Cursul: Cultura politică

Tehnici, metode de influență

Subiectul: Bullingul
 Definiția:

Psihologii definesc bullyingul ca fiind

acțiunile sau amenințările repetate, inițiate de
către una sau mai multe persoane, care au sau
sunt percepute a avea mai multă putere sau
statut decât ținta lor, pentru a provoca frică,
suferință sau rău.
 Bullyingul se caracterizează prin cîteva aspecte:

Bullyingul poate fi fizic, verbal, psihologic sau orice

combinație a acestor trei.
•Bullyingul fizic include acțiuni precum: lovirea,
împingerea, împiedicarea, furtul bunurilor și agresiunea
sexuală.
•Bullying-ul verbal include: tachinări, porecle cu conotație
negativă, comentarii sexuale inadecvate și batjocură.
•Bullyingul social include: răspândindirea de zvonuri sau
excluderea cuiva dintr-un grup.
•Cyber-bullyingul combină practici ale bullyingului social
și verbal, însă în mediul digital, în special prin intermediul
rețelelor de socializare.
 Cauzele bullying-ului

Expunerea la violență a unei persoane poate duce mai departe, precum „efectul fluturelui”,
la alte fenomene de bullying, atât din partea agresorului, cât și din partea celui agresat. De
multe ori, agresorul adoptă violența ca ultimă posibilitate de defulare și exprimare, fiind la
rândul său abuzat ori neglijat. Cauzele cele mai des întâlnite care determină astfel de
comportamente ale agresorului pot fi lipsa de empatie, egocentrismul, orgoliul,
superficialitatea relațiilor umane, și, mai ales, expunerea și preluarea unor modele de
comportament similare.
Bullying-ul nu este o etapă normală a dezvoltării copiilor și adolescenților și e considerat ca
fiind un fenomen ce precede comportamente agresive cu consecințe și mai grave. De
asemenea, bullying-ul poate contribui la crearea și menținerea unui mediu de teamă și
intimidare în școală. Aproape zece ani de cercetare arată că fenomenul în discuție poate
afecta foarte serios funcționarea psihosocială, învățarea și sănătatea celor care îi devin
victime.
 Efectele bullying-ului

Efectele bullying-ului pot fi grave, chiar fatale. Se indică faptul că persoanele, indiferent
dacă sunt copii sau adulți, care sunt supuse permanent comportamentului abuziv, prezintă
risc de stres, îmbolnăviri și chiar sinucidere. Victimele hărțuirii pot suferi pe termen lung
probleme emoționale, probleme de comportament, probleme sociale, singurătate, depresie,
anxietate, stimă de sine scăzută, o creștere a frecvenței îmbolnăvirilor. În 40,10% dintre
situațiile de abuz de tip bullying, copiii au expus efecte ale acestui fenomen care reprezintă
riscuri majore asupra sănătății mintale a copiilor victime. Conform datelor colectate de
Asociația Telefonul Copilului, cei mici simt nevoia să se izoleze, se simt singuri sau au
dificultăți în relaționare cu ceilalți copii, manifestă teamă și stări de anxietate în prezența
colegilor de școală în procentaj de 74,29%. De asemenea, în procentaj de 25,71%, copiii
simt nevoia să se automutileze, au tentative de suicid, gânduri suicidare și doresc să
abandoneze școala.
Acest fenomen amplu, de cele mai multe ori, lasă urmări fizice, verbale, raționale și chiar
sociale. Pe plan fizic se pot asocia de la îmbrânceli și lovituri până la mușcături, zgârieturi
și vânătăi. Pe plan verbal, le putem asocia cu țipete, folosirea poreclelor, amenințări și
insulte care aduc victimei o stare de anxietate și disconfort. La nivel relațional, victimele
ajung să se izoleze, sau să fie intimidate și chiar manipulate ceea ce îi va afecta și social,
pentru că se vor marginaliza și se vor autoexclude chiar și din situațiile unde nu sunt
expuse.
Concluzii
1. Este datoria tuturor să identifice, raporteze și să oprească bullying-
ul (elevi, profesori, părinți și autorități).
2. Bullying-ul poate fi oprit doar prin efortul colectiv.
3. Atât victima cât si ‘bully-ul’ au nevoie de ajutor multidisciplinar:
psihologic, școlar și familal. Victimele ar trebui să fie ajutate să
proceseze traumele emoționale și să își recapete încrederea în sine.
Acest lucru se poate face dacă se simt în siguranță, atât la școală cât
și acasă. Bully-ul ar trebui să fie ajutat să înțeleagă de ce nu este
acceptabil un astfel de comportament, dar și să aibă ocazia să discute
despre propriile probleme.
4. Respectul ar trebui sa fie reciproc, indiferent de rasă, accent,
religie, apartenență socială, abilități școlare ș.a.m.d. Respectându-ne
reciproc vom trăi într-o lume mai bună.