Plan:

1.1. Alegerile mijloc de selectare a elitei

politice. Tipurile de alegeri în RM
2.2. Principiile alegerilor și
Factorii care influenţează alegerile.
3. Sistemele electorale

ALEGERILE ŞI
SISTEMELE
ELECTORALE
ALEGERILE – MIJLOC DE SELECTARE A ELITEI POLITICE

1. Alegerile - simbol al democraţiei

2. Alegerile – simbol al suveranităţii
3. reprezintă funcţionalitatea regimului
Sec. XIX
Votul censitar (vârstă, sex, avere, studii, alienarea psihică)
Alegerile presupun:
alegerile în Parlament (alegeri parlamentare),
alegerea președintelui (alegeri prezidenţiale),
alegerea autorităţilor publice locale (alegeri locale),
referendumul – metodă de consultare prin vot a voinței
cetățenilor
TIPURILE ALEGERILOR ÎN
R MOLDOVA
alegeri parlamentare – scrutinul prin intermediul căruia
sunt aleşi reprezentanţii poporului în organul legislativ
suprem al ţării;

alegeri locale – scrutinul prin intermediul căruia sînt

aleşi primarii oraşelor (municipiilor), satelor (comunelor)
şi consilierii în consiliile raionale, orăşeneşti (municipale)
şi săteşti (comunale);

alegeri prezidenţiale – Preşedintele Republicii Moldova

era ales de Parlament prin vot secret, din toamna 2016
(30 oct., 13 nov.) prin vot direct.
 TIPURI ALEGERI
Directe
Indirecte
În SUA combinat: Colegiul elector din 538, dintre care 435 sunt distribuiţi în
funcţie de nr. populaţ. statelor, iar 100 sunt distribuiţi câte doi pentru fiecare
stat american. Alţi trei electori sunt desemnaţi pentru capitala Washington D.C
(pentru a învinge - suficiente voturi a 270 electori)
Generale– candidați pentru toate locurile reprezentative
Parțiale – doar o parte din locuri
Ordinare – în termeni prevăzuți
Extraordinare – anticipate, în cazul dizolvării parlamentului (11.07.21, au
participat 53,09%)
Repetate (1/3)
ALEGERI PARLAMENTARE
ANTICIPATE
11 IULIE 2021
au participat 1 477 574 de alegători,
constituind 53,09% din numărul total al cetățenilor cu
drept de vot.
În cursă au fost înregistrați 23 de concurenți electorali,
dintre care 20 de partide politice, 2 blocuri electorale și 1
candidat independent.
În premieră pentru Republica Moldova, au fost alese 40
de deputate și 61 de deputați, cele mai multe femei alese
în istoria Legislativului țării.
1. Constituția RM articolul 38 - garantează
tuturor cetățenilor dreptul activ de a alege şi
dreptul pasiv de a fi ales.
2. fiecare vot contează (printr-o mobilizare
exemplară, pot fi răsturnate unele rezultate)
3. se denotă o nouă valoare la care oamenii țin
– Dreptul DE A ALEGE
PRINCIPIILE PARTICIPĂRII
LA ALEGERI
Vot universal/generalil (Codul electoral, art.3) – Cetăţenii
Republicii Moldova pot alege şi pot fi aleşi fără deosebire de rasă,
naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă
politică, avere sau origine socială.
Vot egal (Codul electoral, art. 4) – În cadrul oricărui scrutin, fiecare
alegător are dreptul la un singur vot. Fiecare vot are putere juridică
Vot direct (Codul electoral, art. 5) – Alegătorul votează personal.
Votarea în locul unei alte persoane este interzisă.
Vot secret (Codul electoral, art. 6) – Votarea la alegeri/ referendum
este secretă, excluzând influenţa voinţei alegătorului
Vot liber exprimat (Codul electoral, art. 7) – Nimeni nu este în drept
să exercite presiuni asupra alegătorului pentru a-l face să voteze sau
să nu voteze, precum şi pentru a-l împiedica să-şi exprime votul
Candidaturi alternative, egalitatea şanselor (resurse financiare,
informaţionale)
Regularitatea alegerilor
FACTORI CARE
INFLUENŢEAZĂ ALEGERILE
Vârsta
Statutul/nivelul social-economic
Studiile
Locul de trai
Religia
Etnia
Eficienţa alegerilor (factori economici, politici, morali,
sociali)
 CINE ARE DREPTUL DE VOT? CE RESTRICŢII
EXISTĂ?
Dreptul de a alege îl au cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit inclusiv
în ziua alegerilor vârsta de 18 ani, cu excepţia celor privaţi de acest drept în
modul stabilit de lege.
Pentru funcţia de preşedinte (40 ani), primar (25), parlamentar (18 ani)

Nu au dreptul de a alege persoanele:

nu au împlinit vârsta de 18 ani;
care nu sunt cetăţeni ai Republicii Moldova;
care sunt recunoscute incapabile prin hotărîre definitivă a instanţei de
judecată;
care sunt condamnate la privaţiune de libertate prin hotărâre definitivă a
instanţei de judecată pentru infracţiuni grave, deosebit de grave sau
excepţional de grave;
la alegerile locale nu participă militarii care îşi satisfac serviciul militar în
termen;
în cazul alegerilor locale (consiliului local,primarului) nu au dreptul de a
participa la alegeri persoanele care nu au domiciliul sau nu îşi au reşedinţa în
unitatea administrativ-teritorială respectivă.
DIN ISTORIA ALEGERILOR
1990 a fost ales Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova (legislatura a XII-a), organ
reprezentativ format din deputați aleși pe circumscripții uninominale, care la
1) 23 mai 1991 au schimbat denumirii statului “R.S.S. Moldova” în “Republica
Moldova”
2)Din “Sovietului Suprem” – în “Parlamentul Republicii Moldova”.
La 12 oct. 1993, în scopul creării unui Parlament profesionist pe bază de
pluripartidism, Parlamentul de legislatura a XII-a s-a autodizolvat, stabilind pentru data
de 27 februarie 1994 alegeri anticipate în Parlament, în temeiul unei noi legi privind
alegerea legislativului.
Începind cu anul 1994, Parlamentul funcționează pe baza permanentă, calitatea de
deputat fiind incompatibilă cu exercitarea oricarei alte funcții retribuite, cu excepția
activității didactice și științifice.
Alegerile parlamentare din 27 februarie 1994 au fost organizate în baza unei Legi
special adoptate,
ulterior reglementările privind alegerea organelor puterii de stat și desfășurarea
referendumurilor au fost concentrate într-un singur document – Codul electoral,
adoptat la 21 noiembrie 1997
Din noemb. 1997, activează Comisia Electorală Centrală
COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ (CEC) –
ORGAN DE STAT, CARE ACTIVEAZĂ PERMANENT
ŞI CARE ESTE CONSTITUIT PENTRU REALIZAREA
POLITICII ELECTORALE, ORGANIZAREA ŞI
DESFĂŞURAREA ALEGERILOR.

Este constituită: 9 membri cu vot deliberativ (un membru este desemnat de

către Preşedintele Republicii Moldova, 8 membri - de către Parlament,
proporţional numărului de mandate deţinute de acestea.
Consilii electorale de circumscripție
Birouri electorale ale secțiilor de votare

CEC (A. Caraman (2021))

Comisia electorală de
circumscripție

BESV
SISTEM ELECTORAL - TOTALITATEA PROCEDURILOR
UTILIZATE PENTRU DESEMNAREA REPREZENTANŢILOR
POPORULUI ÎN ORGANISMELE PUTERII CENTRALE ŞI
LOCALE.

3 tipuri de sisteme electorale:

sistemul majoritar (50%+1),
sistemul proporţional reprezentativ
sistemul mixt.
Sistemele electorale/sistemele de vot - sunt strâns legate de sistemele de
partide din ţara
Sistemele de vot - mecanismul prin care se selectează reprezentanţii unei
instituții, cărora li se deleagă autoritatea de a-şi reprezenta alegătorii şi de a lua
decizii în numele şi pentru aceştia din urmă.
 VOT MAJORITAR
sistemul electoral majoritar prezent în ţări cu democraţii majoritariste
(Marea Britanie, SUA), iar sistemul electoral cu reprezentare proporţională
este caracteristic ţărilor care şi-au organizat regimul politic conform unei
democraţii consensualiste (Germania, Italia, Belgia)

Sismul majoritar:
guvernarea se fundamentează pe exprimarea voinţei majorităţii
Majoritate absolută (Formula 50+1)
Majoritate relativă (majoritatea voturilor în comparaţie cu alt candidat)
Acest sistem încurajează teoria votului util: diminuează şansele unui partid
mic deoarece raţionamentul spune că un vot pentru un partid care nu are şanse
să câştige cursa electorală este un vot irosit.
Scrutin majoritar uninominal
Scrutin majoritar plurinominal
Scrutin majoritar de listă
 VOT PROPORŢIONAL
nu este suficient ca rezultatul alegerilor să reflecte prezenţa
unei majorităţii, ci este necesară o inventariere cât mai fidelă a
opţiunilor electorale, astfel încât minorităţile semnificative să
nu fie dezavantajate
Este aplicat în 75 de ţări (inclusiv 21 de ţări europene (R
Moldova până 2017, din 2019), 38 de state cu democraţie
stabilă.
Prevede - mandatele se împart concurenţilor proporţional cu
voturile obţinute în alegeri, astfel încât există un raport direct
proporţional între mandatele obţinute de fiecare concurent
electoral şi voturile pe care electoratul le-a dat acestora.
Dezavantaje: reduce stabilitatea societăţii, fărâmiţare
parlamentară, prezenţa persoanelor dubioase în liste
VOT MIXT
Există în state cu parlamente bicamerale
Îmbină: sistemul majoritar şi proporţional
Sistemul se poate întâlni în Germania unde 50%
din candidații parlamentului se aleg pe liste şi
50% în circumscripții uninominale
în Irlanda şi Malta - alegătorii au în faţă liste
propuse de partide. Ei aleg lista partidului care le
reprezintă opţiunile şi apoi, ordonează cu pixul
candidaţii din lista respectivă.
2017 - PARLAMENTUL RM – ADOPTAT
SISTEM. MIXT
74 DIN 77 PREZENȚI (PD, PSRM, GRUPUL
PPEM -GHILEȚCHI)
Constituite 51 circumscripții electorale (de o comisie
de guvern)
Pragul electoral: 6% – partide; 8 %– blocuri
Candidații – certificat de integritate, declarația averii
RM – 32 raioane; 1 circumscripție: 65 mii alegători
(11 Chișinău)
Constituite: 48 circumscripții în RM (inclusiv 2
UTAG, 2 Transnistria (16.000 alegăt.)
3 diaspora (Europa au votat 138.000 )
CRITICI SISTEMULUI MIXT
Comisia de la Veneția (Organ consultativ al Consiliului
Europei) - aviz negativ
Legea a fost adoptată în timp record - 5 luni
Monopolizarea puterii
Amenințarea democrației
Mai ușor se manipulează alegerile mici
Promovarea baronilor locali
ALEGERILE PARLAMENTARE DIN
11.07.2021 (PRAGUL ELECTORAL – 5%
PENTRU PARTIDE, 7% PENTRU BLOC)
Rata de participare 52,30%
Două partide, 1 bloc

PAS – 63 mandate
Blocul Comuniștilor și
Socialiștilor - 32 mandate (PSRM – 22;
PCRM - 10)
ȘOR - 6