miro�i florile? Nu se intampla
nimic rau. Dar sa-ti scape fo�netul tigrului? E fatal! Astfel,
de mii de generatii, ne-am rafinat capacitatea de a reactiona
chiar �i la cea mai mica �oapta a celei mai indepartate posi
bilitati de amenintare �i de a abandona pe loc starea de feri
cire. Mama Natura are mare grija de supravietuirea noastra
�i nu se ocupa deloc de fericirea noastra.
De aceea, reteaua modului implicit revine la ingrijorare,
nu la extaz. Repetarea mentala a lucrurilor viitoare care s-ar
putea sci ne faca rau, lucrurile din trecut care in mod sigur
ne-au ranit �i lucrurile din prezent care ar putea semnala un
pericol sunt semne ale unui creier ce exerseaza cu succes
strategiile care le-au asigurat stramo�ilor no�tri supravietu
irea. Nu e un lucru rau, ci doar excesiv in lumea modema
sigura in care traim. Daca e�ti pe un �antier de constructii
unde se construie�te un zgarie-nori, porti casca �i manu�i de
proteqie, deci echipament in intregime adecvat pentru acest
context. Dar ca tinuta la un ceai cu regina? Nu prea.
De�i reteaua modului implicit intrerupe meditatia, ea
joaca un rol util in viata noastra: este activa cand ne gandim la
altii, cand analizam daca suntem in siguranµ, cand ne reamin
tim trecutul �i ne planificam viitorul. Este activa �i in autoori
entare �i sarcini sociale, inclusiv memorarea experientelor pe
care le adunam in timpul activitatilor orientate pe sarcina.
Calea misticismului interior te va inalfa la iluminare.
Scopul demonului tau interior e sa te pastreze in siguranfa.
Nu poti atinge iluminarea daca e�ti mancat de tigru. Huxley
a observat ca ,,fiecare dintre noi este potential o Minte Li
bera, dar atat timp cat suntem animale, treaba noastra e sa
supravietuim cu orice pret".
Oamenii i�i imagineazii ca pot modifica tendinta catre
stari negative a creierului prin actiuni pozitive, insa rareori
au succes. Cand participi la un retreat, cite�ti o carte inspira
tionalii sau participi la un curs online despre fericire, iti poti
schimba starea temporar, nu pentru mult timp. inoti impotri
va curentului de 4 miliarde de ani de evolutie.
Centrarea pe sine
in mare, sinele eu-mine-mie este construit in �i din cor

texul prefrontal median al creierului. E asistat de lobul tempo
ral medial, lobul parietal �i cortexul cingular posterior, despre
care vom afla mai multe in Capitolul 3. Aceasta retea cere
bralii ne permite sa facem lucruri pe care alte animale nu pot
sii le faca. Putem sa compunem muzidi �i sa facem calcule
matematice. Avem sentimentul timpului, care include trecutul
�i viitorul, permitiindu-ne sa ne amiinam gratificarea pentru
a ne atinge scopurile. Suntem capabili sa contemplam insa�i
natura con�tientei, folosindu-ne creierul ca sa ne giindim la
propriile giinduri. Con�tienta e permanent activa. Indiferent
daca ne concentram pe o sarcina folosind reteaua neurala a
sarcinii pozitive sau ascultam la bolboroseala demonului, mo
torul este turat tot la 2 000 de rotatii pe minut. Nu exista o cale
u�oara de a ne opri giindurile, de a ie�i din sine.
in cartea sa The Curse of the Self, psihologul Mark
Leary, de la Universitatea Duke, arata care sunt numeroa
sele neajunsuri ale acestei perpetue con�tiente de sine: duce
la multe forme de suferinta, inclusiv ,,depresie, anxietate,
furie, gelozie �i alte emotii negative"26• El trage concluzia
ca starea de concentrare pe sine este ,,nemijlocit responsa
bila de multe dintre problemele cu care se confrunta fiintele
umane ca indivizi �i ca specie". Putem rezuma aceasta stare
prin expresia ,,centrare pe sine".
Meditatia lini�te�te con,_�tientizarea de sine �i ne elibe
reaza din centrarea pe sine. In experienta practican!ilor me
dita!iei, paf!ile ,,centrate pe sine" ale cortexului prefrontal se
decupleaza. Jargonul pentru acest fenomen este ,,hipofron
talie". Hipo este opusul lui hiper, iar hipofrontalie inseam
na decuplarea lobilor frontali ai creierului. Criticul interior
amute�te. Discursul negativ despre ,,Cine sunt eu" �i ,,Ce
fac eu" si ,,Ce cred ceilalti oameni despre mine" incetea
za. Incetim sa mai fim ce�tra!i pe sine. 27 Acest lucru ne da
sentimentul de identitate dincolo de sinele care sufera �i de
toate rolurile pe care le joaca. Psihologul Robert Kegan, de
la Harvard, numea transcenderea starii de centrare pe sine ca
,,schimbarea de perspectiva subiect-obiect". in starile modi
ficate de con�tienta, ie�im din sinele subiectiv care credem
ca suntem in mod normal.
Ca sa fii obiectiv, nu po!i fi obiectul pe care il contem
pli. Deci, cand creierul intra intr-o stare de hipofrontalie �i
nu mai suntem prin�i in plasa sinelui local, dobandim o noua
perspectiva asupra lui. In!elegem ca suntem mai mult decat
atat. Pentru a realiza observarea sinelui ca obiect, trebuie sa
ie�im din sinele care sufera. Cand adoptam o pozi!ie iden
titara mult mai ampla decat cea in care ne aft.am anterior,
reu�im sa privim demonul de la distanta.
2.8. Cand facem schimbarea de perspectivii de la subiect la obiect,

sciipiim de limitiirile sinelui finit.
Kegan considera ca acest salt e eel mai puternic mod
de facilitare a transformarii personale. El spune ca, dupa ce
face saltul subiect-obiect, ,,sinele este mai mult despre mi�
carea prin diferitele stari ale con�tientei decat despre apara
rea �i identificarea cu orice forma"28• Aceasta capacitate de
renuntarea la gandirea conditionata, care ne tine prin�i in si
nele limitat cotidian, deschide u�a catre un sentiment de sine
nonlocal expansiv, ce cuprinde intregul nostru potential.
Unii oameni chiar au experienta ie�irii din corp. Exper
tul in neuro�tiinte Andrew Newberg descrie un mistic sufit
care s-a trezit brusc privind in jos la corpul lui, din afara.
Multi dintre meditatorii experimentati povestesc ca ,,se inal
ta'' sau ca ,,intra in tunelul de lumina" ori ca i�i ,,vad corpul
de la mare inaltime". Newberg observa ca, atunci cand faci
trecerea subiect-obiect, aceasta ,,reduce activitatea din cen
trii fricii �i ingrijorarii din creierul tau �i, privindu-ti anxie
tatea, devii mai putin anxios"29 �i mai capabil sa transcenzi
sinele suferind. Scriind despre un studiu despre SIDA, am
dat peste un caz asemanator, relatat de un pacient.
Nimeni nu are monopol pe Dumnezeu
John este un homosexual afro-american cu educa1ie superi·

oara, infectat cu HIV. intr·o zi, dupa ce i�i depa�ise preocuparea
legata de propria suferinta ajutandu-1 pe un barbat alb beat aflat in
suferinla, John a avut o experienta de ie�ire din corp.
lata cum o descrie: ,,Am simlit ca plutesc pe deasupra cor·
pului meu �i nu voi uita niciodata: pluteam pe deasupra corpului
meu, ma uitam in jos, era ca o craca uscata, o piele batrana us·
cata. lar sufletul meu, spiritul meu era pe deasupra corpului. Totul
era atat de separat! Parca eram in dimensiuni diferite, imi simteam
corpul ca pe o suflare de vant. imi amintesc ca i-am zis lui Oum
nezeu: «Ooamne! Nu pot sa mor acum, pentru ca nu mi-am impli
nit menirea. » Si chiar cand am zis asta, spiritul �i corpul meu au
devenit una, s-au ciocnit �i am simtit ca o suflare de vant �i eram
iara�i un om 1ntreg. A fast o revelatie. inainte sa am HIV, credinta

mea era bazata mai mult pe frica. Mereu am vrut sa simt ca apar·
tin, ca sunt ca ceilalti sau ca sunt iubit. intelegerea faptului ca
nimeni nu are monopol pe Dumnezeu m-a ajutat sa-mi depa�esc
frica de El. Am reu�it sa-mi 1nlocuiesc multe comportamente dis
tructive cu un fel de dorinta spirituala. Cred ca s-a schimbat �i
dorinta mea de a ajunge la Dumnezeu, de a ma iubi �i de a accepta
iubirea neconditionata."
Toate acestea s-au intamplat intr-o clipa, cand John a

facut saltul subiect-obiect. Experientele de transcendenta ne
permit sa ne vedem distinct de sinele suferind �i ne reor
doneaza complet tesatura vietii, schimbandu-ne comporta
mentul �i personalitatea. Cum spune Newberg: ,,Observatia
autoreflexiva activeaza structuri din creier direct asociate cu
iluminarea �i transformarea."
Timp de secole, religiile orientale ne-au spus ca egoul
ne tine captivi in suferinta. in secolul V, initiatul Vasubandu
scria: ,,Cat timp te tii de sinele tau, ramai legat de lumea su
ferintei." Aceste traditii spirituale pun accent pe meditatie,
contemplatie, serviciu altruist �i compasiune ca modalitati
de a evada din ego. Emotiile �i gandurile noastre devin mai
putin ,,aderente" �i ,,eu, mine, mie" i�i pierd forta hipnoti
ca.30 A�a incetam sa fim centrati pe sine.
Renunµnd la identificarea cu ego-sinele promovat de
cortexul prefrontal �i intrand in starea de extaz, facem schim
barea subiect-obiect. Ne putem intreba: ,,Daca eu nu sunt gan
durile mele, ci eel care gande�te aceste ganduri, atunci cine
sunt eu?" Aceasta perspectiva ne scoate din starea de sine �i
ne aduce in clipa prezenta. in prezentul meditativ putem sa
ne conectam la marele camp nonlocal al con�tientei. Diferite
traditii au denumiri diferite pentru acesta: Tao, Anima mundi,
Mintea universala, Dumnezeu, Tot ceea ce este. Ne vedem
atunci sinele local ca pe un obiect.
Din aceasta perspectiva ca de varful muntelui, perce
pem noi posibilitati pentru ce putem deveni, de data aceasta
din perspectiva uniunii cu Universul. Liberi de eul care ne
trage in toate partile, decuplati de la sporovaiala demonului,
personalitatea conditionata mo�tenita din istoria noastra �i
din experientele trecute nu ne mai limiteaza sentimentul de
sine. Ca �i John, saltul subiect-obiect ne permite sa ne re
scriem scenariul vietii �i ne face rezilienti in confruntarea
cu supararile vietii, a�a cum vom descoperi in Capitolul 8.
Cum i\i ie�i din propriul cap
Dat fiind chinul pe care ni-1 produce demonul, nu e sur

prinzator ca vrem sa ne ,,ie�im din cap". Cu �apte decenii in
urma, Aldous Huxley scria ca ,,majoritatea oamenilor i�i due
viata in eel mai rau caz atat de dureros, in eel mai bun caz atat
de monoton, sarac �i limitat, incat nevoia de a scapa, dorinta
de a se transcende, fie �i pentru cateva momente, este �i a fost
intotdeauna una dintre principalele nazuinte ale sufletului".
Pe langa meditatie, oamenii �i-au conceput multe alte
cai de scapare. Printre ele se numara drogurile �i alcoolul.
Conform unui studiu realizat de corporatia RANS, america
nii cheltuie aproape 150 de miliarde de dolari in fiecare an
pe droguri, printre care cocaina, heroina, canabisul �i me
tamfetamina. Alte 158 de miliarde sunt cheltuite pe alcool.
in cartea Stealing Fire, autorii Steven Kotler �i Jamie
Wheal descriu multe alte metode prin care oamenii i�i opresc
neincetata sporovaiala negativa a retelei modului implicit �i
prin care se rup din vraja sinelui lor local:
• sporturi extreme precum wingsuiting* �i kiteboar
ding**
' Deplasarea prin foqa vantului pe apa, iarba sau zapada pe o placa pe care
sportivul stain picioare, cu ajutorul unui zmeu uriali. (n.tr.)
.. Zborul de la 'inaltime (din avion sau de pe un munte) cu ajutorul unui cos
tum dotat cu un soi de aripi pe lateral �i 'in partea inferioara. (n.tr.)
• medicamente ce altereaza starea de dispozitie, pre
cum OxyContin �i Adderall
• programe de terapie �i de autoajutorare oferite atat
direct, cat �i online
• jocuri de noroc
• jocuri video
• experiente vizuale captivante, precum pornografia,
3D, filme IMAX
• retele sociale
• sex
• experiente de grup de tipul ceremonii �amanice, reli-
gioase �i festivaluri de genul Burning Man
• stari de creativitate accentuata in arte �i �tiinte
• experiente mistice
• activitati in comunitate, precum dans, tobe, muzica
�i teatru
• arte imersive
• neurofeedback �i biofeedback
De�i par experiente complet diferite, au multe in co

mun: toate produc modificari pozitive in experienta resimti
ta intern. Ne aduc in clipa prezenta. Dezactiveaza demonul
�i ne scot din propriul cap.
Fie ca faci jonglerii cu foe la Burning Man, fie ca e�ti
.'f
I un calugar meditand intr-o pe�tera din Himalaya, fie ca zbori
cu wingsuit-ul pe deasupra Marelui Canion, fie ca mergi la
psihoterapie pentru revelatii personale sau e�ti in publicul
care ii aplauda pe Cei Trei Tenori* la Opera Metropolitan,
fie ca e�ti programator de computer care are o viziune cu
1 �i O in Matrice dupa o noapte alba plina de cofeina sau
un channelor care aude glasul unui inger, fie ca e�ti un ado
lescent care se mi�ca delirant pe ritm de muzica tehno sau
expert in fizica nucleara caruia ii vine ideea stralucita a unei
noi teorii elegante, fie ca e�ti in starea de elevatie a unui
• Numele grupului format de renumitii tenori Jose Carreras, Luciano Pavarotti
�i Placido Domingo cand au sustinut seria de concerte in scopuri caritabile in
perioada 1990-2003. (n.tr.)
dependent de OxyContin sau un credincios care are viziunea
Fecioarei Maria la Lourdes, toate aceste experiente de ie�ire
din propriul cap au un profil neurobiologic comun: ele il fac
pe demon sa taca �i ne dau o pauza de la gandurile care ni se
invart intr-o nesfar�ita spirala.
Kotler �i Wheal au studiat multa vreme starea intema de
curgere in cadrul proiectului Genomul Curgerii (Flow Geno
me Project). Sunt expeqi in performanta de varf �i consultanti
pentru multe companii �i organizatii de top. Cercetarile lor se
concentreaza pe cum putem scapa de tirania demonului pen
tru a cataliza incantatoarea stare de curgere/fiow. Ei masoara
cat suntem de disperati sa scapam de sporovaiala din interio
rul craniului nostru calculand cati bani cheltuim cu incercari
le noastre de a ie�i din sinele obi�nuit. 31 Au denumit aceasta
suma ,,economia starilor modificate" �i au ajuns la uimitoarea
concluzie ca piata cursurilor de stari modificate ale con�ti
entei se ridica la 4 trilioane de dolari anual numai in Statele
Unite32, adica mai mult decat cheltuim pe intreaga educatie,
de la gradinitfl pana la bacalaureat, pe ingrijirea matemala �i
ajutoarele umanitare la un loc! Este o suma mai mare decat
toata economia Indiei, Rusiei sau Marii Britanii.
Farmacologul Ronald Siegel, de la UCLA, nume�te
nevoia de a ne intoxica pentru a ie�i din starile noastre obi�
nuite de con�tienta ,,a patra nevoie instinctuala" a fiintelor
umane �i animale, la fel de constrangatoare ca celelalte ne
voi instinctuale ale noastre, de mancare, apa �i sex. 33
Meditatia e doar una dintre tehnicile pe care le folo
sesc oamenii ca sa scape de demon, dar are calitati care o
fac eficienta in mod unic: este practic gratuita, poti s-o in
veti de pe internet (vezi recomandarile de la sfar�itul acestui
capitol) �i nu are niciuna dintre consecintele materiale ale
jocurilor de noroc sau ale altar consumabile. Ea nu are nici
consecinte negative sociale, spre deosebire de consumul de
alcool sau droguri. Dimpotriva, are efecte secundare poziti
ve, nu prezinta riscurile sporturilor extreme, este portabila
�i flexibila, putand fi folosita in orice moment sau loc dorit
de catre utilizator.
Cele patru caracteristici ale extazului
2.9. Circuitul iluminarii asociat cu creierul in extaz. Regiunile cerebrale compo·

nente sunt cele implicate in atentie (insula Ji cortexul cingular anterior), raglarea
stresului Ji reteaua modului implicit (cortexul prefrontal ventromedian Ji sistemul
limbic), empatie ljonctiunea temporoparietala, cortexul cingular anterior Ji insula)
!Ji reglarea con!}tientei de sine (precuneus !Ji cortexul prefrontal medial).
Studiile realizate pe calugari tibetani cu zeci de mii de

ore de practica arata ca ace�tia sunt capabili sa-�i activeze
ceea ce Newberg nume�te ,,circuitul iluminarii" �i sa-�i in
chida sinele. Ei 'i�i dezactiveaza cortexul cingular posterior
�i cortexul prefrontal medial, axa neurologica a demonului.
34
In aceasta stare modificata, se activeaza partile creierului

asociate cu fericirea, compasiunea �i echilibrul sufletesc. 35
Kotler �i Wheal au identificat patru caracteristici experienti
ale ale acestor stari extatice:
• altruismul
• senzatia de atemporalitate
• lipsa efortului
• bogatia
Ei rezuma aceste patru calitati prin acronimul STER
(Selflessness, Timelessness, Effortlessness, Richness). Aceas
ta caracterizare a starilor modificate are beneficiul ca nu e le
gata de nicio filosofie, religie, guru sau cult. Se concentreaza
pe experienfele comune ale starilor transcendentale, nu pe
ca/ea pe care ajung oamenii fn acele stari.
Altruismul reprezinta renuntarea la sentimentul de
,,eu, mine, mie" �i de toate elementele ce ne tin blocati in
personalitatea noastra locala formatata pentru suferinta.
Senzatia de atemporalitate inseamna ramanerea in
clipa prezenta, unde ne simtim liberi de regretele trecutului
�i de grijile legate de viitor. Suntem intr-un acum lipsit de
timp, singurul loc unde putem trai starea de curgere. Cum
spune Huxley, ,,ochiul recupereaza cate ceva din inocenta
perceptiva a copilariei", iar ,,interesul fat-a de spatiu se dimi
nueaza �i interesul fata de timp scade aproape la zero".
in acest loc ne relaxam pana la senzatia lipsei de efort.
Ne simtim conectati cu Universul �i cu toate fiintele vii, via
ta ne e infuzata de sentimentul de bogafie, abundenta. in
aceasta stare facem conexiuni intre idei �i este activata coor
donarea tuturor paf!ilor creierului.
Aceste experiente bogate genereaza sentimente de
semnificatie profunda. Kotler �i Wheal au identificat tendin
ta catre extaz a omului ca fiind prezenta inca din vremea
grecilor antici, spunand ca Platon o descria ca pe ,,o stare
modificata in care con�tienta noastra normala din starea de
veghe dispare complet, inlocuita de o euforie intensa �i o
conectare putemica la o inteligenta superioara"36• Cuvantul
,,extaz" provine din cuvintele grece�ti ek �i stasis �i inseam
na ie�irea (ek) din locul static (stasis) in care se afla de obicei
con�tienta noastra.
Aceasta este starea creierului in extaz. Cand iti amu
te�ti demonul, deschizi in con�tienta ta un spatiu de conecta
re cu Universul. Astfel, produci o experienta bogata in care
timpul, spatiul �i efortul dispar, iar tu fuzionezi cu bogatia
infinita a mintii nonlocale.
Ca�tiga la loteria experientei
Una dintre revistele pe care le vad prin aeroporturi este

Robb Report, dedicata celor foarte bogati. Prezinta reclame
stralucitoare la yachturi de 75 de milioane de dolari, avioa
ne particulare, haine de lux �i bijuterii exclusiviste. E�ti tot
centrat pe sine, dar din apartamentul penthouse prezidential.
Cand rasfoiesc revista, ma gandesc cati copii din tarile
subdezvoltate ar putea avea apa curata doar cu banii de la un
singur astfel de yacht. Cati veterani ar putea sa faca cele 6
�edinte de eliberare emotionala necesare pentru a se vindeca
de TSPT? Cate femei ar putea primi adapost ca sa scape de
violenta domestica? Cati rinoceri albi pe cale de disparitie
ar fi protejati de braconieri? Cate tone de plastic ar fi scoase
din ocean?
De ce vrem yachturi �i avioane particulare? De ce vrem
conacul din varful dealului sau ma�ina noua stralucitoare?
De ce vrem iubita fermecatoare sau ceasul Rolex? Deoarece
credem ca ne vor face fericiti.
insa putem deveni fericiti in fiecare zi �i rara ele. Feri
cirea este o experienta gratis. Tot ce avem de racut e sa ne
pierdem in extaz �i sa renuntam la centrarea in sine. �i putem
sa ne orientam catre aceasta stare la fiecare inceput de zi.
Dansand pe plajii in lumina Lunii
De curand, pe drumul catre lnstitutul Esalen, unde urma sa

tin un atelier, am petrecut o noapte, impreuna cu Christine, la ni�·
te prieteni din Carmel, o eleganta statiune californiana aflata pe
Jarmul oceanului.
Gazda noastra, Shiloh McCloud, este o artista vizionara,
ale carei lucrari de ,,creativitate intentionala" au inspirat mii de
oameni sa-�i gaseasca artistul interior. Sotul ei, Jonathan, e chef
gourmet, cu o minte iscoditoare �i un zambet instantaneu. Dupa o
seara emotionanta de conversaJie intreJinuta de friptura care ni se
topea in gura, gatita de Jonathan, �i vinul malbec aspru, toJi patru
ne-am bucurat de un somn profund peste noapte.
M-am trezit foarte devreme dimineata, inaintea celorlalJi.
Mi-am concentrat mintea pe renunJarea la demon �i acceptarea
creierului in extaz. lntrand in starea de curgere, am simtit imboldul
sa ies din casa. Am zambit la Luna �i la uria�ul ei halou straluci
tor. Ascultam valurile spargandu-se de stanci. Oceanul imi trimitea
semnale. Am coborat pe cararea catre plaja.
2.10. Dansiind pe plajii in zori
Demonul imi tot reamintea de problemele mele: ,,Nu i-ai spus

nimanui ca pleci din casa. Daca o sa cazi de pe stanci pe intune
ric? Le-ar lua ore intregi sa-ti gaseasca trupul printre stanci. Daca
se treze�te Christine �i i�i face griji?" Am tras aer in piept �i am
incercat sa raman concentrat pe aerul ca �ampania.
Demonul nu renunta: ,,Ji-ai lasat deodorantul acasa. De unde
o sa iei altul pe drumul pustiu dintre Carmel �i Esalen? 0 sa le pre
dai cursantilor �i o sa puti in fata lor!" �i tot bazaia, servindu-mi la
nesfar�it nefericire �i intuneric. indata ce ma eliberam de fiecare
problema, demonul mi se prezenta cu alta noua.
Am ajuns la plaja, mi-am scos sandalele �i m-am bucurat de
nisipul care mi se strecura printre degete. Mi-am umplut mintea de
recuno�tinta, impingand afara vaicareala persistenta a demonului.
Spontan, corpul meu a inceput sa adopte pozitii de Oigong. Trezi
rea Oi-ului. Clopotul templului. Modelarea otelului.
Demonul este uitat. Pe deplin in prezent, ma relaxez in im
brati�area extazului. incep sa cant, intonand un imn de recuno�
tinta. Un val impetuos se sparge in stanca de alaturi. Apa urea pe
tata stancii, udandu-ma pana la talie. Rad la sarutul apei sarate.
incep sa alerg pe plaja, sarind peste alge �i pietre in lumina Lunii.
Ma opresc gafaind. imi invoc ghizii arhetipali favoriti �i imi acordez
mintea la frecventele lor. Bucurie. Vitalitate. fntelepciune. Campa·

siune. Frumusete. Ras. lntegritate. Protectie.
Oupa o jumatate de ora, inca in extaz, urc pe poteca stiin·
coasa inapoi catre casa prietenilor. Se crapa de ziua in nuante por·
tocalii de nori ce brazdeaza cerul turcoaz. Jonathan ma intampina
la u�a cu o cana de cafea aburinda. lntru in dormitor �i Christine
deschide ochii. Ne privim cateva minute, cu ochii stralucind de iu·
hire. Ziua a inceput!
Asemenea experiente sunt de nepretuit. Ele te fac feri
cit a�a cum niciun yacht sau Rolex nu o poate face. Poti sa
alegi extazul in fiecare zi! lncepe fiecare zi cu recuno�tinta
�i racordare la Univers, indiferent de distragerile cu care in
cearca demonul sa-ti captureze mintea. •
Fericirea este o democratie cu oportunitati egale. 0 poa
te avea atat omul primitiv din Sahara, care traia la limita sub
zistentei in Epoca de Piatra, cat �i un director de firma din
topul Fortune 500. Poti sa ai un yacht de 75 de milioane de
dolari �i sa fii mult mai putin fericit decat zdrentarosul care
danseaza gratis pe plaja in lumina Lunii. Poti sa nu ai nimic,
doar pantalonii uzi de pe tine, �i sa te simti pe culmea fericirii,
cufundat in extaz �i eliberat de vorbaria neincetatii a retelei
modului implicit.
Valoroasa este experienfa, nu posesiunile materiale.
Dorim sa detinem lucruri crezand ca ele ne vor face mai feri
citi, dar numeroase cercetari arata ca, odata ce ne satisfacem
nevoile de baza legate de supravietuire, cre�terea numarului
de obiecte posedate nu duce la cre�terea nivelului de fericire.
Meditatia ne ofera optiunea de a trece direct la fericire,
sarind peste pasul intermediar al posesiunilor. Achizitia lor
necesita multa munca �i timp, iar tot acest efort ne tine depar
te de curgere. Putem sa risipim 40 de ani de cariera adunand
averi �i bani despre care credem ca ne vor aduce fericire la
'Vezi �i cartea fncepe-/i cu bine ziua, de Karim Reggad, aparuta la Editura
For You. (n.ed.)
varsta pensionarii. Dar daca sarim peste faza acumularii �i
mergem direct la extaz, ne dam voie sa ne atingem scopul
final chiar de la inceput! Ca�tigam medalia de aur inainte de
inceperea concursului. Scena aceasta nu se va intampla in
tr-un viitor imaginar, in care viata noastra va fi perfecta, ci o
jucam chiar acum.
Putem deveni miliardari in experiente de fericire, cu
seifurile mintii doldora de bucurie - e singura moneda care
are valoare! Dobandim starea suprema :fara sa trecem prin
starea intermediara a acumularii de lucruri. ,,Masluim" za
rurile astfel incat la fiecare aruncare obtinem extaz. De ce sa
nu traim a�a in fiecare zi?
• Eliberarea de sinele suferind e tema meditatiei ce insote�te
acest capitol. Acceseaza linkul ce urmeaza pentru a asculta in fiecare
dimineata aceasta meditatie gratuita de 15 minute.
• Joaca ,,Nume,te·li demonul". Da·i o porecla caraghioasa
paqii din tine centrate in sine sau intreab-o cum o cheama $i noteaza
raspunsul. 0 femeie �i-a botezat sinele local ,,Lipiciosul': 0 alta l·a numit
,,Youggo': Acest exercitiu te separa de identificarea cu demonul $i iti
reaminte$te ca tu detii controlul.
• Fa schimbarea subiect-obiect. De ciite ori iti observi mintea
ratacind in timpul meditatiei, doar multume$te·i retelei tale implicite
(.,Multumesc, Yuggo!"), apoi muta·ti atentia din nou pe punctul de con
centrare.
• Aplicatie pentru mindfulness. Pentru a intra in starea de
prezenta, participa la sondajul facut de Harvard pentru studiul mintii ra·
tacitoare accesand linkul ce urmeaza pentru a descarca aplicatia pentru
telefonul mobil.
• Timp in natura. Petrece timp in natura eel putin de 3 ori pe
saptamana. Programeaza-ti aceste ore in agenda �i trateaza-le la fel de
serios ca pe o programare la medic. Acest exercitiu de ingrijire de sine
este un mod de a-ti centra mintea �i de a te ingriji de tine.
• Tine un jurnal. Noteaza-ti revelatiile pe care le-ai avut sapta
miina aceasta. Observa modul cum lucreaza mintea ta in timpul medita
tiei �i descrie-1 in jurnal. Doar ciiteva cuvinte sunt suficiente ( ,,Mi-a fost
greu sa intru intr-o stare buna in dimineata aceasta. Mi-a tot ratacit
mintea, dar am reu�it dupa 15 minute").
• Dawson Guided EcoMeditation: Eliberarea de sinele suferind

• Film cu exercitii Oigong
• Film cu informatii introductive despre reteaua modului implicit
• Marcus Raichle despre DMN
• Versiunea completa a meditatiei descrise la inceputul capitolu
lui, cu doua sectiuni: ,,Comuniunea cu arhetipurile" �i ,,Cauta
rea raspunsurilor in Univers"
Gase�ti recomandarile suplimentare pe: BlissBrainBook.com/2.

Capitolul 3
EXTAZUL OBISNUIT
Creierul uman este un organ uimitor. in fiecare secunda

coordoneaza milioane de functii fiziologice simultan. El este
interfata dintre con�tienta �i corpul nostru.
Creierul e compus Ill propoqie de 75% din apa. Din
ce ramane, 60% este grasime. El reprezinta 2% din greuta
tea corpului tau, dar consuma 20% din energia corporala.
Pentru a-�i satisface nevoile vorace de energie, este irigat
de peste 160 000 km de vase de sange prin care absoarbe
20% din oxigenul cu care e alimentat corpul. Genereaza o
putere electrica de pana la 23 W, suficient cat sa lumineze o
camera. Materia cenu�ie, tesutul neural de culoare gri, con
stituie pana la 40% din volumul creierului. Restul de 60%
este materie alba.
in timpul cre�terii, 1n primele !uni de sarcina, creierul
uman se 1mbogate�te cu 250000 de neuroni pe minut. Tntre
momentul na�terii �i varsta de 18 ani, marimea i se tripleaza.
De�i dupa aceea nu mai cre�te 1n dimensiuni, suprafata lui con
tinua sa creasca, formand circumvolutiuni tot mai complexe.
Neuronii se conecteaza 'intre ei folosind extensii numi
te ,,sinapse". Un singur neuron poate avea pana la 7000 de
sinapse, formand astfel o retea cu mii de alti neuroni. Noile
sinapse se pot forma cu rapiditate �i, cand stimulezi un fasci
cul neuronal trecand prin el informatie, numarul de sinapse
cre�te. intr-o ora de semnalizare repetata, numarul conexiu
nilor sinaptice ajunge sa se dubleze. Prin folosire, caile ne
urale cresc. Daca incetezi sa mai folose�ti o cale neurala, ea
se miqoreaza. Dupa circa trei saptamani, creierul observa
ca nu mai transmiti informatii prin acel canal �i incepe sa
dezasambleze celulele din care este compus. Drept rezultat,
regiunile creierului pe care le folose!jti eel mai mult cresc !jil
sau semnalizeaza mai rapid, in timp ce acelea pe care nu le
folose�ti se atrofiaza �i se reduc.
3.1. Numirul sinapselor dintr-un fascicul neural se poate dubla

intr-o singuri ori de stimulare repetati.
Creierul �i sistemul nervos asociat au inceput sa evolu

eze cu circa 600 de milioane de ani in urma. Prima parte care
a evoluat a fost creierul posterior, ce include trunchiul cere
bral �i cerebelul. Acesta coordoneaza functii precum respi
ratia, digestia, reproducerea �i somnul. 37 Dinozaurii aveau
trunchiuri cerebrale destul de asemanatoare cu al nostru. La
fel �i urma�ii lor, �oparlele �i pasarile. De aceea, creierul
posterior e numit adesea ,,creier reptilian". E atat de bun in
reg/area funcfiilor de supraviefuire, incat nu s-a modificat
prea mult de milioane de ani.
3.2. TripartiJia creierului38
Deasupra creierului posterior se afla creierul mijlociu sau

sistemul
A limbic. El se ocupa cu memoria, invatarea �i emotii
le. In sistemul limbic se gasesc cateva structuri cu functii spe
cializate, cum sunt talamusul, hipotalamusul, hipocampul �i
amigdala. Aceasta poqiune a evoluat mult mai recent, cu circa
150 de milioane de ani in urma, odata cu aparitia mamiferelor.
Mamiferele pot face lucruri pe care reptilele nu pot sa le faca,
de pilda sa-�i regleze temperatura corpului, sa nasca pui vii,
sa formeze ata�amente emotionale putemice unele cu altele �i
sa invete din experiente emotionale.
Cea mai mare parte a creierului uman e neocortexul.
Este �i eel mai nou in termenii dezvoltarii evolutive. Evolutia
primatelor a condus la cre�terea in dimensiuni a creierului,
proces care s-a accelerat la stramo�ii no�tri hominizi. De cand
primii oameni au inceput sa confectioneze unelte, cu circa
3 milioane de ani in urma, creierul s-a triplat ca marime.
Neocortexul gestioneaza gandirea con�tienta, limbajul,
perceptia senzoriala �i genereaza instructiuni catre alte parti
ale creierului. Pisicile au in jur de 4% din volumul acestui
!iP de tesut cerebral in comparatie cu oamenii, iar cainii, 7%.
Imi cer scuze, iubitori ai pisicilor!
3.3. Cei patru lobi ai cortexului

Cortexul cerebral este impartit in patru lobi: frontal
(in partea din fata a capului), parietal (in varful capului),
occipital (la spatele capului) �i temporal (In partile latera
le ale capului). Fiecare are functii distincte. Lobul occipital
proceseaza informatiile primite de la ochi, lobul temporal
integreaza memoria cu semnale de la simturile auzului,
pipaitului, gustului �i vederii. Informatiile despre mi�care,
temperatura, gust �i atingere sunt procesate de lobul parie
tal. Funqiile executive, precum cognitia �i controlul actiuni
lor, tin de lobulfrontal, care e �i sediul a ceea ce noi gandim
a fi ,,sinele" nostru.
Creierul tau in extaz
in ultimul secol, au fost dezvoltate tehnologii de imagis

tica cerebrala avansate, precum imagistica pe baza de rezo
nanta magnetica functionala (RMN), tomografia cu emisie de
pozitroni (PET) �i magneto-encefalografia (MEG). Cu ajuto
rul lor, speciali�tii pot determina care sunt regiunile creierului
active �i inactive in timpul diferitelor stari.
Cercetatorii pot observa ce parti ale creierului sunt
implicate in luarea deciziilor, somn, stres, atentie, reverie,
introspectie, joc, interactiune sociala �i experiente emotio
nale, precum �i modul de functionare a creierului in timpul
l'
J
11
meditatiei �i al altor stari transcendentale. Studiile realizate

''I
pe subiecti initiati in spiritualitate, cum sunt calugarii budi�ti
�i calugaritele franciscane, le ofera date cu privire la starile
creierului comune practicilor spirituale. Viata unor persona
litati precum Albert Einstein �i Babe Ruth ne ofera infor
matii legate de corelatia dintre abilitatile lor prodigioase �i
functionarea sustinuta a anumitor parti specifice din creier.
in timpul experientelor transcendentale, creierul proce
seaza diferit informatiile, a�a cum se observa in scanarile
cerebrale sub forma dezactivarii anumitor regiuni �i activarii
altora. Dupa ce au examinat functionarea creierului la mii
de practicanti ai meditatiei, cercetatorii au acum o imagine
complexa despre cum meditatia modifica modul de functi
onare a creierului. Sunt dezactivate anumite structuri cere
brale, precum amigdala, care activeaza reactia de fuga sau
lupta, �i paqile din lobul parietal ce proceseaza influxul de
semnale. Insula e asociata cu fericirea, bunatatea �i compa
siunea, corpul calos conecteaza emisferele stanga �i dreapta,
iar hipocampul gestioneaza autocontrolul emotional.
in timpul meditatiei sunt active paqile din cortexul pre
frontal ce mentin atentia concentrata �i regleaza emotiile,
iar cele ce sintetizeaza personalitatea (centrarea pe sine) se
inchid. in acest capitol vom trece 'in revista fiecare parte a
ceea ce expertul in neuro�tiinte Andrew Newberg nume�te
,,circuitul iluminarii" din creier.
Examinarea fiecarei regiuni a circuitului iluminarii ne
permite sa construim o imagine comprehensiva a modului
in care ne functioneaza creierul cand meditam. in Capitolul
6 vei invata despre cele patru retele care includ acest circuit
�i cum pa.qi din creier chiar cresc ca volum prin practicarea
meditatiei. Yorn intelege atunci cum sa meditam eficient �i
sa profitam de pe urma beneficiilor meditatiei pentru sana
tate �i fericire.
Lobul parietal: puntea catre lumea exterioara
Lobul parietal se a:fla in varful capului �i joaca un rol

important in relationarea cu lumea extema. E locul unde
ajung informatiile de la organele de simt �i sunt integrate cu
informatii de la starile noastre inteme. El prime�te informa
tii de la simturi, percepe atingerea, gustul �i temperatura �i
determina unde suntem noi in raport cu lumea. Cand intinzi
mana sa iei un pahar cu apa, lobul parietal determina unde
se termina degetele tale �i unde incepe paharul. Unii oameni
cu leziuni de lob parietal nu pot sa realizeze functii simple,
cum ar fi sa apuce obiecte.
3.4. Lobul parietal: puntea catre lumea exterioara
Cand dansezi cu partenerul tau, cand te scarpini de la

o pi�catura de tantar, cand folose�ti GPS-ul ca sa gase�ti o
destinatie necunoscuta, cand pa�e�ti peste o bordura, cand
iti infigi furculita intr-o chiftea sau iti mangai copilul pe cap,
lobul parietal iti ghideaza mi�carea corpului in spatiu. Es
timeaza unghiuri �i distante. Este responsabil cu definirea
granitei dintre propria persoana �i altul.
Lobul parietal al creierului iti coordoneaza actiunile
membrelor cu activitatea ochilor �i are un rol �i in procesarea
limbajului �i atentiei. Chiar �i fiira informatii vizuale, el poa
te determina localizarea obiectelor familiare. Poti testa acest
lucru foarte u�or: inchide ochii �i atinge-ti obrazul; poti sa-ti
mi�ti mana perfect coordonat, chiar �i fiira un input vizual.
La practicantii avansati ai meditatiei, cum sunt calugarii
tibetani cu experienta de peste 10000 de ore de meditatie, lo
bul parietal prezinta o activitate mult redusa in timpul medita
tiei. De�i consumul de energie al creierului fluctueaza doar cu
5% in sus sau in jos in fiecare zi, la ace�ti initiati scade pana la
40% cand intra in starea modificata de con�tienta. 39
Oamenii izolati �i singuratici prezinta efectul opus.
Lobii lor parietali pot fi extrem de activi. Sentimentele de
singuratate �i izolare, conform multor studii, sunt tot mai
des intalnite in societatea noastra divizata �i au efecte dau
natoare asupra sanatatii noastre.40 Suntem fiinte sociale, iar
sentimentul de conectare se traduce in starea generala de
bine, fizic �i emotional.
Intr-o metaanaliza realizata pe 148 de studii cuprinzand
un total de 308 849 de participanti, cercetatorii au constatat
o ,,cre�tere cu 50% a probabilitatii de supravietuire a partici
pantilor cu relatii sociale mai putemice. Aceasta constatare a
ramas constanta indiferent de varsta, sexul, starea de sanata
te initiala, cauza decesului �i evolutia in timp a subiectilor".
Chiar �i cand cercetatorii au facut ajustari care sa tina seama
de comportamente precum fumatul, obezitatea �i lipsa exer
citiilor fizice, rezultatul s-a mentinut.
Gande�te-te la vremurile din viata ta cand ai fost eel mai
fericit. Tuturor ne vin in minte momentele speciale petrecute
cu familia �i prietenii. Poate eram in vacanta cu cei dragi, ne
bucuram de un pranz ori de o gluma cu prietenii sau cantam
colinde de Sarbatori, cand miliarde de oameni se aduna lao
lalta dorindu-�i pace pe pamant �i iubire intre oameni. in toate
aceste momente fericite e comuna atentia complet prezenta
in momentul acela, senza/ia de atemporalitate despre care
vorbeam in Capitolul 2. Nu te simteai ingrijorat de trecut sau
stresat de viitor, a�a cum faci cand nu te gande�ti la oamenii
pe care ii pretuie�ti. Cand prezentul plin de iubire iti capteaza
atentia, timpul �i spatiul se estompeaza.
Numai in clipa prezenta poti scapa de obsesia demonu
lui fata de gre�elile din trecut �i problemele de maine. Ex
perientele de atemporalitate, in care se dezactiveaza lobul
parietal, J!i modeleaza perceptia asupra lumii �i felul in care
actionezi in ea. Un studiu realizat la Stanford cu subieqi
care au avut experienta de ,,acum profund" a constatat ca
participantilor li se schimba comportamentul: ,,Simteau ca
au mai mult timp la dispozitie, erau mai putin nerabdatori,
mai domici sa-�i dedice timpul pentru a-i ajuta pe altii, pre
ferau sa aiba experiente in locul lucrurilor materiale �i expe
rimentau impulsuri mai mari de satisfactie in viata. "41
Cand lobul parietal tace, sunt promovate empatia, com
pasiunea, relaxarea, aprecierea, conectarea �i stima de sine.
Andrew Newberg, specialistul in neuro�tiinte care i-a studiat
pe calugarii tibetani �i pe calugaritele franciscane prin sca
nari cu tehnologii de ultima ora, RMN �i SPECT (tomografie
cu emisie de proton unic), spune ca, atunci ,,cand oamenii i�i
pierd sentimentul de sine [in timpul meditatiei] �i au senti
mentul de uniune, acesta duce la estomparea granitei dintre
sine �i altii fara nicio senzatie de spatiu sau de trecere a timpu
lui". Adeptii meditatiei se pierd pe sine la propriu in senzatia
de uniune cu Universul, a�a cum arata reducerea activitatii lo
bilor lor parietali. Calugaritele franciscane folosesc expresia
latina unio mystica (,,uniune mistica") pentru a descrie aceas
ta experienta. Budi�tii o numesc ,,con�tienta unitara".
Newberg mai spune: ,,Uniunea este notiunea fundamen
tala in aproape toate traditiile religioase. Oamenii descriu ade
sea uniunea ca pe ceva mai «real in mod fundamental» decat
orice altceva au experimentat vreodata. Mai real decat reali
tatea." intr-un sondaj realizat pe 2000 de oameni care au avut
experiente de iluminare, peste 90% au raportat ca acestea sunt
mai reale decat realitatea cotidiana.42
Acest sentiment de hiperrealitate apare deoarece in
aceste stari energia economisita prin dezactivarea a 40% din
lobul parietal e reutilizata pentru accentuarea atentiei. New
berg spune ca ,,e o schimbare de eficienta. Energia folosita
in mod normal pentru a trasa granitele sinelui este realocata
pentru atentie. in acel moment, creierul tau percepe ca e�ti
«una cu totul»". Newberg observa ca acest lucru produce
sentimentul de evlavie.
Practicantii meditatiei nu se simt singuri. Ei descriu
sentimentul de conectare cu toti �i cu toate din Univers, de
a fi parte dintr-un tablou infinit de mare. La nivel material,
ca oricine altcineva, inca ai conexiuni vii cu familia �i pri
etenii. Dar acum ai �i o sursa de sustinere sociala care nu
mai depinde de disponibilitatea fiintelor umane. Pe masura
ce fuzionezi cu con�tienta universala, te simti una cu toate
fiintele �i cu intregul Univers.
O echipa de speciali�ti de top au realizat un studiu asu
pra multor cercetari despre meditatie, aratand ca aceasta
deschide ,,ceea ce noi am numit aspectele nonlocale ale con
�tientei umane. Oamenii povestesc experiente de perceptie a
informatiilor ce nu par limitate la cele cinci simturi obi�nuite
sau par sii se extilldii Ill spatiu �i Ill timp, precum precogllitia,
clarviziullea �i illteractiullile millte-materie (descrise drept
siddhis Ill traditiile yogille hillduse)".
Renuntarea la propria personalitate ,i atingerea extazului

Una dintre cele mai faimoase descrieri ale experientei de pier
dere a ata�amentului fata de propria personalitate provine de la Jill
Bolte Taylor, experta in �tiinte cerebrale.43 in 1996, i s-a spart un vas
de sange in creier, dezactivandu-i emisfera cerebrala stanga.
Avand lobul parietal deconectat, personalitatea pe care o in
truchipase pana atunci timp de 37 de ani nu i·a mai fost accesibila.
Nu-�i amintea cine este, nici istoria vietii ei. Nu putea sa vorbeas
ca sau sa inteleaga limba. Lipsita de capacitatea lobului ei parietal
de a determina unde se termina ea �i unde incepe podeaua, nu mai
putea nici sa mearga.
Departe de a ti ingrozita, aceasta experienta i s-a parut elibe
ratoare. Fondul ei de cuno�tinte in neuro�tiinte i-a oferit abilitatea
de a-�i spune povestea din interiorul experientei. A descris-o intr-o
prezentare TED care a devenit virala. A scris o carte intitulata My
Stroke of Insight, bestseller in topul New York Times.
lata cum a relatat evenimentul intr-un interviu acordat revis
tei Unity: ,,Con�tienta partii drepte a creierului meu nu recuno�tea
deloc granitele corpului meu. Regiunea parietala stanga a creieru
lui, in ceea ce se nume�te aria de asociere a orientarii, detine o
imagine holografica a corpului, astfel incat sa �tii unde incepi �i
unde te termini. Cand acele celule au fost deconectate, dupa ata
cul cerebral, eu nu am mai avut acces la aceasta perspectiva. Ma
simteam mare cat Universul! Corpul imi era ata�at, dar nu-I resim
team ca fiind esenta mea. Ci eram intregul colectiv, conectata la
toti �i la toate, complet fluida. Creierul drept nu vede diviziunea
artificiala a corpurilor individuale, pe care ne-o confera creie
rul stang. Suntem, de fapt, pe de-a-ntregul energie. Corpul nu e
altceva decat energie compactata intr-o forma densa. in timpul
atacului cerebral ma simteam enorma, ca un duh care ie�ea din
lampa lui mica. Aceasta este puterea a ceea ce suntem cu ade

varat! Suntem cu totii aceasta enormitate, inghesuita in aceste
corpuri micute - �i credem ca suntem aceste corpuri foarte mici.
in realitate, corpul nu e decat un instrument pe care ii folosim ca
sa facem lucruri in lumea fizica."
Dintre cei 1120 de practicanti ai meditatiei interogati

intr-un sondaj, 56% au raportat experiente de clarviziune sau
telepatie, 82% au declarat numeroase sincronicitati; 86% au
avut perceptie modificata a timpului, iar 89% au raportat
momente de revelatie specifice undelor cerebrale gamma.
Mai multi participanti la sondaj au raportat contacte cu en
titati nonfizice �i mai putine cu maestrul lor din viata reala.
Peste jumatate au avut contacte cu o fiinta pe care au ca
racterizat-o drept ,,ghid", ,,inger", ,,Dumnezeu" sau ,,putere
superioara". Mintea locala a celui care mediteaza se une�te
cu mintea nonlocala universala.
Acest lucru ii da meditatorului sentimentul profund de
conexiune cand se afla in oricare dintre cele doua stari: cand
interactioneaza cu alte fiinte umane, in viata de zi cu zi, �i cand
e unificat cu Universul, prin meditatie. Dezactivarea lobului
parietal te transpune in clipa prezenta, deta�andu-te de con�ti
entizarea timpului �i spatiului. in timpul meditatiei, sentimen
tul timpului se transforma in sentimentul de atemporalitate.
Pe masura ce sinele local fuzioneaza cu Universul nonlocal,
senzatia de spatiu se extinde pana la granitele infinitului. Dez
activarea lobului parietal te ancoreaza in clipa prezenta.
Beneficiile dezactivarii lobului parietal:
• sentimentul de uniune • singuratate

• centrarea in clipa prezenta • anxietate sociala
• sentimentul de conexiune
• empatie
• compasiune
• stima de sine
• fericire
Corpul calos: legatura dintre emisfere
Corpul calos e legatura dintre emisferele dreapta �i

stanga ale creierului �i reprezinta cea mai mare agregare de
materie alba din creier. Exista diferente intre cele doua emi
sfere ale creierului, iar comunicarea dintre ele se face prin
corpul calos.
3.5. Corpul calos: schimbul de informa1ii dintre emisfere.
Aceasta integrare e importanta intrucat unele functii nu

sunt egal distribuite 'intre emisfera stanga �i cea dreapta, ci
sunt dominante 'in una dintre ele. De pilda, limbajul �i vor
birea sunt generate 'in principal 'in emisfera stanga. Emisfera
dreapta e specializata 'in comunicarea nonverbala �i emotie.
Un corp calos bine dezvoltat integreaza informatia de la cele
doua emisfere �i le echilibreaza activitatea. 44
Cand meditam, corpul calos se activeaza. Realizam
schimburi de informatii 'intre emisfera dreapta �i cea stanga
din creier, ceea ce ne permite sa facem conexiuni �i sa echi
libram functia celor doua jumatati ale creierului. Un studiu
ce a comparat 30 de practicanti ai meditatiei a constatat ca
ace�tia au o cantitate semnificativ mai mare de tesut 'in cor
pul calos. 45 �i oamenii creativi integreaza mai bine informa
tiile provenite din mai multe surse, ajungand la rezolvari ale
problemelor cu solutii noi.
Corpul calos contine o structura numita cortexul cingular
anterior, cu rol 'in empatie. Cortexul cingular anterior e activat
de hormonul oxitocina/ocitocina, adesea numit ,,honnonul
ata�amentului", deoarece eliberarea lui este stimulata de con
tactul cu oamenii pe care ii iubim. Cortexul cingular anterior e
una dintre structurile care se activeaza in Circuitul iluminarii.
Volumul mai mare al corpului calos e asociat cu intui
tia, creativitatea, concentrarea, memoria, abilitatea de a re
zolva probleme �i coordonarea. Cand meditezi, i!i activezi
corpul calos, ceea ce i!i da acces la toate resursele disponibi
le in ambele emisfere ale creierului, precum �i abilitatea de
a integra informatiile pe care le prime�ti.
Creierul lui Babe Ruth
Babe Ruth, supranumit Sultanul Loviturilor, a jucat 22 de

sezoane in liga profesionista de baseball, din 1914 pana in 1935.
Recordul lui din toate timpurile pentru cele mai multe sezoane in
care a marcat cu peste 4 0 de lovituri ca�tigatoare (11 sezoane in
total) inca nu a fost depa�it.
in 192 1, revista Science relata o cercetare care a studiat ce
facea ca lovitura lui Babe Ruth sa fie intr-atat de fenomenala.46
Cercetatorii Albert Johanson �i Joseph Holmes, de la Laboratorul
de Psihologie al Universitatii Columbia, i-au aplicat lui Ruth o ba·
terie de teste fizice �i psihologice. Urmarindu-i abilitatile, au des·
coperit urmatoarele:
• Actiunile fizice ale lui Ruth aveau o eficienta de 9 0% fata
de media umana, de 60%.
• Ochii lui functionau cu circa 12% mai rapid decat ai unei
persoane medii.
• Urechile lui operau cu eel putin 10% mai rapid decat ale
omului mediu.
• Nervii lui erau mai stabili decat nervii a 499 din 5 0 0 de
oameni testati.
• Era cu 1,5 peste medie la sustinerea atentiei �i rapiditatea
perceptiei.
• Era cu circa 10% peste inteligenta normala, a�a cum dove·
deau rapiditatea �i acuratetea capacitatii lui de intelegere.
Ochii �i urechile lui Babe Ruth operau mai rapid decilt ochii �i
urechile altor oameni. Creierul lui inregistra mai rapid senzatii de la
organele de simt �i trimitea mai rapid comenzile corespunzatoare
catre mu�chi. Coordonarea dintre ochii, creierul, nervii �i mu�chii
lui Ruth era aproape perfecta.
Ruth a fost testat �i intr-o seara foarte calda, dupa un joc
epuizant de baseball, cilnd a executat lovitura cil�tigatoare. Tes
tarea, desfa�urata intr-o camera sufocanta, a durat peste 3 ore
�i a necesitat ca el sa stea in picioare in cea mai mare parte a
timpului, precum �i sa urce �i sa coboare de 5 ori pe ni�te trepte.
Observatorii au raportat ca nu prezenta niciun semn de oboseala �i
ca, eel mai probabil, rezultatele deja impresionante ar fi fost �i mai
bune daca el ar fi fost odihnit.
Testele au dezvaluit �i ca Ruth i�i tinea respiratia cilnd lovea
mingea. Se �tie azi ca aceasta constrictie inhiba forta jucatorului.
Lovitura lui deja supraomeneasca ar fi fost �i mai buna daca nu
�i-ar fi tinut respiratia. in plus, Ruth lovea �i arunca mingea cu
milna stilnga. Stilngacii, la tel ca persoanele ambidextre, au corpul
calos cu 11 % mai mare decilt dreptacii.
Beneficiile activarii corpului calos
• Concentrare • Dislexie
• Memorie
• Creativitate
• Comunicare intre emisferele dreapta �i stanga
• lntuiJie
• Claritate perceptiva
• Fericire
• AbilitaJi muzicale
• Coordonare
• lntegrarea informaJiei
• Ambidexteritate
• Vedere profunda
�i Albert Einstein a avut un corp calos pronuntat. Cer
cetatorii i-au comparat creierul cu al altor 15 barbati, toti
avand varsta de 76 de ani, la care a murit Einstein, precum
�i cu 52 de tineri sanato�i. La el, corpul calos era o supe
rautostrada de conectivitate, ,,mai gros in vasta majoritate a
subregiunilor", comparativ cu ceilalti. 47
Hipocampul: urmarirea amenintarilor

�i formarea amintirilor
Hipocampul este o structura in forma de calut de mare

aflata din centrul sistemului limbic. in atelierele pe care le tin
in direct, folosesc ca analogie pentru hipocamp rolul unui is
toric militar. Functia lui vitala e sa compare informafiile pe
care le prime$fe cu amintirea ameninfarilor din trecut.48 Daca
se potrivesc, el suna alarma activand amigdala, care, la randul
ei, pome�te intregul sistem de ,,lupta, fuga sau inghet".
3.6. Hipocampul: urmiire,te amenintiirile ,i inregistreazii amintiri
Hipocampul ne regleaza emotiile, aici luandu-se deci

ziile cu privire la semnalele ce tree catre amigdala sau sunt
ignorate. Unii oameni au hipocampul activ, reglandu-�i efi
cient emotia, pe cand altii au reactii instantanee la emotiile
lor. Devin furio�i, infrico�ati sau anxio�i la eel mai mic sti
mul. Comportamentul le e dictat de emotii.
Hipocampul e �i sediul invatarii. Experientele noi produc
cre�terea de noi conexiuni sinaptice in hipocamp. Mergi la un
Creierulln extaz 125
curs de chineza, invata sa joci pickleball, ie�i la o intalnire cu
o persoana pe care abia ai cunoscut-o, experimenteaza diverse
retete din cartea de bucate ungureasca - iar hipocampul tau
va incepe sa produca noi conexiuni. Dar functia esentiala a
hipocampului e de a cataloga lucrurile rele din trecut �i, daca
ceva cu care te intalne�ti in prezent seamana cu acele lucruri
rele, el le identifi,ca asemanarile �i activeaza reactia de ,,lupta,
fugi sau ingheata".
Fi;;a de identificare a aeronavelor
Eu am crescut in lmperiul Britanic postbelic, inconjurat de

amintiri ale razboiului: tunuri dezmembrate expuse de o parte �i de
alta a intrarii in cladirile guvernamentale, fluiere contectionate din
cartu�e, ca�ti de otel prin dulapurile rudelor, modele de avioane �i
tancuri facute din gloante.
Fiecare pitrat mare

"°"
are 30 m x 30 m PRIETEN
e
DU$MAN
3.7. Tabel de identificare a aeronavelor
Unul dintre aceste suveniruri era tabelul de identificare a avi

oanelor. Sunetul motoarelor avioanelor deasupra capului era ceva
obi�nuit in perioada cand Marea Britanie era bombardata de nemti,
in Blitzkrieg. Cand ridicau privirea catre cerul noptii, oamenii vedeau
deasupra capului silueta unui avian. Diferenta dintre viata $i

moarte era data de recunoa$terea tipului de avian, daca era bri·
tanic sau german.
Guvernul din timpul razboiului punea peste tot afi$e pentru
identificarea avioanelor $i imi amintesc ca, prin anii 1960, inca le
vedeam prin colturi uitate ale localurilor sau hotelurilor. lnainte sa
implinesc 2 ani, $tiam sa tac diferenta dintr·o singura privire intre un
bombardier Lancaster britanic $i un Heinkel He 111 german. La gradi·
nita, ne-au dus la Muzeul Imperial al Razboiului, unde am invatat cum
arata avioanele folosite in al Doilea Razboi Mondial $i $tiam sa spun
cum se nume$te fiecare. La vremea aceea, insa, asemenea cuno$tin
te erau deja inutile. Razboiul se terminase de peste 10 ani $i forma
avioanelor din afi$e nu mai avea nicio relevanta pentru supravietuire.
Totu�i, ele mi s-au imprimat definitiv in caile neurale ale hipocampului.
Recunoa$terea tiparelor e treaba hipocampului. El compa
ra informatiile pe care le prime$te, cum ar ti forma unui avian,
cu enciclopedia sa uria�a de cuno$tinJe din trecut. Oaca este o
ameninJare ( .. Heinkel 111 !"), ii trimite un semnal amigdalei, care
opre$te orice alta functie fiziologica $i urla .. Lasa totul balta! Fugi
in adapost!". Oaca nu e nicio potrivire cu amenintarile din trecut
( .. Lancaster"), hipocampul ramane tacut.
Cand invatam despre amenintari in copilarie $i ele sunt in
soJite de emotii puternice, precum frica, ne raman imprimate in
circuitele neurale ale hipocampului pentru toata viata. Speciali$tii
in neuro$tiinte le numesc .,invatare emoJionala profunda". Ca $i ve·
chile afi$e, poate ca sunt inutile in prezent $i ne tac sa reactionam
la ameninJari complet imaginare. Dar, odata invatate $i intarite
prin comportamente conditionate, sunt greu de schimbat. Ca $i
afi$ele ingalbenite din localuri, raman in creier multa vreme dupa
ce le-a expirat termenul de valabilitate...
Cand hipocampul nu e sigur ce tip este o anumita infor

matie, o transmite catre cortexul cerebral prefrontal, centrul
executiv al creierului, sediul discriminarii �i al cunoa�terii.
El preia informatia de la hipocamp �i determina daca este
o amenintare reala. De pilda, auzi un sunet putemic �i intri
imediat in alerta. ,,Foe de pu�ca?", se intreaba hipocampul.
,,Nu, o teava de e�apament", ii spune cortexul prefrontal. Li
ni�tit, hipocampul nu transfera alerta catre amigdala. Cand
cortexul prefrontal spune ,,Grupul ala de tineri din parcare
pare suspect", hipocampul ii semnalizeaza acest lucru amig
dalei, care pune corpul in alerta.
Folosirea caii ce pome�te de la centrul emotional al
creierului catre centrul executiv este cruciala in reglarea
emotiilor. intrucat presupune o bucla de feedback in care
informatia ajunge mai intai la cortexul prefrontal, apoi iar la
hipocamp, este ca/ea lunga: hipocamp ---+ cortex prefrontal
---+ hipocamp ---+ amigdala ---+ sistemul ,,lupta, fuga sau in
ghef'. Calea lunga este standardul la oamenii cu autoreglare

emotionala eficienta.
3.8. Calea lunga 3.9. Calea scurta
La oamenii cu autoreglare emotionala precara, cum sunt

pacientii cu TSPT, acest circuit este afectat. Ei se sperie cu
u�urinta �i reactioneaza exagerat la stimuli inocenti. Hipo
campul scurtcircuiteaza cortexul prefrontal. In loc sa trans
mita amenintarile primite pentru discriminarea superioara a
creierului primat, care poate sa clasifice sunetul drept ,,teava
de e�apament", hipocampul trateaza chiar $i stimulii slabi ca
$i cum ar fi dezastre care pun via/a in pericol �i activeaza
amigdala. Scurtcircuitarea caii lungi creeaza o cale scurta: hi
pocamp---+ amigdala---+ ,,lupta, fuga sau inghef'.49 Scurtcircu
itul imbunatate�te viteza de reactie, dar in dauna acuratetei. 50
Hipocampul are un rol central �i in memorie �i invata
re. Ne ajuta sa procesam eel putin doua tipuri de amintiri:
declarative �i spatiale. Amintirile declarative au legatura cu
evenimente �i fapte precum memorarea replicilor din pie
sa de teatru de la �coala sau clasificarea echipelor la Cupa
Mondiala. Amintirile spa/iale au legatura cu orientarea in
spatiu: ii ajuta pe �oferii de taxi sa invete pe de rost traseele
din centrul unui ora� medieval sau le permit violoni�tilor sa
�tie exact unde sa-�i puna degetele pe corzi.
Aceasta este dovada unei alte functii remarcabile pe
care o indepline�te hipocampul: transformarea amintirilor
de scurta durata in amintiri de lunga durata. La primele lec
tii de vioara trebuie sa te concentrezi cu intentie, ca sa-ti pui
degetele cat mai aproape de punctele corecte. Acumuland
experienta, dupa ce informatiile ti s-au imprimat in memoria
de lunga durata, poti sa canti fara efort �i fara sa te gande�ti.
Hipocampul controleaza simultan functionarea mai multor
parti indepartate ale creierului, coordonandu-le activitatea.
Cand meditam, ne activam hipocampul, in particular o
subregiune denumita ,,girusul dintat", cu functia de a sincro
niza reglarea emotionala din diferite paf!i ale creierului; vom
descoperi in Capitolul 6 cat de uimitor e acest lucru. Sincroni
zarea centrilor reglarii emotionale inseamna ca suntem capa
bili sa ne calmam emotiile tulburatoare, sa activam calea lunga
�i sa dam pauza con�tientei noastre, decupland-o de la iubire
�i frica, invidie �i dorinta, resentiment �i atractie, trecand prin
reteaua modului implicit. Fara aceste emotii care ne distrag,
cream un spatiu emotional calm pentru creierul in extaz.
Beneficiile activarii hipocampului
• Memorie • Depresie
• invatare • Hiperactivitate
• Control emotional • Amnezie
• Deprinderea de abilitati • Boala Alzheimer
• Orientare in spatiu
• Senzatia de directie
• Serotonina
• Coordonarea regiunilor cerebrale
Amigdala: sistemul de alarms
Amigdala e adesea denumita ,,sistemul de alarma" al

creierului. 51 Este activata de semnale pe care celelalte zone
ale creierului, 'in principal hipocampul, le interpreteaza drept
pericole. Daca 'inoti 'in Marea Caraibelor �i vezi cum iese din
apa o 'inotatoare dorsala mare, hipocampul o compara intr-o
clipita cu alte imagini similare. Constata ,,Rechin!" �i trimite
un semnal catre amigdala. De la amigdala pomesc nervi ca
tre partile laterale ale trunchiului cerebral, care guvemeaza
reactia ,,lupta, fuga sau inghef'. De acolo, traiectele nervoase
radiaza catre fiecare organ din corp: inima, plamani, mu�chi,
tub digestiv, sistem imunitar �i piele.
3.10. Amigdala: sistemul de alarmii
Cand corpul intra 'in starea ,,lupta, fuga sau inghef', e

influentat fiecare dintre aceste organe, 'intrucat scopul su
prem al oricarei fiinte vii este supravietuirea. Plamanii pom
peaza cu furie oxigen 'in sistemul circulator, ajutati de inima,
care-�i cre�te viteza de pompare pentru a spori alimentarea
cu sange a mu�chilor. Ace�tia se umplu cu sange, mai ales
mu�chii mari din brate �i picioare, pregatindu-se fie sa aler
ge, fie sa lupte. Digestia se opre�te. Venele, arterele �i ca
pilarele care due sange la intestine se contracta cu pana la
80%, in timp ce corpul redirectioneaza resurse pretioase de
la sistemele neesentiale, precum digestia, la cele esentiale,
cum sunt circulatia �i respiratia.
Sistemul imunitar se dezactiveaza �i el. Un studiu a
constatat o scadere de pana la 40% a functiei imunitare la
cuplurile care se cearta. Cele mai multe zone ale cortexului
prefrontal se dezactiveaza, deoarece capilarele se contractii.
Cand primul lucru pe ordinea ta de zi este sa scapi de rechin,
corpul nu se folose�te de abilitatea cortexului prefrontal de a
compune o simfonie sau de a face un calcul.
Daca ai o autoreglare emotionala buna �i calea lunga
iti funqioneaza, hipocampul transmite imaginea inotatoarei
dorsale catre cortexul prefrontal, care decide ,,Delfin". Hi
pocampul prime�te informatia ca stimulul nu este periculos,
ca dorsala ii apartine unui delfin jucau�, nu unui rechin pra
dator, �i nu activeaza amigdala, iar tu rlimai calm. Dar cand
calea lunga e scurtcircuitata de stres, iar creierul folose�te
mai degraba calea scurta, s-ar putea sa te alarmezi atat de
tare doar la gandul ca poate fi un rechin, incat ai un atac de
panica chiar �i la simplul gand de a inota in ocean. Intreaga
ma�inarie ,,lupta, fuga sau inghet" a corpului tau va fi angre
nata atunci de aceasta amenintare imaginara, ca �i cum te-ai
aft.a nas in nas cu rechinul din Falci. Ti se pun carcei, inima
ti-o ia la goana, respiratia devine rapida �i superficiala, iar
atentia ti se ingusteazli pana la punctul la care nu te mai poti
gandi la nimic in afara de acea amenintare.
Toate acestea costli enorm corpul din punct de vedere
biologic. Nivelul crescut de adrenalina iti reduce dramatic
durata de viata. Oamenii stresati au mult mai multe boli �i
traiesc mutt mai putin decat oamenii care nu se streseaza.
Indiferent de forma pe care o capata stresul (depresie, anxie
tate, TPST), el se coreleazli cu incidente crescute de cancer,
diabet �i boli de inima. La oamenii stresati, deficitul speran
tei de viata se masoarli in decenii, nu in ani!
La cei care mediteaza, amigdala e lini�tita - �i devine tot
mai lini�tita pe masura ce practici. A fost masurata diferenta
de activare a amigdalei dintre meditatorii cei mai experimen
tati �i cei mai putin experimentati. Initiatii prezintii o reacti
vitate cu 400% mai mica la evenimentele stresante. 52 Dar s-a
constatat ca �i 1ncepatorii cu o practica de mindfulness de 30
de ore timp de 8 saptamani W reduc activitatea amigdalei.
�i alte structuri din creierul mijlociu sau sistemul lim
bic lucreaza cu hipocampul �i amigdala. Una dintre ele, tala
musul, este ca o statie de relee. Situat in vecinatatea corpului
calos, el identifica informatiile provenite de la organele de
simt �i le directioneaza catre centrii con�tientei din cortexul
prefrontal. De regula, talamusul devine mai activ in timpul
meditatiei, deoarece lucreaza mai intens pentru a suprima
inputul senzorial (acel ,,tantar bazaitor" sau ,,scaunul prea
tare") care ne scoate din starea de extaz.
Daca hipocampul regleaza emotia, iar talamusul reglea
za informatiile senzoriale �i calea lunga functioneaza corect,
semnalele ce produc stres nu sunt trimise catre amigdala �i
toata ma�inaria reactiei ,,lupta, fuga sau inghef' a corpului
ramane inactiva, cu beneficii biologice pe masura: ritmul
inimii este constant, respiratia e profunda �i lenta, digestia
este eficienta, imunitatea e crescuta. Multe studii demon
streaza beneficiile de durata asupra sanatatii �i longevitatii
pe care le aduce meditatia celor care o practica.
Beneficiile dezactivarii amigdalei
• Calm • Frica
• lmunitate • Stres
• Relaxare • ,,Lupta, fuga sau inghef'
• Longevitate • Anxietate
• Oepresie
• Cortizol
• ingrijorare
• Furie
• Oependente
• Nervozitate
• Fobii
• Modificari ale dispozitiei
lnsula: integratorul compasiunii
Insula, regiune de tesut localizata adanc in fisura ce se

para lobul cerebral temporal de lobii frontal �i parietal, are
o concentratie mare de neuroni von Economo, ce faciliteaza
integrarea informa/iilor de la multe par/i diferite ale cre
ierului. Aceste celule specializate se gasesc la putine spe
cii care formeaza grupuri sociale inalt organizate: oameni,
maimute, balene �i elefanti. Acest lucru se intampla pentru
ca insula face parte din circuitul ingrijirii altuia, intalnit �i
la alte mamifere, care i�i ingrijesc puii, nu doar i�i depun
ouale �i pleaca. De asemenea, ne pasa de membrii familiei
�i tribului nostru.
3.11. lnsula: integreazii informatii ;ii emotii

generand sentimentul de conexiune53
Insula joaca un rol principal in emotiile ce ne conectea

za cu alti indivizi din specia noastra. Acestea sunt ,,emotiile
sociale" �i includ mandria, dezgustul, vinovatia, gratitudi
nea, resentimentul, ru�inea, dispretul �i pofta trupeasca. In
sula e considerata ,,cruciala pentru intelegerea sentimentului
de a fi om".
in context social, neuronii von Economo din insula ne
ajuta sa recunoa�tem emotii precum dezgustul �i vinovatia
in functie de expresiile faciale ale altor oameni. Ei ne permit
sa radem la glume sau sa ne simtim desconsiderati cand un
prieten ne ignora.
Cat de mare este cortul tau?
Exista un bane vechi din Noua Anglie despre Jess, un fermier

baptist ursuz din Maine. Jess spunea aceea�i rugaciune in fiecare
seara: ,,Doamne, binecuvanteaza-ne pe mine �i pe sotia mea. Pe
fratele meu Jim �i pe sotia lui. Pe noi patru - doar atat. u Ca sa
folosim metafora din Vechiul Testament, granitele cortului lui Jess
se intindeau doar la membrii apropiati ai familiei lui.
Poate ca tu ai un cerc mai mare de oameni de care iti pasa;
poate ca granitele cortului tau cuprind comunitatea din care faci par·
te, intregul ora� sau chiar intreaga tara. Practicantii experimentati ai
meditatiei au corturi cu granite infinite.
Richard Davidson �i marele lui laborator de la Universitatea
din Wisconsin a testat 21 de mae�tri. Cel mai experimentat dintre
ei, un calugar tibetan pe nume Mingyur Rinpoche, acumulase pes
te 62 000 de ore de meditatie pana la varsta de 42 de ani. Cand
I-a conectat prima data la un aparat RMN, Davidson i-a dat lui
Mingyur cateva exercitii de facut, pentru a determina ce regiuni
ale creierului sunt active la fiecare exercitiu. Cand lui Mingyur i·a
fost dat un stimul ce declan�a compasiunea, Davidson �i ceilalti
cercetatori din camera de control a laboratorului au ramas uluiti:
nivelul de activitate din circuitele empatiei lui Mingyur a crescut
cu 700% ! 54 ,,0 asemenea cre�tere extrema zgaltaie �tiinta", scria
Davidson. in comparatie cu un grup de control, mae�trii au pre·
zentat, in medie, de 25 de ori mai multe unde cerebrale gamma,
semnatura undelor cerebrale ale starii creatoare, de integrare ce·
rebrala. Acestea sunt undele cerebrale ale geniilor, cum vom vedea
in Capitolul 6.
Insula ne ofera �i emotia empatiei. Oamenii mai sen

sibili la indicii emotionali prezinta o activare mai mare a
insulei �i un scor mai mare la testele de empatie. Insula se
activeaza in timpul sesiunilor de meditatie, in special cand
eel care mediteaza simte bunatate �i compasiune. Pe masura
ce practicantul iti extinde definitia conexiunii incluzand �i
alti oameni �i, in final, intregul Univers, el se simte una cu
toate lucrurile. A�a cum arata o metaanaliza cu privire la
meditatie, ,,se disipeaza dualitatile reificate obi�nuite dintre
subiect �i obiect, sine �i altul, in grup �i in afara grupului"55•
Extinderea granitelor cortului la infinit face sa apara modifi
cari masive ale activitatii cerebrale.
Beneficiile activarii insulei
• Stari emotionale elevate • Frica

• Control motric • Anxietate
• Bunatate • Depresie
• Compasiune • Adictie
• Empatie • Durere cronica
• Longevitate
• lmunitate
• Fericire
• lubire
• Placere senzoriala
• lntrospectie
• Sentiment de implinire
• Sentimente de conexiune
• Concentrare
• Con�tientizare de sine
Pe langa medierea circuitelor empatiei �i compasiunii,

insula are �i alte functii: colecteaza informatii de la reteaua
indepartata de receptori din corp �i din piele, apoi stimulea
za senzatii precum foamea, care declan�eaza apoi actiuni de
cautare a alimentelor.
Partea intunecata a acestui mecanism e ca poate stimu
la pofta de droguri, tutun �i alcool. Dependentii prezinta o
activare crescuta a insulei chiar fnainte de a consuma drogul
preferat. Insula se activeaza �i cand simtim durere sau doar
anticipam ca vom simti durere.
Practicantii meditatiei sunt mai ,,prezenti" cand vine
vorba despre durerea fizica, eliberandu-se de ea mai rapid. �i
ei simt pofte cople�itoare, cum vom vedea in Capitolul 5, insa
pofte pozitive, care ii conduc catre starile creierului in extaz.
Jonctiunea temporoparietala: centrul de sortare

a informatiei
Jonctiunea temporoparietala e locul unde se conecteaza

lobii temporal �i parietal ai creierului. Ea face conexiunea
�i cu sistemul limbic, care proceseaza emotiile �i invatarea,
precum �i cu sistemele vizual, auditiv �i somatic.
Simturile ne sunt bombardate tot timpul cu informatii
din exterior. Creierul trebuie sa gestioneze toate informatiile
care il inunda de la numeroasele organe �i sisteme ale cor
pului. Una dintre sarcinile jonctiunii temporoparietale e sa
sorteze aceasta avalan�a de informatii �i sa determine care
sunt relevante, apoi sa le impacheteze intr-o naratiune co
erenta pe care cortexul prefrontal s-o analizeze �i sa emita
comenzi pe baza ei.
3.12. Jonc1iunea temporoparietala: centrul de sortare a informaJiei
Un grup de cercetatori de la Universitatea din Illinois

au decis sa faca o harta a zonelor din creier ce se activeaza
cand ne folosim inteligenta emotionala. Ei au scanat creierul
a 152 de veterani ai Razboiului din Vietnam in timp ce ace�
tia erau angajati in activitati in care i�i utilizau inteligenta
emotionala, precurn interactiunile cu alti oameni. Constata
rea lor a fost ca jonctiunea temporoparietala se activa cand
veteranii erau angajati in interaqiuni sociale. 56
Jonctiunea temporoparietala e activa in timpul meditati
ei. 0 echipa de cercetatori germani �i spanioli au luat un grup
de persoane care nu practica meditatia �i le-au facut un trai
ning de mindfulness. Dupa doar 401 zile, jonctiunea tempo
roparietala a participantilor la studiu procesa informatiile mai
eficient, iar nivelurile de anxietate �i depresie se prabu�isera.
in afara creierului, in afara corpului

La tel ca descoperirea accidentala a retelei modului impli·
cit de catre Marcus Raichle, descrisa in Capitolul 2, neurologul
elvetian Olaf Blanke a descoperit ceva legat de experientele in
afara corpului in timp ce studia crizele epileptice.57 Cautand sursa
epilepsiei unei paciente, dr. Blanke a folosit electrozi pentru a face
harta creierului ei, stabilind functiile pe care le controla fiecare
zona a creierului. Cand a stimulat girusul angular, parte a jonctiu·
nii temporoparietale, pacienta a avut o experienta extracorporala,
spunandu-i lui Blanke ca se prive�te de sus. Blanke a descoperit
ca, de fiecare data cand ii stimula acea zona, pacienta intra intr·o
experienta extracorporala.
Blanke considera ca in timpul afluxului de informatii ce ajung
in jonctiunea temporoparietala caile neurale ale epilepticilor s-ar
putea incruci�a. ducand la eliberarea pe moment din granitele cor·
pului. in timpul meditatiei, acesta este un efect secundar al practi·
cii deliberate. Un mecanism similar poate fi activat in experientele
din apropierea mortii.
Medicul Melvin Morse a emis acest comentariu profund cu
privire la relatia acestor stari cerebrale cu realitatea obiectiva:
,,Doar pentru ca experientele religioase au haze cerebrale, acest
lucru nu le diminueaza sau mic�oreaza neaparat semnificatia spiri·
tuala. Dimpotriva, descoperirea substraturilor neurologice ale ex·
perientelor religioase dovede�te realitatea obiectiva a acestora."
J
Activand acest nod al inteligentei emotionale, medita
tia actualizeaza o intreaga gama de calitati pozitive, inclusiv
altruismul, adaptabilitatea, empatia, abilitatile lingvistice,
con�tienta de sine, con�tiinciozitatea �i echilibrul emotional.
Beneficiile activarii jonctiunii temporoparietale
• lnteligenta emotionala • Anxietate sociala

• Altruism • Autism
• Motivatie
• Empatie
• Relatii mai bune
• Con�tiinciozitate
• Con�tienta de sine
• Procesarea informatiilor
• Perceptie
• Concentrare
• Limbaj scris
• Limbaj vorbit
• Echilibru emotional
Cortexul prefrontal: centrul de comanda
Cortexul prefrontal e cea mai avansata parte a lobului

frontal. Aici i�i au originea comportamentele complexe. El
e �i sediul personalitatii, a ceea ce te face sa fii tu, fiind res
ponsabil �i de controlul impulsurilor, moderarea emotiilor
ce apar in alte parti ale creierului. Este partea creierului care
poate spune ,,Nu" cand ne vine sa urlam la vecinul care ne-a
ocupat locul de parcare, sa-1 strangem de gat pe copil cand
refuza sa-�i manance portia de broccoli, sa-1 pocnim pe �ef
in fata dupa o evaluare nedreapta a performantei noastre sau
sa-1 sarutam frantuze�te pe proaspatul sot sexy al celei mai
bune prietene.
Cortexul prefrontal e �i acea parte a creierului ce ne di
rectioneaza atentia �i ne organizeaza activitatea mentala dupa
prioritatile pe care le avem. El gestioneaza planificarea activi
tatilor complexe ce presupun informatii legate de timp, spatiu,
corpul nostru, resursele noastre �i reactiile altor oameni. Poate
organiza dupa prioritate informatiile concurente.
3.13. Cortexul prefrontal: centrul de comandii
La oamenii cu abilitatea de a se concentra, cortexul

prefrontal reu�e�te sa se racordeze la distrageri. Cand scriu,
eu sunt uneori con�tient ca suna o sirena in departare, ca
e-mailul meu are casuta po�tala plina de mesaje necitite, ca
mai am doar o zi ca sa-mi impachetez hainele inainte de
zborul catre urmatorul atelier pe care 11 am de sustinut �i ca
termenul de plata al facturii de telefon mobil este peste o
saptamana. Dar cortexul meu prefrontal alege sa-mi concen
treze toata atentia asupra sarcinii pe care o execut, <land la
o parte celelalte informatii care fac zgomot ca sa-mi ajunga
in con�tienta.
Castorii invata sa se concentreze

Greg Warburton este terapeut specializat in performanta
sportiva. El a crescut miinciind �i respiriind sport. �i·a terminat
primul maraton la viirsta de 27 de ani, dar la scurt timp �i·a pierdut
un picior intr-un accident de motocicleta. Dar nu s-a dat batut: a de
venit consilier �i a inceput sa-i invete pe alti sportivi tehnicile inaltei
performante, cum e �i Tehnica Eliberarii Emotionale (EFT), metoda
superrapida de reglare a stresului faciind tapping pe punctele de
acupresura. Eu o folosesc adeseori la inceputul EcoMeditatiei.
Am colaborat cu Greg la un studiu de pionierat realizat la

Universitatea de Stat din Oregon (OSU). lntr-un test controlat
randomizat, am masurat abilitatile membrilor echipelor de baschet
masculin �i feminin de la clubul OSU Beavers. I-am testat pe spor·
tivi dupa numarul de aruncari libere pe care le reu�eau �i inaltimea
sariturilor, apoi un grup a fost tratat cu Tehnica Eliberarii Emotio·
nale, iar celalalt a primit un tratament placebo. Am constatat ca
primul grup a performat cu 38% mai bine la aruncarile libere decat
grupul de control. A fost nevoie doar de 15 minute de Eliberare
Emotionala pentru a produce acest rezultat!
in timp ce ma aflam pe teren, observandu-i pe jucatori, le-am
urmarit constanta in timp a performantei. Unii marcau 10 din 10
aruncari, una dupa alta. Dar alti jucatori erau constant slabi, capa·
bili sa nimereasca doar 3-4 din 10 aruncari. De fiecare data cand
aruncau, ratau tot atatea incercari ca inainte, pe cand cei mai buni
la aruncarile libere erau constanti, marcand cate 10 din 10 incer·
cari. Cu siguranta, diferenta nu provenea din abilitatea lor fizica.
Daca o jucatoare de baschet poate marca un co�, cu siguranta
are capacitatea sa realizeze acea sarcina. Are puterea musculara
�i coordonarea ochi-mana necesare ca sa arunce mingea in co�.
Teoretic, daca nu este obosita, ar trebui sa poata repeta sarcina
cu succes de 10 ori la rand.
Diferenta este data de capacitatea de a-�i reg/a emofiile. Am
urmarit cu atentie un marcator slab in timp ce se pregatea sa arun·
ce. incerca sa se concentreze, dar era distras de ceva. Zgomotul de
pe stadion �i din capul lui ii puneau piedici in concentrare. Cortexul
lui prefrontal nu reu�ea sa regleze caile emotionale ale creierului.
Activitatea lui Greg ca antrenor al unor echipe de golf,
baseball �i baschet adusese succese fara precedent pentru OSU
Beavers. Curand dupa ce Greg a inceput sa-i antreneze, echipa de
baseball a ca�tigat Liga pentru prima data - �i de doua ori la rand.
in 2018 au ca�tigat din nou College World Series.
Cand sportivii i�i regleaza emotiile, anxietatea �i stresul nu
le mai pot compromite abilitatile. A�a cum practicantii experimen·
tati ai meditatiei ajung sa fie campioni ai concentrarii, cortexul lor
prefrontal reu�ind sa suprime emotiile generate de bolboroseala

retelei modului implicit, la fel pot face �i sportivii. La nivelul maxim
de performanta, capacitatea de concentrare e chiar mai importan
ta decat forta �i coordonarea fizica.
Cortexul prefrontal e ultima parte a creierului care se

dezvolta pe miisurii ce cre�tem. 58 La copii, abilitiitile com
plexe de planificare �i luare a deciziilor reglate de cortexul
prefrontal se dezvoltii abia cand ajung la adolescentii, iar
dezvoltarea completii a cortexului prefrontal e atinsii abia in
jurul varstei de 25 de ani.
Cortexul prefrontal are cateva substructuri. Cele mai
importante in cazul meditatiei �i concentriirii sunt cortexul
prefrontal dorsolateral, ce se conecteazii cu alte zone cere
brate implicate in cognitie �i atentie, �i cortexul prefrontal
ventromedial, care se conecteazii cu sistemul limbic, inclu
siv cu hipocampul �i talamusul.
Cortexul prefrontal ventromedial:

inffuenfa calmanta
in timpul meditatiei, cortexul prefrontal ventromedial
este activ. Face parte din circuitul regliirii emotionale59 , des
pre care vom vorbi in Capitolul 6. Semnalele de la cortexul
prefrontal ventromedial calmeazii emotiile din hipocamp �i
amigdalii, eliberandu-ne de toate sentimentele starnite de re
teaua modului implicit, ceea ce ne reduce reactivitatea fatii
de lumea externii, precum �i emotiile interne ce ne distrag de
la starea meditativii.
Cortexul prefrontal dorsolateral:

centrul sistemului de alerta
A doua parte a cortexului prefrontal activii in timpul
meditatiei e cortexul prefrontal dorsolateral, care mentine
atentia concentratii. 60 El ii permite con�tientei sii ramanii an
coratii in starea meditativii f'arii a ne fi distrasa atentia de
Creierulin extaz 141
stimulii din lumea extema. Odata ce cortexul prefrontal dor
solateral ia o decizie, el suprima afluxul de informatii care
acum au devenit irelevante. 61
Eliminand ce nu este esential, meditatia ne imbunata
te�te capacitatea de a fi atenti. Acest lucru, la randul lui, im
bunatate�te memoria de lucru, capacitatea de a transforma
informatiile curente in amintiri pe termen lung. Un studiu
a aratat ca elevii antrenati in mindfulness sunt mai capabili
sa-�i reaminteasca ce au invatat �i li se imbunatatesc notele
la examenul de admitere in facultate. 62
in acest capitol am examinat parti ale creierului asocia
te cu func!ii specializate, insa foarte putine parti individuale
ale creierului au un singur scop. Creierul functioneaza cu
totul, ca un intreg. Acest capitol simplifica tabloul regiunilor
stimulate din creier asociate cu fiecare functie, dar in realita
te diferentele de activare sunt mici. in loc de intrerupatoare
Pomit-Oprit, gande�te-te la comutatoareleA cu potentiator, cu
o gama larga de pozitii de la Lumina la lntuneric. Diferite
functii fac sa se lumineze sau sa se intunece mai mutt anu
mite regiuni ale creierului, dar nu sa fie complet pomite sau
oprite. De�i are regiuni specializate, creierul e orchestrat sa
functioneze ca un intreg.
Bunaoara, cand simtim empatie (cum sunt antrenati sa
simta cei care mediteaza), intregul sistem limbic, inclusiv
talamusul, hipocampul �i amigdala, lucreaza impreuna cu
alte regiuni cerebrale. ,,Circuitul empatiei" implica �i insula
�i cortexul cingular anterior. 0 mare sectiune din amigdala e
dedicata transmiterii mesajelor catre cortexul prefrontal, prin
cortexul cingular anterior. Cu cat e mai mare gradul de empa
tie resimtit, cu atat e mai mare activarea circuitului empatiei.
Cortexul prefrontal ventromedial �i eel dorsolateral sunt
�oua parti relativ mici �i specializate din cortexul prefrontal.
In timpul meditatiei se dezactiveaza regiunile responsabi
le cu ,,centrarea pe sine" din cortexul prefrontal. Scanarile
cerebrale obtinute de la calugarii initiati in meditatie arata
ca paqile din cortexul prefrontal care ne construiesc perso
nalitatea se intuneca, consumul de energie prabu�indu-se cu
40%, corespunzand cu ,,hipofrontalitatea tranzitorie" obser
vata de savantii 'in neuro�tiinte mentionati in Capitolul 2.
Newberg considera ca multe tipuri diferite de practicanti
,,ies din capul lor", de la �amanii brazilieni pana la penticos
talii care ,,vorbesc in limbi straine".
In timpul meditatiei ne pierdem identificarea cu poves
tea noastra despre sine �i cu lumea. Pentru un timp, incetam
sa mai fim sinele nostru. Uitam de ,,eu, mine, mie". Slabesc
legaturile ce ne tin con�tienta blocata in ego (a arata bine, a
ne reaminti ce ne place �i ce nu ne place, rolurile pe care le
jucam - �i toata suferinta ce insote�te aceste lucruri). Acest
lucru ne elibereaza de intrarea in mintea nonlocala �i ne face
sa ne conectam la o con$fien/a mai mare decaf sinele nostru
local. Newberg o descrie astfel: ,,Persoana simte la propriu
ca sinele i se dizolva. Nu exista «em>, doar totalitatea unei
con�tiente sau a unei experiente unice."
Paradoxul iluminarii e ca trebuie sa ne pierdem perso
nalitatea pentru a atinge extazul. Abilitatile de gandire ale
cortexului prefrontal sunt bunul de cea mai mare valoare in
viata noastra de zi cu zi, dar el e �i eel mai mare obstacol
in calea experientei uniunii. Egoul ne separa de Univers �i
numai cand se deconecteaza ne alaturam misterului.
Beneficiile reglarii cortexului prefrontal
• Reglare emotionalii • Anxietate

• Functionare cerebralii executivii • Adictie
• Stabilirea obiectivelor • Distragere
• Rationare complexii • Depresie
• Comportament adecvat • A ti un ,.sine"
• lnteligentii intelectualii • Reactivitate la stres
• Orchestrarea ideilor • Durere
• Fericire • Minte riitiicitoare
• l.uarea deciziilor • Reactia de sperieturii
• Vointii • ADHD
• Controlul impulsurilor • Boala Alzheimer
• Concentrare • Declin cognitiv
• Stare de bine • Cortizol
• Sens �i scop • lnflamatie
• Rezilienta • TSPT
• lnteligenta fluida • imbatranire
• Atentie • Oboseala cronica
• Flexibilitate cognitiva
• Memorie de lucru
• Autocontrol
• Comportament prosocial
• Gandire pe termen lung
• Planificare complexa
Corpii striati: centrii reglarii emotionale
Corpii striati fac parte din ganglionii bazali, numiti ast

fel pentru cii se aflii in partea de jos a creierului �i se co
necteazii cu trunchiul cerebral �i miiduva spiniirii, prin care
semnalele sunt transmise in tot corpul. Denumirea corpus
striatum provine de la termenul latinesc pentru ,,dungat".
Acest centru este compus din materie alba cu striatii de ma
terie cenu�ie, care ii dau aspectul striat.
3.14. Corpus striatum: centrul reglarii emotiilor ,i poftelor
Aceastii formatiune confine cateva substructuri impor

tante pentru reglarea emotionalii, printre care nucleul caudat,
o curbii de tesut in formii de ,,c" aflat langii baza neocorte
xului. Nucleul caudat joacii un rol important in procesarea
�i stocarea amintirilor, mai ales a celor legate de lucruri nou
invatate �i de limbaj. La fel ca hipocampul, apeleaza la expe
rientele trecute pentru a interpreta importan/a informa/iilor
pe care le prime$le. Acest centru modereaza stresul, servind
ca punct de trecere pentru informatiile ce merg catre cortex
de la sistemul limbic �i invers �i poate regla transmiterea de
informatii stresante intre cele doua formatiuni. Daca e activat,
regleaza fluxul emotiilor de ingrijorare. Daca nu, le permite sa
curga prea liber, ducand la anxietate necontrolata.
Odata ce cortexul prefrontal formuleaza un scop, ii co
munica ganglionilor bazali, care formuleaza actiunile adec
vate pentru realizarea scopului respectiv. Ganglionii bazali
inhiba �i mi�carile ce nu serves� scopului stabilit. Rezultatul
e mi�carea fluida, coordonata. In boala Parkinson, ganglio
nii bazali se deterioreaza, ceea ce duce la tremuraturi, rigidi
tate musculara �i pierderea coordonarii.
Nucleul caudat e activ cand ne concentram atentia �i
invatam. Ne ajuta sa ne amintim ce am invatat, astfel incat
data viitoare sa realizam pe pilot automat lucrul invatat. 63
Cand, de pilda, incepi sa mergi pe bicicleta fara sa trebu
iasca sa te gande�ti activ la fiecare parte a sarcinii, celelalte
parti ale creierului tau sunt eliberate, ceea ce iti permite sa te
bucuri de peisaj �i sa fii in siguranta in trafic.
Marii performeri i�i angajeaza nucleul caudat pentru a
ramdne fn starea de curgere. 64 Ei ,,W focetinesc" emotii pre
cum frica �i furia astfel incat sa se poata angaja pe deplin in
sarcina pe care o executa. Cand cei care practica meditatia
i�i folosesc in mod repetat nucleul caudat pentru a-�i lini�ti
:I·
emotiile negative, procesul devine automat, ca mersul pe bi
cicleta, ceea ce ii ajuta sa fie rezilienti in fata stresului.
Ne-am intalnit in Capitolul 2 cu nucleus accumbens,
,1;
o alta portiune importanta a corpilor striati. El e asociat cu
experientele de recompensa �i intarirea pe care o produce
recompensa in creier. E activat de experiente placute, in
'
'._: timpul carora secreta cantitati mari de dopamina, principa
lul neurotransmitator al recompensei din creier. Sistemul
,it recompensei e important in dependente. Droguri precum
--
alcoolul, heroina �i cocaina declan�eaza eliberarea de do
pamina din nucleus accumbens. El se activeaza cand gase�ti
bani pe jos, cand ai orgasm sau c�and te rasplate�ti cu o pof!ie
generoasa de placinta cu cire�e. Insa cand persoana care me
diteaza contempla altruismul, nucleul accumbens se aprinde
in creierul ei. Are loc aceea�i descarcare de dopamina de
care se bucura amatorul de ciocolata sau dependentul care
trage pe nas o linie de cocaina.
Meditatia ii ajuta pe practicanti sa se simta bine folosind
exact aceia$i neurotransmifatori $i acelea$i regiuni din creier
ca fn cazul dependenfelor, a�a cum vom vedea in Capitolul 5.
Acest sistem al recompensei explica de ce initiatii au o practi
ca regulata: sunt dependenti de aceste senzatii minunate!
Beneficiile reglarii corpilor striati
• Comportament adaptat • Anxietate

• Motivatie • Autism
• Scopuri adecvate • Comportament obsesiv-compulsiv
• Reglare emotionala • ADHD
• Adecvare emotionala • Dependente
• Memorie de lunga durata • Distragere
• Coordonare motorie • Depresie
Puntea: centrul de reglare a bestiei

Puntea face parte din trunchiul cerebral, cea mai veche
parte a creierului. E de marimea unei unghii �i joaca un rol in
multe functii :fiziologice care au loc in mod continuu, in afara
controlului tau con�tient. Puntea iti regleaza respiratia, inclu
siv cate respiratii pe minut realizezi �i cat de profund respiri.
Cand e necesar, le ajusteaza automat, ca atunci cand faci efort
:fizic sau te intinzi pe canapea sa tragi un pui de somn. Ea joa
ca un rol �i in gust, auz, echilibru �i somnul profund.
3.15. Puntea (pons}: centrul reglarii bestiei
Puntea e activa in timpul meditatiei, cand respiram pro

fund �i regulat. E asociata cu producerea de unde cerebra
le delta �i theta, despre care cercetarile arata ca activeaza o
gama de procese sanatoase la nivelul celulelor tale: produc
tia crescuta de celule stem, repararea pielii, oaselor, mu�
chilor, nervilor �i cartilagiilor, lungirea telomerilor (markerii
cei mai de incredere ai longevitatii) etc.
O remarcabila abilitate a oamenilor consta in capacita
tea de a-$i activa sau dezactiva toate aceste regiuni cerebra
le doar prin intermediul starilor de con$fienfa. Putem sa ne
transmutam deliberat gandurile prin practicile meditative sau
doar concentrandu-ne pe diferi!i stimuli. Creierul reactionea
za corespunzator. Yorn vedea in Capitolul 6 extraordinarele
efecte neurale ale acestei superputeri a ,,atentiei selective", iar
in Capitolul 8 vom studia implicatiile ei pentru evolutie.
Beneficiile activari puntii
• Somn REM de buna calitate • lnsomnie

• Repararea celulelor
• Longevitate
• Energie
• Metabolism celular
• Melatonina
• Unde cerebrale delta
• Unde cerebrale theta
• Frecventa �i calitatea viselor
• Vis lucid
Pentru creier, imaginaJia este realitatea65

De mii de ani, invatatii ne asigura ca mintea noastra creea
za realitatea in care traim. in Pi/de 23:6-7, Protetul ne spune: ,,Nu
manca painea celui ce se uita cu ochi rai, inima lui nu e pentru tine."
Acum doua milenii, Buddha zicea: ,,Suntem ceea ce gandim. Tot ceea
ce suntem apare din gandurile noastre. Cu gandurile noastre facem
lumea." Acum, neuro�tiinta ne arata cat de adevarat este!
Un studiu ingenios a masurat cum ne reactioneaza creierul
la scenarii care exista doar in imagina/ia noastrii. 0 echipa de cer
cetare de la Universitatea Colorado, din Boulder, a aplicat un �oc
electric moderat insotit de un sunet unui numar de 68 de subiecti.
Apoi, i-au impartit in trei grupuri. Primul grup a auzit sunetul in
mod repetat, dar de data aceasta fara �ocul electric. Al doilea grup
�i-a imaginat sunetul in cap in mod repetat. Al treilea grup �i-a
imaginat sunetul natural placut al ploii �i al pasarilor.
Grupul care �i-a imaginat sunetul a prezentat aceea�i acti·
vitate cerebrala ca �i eel care chiar a auzit sunetul. Doua regiuni
cerebrale, cortexul prefrontal ventromedial �i nucleus accumbens,
s-au luminat; a�a cum am vazut, primul regleaza emotii precum
frica semnalizata din sistemul limbic, iar al doilea proceseaza sen·
timentele de recompensa �i aversiune.
Dupa un timp, subiectii din grupul care �i-a imaginat ,,ploaie �i
pasari" inca se temeau de sunet, chiar �i cand a fost repetat de mai
multe ori tara aplicarea �ocului electric. Dar cei din grupul care au
auzit in continuare sunetul real, ca i cei care ji I-au imaginat, s-au
dezvatat in timp de frica lor. in neuro�tiinte, aceasta revizuire a reali·
tatii este numita ,,extinctia invatarii''. in Capitolul 7 vom vedea ca abi·
litatea de a stinge frica produce rezilienta �i cre�tere posttraumatica.
Marianne Reddan, coordonatoarea studiului, spunea: ,,Sta
tistic, expunerea reala sau imaginara la o amenintare nu a prezen·
tat diterente la nivelul intregului creier �i imaginatia a tunctionat
la tel de bine." Tor Wager, directorul Laboratorului de Neuro�ti·
inte Cognitive �i Atective de la aceasta universitate �i coautor
al studiului, spune: ,,Aceasta cercetare contirma ca imaginatia e
o realitate neurologica ce poate avea impact asupra creierului �i
corpului nostru."66
Mesajul de retinut de aici e ca pentru creierul nostru
gandurile noastre sunt realitatea. Ciind reteaua modului im
plicit ne face sa giindim catastrofist �i sa ruminam cu privire
la lucrurile rele din viaµt noastra, activam acelea�i regiuni ce
rebrale ca atunci ciind ni se intiimpla cu adevarat lucruri rele,
ceea ce ,,intrerupe abilitatea creierului de a functiona bine la
toate nivelurile"67, conform lui Wager. Dar ciind rneditarn sau
ne folosim ,,atentia selectiva" pentru a ne concentra pe rea
litati placute, pline de bunatate, bucurie, compasiune �i cre
ativitate, ne folosirn starea de con�tienta pentru a ne activa
regiunile corespunzatoare din creier, ceea ce activeaza sute de
gene ce ne regleaza imunitatea, nivelurile de energie, insuli
na, stres, moleculele anti-imbatriinire �i sanatatea centralelor
energetice mitocondriale din celulele noastre. 68
Cum devii dependent
Recite�te casetele cu beneficii din paginile precedente

�i vei vedea marja uimitor de larga a cii�tigurilor pe care le
ai ciind iti activezi circuitul iluminarii. Meditatia nu regleaza
doar una sau doua regiuni ale creierului, ci are efecte masive
in tot creierul �i, ca efect, in tot corpul. Te simti foarte diferit
fizic. Emotiile ti se schimba de la negative la pozitive, pro
pulsiindu-te in starea de euforie.
Activarea retelei rnodului implicit inseamna ca la nive
lul intregului creier consumul de energie e foarte stabil pe
parcursul zilei, variind in sus sau in jos cu mai putin de 5%.
Astfel, scaderea de activitate de 40% din cortexul prefrontal
�i din lobul parietal ce apare in tirnpul meditatiei reprezinta
o schimbare enorma. Persoana care rnediteaza se sirnte com
plet diferit ciind atinge acest prag. Intra intr-o noua dimen
siune sublima a realitatii - nu doar in experienta subiectiva,
ci si in functionarea obiectiva a creierului ei.
' Inchid�rea acestor doua regiuni cerebrale il elibereaza pe
meditator din concentrarea pe sine, oprind vocea cicalitoare
a nemulµimirii �i ata�amentul fata de aici �i acum. Facand
acest lucru in mod repetat, creierul incepe sa recunoasca noua
stare. Richard Davidson o descrie ca ,,transformare ce large�te
spectaculos ideea pe care o are �tiinta psihologiei despre posi
bilitatile fiintei umane"69•
Experientele transcendentale pe care le au oamenii
cand invata sa-�i induca starea de creier in extaz sunt atat de
profunde, incat creeaza dependenta. Creierul e inundat de
aceia�i neurotransmitatori ai recompensei pe care ii obser
vam la dependentii de droguri, cum vom vedea in Capitolul
5. Ca urmare, meditatorii doresc sa repete experienta �i sa
mediteze regulat, sa nu se rezume la tentative ocazionale.
Starile benefice pentru creier pe care le produce me
ditatia sunt un motiv suficient pentru a o practica. Cuplate
cu imbunatatirile pe care le produce meditatia in plan afec
tiv, efectele vindecatoare pe care le are asupra corpului �i
conexiunile nonlocale transcendentale pe care le realizea
za genereaza senzatia prevalenta de stare de bine. 70 Este eel
mai puternic efect pe care il are asupra calitatii vietii tale
spirituale, mentale, emotionale �i fizice. Luata in serios �i
practicata regulat, meditatia ne deschide u�a catre o viata
minunata, fericita. Odata ce ai gustat din extazul creierului,
nu mai vrei altceva!
EXERCITII DE APROFUNDARE
• Activarea circuitului iluminarii la inceputul fiecarei zile.

in fiecare dimineata, asculta EcoMeditatia gratuita de 15 minute pentru
activarea circuitului iluminarii pe care o gase�ti in sectiunea de Resurse
media suplimentare de mai jos. Fa acest lucru dimineata, inainte ca
gandurile zilei sa se grabeasca sa-ti ocupe mintea.
• inlocuieJte starea de enervare cu empatia. Observa cand
te enerveaza cineva. Vizualizeaza ce forma ia enervarea in corpul tau.
Unde e localizata in corp? Ce culoare are? Ce forma are? lmagineaza-ti
ca o scoti din corpul tau �i o a�ezi alaturi de tine. Apoi, racordeaza-te la
starile pe care le-ai simtit in timpul meditatiei de dimineata.
• lmagineaza-ti ca tragi in corpul tau energia empatica ;;i
ca o pui in locul ramas gol. lndreapta empatia catre enervarea de
langa tine. De obicei, aceasta se dizolva.
• Pauza de imaginatie. Acorda-ti o ,,pauza de imaginatie" de
5 minute inainte de pranz in fiecare zi. Folose�te·o pentru a-ti imagina
cele mai bune rezultate intr-un singur domeniu din viata ta.
• intarirea senzoriala a creierului-total. Serie in jurnal ce
ti-ai imaginat, cat mai detaliat �i angajandu-ti toate cele cinci simturi.
Cum miroase, cum se simte la atingere, ce senzatie iti da �i cum arata
rezultatul imaginilor tale pozitive?
• Dawson Guided EcoMeditation: Activarea circuitului iluminarii

• Videoclipul Regiunile cerebrate active in meditafie
• lnterviul audio cu dr. Andrew Newberg
• Videoclipul HayHouse cu Dawson despre Activarea circuitului
iluminarii din creier
Gase�ti resursele media suplimentare pe BlissBrainBook.com/3.

Capitolul 4
CEl1%
Primii I% din cei mai bogati oameni ai lumii controlea

za jumatate din bogatiile intregii lumi, conform raportului
despre bogatia globala publicat de Credit Suisse. 71 in Statele
Unite, cei care alcatuiesc acest I% detin mai multe bogatii
decat totalul celor care alcatuiesc segmentul inferior al grafi
cului reprezentand 90% din avutia globala. Numarul total de
milionari din lume s-a triplat din anul 2000 pana in prezent.
Dar volumul bogatiilor lumii controlate de jumatatea mai
saraca a populatiei globale? A crescut cu mai putin de 3%.
Aceste inechitati sunt mai mult decat simple numere:
sunt combustibilul emotiilor colective putemice �i al schim
barilor sociale de masa. Ele au condus la avantul mi�carilor
politice populiste �i au propulsat o varietate de candidati ne
potriviti in pozitii de putere. Diferenta dintre primii 1 % �i
restul este ceea ce ne atrage atentia.
Cam atat despre bani. Sa ne gandim acum la ceva infinit
mai valoros: fericirea. Mai specific, fericirea pe care o gasim
in starea creierului in extaz. �i aici intalnim inechitati uria�e.
De-a lungul istoriei, oamenii care reu�eau sa atinga starea
de extaz reprezentau un procent minuscul din populatia to
tala. Putini au incercat macar sa faca aceasta calatorie catre
iluminare �i, dintre cei care au cautat Nirvana, chiar �i mai
putini au atins-o. Cand un geniu spiritual rar, precum lisus
sau Buddha, a atins aceasta stare, evenimentul a fast atat de
semnificativ, incat a schimbat intregul curs al istoriei lumii.
Retragerea din viata de zi cu zi
Viata marilor mae�tri spirituali de demult i-a inspirat pe

altii sa le urmeze exemplul. Dar, ca �i sfintii, ace�ti aspiranti
nu au putut atinge iluminarea in viata de zi cu zi, cu demonii
�i distragerile ei. De mii de ani, cei angajati pe calea spiri
tuala au mers in locuri speciale, precum schituri, refugii in
salbaticie, manastiri �i locuri izolate. Ei s-au exilat din so
cietatea oamenilor pentru a atinge stari ale con�tientei ie�ite
din comun. Nu puteau atinge extazul in mijlocul vacarmului
societatii, a�a ca i-au intors spatele.
Restul societatii a ramas in starea de con�tienta obi�nui
ta, guvemata de dorintele �i demonii Retelei modului implicit.
in cartea mea De la minte la materie, numesc aceasta orienta
re catre supravietuire ,,creierul omului din pe�tera". E greu sa
gase�ti extazul creierului cand e�ti inconjurat de creiere de oa
meni din pe�tera. Retragerea dintr-un astfel de mediu intr-un
spatiu sacru este de obicei o preconditie a iluminarii.
Ce procent din populatie a mers pe acest drum? Nu e po
sibil un recensamant al cautatorilor iluminarii, dar un echiva
lent poate fi numarul celor care aleg retragerea religioasa. La
inceputul anilor 1300, Anglia avea o populatie manastireasca
de circa 22 000 de oameni, cu vreo 10 000 implicati in diferite
alte ocupatii religioase72 , deci 1% din populatia Angliei de la
acea vreme. Estimarile sunt similare �i pentru alte tari europe
ne medievale. 73 Cei care in realitate atingeau iluminarea erau
doar o fractiune din ace�ti aspiranti.
4.1. in mod traditional, era necesara retragerea din viata obiimuita

pentru atingerea iluminarii
Minoritatea celor care cauta iluminarea
in Tibet, una dintre cele mai religioase tari, inregistrari

de acum 500 de ani estimau ca populatia manastireasca re
prezinta circa 12% din populatie. Dar azi, in Thailanda, o tara
tipic budista, calugarii �i calugaritele reprezinta doar 1 %. 74
Cele mai exacte estimari istorice ne spun ca drumul
spiritual a fost ales de circa 1 % din intreaga populatie, oa
meni care au facut din iluminare averea lor. Ace�ti 1 % s-au
concentrat pe studierea �i experimentarea creierului in ex
taz. Acumuland cuno�tinte despre cum se poate face acest
lucru, ei �i-au inregistrat �i aparat descoperirile in schiturile
�i manastirile lor. Meditatia �i pa�ii de initiere au fost secrete
pazite cu grija, rezervate initia!ilor.
Calea pe care au mers ei, precum in cazul lui Iisus �i
Buddha, nu a fost una u�oara. Scrierile initia!ilor descriu o ca
latorie spirituala lunga �i anevoioasa, de la starea de con�tienta
ordinara la creierul in extaz, prin multe stadii, cu ini�eri dificile
�i uneori dureroase la fiecare pas.
Cu peste 2000 de ani in urma, printul Gautama, care
mai tarziu avea sa devina Buddha, a pomit pe calea ilumi
narii. El s-a lovit de multe obstacole. A studiat cu doi brah
mani �i a urmat toate ritualurile recomandate de ei. A fost
,,eel mai sfant dintre sfinti", ducand practicile de initiere la
extrema auto-deprivarii. Devenise atat de slab, incat Sujata,
o fata care trecea pe langa el, 1-a crezut fantoma. Ea i-a re
dat fortele cu lapte �i budinca de orez. Dupa 6 ani de efort,
el tot se simtea departe de iluminare. Nu doar ca vointa sa
incapatanata e�uase, ci chiar eforturile ca atare devenisera
un obstacol.
S-a a�ezat sub un smochin, unde a stat 49 de zile, lup
tandu-se cu indoiala �i disperarea. Atunci a razbit prin ,,calea
de mijloc" dintre negarea de sine �i acceptarea de sine �i a
gasit iluminarea. A experimentat sursa adevaratei bogatii, a
celui mai valoros secret. Urma�ii lui au transcris apoi inva
taturile lui sub forma celor Patru Adevaruri Nobile �i a Caii
celor Opt Carari, stabilind principiile de baza ale budismului,
care le arata celorlalti 99% dintre oameni Calea celor l %.
4.2. Sculpturii reprezentand Roata Dharmei cu Calea celor Opt Ciiriiri

Pa;;ii initierii
in Grecia �i Roma antice, misterele eleusine erau considerate

cele mai importante dintre ceremoniile de initiere. 75 Se credea ca
au o asemenea putere, incat ii puteau uni pe oameni cu zeii, confe·
rindu-le haruri supraumane �i promisiunea supravietuirii dincolo de
moarte a con�tientei initiatului.
lstoricul roman Marcus Tullius Cicero scria: ,,Caci printre nu·
meroasele excelente �i cu adevarat divine institutii pe care Atena
voastra le-a adus �i cu care a contribuit la viata umana niciuna,
in opinia mea, nu e mai buna decat aceste mistere. Caci prin mij·
locirea lor am fost sco�i din modul de viata barbar �i salbatic �i
educati �i rafinati la starea de civilizatie; �i. cum riturile sunt nu·
mite «initieri», a�a am invatat de la ele inceputurile vietii �i am
dobandit puterea nu doar de a trai fericiti, dar �i de a muri cu o
speranta mai buna."76
Erau doua ceremonii separate. ,,Marele mister" era performat
la fiecare 5 ani, iar ,,Micul mister", in fiecare an. Pa�ii initierii pre·
supuneau aducerea obiectelor sacre pe Acropole, spalarea in mare,
culegerea plantelor ritualice, parcurgerea unui traseu ritualic, zile
de post, consumul de bauturi cu efecte psihedelice, aprinderea fo.
cului sacru, sacrificarea unui taur �i varsarea din cupe sacre unor
potiuni preparate dupa anumite retete. 77 Pedeapsa pentru vorbitul
in public despre etapele cele mai sfinte ale ritualurilor era moartea.
4.3. Misterele eleusine

Fie ca e vorba despre ritualul catolic al celor Douiispre
zece zile de Criiciun, despre Misterele lui Isis, din Egiptul
Antic, ceremoniile postului din luna musulmanii a Rama
danului sau ritualurile Orixa ale triburilor africane yoruba,
oamenii au formalizat de milenii stadiile initierii in stiirile
alterate de con�tientii, considerate drept cele mai pretioase
dintre experiente. Oamenii renuntau de bunii voie aproape
la orice pentru a le atinge. Le recuno�teau ca fiind atat de
speciale, incat cei care le atingeau, culmea!, erau venerati
pentru totdeauna. Practica meditatiei era predatii ca materie
de initiere in experienta misticii �i era o marcii a ciiii ciitre
iluminare de care se bucurau Cei 1 %.
Aceasta este promisiunea care ii atrage pe atat de multi
oameni ciitre meditatie in zilele noastre. �tim cii la capiitul
ciiliitoriei se aft.ii o stare extraordinarii. Poate o scanteie de
revelatie profundii, o iluminare cu ,,i" mic. Sau chiar o ex
perientii ce ne face sii ciidem pentru totdeauna in extaz, Ilu
minarea cu ,,I" mare. in Capitolul 8 vom vedea cum cre�te
numiirul celor care practicii meditatia.
Confesiunile unui incapabil de meditatie
in adolescentii, in anii 1960, am cochetat cu meditatia.

Eram disperat sii scap de anxietate �i de depresia care mi-au
bantuit primul deceniu de viatii. intr-o zi, pe drum ciitre o
intalnire cu prietenii in foaierul unui hotel, am trecut pe lan
gii o oglindii mare cat peretele. M-am oprit �i m-am uitat la
taniirul inalt �i dezlanat din fata mea: piirul panii la umeri,
cu ciirare pe mijloc, pantaloni evazati de culoarea cerului, o
geantii in dungi aruncatii pe umiir. Examinandu-mi triisiituri
le, imi veneau in cap cuvintele: ,,E cea mai tristii fatii pe care
am viizut-o vreodatii..."
Eram eu - �i a�a erau majoritatea oamenilor pe care ii
cuno�team. Dar in mijlocul oceanului de oameni nefericiti
din jurul meu, unul sau doi piireau fericiti in mod autentic.
M-am gandit: ,,Poate ca doar se prefac �i zambetele lor as
cund o disperare secreta." Sau poate ca sunt chiar senini,
netulburati de anxietate, depresie, ura de sine �i teama, adica
starile mele inteme normale. ,,0 fi meditatia calea mea de
scapare?", m-am intrebat.
La 16 ani, traiam deja intr-o comunitate spirituala. Cul
tivam legume organice, mancam vegan �i studiam ceea ce in
teleptul Aldous Huxley denumise ,,filosofia perena", care se
afla la baza tuturor religiilor. Am descoperit reflectiile lui dr.
Paul Brunton, un cautator care intre anii 1920 �i 1950 calato
rise in intreaga lume, cautand traditiile spirituale �i scriind cu
sensibilitate despre iluminare intr-un faimos set de caiete. De
voram aventurile lui Lobsang Rampa, calugar budist tibetan
care a scris o serie de carti de mare succes in anii 1970.
Tineam un jumal in efortul de a-mi intelege propria
suferinta. Nu reu�eam sa sar golul dintre starile elevate de
scrise de ace�ti mistici �i propria mea parada fara sfar�it de
probleme �i provocari. Am inteles extazul pe care il descriau
misticii la fel cum am inteles experienta lui Neil Armstrong
de a merge pe Luna. S-a intamplat, dar nu mie.
La ora de meditatie, guru ne asigura: ,,Meditatia este
u�oara. Tot ce trebuie sa faci este sa-ti opre�ti mintea."
,,Sa-mi opresc mintea!", urlam pe dinauntru. ,,E�ti nebun?
E imposibil!" inchideam ochii, ceea ce facea ca gandurile
mele hiperactive sa alerge �i mai repede. Cand reteaua de
activare pozitiva in sarcina mi seA dezactiva, reteaua neurala
implicita intra pe pilot automat. In urmatorii cativa ani, ori
de cate ori incercam meditatia, ajungeam fata in faµ cu de
monul. Pe mine ma ocolea seninatatea sfintilor. De aceea nu
prea gaseam motivatia ca sa ma dedic unei practici regulate.
Comunitatea spirituala insa�i era un amalgam clocoti
tor de ipocrizie, zel prost directionat, injunghieri pe la spa
te, manipulare, ignoranta �i leadership incompetent. Aceste
lucruri dadeau multa materie de rumegat retelei mele neu
rale implicite. Pana la urma, grupul a facut implozie intr-o
amestecatura de scandaluri sexuale �i financiare. Am mers
mai departe in lume deziluzionat, clar neechipat pentru a
intelege banii, relatiile, sanatatea �i cariera. Lupta cu toate
acestea mi-a ocupat atentia in urmatoarele doua decenii �i
inchiderea ochilor in timpul meditatiei pentru a ma lua iar
la tranta cu demonul a trecut pe planul al doilea. Serenitatea
sfintilor ramanea un vis de neatins.
Cautarea viziunii clare
Cand am implinit 30 de ani, am simtit chemarea in

terioara sa plec intr-un lung pelerinaj. Mi-am inchis toate
afacerile inainte de Craciun �i am plecat in Irlanda pentru o
luna. Am inchiriat o cabanuta intr-un catun indepartat, numit
Dun na Sead, in districtul Cork. E eel mai indepartat punct
de Dublin la care poti sa ajungi fara sa cazi in Atlantic.
Am cercetat cercuri de pietre antice, punandu-mi mainile
pe roca rece, acoperita de mu�chi, �i vizualizand civilizatii
le edificate in aceste locuri sacre. Am petrecut ore plimban
du-ma pe stancile irlandeze, cu Atlanticul batand salbatic sub
ele. M-am caµrat pe potecile impadurite ale Insulei de Sma
rald. Am completat un intreg jurnal cu reflectiile mele.
4.4. Dun na Sead

Dupa vreo doua saptamani, am simtit cum mi se cal
meaza mintea. Am meditat din cand in cand �i uneori m-am
simtit una cu Universul. Conectandu-ma cu mintea nonlo
cala, am simtit cum ma umple iubirea, in ciuda haosului din
minte. De cate ori eram ,,conectat", simteam o presiune in
central fruntii. Ca deschiderea unui lumini� intr-o padure in
tunecoasa, am experimentat uneori pacea interioara, in ciuda
tumultului vietii mele. Apoi, am meditat din cand in cand,
dar nu regulat.
Ziua in care totul s-a schimbat
Pe repede inainte, dupa un deceniu �i jumatate, aveam

45 de ani �i stateam la masa intr-un restaurant mexican nu
mit El Capitan, inconjurat de sombreros uria�e �i cactu�i cu
trei brate. In fata mea statea Salli, life-coach-ul meu.
- Ma simt cople�it, i-am spus lui Salli. Am doi copii mici
�i sunt parinte unic. �coala incepe la 8 dimineata �i trebuie
sa ie�im din casa la 7.30. Asta inseamna sa-i scol din pat pe
adormitii mei la 6.45 �i pe mine, la 6.30. Am doua afaceri, una
e pe duca, iar cealalta e infloritoare. Nu am niciun pie de timp
pentru mine. Sa merg la sala. Sa ma bucur. Sa ma joc. In fieca
re saptamana scriu in jumal. Disperare. Deznadejde. Agonie
emotionala. Durere fizica. Iubite de co�mar. Niciun pie de in
credere in mine. Probleme cu banii. Dezamagire zguduitoare.
Am stat la picioarele mae�trilor. Am citit carti inspirationa
le �i am participat la toate atelierele. Nimic nu schimba prea
mare lucru. Cand rasfoiesc cate un jumal vechi, de acum 5 sau
10 ani, citesc acelea�i �i acelea�i lucruri. Numai data difera.
Alerg pe o roata de hamster, alerg din rasputeri, iar fericirea
nu face decat sa se indeparteze. Ma intelegi?
Salli m-a intebat daca meditez cu regularitate.
- Nu am timp pentru meditatie! am raspuns amar.
Cuvintele mele au ramas parca suspendate in fata mea
ca o rasuflare inghetata intr-o dimineata de iama. M-am uitat
fix la ele.
Cu o certitudine clara, am �tiut ca mediatia zilnica era
urmatorul pas in dezvoltarea mea personala. in acel mo
ment, am decis sa meditez zilnic. Orice ar fi. in ziua urma
toare mi-am pus de�teptatorul la 5.30, o ora dureroasa pentru
mine. Sunt de felul meu o bufnita de noapte �i prefer sa ma
trezesc pe la 10 dimineata. Dar la 5.30 in dimineata urma
toare am meditat. �i in ziua urmatoare. �i in urmatoarea. Zi
dupa zi, am perseverat. Chiar abia a�teptam sa ma trezesc
devreme! La sfar�itul anului, uitandu-ma peste ce scrise
sem pe parcursul Jui in jumal, am observat ca viata mi se
schimba. Ca ni�te muguri verzi strapungand tarana cenu�ie,
incepeau sa apara tendintele pozitive. Copii fericiti. Bani
economisiti. 0 relatie iubitoare. Mancat sanatos. Mi�care
regulata. Prieteni pozitivi. Scopuri stabilite �i atinse.
Momentul acela de la El Capitan a fost crucial pentru
viata mea. Fericirea se intrezarea la orizont. 0 carte termina
ta pe jumatate, pe care un editor a�tepta de 10 ani sa o scriu
�i, acum, o terminam dintr-o suflare. Mi-am finalizat docto
ratul, pe care il incepusem la Universitatea Baylor cu 20 de
ani inainte. M-am implicat serios in cercetare.
Am cumparat un monitor EmWave �i am exersat intra
rea in starea de coerenta a inimii. Am invatat tapping pentru
Eliberare Emotionala. Am studiat neurofeedbackul. Mi-am
dat seama ca tehnologia ne ajuta sa atingem �i sa intelegem
starea mistica.
4.5. Monitor HeartMath HRV. Acum, tehnologia a ajuns

pe telefoanele inteligente, dar acest aparat miniaturizat din prima generatie
a antrenat mii de oameni sa atinga coerenta cardiaca.
Calea lluminarii in sens invers
Misticii �i-au descris experientele In incercarea de a

face o harta a traseului catre Iluminare pentru ceilalti 99%
dintre noi. Au folosit poezia extatica sau proza numinoasa.
Aceste texte exaltante sunt create Intr-un limbaj complet di
ferit de eel reductionist al �tiintei. Iluminarea a fost conside
rata fenomen mistic, legat de cele mai ezoterice niveluri ale
spiritualitatii, fara legatura cu domeniul �tiintei.
Apoi, a aparut tehnologia. Electroencefalograful a fost
inventat de medicul german Hans Berger, in anii 1920, dupa
o experienta mediumnica pe care am descris-o In cartea mea
De la minte la materie. in anii 1960, aparuse deja printre
cercetatori ideea ca se poate folosi electroencefalograful
pentru a arunca o privire In creierul practicantilor meditatiei.
4.6. Electroencefalograful lui Hans Berger
Inginerul britanic Maxwell Cade a conectat oameni

aflati In starea de iluminare la un electroencefalograf simplu,
pe care L-a numit Oglinda Mintii. 78 Alti pionieri, precum Ro
bert Becker, au studiat tiparele undelor cerebrale ale adeptilor
multor traditii: calugari budi�ti, vindecatori din biserica pen
ticostala, mae�trii taoi�ti, dervi�i sufiti, practicanti de Qigong,
sadhu�i hindu�i �i cabali�ti evrei. 79 Dupa ce au foregistrat mii
de electroencefalograme, cercetatorii au dezvoltat un profil al
functionarii cerebrale a subiectilor. De fiecare data cand un
adept intra intr-o stare modificata de con�tienta, undele cere
brale se modificau, inclusiv dintre undele beta, alpha, theta �i
delta, formand un tipar unic �i distinct.
Cade a numit acest profil ,,Mintea Treaza". Acest tipar al
Iluminarii e complet diferit de semnalizarea neurala observata
in starile obi�nuite de con�tienµ. Oamenii de �tiinµ au reu�it
sa determine cand creierul unui adept se afla sau nu in extaz
doar urmarind proportiile dintre diferitele unde cerebrale. Mai
mult chiar, tiparul Mintii Treze arata la fel indiferent daca e
vorba despre o practica spirituala sau o credinta religioasa.
Calugarita catolica se ruga la Fecioara Maria, maestrul Zen
racea meditatia Cercului Gol, sufitul incanta numele lui Allah,
maestrul Qigong ,,aduna Qi", dar graficele lor pe electroen
cefalograme aratau la fel. Aveau undele caracteristice Mintii
Treze: beta mic, alpha mare �i theta �i delta mari.
A ie�it la lumina adevarul �ocant: Iluminarea este o
formula. Iar formula nu e proprietatea exclusiva a adeptilor
spirituali. Anna Wise, discipola �i succesoarea lui Cade80, a
inceput sa studieze creatori extraordinari �i oameni de mare
succes aflati in stari de ,,curgere", arti�ti, directori de compa
nii, muzicieni, sportivi, oameni de �tiinta. 81 A descoperit ca
multi dintre ei prezentau un tipar de Minte Treaza, cu numar
mare de unde cerebrale alpha �i theta �i cu amplitudini mari
de gamma. Observand ca formula e repetabila �i antrenabila,
Cade �i Wise au inceput sa antreneze oameni obi�nuiti sa
intre in tiparul de Minte Treaza.
Pe masura ce au aparut noi tehnologii, precum apara
tele de monitorizare a ritmului cardiac, aparate de scanare
SPECT, PET �i RMN, abilitatea oamenilor de �tiinta de a
masura aceste stari a devenit tot mai rafinata. S-a deschis
,,Calea catre Iluminare in sens invers", de la omul mistic la
omul de �tiinta. Doar uitandu-se pe imaginea cerebrala, ori
cine e antrenat sa recunoasca aceste proportii dintre undele
cerebrate poate ,,citi" starea spirituala a unei persoane.
--
•gamma•
beta
- theta
delta
emisfera stanga emisfera dreapta

4.7. Tiparul Mintii Treze
Aceste descoperiri au democratizat Iluminarea. inarma!i
cu aceste cuno�tin!e, novicii au putut fi antrena!i sa atinga sta
rea creierului 1n extaz. S-a trecut de la domeniul exclusiv al
Celor 1 % la un bun de consum pe care II poate dobandi orici
ne daca are suficienta vointa, concentrare �i exercitiu.
Creierul omului din pe�tera versus creierul in extaz
Deseori, la 1nceputul atelierelor pe care le sustin le

adresez participan!ilor doua 1ntrebari:
1. ,,Cine a mai participat la un atelier de meditatie, a
citit o carte sau s-a 1nscris la un atelier online?" Prac
tic, toate mainile din audienta se ridica.
2. ,,Cine practica meditatia constant zilnic?" Putine
maini se ridica, iar restul devin brose interesati de
modelul de pe podea...
Oamenii �tiu ca ar trebui sa mediteze. Ei vor sa medi
teze. Ei incearca sa mediteze. Dar nu reu�esc sa mediteze.
De ce?
• Acronim pentru ,,ritm senzorio-motor". (n.tr.)
Neocortexul fiintelor umane, acea umflatura mare de
deasupra urechilor, este un organ relativ recent ca inovatie
evolutiva. Primul tesut neocortical a aparut la mamifere in
urma cu 200 de milioane de ani, dar nu a crescut atat de mult
decat dupa ce oamenii au invatat sa foloseasca unelte, cu 3
milioane de ani in urma. 82 Neocortexul uman a continuat sa
invete sa distinga trecutul de viitor, sa creeze abstractiuni
precum muzica, arta �i poezia �i sa inventeze limba �i civili
zatia. Acum, reprezinta 76% din materia cenu�ie din creier.
Cerebelul �i trunchiul cerebral, sediul instinctelor de
supravietuire, sunt vechi de 400 de milioane de ani. i�i fac
treaba de a va tine pe tine �i specia din care faci parte in sigu
ranta o perioada de timp de 20 de ori mai indelungata decat
pe vremea cand a aparut neocortexul. Cand aceste parti stra
vechi ale creierului sunt active sau cauta sa identifice urma
torul dezastru folosind reteaua neuronala a modului implicit,
ele iti rapesc atentia farA niciun efort. incerci sa meditezi,
dar gandirea negativa repetitiva preia controlul. in lupta din
tre creierul preistoric �i creierul in extaz, eel dintai invinge
intotdeauna. Supravietuirea e o nevoie mai importanta decat
fericirea sau actualizarea de sine. Nu poti sa atingi nivelul
actualizarii de sine daca e�ti mort.
in 2015, lnstitutul National pentru Sanatate din SUA a
estimat ca sub 10% din populatia Statelor Unite mediteaza. 83
Unul dintre motivele principale este faptul ca meditatia e
grea. 84 Cei mai multi oameni care incep un program de me
ditatie renunta.
Cum sa obtii cea mai buna dintre lumi
Pe cand imi scriam prima carte de succes, The Genie in

Your Genes, am incercat multe cursuri de reducere a stresu
lui �i meditatie: coerenta inimii, mindfulness, tapping, ne
urofeedback, hipnoza. intr-o zi, mi-a venit o idee mareata:
,,Ce se intampla daca le combini pe toate?" Am inceput sa
ma joc cu o secvent:a de exercitii care facea exact acest lu
cru. Iata la ce am ajuns:
1. Fa tapping pe punctele de acupresura ca sa te elibe
rezi de stres.
2. inchide ochii �i relaxeaza-ti limba pe podeaua gu
rii. 85 Acest exercitiu trimite un semnal catre nervul vag, care
ajunge prin tot corpul, facand legatura intre sistemele princi
pale de organe. E componenta-cheie de semnalizare a siste
mului nervos parasimpatic, care regleaza relaxarea.
3. Imagineaza-ti volumul spatiului din corpul tau, in par
ticular pe eel dintre ochi. 86 Acest exercitiu genereaza automat
'in creier unde alpha mari, facand trecerea catre Mintea Treaza.
4. incetine�te-ti respiratia: la 6 secunde inspiratia �i 6
secunde expiratia. Acest exercitiu te transpune in starea de
coerenta a inimii.
5. Imagineaza-ti ca respiratia iti intra �i iti iese din zona
inimii �i ca ai o sfera de energie in inima.
6. Trimite o raza de energie din inima catre o persoana
sau un Joe care te face sa te simti minunat.87 Acest exercitiu
te transpune 'in coerent:a profunda. Dupa ce te bucuri un timp
de aceasta conexiune, trimite compasiune catre toti �i toate
din Univers. Cand simti compasiunea universala, se produc
cele mai importante modificari in creier, observabile in sca
narile RMN la practicantii experimentati ai meditatiei. A�a
cum vom vedea 'in capitolele 6 �i 8, compasiunea mi�ca acul
ca nimic altceva! (Ajun�i in acest moment, majoritatea oa
menilor intra automat 'in extaz, o combinatie de unde alpha,
coerenta a inimii �i dominanta parasimpatica. Nu Ii s-a cerut
sa-�i opreasca mintea, sa stea cu picioarele incruci�ate, sa
urmeze un guru sau sa creada intr-o zeitate. Doar au urmat
o succesiune de pa�i fizici simpli.) Dupa cateva minute de
compasiune universala, concentreaza-ti din nou raza pe o
singura persoana sau pe un singur loc.
7. Cu blandete, deta�eaza-te �i retrage-ti raza de ener
gie inapoi in inima. Indreapta-ti raza de �ompasiune catre o
parte a corpului care sufera sau te doare. Incheie-ti meditatia
reintorcandu-ti atentia catre aici �i acum.
4.8. Nervul vag se conecteaza cu toate sistemele de organe majore din corp
Spre uimirea mea, cand am incercat prima data aceasta

combinatie, cu un public de circa 200 de oameni in Toronto,
Canada, in 2009, toti au intrat in coerenta dupa cateva minute,
respiratia sincronizandu-li-se spontan. La final, multi mi-au
spus ca a fost pentru prima data cand au meditat cu succes.
Mi-am dat seama ca, de�i fiecare dintre cele �apte exercitii
luate separat sunt putemice, in combinafie ele se potenfea
za reciproc. Pentru ca sunt stimuli fizici �i mentali care nu
necesita niciun antrenament sau credinfa anterioare, oricine
poate atinge o stare elevata de la prima fncercare. Am numit
aceasta metoda ,,EcoMeditatie". Daca vrei sa cite�ti studiile
ce valideaza fiecare componenta a exercitiului, le gase�ti in
sectiunea de Referinte de la sfar�itul acestei caqi.
Pe repede inainte catre starile elevate
La sfar�itul celui de-al �aselea pas, le cer oamenilor

sa-�i deta�eze raza de energie �i sa o aduca inapoi in propria
inima. Acest pas e important pentru ca trebuie sa intelegem
granitele <lintre noi �i altii. E minunat sa ne fuzionam ener
gia cu alti oameni, dar e vital sa te deta�ezi �i sa reintri in
spatiul tau energetic.
Cand i�i deschid ochii, le cer oamenilor sa se uite in jur
�i sa observe obiectele dimprejur. Uneori, le cer: ,,Observati
eel mai mic obiect verde pe care il vedeti" sau ,,Care este eel
mai mare obiect rotund?", pentru ca ne pierdem centrarea pe
sine in creierul in extaz �i este important sa ne reintoarcem
complet in realitatea locala. Viata merge mai departe. Taie
lemne, cara apa.
inregistrarile cu ajutorul electroencefalografului realiza
te la persoane care folosesc pentru prima data EcoMeditatia
intr-un atelier de un weekend sunt fascinante. In analizele cu
Oglinda Mintii, realizate de Judith Pennington, trainer pentru
Mintea Treaza, ea a observat ca ,,in doua zile multi partici
panti au atins stari cerebrale elevate care in mod normal sunt
atinse dupii multi ani de practicare a meditatiei"88• Au fost ini
tiati in misterul Celor 1 % Jara practica, pregatire, credinfa,
religie, inifiere sau 10000 de ore de exersare.
Experienta e atat de puternica �i atat de u�oara, incat ii
motiveaza pe multi sii continue, iar in Capitolul 5 vom vedea
cat de convingatoare este. La finalul atelierului, cand intreb
,,Cine se angajeaza sa practice zilnic meditatia?", Ill jur de
90% dintre maini se ridica brusc in aer. Creierul in extaz
creeazii dependenta �i, odata experimentat, vrei mai mult.
Experimentul de 30 de zile
de Marie-Beth Stuckley
Am mers la o gramada de cursuri de meditatie de-a lungul ani

lor. Dar niciodata nu se lipea nimic de mine. Ma simteam ru�inata �i
stanjenita de cate ori auzeam oameni vorbind despre meditatie.
Apoi, o prietena mi-a trimis un link catre inregistrarile cu Eco
Meditatie ale lui Dawson, de pe Insight Timer. Am ascultat una �i am
intrat imediat intr-o stare profunda. A�a ca am luat decizia sa tac
asta in fiecare zi, timp de 30 de zile; la urma urmei, inregistrarile

durau doar 15 minute. Am inceput sa intru tot mai profund in acea
stare. Ma giindeam ca va fi greu �i ca voi fi tentata sa sar peste
meditatie in unele zile. Dar imi producea atiita bucurie, inciit nu
am avut nevoie de munca de convingere; a devenit parte din rutina
mea matinala.
Am inceput sa vad schimbari. Sunt mai putin nerabdatoare
cu sotul �i copiii. Fiind terapeuta, ma simteam aproape epuizata
dupa atiili ani de munca, insa senzatia de cople�ire a disparut �i
sunt mult mai pozitiva in munca �i in viata mea. Acum sunt la ziua
46 din cele 30 - URA! �i nu vad niciun motiv sa ma opresc. Am
trimis linkul catre toti clientii �i prietenii mei, pentru ca, daca ceva
poate ajuta atiit de mult cu atiit de putin efort, merita incercat. I-a
ajutat �i pe multi dintre clientii mei sa se simta mai calmi.
Acum, particip la cursuri �i tac training cu aceste metode,
vreau ca �i clientii mei sa beneficieze de aceasta noua �tiinta. Cred
ca va schimba intreaga profesie a psihologiei in urmatorii ani.
Citirea undelor cerebrale proprii
Primele electroencefalografe erau ni�te echipamente de

dimensiunile unei furgonete. Asamblarea lor costa sute de mii
de dolari. Era nevoie de echipe de speciali�ti care sa-i conec
teze pe subiecti, sa produca inregistrarile �i sa interpreteze
rezultatele. Se gaseau electroencefalografe doar in cele mai
avansate laboratoare universitare de neuroimagistica.
in anii 1980, aparatele s-au redus la dimensiunile unui
rucsac, iar in anii 1990, tehnologia a fast portata pe Japtopuri.
in zilele noastre, iti poti citi undele cerebrate sau ritmul car
diac pe telefonul mobil. Aparatul de colectare a datelor EEG
care trimite semnalul catre telefonul tau cantare�te cateva zeci
de grame �i costa cateva sute de dolari. in �ativa ani, vor fi in
tegrate in tesatura cama�ii pe care o porti, In Capitolul 8 vom
vedea cum va modela acest lucru viitorul lumii.
Am studiat pana acum multi oameni folosind banda de
cap pentru inregistrare EEG denumita Muse. De�i nu are
sofisticarea aparaturii de laborator, produce un semnal care
poate fi interpretat de cineva fara pregatire �tiintifica. in lo
cul celor 19 electrozi folositi de obicei in laborator, aceasta
folose�te doar 4 electrozi, suficient ca sa masoare activitatea
cortexului prefrontal �i a jonctiunii temporoparietale. Muse
e atat de confortabil, incat dupa doar cateva minute eel care
o poarta uita ca o are pe cap.
4.9. Persoanii purtand banda de cap Muse
Aplicatia cu care e dotata Muse te antreneaza sa medi

tezi folosind feedbackul pe care il prime�ti de la aparat. Poti
acum sa-ti fii propriul tehnician de neurofeedback EEG, fara
sa ai nevoie de un laborator sau o diploma de doctorat. Cat
e de grozav!
�;,
�: E;: ;;zs:J
M
�
�� :�
a
��:�1
Unde
beta��
u u u u u u
Unde
gamma � �
4.10. Frecventele undelor cerebrale

;f
i,

Frecventa este una dintre cele doua modalitati de ma
surare a undelor cerebrale. Frecventa indica tipul de unda
cerebrala, cum ar fi alpha, beta sau delta. A doua modalitate,
amplitudinea, arata cat de putemice sunt undele respective.
0.0 0.2 0.4 0.6 0.8 /",.. 1.2 1.4 1.6 1.8 2.0
incepe
Amplitudine sciizuta gamma Amplitudine inalta gamma
medita1ia
profunda
4.11. Amplitudinea undelor cerebrale
Ciind cercetatorul spune ca subiectul are o unda cerebrala "mai mare",

ncrescuta", .marita" sau nmai inalta", se refera la O amplitudine mai mare.
Ciind spunem ca unda cerebrala se "micJoreaza", se "reduce" sau e
.mai scazuta", ne referim la o amplitudine redusa.lmaginea de mai sus descrie
o inregistrare de 2 secunde a unor amplitudini gamma joase Ji inalte.
Cercetatorii au nevoie de informatii mai detaliate decat

ce ofera aplicatia Muse pentru consumator. Ei concep pro
grame sofisticate, ce fumizeaza date potrivite pentru cerce
tare. Acestea arata frecventele, intensitatile �i timpul undelor
cerebrale. Amprenta de timp arata cat de rapid se modifica
functionarea creierului ca reactie la stimuli.
lata cum arata inregistrarea pentru o cercetare tipica re
alizata cu Muse*. De la stanga la dreapta, se vad frecventele
undelor cerebrale. La extrema stanga sunt unde delta, iar la
extrema dreapta sunt unde gamma, toate celelalte fiind situ
ate intre cele doua extreme. Liniile albe punctate care merg
de la stanga la dreapta reprezinta IO secunde de inregistrare.
'Pentru imaginile color, vezi linkul de la finalul capitolului. (n.ed.)
8Hz 24Hl � 40Ht 56H
AF-7AF8 • : '·;,..:
4.12. inregistrare Muse la un subiect aflat intr·o stare calma

de con,tienta obi,nuita
Existii cinci tonuri de culoare pe inregistrare. Albastrul

inchis reprezintii cantitatea cea mai redusii de activitate, iar ro
�ul reprezintii cantitatea cea mai mare de activitate. Un creier
activ in unde theta de vindecare (in theta healing) ar fi ro�u in
marja de 6 Hz. Verdele reprezintii activitatea medie, galbenul
aratii activitatea crescutii, iar albastrul deschis marcheazii acti
vitatea sciizutii. Aceastii persoanii se aft.ii intr-o stare obi�nuita
de con�tienta, ca atunci cand suntem in stare de veghe, rela
xati �i calmi. Functionarea creierului e normalii, astfel ca cele
mai multe frecvente apar cu verde. Nici prea multii activitate
cerebralii, nici prea putinii. Amprenta de timp aratii ca, la fie
care perioadii de 10 secunde, nu se schimbii mare lucru.
Extaz in 5 secunde
Nu vreau sii arunc in tine cu cantitati cople�itoare de

informatii, dar este chiar simplu:
• de la stanga la dreapta: frecventa
• de sus in jos: timpul
• culoarea = intensitatea
Acum, sii arunciim o privire pe alte cateva inregistriiri
Muse. Subiectul care are o functionare normalii a creierului
sta acum pe scaun, se a�aza confortabil, inchide ochii �i i�i
incepe exercitiul de EcoMeditatie.
4.13. lntrarea in starea de EcoMedita!ie
Oho! Uita-te la mijlocul imaginii 4.13. I se modifica

radical functionarea creierului! in mai putin de 5 secunde,
produce mai multe unde delta �i theta, undele-semnal ale in
tuitiei, vindecarii �i conectarii cu Universul. Este viirful oval
din stanga, in banda de frecventa de la O la 8 Hz. Se observa
cum apare un viirf oval ciind incepe meditatia �i un al doilea
chiar dupa ce intra complet in stare. Acest ,,bucla dubla" este
un tipar pe care 1-am observat in zeci de inregistrari.
Chiar dupa prima bucla, se vede o scadere abrupta a
tuturor frecventelor cerebrale inalte, pentru ca i'nceteaza
centrarea pe sine, adica se opre�te cortexul prefrontal. Este
abrupt �i, pentru eel care mediteaza, ,,se simte ca �i cum ai
cadea de pe un munte", cum spunea Andrew Newberg. Are
loc o scadere de 40% a functionarii cortexului prefrontal, a�a
cum a fost masurata la practicantii de meditatie89, �i, brusc,
te treze�ti intr-o stare modificata de con�tienta.
,,Sinele" de care e�ti atat de preocupat de obicei dispare
pur �i simplu. EcoMeditatia te scoate din priza �i spectacolul
,,eu, mie, mine", despre care am discutat in Capitolul 2, ia
sfar�it. E�ti una cu Universul. Cum spunea Paul Brunton:
,,Lumea exterioara dispare cu totul."
Apoi, se vede un varf oval de o secunda de unde delta �i
theta, dupa aceea probabil o treime �i o patrime de secunda.
Conexiunea cu Universul se realizeaza. Te predai ordinii im
plicite a creatiei, nu mai e�ti centrat pe sine. Brunton o descrie
astfel: ,,Senzatia de a fi cuprins de jur imprejur de o prezenta
mai mare, protectoare �i binevoitoare in acela�i timp."90
Frecvent�le beta ale anxietatii, din banda de 20 Hz, in
tra in latenta. Intregul creier e lini�tit. Apare o cantitate nor
mala de unde alpha, in special alpha scazute, in jurul a 8 Hz.
Aceasta e puntea dintre frecventele mintii con�tiente �i cele
ale mintii subcon�tiente �i incon�tiente. intregul creier i!i
functioneaza intr-o maniera integrata. Imaginea 4.14 arata
cum se vede inregistrarea Muse in timpul acestei perioade.
Ai niveluri normale de theta �i delta, care ocazional
prezinta varfuri de activitate crescuta. in timp ce frecvente
le mintii con�tiente �i anxietatii sunt suprimate, capacitatile
tale intuitive �i conective sunt complet activate. Imaginea
za-ti ca ramai o vreme in aceasta stare de creier in extaz - 10
minute, o ora. Te simti uimitor! ,,In cea mai profunda stare
de contemplare", scrie Brunton, ,,poti sa experimentezi atat
lipsa egoului, cat �i pacea extazianta".
4.14. Cufundat 4.15. leJirea 4.16. Dupa

in Ec0Medita1ie din EcoMeditalie Ec0Medita1ie
Dar, pana la urma, tot apare o alerta �i ziua ta incepe. in
partea din mijloc a imaginii 4.15 se observa ce se intampla
in creier cand cineva iese din EcoMeditatie.
Observa ca aici apare o alta ,,bucla dubla", mai slaba
decat cea experimentata la intrarea in EcoMeditatie. Creie
rul se pregate�te sa revina la o stare normala, integrand in
realitatea cotidiana informatia din creierul in extaz. Cand eel
care mediteaza i�i deschide ochii, creierul ii revine rapid la
starea Jui normala. Dar nu e acela�i normal care era cand a
inceput meditatia. Andrew Newberg observa cum ,,creierul
care revine din experienta Iluminarii nu mai este creierul
care a intrat in ea."
4.17. inainte ;;i dupa, una liinga alta
Imaginea 4.17 arata aceste doua inregistrari una langa

alta. Prima este ,,normalul" experimentat inainte sa incea
pa exercitiul de EcoMeditatie. A doua e normalul creierului
dupa 30 de minute de meditatie. Vei observa ca e un normal
mai calm �i mai integrat. Apar cateva scanteieri de albas
tru inchis, chiar in mijlocul zonei verzi. Acest rezultat apare
pentru ca subiectul inregistreaza efectele post-meditatie in
viata de zi cu zi. Creierul nu lucreaza la fel de greu, ci func
tioneaza mai eficient. Ca o ma�ina careia tocmai i-ai reglat
motorul, consuma mai putin combustibil �i motorul merge
mai bine. �i-a construit o ora de rezilienta, capacitatea de a
duce caracteristicile extazului in experienta cotidiana. E mai
fericit, mai impacat �i mai capabil sa faca fata stresului timp
de 24-48 de ore. in Capitolul 7 vom trece in revista cftteva
exemple practice ale acestui mod de construire a rezilientei.
Aceste inregistrari au fost fa.cute pe un subiect cu expe
rienta in meditatie de circa 3 000 de ore pe parcursul intregii
vieti �i circa 7 ani de folosire a EcoMeditatiei. Dar am vazut
acelea�i tipare �i la participantii la tabere de meditatie de
doua zile, dupa doar cftteva ore de exercitiu. Folosind teh
nicile din aceasta carte, vei simti imediat schimbari la nivel
subiectiv. Neurologic, vei copia modul de activare �i conec
tare a creierului Celor 1 %.
Cum schimba EcoMeditatia functionarea creierului
Colega mea dr. Peta Stapleton coordoneaza programul

de master in Psihologie de la Universitatea Bond. Este una
dintre cele mai inovatoare cercetatoare in terapiile cu ener
gie. Peta �i dr. Oliver Baumann, specialist in neuro�tiinte, au
realizat un studiu controlat randomizat pe 24 de subiecti care
foloseau EcoMeditatia pentru prima data.
Dupa radnomizare, subiectii au fost testati folosind un
aparat RMN de inalta rezolutie. Dupa prima scanare, Ii s-a ce
rut sa asculte o data pe zi o inregistrare audio de 22 de minute.
Un grup a primit EcoMeditatie. inregistrarea audio pentru cei
din grupul de control a fost cu un exercitiu de respiratie con
trolata in timp ce se gandesc la ultima vacanµi. Componentele
audio au fost realizate astfel incat sa fie cat mai asemanatoare
cu putinta: fondul muzical, vocea, mindfulness �i respiratia -
totul, cu exceptia celor �apte pa�i de EcoMeditatie.
Dupa ce au ascultat inregistrarile in fiecare zi timp de 4
saptamftni, participantii s-au intors in laborator pentru teste.
A aparut o mica modificare in functionarea creierului la gru
pul de control. Dar la grupul cu EcoMeditatie am constatat
diferente semnificative in doua retele cerebrale importante.
Prima a fost o cre�tere a conectivitatii dintre hipocampul
drept �i insula. Hipocampul, sediul emotiei, invatarii �i me
moriei, a aparut cu o conectivitate crescuta cu insula dreap
ta, care are rol central in bunatate �i compasiune. A doua
modificare constatata a fost o activitate redusa in cortexul
prefrontal median, ,,sediul sinelui", �i in una dintre cele doua
regiuni ce compun reteaua modului implicit.
Grupul de control Grupul cu EcoMeditatie
7.34
0.00 0.00
-8.14 .S.14
z=4 z=4
4.18. Modificarile de conectivitate la cele doua grupuri. Albastru pana la mov

indica activitate scazuta, iar ro�;u pana la galben arata activitate accentuata.
Zona albastra din fata creierului din dreapta e cortexul prefrontal median, unul
dintre cei doi poli ai retelei modului implicit. Petele de ro,u aprins ,i galben din
dreapta sunt insula
Aceste constatari sugereaza ca la cei care au practicat

EcoMeditatia a crescut compasiunea �i ca e asociata cu o
emotie putemic pozitiva. E vorba despre compasiunea atat
fata de sine, cat �i fata de altii, caci EcoMeditatia te face
sa trimiti intentii bune in ambele directii. in acela�i timp,
participantii au beneficiat de inchiderea unuia dintre c�i doi
poli ai retelei neurale implicite, eliberandu-se de permanen
ta sporovaiala a acesteia.
De�i diferentele la nivel biologic intre cele doua grupuri
erau marcante, modificarile in caracteristicile lor psihologice
au fast mai nuantate. Ambele grupuri �i-au crescut mai mult
de dublu scorurile pe o scala a experientelor mistice, dar an
xietatea �i depresia au scazut semnificativ la grupul cu Eco
Meditatie, poate pentru ca inregistrarea audio ii facea sa se
concentreze pe compasiune, sentiment ce te pune in contact
mai mare cu suferinta lumii, a�a cum sugereaza insulele lor
inalt activate. 91
Un efect secundar a fast reducerea marcata a activitatii
din cortexul prefrontal dorsolateral. Alte studii realizate cu
persoane care meditau au aratat cat de intens functioneaza
cortexul prefrontal dorsolateral in a suprima reteaua modu
lui implicit. 92 Dar in EcoMeditatie partea stanga sau ,,lobul
logic" al cortexului frontal dorsolateral s-a relaxat, pentru ca
reteaua modului implicit s-a deconectat, iar participantii au
intrat in starea de ,,curgere".
Regula celor 10000 de ore?
Nu mai e necesar un timp indelungat �i dificil pentru

a atinge aceste stari elevate. Nu mai exista ,,regula celor
10000 de ore"93• Nu mai ai nevoie nici macar de 100 de ore
ca sa te bucuri de beneficii. Cei care au participat la studiul
RMN de la Universitatea Bond au inregistrat modificari ale
functionarii creierului dupa doar 5 ore de practica, pe par
cursul a 14 zile. 94 Deoarece EcoMeditatia e bazata pe date
�tiintifice, trimitand semnale in timp real catre corpul tau,
probabil ca te vei simti diferit chiar de prima data cand o in
cerci. De aceea sunt eu atat de pasionat sa imparta�esc aceste
tehnici cu tine! EcoMeditatia le aduce imediat incepatorilor
beneficiile Celor I%, fara a mai fi necesara imensa curba de
invatare ce insote�te practicile traditionale de meditatie.
Cuvintele sunt prea slabe ca sa-mi exprim respectul
fata de cei care au descoperit principiile meditatiei �i le-au
oferit omenirii sau ca sa-mi exprim entuziasmul cu privi
re la modul in care intelegerea �tiintifica modema ridica
descoperirile lor la un nivel turbo. Cineva care a urmat calea
lunga �i dificila catre extaz, cea pe care am urmat-o �i eu,
folosind practicile conventionale, insinua ca EcoMeditatia
ar fi o scurtatura. Sa fi fost tot efortul laborios pe care I-au
depus ei o pierdere de timp?
Institutul Esalen preda inca din anii 1960 terapii �i idei
progresiste. Este considerat de multi drept locul de na�tere
al mi�carii pentru potentialul uman. Cand i-am propus pen
tru prima data o tabara directoarei de programe de acolo �i
i-am descris EcoMeditatia, a ras batjocoritor: ,,Noi predam
principalele traditii ale meditatiei aici", mi-a raspuns ea la
e-mail. ,,Pot sa vii asigur, bazandu-ma pe indelungata noas
tra experienta, ca meditatia nu poate fi atat de rapida sau atat
de simpla." Dar poate fi? Pana la urma, Esalen a cedat �i am
organizat o tabara de un weekend de EcoMeditatie cu ei. Am
avut la dispozitie o echipa de cercetare, pentru a realiza un
studiu pilot, iar cand au venit datele de la laborator, am fost
uimiti de rezultate.95
Am masurat cortizolul, hormonul principal al stresului,
�i imunoglobina A secretorie, SlgA pe scurt, o molecula de
anticorp in forma de Y prezenta in lichidele corpului, pre
curn saliva, mucus, lacrimi �i transpiratie. Aceasta neutrali
zeaza viru�ii invadatori. Varfurile in forma de Y se potrivesc
cu ,,varfurile" catorva tipuri de coronavirus. Virusul folo
se�te varfurile pentru a se ata�a de celule �i a le infecta. Dar
daca o rnolecula SlgA adera la un varf de coronavirus, acesta
e dezactivat. SlgA transrnite apoi sernnale catre ni�te celule
specializate care distrug virusul. Nivelul de SlgA este o ma
sura a puterii sistemului tau imunitar.
La finalul taberei de weekend, nivelurile de baza ale
cortizolului la cei 34 de participanti au scazut la 29%. Nive
lurile lor de SlgA au crescut cu 27%, de�i rezultatele nu au
fost semnificative statistic din cauza numarului mic de parti
cipanti. Ritmul lor cardiac la repaus, o masura a starii gene
rale de sanatate, a scazut cu 5%, in timp ce nivelul de durere
a scazut cu 43%. Am masurat starea de bine psihologica �i
am constatat ca anxietatea �i depresia au scazut cu 25%. Fe
ricirea a crescut cu 11%. Toate aceste beneficii remarcabile
au aparut cu un singur weekend de practical
4.19. Tabara de EcoMeditatie de la lnstitutul Esalen
Niciodata nu este prea tarziu

de Vinnie Vincenzo
Am dus o viata grea. Traficul de droguri e dur. Cred ca sunt

singura persoana din trecutul meu care nu e moarta sau in inchi·
soare. Le-am facut rau oamenilor �i oamenii mi-au facut rau mie.
Am fast cu pistolul la tampla de nu mai �tiu cate ori �i le-am pus �i
eu altora pistolul la tampla. Nu sunt mandru de ceea ce am facut.
M·am dus la Narcotici Anonimi acum 18 ani. Dar nu am
crezut in chestiile alea, ma duceam acolo doar ca sa ma ascund.
Aveam un ghips la piciorul drept pana sus la �old �i nu puteam sa
ma mi�c. M-am prefacut ca vreau sa ma curat doar ca sa scap de
oamenii care incercau sa ma omoare. Am intrat in adapostul NA.
Era un lac unde nu m-ar ti cautat niciodata apropiatii mei.
Am dormit cinci luni pe o podea de beton intr-un subsol. Au
un grup permanent de terapie la care am inceput sa merg. Nu sim
team nimic. Ma prefaceam ca simt ceva ca sa nu ma dea afara.
Cand inchideam ochii, nu-i vedeam decat pe oamenii pe care ii
amenintasem cu pistolul. Nu mai suportam. Cei mai multi dintre
tipii din pu�carie sunt destul de duri. Nu cred ca ei o sa mai iasa
vii. Se intorc in pu�carie sau mar destul de repede.
intr-o zi, a venit in subsol o fetita de 5 ani, fiica proprietarei.

Mi-a zis ca o sa se roage pentru mine. Ca nu are voie sa fie acolo,
dar ea vine. A zis: ,,Doamne, ajuta-i piciorul lui Vinnie. Ajuta-i inima.
Ajuta-1 sa simta iubirea ta. Amin." Ea a plecat, iar eu am inceput sa
plang. $uvoaie, nu a�a. Parca mi se rupea inima in doua. Mi se cu·
tremura tot corpul. Nu puteam sa ma opresc, nu puteam sa opresc
lacrimile, parca ma spalam de o durere de-o viata intreaga. Simteam
o prezenta, ceva care ma proteja chiar daca eu facusem atatea rele.
Dupa aia, au inceput sa se schimbe tot felul de lucruri. Am ca�tigat
multi bani �i am dat multi bani. A�a ca am fost invitat sa tac parte
din echipa Guvernatorului de reabilitare pentru narcotici. L-am cu
noscut pe Guvernator �i am vorbit cu el despre cum se pot schimba
oamenii. Nu mai vad oameni morti cand inchid ochii.
Acum, sunt la acest atelier de tapping cu Dawson. Facem
EcoMeditatie in fiecare zi. in secunda in care tac asta, inchid ochii
�i vad trei figuri in jurul meu. Sunt ni�te ingeri albi, frumo�i. Stau
impreuna sub un copac alb. Simt iubirea lor pentru mine. Sunt mai
reali decat realitatea, exact ca atunci cand dormeam in subso·
lul adapostului. $tiu ca ace�ti ingeri sunt aici ca sa ma indrume.
Dawson imi spune ca, pe cat le acord mai multa atentie, pe atat ei
se conecteaza mai puternic cu mine.
Cateodata, ma due la penitenciar sa stau de vorba cu baietii
despre cum se pot schimba. Uneori, ma ia cu fiori cand ma gandesc
cat de aproape am ajuns sa fiu �i eu unul dintre tipii din spatele
gratiilor. Sau mort. lubirea m-a schimbat. ingerii mei m-au salvat.
ii gasesc in fiecare zi in EcoMeditatie. Vreau ca viata mea sa in
semne ceva. Daca pot sa ajut un condamnat, �tiu ca el e valoros, a
meritat toata durerea. Nu e niciodata prea tarziu.
A�a cum a descoperit Vinnie, tehnicile simple de Eco

Meditatie pot sa te transpuna rapid in extaz, doar urmand Cei
7 pa�i. Cand poti sa atingi un scop intr-un mod atat de eficient,
chiar ai nevoie sa mergi pe calea grea? Cred ca, daca le ofe
rim oamenilor o altemativa simpla, rezultatul va fi un numar
de mai multe milioane de oameni care mediteaza. �i mie, �i
altor meditatori traditionali ne-a curs sudoarea in mii de ore
de incercari �i erori, dar nu trebuie sa fie la fel �i pentru tine.
Cum masoara �tiinta starea meditativa?
In cartea lor Altered Traits, jumalistul �tiintific Daniel

Goleman �i specialistul in neuro�tiinte Richard Davidson
arata ca meditatia este un tip de ,,toate-ntruna intre miliar
dele de varietati de practici contemplative, la fel ca sportu
rile care acopera domenii largi de activitati atletice. Atat in
sport, cat �i in meditatie, rezultatele finale variaza in functie
de ceea ce faci de fapt". Petrece 3 ore la sala ridicand gre
utati in fiecare saptamana �i vei avea un corp foarte diferit
de eel pe care ti 1-ai sculpta inotand. Exista diferente mari
la ridicarea de greutati. Cercetari recente demonstreaza ca
i!i construie�ti mu�chii mult mai rapid cand ridici greutatile
foarte incet, ca perioadele de odihna sunt importante �i ca nu
trebuie sa faci mai mult de 30 de minute de body-building
efectiv96 , ceea ce contrazice modelul vechi, care cerea sa stai
ore in �ir zilnic la sala de gimnastica ,,pompand flare".
Acela�i avertisment e valabil �i pentru studiile �tiintifice
cu privire la meditatie. Unii oameni de �tiinta ii pun in aceea�i
oala pe toti cei care practica meditatia, dar cercetarile RMN
arata ca diferite metode de meditatie produc efecte diferite in
creier.97 E nevoie de efort mental ca sa-ti observi gandurile �i
sa-ti corectezi mintea ratacitoare. Acest efort apare ca o acti
vare a cortexului prefrontal. Bunatatea iubitoare nu necesita
acela�i grad de control mental �i, astfel, produce o dispozitie
mai buna, precum �i o relaxare fizica mai profunda.
Pentru a gasi ,,doza" ideala de meditatie, e necesar sa
determinam cu exactitate cand incepe meditatia. Nu incepe
in clipa fo care te a�ezi �Hi inchizi ochii. Unii oameni stau
a�a doar 10 minute �i, dupa numai cateva secunde de la in
chiderea ochilor, creierul le e deja in starea de extaz. Ei fac
sa conteze fiecare dintre acele 10 minute. Altcineva poate sa
stea 90 de minute, dar sa nu intre in extaz in toata aceasta
perioada. Pana la urma, doar a stat in lini�te cu ochii inchi�i
timp de o ora �i jumatate. E un lucru bun in sine, dar nu a
avut parte de cele 10 minute de meditatie pe care le-a avut
prima persoana, chiar daca a petrecut in starea lini�tita o pe
rioada mult mai mare de timp.
De unde �tii ca e�ti ,,in" meditatie? �tiinta are un ras
puns la aceasta intrebare. Am facut un studiu pe scara larga
la un atelier tinut de dr. Joe Dispenza. 98 0 echipa de neu
rocercetatori au studiat 11 7 persoane carora le-au masurat
functionarea creierului inainte �i dupa atelier. Am masurat
�i schimbarile ce apareau de la inceputul pana la sfar�itul
anumitor tipuri de meditatie. Sistemul de masurare pe care
I-am folosit pentru intrarea in starea dorita este numit ,,timp
in meditatie". L-am definit drept capacitatea de a menfine o
stare cerebra/a alpha stabila timp de eel pufin 15 secunde.
Din momentul in care participantii reu�esc sa faca acest lu
cru, consideram ca ei se aft.a ,,in" meditatie.
4.20. Cercetiitoarea Judith Pennington ii conecteazii pe participanti

la un electroencefalograf de tip Oglinda Mintii, la un atelier
Alpha sustinuta
Cand iti inchizi ochii, imediat produci mai multe unde

alpha. Cand incepi sa te concentrezi pe meditatie, produci �i
mai multe. Dar profunzimea intrarii tale in alpha variaza pe
masura ce parcurgi cicluri de intrare �i ie�ire. Persoana care
sta 90 de minute cu ochii inchi�i, dar in realitate nu meditea
za, are un creier care nu se opre�te, controlat de reteaua mo
dului implicit. Continua sa introduca ganduri de ingrijorare,
extragand-o din starea de unde alpha. Nu poate sa mentina
alpha timp de 15 minute continuu, deci, conform acestei de
finitii, de fapt nu mediteaza niciodata, in ciuda angajamen
tului ei extins in timp.
De�i e ceva obi�nuit sa consideram ca oamenii care stau
cu ochii inchi�i in mod regulat �i pentru perioade lungi de
timp sunt dedicati meditatiei, adevarul e mai complex. Co
nectarea subiectilor la electroencefalograf le arata oamenilor
de �tiinta ca ei petrec de fapt mai putin timp sau deloc in
alpha sustinut, in timp ce unii meditatori ,,rapizi" sunt pro
fund in alpha, obtinand complet beneficiile fiecarui moment
pe care ii petrec in acea stare.
Gamma
Cand sustii undele cerebrale alpha, se schimba �i alte

unde cerebrale. Undele beta de frecventa inalta, ,,indicator al
stresului", se mic�oreaza, scazand in amplitudine. Undele de
frecventa joasa, theta �i delta, cresc, ducand la amplitudini
--
sporite. 99
• •
l gamma l
emisfera stangi emisfera dreapti

4.21. Gamma sunt undele cu roJu din partea de sus a ecranului
Cand aceste unde joase cresc, creierul produce unde mai
rapide, gamma. Gamma este unda-indicator al starii de ,,cur
gere" �i reprezinta sincronizarea informa/iei de la multe regi
uni cerebrale diferite. Se observa de obicei la oamenii extrem
de creativi, dar �i la oamenii obi�nuiti cand au o revelatie 100
sau in starile de uniune mistica. 101 Studiindu-i pe yoghinii ex
perimentati, Davidson a constatat la creierul lor o activitate
gamma de 25 de ori mai mare decat a oamenilor obi�nuiti.1 02
Gamma este asociata �i cu sentimente de iubire �i com
pasiune 103, organizare perceptuala crescuta 104, invatare asoci
ativa 105, eficienta sinaptica 106, vindecare' 0 7, atentie �i stari de
extaz transcendental 108. Studiile de neuroimagistica au aratat
ca undele gamma sincronizeaza cei patru Jobi ai creierului ca
nivel al frecventelor109 �i genereaza coeren/a fntregului cre
ier. Exista o lista lunga de beneficii, cuprinzand toate reperele
creierului de inalta performanta. De�i studiile pe calugarii ti
betani arata ca marile unde gamma apar doar la adepti, cerce
tarile de EcoMeditatie arata ca ele apar �i la incepatori.
Studiind opt subiecti" 0, Judith Pennington, experta in
neurofeedback, a scris: ,,EcoMeditatia a produs nivelul ex
traordinar de unde gamma inalte d� sincronie... in timpul
EcoMeditatiei, tot participantii au generat frecvente gamma
de inalta amplitudine, de 45-65 Hz, care au dus la tipare
de mare valoare de sincronie gamma, unii dintre ei regasin
du-se la varful marjei statistice regasite in intreaga baza de
date culese cu Oglinda Mintii."11 1
Unii dintre ace�tia erau oameni care nu mai meditasera
niciodata inainte �i unul dintre ei a atins scoruri mai inalte
decat toti ceilalti, din intreaga baza de date de peste l O 000
de scanari cu Oglinda Mintii.
Totalul orelor duratei de viata
Cand citim despre cate un calugar care a meditat timp de

10000 de ,,ore de viata", suntem cu u�urinta impresionati de
aceste date statistice. �i mai importanta, insa, este calitatea
--�
acestei meditatii. La oameni precum tibetanii din studiile lui
Davidson �i Newberg, care au fost antrenati de mae�tri, in li
nii succesorale stravechi, fiicand sihiistrii indelungate �i traind
in manastiri, acel numar de 10000 de ore de viata are o sem
nificatie. Occidentalilor le lipse�te aceasta structura, mai mult
sau mai putin. Doar pentru ca petreci mult timp fiicand un
anumit exercitiu, nu inseamna ca e�ti bun.
4.22. Antrenamentul tradilional al calugarilor tibetani poate produce

stari cerebrale avansate
Cu un picior pe acceleratie, cu celalalt pe frana
Steve Cheales, un prieten apropiat din Brooklyn, locul unde

s-a nascut �i a crescut, era apropiat de tatal lui, Samuel, �i, cand
mergeam in vizita la Steve, Samuel era adesea �i el acolo, astfel ca
am ajuns sa-1 cunosc bine. Batriln, cu parul grizonant �i permanent
aplecat in fata, avea o istetime newyorkeza �i o viziune intunecata
asupra lumii. Steve nu avea ma�ina, dar Samuel avea un Buick
Skylark vechi.
Cand ie�eam cu toti, Samuel ne ducea cu ma�ina. Eu stateam
de obicei in fata, pe locul pasagerului, din cauza picioarelor mele
superlungi. A ti pasager in ma�ina lui Samuel era o provocare pentru
nervi. Apasa acceleratia in a�a fel incilt ne infigea cu spatele in
scaune, pornind ca din pu�ca. Apoi, apasa brusc frana, arunciln·
du-ne in fata. Dupa care iar lua viteza �i frilna subit. Tot drumul era
parcurs in aceasta maniera de tip Pornire-Oprire. A merge cu ma�ina
cu Samuel la volan era ca �i cum ai ti fost o minge de golf izbita de

peretii unei conserve.
Samuel reu�ea sa faca atat de rapid schimbarea de la pornire
la oprire pentru ca el conducea cu un picior pe acceleratie �i cu
celalalt pe frana. M-am uitat la picioarele lui. Piciorul drept pompa
combustibil, dand viteza. Apoi, piciorul stang ta�nea, lovind frana.
Drept, stang, drept, stang. Cu privirea goala atintita pe �osea, era
complet incon�tient de obiceiul lui. invatase sa conduca pe vremea
cand avea 18 ani. Conducea de peste 40 de ani. Dar in continuare
era un �ofer ingrozitor. Timpul nu-I facuse sa devina mai bun, dim
potriva: ii intarise comportamentele prin plasticitate neurala, pana
cand i se gravasera in ganglionii lui bazali.
Daca faci o activitate mult timp, ajungi sa fii foarte bun -

faimoasa regula a celor 10000 de ore. in cartea sa Outliers:
The Story ofSuccess, jumalistul �tiintific Malcolm Gladwell
vorbe�te despre cum repetitia extinsa produce expertiza.
Indiferent daca e�ti chef bucatar, chitarist, matematician,
dezvoltator imobiliar sau chirurg, experienta conteaza. Acu
mularea a 10 000 de ore presupune un angajament masiv ca
timp, cam 20 de ore pe saptamana timp de IO ani.
Dar, ca �i Samuel, a realiza acela$i lucru o perioada
lunga de limp nu te face deloc sa fii mai bun, doar iti in
tare�te obiceiurile proaste. De aceea sportivii i�i angajeaza
antrenori ca sa-�i imbunatateasca forma fizica. Nu vor doar
sa repete o tehnica, ci vor s-o repete corect, antrenandu-�i
corpul astfel incat mi�carea perfecta sa devina reflex.
Nu-ti bate joc de serenitatea mea!

Herman mergea pe varfuri prin apartamentul in care locuia
cu Jill. Ea medita, iar el nu voia sa o deranjeze. Herman se mutase
cu Jill, practicanta experimentata a meditatiei, doar de �ase luni
�i, de�i el nu medita, era un tip intelegator, voia sa-i asigure lui Jill
spatiul ei. in acea dimineata anume, Herman nu a reu�it. A facut

un mic sunet Tn plus. Jill �i-a deschis ochii, I-a tintuit cu privirea �i
a urlat: ,,Nu-ti bate joc de serenitatea mea!"
Jill, chiar daca se a�eza Tn fiecare dimineata �i-�i Tnchidea
ochii, nu medita cu adevarat. Emotiile ei Tnfierbantate erau chiar
la suprata1a, gata sa iasa la iveala �i sa-i pocneasca pe cei din
preajma. Era reactiva la lumea exterioara, prinsa Tn creierul pre·
istoric, chiar daca un observator ar fi zis despre ea ca mediteaza
cu credinta �i consecventa. Nu facuse trecerea subiect-obiect prin
ie�irea din identificarea cu sinele local �i nu era cufundata Tn ex·
tazul creierului.
Aceasta e soarta multor practicanti pe termen lung ai me
ditatiei. Pe parcursul revizuirii acestei caqi de catre colegi, unul
dintre ei a fast foarte sceptic cu privire la titlu: ,,Dawson, am stat
un an Tntr-un ashram cand avem 23 de ani. Meditam Tn fiecare zi.
Eram nefericit. Nu exista niciun tel de placere, cu siguranta niciun
tel de extaz."
Daca nu te afli Tn starea mintii treze, cu tiparele de unde ce
rebrale caracteristice misticilor, poti sa stai Tn �ezut ani de zile cu
ochii Tnchi�i �i sa nu obtii decat o oarecare expertiza Tn activarea
retelei modului implicit.
in aceasta zeama zace meditatorul ineficient. In toa

te acele mii de ore nu face decat sa-�i intareasca circuitele
neurale cu un picior pe acceleratie �i cu celalalt pe frana.
La fel ca atunci cand angajezi un antrenor, e vital sa-ti
construie�ti timpul de meditatie intr-un tip de meditatie
care in mod predictibil te pune intr-o stare alpha sustinuta.
De aceea EcoMeditatia iti cere sa-ti imaginezi un spatiu
gol, mare, intre ochi. Aceasta vizualizare simpla te pune
imediat In stare alpha. Daca folose�ti o inregistrare audio ca
sa practici EcoMeditatia, vei auzi de multe ori instructiunea
cu privire la spatiul gol. Ea te mentine in alpha pe toata
durata meditatiei.
Tabara Viziunea Vietii
Exersarea regulata in acest mod catalizeaza schimba

rile din creier. Daca faci meditatie in timpul unui retreat in
tensiv, cu atat mai mult. Viata �i munca mi s-au schimbat
semnificativ dupa primul meu retreat, cand aveam 30 de ani.
O noua cariera minunata in publicistica mi s-a deschis in
fata, printr-o serie de sincronicitati. M-am casatorit �i am
avut doi copii extraordinari. Am fost inspirat sa scriu prima
carte. M-am mutat din canioanele de beton ale New Yorku
lui in muntii aramii paduro�i din Nordul Califomiei.
Retreatul presupune sa sari de pe roata aceea de �oa
rece. Actul abandonarii urmelor familiare ale obi�nuintelor
�i eradicarea indicilor vietii cotidiene i!i dau o perspectiva
proaspata. Te scoti din toate mediile care te fac sa ai mereu
acelea�i ganduri, sa crezi acelea�i credinte �i sa creezi ace
lea�i creatii. Acelea�i priveli�ti �i zgomote vechi te fac sa te
recreezi pe ,,tine" eel nou in fiecare zi, in tiparele acelui Tu
vechi. Dar daca mergi intr-un retreat, te scoti din familiar �i
te deschizi catre posibilitatea transformarii.
incurajat de schimbarile pe care le produce reflectia,
am inceput sa merg in fiecare an in retreaturi de Anul Nou.
Cand alti oameni mi-au cerut sa mi se alature, am inceput sa
structurez o activitate de grup. in fiecare an plecam intr-un
loc minunat, precum Sedona, Hawaii, Costa Rica sau San
Diego, pentru �apte zile.
4.23. Participanti la retreatul Viziunea Vietii

Petrecem primele trei zile eliberandu-ne de vechi. Prac
ticam EcoMeditatia zilnic. La inceput, participantilor le tre
buie cam 4 minute sa-�i induca extazul, dar, din ziua a treia,
de obicei reu�esc sa o faca in circa 90 de secunde. Apoi,
ne deschidem con�tienta catre indrumare intreband: ,,Care e
viziunea cea mai mareata posibil a Universului pentru viata
mea?" La sfar�itul celor �apte zile petrecute impreuna in sta
rea creierului in extaz, plecam cu o viziune scrisa, inspirata,
pentru tot anul ce urmeaza.
Retreatul in care am implinit 60 de ani a fost unul spe
cial. Mi-am imaginat Universul spunandu-mi: ,,Ce vrei cu
adevarat pentru anul care vine?" in capul listei era sa pot
intra repede in starea de creier in extaz. Nu sa stau 20 sau
40 de minute, durata de timp de care au de obicei oamenii
nevoie ca sa cada in ,,zona". Ci sa-mi inchid ochii �i sa fiu
acolo instantaneu.
in urmatoarele cateva luni, ,,timpul de intrare in me
ditatie", dobandirea unei stari alpha stabile, a inceput sa
scada la 20 de minute, la 15 minute, la 12 minute. in zilele
bune, la sub 5 minute. Cand Andrew Newberg i-a testat
pe meditatorii cu experienta, a descoperit ca puteau intra
in aceasta stare indata ce-�i inchideau ochii. Calugarii ti
betani ai lui Richard Davidson erau �i mai buni: chiar de
cand primeau instructiunile dinaintea unui experiment,
undele lor cerebrale se modificau intrand in starea medita
tiva. Simpla anticipare a meditafiei intr-un viitor apropiat
producea o modificare. Cei cu o experienta de mai multe
ore de practica in retreaturi erau mai buni decat cei care
meditau singuri.
S-ar putea ca, o vreme, sa nu ai asemenea performante,
dar, prin exercitiu, ,,timpul de intrare in meditatie" �i de atin
gere a starii alpha stabile poate scadea de la aproape 1 ora la
sub 10 minute. Cei care se antreneaza in mod programat in
tabara de EcoMeditatie adesea ating starea de extaz in mai
putin de 1 minut.
Puterea numerelor
Am cercetat cu atentie descoperirile din domeniul ne

uro�tiintelor ca sa aflu ce anume mi�ca acul cu adevarat.
Practica consecventa, retreaturile �i intensitatea sunt toate
asociate cu o mai mare activare a creierului.
Pentru a afla cat de repede ii poate schimba EcoMedita
tia pe oameni, am studiat 208 participanti la un retreat foarte
scurt, de o singura zi.112 Le-am explicat fiecare componenta
a exercitiului oamenilor minunati care se aflau acolo, plus
schimbarile fizice pe care le produce meditatia. Am meditat
impreuna dimineata �i dupa-amiaza. Am avut o sesiune de
intrebari �i raspunsuri, apoi am terminat cu un cerc de 'inche
iere. �i eu, �i colegii mei am fost surprin�i cat de mult s-au
schimbat oamenii in doar 6 ore. Anxietatea le-a scazut cu
23%, iar durerea, cu 19%. Fericirea !or a crescut cu 9%. La
testele de urmarire, dupa 6 luni, am descoperit ca-�i pastra
sera in timp beneficiile la nivelul de anxietate �i depresie �i
erau chiar �i mai fericiti - un mare ca�tig pentru un exercitiu
de grup de numai 6 ore. Ori de cate ori ai oportunitatea sa
practici fmpreuna cu alfii, apuc-o cu ambele maini!
Cand citesc studii despre meditatie, o provocare e nu
marul mare de tipuri diferite de meditatie. EcoMeditatia se
concentreaza pe indici fizici, dar alte practici stimuleaza sta
rea contemplativa in alte moduri
�apte tipuri de meditatie
Un studiu realizat la renumitul Institut Max Planck din

Leipzig, 1n Germania, a identificat trei stiluri de meditatie. 113
Primul stil se concentreaza pe respirafie. Al doilea pune ac
cent pe observarea gandurilor. Al treilea evoca sentimente
de bunatate �i iubire. Diferentierea meditatiei in aceste trei
forme frecvente le-a permis cercetatorilor de la Planck sa
analizeze tiparele cerebrale specifice fiecareia. Acestea sunt
diferite, a�a cum vom vedea in Capitolul 6.
La cele trei eu a� adauga inca patru: cele care folosesc
mi�carea, cele care folosesc indici verbali, vocali sau audi
tivi, cele care utilizeaza vizualizarea �i cele care se bazeaza
pe imitatie sau inspiratia de la al!ii.
Dansul sufit, Tai chi �i meditatia budista prin mers pre
supun mi�carea fizica. Mi�carea deliberata, con�tienta poate
ridica nivelul con�tientizarii de sine. Alte stiluri meditative
ce folosesc con�tientizarea fizica sunt Yoga Nidra, scanarea
corpului �i relaxarea progresiva a corpului.
Indicii verbali/vocali includ incantatia, mantra sau reci
tarea unei rugaciuni. Al!i indici auditivi care pot induce sta
rile meditative sunt gongurile, imnurile, recitarea numelui
lui Dumnezeu, sunetul ,,Om" �i vasele ciintatoare.
Vizualizatorii i�i imagineaza o calatorie prin chakrele
!or sau se concentreaza pe imaginea unui sfiint. Pot vizualiza
o scena de pace profunda, cum ar fi un loc special din mijlo
cul naturii sau o imagine sacra, precum o yantra.
4.24. Dans sufit
Stilurile de meditatie bazate pe inspiratia de la al!ii pre

supun citirea unui text sacru. Scrierile unui sfiint te pot adu
ce in starea de Iluminare. Renumitul teolog Huston Smith,
autorul caqii The World's Religions, i�i incepea meditatia
zilnica citind randuri scrise de inteleptii lui preferati. Imita
rea starii mentale a unui initiat ii ofera celui care mediteaza
un model de Iluminare.
4.25. Yantra tibetanii
Unele meditatii bazate pe respiratie presupun instructi

uni de respiratie complicate, cum ar fi inchiderea unei nari,
apoi a celeilalte. Sau respiratia foarte rapida pentru un timp,
apoi foarte lentil. Altele te pun doar sa-ti observi respiratia.
EcoMeditatia iti incetine�te respiratia la 6 secunde pe inspi
ratie �i 6 secunde pe expiratie, ceea ce induce coerenta inimii.
Regulile compasiunii
Un studiu de referinta organizat la Institutul Planck a

comparat oameni care resimteau empatie cu oameni care se
angajau activ in bunatate iubitoare. 114 S-a constatat ca dupa
numai 8 ore de exersare se activau regiuni ale creierului
complet diferite. Un al doilea studiu a aratat ca dupa o pe
rioada de antrenare similara la incepatori erau inregistrate
,,ecouri putemice" ale tiparelor cerebrale ale adeptilor experi
mentati.115 Cercetarea arati'i ca bunatatea iubitoare �i compa
siunea produc mai multe modificari cerebrale benefice decat
alte tipuri de meditatie �i vom explora implicatiile profunde
ale acestei descoperiri in Capitolul 8.
Un studiu care a comparat un grup care nu medita cu
grupuri care faceau mindfulness �i meditatie bazata pe buna
tatea iubitoare a constatat diferente clare intre cele trei gru
puri. Cercetatorii au masurat telomerii, ,,butonii terminali"
ai cromozomilor, considerati eel mai de incredere marker
biologic al imbi'itranirii, deoarece se scurteaza cu 1 % in fi
ecare an. 116 Cei din grupul bunatatii iubitoare ,,nu au mani
festat nicio scurtare semnificativa a telomerilor in timp". Cei
din grupul de mindfulness s-au incadrat intre grupul com
pasiunii �i grupul care nu a meditat. Prin contrast, un studiu
asupra hormonului stresului, adrenalina, a corelat secretia
acestuia cu ,,durata de viata redusa drastic"117• Creierul pre
istoric ucide, in timp ce creierul extatic vindeca.
Pana la Univers ;;i inapoi
Sotia mea, Christine, le citea o poveste de noapte buna ne·

poatelor ei, Natalie, in varsta de 6 ani, �i Kiera, de 3 ani. Cartea
se numea Guess How Much I love You, de Sam McBratney. in car·
te, lepura�ul Ghinduta incearca sa·i spuna lepurelui Ghinda cat de
mult ii iube�te. i�i deschidea bratele, dar nu era destul. Se intindea
la dimensiuni mai mari, dar tot nu era destul.
in sfar�it, chiar inainte sa adoarma, a gasit masura pe care
o cauta. Ii spune lepurelui Ghinda: ,, Te iubesc chiar pana la Luna."
Cand Christine le-a invelit pe fete pentru culcare mai tarziu, Na
talie i-a zis:
- Buni, te iubesc chiar pana la Luna!
Christine i-a raspuns:
- $i eu te iubesc chiar pana la Luna!
La care Kiera a reactionat:

- Eu ii iubesc pe toti pana la Univers �i inapoi!
Kiera nu citise niciun studiu care demonstra eficacitatea bu
natatii iubitoare �i puterea extinderii ei la intregul Univers, dar, la
numai 3 ani, experienta ei de iubire se extindea pana la cele mai
indepartate granite ale timpului �i spatiului.
Cu noroc �i cu exercitiu, cu totii putem sa ne intoarcem la
experienta primara a conexiunii cu intregul Univers de pe vremea
cand aveam 3 ani!
4.26. Copiii au o viata spirituala bogata, chiar daca le lipse�te

vocabularul pentru a o descrie
La putin timp dupa publicarea caqii sale Aware: The

Science and Practice ofPresence, am avut o conversatie cu
medicul psihiatru Dan Siegel. Amandoi am modificat in
structiunile in metodele noastre de meditatie pentru a pune
accent pe compasiune, dupa ce am fost convin�i de descope
ririle cercetatorilor. Traditiile budiste au descoperit ca sunt
de ajutor urmatorii trei pa�i conceptuali:
1. ,,Fa ca eu sa fiu plin de bunatate iubitoare."
2. ,,Fa ca tu sa fii plin de bunatate iubitoare."
3. ,,Fa-i pe tofi plini de bunatate iubitoare."
Vei gasi aceasta incantatie in sectiunea de Exercitii de
la sfiir�itul acestui capitol.
Primul pas, concentrat pe sine, face ca experienta sa
fie relevanta �i concreta. in al doilea pas, iti extinzi iubirea
catre cineva pe care il cuno�ti personal. De aici, iti large�ti
compasiunea la infinitatea Universului, creand unele dintre
cele mai spectaculoase schimbari in functionarea creierului.
Cat timp dureaza sa incepi sa te bucuri de beneficii?
Nu trebuie sa fii calugar tibetan cu 30 000 de ore de

exercitiu ca sa te bucuri de beneficiile meditatiei! Studii mai
vechi1 18 au aratat ca 8 saptamani de meditatie mindfulness
produc un efect, iar cele mai recente119 au aratat ca pana �i 4
saptamani due la modificari.
Un studiu uimitor realizat de cercetatorii de la Univer
sitatea din Carolina de Nord1 20 a demonstrat ca doar 4 zile
de meditatie sunt asociate cu flexibilitate cognitiva, creativi
tate, memorie �i atentie crescute. Cercetatorul-coordonator a
declarat ca aceste ,,imbunatatiri profunde" sunt ,,cu adevarat
surprinzatoare" �i ca sunt ,,comparabile cu rezultatele docu
mentate la antrenamente mult mai indelungate"121•
Un studiu realizat pe practicanti incepatori ai meditatiei
a constatat ca practica lor a devenit progresiv mai placuta
�i mai u�oara pe parcursul a 10 saptamani de meditatie. 122
Acest lucru s-a verificat indiferent daca stilul de meditatie
a fost bazat pe bunatate iubitoare, daca �i-au observat fluxul
gandurilor ori s-au concentrat pe respiratie.
Continua cateva luni la rand, apoi cativa ani, iar struc
tura creierului ti se modifica fundamental. Arati la fel pe
dinafara, dar in interiorul craniului tau reteaua este foarte
diferita, a�a cum vom vedea in Capitolul 6. In Capitolul 5
iti voi arata cum iti inunda experienta creierul cu hormoni ai
placerii. Nivelurile tale de stres scad �i devii exceptional de
rezilient, a�a cum descrie Capitolul 7. De la prima meditatie
pana la acumularea a 10 000 de ore, creierul tau continua sa
evolueze.
Goleman �i Davidson impart durata practicarii medita
tiei pe trei niveluri. 123
I
1. incepatorii au experienta beneficiilor rapid. Regla
rea amigdalei �i a retelei modului implicit se observa la me
ditatorii incepatori doar dupa 30 de ore de practica realizate
pe durata a 8 saptamani. 124 Medita/ia bazata pe compasiu
l
ne produce schimbari mai mari; in doar 7 ore in total, pe
parcursul a doua saptamani, a fost constatata conectivitatea
crescuta a circuitelor creierului pentru emotii pozitive �i em
patie. Chiar �i 7 minute de bunatate iubitoare pot cre�te dis
pozitia pozitiva �i conexiunea sociala. 125
2. Cei cu 1000 pana la 10000 de ore de meditatie sunt
meditatori de lunga durata, cu practica zilnica, sustinuta
�i probabil ca participa la retreaturi sau cursuri de medita
tie. Ei i�i pot controla atentia, iar mintea ratacitoare a retelei
modului implicit scade. Circuitele creierului pentru reglarea
emotionala sunt intarite, iar hormonii stresului, precum cor
tizolul, scad.
3. Adepfii sunt cei cu peste IO 000 de ore de meditatie
pe durata intregii vieti. Pentru ace�ti 1%, meditatia e lipsita
de orice efort. La ei, controlul atentiei e complet. lnima �i
creierul sunt legate in rezonanta. Functia �i structura cre
ierului continua sa evolueze, iar starile cerebrate specifice
meditatiei le impregneaza viata cotidiana. Starea normala a
creierului devine la ei starea meditativa.
Sincronicitate, precognitie �i experiente

in afara corpului
Adeptii experimenteaza frecvent stari anormale de con

�tienta. Un sondaj realizat pe 1 120 de practicanti ai medi
tatiei a constatat ca exista corelatii statistice semnificative
intre durata timpului in care au meditat �i 43 de ,,experiente
anormale" dintr-o lista de 50 126 , printre care sincronicitate,
clarviziune, telepatie, experiente in afara corpului, psihokine
zie �i precognitie. Aceste experiente sunt descrise detaliat in
cartea mea De la minte la materie �i ma fascineaza faptul ca
experienta de nonlocalizare din creierul extatic e asociata cu o
varietate �i o frecventa atat de mare a acestor fenomene ,,psi".
Care e cea mai buna durata a unei meditatii?
Exista in medicina un concept numit ,,doza mm1ma

eficienta". Gande�te-te la sfatul de a lua doua aspirine pen
tru durerea de cap, considerat pretios de-a lungul timpului.
Daca iei j umatate de aspirina, probabil ca nu e suficient sa-ti
1ndeparteze durerea de cap. Doua aspirine reprezinta doza
minima eficienta. Deci, daca doua aspirine indeparteaza du
rerea de cap in 30 de minute, IO aspirine iti vor lua durerea
in 3 minute? Nu. Doza minima eficienta face diferenta, iar o
doza de mai multe aspirine este inutila �i chiar periculoasa.
4.27. Existii o dozii minimii eficientii pentru medicamente -

la tel �i pentru meditatie
in meditatie, este important sa gase�ti doza minima

eficienta potrivita pentru tine. Deci, care e durata perfecta
a �edintei tale de meditatie? Aici, dovezile �tiintifice sunt
ambigue, dar cele mai multe studii sugereaza perioade de
timp de peste 25 de minute. Andrew Newberg a constatat 127
ca dureaza intre 40 �i 60 de minute sa atingi starea contem
plativa profunda, pana cand se inchide lobul parietal, ce te
orienteaza catre lumea externa. E perioada de timp dintre
inceperea meditatiei �i sentimentul de uniune cu obiectul
contemplat. El a constatat ca �i practicantii avansati ai medi
tatiei nu-�i pot opri mintea complet timp de 60 de secunde la
rand; la incepatori nu dureaza nici 10 secunde.
Un grup de cercetatori de la Harvard au examinat efec
tul �edintelor de mindfulness ghidat, de 27 de minute, pe
parcursul a 8 saptamani. 128 Ei au constatat cre�teri de mate
rie gri in regiunile creierului legate de reglarea emotionala,
invatare, memorie, schimbarea perspectivei �i sentimentul
de sine. Totu�i, in doar cateva minute au loc modificari ob
servabile. Dupa doar primele 8 minute de mindfulness, con
centrarea atentiei se imbunatate�te. 129
Daca e�ti incepator, incepe cu 10 minute. Daca e�ti
avansat, incearca 30--45 de minute. Cand ai un timp liber
neintrerupt, 90 de minute de creier in extaz sunt delicioase!
in cele mai multe zile, eu imi dedic primele 60 de minute din
zi pentru meditatie.
lntensitatea
lntensitatea cu care e practicata meditatia este �i ea

importanta. La calugarii tibetani, cele mai persistente mo
dificari cerebrate au fost constatate la cei care s-au retras
in sihastrii intensive, fndelungate. 130 De�i practica zilnica �i
consecventa este buna, dozele extinse de meditatie pe care le
prime�ti pe parcursul retreaturilor sunt �i mai bune.
Newberg a constatat ca, atunci cand iti intensifici expe
rienta contemplativa, lobul parietal se inchide �i in mai putin
de 10 minute inceteaza centrarea pe sine, in loc de cele peste
40 de minute necesare in mod obi�nuit. intr-un caz pe care
1-a studiat, acest lucru s-a intamplat in 6 minute.131
Daca e�ti incepator, iti recomand sa incepi cu putin.
Mai degraba dedica-ti 10 minute pe zi meditatiei �i fii con
secvent decat sa juri credinta unei practici de 60 de minute
zilnic. Daca incepi cu putin, e mai probabil sa ramai consec
vent faµ de obiectivul tau.
Am multe meditatii gratuite pe Insight Timer, cea mai
mare aplicatie pentru meditatie din lume. Le gase�ti cu lin
kul de la sfar�itul acestui capitol. Majoritatea dureaza sub
15 minute. Recomand o meditatie scurta consecventa fata de
una lunga, dar intermitenta. Vei intelege biochimia lui de ce
dupa ce cite�ti Capitolul 5.
Sustinerea starii de extaz a creierului
Cum sustii starea de extaz a creierului in timpul unei

meditatii, odata ce ai atins-o? Am cercetat literatura de spe
cialitate pentru a gasi raspunsul �i n-am prea gasit ceva util...
A�a ca mi-am adresat intrebarea in timpul meditatiei. Odata
ce scanteile de unde gamma au inceput sa mi se descarce in
creier , am gasit raspunsul: ,,Scurteaza cat mai mult perioa
dele de minte ratacitoare." Cand iti observi mintea ratacind,
treci imediat inapoi in starea de extaz. Vei gasi un exercitiu
pentru cum sa faci acest lucru in sectiunea cu exercitii de
aprofundare de la sfar�itul acestui capitol.
Poate ca ai perioade de cate 1 minut in extaz, dupa care
mintea iti ratace�te timp de 5 minute. Surprinde-te ceva mai
t rapid �i redu perioada de ratacire a mintii la 4 minute. Prin
exercitiu, poti ajunge la 3 minute, apoi la �i mai putin. E ca
I la Spirala meditatiei. Cand mintea iti ratace�te, adu-o inapoi
imediat in starea de concentrare. Petrece cat mai putin timp
posibil in starea retelei modului implicit. Petrece cat mai
mult posibil din timpul meditatiei in starea alpha.
L ._________ ------,,1
4.28. Spirala meditatiei

incepem meditatia, iar dupii un timp intriim in starea de extaz a creierului.
Apoi, se activeazii reteaua modului implicit, mintea ne riitiice�te �i ie�im
din extaz. Ne dam seama, revenim �i reintriim in starea de creier in extaz. Cand
repetiim acest ciclu de suficiente ori, putem integra complet creierul in extaz.
Fa-ti meditatiile scurte, dar regulate. Intensifica-le.

Daca simti senzatii fizice de extaz, amplifica-le. Simte-le
cat de intens po{i. in locul unui maraton, urrnare�te sa faci
sprinturi intense. Astfel vei intra rapid in starea de extaz a
creierului, vei face ca cele mai multe minute de exercitiu sa
fie eficiente �i vei debloca o cascada de neurotransmitatori ai
placerii, pe care ii vom trece in revista 1n Capitolul 5.
Caderea pe scara
De vreo 40 de ani sunt prieten cu dr. Andrew Vidich. El medi·
teaza de ciind avea 17 ani �i este unul dintre cei mai inspirationali
mae�tri pe care ii cunosc. A scris doua carti: Love Is a Secret e
despre starile psihologice prin care tree initiatii in calatoria lor catre
uniunea extatica cu divinul, iar Light upon Light descrie lluminarea
pe care ne-o ofera pildele de viata �i cuvintele mae�trilor spirituali re·
numi\i, de la Rumi pana la misticul Sant Kirpal Singh, din secolul XX.
De fiecare data ciind tree prin New York, ma intalnesc cu Andrew �i
petrecem ore in �ir reflectiind la experienta spirituala.
La o superba cea�ca de cafea turceasca la cafeneaua Blank
Slate, I-am intrebat:
- Andrew, cum poti sa intri rapid in cea mai profunda stare
meditativa?
Raspunsul lui m-a surprins:
- Nu ce faci in ora de meditatie conteaza, ci ce faci in cele·
lalte 23 de ore in care nu meditezi.
- Cum a�a?
- Cand e�ti in meditatie, te afli la un nivel de vibratie inalt.
Daca iti pastrezi acel nivel de vibratie sau e�ti cat mai aproape
de el in restul zilei, cand iti incepi urmatoarea meditatie, a doua
zi, e�ti aproape de starea initiala. Dar daca in timpul zilei cobori
mai multe niveluri de vibratie, atunci ai mai multe de urcat ca sa
ajungi din nou la experienta de varf. Ca pe o scara: cu cat cazi mai
jos pe scara, cu atat e mai scazuta rezonanta vibratiei de la care
incepi sa urci din nou cand inchizi ochii sa meditezi a doua zi. Daca
vrei ca a doua zi sa intri in starea de varf imediat dupa ce incepi
meditatia, secretul e sa ramai sus pe scara toata ziua anterioara.
4.29. Nivelul de la care incepem urmatoarea meditatie e determinat

de cat de multe trepte cadem pe scara dupa meditatie
in Altered Traits, Goleman �i Davidson subliniaza ca
adevaratul scop al exercitiului e sa ,,ne transformam in mo
duri care sa dureze zi de zi, nu momentele de maxim de pe
traseu. Este cine devii". Ei redau ideea de scara a luiAndrew
prin memorabila expresie ,,Dupa este fnaintea urmatorului
parcurs". Modul in care te controlezi dupa o stare elevata e
punctul de intrare de la care iti incepi urmatoarea meditatie.
A-fi trai viafa de zi cu zi fn starea spirituala cea mai fnalta
posibil iti da con�tientizarea necesara ca sa-ti incepi medita
tiile de pe treapta de sus a scarii.
Descoperirea secretelor Celor 1%
Datorita �tiintei, putem sa descriem azi tiparul undelor

cerebrate ale Celor 1 %. Am identificat profilul mintii treze,
comun tuturor experientelor mistice, indiferent de traditia
spirituala sau religia care le stimuleaza. Am aflat care e im
portanta sustinerii starii de unde alpha. Am descoperit ca
stilul de meditatie bazat pe compasiune produce schimbari
cerebrate mai mari decat alte stiluri, ca retreaturile produc
rezultate mai bune �i ca intensificarea experientei te duce
mai rapid in starea de extaz.
�tiinta ne ofera, astfel, o harta de incredere catre starile
cunoscute anterior doar de un grup mic de initiati. Azi, le
putem arata celorlalti 99% cum sa experimenteze creierul in
extaz. �tiinta a descoperit secretele celor mai bogati dintre
,,fericitii" lumii, miliardarii Iluminarii. Cat valoreaza aceas
ta cunoa�tere pretioasa?
Priinzul cu Warren Buffett
Miliardarul Warren Buffett, ,,inteleptul din Omaha", e eel

mai faimos investitor din secolul XX. in 1962, el a cumparat pri
l
mul pachet de actiuni la o companie de textile aflata in dificultate,
I
___.....
numita Berkshire Hathaway, cu 7 ,50 de dolari pe actiune. Pana in

1965, a ajuns sa detina firma. A devenit o companie holding, cu o
valoare de multe miliarde de dolari. Azi, fiecare actiune valoreaza
peste 300 000 de dolari.
Cand Tony Robbins a scris cartea Money: Master the Game -
7 Simple Steps to Financial Freedom, el i-a intervievat pe toti in·
vestitorii de top din lume. Singurul care i-a refuzat un interviu a
fost Warren Buffett.
Cat ai fi dispus sa plate�ti pentru un interviu cu Warren
Buffett? Sa-I intrebi despre cum sa-ti maximizezi averea? Ei bine,
suma aceea de dolari s-ar dovedi profitabila. La licitatia anuala
de caritate organizata pe eBay pentru Fundatia Glide, o asociatie
nonprofit din San Francisco pentru combaterea saraciei, cineva a
platit 4 567 888 de dolari doar pentru un singur pranz cu Warren
Buffett! Acest record se inregistra in 2019.
in 2007, insa, pranzul a fost adjudecat pentru suma nesem
nificativa de 650100 de dolari. Cei doi oameni care au ca�tigat
licitatia in acel an, investitorii Guy Spier �i Mohnish Pabrai, au po
vestit ca in timpul acelui pranz au invatat atat de multe lucruri cat
sa le ajunga pentru o viata intreaga. 132 in primul rand, experienta
a fost ,,fantastica" �i ,,a meritat fiecare banur. Pabrai a adaugat:
,,Cred ca am ti fost dispu�i sa platim �i mai mult."
Cat despre ce au invatat de la Buffet, ei au rezumat informa-
tiile in trei lectii valoroase de afaceri:
• Abordeaza totul cu integritate.
• Nu te simti stanjenit sa spui ,,Nu':
• Fa·o cu iubire.
Despre integritate, Buffett i·a intrebat pe Spier �i pe Pabrai:
,,Ai fi mai degraba eel mai grozav amant din lume, dar sa fii cu·
noscut ca eel mai rau dintre oameni, sau ai prefera sa fii eel mai
prost amant, dar sa fii renumit ca eel mai maret om? Daca �tii sa
raspunzi corect la aceasta intrebare, atunci ai reperele interne co·
recte." Spier a zis: ,,Buffett ne-a invatat sa actionam cu motivatia
corecta: sa faci ceva pentru ca este corect sa faci acel lucru, nu
pentru ce ar crede oamenii."
Buffett crede ca oamenii de mare succes spun ,,Nu" celor

mai multe oportunitati. Spider observa ca, ,,�i daca este un om bun
in sinea lui, nu are niciun tel de problema sa suporte neplacerea de
moment ce rezulta din a spune «Nu». Cand am inteles acest lucru,
am decis sa-mi imbunatatesc mult capacitatea de a spune «Nu»''.
Despre a face ceea ce iti place, Buffet a spus: ,,Cand ie�i in
lume, cauta slujba pe care ai face-a daca nu ai avea nevoie de bani."
Zece ani mai tarziu, Spier a observat ca lectiile pe care le-a in
vatat au fast ,,mai putin despre investitii �i mai mult despre viata''. La
sfar�itul pranzului, Buffet a lasat un bac�i� enorm pentru ospatari.
4.30. Guy Spier �i sotia sa, Lory, la pranzul

de 650100 de dolari cu Warren Buffett
Banii sunt importanti, dar fericirea e totul. Singurul

motiv pentru care oamenii vor bani este ca ei cred ca i�i vor
cumpara cu ei fericirea. Cat ai fi dispus sa plate�ti pentru o
viata de extaz? Care e valoarea invatarii secretelor Celor 1 %
despre Iluminare? in vremurile trecute, pretul era mare. Tre
buia sa intri intr-o manastire, sa urci pe un munte indepartat,
sa renunti la toate placerile lumii �i sa-ti petreci mii de ore
in rugaciune.
Daniel Goleman scrie ca ,,meditatia este de secole apa
najul calugarilor �i calugaritelor". Trebuia sa renunti la lume,
sa �ezi la picioarele mae�trilor, sa faci penitente dure, sa
inveti ritualuri ezoterice �i sii te supui unor initieri complica
te. Procesul de inviitare a secretelor Celor 1 % dura multi ani.
Nu mai e a�a. �tiinta a democratizat fericirea. Multu
mitii descoperirilor pe care le-am facut monitorizand ritmul
cardiac, RMN �i EEG, aceste secrete sunt acum la dispozitia
oricui. Te poti bucura in fiecare zi de echivalentul spiritual al
unui pranz cu Warren Buffett.
Experienta misticii era candva misterioasii. Era o stare
subiectivii pe care cu greu o puteam descrie sau intelege.
Acum, o putem miisura in frecvente �i amplitudini. lntele
gem semniitura electromagneticii a creierului in extaz �i ori
cine poate fi antrenat sii o atingii. Oamenii obi�nuiti se pot
bucura de stiirile ie�ite din comun.
Nu numai atat: exersarea acestor stiiri conditioneazii
toate cele 24 de ore ale vietii tale zilnice. Davidson a consta
tat cii �i in timpul somnului creierul initiatilor e cufundat in
unde gamma inalte. Newberg spune cii Iluminarea ,,iti riis
toamii modul normal de procesare a lumii" �i cii vezi totul
cu alti ochi. Judith Pennington a descoperit cii, dupii ce in
viitau sii facii EcoMeditatie, incepiitorii ,,erau apoi capabili
sii ducii aceastii stare de con�tientii cu ochii deschi�i in viata
lor cotidianii".
Cu acest creier nou, cream circumstante noi in jurul nos
tru. Aducem bucurie, creativitate �i curgere in viata noastrii de
zi cu zi. Evadiim din capcanele mintii vechi, ale obiceiurilor
invechite, ale comportamentelor autodistructive �i conditio
niirii din copiliirie. Incorporarea secretelor Celor 1 % oferii mai
mult decat un creier extatic. Este fundatia unei vieti fericite.
• Continuumul stresului. Gande�te-te la stres ca la un conti

nuum, cu ro�u la un capat �i verde la celalalt. Chiar acum, unde te afli pe
aceasta linie? Seteaza-ti ceasul sau telefonul sa sune azi din ora in ora.
La fiecare ora, inregistreaza unde te afli pe spectrul de la ro�u la verde.
• Exercitiul binar. In timpul meditatiilor, saptamana aceasta,
observa daca e�ti sau nu Tn starea de extaz a creierului. Exista numai
doua posibilitati: fie e�ti, fie nu e�ti Tn aceasta stare. Tot ce nu e Tn
starea creierului Tn extaz este Tn afara ei! Adu-te Tnapoi de fiecare data
cand nu e�ti Tn ea, chiar daca te simti bine Tn afara ei. Corecteaza-te
mereu, ca sa revii imediat Tn extazul creierului.
• Exercitiu de intensificare. in timpul meditatiilor de sapta·
mana aceasta, observa orice senzatii fizice placute pe care le simti Tn
corp. lntensifica-le. Poate ai senzatia de iubire Tn inima sau un gadilat Tn
spatele ochilor. Dubleaza-1. Bucura-te de acea senzatie. Apoi, dubleaza
din nou. Exersand, vei constata ca poti sa ,,amplifici" aceste sentimente
ca sa produci o senzatie �i mai intensa de bine.
• Dawson Guided EcoMeditation: lntensificarea experientei me

ditative
• Calendarul retreaturilor Life Vision
• lnterviu audio cu dr. Dan Siegel, autorul cartii Creierul copilului
tau·
• lncantatia bunatatii iubitoare cu Julia �i Tyler
• Institute for the Awakened Mind
• Insight T imer Dawson Meditations
• Daniel Goleman despre practicantii avansati ai meditatiei pe
termen lung
'Traducere in limba romilna aparuta la Editura For You. (n.ed.)

Capitolul 5
MOLECULA EXTAZULUI
Creierul electrochimic
Creierul opereaza pe numeroase dimensiuni, printre

care cea electromagnetica. Putem monitoriza activitatile
electromagnetice ale creierului cu aparate ce masoara ener
gia, cum sunt electroencefalografele �i RMN-urile. 0 alta
dimensiune a activitatii cerebrale e cea chimica. Cea mai
faimoasa ecuatie din istorie este E = mc2, a lui Einstein; lite
ra E (pentru ,,energie") se afla de o parte a semnului egal, iar
,,materia" se gase�te de cealalta parte. Ca multe ecuatii din
fizica, �i aceasta functioneaza in dublu sens: materia poa
te deveni energie, la fel cum energia poate deveni materie.
Daca ardem carbune (materie), putem produce electricitate
(energie). Daca adaugam caldura (energie) in apa (materie),
apa i�i schimba forma din lichid in gaz (vapori). Fizicienii
concep experimente prin care transforma fotonii de lumina
(energie) in electroni (materie). 133
Cand undele cerebrate (energie) fluctueaza, sunt create
sau sunt distruse molecule de neurotransmitatori �i hormoni
(materie). Cand intram in starea de extaz a creierului, undele
cerebrale se modifica dramatic. Undele beta, marca stre
sului, practic dispar. Undele alpha, theta �i delta se extind.
Apar undele gamma, prezentate in Capitolul 4. Yorn afla mai
multe despre caracteristicile acestor ,,unde ale geniului" in
Capitolul 6.
Meditatia modifica tiparele de energie ale creierului,
ceea ce duce la modificari ale substantelor chimice pe care
le folose�te creierul pentru a transmite semnalele de la un
neuron la altul. Creierul in extaz produce o cascada de neu
rotransmi/atori Ji hormoni ce genereaza placere, scufun
diind creierul in compu�ii chimici ai extazului.
Am auzit cu to!ii de hormoni precum estrogenul �i
ocitocina �i de neurotransmitatori precum serotonina �i do
pamina. $tim ca sunt molecule puternice �i ca ne afecteaza
starile de dispozitie bune sau rele, insa putini oameni, chiar
�i dintre neurologi, inteleg cum func/ioneaza fmpreuna fn
timpul medita/iei, produciind stari mentale �i emotionale
modificate spectaculos.
5.1. Glandele endocrine

Creierul in extaz nu este doar starea electromagnetica
discutata in Capitolul 4, ci �i o stare chimica, asociata cu un
cocktail unic de hormoni �i neurotransmitatori. Acest amestec
e atat de putemic, incat transpune creierul intr-o stare de zbor
extatic care nu e realizabila in niciun alt mod. in capitolul de
fata, vom identifica fiecare ingredient al acestui cocktail, apoi
vom arata cum sa fii tu insuti barmanul. Vei afla cum sa creezi
acest amestec unic de substante ce produc extazul in creierul
tau oricand dore�ti. Bine ai venit la petrecere!
Moleculele emotiilor
Atat neurotransmitatorii, cat �i hormonii sunt mesageri

chimici, dar neurotransmitatorii comunica in interiorul sis
temului nervos, in timp ce hormonii stau la taclale cu fntre
gul corp.
Hormonii sunt produ�i de glandele endocrine - sau
glande cu secretie intema. Ele nu au nevoie de canale duc
tile pentru a-�i impra�tia hormonii in fluxul sangvin cand
i�i transmit mesajele. Hormonii sunt proiectati chimic sa se
difuzeze rapid in toate celulele corpului. Ia o pipeta plina cu
cerneala neagra, lasa sa cada o picatura intr-un pahar cu apa
�i vei vedea ca se impra�tie repede in solutie. La fel comu
nica �i hormonii cu toate celulele corpului, in doar cateva
secunde.
5.2. Difuzia in doar cateva secunde intr·o solutie

Hormonii pot actiona asupra unor celule aft.ate depar
te de glandele !or de origine. Imagineaza-ti-1 pe �eful tau
ca urla deodata la tine, stresandu-te. Glandele suprarenale,
de deasupra rinichilor, produc imediat cortizol �i epinefrina
(adica adrenalina). in 5 secunde, inima iti bate mai tare, iar
respiratia iti devine superficiala, pe masura ce hormonii ac
tioneaza asupra organelor 'indepartate.
Neurotransmiµtorii nu sunt meniti sa circule pe distan
te la fel de lungi. Ei circula doar pe distante microscopice,
'intre sinapsele sau spatiile dintre neuroni. 134
5.3. Molecule de neurotransmitator intr·o sinapsa
Aqiunea neurotransmitatorilor este foarte rapida, de

cateva milisecunde, 'in timp ce efectele hormonale se pot ex
tinde de la cateva secunde la cateva zile. 135 Atat neurotrans
mitatorii, cat �i hormonii, 'impreuna cu unele componente
ale sistemului imunitar, regleaza reactia ,,lupta sau fugi".
5.4. Cheie moleculara acostiind un blocant

Neurotransmitatorii cei mai cunoscuti sunt serotonina,
dopamina, norepinefrina, acetilcolina, glutamatul �i GABA.
Fiecare tip de neurotransmitator se leaga de propriul recep
tor aflat pe neuronul-tinta, ca o cheie in broasca. Unii neuro
transmitatori sunt excitatori, ei cresc activitatea neuronului.
Alti neurotransmitatori sunt inhibitori, adica scad nivelul de
excitare a neuronului. Glutamatul este neurotransmiµtorul
eel mai excitant 136, iar GABA (,,creierul pe valium" 137) este
eel mai inhibitor.
De�i au efecte dramatice, neurotransmitatorii sunt
compu�i din elemente moleculare simple, prezente in canti
tati mari �i nu e nevoie de prea multi pa�i pentru a fi produse
in corp, ceea ce le face sa fie imediat �i in orice moment
disponibile pentru sistemul nervos, sintetizabile in doar ca
teva secunde. 138
Neurotransmitatorii �i feminismul
in 1952, biochimista Betty Twarog, pe atunci in varsta de
numai 25 de ani, a facut o descoperire uimitoare intr·un laborator
de la Harvard. Nu �tia ca avea sa modifice cursul medicinei �i sa
devina .,punctul de pornire al revolutiei antidepresive" 139•
Twarog incerca sa rezolve una dintre enigmele �tiintifice for
mulate de Ivan Pavlov (faimos pentru cainele care saliveaza) in dis
cursul sau de acceptare a Premiului Nobel din 1904. 140 El specula
cu privire la ce ar putea cauza contractiile musculare ale tractului
digestiv. Twarog a descoperit neurotransmitatorul serotonina. La
vremea aceea, teoria �tiintifica sustinea ca exista doar doi neuro
transmitatori in corpul uman: acetilcolina �i epinefrina.
Nu cu mult timp inainte, Abbott Pharmaceuticals sintetiza
se o molecula denumita 5-hidroxitriptamina. Au fost trimise probe
mai multor oameni de �tiinta, printre care �i mentorului lui Twarog,
John Welsh, cu speranta ca oamenii de �tiinta sa-i gaseasca o
intrebuintare. Serotonina, forma in care se gase�te in natura 5-hi
droxitriptamina, fusese anterior identificata in alte parti ale corpu
lui uman: in intestin (in 1935141 ) �i in sange (in 1948).
Oenumirea de ,,serotonina" este o combinatie intre latinescul

serum (,,fluid apos" ), cuvantul ,,tonic" (medicament) �i sufixul chi·
mic ,,ina':
Urmandu-�i intuitia, Twarog a cautat serotonina in creierul
uman, contrar gandirii �tiintifice a vremii, care sustinea ca oamenii
sunt diferiti de alte mamifere �i ca creierul functioneaza indepen
dent de corp. Fara frica de a gandi original, Twarog a etichetat
aceste notiuni drept ,,pura idiotenie intelectuala". Ea a descoperit
ca serotonina functioneaza ca neurotransmitator in corpul uman
�i, trei ani mai tarziu, a identificat-o in creierul maimutelor, �oa
recilor �i cainilor. 142 Comunitatea �tiintifica dominata de barbati a
fast incantata? Nicidecum!
Twarog �i-a prezentat primul articol despre cercetarea ei
editorilor de la Journal of Cell Physiology. Nu doar ca stimata
publicatie nu I-a trimis catre revizuirea de specialitate, dar nu a
recunoscut niciodata ca ar fi primit studiul. Cand Welsh s-a intalnit
intamplator cu editorul revistei la o conferinta, acesta i·a spus
mentorului lui Twarog ca sub nicio forma nu le-ar fi cerut eminen
tilor sai speciali�ti revizori sa se apiece asupra lucrarii unei ,,fete
necunoscute" 143•
in 1954, biochimistul 0. Wayne Woolley, care lucra fara a ti
afectat de niciuna dintre aceste constrangeri, a publicat un arti·
col ce observa similitudinile chimice dintre LSD �i serotonina. 144 El
argumenta despre creier ca proceseaza in acela�i mod atat mole·
culele naturale, cat �i pe cele artificiale. Oupa publicarea acestui
articol �i a altar lucrari scrise de savanti barbati, a fast publicata
in sfar�it �i lucrarea lui Twarog, dobandind o parte din recunoa�
terea pe care o merita. Oar cu consecinte neintentionate: a dus la
raspandirea credintei ca problemele de sanatate mentala, precum
depresia �i anxietatea, tin de dezechilibre chimice din creier �i ca
tratarea lor necesita doar administrarea ingredientelor ce lipsesc.
Antidepresivele sunt numite inhibitori selectivi ai resorbti·
ei serotoninei (SSRI), ,,clasa de antidepresive ce actioneaza prin
cre�terea nivelurilor de serotonina din creier" , conform dictiona
relor. ldeea dezechilibrului chimic �i succesul comercial al medica
mentului Prozac, potentiator al serotoninei, au generat o masiva
industrie a medicamentelor. In tarile bogate, vanzarile de anti·
psihotice �i antidepresive au crescut de circa 50 de ori din 1985.
Practica de a prescrie aceste substante s-a extins la copii �i batrani.
Numarul de americani de varsta a treia care iau trei sau mai mul-
te medicamente psihiatrice s-a dublat de la inceputul anilor 2000.
lndustria genereaza venituri de peste 14 miliarde de dolari anual
pentru producatori. Pentru majoritatea pacientilor, studiile indica
beneficii minore, dar multe efecte secundare, printre care pierderea
functiei sexuale, apatie, insomnie, manie �i tendinte suicidare...
Cercetarile nu au demonstrat niciodata teoria dezechili

brului chimic, ideea ca administrarea unei substante exoge
ne poate produce sanatate mentala. 145 Medicul Ronald Pies,
editor-�ef al publicatiei Psychiatric Times, a declarat ca ,,le
genda dezechilibrului chimic ar trebui aruncata la co�ul de
gunoi cu tot cu rapoartele de cercetare proaste �i caricaturile
malitioase".
Psihoterapeutul Gary Greenberg, autorul volumului
Manufacturing Depression: The Secret History of a Modern
Disease, merge �i mai departe. El spune ca profesia psiho
logiei sufera de pe urma ,,invidiei fizicii". Ea clasifica tulbu
rarile mentale drept boli, folosind Manualul de Diagnostic
$i Statistica a Tulburarilor Mentale (DSM) ,,fiira nicio baza
�tiintifica reala" 146•
Ceea ce au aratat totu�i cercetarile e ca serotonina �i aJti
neurotransmitatori, precum dopamina �i GABA, au legatura
cu starea de spirit. Relatia nu e una directa, adica mai mult sa
1nsemne mai bine, iar mai putin sa insemne mai rau ori invers.
Starea de spirit �i sentimentul de bine sunt mai degraba legate
de proporfiile dintre neurotransmitatori, motiv pentru care eu
folosesc analogia cu un cocktail de compu�i chimici.
impotrivirea fata de femei a afectat �tiinta timp de mul
te decenii. Pandemia din 2020 este una dintr-un �ir de epi
demii cu tulpini de coronavirus. Exista sute astfel de tulpini,
se �tie deja despre 7 dintre ele ca produc infectii la oameni.
in 2002, coronavirusul SARS a ajuns titlu de prima pagi
na. In 2012, a fost riindul lui MERS. Primul coronavirus a
fost identificat in 1964 de catre June Almeida, virusologa
la Spitalul Sf. Thomas, din Londra. De�i era o supervedeta
in microscopia electronica, publicatia medicala catre care a
trimis ea articolul l-a respins ,,pentru ca revizorii au spus ca
imaginile pe care le-a ata�at sunt doar ni�te fotografii proaste
ale unor particule de virus gripal". Ca �i in cazul lui Betty
Twarog, pana la urma a fost recunoscut caracterul revolutio
nar al muncii lui June Almeida.
De�i neurotransmitatorii �i hormonii sunt derivate dis
tincte, unele molecule sunt capabile sa opereze in ambele
calitafi. 147 Norepinefrina (sau noradrenalina) e un astfel de
exemplu: glandele suprarenale o elibereaza in fluxul sangvin
ca hormon, iar sistemul nervos o elibereaza in sinapse ca
neurotransmitator.
Proportiile de hormoni, imbatranirea �i vitalitatea
Multi hormoni au denumiri pe care le folosim zi de zi.

Toata lumea are cate o idee despre ce este testosteronul, ce
face �i unde este secretat in corpul barbatesc. �i femeile pro
duc testosteron, dar in glandele suprarenale �i ovare. Prin
tre alti hormoni eliberati de glandele suprarenale se numara
cortizolul, epinefrina, DHEA �i norepinefrina. DHEA este
eel mai frecvent hormon din corp, asociat cu regenerarea
celulara �i comunicarea. Denumirea completa iti rupe limba:
dehidroepiandrosteron; ai nevoie de un doctorat numai ca
s-o p�onunti, a�a ca sa ramanem la DHEA.
In prelegerile mele spun deseori ca DHEA este ,,hor
monul tineretii" 148, pentru ca e asociat cu numeroase efecte
benefice antiimbatranire, inclusiv cu cre�terea masei muscu
lare, imbunatatirea densitatii osoase �i reducerea ridurilor.
Deficitul de DHEA e legat de cancer, diabet, boala coronari
ana, obezitate �i altele. 149
r--
;.
:

Structura moleculara a DHEA e similara cu a cortizo
lului, de�i cei doi compu�i produc reactii opuse in corp. Ca
�i in cazul neurotransmitatorilor, adesea e mai importanta
proporfia decat cantitatile absolute pe care le secreta cor
pul.150 �i poti schimba proportia pur �i simplu prin exercitii
de reducere a stresului, precum tappingul �i meditatia. E�ti
responsabil de propriul tau program antiimbatranire prin
simplul mod in care iti folose�ti starile de con�tienta!
5.5. Structura cortizolului Ji moleculele de DHEA sunt foarte similare
Opiumul fi cainii vagabonzi

Friedrich Wilhelm Adam Sertiirner s-a nascut in 1783, fiind
al patrulea dintre cei �ase copii ai parintilor lui. Dupa moartea pa
rintilor, el a devenit asistent la farmacia din ora�ul german Pader·
born. La inceputul anilor 1800, el a fost intrigat de proprietatile
medicinale ale opiumului, analgezic �i soporific folosit pe scara
larga de medicii din acea vreme.
Mintea curioasa a lui Sertiirner voia sa determine care dintre
substantele din macul de opium este ingredientul activ. Experimen·
tand pe caini vagabonzi �i pe propriul corp, el a izolat pana la urma
un ingredient alcaloid din ra�ina de mac. A numit compusul .,morfi
na", dupa Morpheus, zeul grec al viselor. Si-a publicat descoperirile
in 1803, cu o a doua descriere, mai comprehensiva, in 1817.
Odata cu dezvoltarea acului hipodermic, in 1853, morfina �i-a
gasit un vehicul eficient pentru a ti administrata in sistemul circu
lator uman. Dar medicii i-au remarcat rapid �i proprietatile adictive,
iar in 1914 Congresul Statelor Unite a aprobat Legea Narcoticelor,
a lui Harrison, precursoarea Legii substantelor controlate, din 1971,
pentru a reglementa fabricarea �i distribuirea substantelor adictive.
Compu,i exogeni ,i endogeni
Acest cocktail involburat de compu�i chimici este sin

tetizat in corpul nostru clipa de clipa. Endorfinele, de pilda,
sunt o familie de neurotransmitatori ce blocheaza durerea.
Cand producem mai multe endorfine, blocam senzatia
de durere.
Multe droguri sunt menite sa imite acfiunea compu
�i/or naturali ai corpului. Morfina e un asemenea exem
plu. Dezvoltata pentru a amorti senzatia de durere, ea imita
actiunea moleculelor naturale de endorfina din creier. En
dorfinele sunt ,,endogene", adica sunt produse in interio
rul corpului. Morfina este ,,exogena", deci extema. Putem
obtine substante chimice neurale, precum analgezicele, din
interiorul propriului creier �i corp sau din exterior, folosind
substante farmaceutice.
Moleculele exogene, precum opioidele, alcoolul, mor
fina �i medicamentele eliberate numai pe baza de reteta, sunt
eficiente pentru ca se fixeaza pe aceia�i receptori ca molecu
lele endogene produse de propriul corp. 151 Fiecare este ca o
cheie care se potrive�te in aceea�i broasca. Poate ca nu sunt
identice cu molecula endogena, dar sunt suficient de apro
piate incat sa se fixeze la receptor �i sa declan�eze aceea�i
reactie fizica.
THC (tetrahidrocanabinol), ingredientul activ din mari
juana, functioneaza in acela�i fel. Vom vedea in acest capitol
cum imita THC actiunea anandamidei, ,,molecula extazului"
endogena, in creierul nostru. Creierul poate sintetiza proprii
le cantitati de THC �i ne putem folosi de starea noastra de
con�tienta pentru a genera molecule ce produc acelea�i mo
dificari ale dispozitiei pe care le produc cocaina, MDMA
(sau ,,Ecstasy"), morfina, ayahuasca, psihocibina (ciupercile
magice) �i alcoolul. Toate deodata! Cercetarile uimitoare din
acest capitol 'iti vor arata cum sa devii extrem de fericit.
5.6. Morfina (dreapta) este eficienta pentru ca are o structura similara

cu a unei molecule opioide endogene (stiinga}, ceea ce ii permite sii se fixeze
la acelaJi receptor.
Cel mai popular drog legal din lume este alcoolul. El

catalizeaza eliberarea de neurotransmitator inhibitor GABA
�i, in acela�i timp, suprima actiunea neurotransmijatorului
excitator glutamat. Aceasta combinatie functioneaza rapid,
producand sentimentul de euforie, ,,zumzetul" asociat cu
starea de betie. 152 Alte droguri care stimuleaza GABA sunt
relaxantii musculari �i benzodiazepinele. Un exemplu de
succes este carisoprodolul, vandut sub denumirea comerci
ala incantatoare de Soma. Xanaxul �i Valiumul se numara
printre benzodiazepinele de larg consum. 153
Alcoolul determina �i cre�terea serotoninei �i, cand e
ingerat in cantitati mari, �i pe a beta-endorfinei, eel mai pu
ternic dintre analgezice. 154 Dupa cateva doze de alcool, beti
vul declara cu sinceritate: ,,Nu simt nicio durere." Heroina �i
opioidele eliberate pe baza de reteta se fixeaza �i ele pe ace
ia�i receptori ca unele endorfine endogene, precum beta-en
dorfina. Cocaina activeaza sistemul neurotransmitatorului
dopamina, iar nicotina actioneaza prin neurotransmitatorul
acetilcolina. Deci, toate aceste molecule exogene ne fac sa
ne simtim bine intrucat imita actiunea moleculelor endogene
ale senzatiei de bine. 155
, -
- -- -
- --- - - - -
------ -·-
Doua cai catre al ,aptelea cer
- Pentru ce sunteli aici? a intrebat doamna dr. Costello, cu

ochii caprui scanteind de inteligenta pe sub tichia chirurgicala.
- Ca sa dau �i sa primesc iubire. Sa ma conectez cu Uni
versul, cu inima imensa �i mintea deschisa in fiecare clipa! am
raspuns eu cu entuziasm.
A parut surprinsa. La cateva saptamani dupa incendiul din
Tubbs, eram in blocul pre-operator ca sa-mi tratez ranile suferite in
incendiu. Avusesem norocul sa cad pe mana unui chirurg minunat,
dr. Stewart, care imi explicase cu rabdare de mai multe ori deta
liile procedurii. Acum, era randul anestezistei, dr. Costello. M-am
gandit ca intrebarea avea menirea sa se asigure ca spitalul ii ofera
fiecarui pacient procedura corecta. Daca te afli in spital pentru
o opera1ie de cataracta, ar ti ru�inos sa prime�ti din gre�eala o
inlocuire de rotula. De aici intrebarea ,,Pentru ce sunteti aici?':
in timp ce ea i�i revenea din surpriza �i dadea sa deschida
gura ca sa ma mustre pentru raspunsul in raspar, am dat-o pe
spate cu:
- Sunt aici pentru reparatia herniei inghinale dreapta. Puteti
sa-mi povestiti despre anestezicul pe care mi-I administrali?
- 0 sa va faca sa va simtiti foarte bine, a raspuns ea, atenta
sa conecteze perfuzia.
$i chiar m·a facut. intr-un ocean de extaz, am devenit in·
con�tient dupa doar cateva clipe, iar 5 ore mai tarziu, eram acasa
dupa o operatie de succes. La ce nu ma a�teptasem era sa ma simt
atat de bine dupa aceea. Am plutit spre seara pe oceanul de extaz,
pana cand am adormit. A doua zi, m-am trezit simlindu-ma inca
extatic. Christine era alarmata. Era minunat ca nu sim1eam nicio
durere, dar sa fiu in al �aptelea cer? Parea nefiresc... Efectul s-a
atenuat in a treia zi �i a aparut durerea. inapoi pe pamant.
A�a am inteles de ce oamenii devin dependenti de opioide.
Sentimentul de extaz poate ti produs prin simpla inghitire a unei
pilule. Pentru prima data, experimentasem creierul in extaz din
tr-o sursa exogena. Era cu siguranta mult mai putina truda decat
10 000 de ore de meditatie.
Creieru/ Tn extaz 219
Meditatia a fost altfel dupa operatie. Am inceput meditatia
a treia zi avand dureri, dar, pe masura ce endorfinele mi-au inundat
creierul, durerea a disparut. M-am racordat la creierul in extaz de
cateva ori pe zi �i niciodata nu a trebuit sa deschid f laconul de
analgezice prescris. Am facut tapping, am rostit afirmatii pentru o
vindecare fulgeratoare.
Dr. Stewart a fost intr-adevar surprins cand a examinat locul
operatiei dupa o saptamana. Vindecare rapida �i fara durere. ,,Dro
gurile" din creier sunt la putere!
Cele 7 droguri ale extazului
Capitolul 4 ne-a aratat ca, atunci cand meditam, undele

noastre cerebrale, indicatorii activitatii neurale, se schimba
dramatic. Undele beta, induse de stres, scad in amplitudine.
Undele theta, cele vindecatoare, se amplifica, la fel �i unde
le delta, care induc conexiunea.
Undele de cea mai inalta frecventa, gamma, ,,se ridi
ca" pe marile delta, astfel ca incepem sa producem ,,unda
geniului", gamma, in cantitati mari. Meditatia antreneaza
creierul sa creeze o ,,punte alpha" intre frecventele con�ti
ente �i incon�tiente de beta �i gamma �i intre frecventele
subcon�tiente �i con�tiente de theta �i delta. 156
La fel cum undele beta, ale stresului, se asociaza cu
cre�terea hormonului stresului, cortizolul, celelalte unde
sunt �i ele asociate cu modificari ale nivelului de hormoni �i
neurotransmitatori. 157
Creierul in extaz stimuleaza eliberarea de compu�i chi
mici ai extazului. �tiinta a identificat pana acum eel putin
�apte. Ne vom ocupa de fiecare pe rand. Fiecare in parte ne
face sa ne simtim bine. Dar combina/i intre ei in cocktailul
produs de starile de flux meditativ, pot transpune creierul in
starea de extaz.
Dopamina: neurotransmitatorul motiva\iei
5.7. Dopamina: molecula motivatiei tale
Eliberarea de dopamina in creier este o parte a ,,siste

mului recompensei". E�ti ca un copil de �coala care prime�te
o acadea pentru ca a dat raspunsul corect la lucrare. Raspuns
corect = acadea. Raspuns gre�it = nu acadea. Dopamina este
legata de undele cerebrale theta.
Doua zone ale creierului fac parte din sistemul de re
compensa al dopaminei 158 : tegmentum, aflat langa trunchiul
cerebral, �i nucleus accumbens, asociat cu recompensa �i
motivatia, iar unii oameni de �tiinta considera ca face parte
din sistemul limbic cu rol in reglarea emotionala �i invatare.
Placerea stimuleaza neuronii tegmentali ce elibereaza
dopamina. Placerea produsa poate lua multe forme diferi
te, atat exteme, cat �i inteme, atat emotionale, cat �i fizice.
Placerile extreme, precum sexul, stimuleaza eliberarea de
dopamina. Chiar �i simplul gandul la sex activeaza sistemul
dopaminic al recompensei. La fel, anticiparea placerii de
alte tipuri, cum ar fi un premiu financiar, poate activa caile
dopaminice. 159
Substantele ce modifica starile mentale, precum alco
olul, heroina �i cocaina, stimuleaza eliberarea de dopamina
in nucleus accumbens. Cand dependentul doar se gande�te
sa se drogheze, este eliberata dopamina. La polul opus al
spectrului placerii �i recompensei, nivelurile dopaminei sunt
epuizate in durerea cronica sau in stresul cronic. 160
Robert M. Sapolsky, profesor de biologie �i neurologie
la Stanford �i autor al genialului volum Behave: The Biology
ofHumans at Our Best and Worst, descrie natura speciala a
dopaminei: ,,Dopamina nu e legata doar de anticiparea re
compensei. Ea alimenteaza comportamentul orientat catre
scop, de care e nevoie pentru a obtine acea recompensa...
Cu alte cuvinte, dopamina nu e despre fericirea data de re
compensa, ci despre fericirea data de actiunea de a obtine
recompensa." 1 6 1
Serotonina: neurotransmitatorul
sentimentului de bine
HO
5.8. Serotonina: molecula satisfactiei din corpul tau
Cea mai mare cantitate de serotonina e produsa intr-o

zona a trunchiului cerebral denumita nucleii rafe. Ea este
apoi trimisa catre nucleul accumbens, tegmentum, amigda
Ja �i cortexul prefrontal, actionand acolo impreuna cu do
pamina pentru a intari comportamentul orientat catre scop.
Motiveaza-te cu dopamina, atinge un scop �i vei simti fiorul
serotoninei chimice a sentimentului de bine!
Nivelurile crescute de serotonina sunt asociate cu sen
timentele de bine mental �i fizic 162 , iar cele scazute, cu agre
sivitate �i impulsivitate mai mare, atat in gandire, cat �i in
comportament, pana la actul suprem al sentimentului de rau,
al suicidului. 1 63 Serotonina se asociaza cu undele cerebrale
alpha �i se crede ca mediaza propoqiile dintre undele alpha
�i cele mai joase frecvente ale undelor theta �i delta. �i aici
conteaza propor/iile, nu cantita/ile absolute.
Oamenii au cautat efectele de senzatie de bine ale sero
toninei cu mult timp inainte de descoperirea din 1952 a lui
Betty Twarog. Structura chimica a serotoninei e similara cu
cea a psilocibinei, compus psihedelic ce induce euforie �i
halucinatii. Se gase�te in peste 200 de specii de ciuperci, de
unde �i renumele de ,,ciuperci magice".
Calatorind in timp pe ciupercile magice

De mii de ani, oamenii folosesc ciupercile pentru a se droga,
deoarece imita efectele neurotransmitatorului serotonina. Cele
mai vechi dovezi dateaza de acum 9 000 de ani. in picturile rupes
tre din Africa de Nord din acea perioada sunt reprezentate ciuperci
ca forma de ,,medicina sacra" din acea perioada. $i in Spania ve
cina, in pictura rupestra de la Selva Pascuala este reprezentat un
rand de ciuperci.
Departe, in America de Sud, ciupercile psihedelice au fost
probabil folosite de maya�i �i azteci. Se crede ca termenul aztec
teonanacat, tradus prin ,,carnea zeilor", semnifica o ciuperca haluci
nogena folosita in ceremoniile sacre. 0 statuie veche de 1800 de ani
descoperita in Mexic seamana cu o ciuperca din familia Psilocybe.
5.9. Sculpturi maya�e reprezentiind ciuperci

Ciupercile apar in creatiile artistice ale multor culturi, inclu
siv in a grecilor antici. 0 decoratiune funerara din marmura datand
din jurul anului 460 i.Hr. reprezinta doua femei cu capul aplecat
intr·o postura de raport intim, tinand in maini plante asemanatoare
cu ni�te ciuperci.
5.10. Decoratie funerara greceasca din marmura din Pharsalos, Thessalia
La sfar�itul anilor 1950, lumea occidentala a descoperit psi·

locibina. Gordon Wasson, bancher �i micolog amator, a cunoscut-o
cu ocazia unei excursii in Mexic, impreuna cu sotia sa, Valentina,
pe Maria Sabina, o curandero mazateca. Ea le-a dezvaluit secre·
tele �i experienta ciupercilor sacre. Ei au scris apoi despre experi
entele lor intr-un articol publicat in 1957. in revista Life. Articolul
lor, intitulat ,,Seeking the Magic Mushroom", a produs senzatie.
Wasson scria: ,,Ciupercile ne permit sa vedem mai clar decat pot
vedea ochii no�tri muritori pieritori, sa vedem dincolo de orizontu
rile acestei vieti, sa calatorim inainte �i inapoi in timp, sa intram
in alte planuri ale existentei, chiar �i (cum spun indienii) sa ii cu
noa�tem pe Dumnezeu." 164
Ciupercile iti inunda creierul cu un substitut al serotoninei �i
valul acesta te poate duce pana in ceruri. Nu-i de mirare ca de la
africanii din Epoca de Piatra pana la calatorii moderni, oamenii au
pretuit dintotdeauna acest puternic stimulent.
Norepinefrina: neurotransmitatorul trezirii
Unul dintre efectele norepinefrinei asupra creierului

este ascufirea atenfiei. 165 Cum am vazut mai devreme, nore
pinefrina/noradrenalina poate functiona atat ca neurotrans
mitator, cat �i ca hormon. Cand percepem stresul �i activam
reactia de fuga sau lupta, creierul produce explozii de nore
prinefrina, ce declan�eaza anxietatea. Dar secretia sustinuta
�i moderata poate produce �i rezultate benefice, de forma
atentiei accentuate, chiar euforie. S-a demonstrat ca �i me
ditatia produce o cre�tere a norepinefrinei in creier. 166 Doza
scazuta de norepinefrina e asociata �i cu unde cerebrale beta
reduse. Observa paradoxul: norepinefrina este asociata �i cu
anxietatea, �i cu atentia accentuata. Cum obtii destula ca sa
fii alert, dar nu prea multa ca sa nu fii stresat? Secretul este
sa te abandonezi.
OH
HO NH2
�
H04
5.11. Norepinefrina: molecula trezirii
Steven Kotler, coautor al caqii Stealing Fire, spune ca

neurocompu�ii stresului, precum norepinefrina, pregatesc
de fapt creierul pentru starile de curgere, de flux. La inceput,
meditatorul e frustrat de creierul Jui de maimuta. Dar daca
i se abandoneaza acestuia, in ciuda sporovaielii perpetue a
retelei modului implicit, intra in faza urmatoare de curgere:
concentrarea. I�i pacale�te biologia folosind experienta ne
gativa a mintii ratacitoare ca trambulina catre curgere.
Structura moleculara a norepinefrinei e asemanatoare cu
a veri�oarei sale, epinefrina. In timp ce epinefrina actioneaza
asupra mai multor zone din corp, norepinefrina actioneaza
exclusiv asupra arterelor. Cand sunt prezente simultan in
creier atat dopamina, cat �i norepinefrina, ele amplifica pu
terea de concentrare. Atentia devine ascutita, iar perceptia
se accentueaza.
Ramanerea in starea de alerta este o functie-cheie a cir
cuitului atentiei din creier, caci te mentine concentrat asupra
obiectului meditatiei 167 �i contracareaza mintea ratacitoare.
De asemenea, te impiedica sa devii somnoros, rise profesio
nal al multor practicanti ai meditatiei. Acest lucru se intam
pla pentru ca neurotransmitatorii placerii, precum serotonina
�i melatonina (al carei precursor e serotonina), te pot adormi
daca nu sunt neutralizati de norepinefrina generatoare a sta
rii de alerta. Din nou, propoqiile sunt cheia!
Ocitocina: drogul imbrati�arii
5.12. Ocitocina: molecula mangaierii
Ocitocina/oxitocina e produsa de hipotalamus, parte

din sistemul limbic. Cand sunt activati, neuronii din hipo
talamus stimuleaza glanda pituitara sa elibereze ocitocina in
fluxul sangvin. Astfel, chiar daca ocitocina e descarcata in
sange, ea are efecte �i asupra corpului, ceea ce ii da statutul
de hormon. Face parte dintr-un grup de molecule proteice
mici, denumite neuropeptide. 0 neuropeptida strans inrudita
este vasopresina. Toate mamiferele produc derivati ai aces
tor neuropeptide.
Ocitocina promoveaza ata�amentul intre oameni, e res
ponsabila de sentimentele mateme �i pregate�te fizic corpul
femeii pentru na�tere �i alaptare. Este eliberata prin atinge
rea fizica, dar �i prin intimitate emotionala. Ea faciliteaza
generozitatea �i increderea in grup. 168
Ocitocina e hormonul asociat cu undele lente lungi del
ta. Un cercetator care a studiat mai multi subiecti cu ajuto
rul unui electroencefalograf a descoperit ca atingerea fizica
stimuleaza cantitati mari de delta, anumite regiuni ale pielii
fiind mai sensibile. Cel mai putemic efect era produs prin
atingerile u�oare ale obrazului (tapping), a�a cum facem in
tehnicile de eliberare emotionala. 169 Acest tip de atingere
produce varfuri de 800% ale undelor delta!
Cuplurile proaspat indragostite experimenteaza niveluri
inalte de ocitocina, de aceea se ating frecvent �i fac sex des. 170
Nivelul de ocitocina are legatura cu capacitatea barbatului de
a avea erectie. 171 Este un drog tare, ca sa zicem a�a.
5.13. Cuplurile proaspat indragostite produc mari cantitiili de ocitocina
Grupurile sociale produc �i ele varfuri de ocitocina.

Sotia mea, Christine, picteaza in fiecare maqi cu ,,tribul ei
artistic", hranindu-�i ata�amentele cu acrilice, panze, ceai �i
ocitocina. Un grup de adolescente care chicotesc �i vorbesc
despre verzi �i uscate sunt o fabrica de ocitocina. Fie ca e
vorba despre motocicli�ti care joaca biliard intr-un bar, un
grup de studiu al Bibliei la o biserica sau chiar grupul de
Facebook Badly Stuffed Animals (cu peste 11000 de utili
zatori), activitatile care produc sentimentul tribal de aparte
nenta descatu�eaza sinteza de ocitocina.
Creierul orgasmic
Prin tehnologia de imagistica bazata pe rezonanta magneti

ca (RMN) �i tomografia cu emisie de pozitroni (PET), putem vedea
ce se petrece in creier in timpul orgasmului. Rezultatele prezinta
o imagine detaliata a paqilor din creier care se activeaza ori se
inchid �i ce hormoni acompaniaza fiecare stadiu al procesului. 172
lata ce au descoperit cercetatorii:
• Creierul tau ganditor se opre�te in timpul sexului. In mod
specific, cortexul orbitofrontal lateral, regiunea creierului ce re
gleaza luarea de decizii, rationamentul �i judecatile de valoare, se
dezactiveaza, luand cu el frica si anxietatea.
• in timpul orgasmului, z�nele ce se activeaza sunt hipota
lamusul (producatorul de ocitocina), talamusul (ce integreaza atin
gerea, mi�carea �i gandurile sexuale) �i substantia nigra (produca
toare de dopamina).
• Orgasmul e insotit de o eliberare de dopamina, ocitocina �i
prolactina. Ocitocina genereaza sentimente de apropiere, iar prolac
tina produce sentimentul de satisfactie pe care ii resimt oamenii
dupa orgasm (�i regleaza productia de lapte dupa na�terea fatului).
• Atat creierul barbatesc, cat �i eel femeiesc resimt efec
tele ocitocinei in timpul sexului, dar femeile continua sa elibereze
ocitocina �i dupa orgasm. A�a se explica de ce femeile prefera sa
ramana imbrati�ate dupa actul sexual.
• Serotonina este eliberata in creier dupa orgasm �i promo·
veaza relaxarea. Fiind veri�oara cu melatonina, neurotransmitato·
rul somnului, poate explica de ce multi barbati adorm dupa sex.
• Modul in care orgasmul iti stimuleaza creierul seamana cu
eel in care se activeaza cand asculti muzica preferata, cand te
droghezi, bei alcool sau joci jocuri de noroc. Sunt activate acelea�i
cai ale recompensei.
• Orgasmul cre�te f luxul sangvin din creier, ceea ce ajuta la

mentinerea sanatatii acestuia.
• Neuroplasticitatea ii permite creierului sa creeze noi trasee
ale orgasmului, independente de organele sexuale. Ciind oamenii
sunt paralizati de la briiu in jos, de pilda, ei au experienta orgasmului
prin stimularea altor parti a corpului, cum ar ti pielea bratului.
Atingerea nu da doar o senzatie de bine, ci poate pro
duce efecte vindecatoare invizibile, dar persistente in corp.
Ocitocina dezactiveaza glutamatul 173, eel mai excitant dintre
neurotransmitatori, facandu-te sa te simti mai calm �i mai
echilibrat emotional. Ea stimuleaza eliberarea de oxid nitric
in vasele de sange, imbunatatind circulatia. 174
Pentru a verifica efectele fizice ale ocitocinei, ni�te cer
cetatori au administrat teste psihologice �i fizice unui numar
de 34 de cupluri casatorite. 175 Jumatate au fost distribuite la
intamplare intr-un grup de control, care a tinut un jumal al
starilor lor de dispozitie �i al nivelului de afectiune fizica.
Grupul experimental a fost invatat sa foloseasca o tehnica
numita ,,ascultare prin atingere": se racordau la starea de
dispozitie a partenerului atingand gatul, umerii �i mainile.
Faceau acest lucru stand a�ezati spate in spate, dar �i fata
in fata. Barbatii �i femeile faceau cu randul in acordarea
,,ascultarii prin atingere". Au exersat timp de 4 saptamani
acasa, 30 de minute, de 3 ori pe saptamana, apoi au revenit
in laborator pentru al doilea set de teste. Cercetatorii au con
statat ca atingerea produce ocitocina, cum era de a�teptat.
Dar, circuland prin vasele de sange, declan�eaza produqia
de oxid nitric, care scade presiunea sangvina �i, astfel, efec
tele benefice persistau pe durata intregii zile.
Ocitocina produce ata�amente �i intre specii. Un studiu
a demonstrat ca, atunci cand o persoana interactioneaza cu
un caine, este eliberata ocitocina la ambele specii. 176 Nive
lurile cresc daca se privesc iubitor unul pe altul, la fel ca un
cuplu de oameni indragostiti. Cu cat schimbul de priviri e
mai indelungat, cu atat se elibereaza mai multa ocitocina,
stimuland �i mai mult comportamentul privirii.
Beta-endorfina: analgezicul natural
5.14. Beta·endorfina: molecula ta anti·durere
Glanda pituitara produce un analgezic putemic, be

ta-endorfina, care este �i o neuropeptida. Endorfinele se
ata�eaza la receptorii opioidici din creier �i diminueaza sau
blocheaza perceptia durerii. Substantele farmaceutice mor
fina �i codeina actioneaza in acela�i mod. Endorfinele sunt
insotite de unde cerebrale alpha �i theta.
Un studiu a constatat ca, atunci cand e injectata direct in
creier, beta-endorfina are o putere analgezica de peste 17 ori
mai mare decat morfina sintetica. 177 Un alt studiu a constatat
ca, injectata in vena, beta-endorfina e de 3 ori mai putemica. 178
Anandamida: molecula extazului
5.15. Anandamida: molecula extazului
Anandamida e cunoscuta �i ca substanµ bucuriei; a fost

denumita �i ,,marijuana creierului" �i ,,molecula extazului".
Cercetarile au demonstrat ca e implicata in generarea neurala
a placerii �i motivatiei. 179 Voi oferi detalii in sectiunea intitula
ta ,,Starea de extaz: sistemul endocanabinoid �i anandamida".
Anandamida e asociata cu undele cerebrale theta de
mare amplitudine �i cu exploziile de gamma, pe care le-am
analizat in Capitolul 4. Undele gamma sunt sustinute pe pe
rioade lungi de timp la practicantii experimentati ai medita
tiei, a�a cum vom descoperi in Capitolul 6.
Oxidul nitric: bomba de oxigen
N==o
5.16. Oxidul nitric: molecula energiei
Oxidul nitric este un radical liber, dar �i un gaz, �i e

produs in corp din nitrati vegetali din alimente, in combina
tie cu antioxidanti precum vitamina C. 180 Nu trebuie confun
dat cu protoxidul de azot (gazul ilariant). Importanta lui in
contextul discutiei noastre despre substantele ce ne afectea
za creierul consta in abilitatea sa de a imbunatati neuroplas
ticitatea cerebrala prin accentuarea fluxului de oxigen catre
cortexul somatomotor, regiune a creierului vitala pentru in
vatare �i memorie. 181
Majoritatea radicalilor liberi sunt daunatori pentru sa
natate, insa oxidul nitric in cantitati normale nu este. Printre
numeroasele sale beneficii se numara promovarea presiunii
sangvine normale, protectia impotriva infarcturilor miocar
dice, ameliorarea functiei imunitare, actiunea antibacteria
na, suprimarea inflamatiei, mentinerea echilibrului fluidelor
�i protectia impotriva diabetului. 182 Oxidul nitric este asociat
cu undele cerebrale alpha. 183
Relatia dintre undele cerebrale l?i neurotransmitatori
Nu trebuie sa tii minte detaliile acestor molecule, ci

doar sa intelegi ca energia din creier e asociata cu materia
sub forma ,,moleculelor emotiei", adica a hormonilor �i ne
urotransmiµtorilor. Procesul este inimaginabil de complex,
iar cartea de fata nu este un manual menit sa emita defini
tii biochimice definitive �i comprehensive, ci doar un ghid
pentru oamenii obi�nuiti care folosesc informatii generale
de bun simt.
Acestea fiind spuse, iata un ghid nesofisticat al asoci
erilor dintre energia ce curge prin creier sub forma undelor
cerebrale �i compu�ii chimici care o insotesc:
Unda cerebralii Neurotransmitiitorul

Gamma Anandamida
Beta Cortizol, norepinefrina
Alpha Oxid nitric, endorfine
Theta Dopamina
Delta Ocitocina
5.17. Asocierile dintre undele cerebrale ,i compuiiii neurochimici
Starea de extaz: sistemul endocanabinoid

l?i anandamida
Canabinoizii sunt compu�i psihoactivi ca produc bene

ficii medicale, dar �i senzatia de extaz. Canabinoizii extra�i
din plante, precum THC (care se gase�te in marijuana), sunt
denumiti fito-canabinoizi. Putini oameni �tiu ca �i corpul
nostru produce pe cale naturala canabinoizi. Ace�tia sunt
denumiti endocanabinoizi pentru a-i distinge de verii lor ex
tra�i din plante.
La fel ca in cazul neurotransmitatorilor, creierul nostru
are receptori specifici pentru canabinoizi - din nou metafora
cheii in broasca. Endocanabinoizii �i receptorii lor compun
ceea ce e cunoscut sub numele de ,,sistemul endocanabi
noid", cu rol in apetit, durere, inflamatie, somn, stres, dispo
zitie, memorie, motivatie �i recompensa. 184
Exista doua tipuri de receptori canabinoizi: tipul 1 (CB 1)
�i tipul 2 (CB2). Receptorii de tipul 1 sunt in principal in cre
ier �i sunt deosebit de den�i in ganglionii bazali, cerebel �i
hipocamp, regiuni cerebrale implicate in controlul membre
lor, postura �i echilibru, precum �i in invatare �i memorie.
Receptorii CB2 se gasesc in tesuturile imunitare, cum sunt
amigdalele �i splina. 185
Anandamidele sunt endocanabinoizii principali. Se lea
ga atat la tipul 1, cat �i la tipul 2 de receptori canabinoizi. in
timp ce THC este o molecula robusta, care nu se descompune
u�or, anandamida se descompune rapid. De aceea, starea de
extaz naturala se pierde u�or, pe cand cea exogena dureaza.
Nivelurile scazute de endocanabinboizi din corpul
uman au fost corelate cu depresie majora, tulburare de an
xietate generalizata, TSPT, scleroza multipla, tulburare de
deficit de atentie/hiperactivitate (ADHD), boala Parkinson,
fibromialgie �i tulburari de somn. 186
Beneficiile pentru sanatate ale activarii sistemului de
endocanabinoizi sunt extinse. Ele includ:
• Controlul stresului • Somn imbunatatit

• Reducerea anxietatii • lmpulsivitate redusa
• Cre�terea optimismului • imbunatatirea dispozitiei
• Concentrarea imbunatatita • Reducerea inflamatiei
• Reduceri masive ale hiperactivitatii • Mai putine dureri de cap
• Nivel de cortizol mai scazut • Activitate scazuta in amig·
• Neurogeneza crescuta dala, releul fricii din creier
• Jesut mielinic izolator mai gros in
jurul celulelor nervoase
Printre metodele de stimulare a sistemului de endoca
nabinoizi se numiirii consumul mare de fructe �i legume,
flavonoidele incetinind descompunerea canabinoizilor. En
docanabinoizi deosebit de puternici sunt uleiul de masline
(care regleaza receptorii CB 1 ), ceaiul verde (activeaza re
ceptorii canabinoizi), probioticele (stimuleaza sistemul en
docanabinoid), ciocolata neagra (contine anandamida) �i
alimentele bogate in acizi gra�i Omega 3 (care regleaza atat
CBI, cat �i CB2). 187
Sistemul de endocanabinoizi poate fi stimulat �i de com
portamentele tale: reducerea stresului (regleaza receptorii
CB l ), gimnastica (activeaza sistemul endocanabinoidic) �i
meditatia profunda (iti cre�te nivelul de anandamida). 188 Una
dintre cele mai distractive modalitati de a stimula producerea
de anandamida este atingerea. Atat intimitatea emotionala,
cat �i cea fizica elibereaza ocitocina. intr-o serie fascinanta
de experimente, Don Wei �i colegii sai de la Universitatea
Irvine, din California, au demonstrat ca ocitocina determina
niveluri mari de anandamida. 189 Angajarea in comportamen
te sociale declan�eaza ,,sernnalizarea anadamidica bazata
pe ocitocina" 190• Ce avantaj: doi neurocompu�i ai placerii la
pret de unul !
Lumir Hanus �i molecula extazului descoperita de el
la inceputul anilor 1990, dupa multi ani de cercetari asupra

calitatilor vindecatoare ale canabisului realizate in Cehoslovacia
natala �i in Statele Unite, in asociere cu lnstitutul National de
Sanatate, chimistul dr. lumir Hanus a primit o invitatie ce avea sa
schimbe cursul neuro�tiintei. Profesorul Raphael Mechoulam, eel
mai mare expert din lume in canabinoizi, l·a invitat sa se alature
echipei lui de la Universitatea Evreiasca din Israel, unde condu·
cea o cercetare revolutionara despre planta de canabis. Anterior,
Mechoulam izolase THC (tetrahidrocanabinol), compusul din ma
rijuana ce produce extazul. De�i Hanus planificase sa mearga la
lerusalim doar pentru un an, a ramas acolo definitiv. Din echipa

de cercetatori facea parte �i William Devane, expert american in
farmacologie moleculara, care descoperise receptorii canabinoidici
din creier.
Hanus s-a gandit ca avea sa-�i continue cercetarile pe care
le facea cu privire la proprietatile vindecatoare ale plantei, dar pro
fesorul Mechoulam I-a informat ca tinta lui era sa gaseasca un
ligand sau o molecula din creier ce se leaga la receptorii canabinoi
dici. Hanus i�i aminte�te: ,, Cand mi-a zis, aproape ca am cazut din
picioare. Mi-am zis ca e imposibil sa gase�ti acul in carul cu fan.
Dar ne-am apucat de treaba �i timp de un an am lucrat intens. " 191
La lerusalim, Mechoulam a formulat o intrebare-cheie: de ce
ar afecta o molecula derivata dintr-o planta, din canabis, o fiinta
umana? La urma urmei, evolutia plantelor �i a animalelor s-au se·
parat cu milioane de ani in urma. Raspunsul logic e ca trebuie sa
existe o molecula foarte asemanatoare in corpul uman, precum �i
liganzii care sa o citeasca �i sa o interpreteze.
La sfar�itul acelui prim an, pe 24 martie 1992, Hanus �i
Devane au gasit acul in carul cu fan: primul endocanabinoid cu
noscut din creierul uman. 192 Devane I-a botezat anandamida, de la
cuvantul sanscrit ananda ( ,,bucurie" sau ,,extaz").
Pentru a gasi raspunsurile corecte, trebuie sa-ti adresezi in·
trebarile corecte. De�i lui Hanus i s-a parut la inceput ca a cauta
o singura molecula ar fi ca �i cum ar cauta un ac in carul cu fan,
nu i-a luat decat un an sa o gaseasca - dupa ce Mechoulam i-a
adresat intrebarea corecta.
Descoperirea anandamidei a fost un moment de revo

lutie in �tiinta creierului, aratand cum creierul fabrica mo
lecule care practic nu sunt diferite de drogurile psihotrope.
Le obtinem endogen prin aceleafji sisteme de procesare mo
leculara ce administreaza �i drogurile exogene.
Receptorii canabinoidici au fost apoi descoperiti �i in
alte parti ale corpului, demonstrand ca drogurile au efecte
din cauza similitudinilor lor cu moleculele endogene. S-a
demonstrat ca starile emofionale elevate descrise de mistici
nu sunt doar ni$fe fantasme subiective, ci se bazeaza pe in
teracfiuni moleculare obiective, masurabile �i cuantificabile.
lngredientele pentru cocktailul extazului
Cercetarile arata ca .fiecare dintre cei 7 compu$i neu

rochimici ai extazului este asociat cu meditafia. Un raport
de revizuire �i sinteza a literaturii de cercetare a constatat
cre�teri ale serotoninei, GABA, vasopresinei �i melatoni
nei. Nivelurile de dopamina ale practicantilor de meditatie
cresc cu 56%. 193 Cortizolul scade drastic, iar norepinefrina
are tendinta descrescatoare pana la niveluri corespunzatoare
atentiei concentrate in absenta anxietatii. Se modifica ritmul
productiei cerebrale de beta-endorfine. Ocitocina cre�te, mo
bilizata de sinteza de anandamida din nucleus accumbens. 194
Multe studii 195 arata ca meditatia stimuleaza productia
de oxid nitric 196, oferindu-le practicantilor meditatiei bene
ficiile pentru sanatate ale circulatiei sangvine �i neuroplas
ticitatii cerebrale imbunatatite. Eliberarea de oxid nitric
este strans legata de produqia de anandamida; astfel, medi
tatia �i alte activitati care reduc stresul pot stimula sinteza
ambelor substante. 197
Anandamida amelioreaza �i functia cognitiva, motiva
tia, invatarea �i memoria 198 , in timp ce stimuleaza cre�terea
numarului de neuroni din centrii cerebrali ce regleaza aceste
funqii. Creierul in extaz este un creier care invata; medi
tatia cimenteaza experientele care ne dau stari de bine in
circuitele creierului prin cre�terea neuroplasticitatii. Anan
damida elibereaza organismul �i de anxietate, �i de depresie,
stimuland apropierea �i conexiunea cu altii.
5.18. Singurul mod pentru a obtine cele mai placute substante neurochimice
care iti umbla prin creier toate in acela�i timp este starea de curgere extatica
pe care o atingi in meditatia profunda
Literatura �tiintifica aratii ca nivelul de ocitocina cre�te

in timpul meditatiei. A�a cum am vazut mai devreme, ea de
clan�eaza eliberarea de oxid nitric �i de anandamida199 , oferin
du-i persoanei care mediteaza o tripleta de compu�i cerebrali
ai placerii. Fiecare dintre ace�ti compu�i neurochimici produc
placere luati separat �i ii poti obtine prin activitati ce le stimu
leaza productia; ele pot sa-ti produca unul sau doua, dar nu tot
pachetul de $apte fntr-unul. De pilda, dependentii au pofta de
doza �oc de dopamina, in care Ii se scufunda ganglionii bazali
cand iau o pilula, dar starea de alerta asigurata de obicei de
catre norepinefrina este amortita.
Deltaplanoristul obtine o doza mare de epinefrina cand
sare de pe muntele Jungfrau din Elvetia, dar serenitatea
serotoninei o face sa se dizolve. Mama obtine o descarcare
de ocitocina cand i�i imbrati�eaza bebelu�ul, dar ii lipsesc
beneficiile motivationale ale dopaminei. Ridicatorul de gre
utati care face un antrenament intensiv experimenteaza o
descarcare de oxid nitric prin exercitiile <lure, dar nu obtine
in amestecul sau �i o explozie anandamidica, producatoare
de revela!ii. Triatlonistul resimte ,,extazul alergatorului" �i
uita de durerile de genunchi cand intra in actiune beta-en
dorfina, dar nu obtine �i legarea asociata cu ocitocina.
O singura activitate stimuleaza creierul sa produca toa
te cele 7 substantele simultan: starea extatica de curgere, de
flux. Cea mai scurta cale catre ea e meditatia profunda, bazata
pe undele alpha. Cand le amesteci pe toate intr-un singur
cocktail, rezultatul este euforia.200
Sa vedem: cum ar arata combinatia primelor litere ale
fiecarei substante? Serotonina, ocitocina, norepinefrina, do
pamina, anandamida, oxid nitric �i beta-endorfina? Doar de
dragul distractiei, sa le combinam �i sa numim amestecul
special al cocktailului nostru SONDANoBe. Aceasta e for
mula magica a cocktailului care, produs in corp in propoqiile
corecte, ne inunda creierul cu compu�ii chimici ai extazului.
Cum sate ,,droghezi" din propria productie
Cand meditez, simt momentul in care fiecare substanta

din cocktail intra in actiune. Mai intai, folosesc tappingul ca
sa ma eliberez emotional de tot ce e negativ: ganduri, emo
tii, energie. Acest lucru imi scade masiv nivelul de cortizol
�i suprima undele cerebrate beta inalte, ale stresului. Acum,
am un substrat molecular in creierul meu pe care pot sa con
struiesc o experienta meditativa profunda �i concentrata.
Apoi, inchid ochii �i ma concentrez. Se activeaza do
pamina cand anticipez premiul pe care urmeaza sa-1 primesc
in curand prin prepararea deliciosului cocktail de hormoni �i
neurotransmitatori. E stimulat sistemul recompensei dopami
nergice din creier �i intra in functiune ,,invatarea corporala"
a procesului de meditatie, stocata in ganglionii bazali, care
memoreaza actiunile efectuate frecvent. Ingredientul nr. 1.
Mintea incepe sa rataceasca. La e-mail. Prima intalnire
a diminetii. Replica haioasa din filmul pe care I-am vazut
aseara. Un termen de predare depa�it. La naiba, sunt deja
departe in afara zonei, cortizolul cre�te �i nu meditez decat
de 5 minute! Dopamina ma readuce in concentrare, ajutata
de norepinefrina. Sunt motivat. Vreau creierul in extaz mai
mult decat vreau bucla nesfar�ita a spectacolului egoului. Ma
intorc la centrare. Cortizolul se prabu�e�te. Ahhh, m-am in
tors. Norepinefrina imi stimuleaza atentia. Ingredientul nr. 2.
Apoi, observ ca simt disconfort in corp. Un gadilat in
genunchiul drept. 0 durere de mijloc. Burta imi bolborose�
te pentru ca este goala. imi indrept con�tient mintea rataci
toare inapoi la starea de concentrare. Sincronizati din nou,
neuronii mei secreta beta-endorfina, care mascheaza dure
rea. Disconfortul scade dramatic �i a fi in corpul meu mi se
pare acum minunat. Ingredientul nr. 3.
Ma racordez la fiecare fir arhetipal ce ma ghideaza. Fe
cioara Maria. Kwan Yin. Vindecare. Putere. Frumusete. inte
lepciune. Ma imaginez meditand in mijlocul unui camp plin de
milioane de sfinti. Sunt pierdut in extazul creierului, cand de
vine activa serotonina, drogul satisfactiei. Ingredientul nr. 4.
Ma simt una cu Universul. Ocitocina incepe sa curga,
in timp ce eu ma conectez cu Totul. Ingredientul nr. 5.
Sunt eliberate oxid nitric �i anandamida. Ingredien
tele nr. 6 �i nr. 7. Plutesc in afara corpului meu pe un nor de
extaz. Vad stele �i lumini �i aud muzica, in timp ce proprie
tatile serotoninei, asemanatoare cu ale psilocibinei, imi de
clan�eaza halucinatii in creier. Acum am in cap tot cocktailul
extatic de SONDANoBe.
5.19. Experientele mistice extatice sunt intalnite in mod obi�nuit

de-a lungul istoriei. in 1601, pictorul renascentist Giovanni Baglione
a pictat Extazul Sfantului francisc.
intregul corp incepe sa-mi tremure de extaz, in timp ce
sinapsele imi sunt inundate de �i mai multa anandamida. Nu
degeaba misticii religio�i din secolul al XIX-lea erau numi!i
�i ,,Tremuratori" sau ,,Cutremuratori" (Shakers sau Quakers).
Savurez extazul orgasmic al creierului in extaz in timp ce
cocktailul SONDANoBe imi curge prin corp �i creier. Raman
a�a 20 sau 30 de minute, uneori cate o ora intreaga.
Ma pregatesc sa inchei meditatia, recad in corp �i des
chid ochii. SONDANoBe mi-a transformat creierul �i, im
plicit, �i perceptiile. Lumea pare rafinata. Aerul vibreaza de
viata. Culorile lucesc cu intensitate. Lumea este o sursa ne
sfar�ita de miracole. Ziua mi se pare un dar al cosmosului.
Sunt bucuros ca un copil care deschide o cutie cu jucarii.
Inima imi explodeaza de recuno�tinta. Pentru aerul
sclipitor pe care il respir. Pentru miracolul de a avea corp de
om. Pentru ca sunt capabil sa merg, sa alerg, sa rad, sa ma
joc. Pentru planeta uimitoare pe care traiesc. Pentru misterul
de a fi una cu Universul, fiind in acela�i timp una cu comu
nitatea mea pretioasa de fiinte umane.
Cum poate fi cineva atat de binecuvantat? Magnitudi
nea gratiei e mai mare decat pot suporta inima �i mintea mea
�i imi cople�e�te capacitatea de a primi. Lacrimi de profunda
recuno�tinta imi curg pe obraji. Prolactina imi dezlantuie va
luri de satisfactie fizica in corp.
Ma pregatesc sa infrunt ziua care incepe, substantele
extazului inca imi alearga prin corp. Mi-am primit ,,doza"
zilnica de SONDANoBe �i incep ziua de lucru intr-o stare
minunata. In extaz, moleculele ce induc placerea nu dan
seaza singure prin creier �i corp, ci impreuna, intr-o sinteza
glorioasa de armonie moleculara.
Lacrimi de extaz imi curg pe chip

de Toni Tombleson
,,Tot ce pot sa spun este «OHO»! Am meditat des in ultimul an

�i niciodata nu am avut experienta pe care tocmai am trait·O urmand
indicatiile audio de EcoMeditatie. imi petrec probabil 99% din zi

plina de anxietate, frustrare, frica �i furie, pur �i simplu epuizata
de responsabilitatile parinte�ti �i ale vietii. Ma indoiam ca pot avea
vreo experienta de iluminare �i imi tot spuneam: ,,Nu faci decat
sa-ti pierzi timpul, tu nu poti ajunge in acel loc din tine, ai incercat
de milioane de ori pana acum."
Dar cand am trimis raza de iubire din inima mea, instantaneu
am inceput sa rad �i lacrimi de incantare pura mi-au umezit ochii.
A fost absolut uimitor �i voi face EcoMeditatie in fiecare zi. Sa
simt atat de multa iubire �i atat de multa incantare este visul meu.
Multumesc din nou! ! ! ! !
Am fost atat de incantat cand Toni mi-a trimis povestea

ei, inspirata de cartea mea De la minte la materiel La fel a
fost �i cand Juliane, a carei poveste e redata in continuare,
a venit sa discute cu mine dupa un atelier. Atat de multi oa
meni, la fel ca ele, s-au simtit capabili sa adopte o practica
regulata de meditatie!
Cand faci ca ceva sa fie u�or, cum este EcoMeditatia,
oamenii simt schimbarile in corp. Observa ca extazul creie
rului este accesibil. Simt fiorul produs de substantele placerii
�i se simt bine, intelegand ca au puterea sa recreeze aceasta
stare in fiecare zi. Acum inteleg ca pot atinge stari elevate cu
ajutorul substantelor pe care le sintetizeaza in propriul cre
ier/corp. Nu ai nevoie de droguri, de surse exogene, ci poti
ajunge in extaz cu SONDANoBe oricand dore�ti, fara stari
de sevraj.
SONDANoBe creeaza dependenta benefica. Nu ai ne
voie de vreun angajament de Anul Nau ca sa meditezi in
fiecare zi. Nu ai nevoie de alarme pe ceas care sa-ti reamin
teasca sau de semne pe calendar. Nu trebuie sa juri solemn
sau sa-ti gase�ti un partener care sa te responsabilizeze. Nu
vrei nimic altceva decat sa retraie�ti experienta acelei stari
euforice in fiecare zi. E�ti la fel de dependent ca �i depen
dentul de heroina, dar tu e�ti dependent de un obicei care nu
iti aduce decat beneficii!
Creierulin extaz 241
Nouazeci de zile de anandamida

de Juliane Robins-Bass
Am folosit inregistrarile tale de EcoMeditatie de pe aplicatia
Insight Timer timp de 90 de zile la rand. S-a schimbat totul!
lnainte, de ciite ori incercam sa meditez, nu faceam deciit
sa devin �i mai frustrata. inchideam ochii �i toate problemele cu
care ma luptam mi se aprindeau in minte. Am incercat mantre, am
incercat bunatatea iubitoare, am incercat sa-mi privesc giindurile.
Asta era u�or, doar ca erau ghemuri intregi de giinduri. Pur �i sim
plu, sareau de la un lucru la altul. Faceau ca mintea de maimuta sa
para calma. Citeam carti �i ma duceam la cursuri, dar nu reu�eam
sa meditez cu regularitate.
EcoMeditatia a functionat de la prima incercare! Am urmat
instructiunile din inregistrare �i in 5 minute eram acolo. M-am
simtit atiiiiaat de bine! A�a ca am decis ca vreau sa tac asta in
fiecare zi, in urmatoarele 90 de zile, �i sa nu sar nicio zi. hi ascult
vocea in fiecare dimineata, uneori �i seara.
Nu pot sa cred ce persoana am devenit! Sunt mult mai putin
stresata ciind interactionez cu pacientii mei. Sunt mai amabila cu
iubitul meu sot �i cu copiii mei. Problemele digestive mi s-au cal
mat. Ma simt bine chiar �i in trafic, care inainte imi dadea atacuri
de panica.
Am unele regrete cu privire la toti anii pe care i-am irosit in
cerciind alte lucruri �i mi-a� fi dorit sa �tiu de meditatia asta ciind
am inceput facultatea �i am inceput sa sufar de anxietate. Dar o
am acum �i voi continua sa o folosesc pentru totdeauna!
Cu cocktailul la pachet
Cred ca am demonstrat convingator cum creierul in

extaz te face sa te simti bine - extrem de bine. Dar care e
importanta lui in viata de zi cu zi? Un sceptic de la una din
tre conferintele mele a intrebat: ,,Toate suna foarte egoist.
Oamenii a�tia fug de lumea in care ne mancam unii pe altii,
din realitatea cotidiana, disparand in tara nebunilor cu capul
in nori. E dragut pentru ei, dar cum contribuie o persoana
extaziata la binele societati?"
Ne arata studiile: mult. Creierul in extaz produce o
cre�tere masiva a productivitatii, creativitatii �i capacitatii
de rezolvare a problemelor. Creierul in extaz inseamna mult
mai mult decat o ora de extaz pe cap de om care meditea
za. Efectele se extind in celelalte 23 de ore ale vietii coti
diene, a�a cum am vazut deja in Capitolul 4. Cercetatorii
constata prin RMN ca inundarea creierului cu SONDANo
Be conditioneaza functionarea pentru tot restul zilei. 201 Cei
care mediteaza nu sunt mai impacati, concentrati �i creativi
doar in timpul meditafiei, ci sunt mai creativi, productivi �i
plini de resurse pe parcursul intregii zile. Starile meditative
alpha profunde lipsite de efort produc ,,curgerea" sau ,,a fi in
zona"202• In curgere/flux, cortexul prefrontal se dezactivea
za, i�cepe dansul moleculelor, deci cre�te creativitatea.
In laboratorul de bioinginerie de la Universitatea Co
lumbia, cercetatorii folosesc electroencefalograme pentru a
obtine feedback de la utilizatori angajati intr-o sarcina soli
citanta: pilotarea unui avion in realitatea virtuala. Ei au con
statat ca excitatia emotionala afecteaza perforrnanta. Cand
suntem calmi, cand cortexul prefrontal dorsolateral calmea
za sistemul limbic, functionam mai bine decat atunci cand
suntem agitati. 203
Comentand cu privire la unul dintre studiile publicate
in Proceedings of the National Academy of Sciences, Paul
Sajda, profesor de inginerie biomedicala, observa ca ,,intrea
ga chestiune a modului cum putem intra in zona, fie ca e�ti
aruncator la baseball, agent de bursa sau pilot de vanatoare,
a fost intotdeauna un mister. Putem folosi feedbackul gene
rat de activitatea propriului creier pentru a ne schimba starea
de excitare astfel incat sa ne imbunatateasca semnificativ
perforrnanta in sarcinile dificile - a�a putem sa executam
acea lovitura ca�tigatoare sau sa aterizam pe puntea unui
portavion fara sa ne prabu�im".
5.20. Starea de .. a fi in zona" de curgere ili imbunatiite�te

dramatic performanta
Compania de consultanta intemationala McKinsey a

realizat un studiu204 cu durata de un deceniu in care a testat
lideri de top carora li s-a cerut sa rezolve probleme de strate
gie dificile. in starile de curgere, performanta participantilor
a crescut cu 500%, deci o cre�tere de cinci ori. Poti intra
in curgere/flux prin meditatie sau activitati de inalta perfor
manta. Steven Kotler, de la Flow Genome Project, spune ca,
,,neurobiologic, ei sunt in exact aceea�i stare".
Un studiu al Agentiei Apararii pentru Proiecte de Cer
cetare Avansate a folosit neurofeedbackul pentru a le induce
stari de curgere/flux soldatilor. 205 Capacitatea lor de a rezol
va probleme complexe �i de a excela in abilitati noi a atins
490%! Un test facut la Universitatea din Sydney a constatat
ca studentii rezolvau o problema conceptuala de 8 ori mai
bine cand erau in curgere. 206
A�adar, dansul extazului tau poate continua mult timp
dupa ce ie�i din meditatia ta matinala. SONDANoBe i!i in
fuzeaza ziua cu stare de bine �i cu abilitatea accentuata de a
ajunge la solutii creatoare pentru orice provocari aparute in
cale. Dr. Teresa Amabile, profesoara la Harvard, a descope
rit ca oamenii sunt mai creativi in starea de curgere nu doar
cand se afla in aceasta stare, ci timp de 24 de ore dupa ce o
experimenteaza.207
Abordarea problemelor dificile necesitii sa pastrezi In
minte, In acela�i timp, mai multe idei �i sa nu fii ata�at rigid
de niciuna dintre ele, a�a cum am vazut In Capitolul 3. Unele
pot fl chiar reciproc exclusive. Cand ne distantam de mintea
noastra locala in timpul meditatiei, spatiul perceptiv ni se
deschide. Oamenii aflati in curgere/flux pot pastra in minte
mai multe optiuni in acela�i timp.
Kotler observa ca acest lucru ,,inllitura filtrele pe care le
aplicam in mod normal influxului de informatii" �i ne sliibe�te
identificarea cu o realitate fixa unicii. Acest lucru extinde in
mare miisurii marja de posibilitati cu care poate jongla min
tea noastra, deschizandu-ne creativitatea �i productivitatea.
Meditatia produce un creier de foaltii performantii, capabil sa
rezolve probleme grele, a�a cum vei descoperi in Capitolul 8.
Trage aer adanc in piept �i gande�te-te o clipii la via
ta ta! Imagineazii-ti cii e�ti cu 500% mai capabil sii rezolvi
probleme complicate. Imagineazii-ti cii e�ti cu 490% mai bun
la Inviitarea de noi abilitati �i de 8 ori mai bun la sarcini ab
stracte. Este o superputere mentala! Cum ar arata starea ta de
sanatate, munca ta, via/a ta amoroasa �i finan/ele tale daca
ai avea aceasta superputere? Probabil ca mult mai bine decat
acum. Chiar �i numai aceste cifre ar trebui sa fie mai mutt
decat rezonabile pentru a-ti cultiva obiceiul de a medita zilnic.
La fel ca drogurile
,,Psihotropic" e termenul ce desemneazii drogurile care

iti altereazii starea mentalii. Am viizut cum functioneazii ele
ata�andu-se de acelea�i locusuri ale receptorilor ca �i mole
culele pliicerii endogene produse in corp. Existii cateva cla
se de psihotrope, fiecare stimuland un punct anume de locus
receptor. Psihedelicele LSD, psilocibina �i dimetiltriptaminii
(DMT) activeaza receptorii serotoninei208 �i norepinefrinei.
Canabinoizii din marijuana acosteaza la receptorii ananda
midei.209 Halucinogenul ayahuasca, LSD �i psilocibina acti
veazii receptorii serotoninei, intr-o combinatie de doua plante
cu proprietati diferite.210 Frunzele buruienii Psychotria viridis
contin de fapt DMT, in timp ce coaja vitei tropicale Banis
teriopsis caapi e folositii pentru inhibitorii monoaminoxida
zei (MAOI), care impiedicii descompunerea DMT in stomac,
permitandu-i sii fie absorbita in fluxul sangvin, sii circule panii
la creier �i sii producii halucinatii.
MAO este o enzimii ce descompune norepinefrina,
serotonina �i dopamina. Clasa de medicamente antidepre
sive cu comercializare controlatii cunoscute ca inhibitori ai
MAO sau MAOI impiedicii aceastii metabolizare, la fel ca
MAOI din ayahuasca, �i o potenteazii sii activeze serotonina.
Fiziologic, calea ciitre extaz este aceea�i indiferent dacii
e indusii de droguri, meditatie sau alte experiente ce iti mo
dificii mintea.211 Chris King, autorul cartii The Cosmology of
Conscious Mental States, observii ca ,,cercetarile care explo
reaza starile de meditatie �i de devotiune religioasa arata ca
aceste stari intra intr-un spectru fiziologic la fel de clar �i de
natural ca �i starile induse farmaceutic".
Hamlet pe ha�i�
Era oare William Shakespeare drogat ciind �i-a scris nemuri·
toarele piese �i sonete?
De ciind un studiu publicat in South African Journal of
Science a pus problema acestei posibilitati, au tot aparut �i dispa
rut controverse de-a lungul timpului cu privire la aceasta intrebare.
Antropologa Francis Thackeray, de la Universitatea Witwaters·
rand, �i colegii ei au folosit o tehnica de investigare medico-le
gala, spectrometrie de masa cu cromatografie pe gaz, pentru a
analiza fragmentele a 24 de pipe de tabac din secolul al XVII-lea
din Stratford-upon-Avon, inclusiv ciiteva gasite in gradina lui
Shakespeare.212 Cercetatorii au descoperit canabis in 8 dintre pro·
be, in eel putin 1 au gasit nicotina, iar in 2 probe, cocaina peruvi·
ana. Profesorul Thackeray a constatat ca ,,patru dintre pipele cu
canabis proveneau din gradina lui Shakespeare".
5.21 . .inalt" creativul William Shakespeare
Thackeray sugereaza ca lucrarile lui Shakespeare ar contine

indicii cu privire la consumul de marijuana. De exemplu, in Sonetul
76 gasim ,,inventia dintr·o buruiana cunoscuta", care s·ar putea
referi la consumul de ,,iarba" (canabis) de catre Shakespeare pen
tru a-�i accentua scrierea creativa ( ,,inventia"). Dupa ce Thackeray
a publicat cercetari noi, revista Time a alimentat dezbaterea cu un
articol intitulat ,,Scientists Detect Traces of Cannabis on Pipes
Found in William Shakespeare's Garden':
Atunci, de ce sa nu folosim droguri?
Daca poti obtine toate aceste stari minunate ale creie

rului in extaz folosind ayahuasca, peyote, marijuana, LSD,
Ecstasy, OxyContin �i alte droguri psihotrope, de ce sa nu
inghiti pur �i simplu o frunza sau o tableta ori de cate ori
vrei sa te simti in extaz? Nu trebuie sa fii matematician ca sa
compari nivelul de efort necesar pentru initia!ii in meditatie
(vezi Capitolul 3) cu consumatorii de mac (vezi Capitolul 5)
�i sa te gande�ti: ,,Hmmm... 10000 de ore de meditatie ver
sus o pilula. De ce nu pilula?" iti raspund in doua cuvinte:
efectele secundare. Bucuria indusa chimic are un pret - unul
foarte mare. Foarte, foarte mare! Atat de mare, incat te vei
gandi de doua ori daca sa iei a�a ceva dupa ce cite�ti ce spu
ne �tiinta despre consumul de droguri.
Un studiu a constatat ca adolescentii care fumeaza doar
2 jointuri de marijuana prezinta modificari ale creierului.213
Nu 2 ani de fumat sau deceniile in care unii adulti raman
agatati. Vorbim doar despre 2 jointuri. 0 echipa de cerceta
re condusa de dr. Gabriella Gobbi, profesoara �i psihiatra la
Centrul pentru Sanatate al Universitatii McGill, din Montre
al, a descoperit ca adolescentii care consuma canabis au un
rise de depresie mai mare cu aproape 40% �i ideatie suicidara
cu 50% mai mare la varsta adulta.214 Dr. Gobbi afirma: ,,Dat
fiind numarul mare de adolescenti care fumeaza canabis, ris
cul in populatie devine foarte mare. Circa 7% dintre cazurile
de depresie sunt probabil legate de consumul de canabis in
adolescenta, ceea ce se traduce in peste 400000 de cazuri."
Cercetarea care a dezvaluit aceste cifre surprinzatoare
nu a fost un singur studiu cu privire la consumul de marijua
na la adolescenti, ci o metaanaliza care a revizuit 11 studii cu
un total de 23 317 de subiecti adolescenti urmariti pe parcur
sul perioadei adulte a vietii lor. Mai mult, echipa lui Gobbi
a revizuit numai studiile care ofereau informatii cu privire la
nivelul de depresie al subiectilor anterior consumului de ca
nabis. ,,Am luat in considerare numai studii care au controlat
factorul depresie [preexistenta]", a zis dr. Gobbi. ,,Ei nu erau
depresivi inainte de a consuma marijuana, deci probabil ca
nu au folosit-o ca automedicatie." Consumul de marijuana a
precedat depresia.
Descoperirile specifice ale cercetarii lui Gobbi cuprind:
• Riscul de depresie asociat cu consumul de marijuana
la adolescentii sub 18 ani este de 1,4 ori mai mare
decat la cei care nu consuma.
• Riscul de ganduri suicidare este de 1,5 ori mai mare.
• Probabilitatea ca adolescentii consumatori de mari
juana sa aiba tentative de suicid este de 3,46 ori mai
mare.
La adultii cu consum prelungit de marijuana, circui
tele cerebrale se degradeaza. 215 Zonele afectate cuprind hi
pocampul ('invatarea �i memoria), insula (compasiunea) �i
cortexul prefrontal (functiile executive).
Autorii unui studiu afirmau despre consumul regulat
de canabis ca ,,e asociat cu reducerea volumului de materie
cenu�ie in cortexul temporal median, polul temporal, giru
sul parahipocampic, insula �i cortexul orbitofrontal; aceste
regiuni sunt bogate in receptori canabinoidici CB 1 �i sunt
asociate functional cu procesarea motivationala, emotio
nala �i afectiva. Mai mult, aceste schimbari se coreleaza
cu frecventa consumului de canabis. Varsta de debut al
consumului de droguri influenteaza �i ea magnitudinea
acestor modificari"216•
Un mare numar de studii arata cum consumul de cana
bis cre�te atat anxietatea, cat �i depresia �i conduce la de
gradarea sanatatii.217 Parti-cheie ale creierului se mic�oreaza
mai mult, in functie de cat de devreme incepi sa fumezi iarba
�i cat de des o fumezi - un pret prea ,,inalt" de platit!
Dar MDMA/Ecstasy? Este o scurtatura catre creierul in
extaz? Peste 25 de ani de cercetari cu privire la MDMA 2 18
au aratat ca are efecte secundare grave, inclusiv deficite ale
functiei cognitive, somnului, memoriei, inteligentei sociale,
capacitatii de rezolvare a problemelor �i sanatate mentala.
Este capabil sa creasca cortizolul, principalul hormon al im
batranirii, cu 800%!
O cercetare de revizuire concluzioneaza: ,,Efectele da
unatoare ale Ecstasy/MDMA sunt mult mai raspandite decat
�tiam acum cativa ani, cu noi deficite neuropsihobiologice
aparand in continuare."
Iar efectele secundare ale eliberarii cu reteta a psihotro
pelor nu sunt nici ele prea dragute, de la disfunctie sexuala
pana la manie �i dementa.
5.22. Multe medicamente prescrise vin cu o mare doza de efecte secundare
A�a ca rastom intrebarea ,,De ce sa nu folosim dro

guri?" in aceasta: ,,De ce sa folosim droguri?" Corpul tau
sintetizeaza singur substantele chimice din Ecstasy. 0 face
in concentratii care nu sunt daunatoare, care sunt in perfect
echilibru, au propoftiile corecte din fiecare componenta, se
metabolizeaza fara efort cand nu mai sunt necesare, nu pro
duc sevraj �i nu genereaza efecte secundare. Cand creierul
in extaz este accesat zilnic cu consecventa, cu u�urinta, in si
guranta �i la cerere, de ce sa cauti surse exogene de Ecstasy?
0 �amana nativ-americanca mi-a spus ca in clanul ei,
Twisted Hair (Par Rasucit), unul dintre cele �apte neamuri
care compun natiunea Cherokee, sunt trecute de la o genera
tie la alta invataturile despre ierburile psihoactive sau ,,plan
tele medicinale": ,,Daca iei o planta medicinala, vei avea
experienta lluminarii. Dar nu vei cre�te ca om daca nu inveti
sa creezi experienta tu in tine."
Substantele care te deschid catre adevarurile cele mai
profunde ale naturii pot fi un aliat in evolutia ta personala;
dar a depinde de aceste medicamente pentru a atinge cele mai
valoroase stari de con�tienta reprezinta o capcana periculoasa.
Forta dependentei
Cu mult inainte sa o cunosc pe Christine �i sa ne ca

satorim, locuiam singur, dar ma bucuram cand puteam sa
inchiriez cate o camera vreunui colocatar interesat.
Brandon a fost chiria�ul care a locuit eel mai mult timp
la mine. Pe masura ce anii treceau, am ajuns sa-1 admir foarte
mult. Preot al Bisericii Unitariste, el conducea �i sectia locala
a Alcoolicilor Anonimi. Fusese alcoolic pana cu 15 ani ina
inte, cand W distrusese ma�ina �i-�i rupsese spatele intr-un
accident catastrofal, din cauza consumului de alcool. A con
tinuat sa ,,cada la fundul" prapastiei in toate modurile, pana
cand a devenit abstinent cu ajutorul Alcoolicilor Anonimi.
M-am dus cu el de cateva ori la intalnirile AA. Pove�
tile pe care le auzeam ma uimeau. Am racut cuno�tinta cu
unul dintre participantii regulati supravegheati de Brandon,
pe nume Greg. Iata povestea lui:
Am ignorat semnalele de tip ,,Opre,te-te!"

Lucrez in constructii. inca din adolescenta. Echipa noastra
ramanea dupa munca la o here, apoi am inceput sa bem �i in pauza
de pranz. La inceput, nu m-a afectat. Am intalnit-o pe Marguerite
�i ne-am cuplat. Am facut doi copii, Sammie �i Cass. 0 duceam
bine, de�i ne certam mult. Cand copiii au inceput sa mearga la
�coala, nu mai consumam alcool doar la pranz �i la bar pe drumul
spre casa, ci �i inainte sa plec la munca. Cumparam un bax de here
pe drumul catre �antier.
intr-o zi, prietenul meu Job, care era ca �i mine abtiguit, �i-a
taiat un deget cu fierastraul. Era a�a de beat, ca nu vedea bine.
Asta nu m-a oprit. Fumam �i iarba in cele mai multe zile, cocaina in
weekend �i baxul de here in fiecare dimineata.
Marguerite zicea ca ma lasa daca mai beau. incepusem
s-o ducem prost cu banii, chiar daca eu ca�tigam mult. Cheltu
iam sume strigatoare la cer. Mai ales cocaina era foarte scumpa.
Ne-am pierdut casa pentru ca nu am platit ratele. Am ajuns sa
stam intr-o rulota, intr-o parcare mizerabila de rulote. Cardurile
mele de credit erau toate goale �i mi-am declarat falimentul.
Pana la urma, Marguerite n-a mai suportat �i s-a mutat, cu
tot cu copii. A intentat divort. Judecatorul a zis ca nu pot sa·i mai
vad pe copii daca nu incetez sa mai consum. Asta chiar a durut,
pentru ca ii iubeam mult pe copii. Dar nu puteam sa ma opresc din a
lua chestii, iar judecatorul mi-a pus ordin de restrictie �i nu am mai
putut sa-mi vad copiii. Asta a durut ca naiba! Singurul lucru care m·a
ajutat sa uit a fost sa ma droghez... �eful mi-a zis ca o sa-mi pierd
slujba daca mai vin beat a doua zi. M·a trimis la reabilitare, dar n-a
mers. Nu-mi vine sa cred ca nu m-a concediat mai repede...
Am ajuns sa traiesc pe strada, fara loc de munca, fara ne·
vasta, fara copii, fara casa. Cheltuiam pe droguri toti banii pe care
ii aveam. Ajunsesem la vreo 45 de kile, pentru ca nu mancam.
intr·o zi, m-au batut unii �i m·au u�urat �i de putina iarba pe care
o mai aveam. La spital, tipul din patul de langa mine mi-a povestit
despre Alcoolici Anonimi. M·a luat la o intalnire �i a devenit spon·
sorul meu. N-am mai consumat.
Acum, sunt abstinent de 7 ani, 6 luni �i 1 zi. Sunt alcoolic
�i voi ti intotdeauna. Dar mi-am reconstruit viata. Sunt director
de vanzari la o companie de case mobile. Pot sa-mi vad copiii sub
supravegherea instantei. les cu o femeie draguta. Ma uit in urma la
ce nenorocit eram �i nu-mi vine sa cred ca sunt aceea�i persoana.
ii multumesc lui Dumnezeu!
Am fost �ocat ascultand povestea lui Greg, pentru ca

avusese atat de multe semne de avertizare in picajul lui catre
fundul prapastiei. Fiecare semn ii urla tot mai tare ,,Opre�
te-te!": certurile cu sotia, accidentul oribil la deget al cole
gului de munca, volumul tot mai mare de bautura (apropo,
cate doze sunt intr-un ,,bax" de bere?), amenintarile sotiei ca
pleaca, trecerea la droguri mai tari, dificultatile financiare,
falimentul, parcul de rulote, sotia plecand cu copiii, ordinul
de restrictie, atentionarea ca va fi concediat, centrul de rea
bilitare, concedierea, viata pe strazi, bataia ...
Greg a ignorat toate aceste semnale, atat de puternic 1-a
prins forta dependentei! Pana sa merg la AA �i sa aud isto
risirile pe care le povesteau Greg �i alti dependenti, pentru
mine dependenta era doar o idee. Habar n-aveam de puterea
pe care o au drogurile asupra comportamentului unei persoa
ne �i cat de imposibil este pentru dependenti sa se opreasca,
chiar �i cand pierd totul.
Dependenta de fericire
Gande�te-te la forta dependentei lui Greg: era mai

putemica decat nevoia lui de iubire din relatiile cu sotia �i
copiii. Mai putemica decat nevoia lui de bani, de sanatate,
de serviciu, de siguranta, de a avea un camin, un acoperi�
deasupra capului. Dependenta lui era mai mare chiar decat
orice alta nevoie din viata lui, atat de putemica e atraqia
unui compus chimic!
�i tot atat de putemic este �i cocktailul de �apte com
pu�i endogeni magici - cu exceptia faptului ca ei iti fac bine.
Odata ce ai gustat din elixir �i ai dobandit obiceiul de a sorbi
zilnic din SONDANoBe, devine la fel de adictiv ca un drog
sau medicament. Mai mult, devine ca OxyContinul. Te tre
ze�ti dimineata �i primul lucru la care te gande�ti este cre
ierul in extaz. Prioritatea ta numarul 1 este sa-ti iei ,,doza"
de anandamida, ocitocina, norepinefrina, oxid nitric, sero
tonina, dopamina �i beta-endorfina - toate fiind naturale �i
aflandu-se deja in tine!
Din clipa in care ai deschis ochii, e�ti concentrat sa te
simti bine, din interior spre afara. Tanje�ti dupa doza ta de
SONDANoBe. Arunci pe tine ni�te haine �i-ti faci un ceai
sau o cafea - repede, ca sa intri in starea de magie cat mai
curand posibil! Te a�ezi in pozitia ta de meditatie �i inchizi
ochii, pa�e�ti pe varfuri peste pragul experientei, in mister.
Cazi in inima Universului. E�ti acolo. lar cascada de SON
DANoBe iti inunda creierul. E�ti tras in lumina.
Cand ie�i din meditatie, te simti mai plin de compasiune,
echilibrat emotional, coerent mental, eficient, bun, creativ, sa
natos �i productiv. Efectele se difuzeaza in intreaga comunita
te. In centrul acestui cerc te afli tu, eel care se simte minunat.
Cei ca Greg folosesc heroina, iarba sau alcoolul ca sa
se simta bine. 0 fac pentru ca nu-�i dau seama ca exista un
drog cu mult mai bun �i pe care il au la indemana. in realita
te, ceea ce cautii dependen/ii este SONDANoBe. Ei vor sa se
simta bine, dar cauta compu�i sintetici ca sa-�i indeplineasca
nevoile. Nu inteleg ca ceea ce cauta se gase�te chiar in pro
priul creier. Singurul motiv pentru care drogurile ii fac sa se
simta bine pe toti cei ca Greg este faptul ca sunt ni�te copii
ale substantelor pe care le produce propriul lor creier.
Creierul in extaz este o formula, un fel de Cel-Mai
Bun-Cocktail din lume. Este Cel-Mai-Extaziant-,,Drog" �i
produce o ,,dependenta" la fel de mare. Creierul care are o
data experienta SONDANoBe nu mai poate reveni niciodata
la vechea lui stare. Remodeland tesutul neural, SONDANoBe
consolideaza invatarea �i circuitele extazului.
in timp ce drogurile mic�oreaza �i produc daune in zone
cerebrale vitale, SONDANoBe face exact opusul: iti dez
volta creierul, extinde regiunile creierului care iti regleaza
emotiile, care sintetizeaza idei marete, iti stimuleaza creativi
tatea, te ajuta sa dobande�ti noi abilitati, iti vindeca trupul, iti
extinde durata vietii, iti imbunatate�te memoria �i iti accen
tueaza starea de fericire. in urmatorul capitol voi arata cum
creierul cufundat in chimicalele naturale ale extazului incepe
sa-�i schimbe structura fundamentalii, in timp ce programul
soft al mintii devine suportul material al creierului.
EXERCIJII DE APROFUNOARE
• Observarea SONDANoBe. Cand meditezi, observa senza1i·

ile emo1ionale pe care le simti in creier. Observa cum intra in actiune
fiecare substanta neurochimica; de pilda, cand simti un fior cald de co·
nectare, vei �ti ca este ocitocina. Cand te simti alert, recuno�ti ca este
eliberata norepinefrina. Acest exercitiu te ajuta sa intelegi contributia
fiecarui compus neurochimic la experienta meditatiei.
• Exercitiu pentru atentie. 0 problema frecventa la cei care
mediteaza este adormirea. insa rareori se intampla acest lucru daca
meditezi eficient, pentru ca produci norepinefrina. Saptamana aceasta,
observa-ti senzatiile din cap cand e$ti extrem de concentrat in timpul
unei meditatii. Poate simti un fior intr-un anumit loc din interiorul era·
niului sau senzatia de indreptare a spatelui. Aceste simptome de alerta
inseamna ca se activeaza norepinefrina. lntensifica aceste senzatii $i
amplifica-le cat poti de mult. Daca exersezi alerta cu consecventa, ea
devine mai puternica.
• Ascultarea prin atingere. Acest exercitiu trebuie facut cu
un partener. Seteaza un cronometru la 15 minute. A$aza-te spate in
spate cu partenerul $i inchide ochii. Atinge·i gatul, umerii $i mainile,
racordandu-te la dispozitia lui. Cand se opre$te cronometrul, inversati
rolurile. Cel care da devine eel care prime$te $i invers. Experimentati
acest exercitiu $i stand fata in fata, dar numai dupa ce 1-ati facut spate
in spate de cateva ori. in timpul unui studiu s-a observat ca repetarea de
trei ori pe saptamana a acestui exercitiu a dus la cre$terea productiei de
ocitocina $i a scazut presiunea sangvina la barbati.
• Conectarea cu alte specii. Daca ai un caine, o poti face cu
U$urinta. Daca nu, gase$te un caine prietenos intr-un spatiu public sau
fa-o cu cainele unui prieten. Prive$te cu blandete in ochii cainelui, in
timp ce te simti centrat in inima. Respira din inima. Observa ce simti in
corp $i masoara cat de mult timp simti acest exercitiu natural. Nu incer·
ca sa faci acest exercitiu cu pisicile; pentru creierul felinelor, privitul in
ochi e semn de agresivitate. imi pare rau, iubitori de pisici!
• Dawson Guided EcoMeditation: Devino una cu Universul

• lncantatia lubirea ma ina!Ja, cu Julia $i Tyler
• Stari de curgere $i creativitate
• Efectele secundare ale consumului de marijuana $i Ecstasy
• Privirea cainilor $i ocitocina
Gase$ti resursele media suplimentare la: BlissBrainBook.com/5.

Capitolul 6
MODIFICAREA CIRCUITELOR
CREIERULUI PRIN
PROGRAMAREA MINTII
�tiinta imparte studiul organismelor in doua categorii

principale: anatomia �i fiziologia. Anatomia descrie structu
ra, iar fiziologia descrie funcfionarea. De pilda, tractul tau
digestiv incepe cu gura, continua cu esofagul, stomacul etc.
Aceasta este anatomia. Ea nume�te partile componente �i
descrie structura lor.
Dar daca e�ti un extraterestru din silicon care a supra
vietuit radiatiei cosmice, nu ai avea notiunea de tract di
gestiv uman. Te-ai uita la radiografia anatomiei sistemului
digestiv, vazand clar structura fiecarei paf!i, dar habar n-ai
avea ce face acest sistem sau carui scop serve�te. E ca �i cum
ne-am uita la un calendar maya� de piatra din Antichitate:
observam fiecare detaliu al structurii lui, dar n-avem nici cea
mai mica idee despre cum functioneaza.
Aici intervine fiziologia: ne arata cum functioneaza
sistemele. Gura mesteca �i marunte�te alimentele. Esofagul
le transporta in stomac. Stomacul contine sucuri digestive
ce descompun bolul alimentar in substante nutritive ce pot
fi absorbite apoi in intestine. Cand intelegi fiziologia unui
sistem, anatomia capata sens. Trebuie sa intelegi atat forma
(anatomia), cat �i functia (fiziologia) pentru a avea imaginea
completa a unui sistem biologic.
Transformarea fiziologiei in anatomie
Inca din vechime, oamenii au �tiut ca fiziologia poa

te crea anatomie. Spartanii antici ii supuneau pe razboinici
unui antrenament fizic riguros �i structurat pentru a cre�te
masa musculara �i a intari abilitatile martiale. Antrenamen
tul cuprindea activitati precum ridicarea greutatilor, arunca
rea cu piatra, lupta corp la corp �i cataratul pe franghie. Ei
intelegeau ca, daca iti lucrezi din greu mu�chii (fiziologie),
ace�tia cresc in dimensiune (anatomie).
6.1. ldeea ca fiziologia (exercitiul fizic) poate deveni anatomie (mui,chi mari)
a fost inteleasi cu mii de ani in urmi.
Acela�i principiu e valabil in multe alte tipuri de an

trenamente. Pe masura ce avanseaza in antrenamentul lor
pentru zbor, pilotii au un timp de reactie tot mai scurt. Poate
ca un cantaret de opera nu reu�e�te sa atinga o acuta la prima
incercare, dar, prin exercitiu, ajunge sa o cante la timp de
fiecare data.
De�i principiul ca exersarea unui sistem corporal fizi
ologic produce modificari in anatomia acestuia a fost lipsit
de orice controversa in alte domenii, multi oameni de �tiinta
au trecut cu vedere aceasta idee cand a venit vorba despre
neuroni. Plasticitatea neurala a fost sugerata de ganditorii
progresi�ti din anii 1930 �i a fost demonstrata experimental
in anii 1960, dar a fost primita cu negare �i scepticism de
catre traditionali�tii din neuro�tiinta.
lncredibilele modificari ale neuronilor
in 1964, cercetatoarea Marian Diamond (1926-2017) a pu

blicat un studiu care a schimbat pentru totdeauna domeniul neuro
�tiintei. 219 A fost primul studiu ce a demonstrat neuroplasticitatea
creierului. Ea aratat cum creierul cre�te ca rezultat al experientei.
Aceste descoperiri erau in opozitie directa cu gandirea �tiintifica a
vremii, care considera ca modificarile creierului au loc doar intr-o
singura directie: deteriorarea odata cu inaintarea in varsta.
in experimentul ei revolutionar, dr. Diamond �i colegii sai,
David Krech �i Mark Rosenzweig, au studiat �oareci plasati intr-un
mediu imbogatit, cu tovara�i de cu�ca �i jucarii. Alti �oareci, de
control, au fost tinuti intr-un mediu sarac. Rezultatul? Cortexul ce
rebral al �oarecilor din mediul imbogatit a fost cu 6% mai gros de
cat al �oarecilor din mediul sarac. ,,Era prima data cand se observa
o modificare structurala a creierului unui animal bazata pe tipuri
diferite de experiente din viata timpurie", observa dr. Diamond.
in 1965, ea �i-a prezentat raportul de cercetare la intalnirea
anuala a Asociatiei Americane pentru Anatomie. i�i aminte�te cat
ii era de frica sa dea ochii cu o sala imensa in care se aflau doar
cateva chipuri feminine. Dupa prezentarea ei, ,,s-a ridicat un barbat
din fundul salii �i a spus cu voce tare: «Duduie, creierul nu se poate
modifica! » Am raspuns doar: «imi pare rau, domnule, dar noi avem
un experiment initial �i un experiment replicat care arata ca se
poate. » " Dr. Diamond avea sa observe ca ,,a fost nevoie de doua
generatii de cercetatori ca sa fie validata paradigma imbogafiril:
in 1985, ea a demonstrat ca �i creierul mamiferelor batra

ne poate sa creasca. Dupa doar 6 luni petrecute intr-un mediu
stimulativ (fiziologie), cortexul �oarecilor mai batrani aflati la o
varsta echivalenta cu a unui om de 75 de ani devenea mai gros
(anatomie). Diamond observa ca .,acest lucru inseamna ca detii un
anumit control asupra propriului tesut cerebral': Ea a enumerat 5
factori importanti pentru un creier sanatos:
1. alimentatia
2. exercitiul fizic
3. provocarea
4. noutatea
5. iubirea
Ea a spus adeseori ca expresia .,Folose�te-1 ca sa nu-I pierzi"
e valabila �i pentru creier in aceea�i masura ca pentru mu�chi.
Diamond a facut ceea ce a predicat, continuand sa lucreze ca cer
cetatoare �i profesoara pana cu doar doi ani inainte de moartea
sa, la varsta de 90 de ani!
6.2. lmaginile obtinute cu microscopul electronic arata cat de repede se cuplea

za doi neuroni. Sus: inceputul stimularii. Mijloc sus: dupa 7 secunde.
Centru: dupa 8 secunde. Mijloc jos: dupa 11 secunde. Jos: dupa 12 secunde.
Prapastia translationala
Imaginea populara a unui om de �tiinta este cea a unui

observator dezinteresat �i obiectiv care studiaza rara im
plicare pasionala datele empirice. Dar, in realitate, �tiinta e
marcata de mofturi, tendinte, paradigme, mode, bisericute,
campuri de batalie, gelozii meschine �i credinte greu de ucis.
$tiinta conventionala reactioneaza de obicei la descoperiri
noi prin denigrare. Cand a fost confruntat cu dovezile vin
decarii prin energie, un sceptic a exclamat: ,,Eu nu a� crede
nici daca ar fi adevarat!" Inovatia se confrunta cu furtuni
descurajante...
Opozitia fata cu noile terapii are efecte secundare ne
fericite. impreuna cu un grup de colegi distin�i, am analizat
rapoartele guvernamentale din Statele Unite cu privire la
inovatia in domeniul sanatatii �i am descoperit ca, in medie,
o descoperire medicala are nevoie de 17 ani ca sa ajunga
din laborator la pacient!220 $i mai uimitor e ca doar 20%
din noile tratamente reu�esc sa sara peste aceasta prapastie
translationala. Restul de 80% se pierd pentru totdeauna! Re
zultatul e ca, atunci cand avem nevoie de tratament, primim
doar a cincea parte din descoperirile medicinei de acum 17
ani. Am fi indignati daca am fi fortati sa folosim un telefon
mobil vechi de 17 ani, cu 80% din caracteristici dezactivate,
dar ca societate tratam aceasta paradigma ca fiind perfect
rezonabila cand vine vorba despre ingrijirea corpului nostru,
pretios �i de neinlocuit.
Traditionali�tii neuro�tiintei s-au luptat cu dintii �i cu
ghearele cu ideea plasticitatii neurale, dar, pana la urma, do
vezile au devenit mult prea cople�itoare pentru a mai fi negate,
iar majoritatea opiniilor �tiintifice au inceput sa se schimbe.
$oarecii pe care i-a studiat Marian Diamond traiau in
tr-un mediu imbogatit sau intr-unul sarac. Acest aspect le
schimba starea creierului. Daca e�ti inconjurat de un me
diu hranitor fizic, emotional, mental �i spiritual, te afli
intr-o anumita stare cerebrala. Daca e�ti inconjurat de peri
col, nesiguranta �i ostilitate, te afli intr-o stare cerebrala cu
totul diferita. Starile cerebrate, mentale, emotionale �i spi
rituale dau tonul. Cand circuitul iluminarii din creier este
activ, te afli intr-o stare fericita �i pozitiva. Cand predomina
reteaua modului implicit, prezentata in Capitolul 2, te afli
intr-o stare negativa �i stresata.
Progresia starilor
Timp de peste patru decenii, psihologul cognitivist Michael

Hall a fost fascinat de potentialul uman �i a studiat cele mai avan·
sate metode in acest domeniu. A scris peste 30 de carti pe aceas
ta tema �i a intocmit harta stadiilor schimbarii omului.
Motivatia schimbarii o constituie, de obicei, experientele
neplacute, sub forma de stari mentale, emotionale sau spirituale:
disperarea, stagnarea, furia, resentimentul etc. Hall descrie aceste
stari ca fiind ,,lipsite de resurse': Putem cultiva starile cu acces la
resurse, precum bucuria, sentimentul de putere, de a fi stapan pe
sine �i multumirea de sine. Pentru a descrie trecerea unei persoane
de la o stare de lipsa de resurse la o stare cu acces la resurse, Hall
folose�te termenul de ,,progresie de stare'1221•
Modelul de ,,progresie de stare" propus de Hall cuprinde cati-
va pa�i:
• identificarea starii lipsite de resurse;
• identificarea starii dorite;
• de-conditionarea tiparelor comportamentale disfunctionale
ce mentin starea lipsita de resurse;
• activarea schimbarii catre starea dorita;
• experimentarea starii-tinta;
• repetarea experientei starii dorite;
• conditionarea unor comportamente noi, care intaresc sta
rea dorita.
Aceasta este promisiunea ghidarii atentiei in mod con�tient,
in locul tendintei implicite catre negativism a creierului. Atentia
sustinuta in timp produce progresia starilor �i declan�eaza plasti

citatea neuralil. Daca te concentrezi repetat pe credinte �i ganduri
pozitive, aducandu-ti mintea sa se concentreze din nou pe bine,
atunci iti folose�ti atentia in serviciul plasticitiltii neurale pozitive.
Cand exersam suficient cat sil mentinem aceastil concentra
re, atingem o stare pe care Halls o nume�te ,,stabilitate de stare
pozitiva": mintea ne devine stabilil in acea stare nouil. Setarea
implicita nu mai e concentrarea pe ceea ce este negativ. Tendinta
spre negativ a creierului nu ne mai rape�te atentia �i nu o mai
indreapta catre lucrurile negative ce ni se intampla, fie in viata
noastra, fie in lume, ci trecem prin stadiile progresiei de stare catre
stabilitatea in stare
� pozitiva.
��
�
Trasaturi modificate
Jumalistul Daniel Goleman �i savantul Richard Da

vidson sunt prieteni inca din timpul facultatii. Ei s-au asociat
pentru a scrie o carte geniala, intitulata Altered Traits, care
sintetizeaza corpusul mare de cercetari bazate pe investigatii
RMN realizate cu privire la efectului meditatiei asupra creie
rului.222 De ce folosesc ei cuvantul ,,trasaturi", nu doar ,,stari"?
In Capitolul 3, am examinat regiunile din creier activate
prin meditatie. Meditatorul cu aceste regiuni cerebrale activa
te traie�te experienta unei stiiri, analoaga unei stari de extaz
sau de inaltare ori de surpriza. Sau intra, sub influenta retelei
implicite, intr-o stare de furie, frica, dezgust sau disperare.
Starile sunt tranzitorii. Ele vin �i pleaca. Trasaturile, insa, sunt
circuite cerebrale fizice care controleaza comportamentul.
Psihologii pot masura o trasatura precum con�tiinciozitatea,
extraversiunea, bunatatea, increderea sau compasiunea.
Trasatura este o caracteristica a persoanei, o norma la
care aceasta apeleaza. Cu totii am intalnit oameni cu trasa
turi precum pesimismul, egoismul sau nerabdarea - �i com
pania lor nu este prea distractiva. Cunoa�tem �i oameni cu
trasaturi precum rabdare, intelegere �i empatie, iar experi
enta noastra cu astfel de oameni e una foarte diferita. Cand
intalnim oameni cu anumite trasaturi, putem conta pe faptul
ca �i le vor utiliza in mod obi�nuit.
Titlul caqii lui Goleman �i Davidson, Altered Traits
[,,trasaturi schimbate"], se refera la modul in care cei care
practica meditatia i�i modifica personalitatea. Pe masura ce
experimentam stari psiho-spirituale pozitive, dobandim sta
bilitate in starea pozitiva. Ne ,,cultivam calitati permanente
precum altruismul, calmul, prezenta iubitoare �i compasiu
nea impaqiala - trasaturi modificate inalt pozitive".
Meditatia activeaza circuitul iluminarii (vezi Capitolul
3), declan�eaza experienta de stari modificate ale con�tien
tei. Cand atingem stabilitatea in stare pozitiva, se activeaza
plasticitatea neurala, stimuland cre�terea cailor neurale pen
tru a crea noi trasaturi.
6.3. Starea de anxietate. 0 femeie este anxioasii in legiiturii

cu ceea ce tocmai a citit in ziar.
6.4. Triisiitura de anxietate. Are o viziune anxioasii despre orice.

Andrew Newberg, coautor al cartii How Enlightenment
Changes Your Brain, observa cum creierul care are experi
enta iluminarii ,,nu e acela�i creier. Vor fi avut Joe modificari
subtile �i permanente in zone-cheie". La Cei 1 % din Capito
lul 4,.fiziologia starilor modificate devine anatomia trasatu
rilor modificate. Circuitele neurale din zonele de producere
a fericirii din creier devin mai mari �i mai rapide, iar circui
tele din retelele nefericirii se mic�oreaza �i devin mai lente.
Biciclete i;;i obiceiuri: transferul comportamentului

din partea superioara in cea inferioara a creierului
La inceput, cand inveti o abilitate noua, trebuie sa te

concentrezi intentionat. Gande�te-te cum a fost cand ai mers
prima data pe bicicleta: te concentrai intentionat sa-ti pas
trezi echilibrul. Aceasta concentrare activeaza regiunile exe
cutive din cortexul prefrontal cerebral, nivelul superior de
functionare neocorticala. Varful creierului tau functioneaza
din greu ca sa-ti fumizeze concentrarea pentru a-ti executa
manevrele. Simteai �i frica de a nu cadea, in combinatie cu
senzatia de exaltare data de viteza. Aceste emotii activau cir
cuitele din creier ce intaresc invatarea.
Devenind tot mai priceput, mersul pe bicicleta a nece
sitat mai putina concentrare. in final, ai reu�it sa te urci pe
bicicleta �i sa-ti pastrezi indata echilibrul, fara niciun gand
con�tient. Chiar �i dupa ani de zile, ti-ai pastrat aceasta abi
litate deoarece, pe masura ce exersam un comportament,
facem sa creasca retelele neurale din partea inferioara a
creierului. Structuri precum ganglionii bazali din substanta
striata preiau executia sarcinilor familiare. Ace�ti neuroni
fac ca sarcina sa devina atat de reflexa, incat sa functioneze
sub nivelul con�tientizarii actiunii. Automatizarea de sus in
jos muta controlul de la zonele superioare executive ale con
centrarii intense catre cele automate inferioare.
Acela�i proces de invatare �i automatizare are loc pentru
orice comportament exersat cu consecventa, inclusiv medi
tatia. Ea necesita la inceput controlul cortexului prefrontal
de sus in jos, asupra sentimentului de sine �i atentiei. Starile
pozitive activeaza apoi circuitele recompensei din creier. Do
pamina intra in actiune intarind dispozitiile placute pe care le
invata creierul. Astfel, le transfera de la nivelurile superioare
ale cortexului prefrontal (puterea vointei) la ganglionii bazali
(reflex automat). Aceasta ,,reconsolidare" intare�te stabilita
tea de stare pozitiva producand trasaturi pozitive.
O echipa de experti in neuro�tiinte observa ca, prin ,,an
trenamentul �i efortul corespunzator, oamenii pot sa-�i mo
di:fice sistematic circuitele neurale asociate cu o varietate de
stari mentale �i :fizice clar patologice". Putem sa ne retrasam
circuitele anatomiei disfunctionale a creierului transforman
du-le in circuite ale fericirii �i creativitatii. Creierul in extaz
devine noul nostru normal, cum vom vedea in Postfata.
6.5. La inceput, mersul pe bicicletii e dificil, dar, pe miisurii ce cresc circuitele

neurale ale acestei abilitiiti din ganglionii bazali, devine un reflex.
Care a fost primul: oul sau gaina?
Dr. Sara Lazar, profesoara de psihologie la Facultatea de

Medicina Harvard, este unul dintre primii cercetatori care au in·
vestigat modificarile creierului asociate cu meditatia. Rezultatele
studiilor ei sunt uimitoare! 223
Totul a inceput cand Lazar i�i facea doctoratul in biologie
moleculara �i se antrena pentru maratonul de la Boston. Acciden·
tarile o adusesera la un fizioterapeut care i-a spus ca trebuie sa se
intinda mai mult, astfel ca a inceput sa mearga la un curs de yoga.
,,Maestrul de yoga facea tot felul de afirmatii, ca yoga ti-ar cre�
te compasiunea �i ti-ar deschide inima. Si eu ma gandeam: «Da,
dar eu am venit aici ca sa-mi intind oasele»", i�i aminte�te Lazar.
,Jnsa am inceput sa observ ca eram mai calma �i mai capabila sa
gestionez situatii mai dificile."
Curioasa, a inceput sa citeasca lucrari de specialitate �i a
descoperit studii ce descriau beneficiile meditatiei. Captivata de
subiect, �i-a modificat obiectivele de cercetare. in primul ei studiu
cu privire la meditatie, publicat in 2005, a investigat ipoteza ca
meditatia e legata de modificarile concrete din structura creierului.
Subiectii au fost 20 de initiati avansati in meditatie, care meditau
in medie cam 40 de minute pe zi. Ei au fost comparati cu un grup
de control de 15 persoane care nu meditau.
Studiul a constatat ca cei care meditau de mult timp aveau
o rnaterie cenu�ie crescuta in insula �i in regiunile cortexului pre
frontal asociate cu procesarea senzoriala. Lazar observa ca acest
lucru este logic, caci in timpul meditatiei concentrarea cade asu
pra simturilor, nu asupra gandirii. Cea mai mare ingro�are a mate
riei cenu�ii se inregistra la cei care meditau eel mai profund, grad
masurat prin ritmul respiratiei. ,,Acest fapt sugereaza clar ca dife
rentele de structura a creierului sunt cauzate de meditatie �i nu di
ferentele de grosime a creierului ii introduc in starea meditativa",
observa Lazar. Autorii studiului au tras concluzia ca ,,aceste date
furnizeaza prima dovada structurala a dependentei de experienta a
plasticitatii corticale asociate cu practicarea meditatiei':
Al doilea studiu al lui Lazar, publicat in 2011, a raspuns de
finitiv la intrebarea de tip ,,Care a fost primul, oul sau gaina?":
meditatia sau cre�terea in volum a creierului. Un grup de control,
compus din persoane care nu meditau, a fost comparat cu 16 su
biecti care au parcurs un program de reducere a stresului bazat pe
mindfulness. Programul includea un curs saptamanal �i 30-40 de
minute de exercitiu zilnic.
Volumul creierului la cei care au meditat a crescut in patru

zone: cortexul prefrontal central (ce regleaza mintea ratacitoare �i
sentimentul de sine), hipocampul (emotiile �i invatarea), jonctiunea
temporoparietala (empatia �i compasiunea) �i puntea (producatoa
rea neurotransmitatorilor). Volumul a scazut in cazul amigdalei (de
clan�atoarea reactiei ,,lupta sau fugi"). Toate acestea dupa doar 8
saptamani de practica de mindfulness!
Acum cu o practica meditativa de peste 20 de ani, Sara Lazar
spune despre meditatie ca ,,a avut o influenta foarte profunda asu
pra vietii mele. Ma aduce cu picioarele pe pamant. imi reduce stresul.
Ma ajuta sa gandesc mai clar. E minunata pentru interactiunile in
terpersonale. Am mai multa empatie �i compasiune pentru oameni':
Tntocmirea hartii regiunilor care cresc
Ce regiuni ale creierului se modifica prin practicarea

meditatiei? Aparatele RMN au rezolutii tot mai mari in ul
timii ani, cum �i rezolutia laptopului tau a devenit mai fina.
Ca urmare, oamenii de �tiinta obtin imagini tot mai detaliate
ale regiunilor din creier care cresc �i se miqoreaza la Cei
1 %, mentionati in Capito Jul 4. Zonele-cheie ce se rnodifica
la initiatii in rneditatie sunt:
• Amigdala, hipocampul, talamusul �i alte structuri ale
creierului mijlociu emotional- cu rol central in stres,
relaxare, memorie �i invatare.
• Cortexul cingular anterior - implicat in controlul
concentrarii atentiei.
• Nucleul caudat - implicat in stocarea �i procesarea
amintirilor, cu rol esential in modul in care invata
creierul, folosind feedback de la experientele trecute
pentru a influenta actiunile curente.
• Zonele cortexului cingular responsabile de reglarea
activitatii creierului.
• Insula - ne face con�tienti de starile emotionale in
terne �i de senzatiile corporate.
• Cortexul prefrontal median - influenteaza reactiile
emotionale in procesele de memorare �i luarea deci
ziilor.
• Cortexul orbito-frontal - implicat in gandirea ratio
nala, controlul impulsurilor, rationamentul cognitiv
�i personalitate.
• Cortexul cingular posterior - unul dintre cele doua
noduri ale retelei neurale a modului implicit, activ in
reamintire �i ata�area de semnificatii perceptiilor.
• Cortexului prefrontal - asociaza regiuni legate de di
rectionarea atentiei.
• Zonele somatomotorii care proceseaza durerea, atin
gerea �i orientarea corpului in spatiu.
• Corpii striati, precum �i regiunile limbice �i prefronta
le - implicate in autocontrolul emotional �i al poftelor.
Le vom lua pe rand pentru ca intelegerea functionarii

lor iti va arata cum contribuie ele la practica ta de meditatie.
La finalul acestui capitol, vei intelege fiecare regiune activa
ta in starea de extaz a creierului, cum integreaza ele cele pa
tru refele distincte �i cum se coordoneaza aceste patru retele
pentru a produce starile elevate de curgere.
Cercetarea modificarilor creierului asociate cu medi
tatia este un domeniu relativ nou. in stadiul actual al des
coperirilor �tiintifice, nu avem inca un catalog complet al
efectelor meditatiei asupra creierului �i imaginea va conti
nua sa se modifice pe masura ce sunt dezvoltate aparate cu
rezolutie tot mai putemica �i tehnologii noi. Cartea de fata
nu e menita a fi un manual care sa defineasca granite pre
cise in �tiinta actuala, ci o trecere in revista pentru cititorul
obi�nuit, de aceea voi simplifica enorm interactiunile biolo
gice complexe, oferindu-ti o schita a ceea ce se intampla in
creier, o imagine fascinanta a regiunilor cerebrale active in
timpul meditatiei �i a modificarii lor prin practica repetata.
Aceste modificari au loc cu rapiditate. Un studiu224 a
analizat scanari cerebrale ale unor persoane varstnice care
faceau o meditatie prin incantatie numita Kirtan Kriya225 •
Lobii !or frontali erau mai gro�i, iar activitatea talamusului
arata ca atat emisfera dreapta, cat �i cea stanga actioneaza si
metric. Aveau o capacitate crescuta de concentrare �i memo
rare. Cat timp au trebuit sa practice meditatia pentru a obtine
aceste avantaje? Doar 12 minute pe zi, timp de 8 saptamani.
6.6. Meditatia Kirtan Kriya folose\;te pozitii specifice ale mainilor
Marimea chiar conteaza
Dupa moartea lui Einstein, in 1955, la varsta de 76 de ani,

creierul lui a fost extirpat, fotografiat $i conservat de catre pa·
tologul Thomas Harvey, de la Spitalul Princeton din New Jersey.
A urmat o serie bizara de evenimente, inclusiv pretinsul furt al
creierului savantului, dar aceasta este o cu totul alta poveste.
Multe dintre fotografii au ramas necunoscute publicului sau
cercetatorilor pana cand au fost predate de mo$tenitorii doctoru·
lui Harvey Muzeului National al Sanatatii din Washington, DC, in
anul 2010. Un studiu publicat in 2014226 a analizat fotografiile nou
descoperite $i a determinat ca Einstein avea un cortex prefrontal
,,extraordinar" $i ca alte zone ale creierului sau erau mai mari de
cat la barbati de aceea$i varsta cu el, dar $i la unii mai tineri.
Cercetatorii care au realizat investigatia, antropologul Dean
Falk, de la Universitatea de Stat din Florida, impreuna cu fizici
eni de la Universitatea Normala a Chinei de Est, din Shanghai, au
constatat ca in special corpul calos din creierul lui Einstein era
marit in comparatie cu aceea�i formatiune la 15 barbati sanato�i
de varsta a treia �i la 52 de barbati tineri, dintr-un grup de control.
A�a cum am vazut in Capitolul 3, corpul calos conecteaza emi
sfera dreapta cu cea stanga, permitandu-le sa comunice �i sa se
coordoneze. Cercetarea lui Falk mentionata aratase ca sectiunile
lobului parietal al lui Einstein erau mai mari cu 15%.
Una dintre componentele corpului calos ce prezenta cre�tere
este splenium, responsabila de realizarea conexiunilor dintre lobii oc
cipital, parietal �i temporal, precum �i dintre aceia�i lobi �i cortexul
prefrontal. Dr. Falk �i echipa lui de cercetatori au ajuns la concluzia
ca ,,aceste descoperiri arata ca la Einstein conectivitatea dintre cele
doua emisfere era crescuta, in comparatie cu subiectii de control.
Rezultatele studiului nostru sugereaza ca darurile intelectuale ale lui
Einstein nu erau legate doar de specializarea girusurilor corticale �i
de arhitectura celulara din anumite regiuni ale creierului, ci cuprindea
�i comunicarea coordonata dintre emisferele cerebrale''.
Cele patru re\ele-cheie
Catalogarea regiunilor creierului modificate prin medi

tatie este fascinanta, dar �i mai interesant e cum funcfionea
za ele fmpreuna. Regiunile creierului functioneaza impreuna
in refele de activitate �i o perspectiva utila pentru observare
este funcfia fiecarei retele.
Exista patru retele neurale principale pe care le trans
forma meditatia, iar Goleman �i Davidson definesc functiile
acestor retele astfel: reglare emotionala, atentie, sentiment
de sine �i empatie.227 in combinatie, ele functioneaza im
preuna in ceea ce Newberg nume�te ,,circuitul iluminarii".
Le vom explora pe fiecare �i vom identifica rolul regiunilor
cerebrale descrise mai devreme in acest capitol in functiona
rea retelei respective.
Reteaua reglarii emotionale
Prima e reteaua reglarii emotionale. 0 consider compo

nenta principala deoarece cred ca nu ne putem bucura de o
viata fericita fara a avea capacitatea de a ne regla emotiile.
Nu putem sustine creierul in extaz suficient de mult pentru
a activa plasticitatea neurala daca emotiile negative (furia,
resentimentul, vinovatia, frica, ru�inea etc.) ne rapesc cu
u�urinta starea de con�tienta. Reteaua reglarii emotionale ne
controleaza reactivitatea la evenimentele frustrante.
Reglarea emotiilor e prioritatea numarul 1 a persoanei
care mediteaza. Emotia ne va distrage din calea noastra de
fiecare data. Iubirea �i frica sunt fabuloase pentru supravie
tuire datorita rolului lor evolutiv de a ne pastra in siguranta.
Iubirea ne tine legati de alti indivizi din specia noastra, ceea
ce ne confera forta multimii. Frica ne face atenti la posibile
le amenintari. Dar emofia = distragere pentru initiatul care
cauta pacea interioara.
Am vazut in Capitolul 2 cum Buddha �i Iisus au fost
ispititi atat cu iubirea de ca�tig, cat �i cu frica de pierdere.
Doar cand �i-au pastrat emotiile la un nivel constant, refu
zand fiecare tip de ispita, au reu�it sa razbata catre iluminare.
Emo\ia preia cu forta controlul asupra con�tientizarii
Iti aminte�ti un moment in care ai jurat ca vei actiona

rational, dar n-ai facut-o? Poate ca te deranja un obicei al
partenerului tau de viata sau atitudinea vreunui coleg. Sau
comportamentul unui copil. �i ai reactionat urland �i tipand.
Sau poate ca nu ai urlat, dar ti-a venit sa urli. Ca urmare,
ai decis ca data viitoare sa ramai calm �i sa ai o discutie
rationala cu respectivul. Dar data viitoare cand temperatura
conversatiei cre�te din nou, te treze�ti iar urland �i tipand. In
ciuda celor mai bune intentii ale tale, emotia te-a cople�it.
Fara antrenament, cand emotiile negative cresc, capaci
tatea noastra de a gandi rational este eclipsata. Expertul in ne
uro�tiinte Joseph LeDoux nume�te acest fenomen ,,preluarea
ostila a con�tientizarii de catre emotie"228• Starea de con�tien
tizare este rapita de emotiile generate de experientele nedori
te, de care te temi, sau de cele dorite, care te atrag. Trebuie sa
ne reglam emotiile iar �i iar pentru a ajunge gradual la stabi
litatea fn stare pozitiva, cand cineva din jur (coleg, partenerul
de viata, copil, parinte, politician, blogger, jurnalist, purtator
de cuvant al vreunei corporatii etc.) spune sau face ceva ce
declan�eaza emotii negative, dar noi ramanem neutri.
Acela�i lucru e valabil �i pentru gandurile negative ce
ne apar din starea de con�tienta. Stabilitatea in stare pozitiva
ne permite sa ne simtim fericiti in ciuda sporovaielii mintii.
Aceasta agatare se petrece rapid. LeDoux a descoperit
ca dureaza mai putin de o secunda de cand auzim un cu
vant declan�ator emotional pana la obtinerea unei reactii
din sistemul limbic al creierului, componenta ce proceseaza
emotiile. Cand suntem cople�iti de emotie, dispar gandirea
rationala, judecata detaliata, memoria �i evaluarea obiectiva.
Dar, stabilizandu-ne in starea pozitiva, ne vaccinam contra
influentelor negative, din partea atat a propriei stari de con
�tienta, cat �i a lumii exterioare. Ne pastram in timp starea
pozitiva, ea devenind astfel o trasatura stabila.
6.7. Cand reteaua reglarii emotionale e dezvoltata, nu mai suntem ghidati

de reactii emotionale la evenimentele din jur.
Hipocampul
Autoreglarea emotionala nu este ,,emotionala" doar in

sentimente precum furia, ru�inea, vinovatia �i resentimentul.
Ea este fizica, implicand noduri de neuroni ce transmit im
preuna semnale �i stabilesc circuite, uneori comunicand cu
parti indepartate din creier. Comportamentele cu autoreglare
emotionala precara sunt dovezile exteme ale activitatii cai
lor neurale profunde formate in sistemul limbic.
La oamenii depresivi, hipocampul se mic�oreaza in
timp. 229 La cei cu tulburare cronica de stres posttraumatic, ni
velurile ridicate de cortizol produc depozite de calciu in hipo
camp. Vrei mult calciu in oase �i dinti. Cu certitudine nu vrei
sa se osifice in centrul memoriei �i invatarii din creierul tau!
Invers, hipocampul oamenilor cu autoreglare emotio
nala eficienta cre�te �i prezinta volume mult mai mari de
tesut neural in substructuri precum girusul dintat, parte a hi
pocampului ce coordoneaza controlul emotional intre diferi
te parti ale creierului. 230 Deoarece oamenii fericiti exerseaza
reglarea emotionala necesara pentru a-�i muta atentia de la
gandurile intamplatoare �i problemele vietii, ei transforma
starile in trasaturi - �i i�i imbunatatesc �i memoria. Un stu
diu efectuat la Harvard a descoperit ca meditatia duce la
cre�terea concentrarii de materie cenu�ie in hipocamp. Cand
activezi hipocampul reglandu-ti emotiile, iti construie�ti cir
cuite �i pentru fericire �i invatare.
Talamusul
Mari manunchiuri de neuroni conduc informatii in sus

prin maduva spinarii catre creier. in varful acestui circuit
conductor se afla talamusul. in Capitolul 3, am comparat ta
lamusul cu o statie de relee, care conduce informatiile de la
organele de simt la cortexul prefrontal.
in timpul meditatiei, talamusul e activ, de�i practicantul
meditatiei i�i suprima inputul senzorial ce 1-ar putea scoate
din starea de extaz a creierului. Andrew Newberg considera
ca unul dintre cei doi !obi ai talamusului este adesea mai
activ decat celalalt. 231
O interpretare a acestei activitati poate fi con�tientiza
rea persoanei care mediteaza ca este mai mult decat corpul
sau �i conectarea la mintea nonlocala, nu doar la simturi.
Talamusul e eel care ne spune ce este �i ce nu este realitate,
functie influentata de realitatea mai larga in care suntem ab
sorbiti in timpul meditatiei.
La cei avansati in meditatie, aceasta asimetrie persista
�i cand i�i deschid ochii. Cand meditatorul are experienta
unificarii, Universul, cum spune Newber, ,,va fi resimtit ca
real. Dar nu va fi o realitate «simetrica», ci va fi perceput
ca «asimetrica», adica va parea diferita de cea a perceptiei
normale". Universul nonlocal poate fi perceput ca mai real
decat realitatea senzoriala locala �i, cum observa Newberg,
,,cu cat o persoana se angajeaza mai frecvent in autoreflec
tia meditativa, cu atat mai des aceasta realitate va declan�a
schimbarea [cum ar fi cea a talamusului]".
Prin reteaua reglarii emotionale au loc mai rapid mo
dificari ale creierului. in cartea mea De la minte la materie
povestesc despre Graham Phillips, reporter de televiziune
australian care a decis sa intre :intr-un program de mindful
ness de 8 saptamani. Iata ce s-a intamplat cu creierul lui.
Opt saptamani pentru remodelarea creierului

Dr. Graham Phillips, astrofizician �i jurnalist de televiziune
australian, era sceptic cu privire la meditatie, dar numarul tot
mai mare de cercetari despre beneficiile acesteia I-a convins sa
le verifice pe propria persoana. 232 ..Niciodata nu m-am gandit cu
adevarat ca meditatia ar putea sa faca ceva pentru mine", a zis el,
..dar, cu cat auzeam tot mai multe despre aceste cercetari, cu atat
mai mult eram tentat sa vad daca are vreun efect. A�a ca o voi
incerca eu insumi timp de doua luni... Ca sa iau in serios meditatia,
am nevoie de dovezi solide ca imi schimba in bine creierul''.
in acest scop, Phillips a contactat o echipa de la Universitatea
Monash, condusa de dr. Neil Bailey, profesor de psihologie biologica,
�i dr. Richard Chambers, psiholog clinician, pentru a realiza o serie
de testari ca sa-i evalueze memoria, timpii de reactie �i capacitatea
de concentrare. Pe baza imaginilor RMN, ei au masurat �i volumul
fiecarei regiuni din creierul lui, mai ales zonele implicate in memorie
�i invatare, controlul motor �i reglarea emotiei.
Dupa 2 saptamani de la inceperea noii rutine, Phillips s·a simtit
mai capabil sa faca fata provocarilor profesionale �i celor din viata
personala. Dupa 8 saptamani, spunea ca ,,observa stresul, dar nu e
absorbit de el''. Rezultatele obiective demonstrate de a doua runda
de teste au aratat ca a devenit mai bun in sarcinile comportamen·
tale, de�i creierul lui prezenta mai putina activitate. Cercetatorii au
explicat cum creierul ii devenise mai eficient, facand o treaba mai
buna cu un consum mai mic de energie. Testele de memorie i s-au
imbunatatit. T impul de reactie i se redusese aproape la jumatate
de secunda - imbunatatire ce poate face diferenta dintre viata �i
moarte cand un pieton pa�e�te in fata ma�inii tale!
Cercetatorii au fost deosebit de interesati de girusul lui din·
tat, deoarece acesta ajuta la reglarea emotiei din alte paqi ale
creierului �i exercita controlul asupra retelei neregulate a modului
implicit. Volumul celulelor nervoase din girusul lui dintat crescuse
cu un uimitor procent de 22,8%.
Aceasta modificare produsa in creierul lui Phillips indica o
cre�tere dramatica a capacitatii lui de a-�i regla emotiile. Testele
psihologice au demonstrat ca abilitatile cognitive ale lui Phillips
crescusera �i ele cu cateva ordine de marime.
Un sceptic mai putin? La sfar�itul testului sau de meditatie,
Phillips a spus: ,,Hei, sunt impresionat �i cu certitudine ma simt
mai fericit cu creierul meu mai tanar �i mai mare!"
6.8. Celule stem neurale in girusul dintat in forma de cm
Iatii regiunile creierului care cresc in reteaua reglarii

emotionale:
• cortexul prefrontal ventromedian234
• talamusul235
• jonctiunea temporoparietala236
• hipocampul237
• subiculum, principala regiune de ie�ire a hipocampu-
lui23 s
• cortexul cingular anterior �i mijlociu239
• cortexul orbitofrontal240
• precuneus241
• cortexul orbitofrontal ventromedian242
Ultima dintre aceste structuri exercita controlul asupra

amigdalei, substantei striate �i hipotalamusului. Conform
echipei de imagistica de laborator de la Universitatea din
Hong Kong, ea ,,genereaza o evaluare mai flexibila pentru a
contrabalansa reactivitatea automata a amigdalei �i substantei
striate �i are, de aceea, un rol important in reglarea emotionala
de sus in jos �i reevaluarea stiirilor emotionale negative".
Amigdala
La Cei 1 %, unele regiuni ale creierului se mic�oreaza.

Amigdala, ,,sistemul de alarma" al creierului, scade in vo
lum. La initiati, neutilizarea duce la atrofierea ei.
Circuitele de control dintre cortexul prefrontal �i amig
dala devin mai putemice243 , aspect important deoarece, cu
cat legatura e mai putemica, cu atat devii mai putin reac
tiv. 244 Relatia dintre aceste circuite �i reactivitatea emotio
nala e atat de putemica, incat marimea lor e un indicator
ce prezice gradul de reactivitate al persoanei. Chiar �i cand
nu se confrunta cu un stimul declan�ator emotional, amig
dala initiatilor e cu 50% mai lini�tita. La cei foarte stresati,
apare efectul opus: cre�te in dimensiuni. Conexiunile din
tre regiunile cortexului prefrontal ce controleaza emotiile
�i amigdala se imputineaza, permitand semnalelor de stres
sa prolifereze. 245
La acest circuit de control ma fascineaza faptul ca in
formafia curge fn ambele direcfii. La oamenii stresati, cir
cuitul trimite semnale de la amigdala la cortexul prefrontal,
preluand controlul asupra centrilor adoptarii deciziilor din
creier �i paralizand functia executiva. Dar initiatii preiau
controlul asupra controlorului. Ei folosesc acela�i circuit de
control fn sens invers: cortexul prefrontal trimite semnale
in celalalt sens, punand frana amigdalei �i oprind reactia
la stres.
Amigdala poate fi reglata �i de ganglionii bazali, mai
ales de striatum.246 Acesta intra in contact cu zone din corte
xul prefrontal pentru a stinge reactiile conditionate ale amig
dalei la frica. Prin activarea acestor structuri profunde din
creier, controlul emotiei devine mai facil.
Cei 1 % au recunoscut cu secole in urma necesitatea re
glarii emotionale. Avva Dorotheus, calugar palestinian din
secolul al VI-lea, i�i sfatuia enoria�ii astfel: ,,Tot ce faci,
mare sau mic, nu este decat a opta parte a problemei; pentru
a-fi pastra starea netulburata conteaza celelalte �apte op
timi."247 Dalai Lama spune ca ,,adevaratul semn al unui om
care mediteaza este ca �i-a disciplinat mintea eliberand-o de
emotii negative"248.
Reteaua reglarii emotionale f�i cre�te regiunile cerebra
le folositoare in reglarea emotiei �i le miqoreaza pe cele
care nu sunt de folos - aspect fundamental atat pentru o
practica meditativa de succes, cat �i pentru o viata fericita.
Reteaua
' atentiei
'
Eu plasez pe locul 2 reteaua atentiei deoarece, daca in

vatam sa ne controlam emotiile nestapanite, vom fi apoi ca
pabili sa ne concentram atentia. Cand nu mai suntem distra�i
de emotie, vectorul atentiei noastre devine putemic, ceea ce
mare�te regiunile din creier implicate in reteaua atentiei.
Printre ele se numara:
• insula249
• zonele somatomotorii250
• regiunile din apropierea liniei mediane a cortexului
prefrontal251
• cortexul cingular posterior252
• precuneus253
• girusul cingular anterior �i mijlociu �i cortexul orbi-
tofrontal254
• cortexul cingular anterior
• girusul angular255
• puntea256
• corpul calos257
Zonele somatomotorii proceseaza durerea, tactilitatea

�i orientarea corpului in spatiu. Linia mediana a cortexului
prefrontal e stimulata in atentia concentrata. Poate observa
�i corecta mintea ratacitoare. Precuneusul e implicat atat in
autoreglare, cat �i in fericire.
Celelalte regiuni cerebrale ce compun reteaua atentiei
sunt implicate in reglarea emotiei �i a sentimentului de sine
�i indreptarea vectorului atentiei catre obiectul observat. Re
teaua ca intreg e capabila sa detecteze �i sa corecteze min
tea de maimuta, sa controleze distragerile senzoriale, sa tina
concentrata atentia, sa suprime centrarea pe sine.
Un creier care cre�te intr-un craniu limitat
Cum poate creierul sa creasca in dimensiuni daca e in

chis intr-un craniu de dimensiuni fixe? Neocortexul are sute
de pliuri. Pe masura ce creierul cre�te, numarul de pliuri
cre�te. Gande�te-te ca iei un cear�af �i ii mototole�ti. Cu cat
e mai mototolit, cu atat poate sa intre o suprafata mai mare
intr-un spatiu tot mai mic.
Un cuvant complicat pe care ii folosesc neurosavantii
pentru aceasta pliere este ,,girificare"258; ea permite adauga
rea de tesut cerebral inauntrul volumului fix al craniului. Cer
cetarile arata ca persoanele care mediteaza au o girificare mai
intensa, care duce la o procesare mai rapida a informatiei. 259
6.9. La jumatatea procesului de dezvoltare a fatului uman, creierul nu are

niciun pliu (stanga). Pana la na�tere dezvolta o pliere substantiala (centru).
Plierea continua pe parcursul vietii adulte (dreapta).
Plierea creierului
de Achmed Habibi
Am inceput sa meditez serios cu trei luni in urma. Ma trezesc

la 4 dimineata �i meditez pana la 6.30. lnainte meditam in jur de
20 de minute, de cateva ori pe saptamana, dar am vrut sa vad
daca pot sa ajung in starile acelea profunde pe care am auzit ca le
ating oameni ca Joe Dispenza �i Tony Robbins.
Cam cu o luna in urma, am inceput sa simt o presiune in cap,
la vreo 5 cm deasupra radacinii nasului. Nu ceva rau, dar puternic.
in unele zile o simt mai mult; in altele, mai putin. M-am dus la
medic pentru verificarile medicale anuale, dar nu a gasit nimic in
neregula; de fapt, a zis ca sunt in mare forma.
Citind relatarile lui Dawson din cartea De la minte la materie,
m-am gandit ca poate �tie el ceva. A�a ca m-am dus la cursul lui
de EcoMeditatie �i m-am a�ezat in primul rand. A�a am putut sa-i
adresez o intrebare. Dawson mi-a raspuns cu mai multe intrebari!
Mi-a spus ca acea presiune poate sa insemne ca imi cre�te acea
parte a creierului. Pentru ca ma simt foarte bine, presupun ca e
posibil. Stiu ca, dupa o viata de stres ca agent financiar in Londra,
sunt pregatit sa incep o alta calatorie, diferita, in viata mea.
Alti oameni care au inceput sa practice EcoMeditatia

mi-au relatat rezultate similare. Dupa cateva luni, incepeau
sa simta o presiune in craniu. Cand ii intrebam unde, adesea
aratau catre acelea�i zone, situate aproape de suprafata, cum
ar fi jonctiunea temporoparietala �i cortexul prefrontal dor
solateral, unde meditatia produce cre�teri ale tesutului ce
rebral. Cand cortexul cre�te, impingand in craniu in timpul
plierii accentuate, s-ar putea sa simti aceasta presiune.
Reteaua controlului centrarii pe sine
in Capitolul 2 am aflat despre ,,centrarea pe sine", ten

dinta retelei neurale implicite de a se concentra pe sine, cu
alunecari spre suferinta �i negativism. Creierul are o retea de
control al centrarii pe sine, care ii suprima activitatea.
invatand sa ne stapanim emotiile �i sa ne concentram
atentia, abandonam meschina absorbire in sine �i ne lasam
prada starilor extatice. Cand reteaua controlului centrarii pe
sine este activata, obsesia noastra fata de propriul sine se
diminueaza �i suntem atra�i catre con�tientizarea unitatii cu
mintea nonlocala.
intr-un studiu clasic, Judson Brewer, unul dintre cei
mai inovatori cercetatori in neuro�tiinte, a gasit o conexiune
mai putemica la cei avansati in meditatie intre cortexul pre
frontal dorsolateral �i cortexul cingular posterior. 260 Aceste
circuite neurale amutesc cortexul cingular posterior, unul
dintre cei doi centri din reteaua modului implicit. Activarea
retelei controlului centrarii pe sine mare�te mai multe regi
uni cerebrale. Acestea sunt:
• cortexul prefrontal ventromedial261
• sulcus frontal inferior
• jonctiunea frontala inferioara262
• cingularul anterior �i median263
• cortexul orbitofrontal264
Dupa doar trei zile de practica de mindfulness, cerceta

torii au descoperit o conectivitate crescuta intre cortexul pre
frontal dorsolateral �i cortexul cingular posterior. Practicantii
meditatiei i�i consolideaza capacitatea marita de autoreglare
dupa doar 72 de ore de la inceperea exercitiilor.265 Dar la cei
cu experienta, cu mii de ore de exercitii, conexiunile erau �i
mai putemice. Ei alunecau in extaz mai rapid �i mai eficient.
La ei, reteaua modului implicit era mai putina activa decat la
incepatori, deci reteaua modului implicit e mai bine contro
lata chiar �i in timpul starilor nonmeditative.266
Cortexul prefrontal e implicat in comportamentul de
centrare pe sine �i se dezactiveaza la meditatorii experimen
tati. Impreuna cu parti din ganglionii bazali, controleaza
centrarea pe sine deschizand o perspectiva pentru viitor, in
I
,;j
__J
Joe sa sustina comportamentul imediat. Conectivitatea cres
cuta din aceste regiuni ale creierului ii permit practicantului
sa reduca la tacere vorbaria neincetata a retelei centrarii pe
sine, sa calmeze reteaua modului implicit �i sa obtina spa
tiul mental necesar pentru pacea interioara, ceea ce dimi
nueaza mintea de maimuta, care il scoate pe incepator din
starea meditativa.
Reteaua empatiei
Dupa ce primele trei retele sunt dezvoltate, suntem

eliberati de vorbaria centrata pe sine, care ii distrage atat
de mult pe incepatori. Granitele cortului nostru se largesc,
cuprinzand mai mult decat doar eul nostru incapsulat in pro
pria piele. Simtim ca suntem una cu Universul �i cu tot ce
exista in El.
A�a intra in functiune reteaua empatiei. Cand simtim
empatie, se activeaza acelea�i circuite neurale ca atunci cand
avem grija de copii, prieteni sau alti membri ai ,,tribului" nos
tru. Aceste circuite cresc mai rapid cand invocam compasi
unea cu regularitate. �i, avand granitele ,,cortului" extinse,
cuprinzand intregul Univers, empatia se extinde la infinit.
Reteaua empatiei include �i structuri cerebrate care per
cep semnale de la corp, precum durerea, �i sunt cruciale pen
tru inteligenta emotionala. Meditatorul simte durerea altuia ca
�i cum ar fi a lui. Odata activata reteaua empatiei, se trezesc
circuitele asociate cu fericirea �i bucuria. Cu cat e mai mare
conectivitatea dintre aceste regiuni ale creierului, cu atat me
ditatorii devin mai fericiti �i mai altrui�ti. Printre regiunile ce
rebrale importante pentru reteaua empatiei se numara:
• insula267
• jonctiunea temporoparietala268
• cortexul cingular anterior269
• cortexul premotor
• nucleus accumbens270
La initiatii plini de compasiune, insula lllcepe sa creas
ca. Ea ne face con�tienti de starile emotionale inteme �i ne
cre�te nivelul de atentie acordata semnalelor lor. Are conexi
uni bogate cu inima �i alte organe viscerale, permitand urma
rirea �i integrarea semnalelor ce vin de la corp. La oamenii
empatici, insula reactioneaza putemic la suferinta altora, ca
�i cum ar suferi ei tn�i�i.
Activarea jonctiunii temporoparietale arata ca putem
vedea lucrurile din perspectiva altei persoane, ceea ce ne
permite sa ne punem in pielea celuilalt �i sa fim atenti la
nevoile lui.
6.10. Empatia este un eveniment neurologic, nu doar o stare emoJionala.
O parte din cingularul anterior se activeaza doar cand ne

gandim la actiuni care ti ajuta pe altii. Nu e activata de rezulta
te ce ne favorizeaza numai pe noi. Aceasta regiune e asociata
�i cu controlul impulsurilor �i luarea deciziilor; putem alege
optiuni din care ca�tiga toata lumea, 1n locul celor care dau
curs poftei de 1mplinire a dorintelor, din nucleus accumbens.
Confruntati cu suferinta altora, cei cu experienta tn
meditatie i�i activeaza cortexul pre-motor: creierul lor nu
doar observa suferinta altei fiinte, ci se pregate�te sa treaca
la actiune. La meditatorii experimentati, nucleus accumbens
se mic�oreaza.271 Aceasta structura, despre care am vorbit
in Capitolul 3, e activa in dorinta �i in adictie. Dezactiva
rea sa prin conexiunea empatica este echivalenta cu trezi
rea din ata�amentul centrat pe sine. Calmandu-ne emotiile
�i concentrandu-ne atentia, nu mai suntem manati de vointa
�i compulsiile noastre, iar circuitele cerebrale asociate cu
aceasta parte a circuitului recompensei incep sa se atrofieze.
Cand antrenez oameni in taberele de EcoMeditatie, ma
concentrez pe reteaua empatiei doar dupa ce sunt active pri
mele trei retele. Mai intai le cer sa se concentreze pe sine,
apoi doar pe o singura alta persoana. Doar dupa aceea ne
extindem compasiunea la scara universala, deoarece atentia
centrata pe alti oameni te poate duce cu u�urinta in mintea
ratacitoare, la oamenii pe care ii iube�ti sau nu �i la intam
plarile ce ti-au cauzat acele sentimente. Incercarea de a simti
compasiune fata de oamenii care ne-au facut rau ne poate
scoate din creierul in extaz. De aceea, eu activez reteaua em
patiei doar dupa ce este activata reteaua atentiei.
Schimbarile creierului iti' schimba viata

'
Faptul ca starile de extaz accesate cu consecventa de

vin trasaturi constante este un dar profund pentru noi, fiin
tele umane. Inseamna ca nu suntem condamnati sa traim in
creierul preistoric, cu care ne-a dotat evolutia. Jar faptul ca
practica duce la evolutia creierului, mai lent in unele regiuni,
mai rapid in altele, este o inovatie remarcabila! In Capitolul
8 vom vedea cat de profund ne afecteaza acest lucru lumea.
Cre�terea de 22,8% a girusului dintat al lui Graham
Phillips in doar 8 saptamani este o chemare clara la actiu
ne. Cand poti sa-ti dezvolti atat de repede circuitele reglarii
emotionale - fundamentul fericirii �i pacii interioare -, nu ai
niciun motiv sa eziti.
Nu trebuie sa accepfi nivelul de fericire pe care fl �tii
azi. Prin exercitiu, poti face saltul la un nivel mult mai inalt,
chiar pana la starea de extaz. �i nu trebuie sa-ti ia mult timp.
Studiul pe Kirtan Kriya a constatat ca sunt suficiente doar
12 minute pe zi, timp de 8 saptamani, pentru a declan�a mo
dificarea creierului.
Putem sa ne uitam in jur �i sa fim nemulµimiti de di
ferite lucruri din viata noastra: bani, iubire, familie, cariera,
spiritualitate, greutate sau sanatate. Capacitatea noastra de
a le schimba este, poate, limitata. Dar nu e valabil pentru
capacitatea de a ne schimba creierul. Iar cand iti schimbi
creierul, abordezi dintr-o perspectiva noua circumstantele
materiale in care te afli, iar lumea incepe �i ea sa se schimbe.
Modificarea creierului declan�eaza schimbarea vietii!
• Jurnalul creierului siiniitos 1. Marian Diamond enumera

cele 5 puncte esentiale pentru un creier sanatos: alimentatia, mi�carea,
provocarile, noutatea �i iubirea. Noteaza aceste 5 elemente in jurnalul
tau, la inceputul saptamanii. in fiecare zi, scrie eel putin o actiune pe
care o vei face, in fiecare domeniu, pentru a-ti sustine sanatatea creie·
rului. lata doua exemple:
- Noutiifi: Saptamana aceasta voi asculta inregistrarile audio
pentru limba franceza in ma�ina, in drum spre serviciu, �i voi
exersa vocabularul.
- M#care: Saptamana aceasta, cand merg la magazin, cobor
la urmatoarea statie de metrou �i merg pe jos inapoi catre
magazin.
• Exercitiu pentru progresia de stare. Folose�te tacticile de
contracarare a tendintei catre negativism a creierului tau �i lasa loc bi
nelui. Exemplu: gande�te-te la o persoana care te enerveaza. Acum, fa o
lista cu trasaturile ei bune. Cand mintea ta se indreapta catre aspectele
enervante, cite�te cu intentie punctele de pe lista �i fa legaturi neurale
noi intre acea persoana �i lista ta. Fa un exercitiu de progresie de stare
�i cu alti stimuli ce te transpun intr-o stare lipsita de resurse.
• Jurnalul creierului siiniitos 2. De obicei, ,,emotia preia cu
forta controlul asupra con�tientizarii" cand e declan�ata de aceia�i sti·
muli. in jurnalul tau, noteaza 10 lucruri care te enerveaza foarte tare la
alti oameni, oricat de meschine, vicioase �i neplacute. Acum, impature�te
pagina �i pune pe ea data de peste un an. Nu te mai uita la ea pana atunci.
Cand vei reciti data viitoare pagina indoita, un an mai tarziu, observa cum
te·ai schimbat fara macar sa incerci.
• Observarea presiunii craniene. Observa daca incepi sa sim·
ti presiune in craniu cand meditezi. Serie exact locul unde ai simtit·o.
Acum, uita-te pe internet la imaginea unui creier. Vezi daca poti identi·
fica regiunea din creier in care ai perceput presiunea �i cite�te din nou
care sunt functiile acelei regiuni.
• Dawson Guided EcoMeditation: Cultivarea atentiei

• Discursul TEDx al lui Andrew Newberg despre atingerea starii
de iluminare
• inregistrarea video a lui Judson Brewer despre reteaua modului
implicit
• Discursul TEDx al Sarei Lazar despre cum modifica meditatia
creierul
• Demonstratia video a lui Dawson despre energia care modifica
materia

Capitolul 7
CREIERUL REZILIENT
Cu totii am auzit de tulburarea de stres posttraumatic,

TSPT. Multe dintre cercetarile mete s-au concentrat pe tra
tarea ei. Impreuna cu colegii mei, am condus teste controlate
randomizate pe veterani de razboi �i am aratat ca, folosind
tehnica eliberarii emotionale, peste 85% dintre ei se vindeca
de simptome precum flashback, co�maruri, insomnie �i stare
de hiperalerta. Multi invata �i sa mediteze.
Impreuna cu un grup de terapeuti �i speciali�ti in life
coaching, am inceput in 2007 un proiect pentru tratarea stre
sului veteranilor de razboi. 272
De-a lungul anilor, am lucrat cu peste 20000 de vete
rani �i cu membri ai familiilor lor. A fost minunat sa vedem
schimbarile din viata lor!
Iata aici o relatare din cartea mea De la minte la ma
terie despre un veteran care a invatat sa faca EcoMeditatie.
De pe ciimpul de batalie din lrak la pacea interioara

de Bryce Rogow
Multi dintre prietenii mei spun ca sunt o contradictie um
blatoare. Pe de o parte, sunt un cautator spiritual; am studiat
meditatia la o manastire Zen din Japonia, sunt maestru de yoga
�i am invatat medicina minte-corp de la unii dintre cei mai mari
vindecatori din lume. Pe de alta parte, sunt veteran cu patru stagii
de lupta in lrak ca sanitar sau ca medic, in Marina Statelor Unite.
Dupa ce am fost lasat la vatra, am fost diagnosticat cu TSPT, iar
dupa un timp in care m-am simtit pierdut �i fara speranta, m-am
imbarcat intr-o calatorie de descoperire de sine �i vindecare, decis
sa invat cele mai eficiente tehnici pentru a-mi stinge focurile de
suferinta mentala �i fizica.
Vreau sa-ti povestesc despre una dintre cele mai eficiente
metode de vindecare a mintii �i corpului pe care le-am intalnit, o
tehnica ce a devenit parte indispensabila a rutinei mele zilnice �i
unul dintre lucrurile mele favorite, pe care vreau sa-1 imparta�esc
cu oricine vrea sa se simta mai bine in prezent: EcoMeditatia lui
Dawson Church, o metoda care nu necesita decat cateva minute,
dar care te poate duce intr·o stare accentuata de bine, de obicei
rezervata celor mai avansati mae�tri spirituali.
E o tehnica ideala pentru orice veteran cu TSPT - complet
gratuita, dar mai eficienta, dupa experienta mea, decat oricare
dintre pilulele sau tehnicile terapeutice folosite de obicei de Admi
nistratia pentru Veterani.
Doresc sa-ti spun cate ceva despre cazul meu, apoi sa-ti pre
zint in detaliu metodele �i beneficiile EcoMeditatiei; speranta mea
e ca oricine cite�te aceste randuri sa vrea s-o invete pentru sine
�i sa fie inclusa �i pe lista terapiilor oferite veteranilor de catre
Administratia pentru Veterani.
Am absolvit facultatea la Princeton �i m-am inrolat ca medic
militar in 2003, anul in care am invadat lrakul �i am inceput un
razboi ce avea sa-i defineasca pe cei din generatia mea - eel putin
pe aceia care au luat parte la el. Voiam sa-mi servesc tara �i sa con
tribui la eliberarea poporului irakian de tirania lui Saddam Hussein.
Prima mea misiune de lupta intr-un batalion de recunoa�tere

de pu�ca�i marini (versiunea Fortelor Speciale din Marina Militara)
a fost in al doilea asalt de la Fallujah, din noiembrie 2004, un atac
masiv in mediul urban, care s-a dovedit a fi una dintre cele mai
intense lupte duse de fortele americane dupa cea de la Hue, din
Vietnam. Toti cei care am luat parte la lupte am ramas cu imagini
ce ne vor marca pentru tot restul vietii, imagini cu care trebuie sa
invatam sa traim ...
Pentru mine, prima imagine de acest tel a aparut cand primul
meu camarad din unitatea mea a fost ucis in timp ce scotea din
pamant o bomba artizanala, dintr-acelea fabricate manual, pe care
insurgentii le ingroapa pe camp �i pe marginea �oselelor. Cand a
fost aruncat in aer (�i alti cativa au fost omorati �i ranitil, bucatile
corpului sau au fost impra�tiate pe o zona mare cat un teren de
fotbal. Cand am ajuns la fata locului, ceilalti membri din plutonul
lui ii adunau rama�itele, in timp ce sanitarul plutonului ii trata pe
raniti. Am fost surprins cand doi dintre colegii lui au venit la Hum
vee-ul meu sa-mi ceara manu�i �i saci de gunoi; motivul, am inteles
apoi, era ca nu exista niciun tel de ,,corp" ca sa-1 puna intr-un sac
special pentru cadavre, ci doar bucati de came, oase �i organe pe
care le-au pus in saci obi�nuiti.
Desigur, am fost onorat sa analizez cu respect rama�itele
prietenului meu, dar imaginile care mi-au ars creierul in acea seara
imi vor ramane in minte pentru tot restul vietii. A�a mi-am ince
put procesul de despartire de propria viata �i de propriul corp, ca
mecanism de protectie, pentru ca ma a�teptam sa sfar�esc �i eu
intr-un sac plin de bucati de came, trimis acasa familiei. Dar trebu
ia totu�i sa functionez inca doi ani �i jumatate de lupte.
Metoda mea de a-mi conserva propria functionare menta
la, pe langa dezvoltarea dependentei de analgezicele pe care noi,
medicii, le aveam la indemana, a fost sa accept ca sunt deja mort
�i, astfel, sa-mi reamintesc mereu ca nimic din ce mi s-ar putea
intampla nu conteaza, pentru ca sunt deja mort.
TSPT a fost descris ca o rana adevarata, fizica a creierului
�i imi dau seama acum ca, de�i noi, medicii, primim eel mai bun
antrenament in acordarea primului ajutor, nu primim niciun fel de
,,prim ajutor psihologic" pentru a trata asemenea rani mentale.
De�i purtam scuturi grele de protectie pentru corp, care sa ne fe·
reasca de luneti�tii �i tragatorii inamici in timp ce patrulam pe
strazile irakiene prafuite �i pline de gunoaie, nu aveam niciun fel de
,,vestii antiglont" care sa ne protejeze de dauna psihologica a fricii
permanente de moarte - niciun fel de cuno�tinte, de tehnici min·
te·corp care sa ne lini�teasca nervii �i sa ne dea acces la resursele
interioare de vindecare, de�i aveam cea mai mare nevoie de ele.
Cand am primit ordinul de liberare cu onor din Armata State·
lor Unite, in 2004, am fost surprins ca supravietuisem razboiului.
Ma a�teptam la un mare val de u�urare cand am fost exonerat de
orice posibilitate de retrimitere viitoare pe front, dar acea u�urare
nu a venit niciodata. Umblam pe jos �i cu ma�ina prin ora�ele ame·
ricane cu aceea�i frica tensionata pe care o aveam in lrak.
Cred ca in tot acel timp in care am acceptat ca sunt deja
mort m-am transformat intr-un fel de zombi printre oamenii vii de
acasa. Fiecare persoana la care ma uitam mi se parea oribil desfi
gurata, impu�catii, mutilata, sangerand �i avand nevoie de ajutorul
meu. Cumva, era mai rau decat in lrak, pentru ca sentimentele
mele nu erau adecvate situatiei �i pentru ca nu-i mai aveam in jurul
meu pe camarazi, care ma sustineau emotional.
Foarte mult timp, am trait scufundat intr-o dependenta grea
de alcool �i droguri, inclusiv medicamente, precum Clonazepam,
prescris de psihiatrii bine intentionati de la Administratia pentru
Veterani, adica substante extrem de adictive �i ducand la compor·
tamente foarte riscante.
Totu�i, inca visam sa invat sa meditez �i sa gasesc o cale
spirituala, vis pe care ii aveam inca din timpul facultatii, cand lu
asem contact cu invataturile budismului �i cu yoga. Mi-am dat
seama ca acestea sunt cai mai stabile catre starea de bine decat
efectele de scurta durata ale drogurilor. Am decis ca vreau sa in
vat sa meditez de la un maestru asiatic autentic, a�a ca am plecat
in Japonia sa ma antrenez la o manastire Zen traditionala, numita
Sogen-ji, din Okayama.
Multi cred ca traiul intr-o manastire Zen inseamna numai

pace �i inciintare. Da, am avut multe experiente frumoase, insa
antrenamentul era destul de brutal: meditam ore lungi in incaperi
inghetate, deschise catre aerul inzapezit al iernii japoneze, �i nu
aveam voie sa purtam caciuli, fulare, �osete �i manu�i. Un calugar
viirstnic patrula constant prin sala de meditatie cu un bat, keisaku
sau ,,batul compasiunii", cu care ne lovea peste umeri ciind ne
prindea ca ne ghemuim sau ca inchidem ochii. Antrenamentul Zen
violeaza in mod clar conventiile de la Geneva! $i nu era o meditatie
ghidata, de genul celor pe care le gase�ti in Occident; mi se spunea
doar sa ma a�ez �i sa-mi urmaresc respiratia - singurele instructi
uni de meditatie pe care le-am primit vreodata.
imi amintesc ca in a treia zi la manastire chiar credeam ca
o sa-mi plesneasca mintea din cauza durerii din picioare, iar vocea
din cap cre�tea incredibil in volum �i ma distragea de la incercarea
de a medita. M-am dus la un calugar viirstnic �i i-am zis:
- Va rog, spuneti-mi ce sa tac cu mintea mea ca sa nu in-
nebunesc.
lar el doar s-a uitat la mine �i a zis:
- Nu vorbi.
$i mi-a intors spatele. Lasat sa ma descurc singur, am reu�it
cumva sa-mi gasesc vointa de a continua �i, dupa mai multe zile,
saptamiini �i luni de meditatie, am avut intr-adevar experienta unei
fericiri atiit de prof unde �i a unei con�tiente atiit de extinse, incat
am crezut ca meditatia e tot ce am sperat ca drum catre iluminare,
tot ce mi se promisese in carti �i in scripturi.
ii sunt profund recunoscator lui Shodo Harada-Roshi, un ade
varat maestru Zen modern, care mi-a facilitat aceasta experienta.
Dar, dupa ce am plecat de la manastire, mi-am dat seama ca nu voi
reu�i sa-mi mentin singur acel nivel de meditatie �i ca am nevoie de
cai mai rapide �i mai u�oare, ca �i de o intelegere mai buna a mintii
�i corpului pentru a face din meditatie o parte utila pentru viata mea.
intr-o zi, in timp ce navigam pe internet, am dat peste Eco
Meditatie. Am citit doar de pe pagina de internet �i am urmat pa�ii
�i, dupa 2 minute, m-am trezit activiind deja toate aceste resurse
de vindecare $i intrand intr-o stare profunda de relaxare $i de bine,
pe care inainte o atingeam doar dupa multe ore, daca nu chiar zile
$i saptamani, de meditatie.
M-am inscris imediat la un atelier cu Dawson. Eram atat de
nerabdator sa ne ghideze Dawson in meditatie! �i. cand a facut-o,
nu am fost dezamagit; dimpotriva, m-am convins ca aceasta meto
da poate fi folosita de lumea intreaga, mai ales de catre veterani,
pentru experienta vindecarii interioare $i a starii de bine profunde,
fara sa petreaca luni de zile intr-o manastire, lucru pe care majori
tatea nu avem libertatea de a-I face.
De�i mass-media continua sa ne tina la curent cu informatii
despre TSPT, putini oameni sunt con�tienti de fenomenul cre�terii
posttraumatice: alegand con$tient sa nu fii victima $i angajandu-te
pe calea vindecarii, orice trauma ai fi experimentat, poti ajunge sa
dai un sens evenimentului, care sa te conduca spre o mai mare
implinire a vietii tale. S-a zis ca suferinta este cea mai mare gratie,
deoarece ne face sa cautam vindecarea, ce ne poate duce in locuri
dincolo de cele pe care le traim in starea noastra normala de a fi.
Dar trebuie sa cunoa$tem uneltele vindecarii; suferinzii au
nevoie de tehnici �i metode specifice. Administratia pentru Vete
rani �i guvernul Statelor Unite cheltuie miliarde de dolari cercetand
cele mai bune moduri de a trata ranile psihologice ale soldatilor
no�tri, insa multe dintre aceste tehnici sunt scumpe, presupun teh
nologii sofisticate �i medicamente avansate �i pot fi administrate
numai de catre medici.
Poate ca nu ai avut experienta ororii intense a unui razboi,
dar cu totii traim zilnic o forma mai blanda de expunere la lupta,
bombardati de factori de stres in societatea noastra moderna, ce
ne activeaza reactia de lupta sau fuga, pe care ne-am dezvoltat-o
ca fiinte umane ca sa ne salveze viata in eventualitatea unei rani
corporale grave, dar total inadecvata cand e declan�ata de tot fe·
lul de stimuli stresanti minori, cronici, cu care ne confruntam, de
la intarzierea in trafic pana la viata de familie haotica, de la �tirile
din presa pana la expunerea la nenumaratele tragedii prin care tree
alti oameni.
EcoMeditatia lui Dawson Church �i tehnica asociata de Eli

berare Emotionala pe care o preda el (bazata pe medicina chineza a
energiei) sunt parte a unui curent care se indeparteaza de regimul
medicamentos, adoptand terapii ,,administrate de catre pacient,
indreptate catre sine", tehnici pe care un veteran le poate invata
in jumatate de ora, practic fara niciun cost, �i pe care le are apoi la
dispozitie pentru tot restul vietii, ca exercitiu al igienei minte-corp
zilnice, o metoda ce ofera u�urare rapida in perioadele de suferinta
acuta. Din toata inima recomand includerea imediata a metodei in
arsenalul terapeutic al Administratiei pentru Veterani.
Povestea Jui Bryce ilustreaza un fenomen mult mai putin

cunoscut pe scara larga decat TSPT: cre�terea posttraumatica.
Multi oameni care sufera experiente zguduitoare raman trau
matizati pe viata, cu putine sperante de vindecare. Insa expe
rientele zguduitoare ii fac pe altii sa se confrunte cu fricile Jor,
sa depa�easca ororile trecutului �i sa devina rezilienti. TSPT
nu este o condamnare pe viata.
Cre�terea posttraumatica
De�i TSPT tine prima pagina a �tirilor, relatarile despre

cre�terea posttraumatica sunt rare. Circa 2/3 dintre cei care
tree prin evenimente traumatice nu dezvolta TSPT. Aceasta
estimare are la baza studii de sanatate mentala realizate pe
oameni care au trecut prin experiente asemanatoare. Studiile
pe veteranii americani care au luptat in Irak �i Afganistan
arata aceasta proportie de 2 la 1. 273 Care e diferenta dintre
cele doua grupuri? Cercetarile arata o corelatie intre eveni
mentele negative din copilarie �i dezvoltarea TSPT la varsta
adulta. 274 Unii oameni au in copilarie experiente nefericite
care ii ajuta sa devina mai putemici �i mai rezilienti.275
Adversitatea ne face uneori mai putemici decat am fi
fost daca nu ne-am fi confruntat cu ea. Cercetarile arata ca
_J
\i
oamenii care traiesc un eveniment traumatic, dar apoi sunt
capabili sa proceseze �i sa integreze experienta, sunt mai
rezilienti decat cei care nu au experienta unui astfel de eve
niment. Ace�ti oameni sunt chiar mai bine pregatiti pentru
adversitati viitoare.
Cand e�ti expus la un factor de stres �Hi reglezi cu suc
ces reactia de lupta sau fuga a creierului, iti cre�ti conexiu
nile neurale asociate cu gestionarea traumelor, a�a cum am
vazut in CapitoJul 6. Plasticitatea neurala functioneaza in fa
voarea ta. fti mare�ti dimensiunea cailor de semnalizare din
sistemul nervos ce gestioneaza recuperarea dupa stres. Ele te
echipeaza sa faci fata mai bine stresului in viitor, devenind
mai rezilient in fata supararilor �i problemelor vietii.
7.1. Veterani in tabiirii
impreuna cu ni�te colegi inspirati, am realizat un studiu

care mi-a atins profund sufletul. Am examinat simptomele
TSPT la un numar de 218 veterani �i partenerii lor de viata,
intr-un retreat de o saptamana. 276 Atelierul a constat in 4 zile
de tehnici de Eliberare Emotionala �i alte tehnici de psiho
logia energiei.
Cand au inceput, 83% dintre veterani �i 29% dintre in
sotitorii lor au ie�it pozitiv la testarea pentru TSPT. La retes
tare, dupa 6 saptamani, aceste cifre se prabu�isera dramatic:
28% dintre veterani �i doar 4% dintre partenerii lor. Jenny,
sotia unui veteran care era pe punctul de a divorta de sotul ei
inainte de aceasta tabara, comenta cu ochii in lacrimi: ,,Dupa
atati ani, in sfar�it Robby al meu s-a intors din Vietnam!"
De�i aceste cifre sunt remarcabile, in spatele fiecarui
numar se afl.a un Bryce sau un Robby care se reintoarce la
familia �i la viata sa. I�i gasesc echilibrul, ie�ind din TSPT �i
indreptandu-se catre cre�terea posttraumatica. Aceasta rata
inalta a curei e poarta catre un nou set de posibilitati pentru
toti ace�ti veterani �i comunitatile din care fac parte. Este
descatu�at potentialul uman circumscris de suferinta.
Spune-i ,,Da" vietii in ciuda a orice: Viktor Frankl
Povestea psihiatrului �i neurologului austriac Viktor Frankl

(1905-1997), detinut in lagarele de concentrare in timpului Holo·
caustului nazist, a inspirat lumea dupa razboi. Pana in 1997, cand
Frankl a decedat de insuficienJa cardiaca, cartea sa Man's Search
for Meaning, in care relateaza experientele sale din lagarele mortii
�i concluziile pe care le-a extras din ele, s-a vandut in milioane de
exemplare, tradusa in 24 de limbi. 277 Titlul originar al cartii (tradus
din germana) dezvaluie perspectiva uimitoare a lui Frankl asupra
vietii: Spune·i ,,Da" vie/ii in ciuda a orice. ExperienJele unui psiho
log in /agarul de concentrare.
in 1942, Frankl, sotia �i parintii lui au fost deportati in ghe·
toul Theresienstadt, din Cehoslovacia, unul dintre lagarele-model
folosite pentru a-i pacali pe inspectorii Crucii Ro�ii cu privire la
adevaratul scop �i conditiile din lagarele de concentrare. in octom·
brie 1944, Frankl �i sotia lui au fost transferati la Auschwitz, unde
aveau sa-�i gaseasca moartea aproximativ 1,1 milioane de oameni.
Mai tarziu in aceea�i luna, el a fost transferat la unul dintre laga·
rele de munca de la Kaufering (subordonat lagarului din Dachau),
apoi, dupa ce s-a imbolnavit de febra tifoida, la Tiirkheim, unde a
ramas pana cand lagarul a fost eliberat de trupele americane, pe
27 aprilie 1945. Frankl �i sora lui, Stella, au fost singurii supravie·
Juitori din familie ai Holocaustului.
in Man's Search for Meaning, Frankl observa ca sentimentul
de a avea un sens al vietii face diferenta Tntre a ti sau a nu ti capa
bil sa supravietuie�ti unor experiente dureroase �i chiar Tngrozitoa
re: ,,Noi, cei care am trait Tn lagarele de concentrare, ni-i amintim
pe oamenii care umblau de la o baraca la alta ca sa-i mangaie pe
altii, dandu-le ultima lor bucatica de paine. Poate ca au fast putini
la numar, dar ei sunt dovada suticienta ca poti sa Ti iei omului to
tul, cu exceptia unui singur lucru, ultima dintre libertatile omului:
alegerea propriei atitudini Tntr-un anumit set dat de circumstante,
alegerea propriei cai."
Frankl a sustinut ca, de�i Tn viata nu putem evita suferinta,
putem sa alegem cum o gestionam. Putem sa gasim un sens al su
ferintei noastre �i sa ne continuam viata cu noi scopuri: ,,Cand nu
putem sa schimbam o situatie, suntem provocati sa ne schimbam
pe noi Tn�ine."
Frankl mai spune: Jntre stimul �i reactie exista un spatiu. in
acel spatiu se afla putinta noastra de a ne alege reactia. Reactia
noastra se gase�te Tn cre�terea �i libertatea noastra. Ultima din·
tre libertatile umane este alegerea atitudinii Tn tiecare set dat de
circumstante."
7.2. in ultimii ani, cifre record de oameni au mers la Auschwitz.

lnscrip1ia ironica de la intrare inseamna .. Munca te elibereaza''.
Trauma este peste tot
Nu doar veteranii, victimele infractiunilor, copiii abu

zati �i supravietuitorii accidentelor se confrunta cu traume.
Circa 75% dintre americani vor avea experienta unui eve
niment traumatic la un moment dat pe parcursul vietii. 278
Femeile sunt mai inclinate sa fie victi�e ale violentei do
mestice decat ale cancerului de san. 279 In fiecare an, 1 din
10 baieti �i 1 din 5 fete sunt abuzati sexual, de obicei de un
membru al familiei. 280
in fiecare an, 60% dintre adolescenti sunt martori sau tin
te directe ale violentei. 281 Aproape jumatate dintre ei au expe
rienta abuzului fizic �i 25% sunt martori ai violentei domestice
sau comunitare. in cei 15 ani de razboi in Irak �i Afganistan,
mai multi americani au murit de mana membrilor familiilor
lor decat cei care au fost uci�i in Orientul Mijlociu.282
Uita-te in jur la grupurile de oameni cu care te intalne�ti
in fiecare zi. Daca ai 20 de oameni in echipa cu care lucrezi,
este statistic probabil sa interactionezi cu doi sau mai multi
supravietuitori ai unui incest. Mergi intr-un centru de sprijin
care are 40 de membri �i imediat intri intr-o incapere cu 30 de
oameni care au avut experienta unui eveniment traumatizant.
A�a cum am explorat in capitolele de la 2 la 6, �mpactul
acestor experiente e atat biologic, cat �i psihologic. In cartea
mea The Genie in Your Genes descriu rolul moleculelor de
numite metili, care se ata�eaza de gene, inhibandu-le expre
sia. Anumiti mesageri moleculari sunt asociati cu depresia,
anxietatea �i TSPT.
Aceasta e doar una dintre modalitatile prin care trau
mele copilariei due la ,,impregnarea biologica"283 a experi
entelor negative. 0 alta clasa sunt moleculele microscopice
de�umite micro-ARN. intr-un sondaj randomizat realizat pe
veterani cu TSPT, colegii mei au descoperit ca acestea se
leaga de ADN. 284 Particulele de micro-ARN pe care le-am
identificat noi, denumite let-7b �i let-7c, sunt legate de stres
�i inhiba expresia genelor benefice.
7.3. Grupe de metili {sferele stralucitoare) ce se ata�eaza la o tulpina de ADN
Traumele copilariei inhiba �i forrnarea creierului. Adul

tii privati in copilarie de hrana au creierul cu 8,6% mai mic.
Cu cat au suferit de lipsuri mai severe, cu atat dimensiunea
creierului !or e mai mica. Epigenetic �i neurologic, trauma
modeleaza materia din care sunt construite celulele noaste.
Timpul vindecarii
In Ecleziastul (3, 1-8), profetul ne spune: ,,Pentru orice

lucru este o clipa prielnica �i vreme pentru orice indeletni
cire de sub cer... Vreme este sa rane�ti �i vreme sa tamadu
ie�ti..." Pentru multi dintre noi, copilaria e vremea in care
o mare parte din potentialul nostru a fost ucis sub ghilotina
stresului. Acum, cand suntem adulti, e vremea sa ne revendi
cam puterea �i sa ne angajam pe calea vindecarii.
Varsta adulta e stadiul vietii in care putem sa ne repa
ram ranile trecutului. Avem de ales intre U�a 1 �i U�a 2. In
fiecare situatie frustranta, putem juca rolul copilului neaju
torat, trecand prin U�a 1 pentru a repune in act mini-moqile
din trecut, sau putem alege U�a 2, asumandu-ne misiunea
autovindecarii.
7 .4. Avem de ales zilnic intre cele douii U!li...
Daca ne abandonam repetarii suferintei din trecut,

intarim acele cai neurale. De aceea TSPT se agraveaza cu
timpul; eu numesc acest fenomen ,,fata intunecata a neuro
plasticitatii". Terapeuta Patt Lind-Kyle observa ca reteaua
modului implicit este ,,extrem de activa in traumele pe ter
men lung, abuzul suferit in copilarie �i alte tipare �i experi
ente emotionale constrangatoare". Dar daca alegem U�a 2,
exersam starile emotionale elevate pe care le gasim prin me
ditatie, Tehnica Eliberarii Emotionale �i alte tehnici baza
te pe energie. Neuroplasticitatea le transforma in trasaturi.
Luam ranile pe care le-am suferit in trecut �i le transformam
in combustibil pentru transformare.
Ca adulti, avem puterea de a alege altfel decat atunci
cand eram copii. Copilul de 5 ani molestat nu poate sa fuga
de acasa, sa-�i gaseasca un serviciu �i sa plateasca singur
chiria pentru o locuinta 10 care sa fie in siguranta. Un adult
poate. Adultii au puterea care le-a lipsit copilarie de a se
confrunta cu impactul traumelor.
$tiinta ne arata acum ca putem sa ne vindecam deficite
le din prima parte a vietii nu doar in programul nostru men
tal, ci �i in circuitele din creier. Adultii rezilienti i�i folosesc
parti din creier, precum cortexul prefrontal ventromedian �i
dorsolateral, pentru a controla amigdala. 285 Cu cat dedica
mai multe ore de exercitiu pentru a controla amigdala, cu
atat efectul va fi mai putemic. Exercitiul poate duce la o sca
dere cu pana la 50% a activarii amigdalei.286
Cheia este controlul atentiei. William James, parintele
psihologiei americane, spunea ca procesul de antrenare pen
tru controlul atentiei e cea mai excelenta educatie dintre toate.
Yorn afla mai multe despre atentia selectiva in Capitolul 8.
Terapeuta Linda Graham, a carei carte Resilience con
tine 130 de exercitii de constructie a unui creier rezilient287,
spune: ,,Indiferent daca ne confruntam cu o serie de enervari
marunte sau cu o catastrofa totala, rezilienta este accesibila,
poate fi invatata �i recuperata."
inteleptii ne tot spun de secole acest lucru. Rabindra
nath Tagore, poet bengalez nascut in secolul al XIX-lea, se
ruga astfel: ,,Nu ma rag sa fiu adapostit de pericole, ci sa
fiu fara frica atunci cand vin peste mine. Nu cer�esc sa mi
se opreasca durerea, ci ca inima mea sa o cucereasca." He
len Keller declara: ,,lntreaga lume este plina de suferinta.
Este plina �i de vindecare." Scriptura indiana Dhammapa
da (IX.122) spune: ,,Picatura cu picatura se umple oala cu
apa. La fel, inteleptul, adunand putin cate putin, se umple
cu bine." Nietzsche, filosof german din secolul al XIX-lea,
proclama: ,,Ceea ce nu ma omoara ma face mai putemic."
Cercetatori de la Centrul de inovatie in �tiinte al Uni
versitatii Northwestern au realizat un studiu cu o durata de 5
ani cu privire la e�ecul profesional. 288 Au incercat sa afle ce
impact are suferinta de durata asupra carierei participantilor.
Dar au descoperit surprin�i ca, la un deceniu dupa un e�ec,
subieqii ,,performeaza in medie mult mai bine pe termen
lung" decat cei care s-au bucurat de succes timpuriu, con
form coordonatorului proiectului, Yang Wang.
George Bonanno, profesor de psihologie clinica la Uni
versitatea Columbia, crede ca rezilienta este de fapt cea mai
frecventa reactie la tragedie. Intre 35% �i 65% dintre ,,oame
nii care au experienta unei catastrofe revin la rutina lor nor
mala la scurt timp dupa eveniment �i raman in ea"289• Acest
lucru produce efecte pozitive �i asupra biologiei. Bruce
McEwen, �eful laboratorului de neuroendocrinologie de la
Universitatea Rockefeller, spune ca ,,importante sunt sti
ma de sine sanatoasa, controlul bun al impulsurilor �i ca
pacitatea de a lua decizii, toate functii ale unei arhitecturi
sanatoase a creierului"290, ca factori ce contribuie la cre�terea
posttraumatica. El considera ca rezilienta este o stare gene
rata intern, constand 10 capacitatea de a produce schimbari
epigenetice sanatoase 10 propria expresie genetica atunci
cand e�ti stresat.
in Capitolul 4 am vazut schimbarile masive ce au Joe 10
activitatea creierului ca rezultat al vindecarii de trecut. in stu
diul despre micro-ARN, dupa tratamentul cu succes, molecu
lele stresului literalmente au cazut de pe ADN-ul veteranilor.
Am constatat o relatie semnificativa statistic 1ntre 1mbunatati
rea sanatatii mentale �i 8 molecule de micro-ARN. Faptul ca
putem produce aceste modificari epigenetice 1n cromozomii
propriifolosindu-ne con�tientizarea e una dintre cele mai en
tuziasmante descoperiri din ultimii ani! in Capitolul 8 vom
vedea care sunt implicatiile revolutionare ale acestei superpu
teri pentru viitorul omenirii.
7 .5. Studiul micro-ARN a giisit corelatii intre aceste molecule epigenetice

�i simptomele stresului.
Con�tientizarea i;i longevitatea
De�i genele, mediul �i obiceiurile joaca un rol in sana

tate �i longevitate, calitatea con�tientizarii e factorul suprem.
Un studiu amplu realizat de Facultatea de Medicina a Uni
versitatii din Boston291 a urmarit 69744 de femei �i 1429 de
barbati timp de mai multe decenii: timp de 30 de ani barbatii
�i 10 ani femeile. Studiul cauta ,,longevitatea exceptionala",
definita ca supravietuirea dincolo de varsta de 85 de ani. Ce
anume face diferenta?
Optimismul! Cei mai optimi�ti oameni aveau o durata
a vietii cu 11-15% mai lunga. Aveau �anse cu 60% mai mari
sa atinga varsta de 85 de ani in comparatie cu cei pesimi�ti.
Rezultatele au fost confirmate �i dupa ce autorii studiilor
au ajustat rezultatele statistice cu factori precum fumatul,
consumul de alcool, alimentatia, nivelul de educatie, boala
cronica �i exercitiul fizic.
�i asta doar dintr-o singu.ra trasatura a rezilientei: opti
mismul. Cand adaugi �i anii de viata pe care cercetarea demon
streaza ca ii ca�tigi din alte calitati ale con�tientizarii, precum
iubirea, bucuria, compasiunea �i altruismul, numarul cre�te.
Cat de sus? Renumitul neurochirurg Norm Shealy, mentorul
meu, a racut un calcul �i a ajuns la concluzia ca sunt in total
40 de ani. Acesta este efectul secundar al modificarii con�tien
tizarii tale prin meditatie, tapping �i alte tehnici de reducere a
stresului. Studiile arata ca cei care mediteaza i�i imbunatatesc
o arie larga de markeri biologici, inclusiv pentru longevitate.292
intr-un astfel de studiu, au fost gasite modificari epigenetice pe
scala larga dupa doar 20 de minute de meditatie.
Dintotdeauna am avut dificultati fizice. Unul dintre pi

cioare/e mele este mai scurt cu 5 cm decat celalalt, deci �oI
durile mele nu sunt aliniate �i am o curbura mare a spatelui.
Termenul medical pentru aceasta curbura este ,,scolioza".
Am dureri de spate inca din adolescenta.
Dupa varsta de 30 de ani, durerile deveneau uneori atat
de mari, incat nu puteam sa stau decat lipit de perete, ghe
muit in pozitie fetala. Orice mi�care imi producea junghiuri
de durere atat de intense, incat scanceam ca un animal ranit.
Dupa 40 de ani, am invatat sa-mi controlez afectiunea
spatelui folosind exercitii de intindere, ridicare de greutati, Qi
gong, tapping �i yoga. Rezultatul e ca due o viata relativ lipsita
de durere. Am invatat sa-i dau satisfactie spatelui meu cand imi
mai trimite cate-un junghi de durere, luandu-1 drept un sernnal
ca ii muncesc prea mult. Asta a fost inainte de incendiu.
Dupa incendiu, am locuit un timp intr-un hotel boutique
cu decoruri frantuze�ti din centrul ora�ului Petaluma. Nu avea
lift, doar ni�te scari inguste spre camerele de la etaj. Intr-o zi,
in timp ce caram pe scari o cutie grea, am simtit o durere as
cutita in partea dreapta a abdomenului. Am stat intins in pat o
vreme �i durerea a disparut. Dar a reaparut apoi cu regularitate.
Daca ma intindeam sau chiar atipeam putin, de obicei trecea.
Pana la urma, Christine a insistat sa merg la medic �i
acesta m-a diagnosticat cu hemie, adica o ruptura a mu�
chilor de la baza abdomenului, prin care ies afara intestine
Je. De�i corpul are o remarcabila putere de autovindecare,
hernia e ceva pe care nu-1 poate vindeca singur. Reparatia
necesita interventie chirurgicala.
perete abdominal
intestin subtire
7.6. Hernie inghinala

Spitalele locale erau atat de cople�ite cu tratarea raniti
Jor care scapasera din incendiu, incat nu m-au putut progra
ma prea curand. A trebuit sa a�tept vreo doua luni. Am ramas
cat de activ am putut in timpul acesta, mergand pe bicicleta,
facand canotaj �i alte exercitii care nu imi afectau abdome
nul. Dar, in fiecare zi, impreuna cu Christine, trebuia sa ma
confrunt cu realitatile vietii post-incendiu.
Una dintre cele mai rele zile din viata mea a fost cea
in care a trebuit sa tarasc ni�te cutii grele printr-o parcare
pana la camioneta mea de imprumut. Cele mai multe dintre
lucrurile noastre erau depozitate in biroul unor prieteni, la
50 km departare, �i de unele dintre ele nu ne puteam lipsi.
Facand drum dupa drum de la birou la camioneta, spatele �i
abdomenul mi se luau la intrecere care sa ma serveasca mai
intai cu cea mai cumplita agonie.
Dar am facut tapping pe drumul catre casa, intarit de
meditatia din dimineata respectiva. De�i aveam de a�teptat
cateva saptamani bune pana la operatia de hemie, am simtit
cum mi se schimba starea de dispozitie din disperare in bu
curie. Aceasta este puterea rezilientei!
in zilele, saptamanile �i luniie de dupa incendiu, am
ramas optimist cu consecventa. Am trimis recuno�tinta in
fiecare zi. Mi-am cufundat creierul in extaz in fiecare dimi
neata. Alegerea U�ii 2 te face rezilient - nu doar in timpul
unei catastrofe nea�teptate, cum ar fi un incendiu, ci �i cand
treci prin suferinta de durata a durerii cronice.
Dupa cateva luni de la incendiu, ne-am intalnit intam
plator cu o cuno�tinta, la o petrecere. Ne-a intrebat cum sun
tem, eu �i Christine, �i i-am povestit despre dificultatile cu
care ne confruntam: operatia de hemie, probleme cu banii,
viata de nomazi, cu mutarea lucrurilor de la un adapost tem
porar la altul, in tomberoane de plastic. S-a mirat cat de ve
seli suntem. i�i reamintea:
- Jeri am vorbit cu prietena mea Lynne, �i ea victima a
incendiului. Este a�a de suparata �i morocanoasa!
Acolo te duce U�a 1. Putem lasa tragedia sa ne faca mo
rocano�i sau putem sa ne bucuram de rezilienta. In cartea sa
Resilient, psihologul Rick Hanson spune: ,,Rezilienj:a este mai
mult decat revenirea dintr-o situatie de adversitate. Oamenii
rezilienti continua sii-�i urmiireascii obiectivele in faj:a dificul
tii!ilor. "293 Linda Graham sustine cii trebuie ,,sii reu�im sii ne
vedem ca oameni care pot sii fie rezilienti, care au competenta
in adaptare �i sunt capabili sii fnvefe cum sii se adapteze"294.
Ziarul nostru local, ca�tigiitor de Pulitzer, a marcat
comemorarea unui an de la incendiu cu o editie specialii.
A prezentat pove�ti care-ti rupeau sufletul, despre oameni
care locuiau de un an in rulote, oameni inecati in dispera
re, depresie �i TSPT, �i despre ritmul lent al reconstructiei.
Cuvantul ,,cre�tere posttraumaticii" nu a apiirut nici ma.car
o singurii data in toate acele pagini. Istoriile oamenilor ca
mine �i Christine nu au fast spuse. Lecturand ziarul, cititorul
nu avea nici cea mai mica idee cii vindecarea e posibilii. Dar
cre�terea posttraumaticii, dupii cum aratii statisticile, s-ar pu
tea sii fie norma, nu exceptia.
Impreunii cu Christine, am mers de mai multe ori la
proprietatea noastrii dupii incendiu. Prin cenu�ii, am gii
sit fragmente de obiecte dragi. Sub indrumarea lui Carole
Watanabe, profesoara ei de arte, Christine a decis sii facii
obiecte de artii din acele fragmente. Le-a aranjat injurul unei
oglinzi. Iatii ce a scris in timp ce se pregiitea de prima ei
expozitie de artii.
7.7. Oglinda focului

Oglinda focului
de Christine Church
Oglinda mozaic intitulata Fragmente din foe spune povestea

trecutului meu. E un colaj pe care I-am facut din bucati de vase �i
bijuterii. De fiecare data cand gaseam cate una in molozul ars, ma
intrebam: ,,Din mii de lucruri, cum de a scapat bucata asta?" Sau:
,,la uite unde am gasit-o pe-asta!" Obiecte care inainte nu aveau
nicio semnificatie ori aveau una prea marunta acum au devenit
tovara�e de supravietuire: simboluri ale puterii �i curajului.
Dreapta sus: Niciodata nu am gasit diamantele pe care le-am
cautat, dar am gasit o masa maronie de bijuterii lipite la un loc. in
ele se gasea verigheta mamei mele! Aruncam la rand bucati de
nerecunoscut intr-o galeata. Prietenul nostru Ray adusese �i apa·
ratul lui de identificare a metalelor. Eram atat de innebuniti, incat
nici macar nu ne-am falosit ma�tile �i manu�ile.
in sensul invers acelor de ceasornic: portelan bavarez de la
strabunica mea, doua bibelouri spaniole Lladros din colectia tatalui
meu, ,,Fata cu pantof" �i ,,Pantoful" (in colturile din stanga sus �i
jos), cu o cea�ca �i o farfurioara din portelan de Bavaria.
Pisica din pantof ii reprezinta pe iubitii no�tri motani Apple �i
Pierre. Un lanti�or marocan pe care I-am purtat cand aveam vreo 20
de ani, cand am fast in Spania �i Marne (jos), apoi o rata facuta din
cenu�a de pe vulcanul Sfanta Elena.
Speranta apare in coltul din dreapta jos cu o cea�ca din setul
de ceramica pe care I-a facut fiica mea Julia in clasa a �aptea, cu
o bucata de sticla topita la interior. Sticla se tope�te la 2 500 °
atat de incredibil de fierbinte a fast incendiul!
Cheia casei noastre (in partea dreapta) este intr-un iaz sim
bolic in care testoasa noastra fara nume �i-a gasit numele de botez
cand am descoperit ca a supravietuit facului. Tubbs i�i duce acum
traiul in iazul din curtea unui prieten. lnele �i cioburi de ceramica
sunt impra�tiate peste tot. 0 samanta �i un cristal din casa cea
noua sunt plantate mai jos (in coltul din dreapta). ingerii care au
vegheat asupra noastra cu iubire in noaptea aceea �i intotdeauna
(colturile de sus dreapta �i stanga).
E o binecuvantare ca aceste bucati sparte, arse, adunate

din cenu�a pot sa dea viata unui obiect de arta. Procesul de a le
pune impreuna a fost vindecator �i, cand am terminat, am avut
sentimentul de implinire �i de acceptare a trecutului. Este atarnata
pe peretele casei noastre ca o reamintire a lucrurilor pierdute, dar
neuitate. Si a transformarii dezastrului in frumusete.
Bani, stres �i alegeri
Imi amintesc ziua cand a trebuit sa lichidez contul de

studii al fiului meu eel mai mic. Universitatile americane
sunt scumpe �i, timp de 12 ani, fiicusem plati automate din
salariul lunar pentru a acoperi facturile ce urmau sa vina.
Dar acum acel cont de economii era tot ce statea intre mine
�i insolventa financiara.
Plicul cu declaratia de la TD Ameritrade, institutia ce
administra contul, a stat in tava cu documente de rezolvat
de pe biroul meu cat timp am agonizat in incercarea de a lua
aceasta decizie. Sa o fac sau nu? Exista alta cale? Ridicam
telefonul �i ii lasam iar jos. Iar ii ridicam, iar ii puneam la
loc. Ridicat, pus la loc.
Cu totii avem momente in care trebuie sa luam decizii
agonizante. Am sunat.
- Sunteti sigur ca vreti sa retrageti aceste fonduri? m-a
intrebat administratorul de cont.
- Da, am raspuns, simtindu-ma un pie mai inalt.
Fusesem in acest punct de multe ori in ultimul an. Im
preuna cu Christine, contractasem in primavara o linie de
credit de 100000 de dolari, garantand cu ipoteca pe casa, cu
doar cateva luni inainte de incendiu. Planuiam sa renovam
structura veche de 60 de ani a casei, sa punem podele noi,
covoare, bucatarie �i aparatura.
Apoi, a venit prima luna ingrozitoare in care nu am putut
plati salariile. A trebuit sa transfer 10000 de dolari din linia
de credit personala in firma, ca sa-mi pastrez intacte echipa �i
organizatia. In timp ce compania mea facea o munca profund
transformatoare pentru lume, era prinsa in tranzitia de la o
companie de training profesional la o afacere de servicii edu
cationale online, iar veniturile nu tineau pasul cu cheltuielile.
�i luna urmatoare a fost cumplita, consumand alti
20000 de dolari. Curand, linia de credit s-a dus, dar tot nu
era destul. Mi se parea incredibil de dificil sa munce�ti atat
de mult, dar sa pierzi bani in fiecare luna. Era ca �i cum pla
team ca sa muncesc. Majoritatea presupunem cu indreptatire
ca, daca ne dedicam muncii in cele 40 de ore pe saptamana,
la final vom primi o plata. Situatia mea era exact opusul:
trebuia sci plcitesc ca sci muncesc. Fiecare ora de munca imi
sugea bani din cont.
Apoi, a venit incendiul. Veniturile au disparut, dar chel
tuielile au mers mai departe in pas de mar�. Sustinatorii no�
tri au organizat o campanie GoFundMe ca sa ne ajute sa ne
revenim. I-am telefonat unui prieten care avea experienta
in strangerea de fonduri ca sa discut cu el strategia mea fi
nanciara. El m-a intrebat cat mi-ar trebui ca sa acopar golul.
I-am spus:
- Pe putin 250000 de dolari.
S-a lasat o lini�te lunga. Apoi, mi-a zis ca, daca cer un
sfert de milion de dolari, oamenii vor cred ca e o suma im
posibila, se vor simti deznadajduiti �i nu vor dona. Mi-a re
comandat sa cerem 50000 de dolari. A�a am facut �i, pana la
urma, cu recuno�tinta, am primit 46000 de dolari din partea
sustinatorilor no�tri.
De�i ajutorul era binevenit, nu era suficient. La scurt
timp dupa aceea, a trebuit sa-mi lichidez unul dintre cele
doua fonduri de pensii. L-am pus in afacere �i am luat o gura
de aer, �tiind ca ne va finanta pentru urmatoarele 6-7 luni.
Dar s-a consumat in doar 60 de zile! A trebuit sa lichidez
�i celalalt cont de pensii. A trebuit chiar sa golim �i fondul
de urgente pe care ni-1 daduse compania de asigurari pentru
cheltuielile curente dupa incendiu. Tot nu a fost destul. A�a
am ajuns la acea zi cu adevarat ingrozitoare in care a trebuit
sa lichidez contul de studii al fiului meu. La sfar�itul anului
aveam datorii de peste 300000 de dolari.
M-am concentrat sa raman pozitiv in fiecare zi, in ciuda
problemelor cu banii, dificultatilor de sanatate �i amintirilor
permanente despre incendiu. Ma storceam de toata puterea
de concentrare pe care o posedam. La �ase luni dupa incen
diu, in mijlocul crizei financiare, dupa una dintre meditatiile
de dimineata, am scris aceste cuvinte in jurnal:
M·am trezit de dimineata simtindu-ma parca leganat de bra

tele lui Dumnezeu. Energia Spiritului umple fiecare parte din mine
cu binecuvantare. Universul radiaza perfectiune in jurul meu. Sunt
leganat in acest camp de binecuvantare. Ne tine mereu in iubire �i
bucurie. Ne impinge zilnic sa experimentam lumina �i fericirea din
miezul fiintei noastre.
imi dau seama ca, spiritual, sunt 100% un succes. imi traiesc
cu bucurie viata, racordat la Univers. Celebrez zilnic uniunea dintre
con�tienta mea umana �i con�tienta mai mare din care tac parte.
Acesta este scopul suprem al vietii �i I-am trait inca de la inceputuri.
Aleg sa-mi amintesc de asta cand sunt hipnotizat de lucruri
care nu s-au materializat in lumea mea materiala, dupa multi ani de
creare de viziuni �i munca asidua.
Cand ma racordez la energia Universului, simt ca energia mi se
schimba. Gandurile devin ordonate �i inspirate. imi incep ziua simtin
du-ma optimist, pozitiv, entuziast �i creativ.
intrupez prosperitate. Ma racordez zilnic la energia prosperi
tatii, a�a cum o tac de multi ani. $tiu ca realitatea materiala se
aranjeaza in jurul semnalului pe care ii produce con�tienta mea.
Adevarul e ca sunt bogat, in toate modurile posibile, inclusiv in
bani. Aleg sa sustin bucuria vibratiei. Celebrez fiecare manifestare a
succesului in lumea mea, indiferent cat de mica.
Sunt recunoscator pentru viata mea a�a cum e ea. Raman
pozitiv indiferent ce-ar ti.
Am eel mai important lucru ce poate ti atins in orice viata:
uniunea cu Universul! Ma racordez la muzica lui in fiecare dimineata
cand meditez. Mintea mea, celulele mele �i campul meu de energie
intra in rezonanta cu cantecul lui. Apoi, imi incep ziua inspirat �i
aliniat. Ce viata minunata!
Dupa ce am scris aceste cuvinte, am decis sa ma las in

voia experientei. M-am intins in pat �i am vizualizat cum
experienta se transforma dintr-un sentiment delicios, dar in
tangibil, in circuite neurale concrete in corpul meu. Timp de
o jumatate de ora, mi-am imaginat sinapse ce se conecteaza
injurul acestei realitati. Mi-am imaginat cum fac din aceasta
stare de inspiratie traiectul neurologic din creierul meu. Ast
fel, pe parcursul acelui an de dificultati financiare, am ramas
mereu pozitiv.
Afacerea �i-a revenit in anul urmator, reintrand in zona
de profitabilitate �i inregistrand eel mai bun nivel anual de
venituri dintotdeauna. Cand a aparut criza de coronavirus, in
2020, viata mi-a dat cu generozitate o alta oportunitate de a
ramane pozitiv. Toate atelierele cu participare care ne plateau
facturile au fost anulate. Ne indreptam catre un abis financiar.
intr-o duminica dupa-amiaza, citeam un studiu care
prezenta cercetari realizate pentru gasirea unui vaccin pen
tru MERS, coronavirusul care a produs epidemia din 2012.
Cu oarecare uimire, m-am uitat la una dintre moleculele pre
zentate in cercetare. Imunoglobulina, anticorpul care ucide
coronavirusul! Cercetarea mea anterioara de la Esalen ara
tase ca ace�ti anticorpi cresc cu 27% dupa un weekend de
ateliere de EcoMeditatie �i urea la 113% dupa o saptamana
de exercitii de Eliberare Emotionala.
Impreuna cu echipa mea de la EFT Universe, am in
ceput sa ne gandim la implicatii. Am inteles ca trebuie sa-i
oferim lumii aceste informatii. In doua saptamani, am pro
dus doua meditatii gratuite pentru imunitate, un program cu
pret mic �i un atelier la ,,Esalen virtual". Membrii comuni
tatii noastre au fost incredibil de recunoscatori pentru aceste
resurse de cre�tere a imunitatii! Meditatiile gratuite au ajuns
la peste 100000 de oameni. Veniturile de la programele cu
plata au mentinut organizatia pe linia de plutire.
Sinele local, gazda a sinelui nonlocal
Cand cazi din nou in viata ta cotidiana dupa meditatie,

e�ti schimbat. Ai intrat in comuniune cu mintea nonlocala
timp de o ora, traind cea 11:ai inalta cadenta posibila a ceea ce
e�ti. Versiunea ta de Sine lnalt Iti rearanjeaza neuronii pentru
a crea o structura fizica in care sa se ancoreze. Acum ai un
creier care contine atat sinele local, cat �i sinele nonlocal.
Experienta mea e ca, petrecand mai mult timp in starea
de extaz a creierului, indiferent daca o faci in meditatie sau
in afara ei, volumul de tesut neural disponibil pentru anco
rarea acestui sine transcendental in experienta fizica este tot
mai mare. Cand o masa critica de neuroni se conecteaza, e
atins un punct de basculare. incepi sa intri spontan in extaz pe
parcursul zilei. Cand stai nemi�cat un timp, de pilda cand e�ti
blocat in trafic sau stai la coada la magazin, cea mai naturala
activitate pare sa fie sa intri cateva clipe in extaz.
A�a ti se reaminte�te, in mijlocul vietii cotidiene, ca
exista acea componenta a Sinelui tau nonlocal, aducand cu
sine creativitate, productivitate �i capacitate accentuata de
rezolvare a problemelor, specifice pentru starea de extaz,
sustinandu-ti sarcinile zilnice. Devii o persoana fericita, cre
ativa �i eficienta.
Aceste abilitati accentuate iti dau putere in fata provo
carilor vietii. Nu-ti confera un noroc exceptional. Cand ca
sele tuturor ard din temelii, arde �i a ta. Cand economia se
prabu�e�te, te ia �i pe tine cu ea. Dar pentru ca posezi rezi
lienta �i o experienta zilnica a sinelui tau nonlocal, tii pasul.
Chiar daca lucrurile exterioare dispar, ramai cu reteaua neu
rala pe care ti-ai creat-o prin extaz. Nimeni nu ti-o poate lua.
• Exercitiul de cre,tere posttraumatica 1. Serie in jurnal
numele celor mai rezilienti oameni pe care ii cuno�ti personal. Pot ti in
j
.�
viata sau decedati. Sunt oameni care au trecut prin tragedii �i au ie�it
din ele intregi. Trece-ti in program sa petreci timp in luna urmatoare cu
eel putin doi dintre cei aflati in viata. Asculta pove�tile lor �i permite-i
inspiratiei sa te umple.
• Exercitiu de reconsolidare neurala. Saptamana aceasta,
dupa o meditatie deosebit de profunda, savureaza experienta. Seteaza
un cronometru �i lasa-ti suticient timp, 15-30 de minute. Vizualizeaza-ti
sinapsele cum se cupleaza in timp ce tu le stimulezi deliberat reamintin
du-ti starea de deliciu din meditatie.
• Exersarea alegerilor. Fa 10 fotocopii ale ilustratiei 7.4, cea
cu cele doua u�i. Apoi, analizeaza in ce domenii din viata ta faci adese
ori alegeri negative: in intalnirile online cu un coleg enervant de la ser
viciu, in alegerile alimentare, filmele la care te uiti etc. Lipe�te o copie
a ilustratiei cu cele doua u�i pe monitor, pe frigider, televizor. Ea te va
ajuta sa-ti reaminte�ti, cand e�ti stresat, ca ai puterea sa alegi.
• Exercitiul pentru cre,tere posttraumatica 2. Noteaza in
jurnal un eveniment din trecut care te-a facut sa suferi profund. Acum,
scrie o lista de moduri in care acel eveniment te-a ajutat. Nu e nevoie
de multe detalii; doar cateva cuvinte sunt suficiente. De pilda, sub titlul
,,Divort ingrozitor" poti sa treci ,,(al m-a facut sa con�tientizez valoarea
economiilor bane�ti, (bl am devenit mai bun la identificarea dezastrelor
potentiale, (cl am gasit un terapeut minunat care ma sustine de atunci,
(dl am descoperit cine sunt prietenii mei adevarati" etc.
• Dawson Guided EcoMeditation: Construirea creierului rezilient

• Proiectul Stresul Veteranilor (Veterans Stress Project)
• lnterviu audio cu Linda Graham, autoarea cartii Resilience
• Sesiune video de tapping cu Dawson lucrand cu un supravie
tuitor al abuzului in copilarie
• Capitole gratuite din cartea lui Dawson EFT for PTSD
Gase�ti resursele suplimentare la: BlissBrainBook.com/7.

Capitolul 8
TNFLORIREA PRIN COMPASIUNE
De�i aceasta carte se concentreaza pe modificarile pro

duse prin meditatie, in realitate tot ceea ce facem ne schimba
creierul. Violoni�tii clasici adauga volum �i viteza in ace
le parti ale creierului lor asociate cu dexteritatea manuala.
Sportivii de elita cresc dimensiunea �i capacitatea de semna
lizare a acelor regiuni din creier ce gestioneaza coordonarea
�i proprioceptia. Pilotii de ma�ini de curse i�i accentueaza
acele parti din creier responsabile de timpul de reactie. 295
Cu totii ne schimbam creierul - in permanenta. Orice
lucru catre care ne indreptam atentia trimite semnale prin
caile neurale. Cand ne trecem degetele prin parul copiilor.
Cand savuram un vin fin. Cand reactionam la �tiri. Cand fa
cem galerie pentru echipa favorita. Cand ne uitam la filme
porno. Candjucamjocuri de noroc pe bani. Candjucam �ah.
Cand ne ingrijoram cu privire la banii de pensie. Cand pari
em. Barfa. Munca. Hobby-urile. Stresul pe care ni-1 produce
_ _ ________ (insereaza tu aici ce te scoate din

sarite la animalul tau de companie ).
-------- -
-----·--

Imediat ce acest concept ne intra adanc in oase, pasul
urmator e sa preluam controlul con�tient asupra procesului.
Vrem un creier remodelat pentru bucurie, nu pentru neferici
rea pentru care e modelat creierul standard. Selectand catre
ce ne indreptam aten/ia, putem sa instalam o versiune noua
de program in circuitele creierului nostru.
De la supravie\uire la extaz
in timpurile stravechi, cea mai importanta functie a cre

ierului era sa ne tina in viata. Creierul omului primitiv era
orientat catre supravietuire: reamintirea lucrurilor rele care
s-au intamplat ieri, scanarea orizontului ca sa gaseasca lu
crurile rele ce s-ar putea intampla maine, evitarea ameninta
rilor, cautarea oportunitatilor. Remodelarea creierului pentru
reactivitate, suspiciune, paranoia �i frica ne-a dat un avantaj
pentru supravietuire.
Numele speciei noastre e Homo sapiens, iar sapiens in
seamna ,,intelept". Pentru omul primitiv, intelepciunea pre
supunea sa se lupte cu du�manii, sa se fereasca de pradatori,
sa ciocneasca una de alta doua bucati de cremene, sa sape
dupa radacini, sa gaseasca apa, sa aduca pe lume copii �i sa
aprinda focul. Presupunea �i capacitatea de a duce un pumn
de excremente uscate la nas �i a �ti de la ce animal provin.
Presupunea �i sa vanezi �i sa-ti ucizi cina.
Pentru oamenii din secolul XX, ,,a fi intelept" insemna
ceva diferit: sa iei note bune, sa-ti gase�ti un serviciu, sa te
casatore�ti, sa cre�ti copii, sa te distrezi, sa fii siinatos, sa
eviti obiceiurile proaste �i sa economise�ti destui bani pen
tru anii de pensie.
Pentru omul nou, ,,intelept" inseamna ceva foarte diferit:
sa fii con�tient de sine, sa aspiri catre potentialul tau corn
plet, sa-ti observi defectele de caracter, sa identifici ce te face
fericit �i ce te face nefericit, apoi sa treci la actiune ca sa-ti
dai branci catre capatul dinspre fericire al continuumului. Sa
triiie�ti ca o fiintii spiritualii pe o cale fizicii. Sii te ingrije�ti
de toate nevoile tale materiale, la fel ca striimo�ii tiii, apoi sii
treci dincolo de ele, ciitre extaz. Creierul in extaz este creierul
viitorului. El ne semnalizeazii drumul ciitre urmiitorul stadiu
al evolutiei �i reprezintii intelepciunea ce transcende eel mai
bine mo�tenirea pe care o avem.
Atentia selectiva
Atentia selectivii e procesul de aducere a experienfelor

dorite fn prim-planul confjtienfei �i trimiterea celorlalte in
fundal. Cand ne antreniim sii ne directioniim atentia delibe
rat, ne putem modifica emotiile intr-o directie pozitivii, chiar
in mijlocul distragerilor �i enerviirilor din viata de zi cu zi.296
�mecheria e sii exersezi schimbarea de perspectivii su
biect-obiect, pe care am inviitat-o in Capitolul 3. Chiar dacii
e�ti lovit de o emotie putemicii, precum frica, emotie ce-i
servea atat de bine creierului primitiv, atentia ta selectivii iti
permite sii te schimbi. Poti sii adopti perspectiva de martor,
sii-ti reglezi emotia sciizandu-ti intensitatea sentimentului �i
sii treci intr-o stare pozitivii.
Atentia selectivii nu inseamnii sii negi problemele cu
care te confrunti. Nu inseamnii sii eviti, ci sii alegi dintre
mai multe optiuni. 297 Pentru creierul omului primitiv, reactia
conformii cu frica era cea mai bunii optiune, insii persoana
con�tientii de sine examineazii toate optiunile inainte de a
alege un gand, sentiment sau comportament. Folosind pute
rea atentiei selective, ne remodeliim creierul.
Van Gogh Ji floarea-soarelui

de Carole Watanabe
Eram grav bolnava de boala Lyme. lntram in coma in anumite
perioade de timp �i paralizam. Nu puteam sa vorbesc. Toli din jur
credeau ca sunt pe moarte. �i eu ma gandeam ca s-ar putea sa mor.
J
Apoi, mi-am reamintit o viziune avuta cand eram copil, ca sta

team intr-un camp de floarea-soarelui �i pictam ca Van Gogh. El era
ideea mea de artist suprem. Afara, in natura, pictand ceva glorios.
Pana la urma, m-am facut suficient de bine cat sa-mi pot fo.
losi bratul drept. Am scris pe peretele de langa pat: ,,Picteaza floa
rea-soarelui in Franta." M-am gandit: ,,E inca o cotitura a drumului
tau; te va duce catre vindecare." M-am facut suficient de bine cat sa
stau in picioare �i sa pictez jumatate de ora, dupa care trebuia sa ma
odihnesc vreo doua ore. De indata ce am putut, am plecat in Franta.
l.
Am sfar�it prin a-mi cumpara o casuta veche in satul Soreze,
la marginea ora�ului Toulouse. Era cea mai ieftina casa din sat.
Dar era inconjurata de floarea-soarelui. Era ca o bijuterie frumoasa
I care-mi cazuse in mana dupa toata experienta urata a bolii Lyme.
Cand stateam in mijlocul campului, pictand floarea-soarelui, sim
team ca o infuzie de lumina galbena imi impregneaza corpul. Mi-am
i plinit viziunea din copilarie. M-am vindecat.
__ : �
Carole, profesoara de arte a sotiei mele, a folosit aten

tia selectiva pentru a se concentra pe viziunea ei cu floa
rea-soarelui chiar cand era aproape pe moarte. Viziunea ei
a ridicat-o deasupra muririi. Povestea cu floarea-soarelui a
lui Carole e una dintre numeroasele pe care le imparta�esc
membrii comunitatii noastre online de la Clubul Master Ma
nifestor. Ea este un Master Manifestor. Multe sincronicitati
i-au modelat viata, pe a ei �i pe a cursantilor ei.
8.1. Floarea-soarelui in jurul unui sat din Europa

Superputerea ta de fiecare zi
Capacitatea fiintelor umane de a-�i modifica anatomia

creierului inspira uimire. Ne indreptam selectiv atentia catre
ceva, anumite regiuni din creierul nostru se aprind, altele se
sting �i incepe remodelarea neurala. Cei mai multi oameni
i�i folosesc aceasta superputere incon�tient. i�i traiesc viata
fara sa reflecteze. Atribuie modul in care sunt unor forte din
afara lor �i repetii comportamentul conditionat zi dupa zi. Ei
cred ca sunt neputincio�i din cauza �efului, ca sunt furio�i
din cauza corporatiilor, frustrati din cauza guvemului, resen
timentari din cauza defectelor persoanelor iubite �i nefericiti
din cauza banilor. Incon�tient de puterea sa de a-�i ghida
atentia, creierul omului primitiv ii modeleaza reteaua neura
la, mentinandu-1 la nivelul animalelor de casa.
Oamenii con�tienti preiau controlul asupra procesului.
Ei folosesc atentia selectiva pentru a-�i direc(iona gandurile
$i sentimentele. Ei decid sa-�i umple mintea cu ganduri pozi
tive, apoi tree la aqiune catre acel obiectiv. Folosesc aceasta
superputere con�tient. Viata Ii se imbunatate�te pe masura ce
i�i remodeleaza creierul.
Gemenii identici sunt subiecti favoriti ai cercetatorilor
pentru ca, la na�tere, ei au gene identice. Creierul le este
identic, la fel �i corpul. Pare logic sa presupunem ca, biolo
gic, ei vor duce vieti aproape identice, an dupa an, deceniu
dupa deceniu. Insa rareori se intampla a�a. Nivelurile lor
de sanatate �i fericire se diferentiaza cu timpul. Unul poate
cre�te sanatos, iar celalalt se poate imbolnavi. Sau unul e fe
ricit �i celalalt, nefericit. Sau unul stresat �i celalalt, relaxat.
In medie, gemenii identici mor la o distanfa fn limp de IO
ani unul de altul. 298 Aceasta este puterea remodelarii creie
rului �i corpului!
8.2. Gemenii identici arata la tel la na;;tere...
8.3 . ... dar se diferenJiaza de-a lungul anilor ;;i mulJi arata chiar diferit
la viirsta de 60 de ani. De;;i cronologic au aceea;;i viirsta, unii gemeni
sunt biologic la 11 ani distanJa unul de altul.
Ca indivizi, ne putem folosi con�tient aceasta superpu

tere pentru a ne actualiza creierul �i viata sau o putem lasa
sa actioneze in fundal, replicand conditionarea din trecutul
nostru. Daca devenim mae�tri ai atentiei selective, :rara a
face compromisuri in angajamentul nostru de a iubi, a ne bu
cura �i transforma, ce se intampla cu creierul nostru? Daca
decidem sa ne amplificam superputerea la maximum, la ce
nivel ne putem ridica functionarea creierului?
Cat de departe poate merge remodelarea neurala?
in Capitolul 3 am aratat cum ne activam pa.qi din creier

in timpul meditatiei, in timp ce reteaua modului implicit, de
scrisa in Capitolul 2, se decupleaza. Capitolul 6 ne-a aratat
cum face acest lucru sa se intareasca circuitul iluminarii �i
cum se mic�oreaza, in acela�i timp, reteaua stresului. Dar cat
de departe poate merge acest proces de remodelare neurala?
Daca decizi sa fii ca unul dintre supereroii din X-Men
�i sa-ti dezvolti superputerea, cat de departe ai putea ajun
ge? Acum, cand �tii despre puterea con�tientei de a modela
anatomia creierului, cat de departe poti sa duci acest proces?
Are limite remodelarea neurala �i, daca da, care sunt ele?
Studiile bazate pe scanari RMN care compara grupuri
de initiati in meditatie ne ofera o idee in acest sens. In Ca
pitolul 6 am vazut ca �i numai cateva ore de functionare in
starea de minte treaza produc modificari in creier. Cand oa
menii susfin consecvent starea alpha in exercitiile lor zilnice
de meditatie, anatomia creierului lor se modifica sesizabil in
doar 8 saptamani! La adepti, modificarile sunt uria�e. Cei cu
o experienta in meditatie de peste 10000 de ore demonstrea
za un control complet asupra atentiei, suprimarea centrarii
pe sine �i mic�orarea in dimensiuni a retelelor stresului. Cre
ierul in extaz este starea lor standard.
Dar creierul continua sa se modifice �i dincolo de acest
punct. Richard Davidson a masurat cat de u�or poate fi acti
vata ,,alarma de incendiu" a creierului, amigdala, la adeptii
meditatiei. El a comparat un grup de calugari care petrecu
sera in medie 19 000 de ore de viata in total in meditatie cu
un grup cu o experienta chiar �i mai mare. Ace�ti super-ma
e�trii ai meditatiei aveau 44 000 de ore de meditatie la activ.
Este echivalentul a 10 ani de practica sustinuta cu 12 ore
de meditatie zilnic. El a descoperit intre cele doua grupuri
,,o diferenta uluitoare, de 400%, la reactia amigdalei", deci
retelele stresului din creier continua sa se restranga pe tot
parcursul vie/ii persoanei care mediteaza.
De asemenea, creierul in extaz imbatrane�te mai lent.299
Grosimea materiei cenu�ii le permite oamenilor de �tiinta sa
masoare varsta biologica (diferita de varsta cronologica) a
creierului unei persoane. Mingyur Rinpoche, initiat in varsta
de 41 de ani studiat de catre Davidson, are o varsta a creieru
lui de 33 de ani. Chiar �i dupa zeci de mii de ore de practica,
creierul lui continua sa se modifice.
8.4. Mingyur Rinpoche
Aceasta cercetare ne ofera raspunsul la intrebarea-cheie

,,Cat de multa schimbare putem produce?". Daca iti exersezi
constant superputerea, nu existii limitii superioarii. Creierul
tau continua sa evolueze pe parcursul intregii vieti.
A�adar, de ce sa nu-ti folose�ti la maximum potenti
alul? incearca sa ca�tigi medalia de aur! Creeaza eel mai
fericit creier posibil!
Efectele secundare ale creierului in extaz
Ca orice fiinta umana, am calitati bune �i rele, printre care ne

rabdarea. Mereu am vrut sa-mi repar acest defect - �i chiar acum!
impreuna cu Christine, in fiecare an vizitez locuri extraordi
nare, cautand cele mai propice cadre pe care sa le oferim partici
pantilor la Taberele Life Vision. Odata, am facut o excursie de un
weekend la San Diego, sa vedem Rancho Bernardo. Dupa ce ne-am

bucurat de weekendul nostru, am ajuns la aeroport duminica sea·
ra, sa ne intoarcem acasa. Zborul avea o intarziere de 4 ore din
cauza celii din San Francisco. Am a�teptat rabdatori. Apoi, repre
zentantii liniei aeriene au anuntat ca zborul a fost anulat. Ne-am
a�ezat la o coada lunga de pasageri nemultumiti care a�teptau
sa-�i schimbe biletele pentru urmatorul zbor disponibil.
Pana la urma, am ajuns in tata �i am vorbit cu o stewardesa
al carei ecuson ne spunea ca numele ei este Sally. Ne-a zis ca toate
zborurile sunt ocupate pana marti. Nu doar atilt, dar nu primeam
nici compensatie pentru hotel sau pentru inchirierea unei ma�ini,
deoarece anularea zborului fusese produsa de conditiile meteo, nu
din vina companiei aeriene.
M-am intors catre Christine �i i-am propus:
- Ce-ai zice sa mai petrecem o zi de vacanta in San Diego,
apoi sa inchiriem o decapotabila �i sa ne intoarcem cu ma�ina la
San Francisco?
Ea s-a luminat la gandul petrecerii timpului atilt de placut pe
drumul de intoarcere. Am zambit �i m-am pregatit sa ma intorc, iar
Sally a observat:
- Nu pot sa cred cat de rabdator e�ti!
- Sally, apreciez cu adevarat ca faci tot ce poti tu, am ras-
puns eu, �i iti sunt recunoscator ca ai grija de noi.
Dchii au inceput sa i se umezeasca, in timp ce ne indepartam
tinandu-ne de mana.
Cat timp am condus catre casa, in ma�ina decapotabila, bu
curandu-ne de dealurile verzi ale primaverii californiene, am avut
timp sa reflectez. Mi-am dat seama ca nimic din acea excursie nu
imi activase defectul nerabdarii. Am apelat la testerul suprem al
realitatii: sotia mea.
- Hei, Christine, am intrebat-o, ai observat vreun moment in
aceasta excursie in care am fost nerabdator?
Ea s-a gandit o clipa �i a raspuns:
- Nu-mi vine nimic in minte.
- Cand iti aminte�ti tu ca am fost eu ultima data nerabda·
tor? am intrebat-o.
A trebuit sa se duca inapoi un an sau doi ca sa-$i aminteasca

un incident. Mi-am dat seama cu uimire ca, in general, nu mai sunt
o persoana nerabdatoare. Cumva, nerabdarea a trecut in funda
lul experienfei mele. Enervari care altadata ma faceau nerabdator
acum nu ma mai activeaza.
Este, probabil, un efect secundar al petrecerii unui timp lung
in starea creierului in extaz. Circuitele fericirii sunt suficient de
dezvoltate, iar cele ale suferinfei sunt suficient de amutite. Tesu
tul cerebral dedicat suferintei s-a miC$Orat ca propoqie la nivelul
intregului creier. Raportul dintre neuronii centrafi pe sine $i cei
ai fericirii s-a rasturnat in favoarea mea. Schimbarea de stare a
dus la o schimbare a trasaturilor, iar trasatura nerabdarii nu ma
mai define$te.
Mi-am dat seama ca alunec spontan in starea de extaz a

creierului de cateva ori pe parcursul fiecarei zile, ca �i cum
a� medita. Acea stare e atat de aproape de suprafata con�ti
entei mele, incat iese deasupra din cand in cand.
Cand am de facut cate un drum lung cu ma�ina, adesea
intru in starea de extaz a creierului cu ochii deschi�i. Simt
presiunea din cap in timp ce con�tienta mea se conecteaza
cu mintea nonlocala. Imi intensific experienta �i ma bucur
de oportunitatea de a locui o vreme intr-o stare de atentie
prezenta. S-ar putea sa-mi stimulez suplimentar cre�terea
circuitului iluminarii, ceea ce ma indeparteaza tot mai mult
de creierul omului primitiv, pe care I-am mo�tenit de la stra
mo�n me1.
Deci, potenteaza-ti superputerea la maximum! Activea
za acest circuit al iluminarii cu regularitate �i cu intensitate.
Ce ca�tigi? Traie�ti avand un creier mult mai fericit!
Daca remodelarea neurala ne confera o viata individu
ala mai fericita, ce se fotampla cand grupuri intregi de oa
meni incep sa faca asta? Ce se modifica atunci cand starea
de con�tientizare se schimba la scara globala �i ce efect are
la nivelul evenimentelor sociale �i istorice?
Con�tientizare infloritoare, lume infloritoare
Evolutia prin selectie naturala avanseaza lent. De pilda,

a fost nevoie de circa 1 miliard de ani pentru ca primele
forme de viata ' din oceane sa evolueze devenind vietati ' de
uscat. A fost nevoie de alte 250 de milioane de ani pana sa
apara primele mamifere.
Dar exista exceptii, perioade in care evolutia face coti
turi bru�te �i salturi enorme. Futurologa Jean Houston a numit
aceste perioade ,,salturi in timp". Un salt faimos, denumit ,,ex
plozia cambriana", a avut loc acum 535 de milioane de ani.
Intr-o perioada de timp foarte scurta dupa standardele evolu
tioniste, in urmele de fosile apare fiecare plan major al unui
corp. inainte de perioada cambriana, nu existau stele de mare,
paduchi, meduze sau scoici pe pamant. Bruse, au existat.
8.5. Noi forme de viatii care au apiirut in timpul exploziei cambriene
Unele salturi sunt biologice, altele au Joe la nivelul con

�tientei. Cand con�tienta se modifica la nivelul unor grupuri
de oameni, apar schimbari tectonice in religie, societate, arta
�i cultura. Adesea, ele incep cu doar cativa indivizi, dar cand
este atinsa o masa critica, o intreaga civilizatie i�i schimba
rapid mintea colectiva.
in 1890, numarul tarilor in care femeile puteau sa voteze
era 0. Apoi, in 1893, Noua �eelanda a fost prima tara care
le-a dat femeilor drept de vot. In urmatorii 40 de ani, dupa mii
de ani de suprimare politica, femeile au putut vota practic in
toate tarile democratice. Noi, ca specie, ne-am schimbat min
tea colectiva. Con�tienta s-a schimbat �i a fost recunoscuta
intelepciunea sociala a jumatate dif! rasa umana.
Exista multe alte exemple. In istoria relativ recenta,
rasa umana �i-a schimbat gandirea colectiva cu privire la
munca copiilor. in 1800, munca celor mici nici nu se punea
in discutie. in minele de carbuni din Marea Britanie, copii
de 8 ani impingeau vagoane grele prin tunelurile subterane.
Transpirati �i inspirand praful negru de carbune, ei ie�eau
din mine negri de funingine. Mureau de tineri. Apoi, ne-am
schimbat mintea colectiva �i, in doar cateva decenii, exploa
tarea copiilor a fast interzisa.
Ne-am schimbat gandirea colectiva �i cu privire la scla
vie �i, chiar daca ea a existat din zorii societatii, a disparut
in doar cateva decenii. Suntem in proces de schimbare �i cu
privire la legalizarea drogurilor, sinuciderea asistata medi
cal, pedeapsa cu moartea, casatoria homosexualilor, contro
lul armelor, rasism, asistenta medicala universala. Fiecare
dintre aceste exemple demonstreaza o schimbare in masa a
con�tientei umane. Folosesc ,,con�tienta" in sensul imaginii
colective asupra re3tlitatii pe care o are fiecare dintre noi, ca
individ al speciei. In cartea mea De la minte la materie sin
tetizez peste 400 de studii ce arata ca, atunci cand con�tienta
(realitatea noastra interioara) se modifica, lumea materiala
(realitatea externa) se modifica odata cu ea.
E demn de observat �i ca fiecare dintre aceste schimbari
istorice presuyune ca oamenii sa manifeste tot mai mu/ta
compasiune. lncepem sa ne pese de binele altar oameni, nu
doar de al nostru; in exemplele mentionate: copiii, sclavii
�i femeile lipsite de drepturi. Oamenii aflati la putere, fiira
niciun stimulent pentru schimbare, au fast capabili sii se pla
seze mental fn pie/ea celor mai pu/in privilegia/i decal ei.
Apoi, �i-au impartit voluntar puterea cu ace�tia.
Ne aflam in mijlocul unui salt uria� atat al con�tientei,
cat �i al realitatii materiale. Practic, cu fiecare nou standard
adoptat, binele global cre�te rapid.300 Aceste imbunatatiri
sunt sintetizate intr-o carte geniala, intitulata Enlightenment
Now: The Case for Reason, Science, Humanism, and Pro
gress, de Steven Pinker. El arata cat de statica a fost societa
tea umana timp de secole sau milenii, dar ce salt uria� a facut
in ultimii 300 de ani.
Sa ne gandim doar la cateva dintre sutele de exemple:
• Intre 2000 �i 2015, 1 miliard de oameni (a �aptea parte
din populatia lumii) au ie�it de sub pragul saraciei.
• Speranta de viata a cetateanului mediu la nivel global
s-a dublat in ultimul secol.
• in tarile dezvoltate, bugetul cheltuielilor guverna
mentale cu proiecte sociale, precum educatia �i susti
nerea celor saraci, a crescut de la sub 2% la inceputul
secolului XX la o medie de 22% azi.
• Despadurirea padurilor tropicale amazoniene a sca
zut cu 80% in ultimele doua decenii. 301
• Razboaiele dintre marile puteri, capabile sa atace cu
forte armate dincolo de granitele lor, erau permanen
te cu 450 de ani in urma. Ele au scazut de atunci �i
sunt cvasiinexistente azi.
• Bogatia lumii s-a triplat in ultimele 4 decenii, aici
fiind incluse �i crizele din 2000, 2008 �i 2020.
• Din 1921 pana azi, numarul deceselor de pe urma
accidentelor rutiere din Statele Unite a scazut de 24
de ori. A scazut �i numarul deceselor din accidente
avand alte cauze.
• La nivelul intregii lumi, drepturile omului au cunos
cut o imbunatatire in ultimii 70 de ani.
• Cautarile pe Google cu termeni homofobi, rasi�ti �i
misogini au scazut la eel putin 80% fata de 2004.
• in ciuda intreruperii razboaielor sangeroase, fiecare
secol a fost marcat de perioade de pace mai lungi
decat eel precedent.
J
• Din 1909, coeficientul de inteligenta (IQ) a inregis
trat cre�teri in toate regiunile lumii, in medie cu 3
puncte pe deceniu.
• Din 1960 �i pana azi, rata saraciei din America, ma
surata ca nivel de venit, a scazut la aproape jumata
te. 302 Masurata in functie de ceea ce consuma oamenii,
a scazut la 90%.
• Emisiile de carbon raportate la produsul intern brut
au scazut cu peste 50% in ultimii 50 de ani.
• Munca minorilor, mortalitatea infantila, mortalitatea
matema �i violenta domestica au scazut toate la nivel
global.
• Proportia la nivel mondial a oamenilor fara acces la
aer �i apa curate aproape s-a injumatatit in ultimul
deceniu.
Aceste imbunatatiri nu sunt vizibile numai daca te uiti

de la mii de kilometri departare. Ele pot fi observate �i de
la nivelul la care te afli. Cand mintea ne e prinsa in drame
globale uria�e, cum a fost criza locuintelor din 2008, devine
practic imposibil sa vezi ca acestea sunt doar scurte ,,clipiri"
intr-un mare arc ascendent.
Urmarind reportajele de �tiri despre milioanele de oa
meni infectati cu coronavirus in 2020, iti e la fel de greu
sa-ti reaminte�ti ca sanatatea la nivel global se afla pe o tra
iectorie ascendenta. Cand virusul a prabu�it piata bursiera
�i �omajul a crescut la 20% din forta de munca in Statele
Unite, panta ascendenta pe un grafic pe IO ani ni s-a pa.rut o
gluma sadica.
Dar in astfel de vremuri de incercare e mai important
ca oricand sa ne eliberam mintea de frica, sa facem un pas in
spate �i sa ne concentram pe imaginea mai mare. Iata cateva
grafice care descriu imaginea de la 1 000 km distanta.
Speranta de viata
Oceania
Europa
70 ani it:_ Americile
Asia
Global
60 ani
50 ani
40 ani
20 ani
10 ani
O ani
1770 1800 1850 1900 1950 2000 2018
OurWorldData.rog/life-expectancy • CC BY-SA
Sursa: Reily 12005), Clio infra 12015) �i Divizia pentru Popula\ie, DNU 12019)
Nota: Arata perioada speran\ei de viata la na�tere, numarul mediu de ani ai duratei de viata a unui
nou-nascut daca tiparul mortalitatii din anul na�terii ar ramilne constant pe toata durata vietii lui.
8.6. Speranta de viata pe regiuni ale lumii din 1770 pana in 2018
Populatia lumii care traie�te in saracie extrema intre 1820 �i 2015

Saracia extrema e definita ca traiul la un nivel de consum (sau de venit) sub 1,90 de dolari
.interna\ionali" pe zi.
Dolarii .interna\ionali" sunt ajusta\i cu diferenta de pre\uri dintre \ari �i cu modificarile de
pre\ in limp (infla\ia).
7 miliarde
6 miliarde Numarul
de oa-
5 miliarde meni care
nu sunt
4 miliarde -in saracie
extrema
3 miliarde
Numarul
2 miliarde de oa-
meni care
traiesc in
1 miliard saracie
-extrema
1900 1950 2000 2015
OurWorldData.org/extreme-poverty • CC BY-SA
Sursa: World Poverty in Absolute Numbers OWID - bazat pe rapoartele Bancii Mondiale (2016)
�i Bourguignon & Morisson (2002)
8.7. Nivelul de saracie la nivel mondial din 1820 pana in 2015
...-��----!,20%
20%-1---��.- ..
............ ...
.
1970 1980 1990 2000 2010 2015
8.8. Rata analfabetismului la nivel mondial, injumatatita din 1970 piina in 2015
Analizele empirice arata ca ne aflam in mijlocul unei

explozii spirituale, fizice �i a binelui material, de�i nu poti
detecta acest salt citind ziarele. De fapt, nici nu-I observi.
O arhiva a frecventei cuvintelor folosite in mass-media din
130 de tari constata ca, din 1979 �i pana azi, utilizarea cuvin
telor cu conotatii negative (precum ,,oribil" �i ,,ingrozitor")
a crescut constant. in acela�i timp, folosirea unor cuvinte
pozitive precum ,,imbunatatire" �i ,,bun" a scazut, la fel �i
nivelul de fericire al cetatenilor Statelor Unite.
Mass-media descrie opusul a ceea ce se intampla in
realitate, adica opusul unei infloriri a speciei umane. Acest
fenomen e corelat cu schimbarile globale masive ce au loc
in con�tientizare, precum abolirea sclaviei, reglementarea
muncii infantile �i cre�terea numarului drepturilor demo
cratice �i ale femeilor. in ultimii 300 de ani, con�tientizarea
umana colectiva s-a schimbat cu privire la tot felul de lu
cruri. Multe dintre aceste schimbari nu au fost determinate
de interese individuate, ci de compasiunea fata de altii.
Acum, avem instrumentele �tiintifice pentru a masura ce
se intampla in interiorul creierului cand con�tienta se modi
fica. �tim ca se produc modificari ale creierului. Ca urrnare,
creierulfiin/elor umane s-a schimbat probabil �i pe parcursul
ultimilor 300 de ani. Schimbarile radicale ale realitatii mate
riale, prezentate anterior, pot fi dovezi exterioare ale schim
barilor radicale ale con�tientei, ale realitatii noastre mentale
interne colective, precum �i ale schimbarilor paralele ale ana
tomiei creierului.
Compasiunea determina evolufia creierului?
Oare a existat vreo cre�tere In practicarea meditatiei cu

300 de ani in urma? Nu am putea-o masura, dar a existat o
cre�tere constanta a reformelor sociale ce fumizeaza dova
da compasiunii fata de altii. Cercetarile realizate pe diferite
tipuri de meditatie, prezentate pe scurt in Capitolul 4, arata
ca, intr-adevar, compasiunea este cea care mi$Ca acul mai
mult decaf orice.
De aceea, e posibil ca, secole la rand, compasiunea sa
fi schimbat treptat creierul fiintelor umane. Nu putem sa ne
t'ntoarcem t'n timp �i sa realizam teste RMN pe grupuri de
abolitioni�ti �i sufragete, dar evidentele schimbari rapide ale
normelor sociale sugereaza ca au avut loc schimbari la scara
larga ale creierului. Pe masura ce societatile au devenit mai
inclinate spre compasiune, se poate ca evolutia creierului
sa-�i fi marit viteza. Dovezi uimitoare ale unor schimbari
rapide, precum scaderea cu 80% a cautarilor pe Google pe
teme rasiste �i homofobe, sugereaza aceasta posibilitate.
Daca aceasta ipoteza e adevarata, schimbarile sociale
se vor accelera pe masura ce creierele inclinate spre compa
siune creeaza creiere cu inclinatie tot mai mare spre compa
siune. Societatea umana poate arata complet diferit in doar
cativa ani, nu in decenii. Poate ca ne aflam in pragul civi
lizatiei celei mai t'nclinate spre compasiune �i iluminare din
intreaga istorie.
Ideea ca emotii precum compasiunea ar determina
schimbarea evolutiva nu e ceva nou. Charles Darwin s-a in
teresat de emotii tarziu in cariera sa. in cartea sa Originea
I
_J
omului, din 1871, el scria: ,,Compasiunea va cre�te prin se
lectie naturala; comunitatile in care membrii au eel mai mare
grad de compasiune vor prospera eel mai mult..."303
O cercetare �tiintifica la scara larga a identificat mai
multe moduri in care compasiunea a jucat un rol in evolutie:
dintre stramo�ii no�tri indepartati, ,,probabil ca mai multi
preferau sa se imperecheze cu parteneri capabili de com
pasiune - proces care cu timpul avea sa duca la cre�terea
tendintelor catre compasiune la nivelul bagajului genetic";
sentimentul de compasiune confera un avantaj evolutionist
unei societati pentru ca ,,permite relatii de cooperare cu
altii, care nu sunt asemanatori". 304 Societatile care valorizea
za compasiunea prospera mai mult. Procesul s-ar putea sa fi
dus la accelerarea evolutiei inca din vremurile preistorice.
Nu ne aflam doar intr-un salt in timp. Cu creierul nos
tru nou, care simte compasiunea, s-ar putea chiar sa cream
noi saltul in timp. in urmatoarea mea carte �i intr-o serie de
articole �tiintifice, voi explora implicatiile acestei ipoteze pe
fiecare fafeta a eforturilor umane, de la educatie pana la me
dicina, legislatie, �tiinta, afaceri, tehnologie �i arta.
Ritmul ametitor al schimbarii evolutive
Perspectivele temporale ale evolutiei �i schimbarilor so

ciale ne ofera un context pentru cat de extraordinara e de fapt
superputerea ta de a-ti remodela creierul. Explozia cambriana
a durat peste 12 milioane de ani in total. In termeni evoluti
oni�ti, aceasta este o perioada scurta. Dimensiunea creierului
uman s-a triplat in cei 3 milioane de ani care au trecut de la
inventarea primelor unelte din Epoca de Piatra. Prin compara
tie, aceasta este o evolutie la fel de rapida ca un fulger.
A fost nevoie de 40 de ani pentru a le acorda femeilor
dreptul la vot. �i iata-te aici, tu, super-manifestant, capabil
sa produci o schimbare majora in creierul tau in doar 8 sap
tamani ! E un eveniment fara precedent in istoria evolutiei.
Niciodata pana acum speciile nu �i-au putut schimba anato
mia propriului creier prin con�tientizare. Aceasta superputere
este unica pentru Homo sapiens �i schimba lumea.
Deci, cate fiinte umane sunt angajate in acest mare ex
periment? Ce procent din populatie reprezinta creiere in ex
taz �i cum contribuie la saltul in timp?
capacitatea creierului in cm3
8.9. Capacitatea creierului in cm3 inainte �i dupa ce oamenii au inceput

sii foloseascii unelte, la o distanlii de 3 milioane de ani. Stanga: Australopithecus
africanus. Stanga centru: Homo habi/is. Dreapta centru: Homo erectus.
Dreapta: Homo sapiens.
Care este azi procentul celor care mediteaza?

Am analizat in Capitolul 4 dovezi ce sugereaza ca, de-a
lungul istoriei, circa 1% din oameni au cautat activ ilumina
rea. In Tibet, cea mai spirituala regiune de pe pamant, procen
tul e de 12%. Care este numarul comparabil din societatile
occidentale de azi? Dar la nivelul intregii lumi?
Un raspuns ne este dat de un sondaj la scara larga rea
lizat de catre Centrul National pentru Statistica in Sanatate
din Statele Unite. S-a constatat ca numarul de practicanti ai
meditatiei s-a triplat intre 2012 �i 2017, ajungand de la 4%
la 14% din populatie. 305 Iata o cre�tere uria�a intr-o perioada
foarte scurta. �i continua sa creasca. �i nu doar adultii, ci �i
copiii care mediteazii sunt tot mai multi. Printre copiii de 4
panii la 17 ani, procentul a crescut de la sub 1 % la peste 5%.
8.10. Mama ,i fiica meditiind impreuna
Conform Studiului Valorilor Europene306 , aproape ju

miitate din populatie se roagii sau mediteazii eel putin o data
pe siiptiimanii. Meditatia a devenit de mult timp un reper al
practicilor religioase in China, India �i in alte tiiri din Orient,
care, la un Joe, reprezintii jumiitate din populatia lumii.
Aceste tendinte se pot accelera in deceniile ce vin. Oa
menii aflati in extaz se simt bine, creierul le e inundat de neu
rocompu�ii pliicerii, descri�i in Captiolul 5. Aceste substante
'ii motiveazii sii vrea mai mult. Astfel, se simt chiar �i mai bine
�i i�i extind exercitiile. Altii le observii fericirea extaticii �i
'incearcii �i ei sii mediteze. Iatii un veritabil cerc virtuos!
Ieri, creierul in extaz era apanajul exclusiv al Celor 1 %.
Azi, e riispandit la Cei 14%. Maine, la majoritatea. Astfel,
atingem punctul de cotiturii istoricii.
O sursa infinita a unei planete finite
Avem nevoie de acest potential uman accentuat pentru

a rezolva problemele cu care se confruntii azi omenirea. Re
sursele planetei sunt !imitate. in cea de-a doua sa alocutiune
inaugurala din 1985, Pre�edintele Statelor Unite, Ronald
Reagan, spunea: ,,Nu exista limite ale cre�terii �i progresu
lui uman."307 Ba exista! Chiar daca avutia globala a crescut
exponential, traim pe o planeta limitata. Avem nevoie atat de
con�tientizare, cat �i de sisteme economice care sa-i permita
speciei noastre sa traiasca in echilibru cu restul naturii. Fu
turologul David Houle nume�te aceasta realitate ,,economia
Pamantului limitat"308
�tiinta climaticii ne spune ca ne confruntam cu o po
tentiala cre�tere de 1 m a nivelului oceanelor in acest secol.
Intr-o tara aflata la o altitudine scazuta, cum e Bangladesh,
o cre�tere de 1 m va scufunda 20% din teritoriul tarii, iar 30
de milioane de oameni vor deveni refugiati din cauza schim
barilor climatice.309
In medie, nivelul uscatului in statul american Florida
se afla la circa 2 m deasupra nivelului marii. Sunt prezise
cre�teri ale nivelului oceanului de 3 m intre 2050 �i 2075 �i
de 15 m pana in 2500. 3'0 Schimbarile climatice sunt doar o
parte din problemele grave cu care trebuie sa se confrunte
creierele noastre aflate in evolutie.
8.11. Harta Pamiintului la o cre�tere a nivelului oceanelor cu 6 m

Date satelit: 1993 - prezent
Observatii din satelit ale nivelului oceanului pla Rata de schimbare
netar
Sursa: Centrul de zboruri spatiale Goddard NASA 1' 3.3
-...
milimetri pe an
80
t- -
60
·;;;
··�= 40 -+ i-
''........
·! 20
�
8.12. Schimbari ale nivelului oceanului planetar intre 1993 �i 2019
, 1'
8.13. Harta a Statului Florida indicand zone ramase deasupra apei

dupa cre�terea de 3 m prezisa pentru anii 2050-2075
Tnarmarea cu inteligenta artificiala
De�i razboaiele pe teren dintre tari sunt rare, razboaie

virtuale izbucnesc tot timpul. Tarile �i organizatiile sofistica
te folosesc inteligenta artificiala (AI) pentru a produce daune
sistemelor electronice ale rivalilor. Baraje, uzine electrice,
sisteme de aparare, sateliti, internet, lanturi de aprovizionare
�i fabrici, toate sunt vulnerabile la atacurile cibemetice ale in
teligentei artificiale.
Futurologul Daniel Schmachtenberger folose�te ter
menul ,,1narmarea cu inteligenta artificiala" pentru a indica
aceasta capacitate. 311 El arata ca nicio tara nu-�i poate permi
te sa renunte unilateral la arsenalul sau digital. Daca Tara A
decide sii opreascii dezvoltarea armelor cibemetice bazate
pe inteligentii artificialii, ea e rapid ocupatii de Tara B, care
are apoi capacitatea de a ingenunchea Tara A. �i invers. Ast
fel, ambele tiiri sunt foqate sii continue sii investeascii in ar
senalul cibemetic, intr-un ciclu fiirii sfiir�it.
intr-o cursii a armelor digitale in plinii escaladare, tara
cu cele mai bune arme de inteligentii artificialii exercitii he
gemonia asupra restului tarilor. Avand in vedere riizboiul co
durilor invizibile �i imposibil de oprit, cum se poate negocia
un armistitiu global?
Supradimensionarea capacitatii umane

de rezolvare a problemelor
Resursele !imitate ale Piimantului �i inarmarea cu inte

ligentii artificialii sunt doar douii dintre problemele spinoase
cu care se confruntii omenirea. Existii multe altele, cu cauze
naturale �i umane. Datoria globalii a depii�it 200 de trilioane,
deci devine imposibil de pliitit; este de 3 ori mai mare decat
intreaga economie globala.! 312
O analizii a Natiunilor Unite a constatat ca peste 1 mili
on de specii de animale �i plante sunt pe cale de disparitie.3 1 3
Riizboiul fiirii sfiir�it din Orientul Mijlociu a costat 6 trilioane
de dolari de la inceputul secolului. 31 4 Peste 2 miliarde de oa
meni nu au acces la apii potabilii.3 15 in ultimii 50 de ani, au
dispiirut 29% din piisiirile din America de Nord. 316 Conform
unui sondaj al Forumului Economic Mondial pe mileniali,
alte probleme majore pentru ace�tia sunt coruptia guvema
mentalii, rivalitatile religioase, calitatea alimentelor, transpa
renta corporatistii, discriminarea �i inegalitatea veniturilor. 31 7
Lista de dificultiiti cu care se luptii omenirea e lungii �i
descurajatoare. Avem nevoie de geniul rezolviirii de proble
me al creierului in extaz pentru a le rezolva. Creierul omului
primitiv produce numai rivalitate, functionarea la limita su
pravietuirii, blocaje, inertie, suspiciune �i lipsii de sperantii.
j
in Capitolul 4, am observat cre�terea cu 490% a capacitatii
de rezolvare a problemelor pe care o produce creierul in ex
taz. Specia noastra are �anse mult mai mari de supravietuire
daca ne folosim de aceasta capacitate, de 5 ori mai mare
fata de cadrul mental al creierului omului primitiv, care ne-a
adus in pragul extinctiei.
In cartea mea De la minte la materie dedic aproape un
intreg capitol ramurii �tiintei numite ,,emergenta", modul
spontan in care apare ordinea in sistemele complexe.
8.14. in sistemele complexe, cum sunt stolurile de pasari, bancurile

de pe�ti �i coloniile de furnici, ordinea apare spontan.
Cand inserezi creierul in extaz in sisteme emergente,

precum industria, clima, inarmarea cu inteligenta artificiala
sau inegalitatea veniturilor, produci o tulburare in sistem.
II distorsionezi inclinandu-1 catre compasiune �i capacita
tea de a vedea nevoile celorlalti ca fiind egale cu ale tale.
Catre iubire.
De�i resursele planetare sunt finite, compasiunea �i
creativitatea sunt infinite. Nu putem opri tarile rivale sa se
inarmeze cu inteligenta artificiala, sa cheltuie nechibzuit sau
sa extermine alte specii, dar putem sa schimbam starile de
con�tienta ce fac posibile asemenea comportamente. Creie
rul in extaz poate fi singura cale prin care rasa umana se va
salva - pe sine �i planeta - de la dezastru.
Contagiunea emotionala
in Capitolul 2 din cartea mea De la minte la materie

tree in revista fenomenul extraordinar numit ,,contagiune
emotionala". Emotiile se raspandesc in comunita!i la fel ca
gripa. 318 O singura persoana fericita ii face pe oamenii din
jurul ei cu 34% mai fericiti. Ace�tia, la randul lor, ii fac pe
cei din jur sa fie mai ferici!i cu 15%. Unda continua sa se
intinda, la urmatorul strat, cu 6% mai fericiti.
Oamenii negativi sunt �i ei contagio�i? Da, dar Nancy
Negativa are o raza mai mica de acfiune decat Pete Poziti
vul. Daca ai o conexiune nefericita, sarcinile de nefericire i!i
cresc doar cu 7%.
Nu e necesar contactul personal direct pentru a induce
contagiunea emofionala. Suntem afectafi �i de mediul virtu
al. intr-un experiment faimos, cercetatorii au folosit sisteme
automate pentru a introduce modificari fine ale continutului
emotional pe fluxul de postari ale utilizatorilor de Facebook. 319
Ei au indus cu succes contagiunea emotionala. Cand experi
mentatorii au manipulat fluxul de postari cu accent pe emofii
pozitive, utilizatorii le-au dat mai departe in postarile �i apre
cierile lor. Cand fluxul a fost distorsionat catre emotii negati
ve, postarile au devenit mai posomorate. in doar 7 zile, conta
giunea emofionala se raspandise la 689003 de utilizatori fara
a fi nevoie de niciun singur contact fizic sau verbal.
Cei 14% din populatia Statelor Unite care mediteaza
�i numarul mare al celor care o fac la nivel mondial produc
contaminarea emotionala pozitiva a multor altor oameni.
Creierul in extaz este contagios.
Efecte de camp
Contagiunea emotionala e doar una dintre explicatiile

popularizarii meditatiei. 0 alta este efectul de camp. Totul
incepe ca o energie, apoi i�i gase�te calea catre materie. De�i
campurile de energie sunt invizibile, ele modeleaza materia.
Albert Einstein spunea: ,,Unicul agent de reglare a particulei
este campul."
Multe studii arata ca fiintele umane sunt influentate de
energia campului altora. intr-o serie de 148 de probe de co
erenta cardiaca de cate l minut, 25 de voluntari antrenati au
putut induce coerenta la subiectii testului de la distanta.320
Nu au trebuit sa-�i atinga tintele pentru a produce efectul.
Campul lor energetic a fost suficient.
Cand te afli in starea de coerenta cardiaca, inima ta radi
aza un semnal electromagnetic coerent in mediu, detectabil
cu un magnetometru aflat la cativa metri distanta. Cand alti
oameni intra in acel camp coerent de energie, coerenta lor
cardiaca cre�te �i ea, producand un efect de camp de grup.
�i suntem afectati nu doar de campurile altor oameni, ci
�i de energiile plantei �i ale sistemului solar. 0 serie remar
cabila de experimente realizate de o echipa de cercetare con
dusa de Rollin McCraty, director de cercetare la Institutul
HeartMath, a cuplat energia umana individuala la ciclurile
solare.321 McCraty �i colegii lui au urmarit activitatea solara
folosind magnetometre uria�e situate in locuri strategice pe
suprafata Pamantului. Exploziile solare afecteaza campuri
le magnetice ale planetei. Cercetatorii compara fluxurile �i
refluxurile de energie solara cu inregistrarile coerentei cardi
ace a unor voluntari antrenaf S-a constatat ca, atunci cand
oamenii sunt in starea de coerenta cardiaca, tiparele lor elec
tromagnetice concorda cu cele ale sistemului solar.
McCraty scrie: ,,Tot mai multe dovezi sugereaza ca se
formeaza un camp energetic intre indivizii din grupuri, prin
care comunicarea dintre toti membrii grupului apare simultan.
Cu alte cuvinte, exista un «camp de grup» real, care ii conec
teaza pe toti membrii grupului intre ei." Rezultatele acestei
cercetari confirma o ipoteza pe care am discutat-o cu McCraty
la o conferinta pe vremea cand scriam De la minte la materie:
oamenii cu coerenta cardiaca se afla in sincronie atat la scara
larga cu ciclurilor globale, cat �i in sincronie unul cu celalalt.
°N 7.S 40
·e.=
6.S
s.s
"'
u
"'
'"'
i' I I I ll
I
3.S
.l!!
- Ritm cardiac - Variatia campului magnetic
8.15. Ritmurile coerentei cardiace ale unui voluntar comparate cu activitatea

solara pe parcursul unei luni. Un studiu ulterior pe 16 participanti pe o perioada
de 5 luni a aratat un efect similar.
McCraty continua: ,,Suntem cu totii ca ni�te mici celule

din creierul mai mare al Pamantului - schimbam informatii
la un nivel subtil, nevazut, care circula intre toate sistemele
vii, nu doar umane, ci �i animate, forestiere etc. "322 Cand
ne folosim atentia selectiva pentru a ne racorda la energia
coerenta pozitiva, participam la campul energetic de grup al
altor fiinte umane care fac acela�i lucru. Putea rezona in faza
cu campurile coerente planetare �i universale.
8.16. Creierul functioneaza ca receptor al informatiei din camp.

Capacitatea creierului de a detecta campurile
ldeea de campuri energetice invizibile a fost dintotdeauna

greu de inghitit pentru multi oameni de �tiinta. In jurul anului
1900, cand medicul olandez Willem Einthoven a sugerat ca inima
omului ar avea un camp de energie, a fost ridiculizat. El a construit
galvanometre tot mai sensibile pentru a detecta acest camp �i,
in final, a reu�it. Chiar �i azi, scepticii iau in ras experimentele de
camp, precum cele realizate de McCraty. Dar, pe masura ce dove
zile se aduna, ele devin tot mai greu de ignorat.
O echipa de oameni de �tiinta de la lnstitutul de Tehnolo·
gie din California (Caltech) a proiectat un experiment ingenios
pentru a determina daca oamenii pot detecta campuri de energie
similare cu ale Pamantului. 323 Ei i-au conectat pe participanti
la electroencefalografe �i i·au inchis intr-o incapere protejata,
eliminand practic toate sursele cunoscute de energie �i radiatie.
Au creat un generator de camp magnetic ce imita cu precizie
campul Pamantului.
Apoi, au variat directia campului magnetic in mod imprevizi·
bil, cu schimbari foarte scurte, de o zecime de secunda. Acestea
au fost prea rapide pentru a ti detectabile con�tient. Dar electro·
encefalografele au inregistrat schimbarile de amplitudine ale unde·
lor cerebrale pe tot parcursul experimentului, care a fost repetat
de pana la 100 de ori pentru fiecare subiect.
Experimentatorii au constatat scaderi ale undelor alpha de
pana la 60% ori de cate ori modificau directia campului. Au con
cluzionat: ,,Creierul uman poate detecta campurile de forta mag
netica ale Pamantului, demonstrand ca suntem dotati cu un sistem
senzorial ce proceseaza campul geomagnetic din jurul nostru." Au·
torii studiului Caletch au mai observat: Jnca din timpuri stravechi,
omul a fost con�tient de cinci simturi principale: vederea, auzul,
atingerea, mirosul �i gustul. Aceasta este prima descoperire a unui
simt total nou din epoca moderna."
Saltul in timp al planetei
Meditatia se raspande�te prin efectele de camp, conta

giune emotionala, influenta sociala, rezonanta �i prin simpla
dorinta a omului de a se simti bine. Tot mai multi oameni din
intreaga lume intra in extaz, ceea ce accelereaza tendintele
pozitive de inflorire a fiintelor umane pe care le-am exami
nat in acest capitol �i ofera substratul pentru compasiunea ce
ne indeparteaza con�tienta de Armagedon.
La o conferinta a Fundatiei Gates, fostul pre�edinte ame
rican Barack Obama declara: ,,Daca ar trebui sa alegi un mo
ment din istorie in care sa te fi nascut �i nu ai �ti dinainte daca
ai fi barbat sau femeie, din ce tara ai fi, ce statut ai avea, ai
alege momentul din prezent." El observa ca lumea nu a fast
niciodata ,,mai sanatoasa, mai bogata, mai bine educata, mai
toleranta sau mai putin violenta decat este azi". 324 Ca specie,
depa�im cu mult de mentalitatea de supravietuire a omului
primitiv. Lasand in urma standardele de comportament ce au
definit ,,normalul" in ultimul secol, o masa critica de oameni
folosesc superputerea umana - unica in istoria evolutiei - de
remodelare a tesutului propriului creier. Creierul in extaz este
o stare afectiva minunata, iar cand e practicata cu consecven
ta, duce la schimbarea trasaturilor, pe masura ce caile neurale
sunt retiparite in moduri mult mai sanatoase.
Acest fenomen nu doar ne ajuta sa ne simtim mai bine
ca indivizi, ci contribuie la saltul evolutiei colective planetare.
La fel cum Rena�terea inceputa in anii 1300 a schimbat arta,
legile, educatia, politica, religia, agricultura, �tiinµi, de fapt
toate fatetele existentei umane, compasiunea produsa de cre
ierul in extaz transforma realitatea materiala in care traim azi -
cea mai stimulativa epoca in care sa vrei sa traie�ti.
Ca specie, sarim la unnatorul nivel de inflorire, deblo
cam un potential creator pe care lumea nu 1-a mai cunoscut
niciodata pana acum. De la schimbarea mintii la schimba
rea creierului, schimbarea societatii, rezolvarea problemelor
--
globale, deschidem calea pentru un viitor complet diferit pen
tru planetii.
EXERCITII DE APROFUNOARE
• Exercitiul pentru atentie selectiva 1. in ce domenii ale vie·

tii tale te concentrezi mai degraba pe ce e negativ decat pe pozitiv?
Serie 3 afirmatii pozitive despre acel domeniu a vietii tale. Fa 10 copii.
Pune una in portofel. Lipe�te-le pe celelalte pe frigider, oglinda de la
baie, monitorul computerului, ecranul tabletei, bordul ma�inii �i in alte
locuri unde nu poti evita sa le observi. Exerseaza repetand afirmatiile
pozitive in secunda in care te surprinzi concentrandu-te pe ceva negativ.
• Exercitiul jurnalului. Serie o lista de defecte ale personali·
tatii tale pe care vrei sa le schimbi. Pune-ti in calendarul tau online o
reamintire peste 1 an; noteaza sa-ti reaminte�ti sa verifici data de azi
din jurnalul tau. Vei ti surprins sa vezi cat de multe dintre defectele tale
s-au schimbat dupa 1 an de meditatie.
• Exersarea contagiunii emotionale. Fa ca puterea contagi·
unii emotionale sa lucreze in favoarea ta. Fa o lista cu cei mai fericiti
oameni pe care ii cuno�ti �i planuie�te sa te intalne�ti cu eel putin patru
dintre ei in urmatoarea luna.
• Exercitiul pentru atentie selectiva 2. Ori de cate ori auzi
�tiri rele care te supara, fa o cautare pe internet pentru dovezi opuse
( ,,$tiri bune despre..."). Acest exercitiu va repune �tirile rele in context.
• Exercitiul efectelor de camp. Uita-te pe aplicatia Insight
Timer in fiecare zi in care meditezi �i observa cat de multi oameni din
intreaga lume mediteaza in acela�i timp. De obicei, sunt sute de mii.
Acest lucru iti reaminte�te ca nu e�ti singur.
• Dawson Guided EcoMeditation: Meditatia in Campul energetic

de grup
• lncantatia Fluxul de Gratie, cu Julia �i Tyler
• Graficul evolutiei vietii
inregistrare video cu initiativa pentru coerenta globala de la
HeartMath
• Oiscursul lui Obama ,,Greatest Time to Be Alive"
• Tari �i economii in care oamenii traiesc la altitudini de mai
putin de 5 m fata de nivelul marii
• Raportul Caltech al studiului de camp
Gase�ti �i alte resurse media la: BlissBrainBook.com/8.
•'
Postfata
CEL MAI FERICIT OBICEI
iti sunt atat de recunoscator ca m-ai insotit in aceasta

calatorie de explorare! Sunt recunoscator pentru comunitatea
magnifica a creierelor in extaz din care facem amandoi parte.
Privindu-i pe oamenii ca noi eliberandu-se de suferinta care
i-a tinut pe loc intreaga viata, ma simt profund recunosca
tor ca avem azi �tiinta, cunoa�terea, intentia �i instrumentele
practice pentru a face din aceasta eliberare o realitate.
Visul meu e sa vad ca aceste instrumente devin disponi
bile pentru oricine. Revolutia pe care o descriu in Capitolul
8 transforma viata fiecarui cetatean al lumii �i creeaza un
viitor pozitiv �i pentru alte specii, ca �i pentru intreaga pla
neta. Imi petrec zilele cantand �i muncind pentru a atinge
acest scop!
Prioritatea care transforms toate celelalte prioritati
Revolutia incepe prin con�tientizare. Prin transforma

rea con�tientei, ghidarea atentiei cu intelepciune �i transfor
marea circumstantelor tale materiale, ea incepe de indata.
Conform celor mai multe traditii, meditatia e mai pu
ternica dimineata. Starea delicioasa de creier in extaz e ca un
canal de �tiri: poti decide sa-ti racordezi starea de con�tienta
la ea oricand.
Facand aceasta alegere la prima ora a diminetii, cand
creierul e in undele alpha inalte �i treci de la somn la starea
de veghe, iti aliniezi experienta cu energia acestui canal ca
prim act al zilei tale.
Aceasta este o puternica declaratie de intentie. Ii spui
Universului: ,,Prima mea prioritate azi e sa ma aliniez cu
tine. Aleg sa traiesc in sincronie cu natura �i cosmosul in
treaga zi, incepand chiar acum. Nimic nu e mai important
pentru mine decat aceasta aliniere. Imi predau mintea locala
maretiei mintii nonlocale �i imi deschid intreaga existenta
catre iubire, bucurie �i pace."
Stabile�te-ti clar aceasta prioritate �i toate celelalte pri
oritati ti se vor alinia in spatele ei!
Acordat la Univers, pa�e�ti in sincronie cu intreaga na
tura. Intri intr-o stare de curgere, viata iti devine mai u�oara,
iar provocarile pe care le tntampini sunt plasate in contextul
iubirii, bucuriei �i pacii pe care le gase�ti in extaz.
Cand tin ateliere sau discursuri, adesea inchei prin a le
cere oamenilor sa ridice mana daca se angajeaza sa mediteze
15 minute in fiecare dimineaµ. Ti-am dat in aceasta carte
linkuri catre multe inregistrari gratuite de EcoMeditatie �i
cercetarile arata ca, daca le folose�ti cu regularitate, ele te
due la extazul creierului.
Daca te angajezi la aceste 15 minute zilnic, te rog sa
ridici mana acum!
Multumesc! Tocmai ai votat sa faci parte din comunita-
tea Creierul fn extaz. c!:j
il
'
·,
9.1. Participanti ridicand mana la un eveniment
Motivele suferintei
Vreau sa ai o viata fericita. Oricat de serioase ar fi mo

tivele pentru care suferi, cele mai multe sunt scomeli ale
imaginatiei tale, lanturi invizibile ce te leaga pe viata de
sentimente rele. Poti sa-ti spui: ,,Sufar pentru acest motiv
_____ __ (insereaza-1 pe eel favorit aici)."
Eu a� putea sa spun: ,,Sufar pentru ca mi-am pierdut
casa �i toate posesiunile in incendiu. Sufar pentru ca mi-am
pierdut economiile de-o viata in dezastrul financiar ce a ur
mat. Sufar pentru ca trupul meu s-a prabu�it cand caram cu
tiile grele."
Dar nu sufar, in ciuda acelor evenimente extreme. Am
facut alegeri diferite, 1ncepand cu ace! moment din camera de
hotel de pe malul marii, cand, zapacit �i dezorientat, i-am zis
lui Christine ,,Trebuie sa facem ceva urgent. Trebuie sa medi
tam". Am ales o poveste noua �i am transformat tragedia din
Capitolul 1 1n cre�terea posttraumatica din Capitolul 7.
Cu totii trecem prin tragedii, inclusiv tu. Insulta cutare
tnca provoaca revolte in reteaua modului tau implicit, trans
portand nefericirea din trecutul tau in promisiunea viitoru
lui tau? Cimentand suferinta zilei de ieri in misterul zilei de
maine? Garantandu-ti ca vei suferi din cauza ranii trecute?
Te invit sa-ti examinezi fiecare veche poveste de suferinta
din intreaga ta viata �i sa-ti deschizi mintea catre posibilita
tea unei noi naratiuni.
Nu putem schimba trecutul, lucrurile nefericite care ni
s-au intamplat. Dar ne putem schimba povestea pe care ne-o
spunem despre trecut. Acest exercitiu ne aliniaza cu puterea
posibilitatii; imbrati�am izbavirea �i cre�terea. Schimbarea
pove�tii nu inseamna ca justificam actiunile oamenilor care
ne-au ranit. Nu trebuie sa iertam pana nu suntem l 00% pre
gatiti. Iar iertarea noastra nu scuza ce ne-au facut ei. Dar ne
elibereaza de stres.
Nu ne schimbam povestea pentru a-i ajuta pe ei, ci pe
noi fn#ne �i pentru a ne elibera propriul viitor de suferinta
trecutului. De�i nu putem schimba trecutul, putem schimba
povestea pe care ne-o spunem despre trecut. Astfel cream un
viitor nou.
Fa-ti un obicei din a intra in extaz
Vreau ca pentru tine extazul sa devina un obicei, a�a

cum e pentru Cei 1 %. Odata ce ai experienta neurocompu�i
lor extazului �i ei incep sa-ti conditioneze creierul, vei rama
ne dependent de ei pe viata. in 8 saptamani iti vei construi
circuitele neurale cu care sa-ti reglezi emotiile negative �i
sa-ti controlezi atentia, a�a cum am vazut in Capitolul 6. Vei
activa circuitul iluminarii �i vei scadea suferinta centrarii pe
sine. in cateva luni, vei fi creat circuitele cerebrate ale rezi
lientei, creativitatii �i bucuriei.
Vei transforma sentimentul de bine din stare in triisiitu
rii. Extazul nu este doar cum te simfi, ci �i cine e�ti. Creie l
rul in extaz, fericit devine natura ta, impregnat in circuitele I
celor patru lobi ai creierului tau. Devine posesiunea ta - �i I
inca una atat de pretioasa, incat nu ai renunta niciodata la ea.
l
Nimeni nu ti-o va lua vreodata.
...................... --------------�� ....

1
i
t Perspectiva asupra vietii locale
Cand ape�i pe intrerupatorul creierului in extaz in timpul

meditatiei in fiecare zi, ajungi intr-un loc de pace �i bucurie
infinita, de pura con�tientizare. Nu e�ti limitat de corpul sau
de istoricul tau. Experimentarea acestei stari iti da sentimentul
ca e singurul . Jucru ce conteaza cu adevarat in viata. Viata �i
mintea locala au sens �i scop doar cand sunt traite din acest
Joe al mintii nonlocale. Meditatia de fiecare dimineata e ceea
ce te ancoreaza in experienta con�tientizarii infinite.
Tot restul vietii tale este apoi trait din acel Joe de cone
xiune cu mintea nonlocala. Pune totul in alt cadru, punand
realitatea locala in perspectiva. Toate lucrurile ce par atat de
importante cand e�ti prins in capcana limitelor mintii loca
le par triviale: bani, faima, sex, admiratie, opinii, imagine
corporala, termene de predare, obiective, realizari, e�ecuri,
probleme, solutii, nevoi, obiceiuri, discurs interior, defecte
fizice, starea lumii, confort, insulte, impulsuri, disconfort,
amintiri, giinduri, dorinte, frustrari, planuri, planificari, tra
gedii, evenimente, �tiri, boala, distractie, emotii, suferinte,
jocuri, rani, complimente, dorinte, dureri, aspiratii, trecut,
viitor, griji, dezamagire, chestiuni urgente �i nevoia de timp
�i atentie.
Toate aceste lucruri se topesc prin lipsa lor de insemna
tate. Tot ce ramane este con�tienta. Vasta prezenta universa
la, infuzata de perfectiune.
Aceasta devine perspectiva din care iti prive�ti viata
locala. E punctul de pomire al fiecarei zile, originea a tot
giinde�ti �i faci in acea zi. Realitatea locala ti-e modelata
de mintea nonlocala. Tu e�ti totul. Tu ai totuL Nu-ti lipse�te
nimic. iti continui ziua creiind de la aceasta ancora de per
fectiune. Ceea ce creezi reflecta aceasta perfectiune.
9.2. Cand e�ti in mintea locala, atat de multe lucruri par importante...
Transmiterea rezonantei
Ancorata in con�tienta nonlocala, viata ta locala ince

pe sa se schimbe. Rezonand cu ciclurile naturii, coerenta
inimii tale conditioneaza energia spatiului in jurul tau, iar
tu vibrezi la semnalul de iubire �i bucurie din con�tienta
ta, atragi oameni �i situatii potrivite starilor �i trasaturilor
tale. Fara efort, pe masura ce magnificul tau semnal nou se
transmite in jur, rezonand cu muzica Universului, vei intra
in sincronie cu oamenii �i evenimentele care te binecuvan
teaza �i te incanta.
Vei descoperi ca nu e�ti singur. Pe masura ce te acor
dezi cu simfonia mare a vietii in fiecare zi, afli ca e�ti acordat
la milioane de alti oameni, �i ei acordati. Fara nici eel mai
mic efort, descoperi noi prieteni minunati �i tovara�i in toate
calatoriile tale. Pe masura ce lumina straluce�te din ochii tai,
intalne�te lumina din ochii altora. Cand e�ti treaz, te bucuri
firesc de cine e�ti tu eel treaz.
9.3. lntrarea in sincronie
lubindu-1 pe eel care doarme
Nu oricine este treaz - �i e in regula. Uneori, prietenii

�i rudele tale se arunca in ,,somn", suferind fara rost. Sufe
rinta lor te infioara. Le simti nefericirea. Ai vrea foarte mult
sa-i vezi trezindu-se �i sa renunte la credintele, gandurile �i
obiceiurile care ii trag in jos.
Nu-i poti forta sa o faca, indiferent cat de mult ii iube�ti.
Fiecare i�i face propriile alegeri. insa ceea ce pofi sa faci
pentru cei care sufera e sa straluce�ti putemic tu insuti. Daca
sunt pregatiti, se vor trezi, Daca nu, ai incredere in Univers.
Fiecare dintre noi se treze�te la timpul potrivit. Timpul lor
s-ar putea sa vina mai tarziu, nu depinde de tine. Poti sa le
oferi aceasta carte �i alte resurse. Le poti imparta�i povestea
ta, a�a cum am imparta�it-o eu pe a mea, �i poate ca aceste
exemple ii vor inspira. Daca �i cand se treze�te fiecare este
o alegere personala.
Deblocarea poten\ialului
Daca traie�ti in sincronie cu Universul, bucurandu-te

de comunitatea cu altii c�re sunt in extaz, descoperi ca ti se
deschid noi posibilitati. Incepi sa-ti deblochezi potentialul,
tinut in interiorul sinelui suferind, centrat pe el insu�i. E�ti
tot mai mult in extaz, nu doar in timpul meditatiei. E�ti in
starea de minte treaza �i cand iti vezi de treburile cotidiene.
Toate tipurile de posibilitati care anterior iti erau indisponi
bile devin acum disponibile.
Timp de 25 de ani, am lucrat in editarea de caqi. Nu
scriam carti, ci promovam operele unor oameni importanfi,
care au ceva de spus. Nu m-am gandit ca a� avea ceva va
loros de spus lumii sau vreo contributie la trezirea umana.
Eram multumit sa lucrez in spatele scenei.
Cand am inceput sa meditez zilnic, totul s-a schimbat.
Am descoperit ca am o voce �i ca, atunci cand fac cate o pre
zentare, oamenii se simt inspirati. Am inteles importanta �tiin
tei �i, chiar daca aveam aproape 50 de ani, m-am considerat
eu insumi un cercetator. Am fost coautorul cartii Soul Medi
cine, despre puterea vindecatoare a terapiilor cu energie.
Am con�tientizat ca, aduse laolalta, �tiinta �i misticismul
formeaza o combinatie transformationala putemica. Am inte
les ca meditatia �i lucrul cu energia produc schimbari uria�e in
expresia genelor �i ca �tiinta poate sa masoare aceste schim
bari �i sa ne arate care �ractici spirituale sunt eficiente �i care
sunt doar de suprafata. In urmatoarea mea carte, The Genie in
Your Genes, am scris despre aceste descoperiri, iar oamenii
au reactionat, ceea ce m-a lansat pe un drum complet nou in
cariera, dand forma unui potential pe care nu �tiam ca ii am.
Imagineaza-ti ca ti se intampla �i tie schimbari asema
natoare. A�teapta-te ca viata ta sa devina diferita! Acum, ca
ai ridicat mana, a�teapta-te ca extazul sa te duca departe de
unde e�ti azi. A�teapta-te ca viata ta amoroasa, cariera, rela
tiile de familie, corpul, banii, prieteniile, calea ta spirituala �i
sentimentul tau de bine sa se transforme radical.
r---·· ----------�e
v·-··:-�

A�teapta-te ca potentialul tau sa fie descatu�at. A�teap
ta-te sa gu�ti extazul in fiecare zi. A�teapta-te ca starile de
curgere sa devina noua ta normalitate. A�teapta-te la emotii
elevate in inima ta, in timp ce ganduri inspirate iti curg prin
minte. A�teapta-te ca adversitatea sa te intareasca, nu sa te
darame. A�teapta-te ca zilele tale sa inceapa �i sa se termine
cu extaz. A�teapta-te sa fii o persoana fericita. A�teapta-te sa
faci lucruri pe care nu le-ai crezut niciodata posibile!
Ochii mi se umplu de lacrimi in timp ce scriu aceste
randuri, scrisoarea mea de dragoste catre tine! Mi-am var
sat inima, mintea �i sufletul in scrierea acestei ca.qi, ca sa
te inspir pentru a-ti revendica potentialul deplin. Acum este
randul tau! E timpul sa pui totul in practica, creand o viata
extraordinara pentru tine. Ne vom intalni pe drum.
SURSELE IMAGINILOR
1.8. De Planet Labs, Inc - lucrare personala, CC BY-SA 4.0, https://

commons.wikimedia.org/wiki/File:Santa_ Rosa_4Mar2018 _
SkySat.jpg
Poemul lui Rumi ,,Casa de oaspeti" din cartea The Essential
Rumi, trad. de Coleman Barks, utilizate cu permisiunea Harper
Collins �i Coleman Barks
2.2 © Can Stock Photo I edharcanstock
2.5. De Andreashom - lucrare personala, CC BY-SA 4.0, https://
upload.wikimedia.org/wiki pedia/commons/5/57 /Default_
Mode_Network_Connectivity.png
2.6. De Hintha - lucrare personala, CC BY-SA 3.0, https://com
mons.wikimedia.org/w/index.php?curid= 11359793
2.10. © Can Stock Photo I tomwang
4.2. De Dennis Jarvis - lucrare personala, CC BY-SA 2.0, https://
commons.wi kimedia.org/wiki/Fi le:J okhang_dharma_whe
el-5447.jpg
4.5. De Mom - lucrare personala, CC BY-SA 3.0, https://commons.
wikimedia.org/w/index.php?curid=18949373
4.22. De Ailia Jameel - lucrare personala, CC BY-SA 4.0, https://
commons.wikimedia.org/wiki/File:Classroom_lessons.jpg
4.24. De Sabh Benziadi - lucrare personala, CC BY-SA 4.0, https://
commons.wikimedia.org/wiki/File:Sufi _palazzo_dei_Norman
ni_Palermo_con_Sabah_Benziadi.jpg
4.26. © Tstockphoto I Fatcamera
4.30. Fotografie © Alex Ze'evi Christian; website: alexzphotography.
com. Retiparita cu permisiunea Jui Guy Spier l?i Alex Ze'evi
Christian.
5.1. © Istockphoto I Nerthuz
5.6 De Dannybalanta - lucrare personala, CC BY-SA 3.0, https://
commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=3 l 4327 l I
5.20. © Istockphoto I nyshooter
5.22. © Istockphoto I AntonioGuillem
6.6. © Istockphoto I CasarsaGuru
6.7. © Istockphoto I ArtMarie
6.9. Folosita cu permisiunea lui Dr. Kinichi Nakashima l?i Dr. Masa
kazu Namihira
7.I. © Istockphoto I vm
7.3. De Christoph Bock, Max Planck Institute for Informatics - lu
crare personala, CC BY-SA 3.0, https://commons.wikimedia.
org/w/index.php?curid=I7066877
7.5. Soldier: © Istockphoto I Highwaystarz-Photography MicroR
NA: de Ppgardne@ en.wikipedia, CC BY-SA 3.0, https://com
mons.wikimedia.org/w/index.php?curid=l 6639717
8.1. © Istockphoto I fcafotodigital
8.2. © Istockphoto I BorupFoto
8.3. © Istockphoto I middelveld
8.4. De Gazebo - lucrare personala, CC BY-SA 3.0, https://com
mons.wikimedia.org/w/index.php?curid=49467838
8.5. CNX OpenStax - CC BY 4.0, https://commons.wikimedia.
org/w/index.php?curid=4993 l 564
8.6. Max Roser - https://ourworldindata.org/life-expectancy, CC
BY 4.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=
83546093
8.7. Max Roser - https://ourworldindata.org/life-expectancy, CC
BY 4.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=
83546093
8.8. De Alfiej !© - lucrare personala, CC BY-SA 3.0, https://com
mons.wikimedia.org/w/index.php?curid=11481813
NOTE
Capitolul I
I Studies of Tibetan monks with tens ofthousands of hours of practice: Brewer,
J.A., Worhunsky, P.O., Gray, J.R., Tang, Y.Y., Weber, J., Kober, H. (2011),
,,Meditation experience is associated with differences in default mode ne
twork activity and connectivity", Proceedings of the National Academy of
Sciences, 108(50), pp. 20254-20259.
Capitolul 2
2 Rinpoche, T.D. (2008), Great perfection, volume JI: Separation and break
through, Ithaca, NY, Snow Lion.
3 Newberg, A. Waldman, M.R. (2017), How enlightenment changes your brain:
The new science of transformation, New York, NY, Penguin.
4 Greeley, A. (1974), Ecstasy: A way of knowing, New Jersey, Prentice Hall.
5 Greeley, A. (1975), The sociology of the paranormal: A reconnaissance,
Thousand Oaks, CA, Sage.
6 Spilka, 8., Brown, G.A., Cassidy, S.A. (I 992), ,,The structure of religious
mystical experience in relation to pre- and postexperience lifestyles", Inter
national Journal for the Psychology of Religion, 2(4), pp. 241-257.
7 Huxley, A. (1954), The doors of perception, Londra, Chatto Windus.
8 Newberg, A., Waldman, M.R. (2017), How enlightenment changes your brain:
9 James, W. (1902), The varieties of religious experience, NY, Longman.
10 Hasenkamp, W., Barsalou, L.W. (2012), ,,Effects of meditation experience
on functional connectivity of distributed brain networks", Frontiers in Hu
man Neuroscience, 6, p. 38.
11 Huxley, A. (1947), The perennial philosophy (p. 285), New York, NY, Har
per Row.
12 Massad, S. (2001), ,,An Interview with Byron Katie", Realization, extras
I decembrie 2018, https://realization.org/p/byron-katie/massad.byron-ka
tie-interview/massad.byron-katie-interview.1.htrnl.
13 Newberg, A., Waldman, M.R.(2017), How enlightenment changes your brain:
14 Mulders, P.C., van Eijndhoven, P.F., Beckmann, C.F. (2016), ,,Identifying
large-scale neural networks using fMRI", Systems neuroscience in depres
sion, pp. 209-237, Academic Press.
15 Raichle, M.E. (2014), ,,The restless brain: how intrinsic activity organizes
brain function", Philosophical Transactions of the Royal Society of Lon
don. Series B, Biological Sciences, 370 (1668), 20140172, doi:10.1098/
rstb.2014.0172.
16 Dav anger, S. (9 martie 2015), The brains default mode network-what does
it mean to us? The Meditation Blog, accesat in 13 noiembrie 2018, https://
www.themeditationblog.com/the-brains-default-mode-network-whatdo
es-it-mean-to-us.
17 Hughes, Y. (6 octombrie 20I 0), The brains dark energy. National Geogra
phic, accesat in 13 noiembrie 2018, https://www.nationalgeographic.com/
science/phenomena/20I 0/l 0/06/brain-default-mode.
18 Mason, M.F., Norton, M.I., Van Hom, J.D., Wegner, D.M., Grafton, S.T.,
Macrae, C.N. (2007), ,,Wandering minds: T he default network and stimu
lus-independent thought", Science, 315 (5810), pp. 393-395
19 Fox, K.C., Spreng, R.N., Ellamil, M., Andrews-Hanna, J.R., Christoff, K.
(2015), ,,The wandering brain: Meta-analysis of functional neuroimaging
studies of mind-wandering and related spontaneous thought processes",
Neuroimages, 111, pp.611-621.
20 Vatansever, D., Manktelow, A.E., Sahakian, B.J., Menon, D.K., Stamatakis,
E.A.(2017), ,,Angular default mode network connectivity across working me
mory load", Human Brain Mapping, 38(1), pp. 41-52.
21 Gyatso, K. (2008), Introduction to Buddhism: An explanation of the Bud
dhist way of life, Glen Spey, NY, Tharpa.
22 Froeliger, B., Garland, E.L., Kozink, R.Y., Modlin, L.A., Chen, N.K.,
McCJernon, F.J. et al. (2012), ,,Meditation-state functional connectivity
(msFC): strengthening of the dorsal attention network and beyond", Evi
dence-Based Complementary and Alternative Medicine, 2012, l- l 0,
doi:IO. l 155/2012/680407.
23 Holze), B.K., Carmody, J., Vangel, M., Congleton, C., Yerramsetti, S.M.,
Gard, T., Lazar, S.W. (2011), ,,Mindfulness practice leads to increases in
regional brain gray matter density", Psychiatry Research: Neuroimaging,
191(1), pp. 36-43.
24 Bradt, S. (2010), ,,Wandering mind not a happy mind", Harvard Gazette, ac
cesat in 15 noiembrie 2018, https://news.harvard.edu/gazette/story/201Oil I/
wandering-mind-not-a-happy-mind.
25 Killingsworth, M.A., Gilbert, D.T. (2010), ,,A wandering mind is an unhappy
mind", Science, 330 (6006), p. 932, doi:IO. l 126/science.1192439.
26 Leary, M.R. (2007), The curse of the self Self-awareness, egotism, and the
quality of human life, Oxford, Oxford University Press.
27 Sormaz, M., Murphy, C., Wang, H.T., Hymers, M., Karapanagiotidis, T.,
Poerio, G. et al. (2018), ,,Default mode network can support the level of
detail in experience during active task states", Proceedings of the National
Academy of Sciences, 115 (37), pp. 9318-9323.
28 Kegan, R. (1994), In over our heads: The mental demands of modern life,
Cambridge, MA, Harvard University Press.
J
30 Goleman, D. Davidson, R.J. (2018), Altered traits: Science reveals how me
ditation changes your mind, brain, and body, New York, Avery.
31 Midgette, G., Davenport, S., Caulkins, J.P., Kilmer, B. (2019), What Ameri
ca:� Users Spend on Illegal Drugs, 2006--2016, Santa Monica, CA, RAND.
32 Kotler, S. W heal, J. (2017), Stealing fire: How Silicon Valley, the Navy
SEALs, and maverick scientists are revolutionizing the way we live and
work, p. 28, New York, NY, HarperCollins
33 Siegel, R.K. (1998), Intoxication: The universal drive for mind-altering sub
stances, p. 11, Rochester, V T: Park Street.
34 Van Lutterveld, R., Houlihan, S.D., Pal, P., Sacchet, M.D., Mcfarlane-Blake,
C., Patel, P.R. et al. (2017), ,,Source-space EEG neurofeedback links subjec
tive experience with brain activity during effortless awareness meditation",
Neurolmage, 151, pp. 117-127.
35 Tang, Y.Y., Holze!, B.K. Posner, M.I. (2015), ,,The neuroscience of mindful
ness meditation'', Nature Reviews Neuroscience, 16(4), p. 213.
36 Kotler, S., Wheal, J. (2017), Stealing fire: How Silicon Valley, the Navy
SEALs, and maverick scientists are revolutionizing the way we live and
work, New York, NY, HarperCollins.
Capitolul 3
37 Corballis, M.C. (2014), ,,Left brain, right brain: Facts and fantasies", PLoS
Biology, 12(1), doi:I0.1371/joumal.pbio.1001767.
38 Audesirk, T., Audesirk, G. Byers, B.E. (2008), Biology: Life on earth with
physiology, Upper Saddle River, NJ, Pearson Prentice Hall.
40 Holt-Lunstad, J., Smith, T.B. Layton, J.B. (2010), ,,Social relationships and
mortality risk: A meta-analytic review", PLoS Medicine, 7(7), eI000316.
41 Rudd, M., Vohs, K. Aakers, J. (2011), Awe expands people's perception of
time, alters decision-making, and enhances well-being, Psychological Scien
ce, 23( I0), pp. 1130-1136.
The new science of transformation. New York, NY, Penguin.
43 Koontz, K. (2018), Listening in with Jill Bolte Taylor, Unity, ianuarie/fe
bruarie, accesat in 9 decembrie 2019, http://www.unity.org/publications/
unity-magazine/articles/listening-jill-bolte-taylor.
44 Corballis, M.C. (2014), ,,Left brain, right brain: Facts and fantasies", PLoS
Biology, 12(1), doi: I 0.1371/joumal.pbio.1001767.
45 Luders, E., Kurth, F., Mayer, E.A., Toga, A.W., Narr, K.L. Gaser, C. (2012),
,,The unique brain anatomy of meditation practitioners: Alterations in cortical
gyrification", Frontiers in Human Neuroscience, 6, p. 34.
46 Fullerton, H.S. ( 1921 ), Why Babe Ruth is the greatest home-run hitter, Po
pular Science, 99(4), pp. 19-21.
47 Men, W., Falk, D., Sun, T., Chen, W., Li, J., Yin, D., Fan, M. et al. (2014),
,,The corpus callosum of Albert Einstein's brain: Another clue to his high
intelligence?", Brain, 137(4), pp. e268-e278.
48 Chan, R.W., Leong, A.T., Ho, L.C., Gao, P.P., Wong, E.C., Dong, C.M. et
al. Wu, E.X. (2017), ,,Low-frequency hippocampal-cortical activity drives
brain-wide resting-state functional MRI connectivity", Proceedings of the
National Academy of Sciences, 114(33), pp. E6972-E698 l .
49 Church, D. (2017), Psychological trauma: Healing its roots in brain, body,
and memory, Santa Rosa, CA, Energy Psychology Press.
50 Sapolsky, R.M. (2017), Behave: The biology of humans at our best and
worst, New York, NY, Penguin.
and memory, Santa Rosa, CA, Energy Psychology Press.
ditation changes your mind, brain, and body, New York, NY, Avery.
53 Blakeslee, S. (6 februarie 2007), ,,A small part of the brain, and its profound
effects", The New York Times, https://www.nytimes.com/2007/02/06/health/
psychology/06brain.html.
55 Vieten, C., Wahbeh, H., Cahn, B.R., MacLean, K., Estrada, M., Mills, P. et
al. Presti, D.E. (2018), ,,Future directions in meditation research: Recom
mendations for expanding the field of contemplative science", PloS One,
13(11), p. e0205740.
56 Lutz, A., Brefczynski-Lewis, J., Johnstone, T. Davidson, R.J. (2008), ,,Regu
lation of the neural circuitry of emotion by compassion meditation: Effects
of meditative expertise", PloS One, 3(3), p. e l 897.
57 Blakeslee, S. (3 octombrie 2006), ,,Out of body experience? Your brain is to
blame", The New York Times, http://www.nytimes.com/2006/I0/03/health/
psychology/03shad.html.
58 U.S. Department of Health and Human Services (f.d.), ,,Maturation of the
prefrontal cortex", accesat in 9 decembrie 2019, http://www.hhs.gov/opa/fa
milylife/tech_assistance/etraining/adolescent_brain/Development/prefron
tal cortex .
59 Viviani, R. (2014), ,,Neural correlates of emotion regulation in the ventral
prefrontal cortex and the encoding of subjective value and economic utility",
Frontiers in Psychiatry, 5, p. 123.
60 Miller, E.K. Buschman, T.J. (2013), ,,Cortical circuits for the control of at
tention", Current Opinion in Neurobiology. 23(2), pp. 216-222.
61 Sapolsky, R.M. (2017), Behave: The biology of humans at our hest and
62 Mrazek, M.D., Franklin, M.S., Phillips, D.T., Baird, B. Schooler, J.W.
(2013), ,,Mindfulness training improves working memory capacity and
GRE performance while reducing mind wandering", Psychological Science,
24(5), pp. 776-781.
63 Fox, K.C., Dixon, M.L., Nijeboer, S., Gim, M., Floman, lL., Lifshitz, M.
Christoff, K. et al. (2016), ,,Functional neuroanatomy of meditation: A re
view and meta-analysis of 78 functional neuroimaging investigations",
Neuroscience and Biobehavioral Reviews, 65, pp. 208-228.
64 Yago, D.R. (31 iulie 2015), ,,Brain's response to meditation: How much me
ditation does it take to change your brain and relieve stress?", Psychology
Today, https://www.psychologytoday.com/us/blog/the-science-behind-me
ditation/201507/brains-response-meditation.
65 Reddan, M.C., Wager, T.D. Schiller, D. (2018), ,,Attenuating neural threat
expression with imagination", Neuron, 100(4), pp. 994--1005.
66 University of Colorado at Boulder (10 decembrie 2018), ,,Your brain on ima
gination: It's a lot like reality, study shows", Science Daily, https://www.
sciencedaily.com/releases/2018/12/181210144943.htm.
The new science of transformation. New York, NY, Penguin.
68 Bhasin, M.K., Dusek, J.A., Chang, B.H., Joseph, M.G., Denninger, J.W.,
Fricchione, G.L. Libermann, T.A. et al. (2013), ,,Relaxation response indu
ces temporal transcriptome changes in energy metabolism, insulin secretion
and inflammatory pathways", PLoS One, 8(5), e628 I 7.
70 Vieten, C., Wahbeh, H., Cahn, B.R., MacLean, K., Estrada, M., Mills, P.
Presti, D.E. et al. (2018), ,,Future directions in meditation research: Recom
mendations. for expanding the field of contemplative science", PloS one,
13( II), e0205740.
Capitolul 4
71 Credit Suisse Research Institute (2018), Global wealth report, Credit Suisse,
accesat in 9 decembrie, https://www.creditsuisse.com/corporate/en/research/
research-institute/global-wealth-report.html.
72 Mortimer, I. (2009), The time travelers guide to medieval England: A hand
book for visitors to the fourteenth century, New York, NY, Simon and Schuster.
73 Brucker, G.A. (1998), Florence: The golden age, 1138-1737, Berkeley: Uni
versity of California Press.
74 Goldstein, M.C. (2010), ,,Tibetan Buddhism and mass monasticism", in A.
Herrou �i G. KrauskopfT(ed.), Des moines et des moniales de part le monde:
La vie monastique dans le miroir de la parente, Franµ, Presses Universi
taires de Toulouse le Mirail.
75 Tripolitis, A. (2002), Religions of the Hellenistic-Roman age, Grand Rapids,
Ml, W.B. Eerdmans.
76 Cicero, M.T.(2017), On the commonwealth and on the laws, New York, NY,
Cambridge University Press.
77 Hoffman, A., Wasson, R.G. Ruck, C.A.P. (1978), The Road to Eleusis: Unvei
ling the Secret of the Mysteries, New York, NY, Harcourt, Brace, Jovanovich.
78 Cade, M. Coxhead, N. (1979), The awakened mind: Biofeedback and the
development of higher states of awareness, New York, NY, Dell.
79 Becker, R.O. (1990), ,,The machine brain and properties of the mind", Subtle
Energies and Energy Medicine Journal Archives, /(2).
80 Wise, A. (1995), The high performance mind: Mastering brainwaves for
insight, healing, and creativity, New York, NY, Putnam; Wise, A. (2002),
Awakening the mind: A guide to harnessing the power of your brainwaves,
New York, NY, Tarcher.
81 MindLabPro (2018, May 12), Nootriopics for flow state- brain-boosters to
initiate supreme task performance, https://www.mindlabpro.com/blog/noo
tropics/nootropics-flow-state.
82 Rakic, P. (2009), ,,Evolution of the neocortex: A perspective from develop
mental biology", Nature Reviews Neuroscience, 10(10), 724.
83 Clarke, T.C., Black, LI., Stussman, B.J., Barnes, P.M. Nahin, R.L. (2015),
,,Trends in the use of complementary health approaches among adults: Uni
ted States, 2002-2012", National Health Statistics Reports, 79, 1-16.
84 Rutrowski, R. (2018), ,,Only 12% of U.S. adults use meditation. Here's
why...", Herba/Mind, 9 decembrie 2019, https://www.herbalmindlife.com/
only-12-of-us-adults-use-meditation-heres-why .
85 Schmidt, J.E., Carlson, C.R., Usery, A.R. Quevedo, A.S. (2009), ,,Effects of
tongue position on mandibular muscle activity and heart rate function", Oral
Surgery, Oral Medicine, Oral Pathology, Oral Radiology, and Endodontolo
gy, 108(6), 881-888.
86 Fehmi, L. Robbins, J. (2008), The open1ocus brain: Harnessing the power of
attention to heal mind and body. Boston, MA, Shambhala/Trumpeter Books.
87 McCraty, R., Atkinson, M., Tomasino, D. Bradley, R.T. (2009), ,,The cohe
rent heart: Heart-brain interactions, psychophysiological coherence, and the
emergence of system-wide order", Integral Review: A Transdisciplinary and
Transcultural Journal for New Thought, Research, and Praxis, 5(2), 7-14.
88 Pennington, J., Sabot, D. Church, D. (2019), ,,EcoMeditation and EFT
(Emotional Freedom Techniques) produce elevated brainwave patterns and
states of consciousness", Energy Psychology: Theory, Research, and Treat
ment, 11(I), 13-28.
The new science of transformation, New York, NY, Penguin
90 Brunton, P. (2014), The short path to enlightenment, Burdett, NY, Larson.
92 Brewer, J.A., Worhunsky, P.D., Gray, J.R., Tang, Y.Y., Weber, J. Kober, H.
(2011 ), ,,Meditation experience is associated with differences in default
mode network activity and connectivity", Proceedings of the National Aca
demy of Sciences, I08(50), 20254-20259.
93 Goleman, D. Davidson, R.J. (2018), Altered trails: Science reveals how me
ditation changes your mind, brain, and body (p. 258), New York, NY, Avery.
94 Stapleton, P., Baumann, 0., Church, D. Sabot, D. (2020), ,,Functional brain
changes associated with EcoMeditation", Prezentat la.Conferin\a de Leader
ship transforma\ional, Panama City, Panama, 26 ian. In curs de publicare.
95 Groesbeck, G., Bach, D., Stapleton, P., Blickheuser, K., Church, D. Sims,
R. (2017), ,,The interrelated physiological and psychological effects of
EcoMeditation", Journal of Evidence-Based Integrative Medicine. 23, 1-6,
doi:I0.1177/2515690XI8759626.
96 Ferriss, T. (2010), The fourhour body, New York, NY, Crown Archetype.
97 Lumma, A.L., Kok, B.E. Singer, T. (2015), ,,ls meditation always relaxing?
Investigating heart rate, heart rate variability, experienced effort and likea
bility during training of three types of meditation", International Journal of
Psychophysiology, 97(1), 38-45.
98 Church, D., Yang, A., Fannin, J. Blickheuser, K. (2018), The biological di
mensions of transcendent states: A randomized controlled trial. Prezentat la
conferin\ai AsociaJiei pentru Psihologia Comprehensiva a Energiei (ACEP),
31 mai 2018.
99 Pennington, J. (2012), Your psychic soul: Embracing your sixth sense, Virgi
nia Beach, VA, 4th Dimension Press.
100 Jung-Beeman, M., Bowden, E.M., Haberman, J., Frymiare, J.L., Aram
bel-Liu, S., Greenblatt, R., Kounious, J. et al. (2004), ,,Neural activity
when people solve problems with insight", PloS Biology, 2, 0500-0510,
doi: I0.1371/journal.pbio.0020097.
IOI Beauregard, M. Paquette, V. (2008), ,,EEG activity in Carmelite nuns during
a mystical experience", Neuroscience letters, 444, 1-4, doi:I0.10 I 6/j.neu
let.2008.08.028.
I 02 Goleman, D. Davidson, R.J. (2018), Altered traits: Science reveals how me
I 03 Pennington, J. (2012), Your psychic soul: Embracing your sixth sense, Virgi
nia Beach, VA, 4th Dimension Press.
I 04 Elliott, M.A. Muller, H.J. (1998), ,,Synchronous information presented in
40-Hz flicker enhance visual feature binding", Psychological Science, 9,
277-283, doi: 1 O. l l l l /1467-9280.00055.
105 Miltner, W.H., Braun, C., Arnold, M., Witte, H. Taub, E. (1999), ,,Coherence
of gamma-band EEG activity as a basis for associative learning", Nature,
397(6718), 434-436, doi:10.1038/17126.
106 Sheer, D.E. (1975), ,,Biofeedback training of 40-Hz EEG and behavior", in
N. Burch H.J. Altshuler (ed.), Behavior and brain electrical activity, New
York, NY, Plenum.
107 Hendricks, L., Bengston, W.F. Gunkelman, J. (2010), ,,The healing connec
tion: EEG harmonics, entrainment, and Schumann's resonances", Journal of
Scientific Exploration, 24, 655--666.
I 08 Das, N. Gastaut, H. (1955), ,,Variations in the electrical activity of the brain,
heart, and skeletal muscles during yogic meditation and trance", Electroen
cephalography and Clinical Neurophysiology, 6, 211-219.
I 09 Engel, A., Konig, P., Kreiter, A. Singer, W. (1991 ), ,,Direct physiological
evidence for scene segmentation by temporal coding", Proceedings of the
National Academy of Science, 88(20), 9136-9140; Pennington, J. (2012),
Your psychic soul: Embracing your sixth sense, Virginia Beach, VA, 4th Di
mension Press.
110 Pennington, J., Sabot, D. Church, D. (2019), ,,EcoMeditation and EFT
(Emotional Freedom Techniques) produce elevated brainwave patterns and
states of consciousness", Energy Psychology: Theory, Research, and Treat
ment, 11(1), 13-28.
112 Church, D. Sabot, D. (2019), ,,Group-based EcoMeditation is associated
with improved anxiety, depression, PTSD, pain and happiness", Global Ad
vances in Health and Medicine.
113 Bornemann, 8., Herbert, B.M., Mehling, W.E. Singer, T. (2015), ,,Differen
tial changes in self-reported aspects of interoceptive awareness through 3
months of contemplative training", Frontiers in Psychology, 5, 1504.
114 Klimecki, O.M., Leiberg, S., Lamm, C. Singer, T. (2012), ,,Functional neural
plasticity and associated changes in positive affect after compassion trai
ning", Cerebral Cortex, 23(7), 1552-1561.
115 Weng, H.Y., Fox, A.S., Shackman, A.J., Stodola, D.E., Caldwell, J.Z., Olson,
M.C., Davidson, R.J. et al. (2013), ,,Compassion training alters altruism and
neural responses to suffering", Psychological Science, 24(7), 1171-1180.
116 Dolan, E.W. (24 august 2019), ,,Study provides evidence that loving-kind
ness meditation slows cellular aging", Psypost, IO septembrie 2019 , htt
ps ://www.psypost.org/2019/08/study-provides-evidence-that-loving-kind
ness-meditation-slows-cellular-aging-54316.
117 De Rosa, M.J., Veuthey, T., Florman, J., Grant, J., Blanco, M.G., Andersen,
N., Alkema, M.J. et al. (2019), ,,The flight response impairs cytoprotective
mechanisms by activating the insulin pathway", Nature, 573, 135-138.
118 Goldin, P.R. Gross, J.J. (20 I 0), ,,Effects of mindfulness-based stress reduction
(MBSR) on emotion regulation in social anxiety disorder", Emotion, 10(1),
83-91; Desbordes, G., Negi, L.T., Pace, T.W., Wallace, B.A., Raison, C.L.
Schwartz, E.L. (2012), ,,Effects of mindful-attention and compassion meditati
on training on amygdala response to emotional stimuli in an ordinary, non-me
ditative state", Frontiers in Human Neuroscience, 6(292), 1-15.
119 Walsh, E., Eisenlohr-Moul, T. Baer, R. (2016), ,,Brief mindfulness training
reduces salivary IL-6 and TNF-a in young women with depressive symp
tomatology", Journal of Consulting and Clinical Psychology, 84(10), 887-
897; Pace, T.W., Negi, L.T., Adame, D.D., Cole, S.P., Sivilli, T.l., Brown,
T.D., Raison, C.L. et al. (2009), ,,Effect of compassion meditation on neuro
endocrine, innate immune and behavioral responses to psychosocial stress",
Psychoneuroendocrinology, 34( I), 87-98.
120 Zeidan, F., Johnson, S.K., Diamond, BJ., David, Z. Goolkasian, P. (2010),
,,Mindfulness meditation improves cognition: Evidence of brief mental trai
ning", Consciousness and Cognition, 19(2), 597--605.
121 Sahdra, B.K., Maclean, K.A., Ferrer, E., Shaver, P.R., Rosenberg, E.L.,
Jacobs, T.L., Mangun, G.R. et al. (2011), ,,Enhanced response inhibition
during intensive meditation training predicts improvements in self-reported
adaptive socioemotional functioning", Emotion, 11(2), 299-312; Goleman,
D. Davidson, R.J. (2018), Altered traits: Science reveals how meditation
changes your mind, brain, and body, New York, NY, Avery.
122 Lumma, A.L., Kok, B.E. Singer, T. (2015), ,,Is meditation always relaxing?
Investigating heart rate, heart rate variability, experienced effort and likea
bility during training of three types of meditation", International Journal of
t
Psychophysiology, 97(1 ), 38-45.
ditation changes your mind, brain, and body. New York, NY, Avery.
124 Idem.
125 Hutcherson, C.A., Seppala, E.M. Gross, J.J. (2008), ,,Loving-kindness medi I
tation increases social connectedness", Emotion, 8(5), 720. t
126 Vieten, C., Wahbeh, H., Cahn, B.R., MacLean, K., Estrada, M., Mills, P., I
Presti, D.E. et al. (2018), ,,Future directions in meditation research: Recom
mendations for expanding the field of contemplative science", PloS One, I
13(11), e0205740.
128 Lazar, S. (2014), ,,Change in brainstem gray matter concentration following
a mindfulnessbased intervention is correlated with improvement in psycho
logical well-being", Frontiers in Human Neuroscience, 8, 33.
129 Goleman, D., Davidson, R.J. (2018), Altered traits: Science reveals how me
130 Idem.
132 Umoh, R. (28 mai 2018), These two men paid over $650,000 for lunch
with Warren Buffett - here are 3 things they learned, Make It, CNBC.com,
https://www.cnbc.com/2018/05/25/3-things-two-men-learned-from-their-
650000-lunch-with-warren-buffett.html; Spier, G. (12 iunie 2018), Opinion:
What lunch with Warren Buffett taught me about investing and life, Mar
ketWatch, https://www.marketwatch.com/story/what-lunch-with-warren
buffett-taught-me-about-investing-and-life-2018-06-11; Mejia, Z. (29 mai
--
r
2018), Warren Buffeu has raised $26 million auctioning lunch dates-he
re s how the tradition started, Make It, CNBC.com; https://www.cnbc.
com/2018/05/29/why-warren-buffett-auctions-million-dollar-lunch-da
tes-for-charity.html; Stempel, J. (I iunie 2019), Warren Bu/felt charity
lunch fetches record $4.57 million winning bid, Reuters, https://www.reu
ters.com/article/us-buffett-lunch/warren-buffett-charity-lunch-fetches-re
cord-4-57-million-winning-bid-idUSKCN1 T238Y .
Capitolul 5
133 Luo, W., Wu, S.D., Liu, W.Y., Ma, Y.Y., Li, F.Y., Yuan, T., Sheng, Z.M. et al.
(2018), ,,Enhanced electron-positron pair production by two obliquely inci
dent lasers interacting with a solid target", Plasma Physics and Controlled
Fusion, 60(9), 095006.
134 Purves, D., Augustine, G.J., Fitzpatrick, D., Hall, W.C., Lamantia, A.S.,
Mooney, R.D., Platt, M.L. White, L.E. (ed.) (2001), "What defines a neuro
transmitter?", Neuroscience (ed a 2-a), Sunderland, MA, Sinauer Associates.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NSK I 0957.
135 Singh, G.K. (2016), ,,What is the difference between hormones and neuro
transmitters?", accesat in 2 ian. 2020, https://www.quora.com/What-is-the
difference-between-hormones-and-neurotransmitter.
137 Blesching, U. (2015), The cannabis health index: Combining the science of
medical marijuana with mindfulness techniques to heal JOO chronic symp
toms and diseases, Novato, CA, New World Library.
139 Greenberg, G. (2011), Manufacturing depression: The secret history of a
modern disease, New York, NY, Simon and Schuster.
140 Pavlov, I. ( 1904), Physiology of digestion, The Nobel Prize, accesatin 2 ian.
2020, https://www.nobelprize.org/prizes/medicine/1904/pavlov/lecture.
141 Beck, T. (17 decembrie2015), ,,A vaccine for depression? Ketamine's re
markable effect bolsters a new theory of mental illness", Nautilus, 31, http://
nautil.us//issue/31/stress/a-vaccine-for-depression.
142 Greenberg, G. (201 I), Manufacturing depression: The secret history of a
modern disease, New York, NY, Simon and Schuster.
143 Idem.
144 Beck, T. (17 decembrie 2015), ,,A vaccine for depression? Ketamine's re
markable effect bolsters a new theory of mental illness", Nautilus, 31, acce
sat in 4 ian. 2020 http://nautil.us//issue/3 I/stress/a-vaccine-for-depression.
145 Pies, R.W. (II iulie 2011), ,,Psychiatry's new brain-mind and the legend of
the «chemical imbalance»", Psychiatric Times, https://www.psychiatrictimes.
com/articles/psychiatrys-new-brain-mind-and-legend-chemical-imbalance.
146 Maisel, E. (8 martie 2016), ,,Gary Greenberg on manufacturing depres
sion", Psychology Today, https://www.psychologytoday.com/us/blog/rethin
king-mentalhealth/201603/gary-greenberg-manufacturing-depression.
147 Singh, G.K. (2016), ,,What is the difference between hormones and neuro
transmitters?", accesat in 2 ian. 2020, https://www.quora.com/What-is-the
difference-between-hormones-and-neurotransmitter.
148 Forti, P., Maltoni, 8., Olivelli, V., Pirazzoli, G.L., Ravaglia, G. Zoli, M.
(2012), ,,Serum dehydroepiandrosterone sulfate and adverse health out
comes in older men and women", Rejuvenation Research, 15(4), 349-358.
149 Rizvi, S.I., Jha, R. (2011), ,,Strategies for the discovery of anti-aging com
pounds", Expert Opinion on Drug Discovery, 6(1), 89-102; Do Vale, S.,
Martin, J.M., Fagundes, M.J. do Carmo, I. (2011), ,,Plasma dehydroepian
drosterone-sulphate is related to personality and stress response", Neuroen
docrinologyLetters, 32(4), 442--448.
150 Kamin, H.S. Kertes, D.A. (2017), ,,Cortisol and DHEA in development and
psychopathology", Hormones and Behavior, 89, 69-85.
152 Sherman, C. (9 martie 2017), Impacts of drugs on neurotransmission, Nati
onal Institute on Drug Abuse, accesat in 2 ian. 2020 https://www.drugabuse.
gov/news-events/nida-notes/20 I 7 /03/impacts-drugs-neurotransmission.
153 Tuck (2017), ,,Benzodiazepines - types, side effects, addiction, and
withdrawal", accesat in 7 ian. 2020, https://www.tuck.com/benzodiazepines.
154 AccessMedicine (2018), The effect of alcohol on neurotransmitters in
the brain, accesat in 2 ian. 2020, https://www.accessmedicinenetwork.
com/users/8 297 6-harrison-s-se If-assessment-and-board-review/post
s/34085-the-effect-of-alcohol-on-neurotransmitters-in-the-brain.
155 Whitaker, R. (2011), Anatomy of an epidemic: Magic bullets, psychiatric
drugs, and the astonishing rise of mental illness in America, New York, NY,
Random House.
156 Cade, M. Coxhead, N. (1979), The awakened mind: Biofeedback and the
development of higher states of awareness, New York, NY, Dell.
157 Sakuta, A. (2016), ,,Neurophenomenology of flow and meditative moving"
[curs], University of Chichester, accesat in 8 aprilie 2019, eprints.chi.ac.uk.
159 Knutson, B., Adams, C.M., Fong, G.W. Hommer, D. (2001), ,,Anticipation
of increasing monetary reward selectively recruits nucleus accumbens",
Journal of Neuroscience, 21(16), RC159.
160 Sapolsky, R.M. (2018), Behave: The biology of humans at our best and worst,
New York, NY, Penguin.
161 Idem.
162 Bortolato, M., Pivac, N., Seier, D.M., Perkovic, M.N., Pessia, M. Di Gio
vanni, G. (2013), ,,The role of the serotonergic system at the interface of
aggression and suicide", Neuroscience, 236, 160-185.
163 Idem; Asberg, M., Traskman, L. Thoren, P. (1976), ,,5-HIAA in the cerebro
spinal fluid: A biochemical suicide predictor?", Archives of General Psychi
atry, 33(10), 1193-1197.
164 Wasson, R.G. (4 aprilie 2015), ,,Seeking the magic mushroom", Door of Per
ception, accesat in 7 ian. 2020, https://doorofperception.com/2015/04/r-gor
don-wasson-seeking-the-magic-mushroom.
165 Kotler, S. W heal, J. (2017), Stealing.fire: How Silicon Valley, the Navy SEALs,
and maverick scientists are revolutionizing the way we live and work, New
York, NY, HarperCollins.
166 Holze!, B.K., Carmody, J., Vangel, M., Congleton, C., Yerramsetti, S.M.,
Gard, T. Lazar, S.W. (2011), ,,Mindfulness practice leads to increases in
191(1), 36-43.
167 Lazar, S. (2014), ,,Change in brainstem gray matter concentration following
a mindfulness-based intervention is correlated with improvement in psycho
logical well-being", Frontiers in Human Neuroscience, 8, 33.
168 Sapolsky, R.M. (2018), Behave: The biology ofhumans at our best and worst,
169 Harper, M. (2012), ,,Taming the amygdala: An EEG analysis of exposure
therapy for the traumatized", Traumatology, 18(2), 61-74.
170 Esch, T. Stefano, G.B. (2005), ,,The neurobiology of love", Neuroendocri
nology Letters, 26(3), 175-192.
171 F ilippi, S., Vignozzi, L., Vannelli, G.B., Ledda, F., F orti, G. Maggi, M.
(2003), ,,Role of oxytocin in the ejaculatory process", Journal ofEndocrino
logical Investigation, 26 (Supl 3), 82-86.
172 Mitrokostas, S. (24 ianuarie 2019), 12 things that happen in your brain
when you have an orgasm, Business Insider, accesat in 12 ian. 2020, htt
ps ://www.business insider.com/what-happens-to-your-brain-during-or
gasm-2019-1#when-you-orgasm-your-brain-releases-a-surge-of-dopamine-3.
173 Theodosis, D.T. (2002), ,,Oxytocin-secreting neurons: A physiological mo
del of morphological neuronal and glial plasticity in the adult hypothala
mus", Frontiers in Neuroendocrinology, 23(1), 101-135.
174 Thibonnier, M., Conarty, D.M., Preston, J.A., Plesnicher, C.L., Dweik, R.A.
Erzurum, S.C. (1999), ,,Human vascular endothelial cells express oxytocin
receptors", Endocrinology, 140(3), 1301-1309.
175 Holt-Lunstad, J., Birmingham, W.A. Light, K.C. (2008), ,,Influence of a
«warm touch» support enhancement intervention among married couples on
ambulatory blood pressure, oxytocin, alpha amylase, and cortisol", Psycho
somatic Medicine, 70(9), 976-985.
176 Nagasawa, M., Mitsui, S., En, S., Ohtani, N., Ohta, M., Sakuma, Y., Kiku
sui, T. et al. (2015), ,,Oxytocin-gaze positive loop and the coevolution of
human-dog bonds", Science, 348(6232), 333-336.
177 Loh, H.H., Tseng, L.F., Wei, E. Li, C.H. (1976), ,,Beta-endorphin is a potent
analgesic agent", Proceedings of the National Academy of Sciences, 73(8),
2895-2898.
178 Loh, H.H., Brase, D.A., Sampath-Khanna, S., Mar, J.B., Way, E.L. Li,
C.H. (1976), ,,p-Endorphin in vitro inhibition of striatal dopamine release",
Nature, 264(5586), 567.
179 Mukerji, S. (f.d.), ,,Anandamide - the joy chemical", accesat in 7 ian. 2020,
http://www.sohamhappinessprogram.com/anandamide-joy-chemical.
180 Mercola, J. (14 ian 2019), Top 9 reasons to optimize your nitric oxide pro
duction, accesat in 6 ian. 2020, https://articles.mercola.com/sites/articles/
archive/2019/0 l /14/get-nourished-with-nitrates.aspx.
181 Petrie, M., Rejeski, W.J., Basu, S., Laurienti, P.J., Marsh, A.P., Norris, J.L.,
Burdette, J.H. et al. (2016), ,,Beet root juice: An ergogenic aid for exercise
and the aging brain", Journals ofGerontology Series A: Biomedical Sciences
and Medical Sciences, 72(9), 1284-1289.
182 Coleman, J.W. (2001), ,,Nitric oxide in immunity and inflammation",
International Jmmunopharmaco/ogy, 1 (8), 1397-1406, doi: I 0.1016/
S1567-5769(01)00086-8; Alam, M.S., Akaike, T., Okamoto, S., Kubota, T.,
Yoshitake, J., Sawa, T., Maeda, H. et al. (2002), ,,Role of nitric oxide in
host defense in murine salmonellosis as a function of its antibacterial and
antiapoptotic activities", Infection and Immunity, 70(6), 3130-3142; Bryan,
N.S. (2006), ,,Nitrite in nitric oxide biology: Cause or consequence?: A sys
tems-based review", Free Radical Biology and Medicine, 41(5), 691-701;
Webb, A.J., Patel, N., Loukogeorgakis, S., Okorie, M., Aboud, Z., Misra, S.,
MacAl!ister, R et al.. (2008), ,,Acute blood pressure lowering, vasoprotec
tive, and antiplatelet properties of dietary nitrate via bioconversion to
nitrite", Hypertension, 51 (3), 784-790; Mercola, J. (14 ianuarie 2019),
Top 9 reasons to optimize your nitric oxide production, accesat in 2 ian.
2020, https://articles.mercola.com/sites/articles/archive/2019/0 I /14/get-no
urished-with-nitrates.aspx.
183 Sakuta, A. (2016), ,,Neurophenomenology of flow and meditative Moving"
[curs], University of Chichester, accesat in 2 ian. 2020, eprints.chi.ac.uk.
184 Fallis, J. (20 iulie 2017), ,,25 powerful ways to boost your endocannabinoid
system", Optimal Living Dynamics, accesat in 7 ian. 2020, https://www.
optimallivingdynamics.com/blog/how-to-stimulate-and-support-your-endo
cannabinoid-system.
185 Hanus, L.O. (2007), ,,Discovery and isolation of anandamide and other en
docannabinoids", Chemistry and Biodiversity, 4(8), 18281-841.
186 F allis, J. (20 iulie 2017), ,,25 powerful ways to boost your endocannabinoid
system", Optimal Living Dynamics, accesat in 7 ian. 2020, https://www.
optimallivingdynamics.com/blog/how-to-stimulate-and-support-your-endo
'
cannabinoid-system.
187 Idem.
188 Mukerji, S. (f.d.), ,,Anandamide-the joy chemical", http://www.sohamhap
pinessprogram.com/anandamide-joy-chemical.
189 Wei, D., Lee, D., Cox, C.D., Karsten, C.A., Pefiagarikano, 0., Geschwind,
D.H. Piomelli, D. et al. (2015), ,,Endocannabinoid signaling mediates oxyto
cin-driven social reward", Proceedings ofthe National Academy ofSciences,
112(45), 14084-14089.
t
I
190
191
Idem.
D'Mikos, S.(2019), T he discovery ofanandamide [video], Vimeo, accesat in I
7 ian. 2020, https://vimeo.com/328088031. \
192 Hurt, L. (13 decembrie 2016), ,,Meet Lumir Hanus, who discovered the first l
endocannabinoid", Lea.fly, accesat in 2 ian. 2020, https://www.leafly.com/
news/science-tech/lumir-hanus-discovered-first-endocannabinoid-ananda
mide.
193 Kjaer, T.W., Bertelsen, C., Piccini, P., Brooks, D., Alving, J. Lou, H.C.
(2002), ,,Increased dopamine tone during meditationinduced change of
consciousness", Cognitive Brain Research, 13(2), 255-259.
194 Milliere, R., Carhart-Harris, R.L., Roseman, L., Trautwein, F.M. Berko
vich-Ohana, A. (2018), ,,Psychedelics, meditation, and self-consciousness",
Frontiers in Psychology, 9; Ashar, Y.K., Andrews-Hanna, J.R., Yarkoni, T.,
Sills, J., Halifax, J., Dimidjian, S. Wager, T.D. (2016), ,,Effects of compas
sion meditation on a psychological model of charitable donation", Emotion,
16(5), 691; Van Cappellen, P., Way, B.M., lsgett, S.F. Fredrickson, B.L.
(2016), ,,Effects of oxytocin administration on spirituality and emotional
responses to meditation", Social Cognitive and Affective Neuroscience,
11(10), 1579-1587.
195 Newberg, A.B. Iversen, J. (2003), ,,The neural basis of the complex men
tal task of meditation: neurotransmitter and neurochemical considerations",
Medical Hypotheses, 61(2), 282-291.
196 Chiesa, A. Serretti, A. (2010), ,,A systematic review of neurobiological
and clinical features of mindfulness meditations", Psychological Medicine,
40(8), 1239-1252.
197 Esch, T. Stefano, G.B. (2010), ,,The neurobiology of stress management",
Neuroendocrinology Letters, 31(I), 19-39.
198 Mechoulam, R. Parker, L.A. (2013), The endocannabinoid system and the
brain, Annual Review ofPsychology, 64, 21-47.
199 Wei, D., Lee, D., Cox, C.D., Karsten, C.A., Pefiagarikano, 0., Geschwind,
D.H., Piomelli, D. et al. (2015), ,,Endocannabinoid signaling mediates oxy
tocin-driven social reward", Proceedings of the National Academy ofScien
ces, 112(45), 14084-14089.
200 Ospina, M.B., Bond, K., Karkhaneh, M., Tjosvold, L., Vandermeer, B., Li
ang, Y., Klassen, T.P. er al. (2007), ,,Meditation practices for health: State of
the research", Evidence Report!Technology Assessment, 155-163; Jindal, V.,
Gupta, S., Das, R. (2013), ,,Molecular mechanisms of meditation", Molecu
lar Neurobiology, 48(3), 808-811.
201 Britton, W.B., Lindahl, LR., Cahn, B.R., Davis, J.H. Goldman, R.E. (2014),
,,Awakening is not a metaphor: the effects of Buddhist meditation practi
ces on basic wakefulness", Annals of the New York Academy of Sciences,
1307( I), 64-81.
202 Edinger-Schons, L.M. (2019), ,,Oneness beliefs and their effect on life sa
tisfaction", Psychology of Religion and Spirituality 11(1), DOI: 10.1037/
re10000259.
203 Columbia University School of Engineering and Applied Science ( 12 martie
2019), ,,Neurofeedback gets you back in the zone: New study from biomedi
cal engineers demonstrates that a brain-computer interface can improve your
performance", ScienceDaily, accesat in 13 mai 2019, www.sciencedaily.
com/releases/2019/03/190312143206.htm.
204 Cranston, S. Keller, S. (2013), ,,Increasing the meaning quotient of work",
McKinsey Quarterly, 1(48-59).
205 Adee, S. (2012), ,,Zap your brain into the zone: Fast track to pure focus",
New Scientist, 2850, 1-6.
206 Chi, R.P., Snyder, A.W. (2012), ,,Brain stimulation enables the solution of an
inherently difficult problem", Neuroscience Letters, 515(2), 121-124.
207 Amabile, T.M. Pillemer, J. (2012), ,,Perspectives on the social psychology of
creativity", Journal of Creative Behavior, 46(1), 3-15.
208 Carhart-Harris, R.L. (2018), ,,Serotonin, psychedelics and psychiatry",
World Psychiatry: Official Journal of the World Psychiatric Association
(WPA), 17(3), 358-359.
209 King, C. (2013), ,,The cosmology of conscious mental states (Part I)", Jour
nal of Consciousness Exploration and Research, 4(6), 561-581.
210 Riba, J., Valle, M., Urbano, G., Yritia, M., Morte, A. Barbanoj, M.J. (2003),
,,Human pharmacology of ayahuasca: Subjective and cardiovascular effects,
monoamine metabolite excretion, and pharmacokinetics", Journal ofPhar
macology and Experimental Therapeutics, 306(1), 73-83.
211 King, C. (2013), ,,The cosmology of conscious mental states (Part I)", Jour
nal ofConsciousness Exploration and Research, 4(6), 561-581.
212 Thackeray, F. (2015), ,,Shakespeare, plants, and chemical analysis of early
17th century clay 'tobacco' pipes from Europe", South African Journal of
Science, 111(7/8), articol a0115, doi:I0.17159/sajs.2015/aOJ J5; Thackeray,
J.F., Van der Merwe, N.J. Yan der Merwe, T.A. (2001), ,,Chemical analysis of
residues from seventeenth century clay pipes from Stratford-upon-Avon and
environs", South African Journal of Science, 97, 19-21; Jenkins, N. (10 august
20 I 5), ,,Scientists detect traces of cannabis on pipes found in William Sha
kespeare's garden", Time, http://time.com/3990305/william-shakespeare-can
nabis-marijuana-high.
213 Orr, C., Spechler, P., Cao, Z., Albaugh, M., Chaarani, B., Mackey, S., Brom
berg, U. et al. (2019), ,,Grey matter volume differences associated with
extremely low levels of cannabis use in adolescence", Journal of Neurosci
ence, 39(10), 1817-1827.
214 Gobbi, G., Atkin, T., Zytynski, T., Wang, S., Askari, S., Boruff, J., Mayo, N.
et al. (13 februarie 2019), ,,Association of cannabis use in adolescence and
risk of depression, anxiety, and suicidality in young adulthood: A systematic
review and meta-analysis", JAMA Psychially, doi: I0.100 l /jamapsychia
try.2018.4500.
215 Filbey, F.M., Asian, S., Calhoun, V.D., Spence, J.S., Damaraju, E., Caprihan,
A. Segall, J. (2014), ,,Long-term effects of marijuana use on the brain", Pro
ceedings of the National Academy of Sciences, 111(47), 16913-16918.
216 Battistella, G., fomari, E., Annoni, J.M., Chtioui, H., Dao, K., Fabritius, M.,
Giroud, C. et al. (2014), ,,Long-term effects of cannabis on brain structure",
'
Neuropsychopharmacology, 39(9), 2041.
217 Black, N., Stockings, E., Campbell, G., Tran, L.T., Zagic, D., Hall, W.D.,
Degenhardt, L. et al. (2019), ,,Cannabinoids for the treatment of mental
disorders and symptoms of mental disorders: a systematic review and me
ta-analysis", The Lancet Psychiatry, 6(12), 995-10 I0.
218 P arrott, A.C. (2013), ,,Human psychobiology of MOMA or Ecstasy: An
overview of 25 years of empirical research", Human Psychopharmacology: I
Clinical and Experimental, 28(4), 289-307. t
Capitolul 6 l
219 Diamond, M.C. (f.d.), ,,Marian Cleeves Diamond" [eseu autobiografic], ac 1
cesat in 7 ian. 2020, https://www.sfn.org/-/media/SfN/Documents.lTheHis I
toryofNeuroscienceNolume%206/c3 .ashx: Grimes, W. (15 august 2017),
,,Marian C. Diamond, 90, student of the brain, is dead", The New York Times. l
accesat in 7 ian. 2020, https://www.nytimes.com/2017/08/16/science/mari
an-c-diamond-90-student-of-the-brain-is-dead.html; Sanders, R. (28 iulie
2017), ,,Marian Diamond, known for studies of Einstein's brain, dies at 90",
Berkeley News, accesat in 2 ian. 2020, https://news.berkeley.edu/2017/07/28/
marian-diamond-known-for-studies-of-einsteins-brain-dies-at-90; Scheidt,
R.J. (2015), ,,Marian Diamond: The «Mitochondrial Eve» of successful
aging", Gerontologist, 55( I), doi: I 0.1093/geront/gnu 124.
220 Church, D., Feinstein, D., P almer-Hoffman, J., Stein, P.K. Tranguch, A.
(2014), Empirically supported psychological treatments: The challenge of
evaluating clinical innovations, Journal of Nervous and Mental Disease,
202( I 0), 699-709, doi: I0.1097/NMD.0000000000000188.
221 Hall, M.L. (2009), Achieving peak performance: The science and art of ta
king performance to ever higher levels. Bethel, CT, Crown House.
222 Haidt, J. (2012), The righteous mind: Why good people are divided by poli
tics and religion, New York, NY, Vintage; Schwartz, J.M., Stapp, H.P. Beau
regard, M. (2005), ,,Quantum physics in neuroscience and psychology: A ne
urophysical model of mind-brain interaction", Philosophical Transactions of
the Royal Society of London B: Biological Sciences, 360(1458), 1309-1327.
j
223 Lazar, S.W., Kerr, C.E., Wasserman, R.H., Gray, J.R., Greve, D.N., Tread
way, M.T., Rauch, S.L. et al. (2005), ,,Meditation experience is associated
with increased cortical thickness", Neuroreport, 16(17), 1893-1897; Hol
ze!, B.K., Carmody, J., Vangel, M., Congleton, C., Yerramsetti, S.M., Gard,
T. Lazar, S.W. (2011), ,,Mindfulness practice leads to increases in regional
brain gray matter density", Psychiatry Research: Neuroimaging, 191(1),
36-43; Schulte, B. (26 mai 2015), ,,Harvard neuroscientist: Meditation not
only reduces stress, here's how it changes your brain", Washington Post,
accesat in 9 ian. 2020, de pe https://www.washingtonpost.com/news/in
spired-life/wp/2015/05/26/harvard-neuroscientist-meditation-not-only-re
duces-stress-it-literally-changes-your-brain; Cromie, W.J. (2 februarie
2006), ,,Meditation found to increase brain size", Harvard Gazette, accesat
in 9 ian. 2020, https://news.harvard.edu/gazette/story/2006/02/meditati
on-found-to-increase-brain-size.
224 Boccia, M., Piccardi, L. Guariglia, P. (2015), ,,The meditative mind: A com
prehensive meta-analysis of MRI studies", BioMed Research International,
2015, 419808. doi:10.1155/2015/419808.
225 Khalsa, D.S., Amen, D., Hanks, C., Money, N. Newberg, A. (2009), ,,Ce
rebral blood flow changes during chanting meditation", Nuclear Medicine
Communications, 30(12), 956-961.
226 Men, W., Falk, D., Sun, T., Chen, W., Li, J., Yin, D., Fan, Met al.. (2014),
,,The corpus callosum of Albert Einstein's brain: Another clue to his high
intelligence?", Brain, 137(4), e268-e278; Falk, D., Lepore, F.E. Noe, A.
(2012), ,,The cerebral cortex of Albert Einstein: A description and preli
minary analysis of unpublished photographs", Brain, 136(4), 1304-1327,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3613708; Witelson, S.F.,
Kigar, D.L. Harvey, T. (1999), ,,The exceptional brain of Albert Einstein",
Lancet, 353(9170), 2149-2153; Healy, M. (11 octombrie 2013), ,,Einstein's
brain really was bigger than most people's", Seattle Times, accesat in 9 ian.
2020, https://www.seattletimes.com/nation-world/einsteinrsquos-brain-rea
lly-was-bigger-than-most-peoplersquos.
227 Goleman, D. Davidson, R.J. (2018), Altered traits: Science reveals how medi
tation changes your mind, brain, and body, New York, NY, Avery; Newberg,
A. Waldman, M.R. (2017), How enlightenment changes your brain: The new
science of transformation, New York, NY, Penguin.
228 LeDoux, J.E. (2002), Synaptic self: How our brains become who we are,
229 Sheline, Y.l., Liston, C. McEwen, B.S. (2019), ,,Parsing the hippocampus
in depression: Chronic stress, hippocampal volume, and major depressive
disorder", Biological Psychiatry, 85(6), 436-438.
230 Holze!, B.K., Carmody, J., Vangel, M., Congleton, C., Yerramsetti, S.M.,
Gard, T. Lazar, S.W. (201 l ), ,,Mindfulness practice leads to increases in
191 (I), 36-43; Pickut, B.A., Van Hecke, W., Kerckhofs, E., Marien, P.,
Vanneste, S., Cras, P. Parizel, P.M. (2013), ,,Mindfulness based intervention
in Parkinson's disease leads to structural brain changes on MRI: A rando
mized controlled longitudinal trial", Clinical Neurology and Neurosurgery,
115(12), 2419-2425, doi: I 0.1016/j.clineuro.2013.10.002.
232 Catalyst (7 iunie 2016), The science ofmeditation-can it really change you?,
accesat in 2 ian. 2020, http://www.abc.net.au/catalyst/stories/4477405.htm.
233 Noguchi, H., Murao, N., Kimura, A., Matsuda, T., Namihira, M. Nakashi
ma, K. (2016), ,,DNA methyltransferase I is indispensable for develop
ment of the hippocampal dentate gyrus", Journal of Neuroscience, 36(22),
6050-6068.
234 Chau, B.K., Keuper, K., Lo, M., So, K.F., Chan, C.C. Lee, T.M. (2018),
,,Meditation-induced neuroplastic changes of the prefrontal network are
associated with reduced valence perception in older people", Brain and Neu
roscience Advances, 2, doi:l 0.1177/2398212818771822.
235 Luders, E., Toga, A.W., Lepore, N. Gaser, C. (2009), ,,The underlying ana
tomical correlates of long-term meditation: Larger hippocampal and frontal
volumes of gray matter", Neuroimage, 45(3), 672--678.
236 Holzel, B.K., Carmody, J., Vangel, M., Congleton, C., Yerramsetti, S.M.,
191(1), 36-43; Boccia, M., P iccardi, L. Guariglia, P. (2015), ,,The meditati
ve mind:A comprehensive meta-analysis of MRI studies", BioMed Research
International, 2015, 419808, doi: I0.1155/2015/419808.
237 Fox, K.C., Nijeboer, S., Dixon, M.L., Floman, J.L., Ellamil, M., Rumak, S.P.,
Sedlmeier, P. Christoff, K. (2014), ,,ls meditation associated with altered
brain structure? A systematic review and meta-analysis of morphometric
neuroimaging in meditation practitioners", Neuroscience and Biobehavioral
Reviews, 43, 48-73, doi:10.1016/j.neubiorev.2014.03.016.
238 Boccia, M., P iccardi, L. Guariglia, P. (2015), ,,The meditative mind: A com
2015, 419808, doi:I 0.1155/2015/419808.
239 Fox, K.C., Nijeboer, S., Dixon, M.L., Floman, J.L., Ellamil, M., Rumak,
S.P., Sedlmeier, P. Christoff, K. (2014), ,,ls meditation associated with alte
red brain structure? A systematic review and meta-analysis of morphometric
Reviews, 43, 48-73, doi:10.1016/j.neubiorev.2014.03.016.
240 Fox et al., 2014; Luders, Toga, Lepore Gaser, 2009.
241 Kurth, F., Luders, E., Wu, B. Black, D.S. (2014), ,,Brain gray matter changes
associated with mindfulness meditation in older adults: An exploratory pilot
study using voxel-based morphometry", Neuro: Openjournal, 1(1), 23-26.
doi:10.17140/NOJ-1-106.
242 Hernandez, S.E., Suero, J., Barros, A., Gonzalez-Mora, J.L. Rubia, K.
(2016), ,,Increased grey matter associated with long-term sahaja yoga me
ditation: A voxel-based morphometry study", PloS One, 11 (3), eO150757,
doi:I0.1371/joumal.pone.0150757.
243 Gotink, R.A., Meijboom, R., Vemooij, M.W., Smits, M. Hunink, M.M.
(2016), ,,8-week mindfulness based stress reduction induces brain changes
similar to traditional long-term meditation practice-a systematic review",
Brain and Cognition, I 08, 32-41, doi:10.1016/j.bandc.2016.07.00 I.
244 Goleman Davidson, 2018, p. 97.
246 Rodriguez-Romaguera, J., Do Monte, F.H. Quirk, G.J. (2012), ,,Deep brain
stimulation of the ventral striatum enhances extinction of conditioned fear",
Proceedings of the National Academy of Sciences, 109(22), 8764-8769.
247 St. Abba Dorotheus, citat in Kadloubovsky, E. Palmer, G.E.H. (1971), Early
fathers from the Philokalia, Londra, Faber Faber.
249 Gotink, R.A., Meijboom, R., Vemooij, M.W., Smits, M. Hunink, M.M.
(2016), ,,8-week mindfulness based stress reduction induces brain changes
similar to traditional long-term meditation practice - a systematic review",
Brain and Cognition, 108, 32-41, doi: 10.1016/j.bandc.2016.07.001.
Sedlmeier, P. Christoff, K. (2014), ,,Is meditation associated with altered
Reviews, 43, 48-73, doi: 10.1016/j.neubiorev.2014.03.016.
251 Tang, Y.Y., Holze!, B.K. P osner, M.1. (2015), ,,The neuroscience of mindful
ness meditation", Nature Reviews Neuroscience, 16(4), 213.
252 Holze), B.K., Carmody, J., Vangel, M., Congleton, C., Yerrarnsetti, S.M.,
191(1), 36-43; Tang et al., 2015.
253 Kurth, F., Luders, E., Wu, B. Black, D.S. (2014), ,,Brain gray matter changes
associated with mindfulness meditation in older adults: An exploratory pilot
study using voxel-based morphometry", Neuro: Open journal, 1(1), 23-26,
doi: 10.17140/NOJ-l-106.
S.P., Sedlmeier, P. Christoff, K. (2014), ,,ls meditation associated with al
tered brain structure? A systematic review and meta-analysis of morphome
tric neuroimaging in meditation practitioners", Neuroscience and Biobeha
vioral Reviews, 43, 48-73, doi: I 0.1016/j.neubiorev.2014.03.016.
255 Boccia, M., Piccardi, L. Guariglia, P. (2015), ,,The meditative mind: A com
2015, 419808. doi: 10.1155/2015/419808.
256 Singleton, 0., Holze), B.K., Vangel, M., Brach, N., Carmody, J. Lazar,
S.W. (2014), ,,Change in brainstem gray matter concentration following a
mindfulness-based intervention is correlated with improvement in psycho
logical well-being", Frontiers in Human Neuroscience, 8, 33, doi: I0.3389/
fuhum.2014.00033.
Sedlmeier, P. Christoff, K. (2014), ,,Is meditation associated with altered
Reviews, 43, 48-73, doi: I0.1016/j.neubiorev.2014.03.016.
258 Luders, E., Kurth, F., Mayer, E.A., Toga, A.W., Narr, K.L. Gaser, C. (2012),
,,The unique brain anatomy of meditation practitioners: Alterations in corti
cal gyrification", Frontiers in Human Neuroscience, 6, 34.
259 Last, N., Tufts, E. Auger, L.E. (2017), ,,The effects of meditation on grey
matter atrophy and neurodegeneration: A systematic review", Journal of Alz
heimer's Disease, 56(1), 275-86, doi:10.3233/JAD-160899.
260 Brewer, J.A., Worhunsky, P.D., Gray, J.R., Tang, Y.Y., Weber, J. Kober, H.
(2011), ,,Meditation experience is associated with differences in default
mode network activity and connectivity", Proceedings of the National Aca
demy of Sciences, 108(50), 20254-20259.
261 Lazar, S.W., Kerr, C.E., Wasserman, R.H., Gray, J.R., Greve, D.N., Tread
way, M.T., Fischl, B. et al. (2005), .,Meditation experience is associated
with increased cortical thickness", Neuroreport, 16(17), 1893-1897; Go
tink, R.A., Meijboom, R., Vernooij, M.W., Smits, M. Hunink, M.M. (2016),
.,8-week mindfulness based stress reduction induces brain changes similar to
traditional long-term meditation practice - a systematic review", Brain and
Cognition, 108, 32-41, doi:I0.1016/j.bandc.2016.07.001; Chau, B.K., Keu
per, K., Lo, M., So, K.F., Chan, C.C. Lee, T.M. (2018), .,Meditation-induced
neuroplastic changes of the prefrontal network are associated with reduced
valence perception in older people", Brain and Neuroscience Advances, 2,
doi:I0.1177/2398212818771822.
262 Idem.
S.P., Sedlmeier, P. Christoff, K. (2014), .,ls meditation associated with al
tered brain structure? A systematic review and meta-analysis of morphome
tric neuroimaging in meditation practitioners", Neuroscience and Biobeha
vioral Reviews, 43, 48-73, doi:I0.1016/j.neubiorev.2014.03.016.
264 Fox et al., 2014; Luders, E., Toga, A.W., Lepore, N. Gaser, C. (2009), ,,The
underlying anatomical correlates oflong-term meditation: Larger hippocam
pal and frontal volumes of gray matter", Neuroimage, 45(3), 672-678.
265 Creswell, J.D., Taren, A.A., Lindsay, E.K., Greco, C.M., Gianaros, P.J., Fair
grieve, A. et al. Ferris, J.L. (2016), ,,Alterations in resting-state functional
connectivity link mindfulness meditation with reduced interleukin-6: a ran
domized controlled trial", Biological Psychiatry, 80(1), 53-61.
266 Jang, J.H., Jung, W.H., Kang, D.H., Byun, M.S., Kwon, S.J., Choi, C.H.
Kwon, J.S. (2011), ,,Increased default mode network connectivity associated
with meditation", Neuroscience Letters, 487(3), 358-362.
Sedlmeier, P. Christoff, K. (2014), ,,ls meditation associated with altered
brain structure? A systematic review and meta-analysis ofmorphometric ne
uroimaging in meditation practitioners", Neuroscience and Biobehavioral
Reviews, 43, 48-73, doi: 10.1016/j.neubiorev.2014.03.016; Lazar, S.W., Kerr,
C.E., Wasserman, R.H., Gray, J.R., Greve, D.N., Treadway, M.T., Fischl,
B. et al. (2005), ,,Meditation experience is associated with increased corti
cal thickness", Neuroreport, 16(17), 1893-1897; Gotink, R.A., Meijboom,
R., Vernooij, M.W., Smits, M. Hunink, M.M. (2016), ,,8-week mindful
ness based stress reduction induces brain changes similar to traditional
long-term meditation practice - a systematic review", Brain and Cognition,
108, 32-41, doi:I0.1016/j.bandc.2016.07.001; Luders, E., Kurth, F., Mayer,
E.A., Toga, A.W., Narr, K.L. Gaser, C. (2012), ,,The unique brain anatomy
of meditation practitioners: Alterations in cortical gyrification", Frontiers in
Human Neuroscience, 6, 34.
268 Goleman �i Davidson, 2018.
269 Lockwood, P.L., Apps, M.A., Valton, V., Viding, E. Roiser, J.P. (2016), ,,Neu
rocomputational mechanisms of prosocial learning and links to empathy",
Proceedings of the National Academy ofSciences, 113(35), 9763-9768.
271 Marchand, W.R. (2014), ,,Neural mechanisms of mindfulness and meditati
on: evidence from neuroimaging studies", World Journal ofRadiology, 6(7),
471; Goleman, D. Davidson, R.J. (2018), Altered traits: Science reveals how
meditation changes your mind, brain, and body, New York, NY, Avery.
Capitolul 7
and memory (ed. a 2-a), Santa Rosa, CA, Energy Psychology Press.
273 Tanielian, T.L. Jaycox, L.H. (ed.) (2008), Invisible wounds of war: Psy
chological and cognitive injuries, their consequences, and services to assist
recovery, Santa Monica, CA, Rand.
274 Ozer, E.J., Best, S.R., Lipsey, T.L. Weiss, D.S. (2008), ,,Predictors of
posttraumatic stress disorder and symptoms in adults: A meta-analysis",
Psychological Trauma: Theory, Research, Practice, and Policy, 5(1), 3-36.
275 Tedeschi, R.G. Calhoun, L.G. (2004), ,,Posttraumatic growth: Conceptual
foundations and empirical evidence", Psychological Inquiry, 15(1), 1-18.
276 Church, D. Brooks, A.J. (2014), ,,CAM and energy psychology techniques
remediate PTSD symptoms in veterans and spouses", Explore: The Journal
of Science and Healing, I0( I), 24-33, doi: I0.1016/j.explore.2013.10.006.
277 Burton, N. (24 mai 2012), ,,Man's search for meaning: Meaning as a cure
for depression and other ills", Psychology Today, accesat in 2 ian. 2020, htt
ps ://www.psychologytoday.com/us/blog/hide-and-seek/201205/mans-sear
ch-meaning; Frankl, V. (1959), Mans search for meaning, Boston, MA,
Beacon Press.
278 Joseph, S.(2011), What doesn t kill us: The new psychology of posttraumatic
growth, New York, NY, Basic Books.
279 Yan der Kolk, B.A. (2014), The body keeps the score: Brain, mind, and body
in the healing oftrauma, New York, NY, Viking.
280 Gorey, K.M. Leslie, D.R. (1997), ,,The prevalence of child sexual abuse: In
tegrative review adjustment for potential response and measurement biases",
Child Abuse and Neglect, 21(4), 391-398.
281 U.S. Department of Health and Human Services (2012), Child maltreatment
2011, Washington, DC, Administration for Children and Families, Adminis
tration on Children, Youth and Families, Children's Bureau. Retrieved from
http://www.acf.hhs.gov.
282 Van der Kolk, B.A. (2014), The body keeps the score: Brain, mind, and body
in the healing of trauma, New York, NY. Viking.
283 Shonkoff, J.P., Boyce, W.T. McEwen, B.S. (2009), ,,Neuroscience, mole
cular biology, and the childhood roots of health disparities: Building a new
framework for health promotion and disease prevention", JAMA, 30 I(21),
2252-2259.
284 Yount, G., Church, D., Rachlin, K., Blickheuser, K. Cardonna, I. (2019),
,,Do noncoding RNAs mediate the efficacy of Energy Psychology?", Global
Advances in Health and Medicine, 8, 2164956119832500.
285 Goleman, D., Davidson, R.J. (2018), Altered traits: Science reveals how me
286 Idem.
287 Graham, L. (2019), Resilience: Powerful practices for bouncing back from
disappointment, difficulty, and even disaster, Novato, CA, New World Library.
288 Wang, Y., Jones, B.F. Wang, D. (2019), ,,Earlycareer setback and fu
ture career impact", Nature Communications, 10(1), DOI: 10.1038/
s41467-019-12189-3.
289 Jaffe, E. (iulie/august 2012), A glimpse inside the brains of trauma survivors,
Association for Psychological Science, https://www.psychologicalscience.
org/observer/the-psychology-of-resilience.
290 McEwen, B.S. (2016), ,,In pursuit ofresilience: stress, epigenetics, and brain
plasticity", Annals of the New York Academy of Sciences, 1373(1), 56-64.
291 Lee, L.O., James, P., Zevon, E.S., Kim, E.S., Trudel-Fitzgerald, C., Spiro,
A. et al. Kubzansky, L.D. (2019), ,,Optimism is associated with exceptional
longevity in 2 epidemiologic cohorts of men and women", Proceedings of
the National Academy of Sciences, 1I6(37), 18357-18362.
292 Pelletier, K.R. (2018), Change your genes, change your life: Creating op
timal health with the new science of epigenetics, San Francisco, CA, Red
W heel/Weiser.
293 Hanson, R. Hanson, F. (2018), Resilient: How to grow an unshakable core of
calm, strength, and happiness, New York, NY, Hannony Books.
294 Graham, L. (2019), Resilience: Powerfa/ practices for bouncing back from
disappointment, difficulty, and even disaster, Novato, CA, New World Library.
Capitolul 8
I
295 Church, D. (2013), The genie in your genes, Fulton, CA, Energy Psychology.
296 Baumeister, R.F., DeWall, C.N., Vohs, K.D. Alquist, J.L. (2010), ,,Does
emotion cause behavior (apart from making people do stupid, destructive
things)?", in C.R. Agnew, D.E. Carlston, W.G. Graziano J.R. Kelly (ed.),
Then a miracle occurs: Focusing on behavior in social psychological theory
and research (pp. 119-136), New York, NY: Oxford University Press. t
297 Raz, A. (2004), Anatomy of attentional networks, Anatomical Record Part i
B: The New Anatomist, 281(1), 21-36. I
298 Church, D. (2013), The genie in your genes, Fulton, CA, Energy Psychology. l
299 Goleman, D. Davidson, R.J. (2018), Altered traits: Science reveals how me I
300
Pinker, S. (2019), Enlightenment now: The case for reason, science, huma
l
nism, and progress, New York, NY, Penguin. l
30 I Boucher, D. (2014), How Brazil has dramatically reduced tropical deforesta 1
tion, Solutions Journal 5(2), 66-75.
302 Economist (I martie 2018), ,,Poverty in America: A never-ending war",
accesat in 26 nov. 2019, https://www.economist.com/democracy-in-ameri
ca/2018/03/0 I /poverty-in-america.
303 DiSalvo, D. (26 feb 2009), ,,Forget survival of the fittest: It is kindness that
counts", Scientific American, accesat in 4 ian. 2020, https://www.scientifica
merican.com/article/kindness-emotions-psychology.
304 Goetz, J.L., Keltner, D. Simon-Thomas, E. (2010), ,,Compassion: an evolu
tionary analysis and empirical review", Psychological Bulletin, l 36(3), 351.
305 Clarke, T.C., Barnes, P.M., Black, L.I., Stussman, BJ. Nahin, R.L. (2018),
Use of yoga, meditation, and chiropractors among U.S. adults aged 18
and older, NCHS Data Brief, nr. 325, Hyattsville, MD, National Center for
Health Statistics.
306 European Values Study (f.d.), ,,Religion", accesat in 9 ian. 2020, https://eu
ropeanvaluesstudy.eu/about-evs/research-topics/religion.
307 Lillian Goldman Law Library (2008), S,,econd inaugural address of Ronald
Reagan", accesat in 2 ian. 2020, https://avalon.law.yale.edu/20th_century/
reagan2.asp.
308 Houle, D. (2019), ,,Moving to a Finite Earth Economy", Prezentare la Con
siliul de Leadership Transformational, San Diego, CA, 25 iulie 2019.
309 Glennon, R. (21 aprilie 2017), ,,The Unfolding Tragedy of Climate Change
in Bangladesh", Scientific American, accesat 'in 2 ian. 2020, https://blogs.
Sl ientifi cameri can.com/guest-blog/the-unfoI ding-tragedy-of-climate-chan
ge-in-bangladesh.
310 Meyer, R. (4 ianuarie 2019), ,,A Terrifying Sea-Level Prediction Now Looks
Far Less Likely: But experts warn that our overall picture of sea-level rise
looks far scarier today than it did even five years ago", The Atlantic, ac
cesat 'in 12 ian. 2020, https://www.theatlantic.com/science/archive/2019/0l /
sea-level-rise-may-not-become-catastrophic-until-after-2100/579478.
311 Schmachtenberger, D. (2019), ,,Winning at the wrong game", Prezentare la
Consiliul de Leadership Transformational, San Diego, CA, 27 iulie 2019.
312 Durden, T. (2019), Global Debt Hits $246 Trillion, 320% Of GDP, As Deve
loping Debt Hits All Time high, ZeroHedge, accesat in 21 neiembrie 2019,
https://www.zerohedge.com/news/2019-07· I S/global-debt-hits-246-trilli
on-320-gdp·developing-debt·hit·all-time-high.
313 CBS News (6 mai 2019), ,,One million species of plants and animals at
risk of extinction, UN report warns", accesat in 4 ian. 2020, https://www.
cbsnews.com/news/report· I-mi11ion -animals-plant-species-face-exti ncti•
on-due-climate-change-human-activity-population.
314 Crawford, N. (2016), US budgetary costs of wars through 20I 6: $4. 79 trillion
and counting, Watson Institute, Brown University, accesat in 4 ian. 2020, de
pe http://watson.brown. edu/costsofwar/files/cow/imce/papers/2016/ Costs.
315 World Health Organization (18 iunie 2019), ,, I in 3 people globally do not
have access to safe drinking water", accesat in 2 ian. 2020, https://www.
who. int/news-room/detail/18-06-2019-1-in-3-people-globally-do-not-ha
ve-access-to-safe-drinkingwater-%E2%80%93-unicef-who.
316 Rosenberg, K.V., Dokter, A.M., Blancher, P.J., Sauer, J.R., Smith, A.C.,
Smith, P.A., Marra, P.P. et al. (2019), ,,Decline of the North American avifa
una", Science, 366(6461), 120-124.
317 Jackson, A. (29 august 2017), ,,These are the world's IO most serious pro
blems, according to millennials", Inc magazine blog, accesat in 11 ian.
2020, https://www.inc.com/business-insider/worlds-top-l 0-problemsaccor·
ding-millennials-world-economic-forum-global-shapers-survey-2017.html.
318 Hatfield, E., Cacioppo, J. T. Rapson, R.L. (1994), Emotional contagion, New
York, NY, Cambridge University Press; Chapman, R. Sisodia, R. (2015),
Everybody matters: The extraordinary power of caring for your people like
family, New York, NY, P enguin; Fowler, J.H. Christakis, N.A. (2008), ,,Dy·
namic spread of happiness in a large social network: Longitudinal analysis
over 20 years in the Framingham Heart Study", British Medical Journal,
337, a2338.
319 Kramer, A.O., Guillory, J.E. Hancock, J.T. (2014), ,,Experimental evidence
of massive scale emotional contagion through social networks", Procee
dings of the National Academy of Sciences, 111(24), 8788-8790.
320 Morris, S.M. (2010), ,,Achieving collective coherence: Group effects on
heart rate variability coherence and heart rhythm synchronization", Alterna
tive Therapies in Health and Medicine, 16(4), 62-72.
321 HeartMath Institute. (f.d.), Global coherence research: The science of in·
terconnectivity, accesat in 2 ian. 2020, https://www.heartmath.org/research/
global-coherence.
322 McCraty, R., Atkinson, M. Bradley, R.T. (2004), ,,Electrophysiological evi
dence of intuition: P art I. The surprising role of the heart", The Journal of
Alternative Complementary Medicine, JO( I), 133-143.
323 Wang, C.X., Hilburn, I.A., Wu, D.A., Mizuhara, Y., Couste, C.P., Abrahams,
J.N., Kirschvink, J.L. et al. (2019), ,,Transduction of the geomagnetic field as
evidenced from alpha-band activity in the human brain", eneuro, 6(2), 4-19.
324 Weller, C. (2017, September 20), ,,Barack Obama has a one-question
test that proves how good the world is today", Business Insider, accesat
in 2 ian. 2020, https://www.businessinsider.com/president-barack-oba
ma-speech-goalkeepers-2017-9.
Multumiri
Nu poti sa delegi un tuns. Chiar daca un director de

corporatie de 10 miliarde de dolari sau Pre�edintele Statelor
Unite poate delega aproape orice sarcina, niciunul dintre ei
nu poate spune ,,Du-te �i tunde-te in locul meu". Trebuie sa
fii acolo in persoana.
A�a e �i meditatia: nu poti angaja un surogat talentat sa
mediteze pentru tine. �i, indiferent cat de mari sunt culmile
pe care le atinge un sfant, nu poti transpune starea lui in cre
ierul tau. Meditatia e una dintre marile egalizatoare. Trebuie
sa atingi acele stari tu singur. Intentia mea este ca prin cartea
de fata sa te ajut sa ajungi acolo.
�tiinta este opusul. Fiecare descoperire �tiintifica se
construie�te pe cele dinainte. ,,Stam pe umerii unor giganfi."
Adunam firele de genialitate �i le ducem la urmatorul nivel.
Urmatoarea generatie incepe sa construiasca de la plafonul
inaltarii, nu de la podeaua ei.
Le sunt dator miilor de oameni de �tiinta a caror munca
mi-a furnizat fundatia acestei carti. Sute dintre ei sunt enu
merati in note. in referintele la operele lor vei gasi alte mii.
Ace�tia sunt gigantii pe umerii caror este construita cartea
de fata. Exista �i alte carti geniale ce au inspirat fragmente
din aceasta, scrise de ganditorii care au construit etajele pe
care e construita cartea mea. Sunt norocos pentru ca i-am
cunoscut sau intervievat pe multi dintre ei.
Scrierea �tiintifica de un proces dificil. Cite�ti cerceta
rile altora �i cauti sa le explici pentru publicul larg. Studiezi
articole cu titluri complicate �i trebuie sa intelegi jargonul
extrem de tehnic pe care-1 contin. Apoi, trebuie sa le explici
pe intelesul cititorilor �i sa iti sustii argumentarea, pentru a
arata cum se potrivesc impreuna toate partile.
Exista trei carti exceptionale care fac acest lucru in mod
magnific: Stealing Fire, de Steven Kotler �i Jamie Wheal,
Altered Traits, de Daniel Goleman �i Richard Davidson, �i
How Enlightenment Changes Your Brain, de Andrew New
berg �i Mark Robert Waldman. Sunt revolutionare prin ceea
ce i�i propun �i prin profunzimea lor. Nu doar ca sunt pline
de date �tiintifice bulversante, ci sunt �i frumos scrise. Sunt
carti pe care le savurezi. iti recomand sa le cite�ti cu atentie,
delectandu-te cu fiecare pagina.
Alte idei-cheie mi-au venit din aceste lucrari excelente:
Behave: The Biology of Humans at Our Best and Worst, de
Robert M. Sapolsky, Aware, de Daniel Siegel, Resilience, de
Linda Graham, Resilient, de Rick Hanson �i Forrest Hanson,
�i Enlightenment Now, de Steven Pinker.
Cativa prieteni mi-au citit in intregime sau partial ma
nuscrisul �i mi-au oferit feedback. Astfel de opinii calificate
sunt precum aurul. Totu�i, le ceri unora dintre cei mai ocu
pati oameni din lume sa-�i rupa zile din timpul lor �i sa-ti tri
mita feedbackul lor detaliat. E o cerere mare �i le sunt foarte
recunoscator celor care m-au ajutat sa due la maturitate tex
tul �i sa-mi detectez gre�elile de intelegere sau documentare.
Dr. David Feinstein, co-autorul cartii Energy Medicine
�i al altor carti premiate, a citit intreaga carte �i mi-a dat
feedback la ea rand cu rand. Fiecare capitol in parte e mai
bun �i mai clar ca urmare a comentariilor lui. Bob Hoss,
editor al volumului Dreams That Change Our Lives, prieten
vechi �i membru in consiliul de administratie al NIIH, mi-a
dat feedback tintit pe capitolele privind functiile �i structura
creierului �i a fost deosebit de amabil in a-mi arata care sunt
functiile folositoare ale retelei modului implicit, impiedi
candu-ma astfel sa o transform intr-un rau:facator du�manos.
John Dupuy, de la iAwake Technologies, a citit capito
lele despre functiile �i structura creierului, ca sa se asigure
ca nu am :facut erori grosolane. Gary Groesbeck este expert
in EEG, cu vaste cuno�tinte despre functionarea creierului,
�i a comentat cateva capitole, la fel ca Judith Pennington,
specialista in Oglinda Mintii. Gary, Judith �i sotia lui Gary,
Donna Bach, au realizat experiente pe baza de electroence
falograme la cateva dintre atelierele mele, oferind validari
empirice ale starilor de varf pe care le experimenteaza par
ticipantii. Prezenta lor calda �i grijulie m-a atins profund, la
fel �i pe cei pe care i-au asistat.
Ii sunt recunoscator Lisei Nichols pentru mentoratul
ei. Atelierul ei de Speaking mi-a imbunatatit abilitatea de a
povesti. Ea e membra a Consiliului de Leadership Transfor
mational al fundatiei Jack Canfield, la fel ca mine. Le sunt re
cunoscator mai multor membri ai acestui Consiliu care au citit
primele schite ale caqii �i mi-au trimis scrisori de sustinere.
Mi se pare suprarealist ca in anul de dupa incendiu �i in
timpul crizelor de sanatate �i al celei financiare ce i-au urmat
am scris o carte intitulata Creierul fn extaz. Inca nu-mi vine
sa cred! Fara draga mea prietena Stephanie Marohn, editoa
rea mea de mult timp, cartea nu s-ar fi nascut. Ea a scris
primele schite ale catorva capitole cand eu nu gaseam nicio
ora pe luna pentru a ma dedica scrisului.
Kira Theine a transcris cativa ani la rand inregistrarile
mele audio. Capitolul I a fost dictat in iPhone-ul meu in timp
ce conduceam ma�ina catre o tabara �i i 1-am trimis Kirei pen
tru transcriere; la fel postarile �i articolele mele de pe blog.
Aprecierea mea se indreapta catre editoarea Anne
Barthel, redactora Patty Gift �i numero�ii membri ai echi
pei de productie de la Hay House. Directorul executiv Reid
Tracy imi este �i prieten de incredere �i un stralucit mentor
profesional.
Ii sunt recunoscator �i lui Jennifer Ellis, managera mea
de promovare, �i lui Christy Granzotto, managera conturi
lor mele pe retelele sociale, pentru sustinerea lor de lunga
durata �i etemul lor pozitivism. Cathy Veloskey �i Lindsay
McGinty, din echipa de promovare Hay House, au fost sus
tinatoare entuziaste �i pline de imaginatie pentru a transmite
lumii mesajul acestei carti.
Am o echipa minunata de oameni cu care lucrez la
Energy Psychology Group I EFT Universe. Heather Mont
gomery conduce echipa de 3 ani, eliberandu-ma pe mine ca
sa scriu atat De la minte la materie, cat �i Creierul fn extaz.
V a multumesc, Seth, Kendra, Marion �i Jackie, pentru ca va
ocupati de atat de multe detalii, astfel incat n-o mai fac eu!
Ii sunt indatorat Jui Dave Asprey pentru ca este un
prieten comic �i intelept, pentru ca mi-a acordat timpul Jui
de mai multe ori �i pentru ca a scris prefata. Dave e regeJe
ne1ncoronat al biohackingului, �tiinta de a-ti acorda singur
mintea cu corpul pentru a obtine longevitatea �i performanta
optime. Dave a fost prima mea alegere pentru scrierea pre
fetei deoarece am vrut sa fie clar cat de profund poate fl un
adept al meditatiei de tip ,,Ajuta-te singur".
Cand meditez in fiecare dimineata, ma racordez la co
munitatea uria�a de oameni care practica meditatia in fie
care zi. Ma simt o singura con�tienta cu ei �i cu Universul.
Sunt recunoscator pentru sentimentuJ de conexiune pe care
il imparta�esc cei care mediteaza, izvorul inspiratiei pentru
cartea de fata. Suntem motivati de viziunea ca fiecare fiinta
W abandoneaza suferinta �i ni se alatura 1n extaz.
DESPRE AUTOR
Dawson Church este autorul unor carti de mare succes,

ovationate de critici ca fiind revolutionare pentru intelegerea
legaturii dintre emotii �i bagajul genetic, precum �i a starilor
mentale de varf.
A fondat lnstitutul National de Sanatate lntegrativa
(www.NIIH.org), care studiaza �i implementeaza tehnici
psihologice �i medicale revolutionare, bazate pe dovezi �ti
intifice. Prin lucrarea sa de licenta �i disertatia de master de
la Universitatea Baylor, a devenit primul student, pana in
1979, care a absolvit cu succes rigurosul program University
Scholars. A obtinut diploma de doctorat la Universitatea Ho
los, sub indrumarea neurochirurgului Norman Shealy, fonda
torul Asociatiei Americane Medicale Holistice.
Dupa o cariera in domeniul editarii de carte ca editor,
apoi ca pre�edinte al editurii Asian Publishing (www.aslanpu
blishing.com), Church s-a dedicat obtinerii unui al doilea doc
torat in Medicina Naturista, precum �i certificarii ca terapeut
in psihologia energiei. Cercetarile sale revolutionare au fost
publicate in reviste �tiintifice prestigioase. Este editorul revis
tei Energy Psychology: Theory, Research & Treatment.
i�i 1mparta�e�te cunoa�terea despre aplicarea descoperi
rilor psihologiei energiei in domeniul sanatatii �i performantei
sportive prin EFT Universe (www.EFTUniverse.com), prima
organizatie care a oferit cursuri acreditate pentru educatie me
dicala continua pentru toate profesiile majore, inclusiv me
dici (AMA), psihologi (APA) �i asistenti medicali (ANCC).
A format mii de practicieni 1n tehnicile psihologiei energi
ei �i ofera eel mai bun program de certificare 1n domeniu
(EnergyPsychologyCertification.com).
Cuprins
Cuvinte de apreciere despre cartea Creierul in extaz 5

Prefata 13
Capitolul l Foe! 19
Capitolul 2 Starea de curgere 72
Capitolul 3 Extazul obi�nuit 111
Capitolul 4 Ceil% 151
Capitolul 5 Molecula extazului 207
Capitolul 6 Modificarea circuitelor creierului
prin programarea mintii 255
Capitolul 7 Creierul rezilient 286
Capitolul 8 Inflorirea prin compasiune 312
Pos tfata Ce! mai fericit obicei 343
Sursele imaginilor 353
Note 355
Multumiri 377
Despre autor 381
EDITURA FOR Y OU
Str. Hagi Ghita, nr. 58, Sector 1, Bucure�ti
Tel./fax: 021/665.62.23
Mobil: 0724.212.695, 0724.212.691
E-mail: comenzi@editura-foryou.ro
Website: www.editura-foryou.ro
Facebook: Editura-FY
Instagram: @edituraforyou
Twitter: @EdituraForYou
Tipar: ARTPRINT
E-mail: office@artprint.ro
,,A ;;teapta-te ca extazul so le
duca departe. A;;teapta-te ca
viata ta amoroasa, cariera, re
latiile de familie, corpul, banii,
prieteniile, calea ta spirituala ;,i
sentimentul tau de bine so se
transforme radical. A ;;teapta-te
ca potentialul tau so fie descatu
;;at. A;; teapta-te so gu;;ti extazul
in fiecare zi. A ;;teapta-te ca ste
rile de curgere so devina noua
ta normalitate.
A ;;teapta-te la emotii elevate
in inima, in limp ce ganduri in
spirate iii curg prin minte. A ;,
teapta-te ca adversitatea so le
intareasco, nu so le dorame.
A ;;teapta-te ca zilele tale so
inceapo ;,i so se !ermine cu
extaz. A ;;teapta-te so fii o per
soano fericita. A ;;teapto-te so
foci lucruri pe care nu le-ai
crezut niciodato posibilei"
Dr. Dawson Church
,,Creierul fn extaz�i va Tmbunatati dramatic sanatatea �i
Dave Asprey, autorul carfii Supe
�?Editura
rp
ForYou

Creierul in Extaz - Dawson Church

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Creierul in Extaz - Dawson Church

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Neuro�tiinta

Copyright © 2020 Editura For You

Redactare: Ana-Maria Datcu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naµonale a Romaniei

Traducere din limba engleza

,,Aceasta carte e capodopera unui adept al meditatiei

,,Aceasta carte e atat de departe de zecile de caqi popu­

,,In aceasta carte incredibila se impletesc �tiinta �i iu­

,,Aceasta carte stralucita este o harta pentru transforma­

,,�tiinta �tie de zeci de ani cum creierul se modifica prin

,,Uimitor! Creierul fn extaz este o capodopera �tiintifi­

,,Adeseori, ritrnul schirnbarilor �i presiunea de a perfor­

,,Dovezile adunate in timp sugereaza ca practicarea

,,Patru miliarde de ani de evolutie ne-au conditionat sa

Oamenii de �tiinp. credeau candva despre creierul cu

Dave Asprey, autorul volumului

Sarim in Honda �i turez motorul puternic de 271 de cai

Cei 200 de dolari

Avem nevoie de informatii pe care sa ne bazam actiunile,

Mai tarziu, aflam ca autoritatea regionala responsabila

in incercarea noastra disperata de a ajunge la Honda �i de a

• Eastern Time - ora Coastei de Est a Statelor Unite. (n.tr.)

1.1. Apple Ji Pierre imbriiti,ate

Ne luaseram precautii impotriva incendiilor de vege­

1.2. Dupa incendiu

1.3. Aceea�i perspectiva cu doi ani inainte de incendiu

inainte de incendiu, una dintre cele mai distractive pasi­

1.4. Resturile ma�inilor

Copiii erau disperati sa ne vada. Chiar daca vorbeam cu

Prima pe ordinea de zi era imbracamintea. Christine �i

1.5. Cercul iubirii

1.6. La centrul de evacuare

Cautarea printre haine imi trezea amintiri dureroase

1.7. Eu ,i celalalt uria,

Un alt barbat, care auzise ca sunt conferentiar �i ca

Decizii de viata spulberate

Nu puteam sa ma intorc la Mark West cu Christine, nici

indeplinirea misiunii vie\ii

Am decis sa merg. La urma urmei, aceasta e misiunea

1.8. Unul dintre cartierele devastate de foe

Cu mai multe luni inainte, ma angajasem sa tin un

1.9. Comori in cenu,a

E caraghios cum ne joaca feste mintea. La 72 de ore dupa ce

1.10. Christine cu daruri

Prietenul �i colaboratorul meu David Feinstein, psiho­

Binecuvantarea lucrurilor marunte

Port o pereche veche �i uzata de ochelari. Sunt extrem de

uzati pot sa vad. Sunt atat de recunoscator pentru acest privile­

hi doresc sa vezi problemele din viata ta ca pe ni�te ,,calau­

M-am dus cu Christine la proprietatea noastra din Mark

1.11. Roata de aluminiu a unei ma�ini sport clasice Jensen-Healey

Am adunat cateva suveniruri, ni�te cioburi din farfurii­

SFANTUL DIN CENU�A

Azi, pentru prima data, sotia mea, Christine, a reu�it sa ajun­

Nu mai ramasese mare lucru de gasit. Cateva chei, dar me­

Re-crearea a ceea ce a fost

Eu �i Christine inca ne comportam disociat. Compania

- Sun-o pe Marilyn, mi-a zis Christine intr-o zi.

Casa Four Seasons

Adoram casa lui Marilyn! 0 poartii in gardul din spa­

Visuri trecute �i prezente

Odata ce eu �i Christine am devenit con�tienti ca ne

Este 00.45 �i sunt foarte treaz. De o saptamana, deschid

,,Aceasta carte e atat de departe de zecile de caqi popu

,,In aceasta carte incredibila se impletesc �tiinta �i iu

,,Aceasta carte stralucita este o harta pentru transforma

,,Uimitor! Creierul fn extaz este o capodopera �tiintifi

,,Adeseori, ritrnul schirnbarilor �i presiunea de a perfor

Ne luaseram precautii impotriva incendiilor de vege

inainte de incendiu, una dintre cele mai distractive pasi

Prietenul �i colaboratorul meu David Feinstein, psiho

uzati pot sa vad. Sunt atat de recunoscator pentru acest privile

hi doresc sa vezi problemele din viata ta ca pe ni�te ,,calau

Am adunat cateva suveniruri, ni�te cioburi din farfurii

Azi, pentru prima data, sotia mea, Christine, a reu�it sa ajun

Nu mai ramasese mare lucru de gasit. Cateva chei, dar me

Adoram casa lui Marilyn! 0 poartii in gardul din spa

Este important sa ne iubim corpul. Adesea, nu suntem cu

Pe parcursul unei saptamani normale de lucru, am mul

in tabara din Hawaii, incepeam fiecare zi cu medita

in aceasta carte iti voi imparta�i descoperirile celor pes

Dupa cateva zile, scriam in jurnal: .. Ma simt incredibil de fe

Experientele mistice nu sunt proprietatea budi�tilor, catoli

Eliberati de sinele subiectiv �i ridicandu-ne deasupra suferin

Candva, eram invidios pe putinii noroco�i care reu

Dupa divort, Byron Katie s-a cufundat intr-o depresie seve

Pe la jumatatea anilor 1990, in laboratorul de la Universi